P. 1
TEORIA COMPETITIEI

TEORIA COMPETITIEI

|Views: 921|Likes:

More info:

Published by: alinaisabelaanghel5306 on Aug 30, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2014

pdf

text

original

BUCURE~TI 1995

3)®~ 3)@3)

3)®~

MINlSTERUL TlNERETULUI $1 SPORTULUI CENTRUL DE CERCETARI PENTRU P'ROBLEME DE ~1:I{iii'""!"'

COLECTIV OOCUMENTARE INFORMATJE SPORTIV A

Lucrare editata sub redactia: drd. Andrei Bogdan Teodorescu (CP TIl)

COLECTIV REDACTIONAL:

Elena Herold-Vasile (sef colectiv) Laura Marinca

Daniela Stan

Anca Ruxandra Olaru Alina Dumitrescu Mariana Radu Cristian Arghirescu

SECRETARIAT:

Daniela Stanica

GRAFICA:

Cristian Arghirescu

REDACTIA:

Centrul de Cercetari pentru

Probleme de Sport B-dul BASARABIA 37-39, 73.403 BUC~TI

tel: + 01.32170701 int.74, 96 fax: + 01.3224920

SPORTUL DE PERFORMANTA

- publicatie informativa de - ~TnNT A SPORTULUI

BIBLIOTECA:

Lucia Hamzescu

COLECTIV VIDEO-FOTO-FILM:

Marcel Popa Nicolae Mihail Florica Popa

COLABORATOru externi:

Mihai Constantinescu Dagobert Nacht

Pentru editare au fast selectionate acele manuscrise sub forma de cercetare, tratare teoretica. informatie .. de opinie". ~i I sau experiment cu referire la domeniul stiintific, socio - cultural ~i economic Sport, care sin! conforme sensu lui pe care sportulll are In acceptiunea C'DDS al Consiliului Europei, C.I.O., I.C.S.S.P.E. I C.I.E.P.S.S., Ministerului Tineretului ~i Sportului, C.O.R. ~i a Consiliului Stiintei Sportului din Romania.

362 - 363 - 364

SPORTUl DE PERFORMANTA

Publicatie seriala editata de CCPS sub patronajul

MTS COR

uz intern

MCT C/SiSR

BUCURE$TI

aprilie. mai, iunie 1995

2

CUVANT

N

I

E

Respectand orientarea traditionala a Centrului de Cercetari pentru Problemele Sportului, de a asigura permanent suportul stiintific concret §i de nivel calitativ inalt necesar eficientizarii proceselor de dezvoltare in relatie cu performanta urnana - particularizata la perforrnanta sportiva de inalt nivel -, prezenta culegere de texte editata In cadrul publicatiei seriale "Sportul de Performanta" prezinta tematica cea mai actuala aparuta in literatura internationals de Stiinta Sportului. Este yorba de abordarea Teoriei Competitiel ca 0 componenta independenta a Stiintei Antrenarnentului ..

Se pune intrebarea de ce a fost necesara aparitia unui nou tip de abordare a performantei sportive de inalt nivel ? Raspunsul este dat, ca intotdeauna in ultirnii 30 de ani, de nevoile practicii sportive §i de solicitarile tehnicienilor angajati in obtinerea perforrnantelor sportive inalte, Practicienii au intrebat:

"De ce sportivul meu, dotat la fel, selectionat la fel, motivat la fel, antrenat la fel ( ... sau chiar rnai bine) nu reuseste sa-~i manifeste complet, in timpul competitiei, potentialul sau perforrnantial ca ~i sportivul ... x ... ? Ce se intampl3. atunci, acolo ." ?Dece in momentele de desfasurare a competitiei sportivul "rneu" nu se comporta Ia fel ca in antrenamente ? Cum pot "eu" 33.-1 conduc mai bine in timpul competitiei ? Ce trebuie sa fac "eu"atunci, acolo ... ? etc". Plecand de la aceste realitati teoreticienii au decl~~at un intreg proces ~tiinpfic de cautari §i interpretari pentru a oferi raspunsuri solide, confirmate ~tiintific.

Teoreticienii "clasici" au constatat, printre altele, ca inafara spati,ului cultural european, mai exact in SUA §i 'inMarea Britanie, functiile de Coach ~i Head Coach ~i procesul pe care ace§tia 11 conduc (coaching) fae referire doar Ia evenimentele "din timpul desfa§urarii competitiei" §i ca, persoanele care detinaceste funetii au un "curriculum" specializat in probleme de "ccrnpetitie" (management) ~i nu de "antrenament" (conditionare), cum este "tipicul" european. Teoreticienii europeni au constatat, deasemenea, ca in sportul de in alta performanja american principiul (est-german) al "mOdelului com~tilionhl" nu este utilizat, Aceasta datorita faptului cli termenul de "model" semnificand n ••• 0 reducere la scara a realului ... ", intreaga activitate de selectionare (pentru necesitati,le modelului) a elementelor limitative hle perf orrnan rei competitionale (mod degindire "dialectic-ra1ionalizant", caracteristic reprezentantilor ~colii est;<;uropene) conduce la eliminareaa prea multor elemente favorizantSl manifestarii complete a potenpalului competiti,onal al sportivului. Drept urmare, in II coaching" -ulamerican sint abordate simultan si individualizat, toate componentele specifice momentului "Competitie". Trebuie facuta specificarea ca in sportul de inalta performanta american (§i britanic) lipse§te ~i 0 alta abordare "particulara" a teoriei "clasice" a antrenamentului. Este yorba de principiul pirarnidal al "bazei de selectie", Totul fiind raportat la Competitie, ca moment de "comercializare a unei productii (umane)" , singurul criteriu care face posibil accesul unei persoane in structura sportului de inalta performanta este "victoria ill cornpetitie". Victoria in "miile" de mini-cornpetitii, organizate pentru persoanele "de la 7 la}7}!eani" §i nu existents unui sistem centralizat de identificare, selectionare ~i pregatirea unor "probabile" talente, in raport cu "numarul mare I mic al populatiei nationale".

Prezenta culegere de texte of era doar 0 mica parte din rezultatele - publicate - a teoreticienilor ellropeni, referitoare la 0 necesara apropiere de "Competitie" din punctul de vedere al unei abordari §tiintifice (teoretice) ~i nu nllmai a empirismului (experientei cumulative) a practicienilor.

TAB

STIJIMAR

3

1. ESENTA, CARACTERISTICILE sr FUNCTIILE COMPETITITLOR SPORTIVE

Dagmar LUHNENSCHLOSS.

Institutul de Stiinta Sportului, Universitatea din Magdeburg

pag. 7 - 23

2. "MODURILE" COMPETffrONALE. DijTE~INANTI PENTRU PREGATlREA .sI DESFASURAREA COMPETITIILOR.

Ulrich WILLE.

Confederap,a Germana a Sportului. pag. 25 - 32

3. PLURALITATEA COMPETITIONALA SI

ADAPTAREA. "

Peter TSCHIENE. "Leistungssport", Frankfurt.

pag. 33 - 43

4. ASPECTELE ADAPTATIVE ALE COMPETITIEI

Peter TSCHIENE. "Leistungssport", Frankfurt

pag. 45 - 59

In acest articol, sint luate 111 consideratie atit insuficienta clarificare, fuca, a categoriei " Competitie n in cadrul :$tiintei Sportului, cit si diferitele pozitii ln Iegatura cu aceasta, Plecind de aici, competitia sportiva este caracterizata - la nivel teoretic =, fiind analizate si functiile ei, citeva dintre acestea fiind exemplificate. Se afirma ca, competitia sportiva putind fi definita - pe drept cuvint - ca principala fo£!3. de impuisie pentru dezvoltarea istorica a sportului si a disciplinelor sportive. Prin urmare, caracteristicile, functiile si continuturile acesteia sint supuse unor permanente modificari,

"Modurile" competitionale §tnt elementele dorninante pentru desIa§urarea competitiilor, Sint descrise principiile de baza §i modalitatile de aplicare a eategoriilor existente In practica sportiva,

Pentru un sportiv participarea la multe competitii constituie un beneficiu fiind, totodatii., absolut necesara pentru obtinerea adaptarii, Aceasta trebuie, insa, sa se realizeze metodic. Este adevarat ea pluralitatea competitionala, interpretatii. ca starturi multiple necontrolate, aduc succes, bani, §i satisfactii persona!e - dar nu pentru mult limp. Pregatirea sportiva specificii si devenirea performanlialii, care se bazeaza pe adaptare, sint astfel dezechilibrate, creind premizele pentru accidentari, Din aceasta cauza sint necesare noi tehnici de control, deoarece antrenamentul modelat prin intermediul pluraJitatii competitionale trebuie neaparat sa respecte aspectul igienic al sportului.

Plecind de la aspectele esentiale ale adaptarii din cadrul dezvoltarii performanjei sportive, sint descrise di feritele consecinte ale competitiilor asupra etapeior particulare ale evolutiei gradate pe termen lung. Din punctul de vedere al praetieii sportive sint puse Intrebari asupra numarului de competitii care servesc la adaptare ~i asupra consecinlelor care rezulta dintr-o interpretare abuziva a pluralitatii competilionale - in sensul inci vioHiri a principiilor adaptative ale dezvoltlirii performaniei sportive.

4

5. PREGATlREA COMPETITIILOR IMPORT ANTE. Indicatii ~i principii pentru pregatirea imediata pentru cornpetitiile cele mai importante din sportul de inalta periormanili·

Alfons LEHNERT. InstitutuldeStiintaSportului, Leipzig.

pag. 61- 78

6. PREGA TIREA PENTRU COMPETl'TIE PRIN UTILIZAREA INCARCATURILOR COMPLEXE IN ANTRENAMENTELE CONDITION ALE ~I iN CELE TEHNICE.

Horst SASS

Universitatea din Rostock

pag. 79 - 90

7. PREGATIREA PENTRlJ COMPETITIE PRINTR-UN ANTRENAIvf!3,NT STRATEGICO - TACTIC COMPLEX.

Berndt BARTH.

Colegiul german pentm Educatie fizica, LeipzIg.

pag.91 - 114

.~: j l '<. I; ,

8. UNELE PARTICUhARlTATI PRIVIND ORGANIZAREA COMPETITIILOR LA ALTITUDlNE MEDIE

Alfons LEHNERT.

Institutul de Stiinia Sportului, Leipzig.

pag. 115 - 125

Evaluarea dinarnicii perforrnantelor sportivilor in relatie cu competitia sportiva olimpica - ce se caracterizeaza prin [nalte objective perforrnanliale - arata ca doar citiva sportivi obtin cea mai buna performanta personala la momentul cornpetitiei cde mai importante. Compararea strategiilor de pregatire efectuatede sportivii victoriosi si a celor care nu au reusit, a dus la stabilirea unei perioade de pregatire imediata (de .scurtii durata)peutm cornpetitia decisive In aces! articol autorul prezinta principalele experien\e ~i rezultate in raport eu organizarea perioadei in

Pregatirea - gradualii, pe termen lung - a unui sportiv, pentru participarea cu succes la 0 competitie este deterrninatii, in mod esential, de dezvoltarea uniforma a diferitilor factori performan\iali, conform tncarcaturilor adecvate eerute de competitie. C1nd este luat in considerare antrenamentu! sportivului. se pleaca de la conceptuLde' incarcaturii continua, si acesta tinindu-se cont de arnindoua: adordarile, atit cea holistica (generaia) cit ~i eea in<;lividualli. In acest fel atentia este orientata §i rnai mult, pe necesitatea unei cuplari §i rnai strinse . a factoriJor ~rformantiali "conditionare fizica" §i "tehnica", ea pre-condilii pentru obunerea unei perforrnanle competitionalc continue.

Autorul prezinta consideratii teoretice privind strategii ~i tactici din sportul competiticnal, orientari generale, §i exemple specifice din citeva discipline sportive, necesare antrenamentului slrategico-tactic. In afara unui model de proces strategico-taetic §l a' c6inpo~~ntelor performanliale, articolul coniine si direcjii asupra transferului de cunostinte, asupra formarii capacitajii stf'dtegico-tactice §i asupra formelor metodologice de bam. ale antrenamentului.

Complexul de factori clirnatici de la altitudine medic influenteaza obiectiv performan\a sportiva in cursul ' unei competi\il.Aceasta influenlii diminueaza .. capacitatea performanliala din disciplinele sportive unde anduranta §i metabol ismul energetic aerob reprezinta factor; perforrnanliali limitativi. Altitudinea moderate conduce la imbunataliri ale pertormantei mai ales in sporturile "de' explozie", unde rezisten\a aerodinamica reprezintii 0 compouenta ce are un efect negativ asupra performantci.

MA

.)

9. COMPETI'TIILE DIN SPORTURlLE DE REZISTENTA DE LUNGA DURATA DESFA~URATE CONDITII DE ' TL'vIPERATURA RIDICAT,\, Problerne

~l recornandari ell caracter practic.

Siegfried ISRAEL,

Institutul de medicina SP0I1iV3., Facultatea de Stiinta Sportului, Universitatea din Leipzig.

pag. 127 - 141

l~. CONDITIILE PREALABILE PENTRU 0 GINDIRE POZITIVA IN CURSUL ANTRENAMENTULUI PENTRU COMPETITIE.

Otto HUG.

Confedera}ia Germana a Sportului.

pag. 143 - 157

11. ANTRENORULE. AJUTA-MA!. Considera\ii privind autonomia sportivilor

in antrenamentul de tehnica si in cornpetitie

Josef WIEMEYER,

Cotegiul de 5;tiinra Sportului,

Universitatea westfalica "Wilhlems" din Munster. pag. 159 - 172

12. DEPA~IREA STRESS-ullii $1 SUCCESUL SPORTIV [N ALERGARILE DE FOND

Oliver STOLL. Institutul de Stiinta Sportului,

U niversitatea Giessen. .

Petra Wagner-STOLL. Instilutul de Stiinta Sportlilui, Universitatea tehnica din Darmstadt

pag. 17:3 - 182

Cornpetitiile din disciplincle de anduranta

dt~sfJ_~urate In condiui de l-:alc1ura dererrruna, prin cresterea considerabila a ternperaturii corporate interne' (peste 410C) ~l J. transpiratiei importante. deficite d~ apa in or~anlsm. Aceasta cornbinare de factor: joaca un rol important in procesele . de oboseala, puiind conduce la 0 perturbare a saniitalri. Sint explicate cele mal irnportante mecanisme care ;onduc la. dexcresterea . pcrforrnantei prm deshidratare ~I tuperterrrue. Sint de-sense. erori de: re: .. ,dare si cazuistica patologica (rezultata) ce pot apare , fiiI~J date 0 serie de sfatl~ri p:actiee privind cornportamentul de urmat pe tirnpul des tasuraru cornpeuuei.

. Sint prezentate , prin utilizarea ea exemplu a

curajului, pre-conditiile psiho-dinarnice ale gindirii pozitive. Prega_ti~ca de terrnen lung pentru participarea la cornpetitii. consta In dezvoltarea acestor tipuri de pre-conditii. Conform acestui motto, inlClegerea propriilor blocaje, tratarea ~i intelegerea anxietatii (fricii), cit si urmarirea planului de obtinerea succesului sint capacitatiile cele rnai importante cerute in competitie. Antrenorui (coach, in acest caz) trebuie sa le ia in consideratie si sa le respecte arunci cind indruma (conduce) sportivul "prin" cornpetitie.

in competiriile din diferrte discipline sportive se poate observa, foarte des, cii sportivul nu este in rnasura sa~i recunoasca propriile greseli de mi~care sau actiune si ca el depinde de ajutorul antrenorului sau. Se presupune ell aceste probleme rezulta din faptul ca sportivii nu dezvolta decit 0 foarte slaba autonomic pe timpul antrenarnentelor. Pe baza rezultatelor din "teoria inva\arii" ~i a modelelor "~tiinlei motriciratii", autorul analizeaza cauzele posibile si propune solutii. '

Cum rezolva alergatorii de fond siruatile entice ~i cum poate fi verificara existenta unui raport intre controlul stress-ului ~i succesul sportiv ?lnaintc de a raspunde la aceste Intrebari sint inregistrati ~i operationalizati stirnulii posihili di pot aparea in cursele de fonc .Jn etapa urmatoare , s" face 0 analiza a conrrolului tuturor situanilor stimulante ~r a tuturor stimuli lor care rezulta din comperitie ~i care sint. dec •. apropia\i de practlca. in a treia etapa. este evaluata c'fica<:ltatea aplicarii aCcstof metoJe in L'azul controlulUl unor 1,:v.:;n7t!.!;:-?" :3!t'ua~ii

(cY )TJ!T MAR

d\1J)

6

13. CONTROLUL "PROFIT ABILITATIITEHNICE" IN VEDEREA PREGATIRII INOTATOARELOR (-RILOR) PENTRU COMPETlTIILE SPORTIVE

Peter BLASER, Christine STUCKE, Kerstin WITTE. Institutul pentru perforrnanta sportiva, U niversitatea Otto-von-Guericke, Magdeburg.

pag: 183 - 196

14, SOCIALIZAREA $1 CUL TURALIZAREA PRIN SPORTUL COMPETITIONAL SI DEZBATERILE LEGATE DE ACESTA,

ArndKRUGER

Institutul de Stiio~lI Sportului, Universitatea din Gottingen,

pag, 197 - 210

15,INVINGEREA CALDURII LA ATLANTA. Consideratii asupra dest11§urarii probelor atletice de alergare - fond, 10 conditi! de stress termic, la J .0, Atlanta '96.

David E. MARTIN

"Sport Science Review", SUA.

pag. 211 - 219

IT 11

'TIl' -, TIll,' /1\) 11 ' \.Lv

"Profitabilitatea tehnica" se traduce prin capacitatea sportivilor de a realiza actiuni motrice ell un minim de forta musculara. Verificarea acestei caracreristici joaca un rol deosebit in perspective pregatirii competitiilor importante. Utiliz1nd ca exemplu natalia, autorii discuta doua metode destinate determinarii "profitabilitatii tehnice" , pe baza unor variabile intraciclice cinematice. Ulterior este discutata aplicatibilitatea acestor metode.

In articol, autorul prezinta rezultatele anchetei asupra conditiilor socializarii din domeniul sp0rtului competi\ionaL Sint analizate, prin utilizarea criteriilor cercetarii culturale critice, discutiile actuale dill Germania referitoare la sportul competitional, Pe aceasta baza, autorul face 0 serie de consideratii asupra tendintei unor initiative potenjiate in directia realizarii nu numai a unei bune socializ1l.ri ci §i a unei aculturalizari pozitive.

Cat de cald a fost, in ultimi ani, la Atlanta in perioada in care se vor destli§ura J ocurile Olimpice '96 (19 iulie - 04 august) ? A fost doar 0 exagerare sau caldura care dat nastere la cornentarii s-a datorat revarsarii combinate a curentilor de aer din vestul mijlociu §i a aerului rece din Pacificul de NV. Astfel, "vremea" la J,O. '96 devenind subiectul principal de discutie ! A fost mai rau decat la Barcelona? A fost doar temperatura, sau au contribuit si alti factori la stressul ambiental 'l Ar trebui oare ca probele olimpice de mars §i maraton sa se dispute dimineata sau seara ? Alegerea este confirmata de date sigure ? Este oare antrenamentul In caldura si umiditate inaita cea mai buna solujie pentru conditii de concurs similare'? Pregatirea corecta cere 0 planificare pe termen lung ~I lata 0 pnvrre anticipativa asupra dinamicii planificarii pentru 0 competitie atletica de un bun nivel, In 1996, la Atlanta cea fierbinte.

COMPETITIA pag. 24

PERFORMANTA pag. 44

SPORT COMPETITIONAL pag, 60

SPORT DE PERFORMANTA· pag. 60

SPORT DE INALTA PERFORMANTA pag. 60

(pre-) DlSPOZITIA PENTRU PERFORMANTA pag. 126

DIAGNOZA PERFORMANTEI (sportive) pag. 126

. DEZVOLTAREA PERFORMANTEI pag. 126

POTENTIAL DE PERFORMANTA pag: 126

NIVEL DE PERFORMANT A pag, 126

ANTRENAMENT pag. 142

COACHING pag. 142

CONSULTANTA pag. 142

ANTRENOR pag. 158

COACH pag. 158

COACHER (coachman) pag, 158

7

ESENTA,

II Leistungssport II ill. 1, 1995, pag. 6

l.INTRODUCERE

In discutiile actuale pro- §i contra optimizarii competitiilor sportive se invoca argumente sociale istorice si, partial, chiarpolitice.

Criticii aduc ca argumente - Impotrih activitatii sportive competi!ionale - consecintele concurentei §i rivalitatii, a presiunii succesului si tendinta spre performanta maxima iar, in ultimul timp, din ce in ce mai mult, problema dopingului. Se prognozeaza, chiar, disparitia locurilor Olimpice.

Sustinatorii sportului il descriu pe acesta ca: "pe eel mai frumos fleac din lume" §i it a§eaza pe aeea§i treapta cu competitia inter-umana. In favoarea activitatii competitionale sportive se pun In cumpana caraeterul de "tratament" ili mi§eare, cre§terea sentimentului propriei valorii a individuilli, a eficientei actiunii, dezvoltarea §i imbunatatirea "spiritului de echipa", capacitatea de depa§ire a stresseului,

Ambele pozitii reflecta distantarea; respeetiv atasamentul, fata de sport §i pot aduee destule argumente pentru a convinge parte a adverss, in masuea In care aceasta este dispusa sa accepte argumentele respective.

Exista, totu§i, un aeord general in sensul ea performanta sportiva reprezinta categoria centrala:, in ideea cii pregiitirea §i manifestarea completa se aflll in centrul activitatii sportive eompetitionale. Dezvoltarea acesteia, prin antrenament §i competipe, poate fi considerata ea obiectivul fundamental al pregatirii sportive. Acest principiu este valabil in conditiile unor obiective diferite, in relatie cu activitatea competitionala sportiva, ftinddi nu prezinta importanta din ce motiv sau eu ee motivatie are loc competitia inter-umana,

Cu toate aces tea, exigenta fata de nivelul realizarii performantei sportive este foarte diferit in diferitele domenii, in functie de obiectivele propuse. Problematica specifica perforrnantei §i, in special, a formelor de manifestare ale acesteia se bazeaza pe relatia intre solicitarile privind spatiul, timpul, dinamiea si aspectele sociale determinate de 0 anumita disciplina sportiva si posibilitatile motorii individuale ale sportivului, De exemplu, sportivul poate ridica 0 anumita greutate, alerga sau inota 0 anumita distanta, poate coopera Cll I sau actiona impotriva altor sportivi cu mijloaee sportive, adica sa indeplineasca in eadrul unor factori limitativi interni §i externi - sarcini de actiune sportiva. Posibilitatile individuals sunt

8

diferite §i depind de varsta, nurnarul anilor de cand, se antreneaza, sex, mediul social, experientele dobandite in activitati, dar ~i de motivatie §i atitudine, Diferitele conditii cadru confirma ca bazele morfologice ale organismului, precurn si Iatura sociala a performantei joaca un ro1 in activitatea competitionaHL Activitatea competi!ionala este insotita de caracterul de proces §i de dezvoltare, care se reflects atat in schirnbarea formelor de dispunere a competitiilor cat §i 'in premisele acestora.

Ramane tnsa evident ca, cnmpetitiile sportive Insotesc ca fenornen dezvoltarea istorica

a omenirii §i s-au manifestat in diferite perioade cu un grad diferit de importanta.

Pentru abordarea competitiei din punet de vedere al §tiintei despre antrenament este

. necesara 0 viziune integratoare careia" ar trebui sa fie precedaUi, de 0 clarificare privind esenta, caracteristicile, formele, functiile §i manifestarile, In continuare, vom prezenta, pe baza cuno§tiintelor actuale, punctele de vedere privind esen!a §ifunctiiie competitiei care lin seama a1at de definirea teoretica a notiunii cat §i de pozitia ~i rolul sau in procesul social.

Pentru a putea prezenta functiile generale ~i specifice ale competitii1or este necesar ca, in primul rand, sa determinam caracteristieile eompetitiilor.

2. ESENTA ~ CARACTERlSTICn.E COMPETITllLOR

. SPORTIVE

DEFINIREA NOTJUNll

Necesitatea unei definiri a notiunii, chiar de la Inceputul expunerii, rezuita din diferitele conceptii, foarte deosebite intre de, precum §i faptului ca pana in prezent problemele legate de teoria competitiei nu au fost suficient clarificate.

Competitiile sportive pot fi, pe drept cuvant considerate ca forte motrice in dezvoltarea istorica a sportului, ale caror functii si forme de manifestere s-au diferentiat pe parcursul modifiearilor sociale ~i in opinia noastra, reflecta calitatea convietuirii sociale (

KRUGER 1994 ).

Termenul cornpetitie este derivat din notiunile Intrecere §i Iupta, in care dupa KLUGE

(1967), termenul a derivat din latinul "campus" ("camp de biHaIie"). In mod sinomim competitia se foloseste §i in dorneniul economic. Competitiile sportive dovedesc dezvoltarea istorica a disciplinelinelor sportive, se oonformeaza regulamentelor §i informeaza despre

sensul §i obiectivele activitatilor sportive.

9

Activitatea competitionala sportiva se exprima foarte

functiile ~i formele lor de manifestare. Ea este unui proces de dezvoltare care se

parametrii

Majoritatea opiniilor teoretice se refera la competitia sportiva sub aspectul rolului si importantei acesteia in raport cu antrenamentul sportiv, diferitele aspecte fiind prezentate din punct de vedere al sportului de performanta.

"

Pentru definirea notiunii este insa necesar, pe baza cunostintelor actuale, §i de

abordari istorice §i sociale, pe langa clasificarea fiziologica de baza unanim acceptata.

In general, exista unanimitate in conceptia ca, competitille sportive includ comportamentul activ de performanta al sportivilor ~i intruchipeaza ca actiuni sportive ale sportuiui, unitatea bio-psiho-sociala a personalitatii ca autoexprimare a omului. Ponderea factorilor psihici, fizici ~i sociali difera intre eompetitii in functie de specificul disciplinelor §i probelor sportive.

Abnegatia sportivului este supusa un or criterii de autoapreciere §i se desIa§oara sub presiunea performanlei. Solicitarile externe §i interne indue stimuli de InalHi intensitate care trebuie considerati ca situatii de stress. Cauzele acestor stimuli deosebit de intensi raportat Ia antrenamentul sportiv §i, prin acesta, fata de particularitatile activitalii complexe sirit repezentati, in principal, de factorii exteriori ca, de exemplu,: obligatia de a obtine performanta la un anumit moment stabilit ca data a competitiei, adversarii, spectatorii, arbitrii, factorii care limiteaza performanta etc. In majoritatea disciplinelor sportive activitatile competitionale sunt coord onate de arbitrii - care se folosesc de regulamente - ceea ce asigura desfasurarea cornpetitiei 1n conditii obiective §i de sportivitate. Nu putem tnSa sa trecem cu vederea faptul ca prin decizii gresite desfasurarea intrecerilor poate fi influentata.

_ Motivatia performantei este 0 caracteristica esentiala a activitatii competitionale, Determinarea sociala a acesteia este din aceasta cauza accentuata, deoarece statutul simultan de coechipier si adversar influenteaza comportamentul sportivilor.

10

Pentru 0 definite a notiunii de competitie care sa fie valabila ca generalizare trebuie sa alegem cea de fenornen social complex ce se desfasoara In conditiile principiului performantei. Participantii la cornpetitie tind totdeauna, mai devreme sau mai tarziu, chiar §i In dorneniile sportului care nu se incadreaza in notiunea de perforrnanta, spre imbunatatirea performantelor lor individuale.

Majoritatea definitiilor de mai sus neglijeaza abordarea complexa al carei punct de ple care este sportul de performanta cu obiectivele sale.

THIESS si altii ( 1978, 258 ) caracterizeaza competitia sportiva ca 0 comparatie a performantelor sportive intre persoane individuale, respectiv echipe, dupa regului §i norme stabilite §i ca un fenomen social. Ei neglijeaza determinarea istorica a acestuia si caracterul diferit al obiectivelor ee exista in diferitele discipline sportive. Activitatile ce au fae parte din eompetitie ca, de exernplu, arbitrajul, organizarea, planificarea, conducerea raman deasemenea neluate in considerare. Caracterizarea competitiei ca 0 comparare a performantelor scoate ins a in evidenta ideea de baziL

HARRE §i aitH ( 1986, 263 ) subliniaza importanta deosebita a compei!iei pentru form area ~i· accentuarea performantei competitionale ~i a aptitudinilor ~i indenanarilor ce determina performanta, precum §i a lnsu§irior psihice. Competitia, ca obiectiv §i mijloc al antrenamentului, se afla centrul descrierii. Competitia este definita ca 0 forma importantli de solicitare pentru ddezvoltarea performantei sportive. Predomina interpretarea metodicii de antrenament. Competitiile sportive se afla insa, acela§i timp, in centrul dirijarii performantei sportive. Ele nu se reprezinta numai forme importante ale efortului, ci 5i obiectivul antrenamentului, in care cali tate ele determina ~i contonutul acestuia. Autorii se limiteaza sa descrie doar caracteristicile competitiei.

GUNDLACH, THIESS / SCHNABEL §i SIEGER se ocupa de performanta competitionala §i structura acesteia. SIEGER / GRAF deosebesc intrecerea de competitie ( dupa HARRE 1986, THIESS / SCHNABEL 1986, PHAMBUV 1982, SIEGER 1982).

RASCH ( 1978 ), ca si THIESS §i altii definesc competitia sportiva ca 0 cornparatie a performantelor sportive intre diferite persoane care are drept scop victoria asupra adversarului. Acest punet de vedere este insusit, in linii mari §i de THIESS I SCHNABEL (1986). GROSSER / BRUGGEMANN / ZINTL (1986 ) privesc competitia din punct de vedere al dirijarii performantei sportive.

11

HAGERDORN se ocupa cu notiunile de dirijare a antrenarnentului §i competitiei. Din exemplele mentionate rezulta in mod dar ca, competitia sportiva este in special exclusiv specific §i nu suficient in mod de sine statator sub ""!Jv .... ~'H sale. Este indoielnic dad, 'in fiecare caz, comparatia performantei sportive trebuie sa reprezinte esenta competitiilor sportive, deoarece acestea pot urmarii si alte scopuri. aceasta situatie in prim plan se afla elementele sociale, constatarea in comun a capacitatii de performanta, contacte si intalniri. In acest caz adversarii sportivi se intrec tarli ca, caracterul de concurenta sa fie dorninat §i activitatea competition ala sa fie esentiala. Un exemplu in acest caz il reprezinta miscarea de alergare.

MATVEEV (1982) afirma ca sportul, in sens restrans este reprezentat de activitatea competiponala a carei forma specifica este sistemul competitional. Aceasta pozitie conduce in mod fortuit la legatura §i includerea pregatirii sportive in activitatea competi1ionala. Multi sportivi nu participa insa Ia activitatea competi1ionala, de§i seantreneaza ~i exerseaza 0 anurnita practidi sportiva. Dupa opinia lui MATVEEV ei nupracticii deci, In sens restrans, nici un fel de sport.

a predorninaniii a competipei fata de antrenament nu poate fi acceptata. Ambele categorii dispun de 0 autonomierelativa dar, in acela~i timp, sunt In egala masura imbinate.

SIEGER (1982, 846) constata ca, competitia reprezintli esenta sportului . Ramane deschisa problema ce inteleg prin. sport cei care-l practica numai pentru a-~i mentine sanatatea, a Intr~tine contacte sociale~i a avea oocupatie pUi.cuta in timpul liber ? Acest mod de abordareeste foarte ingust. Competipile sportive se planifica. adesea in sportul pentru timpul tiber ca manifestiiri de motivare ~i stimulate, care se adreseaza unei categorii largide participanti, Confmntarea performantei sportive . en adversarul, stabilirea performantei sportive ca rezultat a1 confruntarii sportive cu adversarii ~i stabilirea victoriei devine un factor secundar. Obiectivul 11 constituie particparea activa a unui numar cat mai mare de sportivi, Premisele fizice diferite au drept consecinta pentru acesti participanti la competitie moduri diferite de antrenament. Anumite grupuri ale populatiei nu sunt, in mod obiectiv in situatia de a obtine performante sportive inalte (BERGER 1985).

Prin urmare, de competitia sportive sint legate noi objective care corespund necesitatilor persoanelor ce practica sportul. Astfel de objective considerate ca obligatorii sunt, de exemplu, contacte sociale prin interrnediul cornpetitiei sportive, practicarea in

12

comun a sportului, combaterea fenornenelor legate de insuficienta rniscarii, depasirea problemelor psihice sau depasirea unor limite concrete ale trupului. Necesitatea de a organiza competitii sportive decurge din motive dorninante, ca bucuria de a fi in mijlocul naturii, tendinta spre miscare sportiva in cornun, necesitatea frumusetii corpului, de a avea 0 stare stabila de sanatate sidorinta de comunicare.

CE TREBDIE lNTELES, dupa aceasta argumentare PRIN CATEGORIA DE COMPETITIE SPORTIVA ?

Este 0 realitate ca, competitia s-a dezvoltat sub aspect istoric in cursul vietii sub forma unui joc prin care se eompara performantele fizice ale diferitilor coneurenti, respectiv echipe. Majoritatea exercitiilor specifice unei competitii sunt deduse din mi§ciiri simple din activitatea cotidiana a omului §i a jocului. Dezvoltarea tehnica §i §tllntifidi a societatii a influentat activitatea competitionaHi prin aceea ca au fost modificate conditiile de desTa§urare a competitiilor, metodica antrenarnentului a evoluat continuu, au aparut noi discipline sportive. Toate acestea se efectuaza ca un proces, in general bine conturat, specific fieciirei discipline sportive care iosa po ate sa of ere pe parcursul desTa~urarii sale multe posibilitati ~i variante motorii de dezvoltare.

Elementul central al competitiei, ce se afla totdeauna in centrul organiziirii unei competitii sportive, se considera a fi compararea performantelor sportive. Obiectivul §i continutul competitiilor se stabilesc pe baza unor prevederi comportamentale (care limiteaza actiunile de mi~cire) mo~tenite ~i perfectionate, moduri de disputare ~i reguli specifice diferitelor discipline sportive. Baza activitatii competitionale 0 reprezinta egalitatea in drepturi a tuturor participantilor ~i principiul de a erea, pe dit posibil, conditii egale pentru toti concurentii In scopul asiguriirii, astfel,a unor comparati! objective.

Deoarece compararea performantelor nu poate fi asezata pe aceeasi treapta cu organizarea competitiilor (prin organizare se in1e1ege planificarea, evaluarea dar ~i incalzirea, inscrierea etc.), 0 abordare stricta a compararii perforrnantelor sportive nu se poate reflecta ca eficienta, in suficienta masura, doar prin compararea perforrnantelor realizate tn cadrul unei competilii (GODIK 1980, 359).

13

Rezumand, se poate afirma ca, competitiile sportive pot fi definite ca manifestari sportive organizate in mod planificat In centrul carora se afla stabilirea un or performante sportive in scopul realizarii unei comparatii a performantelor intre indivizi, grupe sau echipe, pe baza unor reguli form ale stabilite in prealabil sub deviza egalitatii sanselor §i egalitatii in drepturi pentro obtinerea unor valori simbolice §i / sau materiale deoarece, de regula, numai ele pot convinge concurentii care participa Ia competitii (v. ROTHIG §i altii 1992, 452).

Egalitatea sanselor si a drepturilor participantilor la competitii se realizeaza prin sistemul regulamentelor ~i normelor de comportament moral,cgarantate prin activitatea arbitrilor, Acest lucru se bazeaza prin reguli §i norrne competitionale care sunt cunoscute §i recunoscute §i au deci valabilitate. Egalitatea sanselor nu exista In mod obiectiv, ea poate

':

fi periclitatli prin conditii mai bune de an~renament, un material superior, 0 mai buna

cunoastere a conditiilor locale, dar ~i prin rnanipulari, doping etc. oSi influienta arbitrajului In conditiile unor interpretari diferite ale regulilor are ca urmare aparitia de conditii subjective de desTa~urare a competitiilor. Regulile de desTa§urare a competitiilor ce se considera a fi limitative prin fixarea unui spectru de comportament care tine de specificul disciplinei sportive, se refera la persoane, la structura interactiunii §i organiziirii §i include desTa§urarea competitiei sportive, inclusiv aparatele necesare conform regulamentului. Trebuie sa facem deosebirea tntre regulile constitutive (structura interactiunii ~i organiziirii) ~i regulile normative (comportamentul, actiunile permise sau interzise etc.). Ca rezultat al modurilor de comportament au aparut, ulterior, regulile morale ca, de exemplu, fair-play-ul

§i respectul fata de adversar.

Evaluarea competitie] are numai 0 baza abstracta, atunci cand participarea era motivata de placerea de a se intrece cu a1tii si de a fi tmpreuna cu coechipierii in a practica miscarea in respectul unor regulilor sportive. Cornpetitiile au caparat 0 irnportantil simbolica atunci cand prestigiul personal sau politic a reprezintat rnotivatia. Influenta materiala asupra competitiilor (de azi) este urmarea orientarilor exclusive spre obtinerea de rezultate maxime ~i spre comercializare. In prezent, in sportul de inalta performanta se intalnesc toate cele trei forme, cu tendinta crescuta spre profesionalism.

Pe baza diferitelor definitii ~i tinand seama de diversitatea conditiilor cadru ca, de exemplu, planificarea, organizarea, evaluarea, desIa~urarea competitiilor, actiunile arbitrilor, spectatorilor, antrenorilor §i participantilor la cornpetitii in timpul pregatirii, desfasurarii §i

14

dupa efectuarea comparatiei performantelor spotive, se pot distinge competitii in sensul restrans sau largo Competitiile.tn sens res trans , se refera al compararea perforrnantelor sportive (cornpetitie, concurs) pentru stabilirea perforrnantei si rezultatelor competitiei, Competitiile, in sens larg, cuprind manifestarile sportive in centrul carora, desi se afla cornpararea performantelor sportive, predornina manifestarile competitionale,

3. COMPETITIA SPORTIVA iN SENS RESTRINS

Compararea performantelor sportive, stabilirea si evaluarea acestora reprezinta, sub cele mai variate forme, punctul central al competitiei sportive In sens restrans. Compararea performantelor sportive iritre diferitii sportivi are loc in sporrurlle individuale, in disciplinele sportive bazate pe lupte ~in meciurile intre parteneri. Dupa opinia lui IVOILOV ( 1973 ) deosebirile specifice diferitelor discipline sportive depind de faptul in ce masura adversarii se concentreaza asupra depa§irii unor rezistente naturale sau trebuie sa tina seama in plaificarea lor §i de intentiile de actiune ale adversarului. Din aceste motive pot fi predominante motricitatea, tehnica, fizica, §i / sau cea dirijata tactic. In comparatiile intre grope sau echipe performantele individuale se insumeaza pe baza unor linii directoare §i se aduna sub forma unor performan!e de ansamblu. In sporturile de echipa comparatia performantelor se determina pe baza interactiunii intre echipele ad~rse a diror desfil.~urare este independenta atat in spa!iu si timp, cat §i semantic. Competitia sportiva in sens restrans include deasemenea deciziile arbitrilor. Compararea performantelor sportive ca atare, in cadrul acestui spectru de activitati, il reprezinta in exclusivitate, actiunile participanmlilor la competitie.

Compararea performantelor sportive difera In fond sub aspectul obiectivului care depinde de specificul disciplinei sportive. Folosirea sinomima a diferitilor termeni ca, de exernplu, start, alergare, cursa, meei caracterizeaza specificul ~i in acelasi timp Iamureste neclaritatile in ce priveste folosirea acestor termeni.

I Competitia sportiva in sens res trans include at;it compararea actiunilor de mi§care SPO~~V8 individuala §i / sau colective din partea participantilor la competitii pentru st_abl~lrea rezultatelo~, a invingatorului ~i a clasamentelor individuale §i / sau colective cat ~1 pentru determmarea regulamentelor ~i a activitatii arbitrilor.

Notiunea de "comparare a rezultatelor" nu implica exigente calitaCve. Ea include

15

cCOrri!5ararea exercitiilor fizice in succesiunea acestora lntr-un spirit de fair-play fatii de adversarii §i /sau coechipierii sau actiuni sportive, precum ~i compararea altor activitati

(probleme din dorneniul jocurilor rnintii, sporturi cu motiv, cu eforturi

si sernatice).

Ca rezultat al compararii performantelor sportive rezulta lnvlngatorul, clasamentul, recordul, rezultatul pe echipe, toate exprimate sub forma de puncte, golaveraj sau evaluarea punctelor - rezultate ce pot fi masurate in secunde, minute, ore, greutati etc. ~i care se consernneaza prin afisarea lor la terminarea competitiei. Regulamentele ~i prevederile privind modul de desfasurare reprezinta prescriptiile de baza pentru evaluarea unei cPf11petilii, in sens restrans.

·i\' .

Cu conditia respectarii caracteristicilor prezentate mai sus, competitia in sens res trans satisface, dupa parerea noastra exigentele ce le ridica teoria cunoasterii fata de 0 categoric bazata pe rezultate (v. PETERSEIN 1985).

Competitiile sportive in sens restrans reprezinta 0 activitate sportive ce se desfasoara in cadrul unor manifestari sportive organizate in mod planificat, in care compararea performanlelor intre diferitii sportivi (-tive), grope ~i echipe sportive reprezinta elementul esential in stabilirea ~i evaluarea pe baza unor reguli ~1 moduri de comportament specific unei discipline sau probe sportive.

Ele se desra~oara ca 0 relatie culturala specific a intre insu~i participanti, intre ace~tia §iarbitrii, antrenori, instructori, precum ~i intre sportivi §i spectatori.

Competitiile sportive in sens res trans se disputa la nivel national ~i international, se dera~oara sub forma de competitii individuale sau un ansamblu de competilii pe parcursul mai multor zile.Aceastea sunt fie manifestari individuale sau I ~i competitii care fac parte din sisteme cornpetitionale. In cadrul uneia sau rnaimultor reuniuni potfi necesare mai multe comparatii ale performantelor pentru stabilirea rezultatelor competitiei. Compararea performantelor specifice se bazaza pe :

- compararea directa a performantelor sportive prin procedee de evaluare. Sportivi iau startul simultan si sunt evaluati;

- compararea indirecta a performantelor sportive prin procede de evaluare. Sportivii iau startul succesiv si sunt evaluati,

Competitiile se organizeaza pe echipe, gmpe §i individual - pe discipline sau ramuri, poliat1oane §i comparatii directe intre echipe. Modul de desfasurare §i evaluare este supus unor reguli si prevederi precise care prezinta 0 "anumita" lirnita de libertate a comportamentului §i permit 0 evaluare relativ obiectiva.

16

Anuntarea competitiilor se publica intr-un calendar annal ce se editeaza de federatii. la cornpetirii se fac in anumite perioade de timp stabilite care preced manifestarea.

prvi nd modul de anuntare sunt

in

privind evaiuarea ~i regulile de desfasurare a cornpetitiei reprez.inta cunostiinte de baza pentru fiecare din participantii la cornpetitii, Participarea la cornpetitii este conditionata de respectarea regulilor dupa care aceasta se desfasoara. Regularnentele cornpetitiilor pentru fiecare disciplina si proba sportiva se stabilesc de catre forurile internationale. In spiritul evolutiei sisternului cornpetitional aceste regul se actualizeaza ~i se modifica la intervale regulate. Modalitatile de desfasurare si, partial, prescriptiile privind comportarnentul pot diferii de la 0 cornpetitie la alta. Alegerea sistemelor eompetiiionale depinde de nurnarul participantilor, obiectivele cornpetitiei si partial. de conditiile concrete existente la locul de diputare a competitiei,

La disciplinele sportive aparute recent modalitatile, inclusiv regulile de desfasurare alecompetitiilor se modifica mai frcvent. 0 reaetie fata de problemele nelarnurite ~i de deciziile luate ineLIrsul competiiiilor fee sa la noile disciplinele sportive sa fie necesara 0 optimizare a desta~urarii competitiilor se introduc ~i in cazul camd se constara 0 stagnare a evolutiei performantelor: dod se extind posibilitat,ile tehnice san cand se modificii premisele fizice. Ca exemplu putem mentiona ca la atletism a fest necesara modificarea suillei deoarece recordul mondial de 110 m a depa~it dimensiunile stadionului ~i a creat pericolul ca sulita sa loveasca spectatorii, respectiv ca stadioanele sa devina prea rnici pentru aceasta proba. Prescripiiiie privind constructia sulitei au fost ccfectate prin node reguli de desfa~urare ale cOillpetitiilor.

Categoriile: "sistern cornpetitional" ~i "modul de desfasurare a competitiilor" fae parte din competitia in sens restrans, Odata cu stabilirea sisternului competiticna] se indica modul de desfasurare a cornpetitiilor care reprezinta clemente ale sistemelor competiiionale sau ale cornpetitiilor individuate. Prin sistem cornpetitional se lntelege: ansamblu ~i coordonarea LOJ11pararii performantelor sportive intr·o anumita disciplina sportiva tinand seama seama de regulamentarile necesartLQrivind Illodul de deSfa;)llrare. Ca parti integrante ale sisternului

(Oillpelitional se disting urmatoarele: - sistemul de clasificare:

- sistemul de puncta]:

- 'l~IC:IIIUI f.iC: C<tlc:gU!Jl.

17

- sistemul K.O. (elirninatorul);

- sisteme mixte;

Competilii pregatitoare , competitii de baza, eompetitii de verificare, eompetitii de testare, cornpetitii de antrenament IIi control, competitii la eel mai inalt nivel, competitii pentru clasificare.

Aspectul

Felul competitiei (selectiv)

istoric

Agon, pentatlonul de la Dessauer, ludic, olimpic, pentatlon, turniruri cavaleresti, serbari ale arcasilor, haituirea animaleior, cursele de atelaje, intrecerile de alergari, jocurile ell rmngea.

Campinatele europene ~i mondiale (in general sisterne competitionale) comparatii internationale, Jocurile Olimpice, intalniri internationale, joeuri intematicnale, Cupe europene si rnondiale, Campionate internationale.

national

Manifestari de seara, stabilirea celui rnaibun sportiv, carnpionate national~, Cupe nationale, joeuri nationale ale tineretului (juniorilor) festivaluri pentru stabilirea unei clasificari, competitii in cadrul cluburilor, "Jocurile olimpice ale tineretului" .

organizatoric

Optiuni de nnala, competitii eliminatorii, competitii pe baza de invitatii, finala, semifinaHi, eompetitii principale, ealificari, eliminatorii, ture preeliminatorii, serii, etape intenriediare.

metodica antrenamentului

TABELUL 1. Clasificarea competitiilor din diferite puncte de vedere.

Baza desIa§urarii eompetitiilor mixte 0 reprezinta regulamentul competitional care stabile§te, printre altele; hotarariprivind repartizarea dupavarstli, sex §i categorii' de performante modalitatile de desfasurare; conditiile preliminare de participate ( dreptul de participare ~i de joe, normele de performanta, aptitudinea de aparticipa la cornpetitii)

anunlarea drepturilor financiare ale participantilor, preturile, planificarea competitiilor, modul de evaluare IIi desfasurare,

Pentru a asigura egalitatea sanselor ~e constituiecategorii cornpetitionale care se stabilesc fie in functie de performante sau dupa viirsta ~i sex. In prezent competitiile prezinta o diversifitate foarte mare de forme. Ele pot fi clasificate §i diferentiate In ce priveste / ",,,',,""Y'''', din diferite unghiuri de vedere, dupa cum se prezinta in TABELUL 1.

18

Cornpetitiile sportive au atins un asemenea nivel international §i supranational cum nu exista aproape In nici un alt dorneniu cultural, politic sau economic.In centrul conpetitiei in sens restrans se afla obtinerea unor performante sportive care rezulta dintr-o actiune sportiva individuala, una individual aditiva, una colectiv- individuala §i una colectiv aditiva,

Conditii Conditii de Constitutia Conditia fizidl Caracteristici
tehnico- desfasurare - inaJ\imea - rezistenja psihice
materia Ie - modul §i - gretatea - forta
- baza sportiva reglementsrile - talentul, vocatia - viteza
- echipament - clima - alte caracteristici - mobilitatea
- aparate - competitorii,
antrenorii, spectatorii
- arbitrii
~


Performan!a sportiva competitionala


Strategia { tactica Tehnicd I coordonare Aptitudini psihice de
dirijare §i comportament
- cuno§tinte ' - aptitudini coordinative - increderea in sine
- aptitudini abilitati privind miscarea capacitatea de decizie
- abilitati - cunostinje tehnice - starea de pregatire pentru
privind modelul de urmat rise
- tehnica • calitati volitive
• capacitate de rezisten\ii
• autoreglarea FIGURA 1: Modelulsimplificat al structurii performantelor competitionale sportive (dupa HARRE 1986).

Factorii care conditioneaza performantele competitiouale se formeaza cu ajutorul antrenamentului sportiv. Pe hlnga aceasta, in cursul competitiei,exista unele conditii cadru care determina realizarea performantelor sportive (FIGURA 1).

Din caracteristicile diferentiate ale activitatii competitionale pot fi deduse atat functii determinate istoric cat §i actuale. Punctiile sau rolurile competitiilor in viata sociala pot fi prezentate eel putin sub trei aspecte care se refera la particlpantii la cornpetitii. Astfel, nu se pot face interpretari care sa stabileasca influenta asupra competitiilor a sportivilor

19

participanti; rezultatelor~iasupra organizarii tehnice a arbitrilor si oficialilor, asupra spctatorilor, precum ~i a influiente] indirecte asupra efectului social. Majoritatea privind functiile trebuie sa integreze cerinte individuale §i sociale pe care le cornpetitia. Intr-o teorie care mai trebuie inca dezvoltata competitia timind seama de autonomia sa relativa va trebui privita §i caasituatie de aplicare ~i con firrnare in raport ell evolutia istorica ~i perspectivele acestuia.

CARE 'SlJNT FUNCTfiLE COMPETITIILOR?

,Functiile competitiilor sportive constau din problemele §i efectele ca s-au cristalizat din dezvoltarea sociala, au fost sistematizate tematic §i pot fi demonstrate pentru domeniile

.... .,>~

conexe. In functie de modul de abordare pot fi concentrte fenomene pozitive §i negative ca

functii ale activitatii competitionaie, Persoanele ce nu sunt interesate de sport vor consid~ra ell urmanle n negative fI mentionate ale activitatii competitionale sunt esentiale ~i vor considera ea acestea sunt dependente de sarcinile activitatii competitionale. Functiile competitiilor sportive s-au adaptat conditiilor sociale: Caracterul lor istoric este inevitabil fundanental pentro determinarea lor. 0 diferentiere intre functiile generale §i cele speciale apare ea fiind necesara, datorita diversitatii manifestarilor acestora, pentro a putea realiza o c1asificle teoreticiL Functiile generale sunt:

- functia culturala

- functia comerciala

- functia decomunicare sociala

- functia de politica sportiva (v. U)HNENSCHLOSS 1987, 1986; GRUPE 1993).

In functii1e generate se Incadreaza acelea care sunt universal valabile §i genereaza

toate efc<ctele §i oerintele, indiferent de specificul disc!plinei sportive §i care includ in

domniile,,respective. Ele se refera /asportivi, arbitrii, oficiali, jurnalisti ~i spectatori.

In functia cultura~ seinclud toate aspectele competitionale care servesc pentru relaxare activa §i pasiva, refacere §i distractie, COl1'lpetitiile sportive pot provoca si dezinteres cultural. Functia culturala este valabila numai pentru oamenii care se ocupa'de sport ~j" considera ca, conjinutul de idei al acestuia este atractiv.

Funqia comerciala include rnasurile care servesc comercializarii comparatii1or, Sportul care este atractiv pentru mass-media este folosit ca saport publicitaqi sustine in acest

20

caz, dezvoltarea economica. Totodata; sportul este sprijinit ~i promovat din punct de vedere economic, prin sponsorizare. Comercializarea vine In contradictie eu statutul amator, din care cauza regulile si prescriptiile dupa care se desfli~oara competitiile au trebuit sa fie modificate ~i adaptate in mod corespunzator,

Prin activitatea competitionala pot fi valorificate frrne deconvetuire cu variante relatii sociale iar, in anumite imprejurari pot fi create altele noi. La nivel national ~i international eompetitiile capata 0 functie de comunicare sociala fiindca, pe lang a cele rnai sus pot contribui §i Ia intelegerea tntre popoare.

In perioada existentei celor doua blocuri de puteri rolul sportului de performanta a avut 0 inc~ditura ideologica §ia prezentat 0 importantii politica in cadrul confruntarii acestora, D1.!pa KRUGER (1994,38) caracterul ideologic a fost imprimat datorita existentei societlUii bazatepe performantii. In general, se poate constata ea inperioadele de eonfmtiiri poiitice sportu! de performantii a jucat ~fdeauna un rol in directia intelegerii intre popoare. In aceia~i miisura sport1.ll este paqial folosit in mod aburuv in seopuri nationale.In aeest sens competitiile~i sistemele de competitie internationrue eapatli, . in' special 0 functie politiclt

Rentr1.1. elaborarea unei teoriia eompetitiei, in care sa se evidentieze~isarcinile sportiv-pedagogice care se reflecta in functiile speciale ale competitiilor, este neeesara 0 subordonare diferentialll. ~i 0 cercetare afunctiilor generrue ale eompetitilorsportive. Sarcinile speciale ale activitatii competitionale pot fi deduse, pe de o parte, din obiectivele legate de competitie. Din functiile speciale fac parte:

- functia de instruire sportiva

- func1ia educativa

Functia d@ instruire sportivll. include invatarea §i perfecjionarea sportiva, precum ~i

proeesul pedagogic unitar al antrena,mentului ~i exersarii, cu eel al competitiei. Competitia sportiva reprezinta un factor esential pentru evolutia perfomantei sportive ~i accentuarea ca~tti'JeperformantiL Ea este folosita ca 0 forma de efort intensiv §i reprezinta in-acelas] timp §i un obiectiv al activita-lii de antrenament. Deasemenea, se poate considera eli transrniterea d.e cunostinte privind modul de comportament, traditiile, evolutia istorica a disciplinei sportive respective, precum §i regulile de desfasurare a competitiilor ~i publicarea lor au 0 functie de instruire sportiva.In cadrul acestei sarcini trebuie avuta in vedere si motivarea oamenilor pentru practicarea regulata a sportului printr-o munca corespunzatoare

21

de lamurire. In rnulte cazuri, in prezent,

cu caracter

de activitatea

~l care

care conduce Ia dezinteresul

de

multilaterale asupra Functia educativa cuprinde

de sanatate.

pentru dezvoltarea personalitatii sportivilor §i - pe baza efectului acesteia asupra maselor -

influentarea educativa a sportivilor fiindca obliga, prin norme pres crise de cornportament moral, la consolidarea ~i chiar la corectarea comportamentului in sensul respectarii acestora, Astfel, a fast initiata actiunea "CINE ESTE FAIR, PROGRESEAZA" pentru a se opune

n(,

tendintelor care se contureaza In ee privest-le lipsa de sportivitate, intoleranta §i nationalismul.

Pedagogiei sportive Ii revine un rol deosebit, In special in privinta aces tor doua domenii. Printre aspectele specifice se mai pot enumera §i alte sarcini legate de activitatea eompetitionala individuala, precum si de rolul antrenorilor, instructorilor §i oficialilor, care insa exereita functii de detaliu. Astfel, functiile privind obictivele, eforturile, performantele §i motivatiile pot fi lncadrate in principiul unitatii dintre antrenament ~i competitie. Func!ia de selectie reprezinta legatura eu teoria talentului ~i a aptitudinii. Ea este orientata excIusiv spre sportul de in alta performanta ~i serve§te sprijinirii acestuia: Functiile privind sanatatea, dezvoltarea ~tiinlifica, estetica §i de promovare a traditiilor se refera la domenii specifice care au 0 tangenta directs sau indirecta cu sportul. Pentru sportivul ca atare, competitiile au,

pe linga funetiile de obiectiv, motivare §i analiza a performantelor ~i functiile de orientare, reprezentare §i actiune. Aceste sarcini ale competitiilor se reflecta in principiile stabilite privind antrenam(,;l1tul si : competitia bazate pe experientel« din practidi §i pe cuno~tinte ~tiintifice. Interpretarea aeestora ar trebui sa se fad! re baza principiului unitatii fntre

. antrenament §i competitie: 0 diferentiere asupra aspectului continutulu] diferitelor functii - prin abordari interdisciplinare - apare ca urgent necesara deoarece, in 'acest domeniu, literatura sportiva prezinta Iacune.

5. CONCLUZn

Solicitarea lui THIESS privind necesitatea existentei unei Teorii a Competitiei este

.,

legata, in primul rand, de clasificarea, din punct de vedere a Stiintei Sportului acategoriei interdisciplinare "competitie", de lamurirea caracteristicilor sale generale ~i specifice diferitelor discipline sportive, precum ~i a functiilor sale. 0 Teorie a Cornpetitiei necesita

22

23

PETERSEIN A.: Zur antriebswirksamen Funktion der bei der

Anforderungsbewaltigunb in und Wettkampf, Theorie und Praxis der

34 (1985), 7, 5

PHAMBUY T.M.: Der Sport in der Dissertation

.. W. :Der sportliche Wettkampf-Studienmatenal zum 1978

ROTHING P. u.a.Ihrsg): Sportwissenschaftliches Lexikon. Schorndorf 1992. SCHN ABEL G., THIESS G. (hrsg): Lexikon der Sportwissenschaft.Band 2. Berlin SIEGER, W. : Grundlagen einer allgerneinen Theone des Sports. Theorie und Praxis der

Korperkultur 31 (1982), 11, 846.

THIESS G.: Wir hrauchen eine Wettkampflehre! Leistunssport 24 (1994), 1, 5-9. THIESS G., SCHNABEL G., BAUMANN G.: Training von A bis Z. Berlin 1978. THIESS G., SCHNABEL G.: Termeni des Trainings. Berlin 1986 ..

WILLE U. : Trainingstermini. Unveroffentlichtes Manuskript 1986.

o preocupare serioasa parte a specialistilor in pedagogic, a guvernului, a federatiilor sportive si 0 acceptare, implicita, a ideii de competitie §i perforrnanta. Este evident ca problema ridicata de GRUPE, daca toti elevii trebuie sa fie confruntati eu performanta sportiva prezinta importanta, mai ales pentru cei mai putin interesati de sport. Elevii talentati pentru sport sunt interesati - in masura in care pot sa-~i dezvolte talentul - sa-si puna in evidenta aptitudinile. Pe de alta parte, ramane actual a si intrebarea daca nu exista consecinte negative in cazul in care eleviinu-si vor cunoaste nici 0 data capacitatea lor de performanta fizica §i lirnitele acesteia, Competitia sportiva este deci utila pentru a transmite experiente pozitive §i negative privind potentialul fizic. Pornind de la functiile care nu au fast pe deplin lamurite mai sus, cu efectele lor pozitive §i negative, prin simpla determinate a categoriei competitiei nu se poate clarifica divergenta intre sustinatorii §i adversarii acesteia, deoarece este yorba despre eel mai frumos "fleac" din lume care, tocmai din aceasta cauza, a obtinut rezultate atat deimportante.

BIBLIOGRAFIE:

BERGER J.: Die Wettkampfbelastung - Voraussetzung und Problem der sportlichen

Leistungsentwic.klung. The0I1e und Praxis der KOrperkultuf 34 (1985), 10, 772-778.

GEBAUER G. :" Leistung" als Aktion und als Prasentation.Sportwissenschaft 2(1972), 82-103 GODIK J.: Kontrol trenirovocnych i sorevnovatelnych nagruszok, Moskva 1980. GROSSER M., BRUGGEMANN P., ZINTL F.: Leistungssteuerung in Traning und

Wettkampf. MUnchen 1986.

GROSSING G., ROTHIG P.(Hrsg.): Kursbuch 2 Trainingslehre. Wiesbaden 1990. GRUPE O.:Olimpiches Menschenbild und olympische Erziehung.ln: Prohl R.(hrsg.):

Facetten der Sportpiidagogik.Prof.Dr. Peter Rothig zur Emeritierung.Schorndorf 1993 ,3.1-38 HARRE G.(Hrsg): Trainingslehre. Berlin 1986.

ILJIN E.P.: Psychophysiologie der Korpereziehung. Bd. 1 und 2. Leningrad 1983. IVOILOV A.W.:Theoretische Aspekteder sportlichen Taktik.Leistungssport 3(1973),126-128 KLUGE F.: Etymologiches Worterbuch der deutschen Sprache, Berlin 1972

KRUGER A.: Anfange einer Piidagogik des Wettkampfs. Leistunssport 24 (1994), 1, 38-42. LUHNENSCHLOSS D.: Der sportliche Wettkampf. Padagogische Hochshule Magdedurg.

Unveroffentlichtes Manuskript 1986.

LUHNENSCHLOSS D.: Wesen und Fun.ktion sportlicher Wettkiimpfe. Wissenschaftliche Zeitschrift der Padagogischen Hochschule Magdedurg 24 (1987), 4, 355-365.

LUHNENSCHLOSS D.: Sportleraktivitaten wiihrend des leichtathletischen Laufs.

Leistunssport 24 (1994), 1,24-27.

MARTIN D., CARL K., LEHNERTZ K.: Handbuch Trainingslehre. Schorndorf 1993. MATVEEV L.P.: Grundlagen des sportlichen Trainings. Berlin 1982

NOVICOV L.: Theorie der K6rpereziehung. Moskal! 1959.

fizice in ce prive§te forta Situ /N'it¢ia.:,stiip.iini:rell armelor de vanatoare iii in diferite jocuri de miscare au fest Ia inceput cu

PIJe:qacJereSPOlltaiue ... Vestigiile din timpuri preistorice sub forma de descopeririarheologice, stancii sau in pesteri dovedesc eli exercitiile fizice se exprimau prin :Y~IP~j;()Ii(e, pescuit, agricultura §i cre§terea animalelor. Predominau aruncarile cu diferite </>OI)1e(~te, la care erau necesare distanta ~i atingerea tintei. Se disputau Intreceri sportive la >alf~rrrlhi. santuri, aruncari, tnot, biatlon (lupte, box), canota], calarie, diferite jocuri. Existau pentru disputarea unor asemenea intreceri,a carer respectare era controlata

d,(~<c:ap(He:nii sau de vraci, 0 victorie, de exemplu, la un joe, ridica prestigiul tribului §i era ii>i>n~cOlmt)enlsal:a cu premii avand 0 valoare materiala.

24

DICTIONARY of SPORT SCIENCE German - Enelish- French

Erich BEYER (Editor), Verlag Karl Hofmann, Schorndorf, Germany. 2., unveranderte Auflage 1992.

25

Ulrich WILLE "Leistungssport" nr.I, 1995, pag.40

1. COMPETI'flILE - aparitia §i dezvoltare'a - 0 scmiii privire istoricl retrospectiva

De cand lumea, folosirea aptitudinilor §i abilitatilor fizice joacd un r01 H"''''''LI1''."" .... in desIa§urarea vietH. Alergarile, sariturile §i aruncarile, precum ~i a.Ct:iVitatile specifice pentru asigurarea supravietuirii au fost deja in com una primitiva II ~-".-.,.,_lInp'ortante ""'-'L ".~.g4.H .. " .• """'''.''.''' acestea fac parte §i dansurile, care se

Omiprezenta era maxima

Altius, Fortius". Timp de secole, tnainte si dupa era noastra, do min au concursurile

, Jocurile Pane1enice, care, de regula, erau organizate In cicluri regulate, t()l[lqCullJ.terlt eu serbarile religioase. Dintre acestea faceau parte Jocurile Pethice, Islamice, ales, cele Olimpice; in perioada ImperiuluiRoman aceste Joeuri se

26

desfasurau sub denumirea de Jocuri Actice, iar Jocurile Capitoline ~i cele Panatenice cunosc o dezvoltare importanta, Cele mai importante ~i constante Jocuri festive erau Jocurile Olimpice care s-au disputat intre anii 776 inainte de Cristos pana la 393 dupa Cristos, deci intr-un interval de 1150 de ani. Jocurile Olimpice ale timpurilor moderne i~i vor serba "abia" curand (1996) centenarul existentei lor. La Jocurile antice s-a dezvoltat un program relativ stabil de intreceri care constau din:

- alergari:

· sprint pe un tur de stadion reprezentand in medie 175 m;

· sprint dublutdoua lungimidestadion);

· fond (maxim 24 ture de stadion);

· alergare cu arme (doua lungimi de stadion);

- pentatlon - compus din aruncarea discului, saritura in lungime, aruncarea sulitei,

alergare ~i lupte; - lupte;

- box;

- paI1kration(lupUi completa);'

- alergiiri cu II care" §i pe cai.

Manifestarile erau organizate pe baza unui program strict. A veau dreptul de participa numai grecii liberi de sex mascul't'l. Invigatorii primeau 0 simpUi ramura de maslin, dar in localitaple lor de origine li se acordau diferite avantaje materiale. Ca funetionau "hellanodicii" care, in restul timpului, erau judecatori.

In statuI roman Insu§irea exercitiilor fizice militare era importanta, in campul lui Marte se desfli~urau cu regularitate jocuri razboinice. La jocurile I'UI:I1<lIlHIIJI, denumite Ludi, cele mm importante Intreceri erau luptele de gladiatori, avand in SP;artllCUS pe eel mai renumit sclav.

Pentru evul mediu erau caracteristice exercitiile populare ~i militare. In iscusinta fiziea in domeniul militar reprezenta 0 neeesitate vitaH'L In aceste conortu turnirurile cavalerilor au ca~tigat in importanta: Burgezii imitau aptitudinile militare ~i creat corporatii de tir sau societati de scrima.

In timpurile moderne a crescut diversitatea activitatilor fizice si sportive. Declaratiile rnultor personalitati eunoseute (ROUSSEAU, filantropii etc.) erau orientate spre binefaceril activita!i1or fizice. Educatia fizica a inceput sa fie introdusa in lnvatamantul scolar, / MUTHS §i apo! JAHN au creat premisele de baza pentru actual a 'mi§care sportiva.

"Gimnastica pe aparate" (Turnwegung) a prins radacini in intreaga Germanie,

27

asociere cu cele mai diferite cornpetitii pentru tineri ~i varstnici, Totusi ca patrie a sportului modem trebuie sa consideran Anglia

din

1860 s-a introdus inregistrarea perforrnantelor ce pot fi masurate §l a recordurilor cornparabile folosindu-se, pentru prima data, reguli.

Odata eli infiintarea federatiilor sportive intemationale, pr,ecum si a Comitetului International Olimpic (CIO) pe 1a Inceputul secolului nostru s-a pus piatra de temelie pentru organizarea pe plan mondial a cornpetitiilor.

2. MODURILE "CLASICE"

- criterii hotaratoare pentru disputarearcompetitiilor >

In practica sportiva s-au format pe parcursul anilor reguli pentru fie care disciplina care se caracterizeasza in fiecare caz printr-o structura proprie,

Exista urmatoarele patru eategorii de sisteme:

- sisternul pe baza locurilor ocupate;

- sistemuI K. 0.;

- sistemul pe puncte;

- sistemul pe baza de clasamente;

Este posibil1i §i 0 eombinape a sistemelor.

"LOCUL OCUPAT"

I:'nnelpm de baza: Cei mai buni dintr-o competitie (dupa stabilirea aeestora) se

\;alllH,l,;apenu'u 'intrecerea sportiva urmatoare.

cxemoru: sprintul In atletism cu:

eXlem]pliiicarea exemplului:

_- sase serii de cate sase adeti (36); cei mai buni din fiecare serie se clasifica pentru fazele intermediate;

-- trei faze intermediare de cate sase atleti ( 18 ); primii doi din fiecare alergare participa la finala;

-_ finala (sase participanti).

de baza: Cel care pierde este eliminat, : tenisul de masa

Vl'Inl'lntf> de organizare a exemplului:

Se realizeaza eel mai bine cand iau startul 4, 8, 16, 32 sau 64 de participanti; este posibila evident §i organizarea competitiei si ell un alt numar de participanti. De perechile se trag la sorti. Numarul de jocuri se determina dupa formula:

x = n - 1

-- Competitie cu 16 participanti.

In acest caz se disputa optimi, sferturi, sernifinale §i finala. Conform formulei in aeest caz numarul de jocuri este de 15.

-- Competitii eu 7 participanti

Dupa un tur prelirninar - un jucator este liber pe baza de tragere la sorti - se desfasoara semifinala §i finala. Se disputa 6 jocuri,

a) sistem K.O. simplu

4

28

29

Pentru stabilirea numarului de jocuri se aplica urmatoarea formula: x :=; 2n- 3

Sisternul K. O. dublu se caracterizeaza

aeeea

in mod

jocuri finale si intre

pc

3

8

dintre Invinsi, exernplul de mai jos cu 8 participanti sunt necesare conform formulei 13

joeuri (vezi FIGURA 1). Rezulta urrnatorul clasament:

1. locul 5

2. locul a

3. locul I

4. locul 6

5. Ioeul 3 §i 8 6.1oeul 2 §i 7

2

3

Puncte Goluri

5

Exemplul unui II sistem cu aductiune de puncte" eu 6 participanti.

ADUCTIUNE DE PUNCTE

Fiecare contra celuilalt (este posibil sa existe §i jocuri tur - retur)

handbal

aplicarea exemplului (v. FIGURA 2): toate echipele dintr-o categorie competitionala joaca una contra celeilalte. Cu aceasta ocazie castigatorului i se acorda de 2 puncte in plus iar invinsului cate 2 puncte in minus. In caz de meci nul

primesc cate un punct. Punctele se aduna pe un tabel. Echipa care obtine eel de punete este declarata ea§tigatoare. De multe ori pentru stabilirea rol decisiv revine numarului de goluri mareate.

tur - retur nurnarul de meciuri se stabileste dupa formula: x = n2 - n

7

8

FIGURA 1. Exemplul pentru un sistem K.O. dublu.cu 8 participanti.

b) sistemul K.O. dublu

Sunt posibile cazuri in care participantii fie de

diferite.

SISTEMUL FE

30 DE CLASAlVlENT

31

Principiul de baza: Se stabilesc locurile de la 1 la fl. Exemplu: schi fond, maraton,

Pentru aplicarea exernplului : toti concurentii iau startul cate unul - la anumite intervale de timp - sal! impreuna. Invingatorul si sportivii clasati pe urmatoarele Iocuri se stabilesc in mod corespunzator pe baza clasamentului.

xxxxxxxxx

Sisternul pe locur:i

Sistemul pe puncte

Sisternul K.O.

Sistemul de clasament

xxxxxxxxx

COMBINATIE A SISTEMELOR

In mod tipic se aplica la sistemele cu aductiune de puncte si K.O. Exemplu: fotbal.

Pentru aplicarea exemplului: la un numar de 16 echipe participante se stabilesc prin tragere la sorti patru echipe a cate patru participanti. In acest caz in fiecare grupa, fiecare echipa joaca impotriva tuturor celorlalte, deci se disputa cate trei meciuri de cate fiecare echipa, Ca§tigatoriigrupelor stabiliti in acest fel, se imperechiaza prin tragere la sorti §i se stabilesc ca§tigatorii care joaca apoi pentru desemnarea invingatorului. Echipele clasate pe locul secund l§i disputa locurile 3 §i 4. Este posibil sa se dispute §i jocuri intre echipele clasate pe Iocurile urmatoare in grupe pentru intocmirea unui clasarnent general (loc. 5-16)

3. FORME DE APLICARE A SISTEMELOR iN PRACTICA SPORTIVA

In legiitura ell aplicarea regulilor in sporturile bazate pe competitii,

Vom prezenta in continuare modul de aplicare a regulilor la competitii ce se disputa in cadrul unui sistem competitional "organizat", adica Ia competitiicare reprezinta 0 parte componenta a unui sistem cornpetitional din cadrul unei discipline sportive ~i care se disputa pe baza unor reguli §i prevederi corespunzatoare.

Din aceasta categorie fac parte campionatele, cupele ~i jocurile amicale care se desfasoara la nivel national - central sau local - ca §i la nivel international. Trebuie insa sa tinem seama de faptul ctl nu orice sistem competitional poate fi aplicat in orice disciplina sporiva. Se poate afirma ca exists reguli specifice fiecarei discipline sportive. Astfel, pentru multe jocuri sportive este tipic sistemul pe puncte, iar pentru altele sistemul K.O. Pentru meciurile din jocurile sportive care se desfasoara in carul unui campionat se aplica sistemul pe puncte, In timp ce pentru jocurile de cupa este caracteristic sistemul K. O.

xxxxxxxxx

xxxxxxxxx

xxxxxxxxx

1. Formele de aplicare a diferitelor moduri de disputare a competitiilor in sportivii (nota: deoarece regulile de disputare a cornpetitiilor se afia intr-o iperr11;ane:nta evolutie sunt posibile sa apara, in unele cazuri, modificari).

'''''-''''', .. predornina sistemele pe baza locurilor ocupate ~i pebaza de clasament, ,r"""",,&&~,Y bazate pe lupte predomina sistemul K.O., in masura in care este verba, de campionate pe echipe:

32

In T ABELUL 1 se prezinta modul predominant pentru disciplina sportiva respectiva, indiferent dad este yorba de campionate, cupe sau joe uri amicale.

BIBLIOGRAFIE:

SCHOBEL H.: Olympia und seine Spiele. Berlin 1964. Der SPORT - BROCKHAUS. Mannheim 1989.

SCHNABEL G., TSCHIENE G.(Hrsg.): Lexikon der Sportwissenschaft. Berlin 1993.

AUTORUL

Dr. UlrichW!LLE. Colaborator al Confederatiei Germane a Sportului; o lunga perioada de timp a raspuns, in DTSB (ex-RDG), de participarea la Spartachiadele sportive si de problematica referitoare la sistematizarea teoretica a competitiei sportive, ADRESA: Ruhlerring 2, 15738 Zeuthen.

Tradus din limba germana in limba rornana de Dagobert NACHT.

33

..

, p.9

"

nL5, 1

1. DEFI!\TIREA PROBLEMEI

Ca introducere vorn 'incepe eu un citat "arurenamentul este un proces de adaptare: adaptarea insdsi reprezinui, in primul rand, 0 serie de procese de biosinteza adaptativa a unor proteine enzimatice si structurale" (N.NJACOVLEV 1976).

Numai cunoasterea proceselor adaptative si luarea in considerare a legitatilor acestora ne pot ajuta sa avansam atat in teoria cat §i in metodologia antrenamentului, Calea strategica traditionala a cresterii volumului §i intensitatii efortuluiin antrenament a ajuns la capatul drumului. Reactiile organismului, respectiv efectele antrenamentului, nu pot fi obtinute numai printr-un doping masiv sau prin "testari antiadaptative ale materialului functional" ,deoarece acestea reprezinta un rise eu grad ridicat penfro sportiv.

In legatura eu aceasta este util sa citim ~i sa respectam avertismentul prof. fACOVLEV din 1976: "Lupta pentru recorduri sportive atrage dupa sine 0 crestere nefntrerupta a volumului ;i intensitapi eforturilor in cursul antrenamentului. Aceasti: eresiere nu este fnsa nelimitaui si poate ajunge in conflict cu posibiliuitile juncponale ale organismului ~i cu'scmatatea 'sportivului",

Pe langa aceasta experienjele practice efectuate In eursul antrenamentelor, preeum ~i multe cuno§tinte ~tiinti:fice dovedese ca datorita volumelor mari ale antrenamentelor ~i intensitatilor speciale (ridicate) ale acestora se instaleaza frecvent 0 monotonie a efortului. La efectele negative asupra procesului de adaptare §i a rezultatelor legate de acesta se refera printre altele, ISRAEL in riumarul 5il994 a1 revistei noastre.

2. CONDITIONAREA SISTEMULUI

- NECESITATEA UNUI MARE NUMAR DE COMPETITII-

Adaptarea sportivului conditionata de antrenament estein acelasi timp un proces, ~i rezultatul aeelui proces (vezi SOLODKOV 1994, TSCIDENE 1993 s.a.).

34

Prin urrnare, modul de desfasurare a procesului va influenta rezultatul adaptarii, adica performanta obtinuta in cadrul competitiei, Trebuie sa avern ins a in vedere ~i 0 relarie inversa, Rezultatul obtinut influenteaza la randul saudesfasurarea in continuare a procesului de adaptare si prelucrarea in organism a urmatoarelor stimulente ale antrenamentului.

Motivarea acestei situatii consta in faptul ca rezultatul procesului de adaptare se prezinta ca un sistem functional specific (ANOHIN 1973, SOLODKOV 1990 s.a.). In conditiile antrenamentului sportiv se dezvolta, deci, un sistem functional de

(BOIKO, 1987).

Este vorba, in acest caz, de un complex de componente neuro-hormonale de dirijare ~i energetice (de executie) existente in organism ~i care apartin diferitelor sisteme anatomice ~i fiziologice si sunt integrate intr-un sistem unitar, Acest "ansamblu sisternic" actioneaza intr-un mod univoc ~i este determinat de un anumit obiectiv final (vezi, ca sens, ANOHIN). FIGURA 1 prezinta 0 privire schematica de ansamblu a unui astfel de sistem functional.

Pentru 0 disciplina sportiva concreta aceste enunturi generale se pot concretiza sub forma de exemple astfel: mecanismul sistemic se manifesta la aruncarea greutatii, de exemplu, printr-o anumita perfonnanta (20 m) cu toate caracteristicile fizioiogice, chimice ~i biochimice corespunzatoare.

Aceasta realizare, adica functionarea sistemului de aruncare a greutatii la distanta de 20 m, de catre aruncator nu era inca posibila la acest nivel cu un anumit timp In urma, atiit la antrenamente cat ~i In sezonul porecedent.

In conditii specifice de competitie se obtine acest rezultat ca urmare a functionani sistemului; acest lucru este necesar din punct de vedere Iegic. Conform teoriei sistemice a lui ANOHIN rezultatul, care trebuie repetat de mai multe ori pe baza unui program, este considerat ca un factor ce creeaza sistemul. In acest sens IVOILOV ~i colab. (1988) au subliniat rolul competitiilor asupra intensificarii sisternului. Fara un numar suficient de eforturi la nivel competitional si cornpetitie forma de varf a sportivului nu se dezvolta sau se dezvolta numai in mica masura. Virf de forma nu este de altfel nimic altceva decat starea optima de functionare a sistemului unui "sportiv specializat", ce se obtine la un anumit moment. De aici; IVOILOV ~i colab. deduc necesitatea unui numar cat rnai mare de participari la competitii pentru sportivii de performanta introducadu-se notiunea de "pluralitaie a competifiilor".

35

E=
'" '"
- ...
.~ ~
o: '"
"
...
S
'"
:i
~ ....
...
~ "'"
en
(i5
'"
&3~
- ...
~~
I ,
I I

;:,
'+ I
z;
0
.J
tj_· r~

.a i

il e

v 0

E '"

_j_ I

" -a

o

g.

~

;;;;
".l
~
W
'"'
U'l
tij
<!!
~
<!!
Z
0
-
....
u
~. ~
I;,
z .1 W
".l
<!!
-e '"' ~
0:: Z .§ ~
~ "
.@! .S >
c,
<!!
~ ~ t!
" ~
a .S?
I;, .~ .;
"'" ~ ~
".l
"'l _I_
~
~ .-t-
~ j
~ II ~-,
0 j
U I
I ~

s

.~

~ :

1

l. ~~ __

;,

4f.
,.-- r--
'" '"
'"
r- 0
.__ ~
a
~
,9-
-a
'-- fiziologica a sisternului functional (dupa MOTALIANSKAIA / KAPLAN I 1993). RA interoceptorul reaferentei, TR - tiro ida, GSR - glanda suprarenala, GSEX - • /15''''"''1,,''''''''''',,, LAC - acid lactic, 0, - rezervele de oxigen, N - nivelul scazut a .... rnoleculei de azot.

36

Teate sistemele funcnonale de miscare integreaza elementele sisternului adaptate la specificul disciplinei sportive ~i pe aceasta cale se obtine 0 conexiune biologica inversa (biofeedback). Dad aces! semnal apare frecvent organismul (sisternul functional de miscare) se mobilizeaza in mod optim iar adaptarea continua (v. VIRU 1993, ISRAEL 1994).

Daca conexiunea biologica inversa lipseste nu se produce nici mobilizarea sistemului.

Cu timpul aceasta mobilizare se diminueaza la un nivel calitativ inferior, iar perforrnantele scad. In acest caz putem presupune di in sistemul insusi exista un paradox aparent care ridica urmatoarele intrebari:

Exista multe eforturi specifice care sunt, pe de 0 parte necesare din punct de vedere adaptativ, iar pe de alta parte, incetineste adaptarea?

Daca In vederea cresterii performantei sportive, precum si pentru procesul de adaptare §i rezultatul acestuia sunt obiectiv necesare la antrenament stimuli specifici, adica nnivoci din punct de vedere functional, aceste eforturi inevitabil repetate nu ajung cumva In contradictie cu obiectivul propus?

Asemenea eazuri pot exista. "Stereotiptile ejorturilor conduc fa 0 inertie de mobilizare sau epigenetic-adaptativa de reactie a sistemelot organismului", constata ISRAEL (1994). Datorita unor efecte de monotonie a antrenamentului se ajunge In general la stagnare sau chiar involutie ale stiiriifunctionale a sportivului (in sistemul functional de miscare) de care sunt afectate in special mecanismele de mobilizare ~i, lntr-o mai midi masura, mecanisrnele de refacere ale organismului.

Aceasta contradictie aparenta se rezolva, respectiv se evita, prin alternanta eforturilor (ISRAEL se refera la eforturi stereotipe intensive, inclusiv de tip competitional). Pentru prevenirea unei influente negative 'in cursul antrenamentului se foloseste 0 "alternants a activitatilor" prin care "integrarea sisternului" In sisternul functional de miscare (sportivul) este in permanenta organizata din nou. Literatura de specialitate §i experientele dovedese ca aceasta alternanta a activitatilor nu trebuie insa, in general, sa se indeperteze de la obiectivul adaptativ al sistemuluifunctional de miscare (BONDARCIUC 1984, VERHONSANSCHI 1988).

Astfel, BONDARCIUC (1989, 1990) a constatat ca pentru disciplinele sportive din atletisrn bazatepe viteza §i forta (aruncari)atat In antrenament cu accentul bazat pe volume

37

de efort de marirni diferite (intr-o prima etapa a unui experiment de antrenament eli aruncatori de ciocan de tnalta performanta si intr-o a dona etapa cu 0 crestere a volumului

eu 50%), cat ~i un antrenament eu accentul bazat pe intensitatea efortului (in

a doua

intensitatea a sporit) nu au dus la atingerea unei forme de varf (adaptare) a aruncatorilor. Exercitii1e au trebuit sa alterneze, dar sa fie in acelasi timp ~i U specifice" pentru aruricatori si, in primul rand, sa mobilizeze din nou adaptarea prin "potentialul lor de antrenament".

In structura eforturilor disciplinele sportive bazzate pe rezistenta trebuie in principiu, sa neorientam dupa "principiul continuitdtii $i discontinuitdtii" (ISRAEL 1994), astfel in cat continutul ~i intensitatile antrenamentului sa alterneze pe termen scurt, mediu §i lung.

Pentru toate disciplinele sportive este valabila recomandarea de a trece sporadic ~i pe termen scurt la alte forme de mi§care,alte pfu-ti ale corpului §i cu accentul usor modificat pe aptitudinile de conditie fizica, Pede alta parte - in special la eforturile dina mice de Impingere - trebuie preintampinata sau inllHurata 0 blocare a sistemului nervos central, respectiv a adaptarii; prin modificari trecatoare' ale condiliilor climaterice ~ide mediu, alternanta regimului de alimentare, un program nou de activitate pe parcursul zilei etc. Asemenea masuri sunt deja cunoscute, in ce prive~te organizarea cantonamentelor.

3. CIT DE NECESAR ESTE UN NUMAR MARE DE COMPETI'fU t

Pornind de la conceptia noastrii de fond, practica actuala ne obliga sa raspuiidem Ia urmatoareIe intrebiiri:

_ Cat de necesara este cresterea necontrolata de la an la an a numariilui de competitii

in sportul de performanta?

- Cum se reflecta participarea a multe respectiv prea multe competitii, asupra cresterii

petformantelor ?

_ Dad pluralitatea competitiilor este in general avantajoasa din punct de vedere

adaptativ ?

In realitate in dorneniu sportului de performanta situatia a devenit treptat drarnatica. mentionarn ca programul com petitional international la girnnastica acest an urmatoarele puncte competitionale de varf: campionatele individuale in aprilie, carnpionatele europene In iuriie, campionatele mondiale in

38

noiembrie; Ia acestea se adauga calificarile , turneele internationale, meciurile interla_ri

precum ~i campionatele nationale, mai este cazul sa vorbim.

jocurile sportive In dorneniul profesionist nici nu

Calendarul sportivilor de performan\a este deci cornplet incarcat. Necesitatea participarii la tot rnai multe cornpetitii rezulta din urmatoarele motive:

Motive pentru cresterea nurnarului de participar] la cornpetitii.

- Sisternele competinonale nationale pentru participarea la punctele de varf ale sezonului (Jocurile Olimpice, Campionatele mondiale §i europene), etapele de campionat, participarea la cupe, turnee, Grand Prix-uri etc.;

- participarea la competitiile reprezentative solicitate de sponsori;

- disparitia caracterului traditional sezonier al multor discipline sportive; pentru

disciplinele sportive de vara sezonul de iarna in sala a devenit aproape obligatoriu, iar pentru sporturile de iarna, respectiv de vara, participarea la competilii in cealalta emisfera a lumii a devenit de asemenea traditionala;

- "ferestrele" de timp care raman in calendarsunt umplute adeseori prin participari de nivel redus, dar eu premiifoarte bune in "provincie".

La intrebarea despre necesitatea unei asemenea cre~teri necontrolate a numarolui de competitii fn actuala activitate asportului de performantanu .trebuie sa se raspunda cu Intrebarea justificata asupra suportabilitatii· acestuia pentru si¥natate. Fara a parea ca incercarn sa facem 0 critica socials trebuie sa mentionam caracterul specific sistemului capitalist (al economiei Iibere de piata) al multitudinii de competi~ii. Sportivul de

. performanta nu.rnai este de mult, in rnulte domeniu, un "mic fntreprinzator" (KRUGER 1972).

Aici avern de-a face cu 0 problema muIt mai subtila: "OH timp" folose~te adaptarea?

Atunci, cand in sfar§it adaptarea biologica se transforma intr-un model de antrenament (TSCHIENE 1993, 2) nu este perrnis ca rezultatele potentiale sa fie impiedicate de catre factori perturbatori necontro[ali (in sensul expunerilor lui ISRAEL) l.

Sportivul de perforrnanta se afla intr-un impas. El trebuie sa participe la competiui ~i sa obtina cele mai inalte rezultate personale ~i interna!ionale, Participarile planificate in mod necontrolat ~i nesistematic au insa un efect de blocare asupra aptitudinilor sale de rnobilizare pentru performante de varf. Ce e de Tacut?

39

In principiu, sportivilor si antrenorilor in domeniul sportului de inalta performanta trebuie sa le fie clar ca 0 abatere de la caracterul sistematic ~i planificat al organizarii antrenamentului nu are drept consecinta 0 crestere a performantelor. Tocmai in modelul de antrenament motivat adaptativ si cu objective program ate trebuie planificate, conform unui vechi obicei, competitiile. Acest lucru este necesar deoarece rolul acestora ca factor ce se afla la baza alcatuirii sisternului a fost recunoseut (vezi cap.2).

In timp ce vechile cifre de plan ale frecventei competitiilor, asa cum sunt cunoscute din literatura de specialitate ale fostului ststem sportivest-european (de exemplu, dupa N.G.OZOLIN 1970; Lupte ~i judo: 10·12 competitii eu cate 30-40sportivi;scrima: 22-25 competitii cu §i mai multeintalniri; sarituri cu schiurile: 20-30 competitii cu 40-60 de smturi; decatlon: 4-5 cornpetitii; canotaj - 12 intalniri: natalie: 20 competitii; polo pe apa: 32-36 meoiuri etc.)nu mai sunt valabile In prezent (iar din cauza lipsei crescande de plamficare croniearul este inclinat sa spuna: din pacarel), program area adaptativa a modelului de antrenament nu poate avea loc Tara 0 ordine a noii pluralita.li azcempetitiilor. Pentru fiecare participant este evident eli:

1 .. Sportivul de perf. ormanta trebuie sa dispuna de perioade sufici~nte de ti~p din punct de vedere adaptativ ~i individual pentru a face fata atat eforturilor necesitate de

antrenamente dit ~i pentru refacere, A

competitii ~i concursuri trebuie corelata cu strategia efortului. In acest

ii(· •.•••••• · ••••• y~"l.}l-'.#l)lill -: <11:111"<1'" partial metode de mult cunoscute:

- Diferenlierea intre competi!ii §i concursuri importante §i cele lipsite de import~nla.

- Curajul de a renunta la participare - desi exista 0 mare tentatie pecuniara - dad se

are In vedere un obiectiv de perforrnanta mai important.

- Introducerea In plan a unei serii de competitii in perioada de antrenament de n'",no,;,n+6 sporita, de exemplu, pentru imbunatatirea formei (LIOHA TZ 1989).

- 0 noua structurare a ciclului anual de antrenament, aproximativ In sensul: 0 rih'~nl;+~ •. ~ suportabila de competitii imbinata cu 0 pluralitate de cicluri de antrenament <Cr'''C··HU .• V> .. - din punct de vedere adaptativ (pluralitatea ciclurilor).

40

- Abtinerea totals pe 0 anumita perioada de la competitii If! vederea rnentinerii

posibilitatilor de mobilizare ~i reactivarii sisternului functional antrenament ce urrneaza in continuare.

in

neaparat recunoscuta necesitatea refacerii dupa competitii,

aspectpsihologic, Aceasta inseamna §i ca "eforturile ce apar la antrenamente" trebuie evitate in cornpetitiile si turneele ce se desfasoara in continuare, precum si dupa terminarea acestora.

- Controale frecvente privind modul de desfasurare ~i starea adaptarii! tara .aceasta nu este posibila 0 dirijare a antrenamentului,

In legaturacu ultimul punct ar fi de adaugat urrnatoarele. Metodele de diagnosticare cu toata durata redusa a timpului in care seefectueaza.si se obtin .rezultatele trebuie sa fie cuprinzatoare ~i sub aspect functional. Testele.izolate §i atat de indrag1te privindacidullactic tocmai.ca nu, satisfac aceastaconditie !. Muitiparametri ai diagnosticulni-centribuie la faptul ca diagIlostieul devine greoi.

(lY'~a"Hl cauza trebuie saconsideram cafiind pozitive straduintele de a gasi noi abordarlpP¢1"ative. qZOLIN • §l altii (1993).auobtinutrezultate bune ·lacanotorii de • eHm fOlosindcaracteristicidin domeniuLfizico"chimic {de exernplu, • temperatura corIJului) .. In homeostaza • organisml.ll ui .. sunt .•... maXimal·' determillate. !VIIU'W.i:t ea baza a explicariisi dirijarii adaptarii: Diferitele tendinte din poncerea rnasei lafel cum seprocedeaza cu unele substantebiochimice.Cuajutorulunorval6ri rnatematic. ale raportull1i lntre entropie(clescoiTIpunerea energid) §i anentropie (sinteza energiei) autorii ajung la recomandliti diagnostice§inoi modele de structurare . a antren~tlnentulUi In diferitele mierociduri in conditiile unui 'regim de aritrenament foarte bine precizat,

O alta" abordare noua pentru aprecierea starii de pregatire functionala a sportivilor" o prezinta DIBNER I BORODIANSCHI (1994). Ei descriu 0 metoda combinata de investigare a dimensiunilor ~i functiilor inimii, precum §i activitatea sisternului simpatic adrenalinic. In legatura eu aceasta autorii atrag atentia asupra diferitelor em de dezvoltare a adaptlirii pe termen lung a sistemelor cardio-vascular §i simpatic-adrenalinic In conditiile unor regimuri diferite de antrenament: eforturi cu precadere bazate pe rezistenta, respectiv

cu precadere pe forta in regim de viteza ~i coordonare (in acest scop se schiori de fond, saritori cu schiurile si biatlonisti). spiritul temei tratate concluziile rezultatelor lor sunt foarte interesante (vezi FIGURILE 2 ~i

de

41

sub

DIJ'K

eM

S.O

lll",H~jlUILUVL diastolice ale suprafetei ventriculului stang (DLFK)

L=.,:..t\."iUi nostenor stang (HSLK) la diferite grupuri de sportivi

penoaee ale anului deantrenament (1 - perioada de pregatire; II - perioada

Cf)lllpetiti4ona tranzitie) .

. ----- saritori ell schiurile; ..... biatloni~ti.

90

75

din disciplinele bazate pe rezistenta prezinta 0 data cu apropierea .... ' .. .;A~..l=; competitionale 0 dilatare fiziologica treptata a ventriculului stang; totodata se o trecere de la tipul de reglare hormotonica la eel parasimpatic a ritmului

~i 0 scadere a eliminarii de catecolarnine in urina.

din disciplinele bazate pe forta in regim de viteza cu un grad ridicat de rroemotronaia prezinta, in conditii de efort, 0 modificare a activitatii de

42

43

perioada eornpetitionala frecventa contractiilor cardiace §i

antrenamentului. "Piesa de legatura" 0

A.mkg NAmkg DA,mkg
1.4 1\ I 150
I \ 30 r 1
12 I \ f 13l!
25 t
/ \
10 \ f Y~I 110 I-.J I \
I 2()~
011 r--L J \ ~ 9.1) - ,/, 1!
. f ~ "11"-_ '{ 1.5 ~.- . .G ~ ( . - -'-1\
t "j 1.0
0.6 I J', 1
10 ._.{
I
04 V 50
l
0.5 tOr
0it
III , II I' f If intensitatea aritmiei sinusurilor scad, iar elirninarea adrenalinei, noradrenalinei ~i dopaminei In urina creste. Aceasta reprezinta 0 dovada a cresterii incordarii neuro-ernotionale in perioada competitionala.

contractie a miocardului.

printre altele, 0 "imbinare" a unei teorii a competitiei cu teoria in curs de formare a

Participarea la multe competitii este avantajoasa, fiind necesara ~i din punct de vedere adaptativ.

Interpretarea pluralitatii competitiilor ca participare necontrolata la multe concurs uri aduce succes, bani ~i satisfactie personals. Dar acest lucru nu este de lunga durata. Formarea §i progresul performantei bazate pe adaptare sunt impiedicate. Probabilitatea " .... ,_.,:. __ unor traumatisme creste. In felul aces,ta apare un camp de folosire a dopingului,

,

. n,.'",-.,~rI",," de control nu sunt nurnai interesante, ci §i necesare ,

Antrenamentul pe baza de model §i pluralitatea competitiiloe nu trebuie sa duca la .,,', .... ,\"-','"''' la aspeetul igienic al sportului. Si in eoncluzie: pe ordinea de zi se pare ca seafla 6<xiespruriir'e de modelele cunoscute ale structurii antrenarnentului ceea ce ar corespunde

Theorle des-nmsuonerten Systems (russ.). Moskau 1973.

J;;"'"I.''''' Entwicklung der Bewegungsfahigkeit des Sportles. DSB Frankfurt (russ. 1987).

FIGURA 3. Modificarea eliminarii de adrenalina (A), noradrenalina (NA) §i dopamini'i CD in urina .la diferite grupuri de sportivi in cele trei perioade ale anului de antrenament.

3. Sportivii care depun eforturi In arnbele directii (de exemplu, biatlom§ti) nu in schimb mel un fel de modificari esentiale ale unei dilatar1 medii a ventriculului stang, activitatii de contractie a miocardului §i a activitatii sistemului simpatic adrenalinic tranzitia la perioada . competition ala. In aceasta perioada de tranzitie este caracteristica crestere a dilatarii si 0 redueere a elirninarii de catecolamine (adrenalina, dopamina) ca dovada a unei relative dirninuari a acestor elernente ale sistemului. insemnate de Ia aceste rezultate reprezinta simptome ale unor tulburari de adaptare.

Aceste intrebari, raspunsuri si tendinte incomplete trebuie elaborate intr-o teorie cornpetitiei §i integrate intr-o disciplina de sine statatoare a competitiei. Prin aceasta

din limba germana in limba romana de Dagobert NACHT.

44

45

DICTIONARY of SPORT SCIENCE German English French

Erich BEYER (Editor), Verlag Karl Hofmann, Schorndorf, Germany. 2., unveranderte Auflage 1992.

Prin performanta se lnteleg am procesul cit ~i rezultatul unci actiuni. Deseori exigentele cerute unci persoane, denumite "performante". Daca este, in sens general, rezultatul unor actiuni, realizari ~i procese, dintr-un punct de normativ reprezinta desavirsirea maiestriei sau indeplinirea unei sarcini cit mai bine posibil. Acceptiunea stiinjele sociale accentueaza, inainte de toate , dependenta fezultatului de abilitatile prezente §i aptitudinile existente toate ca procese anterioare de invatare §i maturizare. In afara conceptiei sportive despre performanta, pot fi urmatoarele interpretari:

Din perspectiva autropologicJi: Comportamentul uman nu este nici regularizat printr-o schema instinctuala rigida §i fixat lntr-un ambient Inchis. EI este caracterizat printr-o (mare) flexibilitate si capacitate de adaptare (Piaget:

9i asimilare). Astfel, "actorul" msu§i determine in mare masura care actiuni si ce rezultate sin! de luat in considerati apreciate ca performante, Performanta servind realizarii de sine (emancipare, stil de viata) §i auto-afirmarii \1"",,"g .. ', social) in cornunitate, depinde de: * (pre-) dispozitiile de personalitate (dispozitii, talent, de performanta); '" procesele de dezvoltare (maturizare, pubertate, acceleratie, personalitatii (afectivitate, motivare, caracter, sentiment. ritm psihomotor, extraversiune, ir llellg€)llllll,

aspiratiilor (rnotivatie, interes, motivate l?entro performanta); si de ,. Din perspectivil filozofica si culturala: In toate societatile se dezvolta morale, filozofii, ideologii (ideologia performantei) §i tendinte de UH<,,,'~m,.

performante au 0 valoare culturala malta pentru a servi, astfel, la directionarea societatii.

atingerea obiectivelor acceptate de societate, sint considerata ca expresia estetica a realitatii existente; a nronrieimteriontati sail

fi decit calitativa, depinzind de

v.."._,_ •... ~"'V .UU"'V\'i" .• ULUPI.l1Ul, In poate

cornpozitionale); cu

, pag. 16

... .. ",,,,>nt folosirea notiunn de "adaptare" devine tot mai actuala in teoria ~i

Ii I)ra,cti(;a lmt:ren:arrlentuilli. Dupa toate aparentele acest Iucru are la baza doua motive: ..... \,..OHa~"" .... cunoscute panli. in prezent, ale adaptarii biologice pe termen lung, C;A',",,,,"vHl punct de ple care pentru 0 Teorie a Antrenamentului In cadrul careia

II a itnClepllt a aborda ~i problematica competitiei, ca 0 "Teorie a Competipei".

activitapi t1on:llp. 111 Clon(iip:i dj; a:f1tn~nalme:nt. Datoiritii C111DC)§tintelor noi §i ample, acest

eli obiectiv realizata,

predare-invatare, care acjioneaza subiectiv. Accentul

I1U De rezultatul acestuia. Pot fi considerate ale procesului de invatare, pentru probiernele

(continutul) urmatoarele: * gradul de dificultate ai sarcinii (informatie, metode J:ir:ri[:;rr;ti:lK.rlri~,i~i;

curriculum); * procesul de interactiune din scoala; * capacitatea de performanta a sumectuun tl

coucentrare): * disponibilitatea la performanta (efortul, motivatia, atitudinea, nivelul aspiratiilor, 'll"~'~v"'!' despre performanta (intelegerea sarciniilor, obiectivelor, rnijloacelor, cailor §i limitelor performantei). Din perspectiva sociologica: Societatea in care sint realizate performantele §l importanta (clasamentul) anumitor performanteprin intermediul unui sistern de valori imanent (sistem social, norme . social), In plus, factorii ambientali (socializare, stratificare §i structura sociala) contribuie, intr-o mare performantelor prin medierea anumitor factori sociali [cornportament, internalizare C'disclIrs intern"), Performanta este determinata, deasernenea, prin integrarea individului in grup (rol social, sratut, dinarnica Din perspectiva stiintelor economice: Performanta este definita prin toate formele de servicii si productie

dar §i producerea sau vinzarea de bunuri, intr-o unitate de timp determinata, ca §i valoarea aces tor bunuri. In economic, valoarea performantei este determinata de valoarea sa "de piala" (sport profesionist, orofesionalism Termenul german "Leistung" poate fi tradus atit prin "performance" ell §i prin "achievement". o suprapunere considerabila in intelesui acestor doua cuvinre. Performanta - se refera, in in timp ce "achivernent" cuprinde realizarea actiunii dintr-un punct de vedere vorbeste de perforrnanta la paralele inegale sau la cal; punctajul acordat pentru aceste nertormante

(realizare). Traducereacuvintelor combinate cu Leistung, reflecra aceasta diferenta. Astfel, t"."h.n,,,,li,,.in(1,';

ca "performance diagnosis" (diagnoza performantei), dar "Leistungsrnotivation" ca "achivement de reusita) (487).

'p'e l:tin!~a stadiul CIJUC)SCUt ~il eercetan' or ~i cuno§tinte1or din domeniul vitezei - fortei - en!.el .- m,OU"lClta~n, notlUn(;a (:Ie ;:tdalpt~rre la efortul de antrenament ~i competilie prezinta

Adaptarea, ca proces bazat exclusiv pe transmiterea de informatii asupra aparatului >0g""mmc: at celulei prin repetarea §i intensitatea influientelor stresului. Pe aceasta cale devine interactiunea intre functie ~i aparatul genetic (MEERSON 1981 1986)

produs sau rezultat al acestui proces. Apare un sistem functional 1973) care in domeniul perfectionarii programate ale activitati; de ..,,_.,.~,,,,,,, sportului trebuie interpretat ca un " sistem functional de miscare " (FBS

46

dupa BOIKO 1987). Ea :i~i propune sa realizeze un obiectiv univoc 0 perforrnanta sportiva specifica, definita calitativ.

- Adaptarea ca

a eforturilor ulterioare ale sportivului. Eforturile la

antrenamente (stressurii) trebuie sa contina totdeauna, in spiritul unei adaptari anticipative (ANOHIM 1973) a sisternului funtional de miscare ce trebuie imbunatatit, unele clemente ale obiectivelor performantei (modelul).

- Adaptarea ca structura exacta a fazelor care reprezinta baza structurii In timp a ciclurilor de antrenament §i competitii (VERHOSANSCHI / VIRU 1990, NEUMANN 1988, VERHOSANSCHI, 1992)

- Adaptarea ca proces specific in sensul unei adaptari extreme (ISRAEL 1992) carei rezultat este necesar ca un factor de formare a sistemului, Aici.este abordata viziune asupra frecventei foarte man a competitiilor §i a antrenamentelor care se v".,.u~v'ug..;Hi In conditii foarteapropiate de cele din cadrul competitiilor. Efortul trebuie modelat in corespunziHor pentm a dirija sistemul functional de ..... ''' ..... ~

o selectie corespunzatoare se face pe baza

Notiunea de "antrenament special" ar trebui interpretata, din

adaptativ, adica orientata cu priori tate spre predispozitiile genetice specifice ale ~TV''''',''' §i nu exclusiv spre di§ciplina san proba sportiva respectiva deoarece antrenamentul insernna, pe langa 0 specializare sportiva ( corespunzator aspectului expus mai sus ), abatere de la sistemul functional de miscare: A vand in vedere importanta acestui aspect adaptarea ca proces individual) el ar fi trebuit, de fapt, sa fie prezentat la inceputul enurnerari.

- Adaptarea ca proces de economisire care reduce consumul de timp §i energie . antrenament si ajuta Ia depa~irea predominiirii gandirii cantitative in

(TSCHIENE 1988, 1990).

47

Tinand seam a de aceasta prezentare, chiar incompleta, devine deja evident ca teza lui VERHOSANSCHI poate sa fie corecta.

I In teoria si rnetodica antrenamentului exista oare 0 priori tate a aspectului biologic?

Aceasta nu tnseamna Ynsa cil procesele legate de antrenamente ~i competitii se pot explica numai pe baza stiintelor naturale §i ale metodelor acestora, In spiritul aspectelor adaptarii prezentate mai sus, dupa parerea mea, exists ~i afirrnatia privint esenta, importanta §i clasificarea programatica (organizatorica) a competitiilor in domeniul " antrenamentului ca sistern".

2. ROLUL COMPETITm,OR iN DIFERITE ETAPE A PREGATIRll PE TERMEN LUNG A PERFORMANTELOR SPORTIVE

Orice disciplina sportiva ce se desIa§oara sub aspect de performanta are ca principal punet de reper - competi!ia. Inainte de a analiza esenta §i importanta competitiilor din punct de vedere adaptativ trebuie sa diferentiem sub aspect metodic §i sistematie rolul cornpetitiilor in proeesul de pregatire pe termen lung a performantei.

avlU<lllUl sistem sportiv rolul competitiei reprezinta un criteriu principal de cuerenuere intre antrenamentul juniorilor §i eel de in alta performanta,

activitatea de antrenament §i cea competitioriala trebuie sa fie cordata pregatirii unui sportiv pentru performanta este necesar sa se modifiee ~i •• Yi:u;a(JteIlll<'lC't""t<l'·l1 competitionale (HOFFMANN 1988). In paralel cu schimbarea stadiului

DE BAZA

la varsta de 13 - 14 ani) care cuprinde, in sensul eel mai larg "lncepatorii In mai res trans "tncepatorii in specialitatea sportiva", competitia reprezinta antrenament §i efort cu un puternic efect motivational.

48

Rolul acestui antrenament se caracterizeaza prin urmatoarele :

- In cornparatie cu toate celelalte etape ale pregatirii pe terrnen lung a performantei se desfasoara eel mai frecvent competitii.

- Continutul competitiilor este multilateral dar orientat spre un anurnit obiectiv ( deci este totusi relativ restrans, fiind orientat spre 0 anurnita disciplina sportiva )

Pe langa exercitiile " generale " §i cele de pregatire speciala pentru disciplina respectiva, inclusiv exercitiile " brute " de pregatire pentru competitii se folosesc §i exercitii pregatitoare, asernanatoare functional, specifice altar discipline sportive, precum si jocuri de miscare.

- Modul de disputare a competitiilor este simplificat, regulamentul este mai complicat §i deci adaptat varstei participantilor: Formele de jocuri, competitiile pe grupe si echipe, precum §i diferitele forme de probe combinate se includ In cadrul antrenamentelor, pe cat posibil Tara caracter eliminatoriu. Cornpetitiile ~i jocurilor pe puncte, cu caracter oficial care se desIa~oara in concordanta eu prescripliile in vigoare ale federatiilor sportive adoptli din ce in ce mai mulf caracteruI unor eompetitii complexe, combinate cu exercitii fizice elementare.

- Competijiile (sau rnai corect spus, formele de competitii) sunt repa.rtizate uniform dealungul intregului an competitional, deoarece reprezinta elernente componente ale antrenarnentului.

Pornind de la afirmatiile lui HOFFMANN (1988), in cadrul antrenamentului de baza, se desIa§oara competitii in mai multe discipline sportive (dadi se incadreaza in orientarea adaptativa). Se of era eel mai frecvent probe combinate (poliatloane), In cursul competitiilor trebuie verificate aptitudinile privind conditia fizica si coordonarea, precum §i nivelul de dezvoltare al tehnicii. Competitiile nu trebuie pregatite cu mijloace sau metode de antrenament.

I Concluzie,

In antren~m.entuI de baza,. compet. itia se deS.f.3.§Oara pe parcursul intregului an. Din aceasta causa functia acestuia este predominant cea de principals forma de motivate a efortului, fiira a neglija celelalte functii ale sale.

49

Evident di perforrnantele obtinute in cadrul de baza of era , in amunite conditii ~i sportivi (functia de selectie).

din perioada antrenamentului

tinerilor

DE

In antrenamentul de pregatire al tinerilor sportivi - aceasta etapa se Intinde cam paua la varsta de 16 - 18 ani - rolul competitiilor se rnodifica, dupa cum urmeaza :

- Competitia cunoaste 0 evidenta dedublare a functiilor. Ea este in egala masura 0 forma de antrenament §i 0 dovada ( respectiv cornparatie ) oficiala a perforrnantelor.

- Ambele forme se remarca printr-o'rconcentrare precisa pe ariumite ~i diferite perioade de timp ale anuluide antrenament. In aceasta situatie folosirea "formei de antrenament - competitia" se orienteaza in functie de data "competitie oficiaHi de demonstrare a performanjelor" .

~ Frecventa f()losirii ambelor forme este mairedusa in comparatie cu antrenamentul de baza datorita volumului mai mic de timp pe parcursul anului. Despre cre§tereaabsoluta a freeventei datorita faptului ca 'extinderea In timp a antrenamentului de pregatire pe Intreaga durata a anului care este, atat necesara cat §i dorita, se mai poate diseuta, chiar daca, de fapt, ea a ajuns sa devina deja adesea 0 regula.

- Continutul competitional al competitiilor oficiale ale federatiilor spotive este aproape identic cu eel al sportivilor sau se apropie de acesta. Acela§i Iueru este valabil §i in ce prive§te regulanemtul §i madul de desta~urare.

Facilitatile specifice varstei sunt retrase In mare masura. In cursul antrenamentelor se folosesc inea diferite forme de competitii eu intentii diferentiate in ce prive§te efortul §i motivarea. Competitiile de testare §i control reprezinta 0 forma mixta a celorlalte doua forme.

Concluzie:

Antrenamentul de pregatire (inclusiv competitiile din cadrul antrenamentului) care devine tot mai specializat ~i final complet specializat §i pariciparea la competitiile oficiale reprezinta factori egali ca importanta pentru dirijarea in cursul pregatirii a nivelului functional (a sistemului de miscare) al tinerilor sportivi. Ele se conditioneaza reciproc.

50

Acest rol al competitiilor in cadrul antrenamentului de pregatire trebuie atribuit si alter doua motive :

1. intensificarii efortului in conditiile specifice ale disciplinei, respectiv probei sportive.

2. abordarii tipice ~i prin aceasta, unei consolidari corespunzatoare a aptitudinilor de miscare, a tehnicilor §i a modurilor de comportament eu ocazia angajarii in conditii specific competitionale a capacitatii de conditie fizica, dupa cum se stie acest lucru poate fi atins numai in conditii realede competitie,

ANTRENAMENTUL DE INALTA PERFORMANIA

Antrenamentul de inalta performanta nu reprezinta un segment omogen de evolutie a pregatirii performantei, ci prezinta zone absolut diferite, Zona 1

Antrenamentul de tranzitie reprezinta veriga, respeetiv zona de antrenamentul juniorilor si eel de in alta performanta care, in mod obi§nuit poarta uenurrnrea ,~ de categoria juniorilor §i in care se obtin primele succese internationale.

Zona 2

Zona celei mai bune performante personale sau a performantei optime. Zona 3

Zona de mentinere a unui myel ridicat,

a celui mai

Olimpiadl1.la alta, ele difera tnsa enorm de la 0 disciplinii sportiva la alta.

In ansamblul antrenamentului de inalta performanta conducator si oeupa 0 functie de dirijare centrala : - pentru dirijarea perforrnantelor ~i a nivelului specific al functiilor ( . functional de miscare) sportivului care se refera la capacitate a maxima individuala acestuia,

- pentru obtinerea performanlelor la un .anurnit termen determinat, Ca motivatie pot fi mentionate :

- Deoarece volumul efortului aproape nu mai poate fi marit, intensitatea ia I

Sl

parametrilor de care depinde evolutia, aceasta TIU inseamna insa exclusiv 0 intensitate cu cea folosita la cornpetitii sau cea maxima.

- 0 parte hotaratoare a efortului de la antrenarnente este totusi corelata ell competitiilor §i atinge deci un nivel de intensivitate specifica inalta paull. la foarte inalta.

- Tocmai datorita functiei de dirijare in vederea performantei numarul competitiilor

importante prezinta 0 insemnatate deosebita, Desi in prezent se constata 0 numarului de competitii participarea la acestea trebuie totusi planificata.

- Competitiile se diferentiaza dupa categorii §i din punct de vedere al.importantei lor

a

pentru realizarea unor perform ante maxime a sportivilor, depinde de disputarea lor la anumite termene.

- Trebuie stabilita 0 anumita ordine metodica in ce priveste participarea la aces tea fiindcll, in functie de orientarea sportivilor de performanta spre un anumit varf, rezulta ca, competitiile prevllzute in prealabil pentru anul in curs trebuie subordonate varfului de forma. Din aceastii cauza, din punet de vedere al metodicii antrenamentului ele se incadreaza in

/i('!ite5goQ.a (;()I1lPI::;U~Ul\Jll de pregatire.

.0 lmtrerwrnel1tul de inalta performanta, competitia determina intreaga desIa§urare a

iii <lm:rerlanlerIWlUl, ~""''''H'''''' §i structura efortului, atat din punct de vedere al terrnenului

~ .. <,~<>,~t este necesar ~i de actualitate ca, competitia sa fie studiata sub aspectul <a(taptilflloI 'J1l~dll'LC; (inclusiv motorii, coordinative §i cornportamentale). Dupa cum s-a mai sus in ce priveste rolul competitiei, aceasta nu poate fi considerata numai ca 0 ~,",!,A""'" pentru realizarea de perform ante in conditii de concurenta. Pentru mtelegerea ~r'allrrlP."t;'ir"·· vom incepe eu prezentarea competitiei in cadrul antremamentului de inalta

adaptative ale competitiei in antrenamentul de inalta performanta

cum rezulta din enurnerarea succinta a aspectelor adaptarii (v. capitolul

52

"Principalele aspecte ale adaptarii In procesul de antrenament") rezultatnl adaptarii organice in cursul antrenarnentului 11 reprezinta un.sistem functional specific de miscare. Pentru ca sisternul functional de miscare sa peats fi realizat trebuie create anurnite conditii concrete, care constau din competitii respectiv eforturi apropiate de cele din cadrul competitiilor, fiindca numai aceasta declanseaza 0 cali tate original a §i specifica a sisternului. Dupa teoria sisternelor (ANOHIM 1973) rezultatul, adica perforrnanta unui sistern functional de rniscare, reprezinta un factor de form are a sistemului, al carui randament este cu atat mai bun cu cat el se refers mai frecvent pe baza unui program.

I In sens adaptativ, competitia joaca un rol de formate a sistemului,

In legatnra cu aceasta, Se defil1e§terlOtiuriea de "pluralitate a cOlflpetitiilof" (NOlLOV 1988). • Motivarea consta lfl biofeedbackul elemehtelor specifice sisternuhii diferitelor

discipline • sportive

intermediul unor semnale endogene

timpul activitatii

pot fi atinse. 0 extindere cantitativa a elementelor sistemului - cum ar fi, de cresterea.absorbjiei maxime de O2 sau a masei rnusculare specifice - esteinutila, respectiv

imposibiHf(at:iap~aiea poatefi interpretatairi· acesf Cai,cu numaidin punct

vedere calitativ,desi nutrebuie sa .anticipam parerile specialistilor ). Aceasta jnterpretare se refera at~t la antrenament cat §i la competitie, in conditiile In care aceasta din

reprezinta un

de declansare Ia care nu se poate renunta.

Aspecte adaptative ale competitiei in anrrenarnentul juniorilor

In antrenamentul juniorilor ne confruntam cu cateva particularitati irnportante in ce priveste situatia adaptativa a sportivilor,

biologic al organismului in sensul eel mai larg cuvantuiui este indus

53

sportiv. Procesele ontogenice §i predispozitiile genetice sunt dirijate lntr-o care se includ §i mecanisrnele de dirijare §i reglare. Acest sistem este foarte sensibil.

Directia fenotipica a dezvoltarii unui tanar sportiv este si ea influientata In mod

durabil de eforturile specifice ale disciplinei sale sportive.

aceasta situatie el nu-si

abandoneaza ins a potentialul de adaptare determinat genetic decat, eel mult, In sens negativ, ca exemplu, putem mentiona influenta inhibitorie asupra dezvoltarii a unor eforturi aerobe 4~,sproportionale (deoarece sunt "moderne") la tipurile de sportivi " rapizi". Acest lucru produce §i 0 influienta de durata asupra metabolismului ~i anabolismului fibrelor lor muscuiare rapide care detin preponderenta numerica.

particularitati de. natura endogena (ontogenetica) §i exogena (debutul si in sport) caracterizeaza ~i aspecteleadaptative ale competitiilor din perioada In functie de relatiile objective, respectiV complexul de.influiente actioneaza in sensulsprijinirii, intarzierii sau inhibitiei,

aladaptarii apare mereu 0 dilemacare. se refera

neces.ar. ca .Ia alegerea solicitarilor.. II) cursul etapelor •• • •••••• ·.~lnt1·ella.meI1It"ullllij_.".,_."~~. sa respectaIIl procesele de dezvoltare biologica a tinerilor sportivi. nqmai esteposibiLde schimbat ceva.

parte, nu.ise poate practiea pregatirea pe termenmediu ~i lung a (Sallmaiexact formatea unui sistemfuncjional de rniscare de tnaltacalitate) motivari de directie a adaptarii, respectiv prin noile modificari de functional de miscare in curs de formare.

disciplinele sportive care ar trebui practic urmate.

actualul . sistem cornpetitional ar trebui oare sa sprijine prm '~t·J"""LH. ,,".'\,1 ... 1, regulamentulsioferta Ia stimularea pregatirii perforrnantei pe term en

54

Prirnele doua premize provoaca adesea greutati antrenorilor in evaluarea prioritatilor.

Ar fi rupta de realitate afirrnatia cii ar trebui sa ne orientam en precadere numai in functie de prernisa ontogenica. In realitate, cea de a dona prioritate se bucura, ca si In trecut, de mai multa prioritate. Mai de rnult 0 asernenea decizie ar f purtat denurnire de "specializare timpurie" a tinerilor sportivi ~i s-ar fi referit, in special, la continutul eforturtului.

In prezent ne-am putea justifica, in aceasta situatie, cu urmatoarele argumente adaptative. Nici un fel de abordari ocolite ale adaptarii! De exemplu, este justificata intrebarea dad ~i In ce masura pregatirea cu precadere a capacitatii aerobe poate fi sustinuta mai ales pe distante scurte (0.40 - 2 min) §i medii (2 - 8 min). 0 influenta asupra sisternului de ansamblu al fibrelor musculare scurte (tip I) este de necootestat. Este insa oare acest lucru in interesul unei dezvoltari pe termen lung a unui sistem functional de miscare de mare valoare pentru "alergari de semifond" de nivel calitativ al unui timp de 1,40 minute? Solutia: abordarea individualizata.

In opima measolutia dilemei poate fi gasita numai daca pentru pregatirea specifica se acorda cea mai inalta priori tate luarii in considerare a deosebirilor indi ar insemna (din nou) 0 serioasa "selectie a talentelor" dupa care nu .anumite cuno§tinte partiale ontogenetice sau; chiar mai rau, performantele motorii timpurii dupa ce au simgura data testate sa fie declarate eriterii absolute. Apare necesitatea unul sistem tipologizare adaptativa a copiilor ~i tinerilor in fuoctie de predispozitia'lor genetica.

De exemplu, sistemul neuromuscular se apreciaza in functie de metabolismul predominant. In aceasta directie exista deja unele abordari (TABEUUL 1). In funetie aceasta se pot determina apoi, in continuare, aptitudinea §i directia principalii a efortului antrenament (v. PUATONOV I BULATOVA 1993 exemplificand prininot).

Ce Inseamna aeeasta rnai concret?

- Adaptarile indirecte prin eforturi predominant atipice vor trebui evirate: In mel un caz nu se poate aplica in antrenamentul juniorilor tnsa 0 concentrare metodica a eforturi indreprate intr-o singura directie (dupa VERHO,sANSCHI 1985, 1988). - Raportul Intre efortul general §i eel specific nu se rezolva; de regula, in

celui din urrna, ci in funqie de situatia tipologics, adica, in cele din urma, se ~'<>n"'"""p cantitativ ~i se interpreteaza, in final, din nou pe baza dispozitiei adaptative.

55

de metabolism

Caracteristici

Acid lactic - 4 mrnol/l, rezistenta musculara statica mare, hipoxie slaba, dezvoltare fizica lenta

Rezistenta la eforturi aerobe in conditiile unei hemodinamici stabile.

"tipul de rezistenta"

Acid lactic - 8 mmol/l forta exploziva §i viteza, dezvoltare fizica rapida

Glicolitic "tipul de sprinter"

Eforturi anaerobe in conditiile unei abateri insernnate ale homeostazei

Acid lactic 4 - 8 mmol/l, caracteristici partiale ale celorlalte doua tipuri

Predispozitii individuale oxidative" sau

u glicolitice"

Mixt

1: Tipurile genetice de copii (in varsta de 9 -16 ani). Intr-.un te~t intensi~ p~

111.V""L.<'''''_' fete si baieti (intocmit de HAR1TOVA 1991). Testul de mtensitate maxima

langa testari si exercitii speciale §i 0 cutsa de. 300m. In?ep~ndent de caracterul reactiilor metabolice este predominant g~~~tJc ~l este. ferrn adaptare a organismului copiilor §i tinerilor la conditiile de rnediu, ca

renunta la 0 pregatire generalii, In serisul sprijinirii unei dezvoltari ~i "~~-.~~-~~"...: arrnonice a tuturor sistemelor organisrriului si a intaririi sanatatii, in raport cu

avantaje importante se referaJa 0 evidenta ecornonisire a timpului de "rtj· .. pj~"'T1n"'Tltln domeniul social.

""_~n,,," abordare este avantajoasa pentru sisternul nostru sportiv si dintr-un alt . ne exceptii, federatiile sportive se plang de scaderea sensibila §i uneori chiar - ...... ,,~," . tinsrilor sportivi, Societatea "pluralista", eu imensele eiinfluiente ''',",V''LU<..<"v trezeste in randurile copiilor §i tinerilor multiple interese ~i Ii abat de la oferta sportului organizat (orientat spre perforrnanta). Tot mai se manifesta "imaginea urata" a sportului de performanta, datorita diferitelor aspecte ·0 adversiune generala a generatiei aflate in curs de rnaturizare fata de disciplina

ar trebui sa~ se faca 0 selectie dupa criterii

cei care i~i mentin interesul " !

" ..... ,,'g ... ', •• - tipologice.

56

57

concluzii Care sunt prime le concluzii ce se pot trage in ce cornpetitiei In antrenamentul juniorilor ?

In antrenamentul de baza, ca si in eel de pregatire, sisternul competitional trebuie sa tina seama intr-o masura mult mai mare de particularitatile tipologice ale tinerilor sportivi, Mai ales in disciplinele sportive individuale oferta ar trebui sa fie mult mai diferentiata decal este in prezent, Prin aceasta sportivii §i antrenorii pot respecta indicatiile individuale privind adaptarea in cursul formarii unui sistern functional de miscare. Aceasta nu ar fi 0 provo care la adresa vechii conceptii a specializarii timpurii intr-o noua prezentare! Hotaratoare sunt o abordare corespunzatoare tipologic, 0 pregatire generala ~i specifica la antrenamente . stabilirea de 'catre federatiile sportive a un or modalitati ~i regulamente de desra~urare a competitiilor care sa previna abuzurile.

Continutul competitiilor nu trebuie, 111 nici un caz; sa inc1uda numai uiscrotma proba de specialitate, ci ar fi necesar - dupa cum se practica deja In unele discipline - sa se includa ~i exercitii potrivite din punct de vedere adaptativ - tipologic discipline sau probe sportive (in special, in domeniul concordantei functionale, reseenv a structurii efortului).

Deoarece, mai ales in antrenamentul de baza §i la sportivii din corespunzatoare de varsta, se poate presupune cil exista 0 imbinare complexa a aptituduulor: de conditie fizica, rezuta §i comtinuturi ale competitiilor care includ ~i elemente disciplinele sau probele "inrudite".

Intrucat, din diferite motive, competitia se imbinii cu procesul de antrenament, trebuie sa se adapteze si la obiectivele adaptative ale competitiei. In spiritul ar fi necesara, cum a fost cazul §i in trecut, 0 participare a tinerilor sportivi care fac dintr-un anumit tip adaptativ la competitii eu continut diferit. Multilateralitatea poate fi interpretata numai ca fiind tndreptata spre activitatea sportiva, deci oarecum limitata punct de vedere adaptativ. In antrenamentul de pregatire aceasta interpretare urmeaza sa in continuare limitata la rniscari asemanatoare din punct de vedere structural ~i runr-nrmat respectiv Ia eforturile in directia speeializarii in sport.

mai inalta la numeroase

a fost

deja fundamentata (TSCHIENE 1994). Aici ne vom referii numai pe scurt la _

. ~ tiunii de "pluralitate a competitiilor" deoarece din aceasta rezulta unele abateri

abuZlva a no", ' !

serioase fata de legitati1e adaptative ale cresterii performantei sportive (T ABELUL 2)_

Numarul zilelor de Numarul participantilor
25 - 35 210 - 250
25 - 35 275 -360
30 415 - 480
70 - 85 70 - 85
75 - 80 380 - 420
60 - 65 60 - 65
sportivilor de tnalta inrrebare de fond: care este numarul de competitii util

"academic" ar putea fi urmatorul: Atatea, cate sa nu dauneze procesul antrenamentului necesar, adica sa nu duca la reducerea tirnpului ...~l"}",,, .. t:' L"tl __ i'" v ... ,~ ''''~

1'1t$'~¢sa.r aCi~$tl.ll<1, nu mai putine deci dedit sunt necesare pentru conexiunea inversa care

/X~'l'l11l~a;~asiII1tllire~te sistemul. Acest raspuns nu este utilizabil pentru sportivi. Din pacate freevent asernenea recornandari.

a putea gasi un raspuns satisfacator din punct de vedere practic pentru '.')'("("l~''>'ALV exrrem de diferite ale disciplinelor sportive ~i ale obligatiilor comereiale ale celor >P~.<11.·V<110I·o~tp;erforrlen· trebuie sa pornim de la urmatoarea constatare: Sportivii si antrenorii "'-"klV(;U£d in domeniul performantei, dar chiar si in atrenamentul de tranzitie sa tie cll abaterile frecvente de la caracterul sisternatic ~i planificat in desfasurarea c,.,_""'.-"",.,,,,.nu pot contribui deloc sau intr-o mica rnasura foarte redusa la cresterea Acest lucru devine foarte evident pe baza unui model de antrenarnent

58

59

fundamental in mod adaptativ avand la baza un obiectiv programat. Din aceasta cauza toate (l) cornpetitiile trebuie planificate pe baza urrnatoarelor indicatii:

I Sportul de performanta trebuie sa dispuna de suficiente perioade individuale si adaptative necesare atat pentru efoturile legate de antrenamente si cornpetitii cat ~i

pentru refacere 0). .

Pentru realizarea acestei exigente dispunern de procedee de care, partial, sunt de mutt

cunoscute (TSCHIENE 1994).

- Diferentierea tntre participari la competitii importante §i neimportante,

- Curaj pentru obtinerea - chiar atunci cand exista insemnate tentatii pecuniare

atunci cand se tinde catreun obiectiv mai inportant de performanta.

- Inchiderea unor serii de competitii in perioade de antrenament de mare . de exernplu, pentru perfectionarea formei sportive (LICHATZ 1989). - 0 noua planificare a ciclului anual de antrenarnent in sensul competitiilor conditioneaza adaptiv pluralitatea ciclurilor de antrenament ciclurilor).

- Abtinerea totala pentru anumite perioade de timp de la competitii in mentinerii capacitatii de mobilizare §i a reactivarii sistemului perioadele urmatoare de antrenament, - Necesitatea refacerii - mai ales sub aspect psihologic este unanim Aceasta inseamna §i ca "eforturile ce se dezvolta in tirnpul antrenamentelor" trebuie in timpul seriilor de competitii §i concursuri §i in perioadele irnediat urmatoare;

- Controale frecvente privind modul cum decurge §i stadiul adaptarii; Fara acest

nu este posibila dirijarea antrenamentului, iar participarile la competitii ar avea un indbielnic ~i ar fiinsotite de efecte nefavorabile.

Tinand seam a de aceste indicatii, precum §i de altele privind programarea, plurantatea competitiilor nu poate veni in contradictie cu adaptarea decat eazul cand nazuintele victorie §i tentatiile la earesunt supusi sportivii, antrenorii ~i managerii devin puternice. Atunci, in ultima analiza, se reeurge la doping, dar biologia §i adaptativ al acestuia nu se lasa manipulate timp indelungat ~i rara a produce daunatoare.

P. K.: Theorie des funkti one llen M oskau 1973.

BOlKO V.: Die gezielte Entwicklung der Bewegungsfahigkeit des DSB

Frankfurt J M. 1990 (russ. 1987).

CHAJUTONOV A L. G.: Theoretiche und experimentelle Begrundung von

Adaptationstypen im Sport. Leistunssport 23 (1993), 3, 11-12.

HOFFMANN L.G.: Zur Planung und Gestaltung sportlicher Wettkarnpfe im . Medizin und Sport 28 (1988), 5, 157-160.

, SCHUBIN J.K., LEVITAN P.G.: Die Vorbereitung det Sportier durch r~ttkaI1r1ptplural1tat. Leistunssport 23 (1993), 3, 11-12.

lJP"rU~J-J"" C,..,;t.,.",",,,,,r.rl' - hochgradige Adaptation - Spezialnorm. Leistunssport 22

trainieren. Berlin 1988 (russ. 1985)

T~~Cl~i]~NE~p~~ 'T';;nl;f~)r~;~;i'~~' Trainingseffekten oder langfristig gezelte Anpassung

4-6.

Adapt~ltioI1. Leistunssport 24 (1994), 5, 9-12.

in lirnba romana de Dagobert NACHT.

60

61

899 SPORT COM PETiTIONAL

DICTIONARY of SPORT SCIENCE German English French

Erich BEYER (Editor), Verlag Karl Hofmann, Schorndorf', Germany. 2., unveranderte Auflage 1992.

Forma a practicii sportive, al carei obieetiv il constituie compararea performantei. Acest criteriu, al compararii performantelor, necesita 0 standardizare a echipamentului si instal alii lor sportive, precum si existenta unor proceduri cantitative de comparare. Sportul competitional este sport de performanta, deoarece compararea implies 0 performanta objinuta prin angajarea vointei §i emulatiei. Sportul competitional nu trebuie, ill mod necesar, s! fie Top Sport (sport de inaltii performanta), deoarece standardele de cornparare a performantei pot fi masurate atit prin criterii absolute cit si prin criterii relative. In cadrul cercetariilor din $timra Sportului, Sportul competitional este studiat, de exemplu, in raporturile sale cu fenornenele de agresiune, Stadiul actual al cercetariilor demonstreaza ca exista modele explicative foarte diverse pentru multitudinea de situatii sportive specifice In care cornportamentele agresive nu sin! tipice doar sportivilor, ci si spectatorilor. Practica Sportului competitional presupune un antrenament adecvat §i o pregatire sistematica, daca se doreste considerarea Sportului competitional ca 0 forma de prdctidi sportiva acceptabila din f'unctul de vedere al siinatiitii. Sportul competitional poate fi analizat In functie de diferitele sale contexte.{L) grupurile de participanti (S.C. ill scoala, pentru femei/barbati). (2) diferite discipline sportive (s. individuale, s. eu opozitia a doua persoane sau s. cu opozitia a doua echipe), (3) diferitenivele de competitie (locale, regionale, nationale, intern-rionale). [ ... J Extrem de importante sill! experientele §i datele §tiinlifice privitoare la Sportul competitional, mai ales cele internationale, ill special din S.U.A., unde a luat nastere 0 formaspecifica:

"S, C. . . . ".In S. U .A. de un interes particular se bucura cercetarile asupra

compo , motivapei, persona lta(ii §i performantei sportivilor competitionali,

NOTA: Britanie,termenul "Athletics' este utilizat numai pentru "atletism'{track and field). In Marea

Britanie, termenul general - corespunzator termenilor francezi si gennani • este: "Competitive Sport".

Alfons LEHNERT,

Institutul de Cercetare pentru Sport, Leipzig, Germania, "Scuola della Sport", Roma, XIII, 1994, 30, iul-sept., p.26

UU1<\UU\." .• "~"'U'HU<"'H" obtinute de participantii la Jocurile

I Cllirnpilce, 1][1 d.is(:ipJlin(~le sportive in care existii 0 evaluare obiectiva a perfofrnantei, procentaj mic al sportivilor obtine eel mai bun rezultat in Confruntarea strategiilor de pregatire a sportivilor rezuuate in cel mai important concurs (finala olimpica)

np1rl"£'Inn"ntp, a condus la punerea la punct a unei perioade

ISatl s(~ctiun~ spe(;ificea IJregatirii nurnita "pregatirea imediata pentru concurs"

sarcinile de natura metodoiogica, psihologica,

§i materiala, puse de e1aborarea PIC, §i sunt " .... au,"",<a., sub forma unor recomandliri. utile in

I vt:dere~l apli1cih1i nracuce, uvl .... ~" .... §1 experientele realizate in organizarea acestei

Sport competitiona] practicat la nivel regional, national ~i international. d~ performanta - utilizat deseori ca sinonim • prin criteriul sau de aspiratie :~J~~~~~~~~~~~~~\I . .Y!!fl. Sportul de perfonnaulii (Performance Sport) definit mai sus, nu performanta, el putind fi definit ca o forma a sportului in care este perspectiva unei comparari a performantelor. Criteriile principale

recordurile si succesele internationale. Preconditia principal a a de

ill lume pornind din Anglia J§f.sec. 18, pina la tnceputul sec.20) special prin

cantitativa a performanjei. In raport eu alte epoci istorice trecute §i eu alte domenii

Sportul de {naira performanta al erei industriale moderne se caracterizeaza .

cantificare (competitie) si abstractizare (recorduri, prezentare ill mass media). exercita asupra corpului uman, Sportul de Inaltii performanta a devenit obiect de

~tiintifica. El demonstreaza principiile performantei §i succesului si intra si in sfera divertismentului mass media ale marilor momente sportive. Ca obiect de divertisment pentru snectaton el devine

factor de dezvoltare econornica, ca atare - f"11"~l!lllill" (promotor de publicitate). Datorita acestor devenit obiect al dezbaterilor politice (Ex: J

10 lNTRODUCERE

LI,lC(l se.analizeazadinamica rezultatelor in anulolimpic ale participantilor la Jocurile ><...)tl;~opice, in sporturile in care exists 0 evaluare obiectiva aperformantelor in kg, metri, inot, haltere, tir etc.), se evidentiaza ca numai un procentaj mic

rezultatelor acestor sportivi este 0 crestere aproape sistematica tirnpul perioadei (-pre) competitionale, care atinge varful in momentul '-"UIlIf"I,..'<O,· urmeaza apoi 0 diminuaresemnificativa a rezultatelor (FIG. O .

..

'00] Tota! t;azurl" 19.17 %

carcutate « 85.71 'Y~ S<1 i necatcutate = 14.2iJ % 60 ~ ;; rt!lu!tat@lorollmplce", 96,76 %

'0 J !

:1 s

«>1 »» -

i » " ..

Wi

2Q~

': U:",97 __ _;;3,.;.ca5 __ ~4.84

-.-

.. , _.-

62

Conform cercetarilor

privind evolutia randamentului sportivilor care nu au obtinut cele mai bune rezultate ale lor, Ia Jocurile Olimpice, individualizate doua tendinte:

* varful rezultatelor este atins

Ap',

Giu

5.18 2,74 o.as

'_;_'U';_9=---~AO~O "--s~tt, j la

FIGURA 1. Evolutia rezultatelor sportivilor din grupa I

'DOl 9O~

80 i

701 501

501 401

30'1

zo~

,oj

o J_sts.St

S t eta! cazurt « 16.43 %

~ catcutate » 100.0%

necatcutate ... 0 'Y.

_ -_,_ _ ~'i(e2U!latef~oro!!rnplce"'28J._t2~.%

;r:: _..' •

,~ .

~S.0_4 __ ~8.7_9 __ -4,32

6,90

Apr

iUQ.

FIGURA 2. Evolulia rezultatelor sportivilor din grupa II.

FIGURA 3. Evolutia rezultatelor sportivilor din grupa III.

sen.

Urmeaza apoi 0 Inrautatire sistematica in timpul perioadei cornpetitionale §i rezultate relativ ""~LL,ULV>'" in momentul concursurilor

5..49

* 0 crestere aproape continua rezultatelor la inceputul sezonului, ii urmeaza atingerea, varfului saptamil.ni inaintea Joeurilor, ~i ~ ,_~~~.v insemnata a lor in

(FIG.2);

olimpice (FIG. 3).

performanta anuala ~i competitia

nu permite utilizarea : in avantajoase conditii, in locul ~i

momentul eel mai

capacitatilor reale ale SD()fDlVU:lUl.

a ilustra mai bine acest

san negative din respectivul concurs - cele mai bune performante anuale ale sportivilor luati in consideratie §i analizati, In ceea ce prive~te rezultatele din Jocurilor Olimpice.

Rezultatul a fost un procentaj de medalii de doua - trei ori mai mare, clasificart mai bune in probeie sportive respective ~i ale echipei olirnpice, in general.

63

Desi rezultatele

analize nu sunt de data foarte recenta, 0

tratare

aenerall1 a competitiilor actuale ne lamureste cil. lucrurile nu s-au prea rnult,

<:>

Sportivi de prestigiu "s-au prabusit", fiind eliminati probele de "ru.,uv<u

ce s-au calificat, in finala au fost autorii unor performante mult sub nivelul rezultatelor lor precedente.

Obtinerea celor rnai bune perform ante personale in momentul concurs uri lor decisive ramane 0 problema pentru multi sportivi, din care cauza este necesar sa se raspunda la 0 serie de intrebari:

1. care sunt cauzele pentru care nu sunt obtinute cele mai bune perform ante in concursurile decisive;

2. care sunt posibilitatile cresterii procentajului de sportivi care realizeaza cele mai in aceste concurs uri ,

analize critice metodologia pregatirii tuturor sportivilor care au . Am obtinut de aid urmatoarea evaluate generala:

rezultat al anului in concursul decisiv -a fost corectii;

reg:atire~l SI)Ortiviloll d:in l;rupall- eel U.HU vu'*' rezultat inca de fa incepurul sezonului a antrenamentului a fost fundamental gre~it3., dadi este

'u.U"~~

de vedere al performantei maxime in rnomentul Jocurilor Olimpice, e l~l star§ltul perioadei cornpetitionale:

~

din grupa III - cele mai bune performante eli 4-6 saptamani inaintea

sezonului - a demonstrat 0 structura anuala corecta esential. Au fost

in timpul perioadei competitionale imediat precedents celei decisive, caderesi nicidecum la 0 crestere ulterioara a performantei sau la 0

cauza, sportivii din grupa III - dintre care unii recordmeni rnondiali, nationali - au pierdut clar posibilitatile pe care le aveau de a participa cu succes a.cotrlPe:tItila decisiva. De aceea, am cautat sa intelegem, din marturiile respectivilor sunt cauzele acestei inrautatiri a rezultatelor cu putin inaintea competitiei ''''''''''1'''''''' analizei pregatiri! lor a evidentiat, in principal, urmatoarele cauze :

64

* 0 solicitare prea timpurie a antrenamentului specific de concurs, irnpusa de decizii ale Federatiei ~i de efortul sportivului de a obtine cat rnai repede minimum de calificare, efort legat de irnposibilitatea (sau incapacitatea) mentinerii rezultatului la acel nivel sau a reconstruirii acestuia;

* un nivel de perforrnanta nu foarte ridicat pe plan international. Pentru acesti sportivi, obiectivul maxim a fost reprezentat de un loc in selectionata olimpica sau, eel mai mult, de 0 calificare in concursurile olirnpice. Pentru aceasta, nu au reusit dintr-un punct de vedere psihologic si metodologic s~Hi stabilizeze rezultatele obtinute si eu atat mai putin sa le amelioreze ulterior. Din aceasta cauza, ei au participat Ia Joeurile Olimpice in cali tate de .. , turisti !.

In ultima parte a pregatirii, cu cateva saptamani inainte de concurs, atilt in structura antrenamentului, cat ~i in organizarea si pregatirea concursului, au fost tolerate carente masura sa afecteze construirea sistematica a rezultatului sau manifestarea sa specifica concurs in momentul dorit. Dintre aeeste carente-amintim:

In unele cazuri, au existat chiar sportivi care au realizat rezultate ridicate in cau uceu de care insii s-au mdepartat mult, la purina vreme, in finala: Cu toate acestea, eapaeitiitile fizice, nici deprinderile tehnice nu se pot inrautati atilt de rnult intr-un timp de scurt. De aceea, cauzele acestei diminuari trebuie cautate In actiunea negativii a factori fizici si psihici.

o IPOTEZA DE CONCEPERE A Al"ITRENAi\1ENTULTJI

Pornind de la notiunile obtinute atat din cercetarile ~i experientele pozitive de la I de sportivi, care au obtinut sau si-au repetat ce!e mai bune rezultate in concursul decisi cat ~i din eelenegative de la grupa II, eu cei care nu au reusit saobtina sau sa-§i repete

mai bune rezultate in concursul decisiv, am elaborat un model ipotetie al 'UII.ICJIli:llllCl pentru ultima sectiune a pregatirii in vederea eoneursurilor decisive.

65

In punerea la punct a acestuia, ne-am orientat in functie de urrnatoarele fundamentale :

'" factornl deeisiv care determina dinamiea performantei ,,,,,,n.riIV£> llritr€!n2lment cu unitatea sa intre Av"w·c·itil

de organizare nu,~t~[)d(]ilofl;icil §i ~a •. "'u.'" de In em .

Elementele respective ale antrenamentului exercita 0 actiune diferita asupra factorilor limitativi ai performantei, ca §i asupra performantei globale cornpetitionale, atilt in ceea ce prive~te caracterul Ior, cat ~i succesiunea lor cronologica; timpul lor de transform are este diferit.

)rll~aneJe si si:stemele functionale biologice de Ia baza performantei sportive au 0 dinamica dilterita de adaptare la stimulii de antrenament.

a performantei sportive se face intotdeauna in conditii foarte ICOIICr!ete, de fiecare data extrem de diferite din punet de vedere geografic, climatic, at soliciltal:iI(Jlr r'----- §i emotionale, ca §i din punet de vedere telmico-organizatoric.

Toate hK:.e:s,\.t,e:<Japv, influenta pozitiv sau negativ randamentul sportivului, Adaptarea Ill!>"""Qt,,, ,",VllUl~ll reprezinta premisa pentru obtinerea celor mai bune rezultate in

...... ""'.11..::'L<;:;£1 acestei conceplii de structurare a antrenamentului In sporturile amintite a l'ost: e,cperinllerltal:11 deja in pregatirea pentru Campionatele Europene §i Mondiale. Cercetarile efectuate ~i punerea in practica a indicatiilor oferite de aces tea au permis la un procentaj de 60-80 % al sportivilor care au obtinut cele mai bune

propunem, in forma sintetizata §i generalizata, 0 serie de notiuni ~i antrenamentului pentru pregatirea imediata in vederea Acestea vor fi expuse indeosebi sub forma de recomandari, usor de

66

2. NATURA

67

'" Continutul §i durata sa depind de:

Fixarea ultirnei sectiuni a pregatirii pentru concursurile decisive ea etapa de antrenament autonorn, de sine statatoare (un ciclu de antrenarnent), atribuindu-i 0 sarcina a sa specifics si exclusiva, a avut un efect sernnificativ pozitiv asupra unui procentaj mare de sportivi. Am denumit aceasta sectiune a pregatirii ea Pfi~illJ::!UlmJ~m;lP~IDtJ;!!mi!d!l~

(Pic).

Din punct de vedere terminologic, in unele cazuri, cu referire tocmai la pregatirea pentru competitii, mai sunt inca utilizati termenii de pregatire generala si specificl de

concurs.

Acest] termeni caracterizeaza insa mai mult continutul antrenamentului - exercitiile §l metodele utilizate - decat ansamblul complex al unei anumite sectiuni (sau etape) a antrenamentului. Antrenamentul in vederea pregatirii pentru concurs uri , independent de faptul ca aceasta este imediatii sau pe termen lung, contine intotdeauna elemente atat . Conceptul de "pre~atire imediata pentro concurs I! exprima ,

aptitudinile motrice,abilitlJ.tile tehnice, capacitiitile, dobandite printr-un antrenament adecvat pe termen

Olimpice, Campionatele Mondiale, Campionatele continentale, Cupele fleeesitao l)re:gatire cu 0 durata mai mare deeat, de exemplu, Campionate1e nationale; >I<..J"""",'"*,: ... geograficii in care se desfa§oara competitiile:

care se desIa§oara in conditii neobi§nuite ~i care necesita 0 adaptare la un circadian, la factorii climatici, ca temperatura, umiditatea aeruiui, plreslun,ea barolne'tri(;a (altitudine), neeesita 0 durata mai mare a pregatirii decat cele care in conditii normale;

de pozitia avuta de pregatirea specificl in timpul anului competi!ional :

aaea aeeasta parte a pregatirii este plasata la sfarsitul unui sezon cu solicitare foarte intensa, sale vor fi stabilite la modul global §i fundamental, fata de 0 Pic plasata la Ince])ut.ulsezonului. Conseeinta este, asadar, 0 durata mai mare;

>I< de dimetisiunea §i de nivelul experieme] sportivilor:

cu 0 experienta competitionala mai bogata §i care au calatorit mai mult, se mai rapid §i cu mai putine complicatii la conditiile neobisnuite (pe care, in parte, ... ~,~~ ~V· a) decat incepatorii.

n"·~f't,,,., actuala, cele rnai bune rezultate au fost obtinute cu 0 durata a Pic de 5-7 sapt.

2. conditiile organizatorice, climatice §i temporale (orarul competitiei) ale . unde se desIa~oara competitia,

>I< Continutul pregatirii imediate pentru concurs prevede solutionarea problernelor caracter:

68 ANTRENAI\1ENTIJLUI

SARCINILE

69

In ceea ce priveste rnetodologia antrenarnentului, sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca Pic sunt urmatoarele :

* sarcini condiponale :

crearea sau stabilizarea - depinde de pozitia acestei parti a pregatirii in cadrul sezonului competitional - unui nivel optim al premiselor conditionale necesare pentru aplicarea eficie~ta a tehnicii ~i tacticii, precum si pentru a reusi sa se faca fala solicitarilor globale inalte din tirnpul competitiei;

* pregatire tehnica:

perfectionarea tehnicii personale; corectarea micilor gresel] tehnice; stabilizarea/adaptarea dinamica a executiei exercitiilor la conditiile concrete ale concursului;

* pregatire tacticl:

precizarea ~i stabilizarea organizarii tacticii personaie de concurs, tinand cont de conditiile propri ale locului de concurs si de momentul In care se desIa§oara acesta; dobandirea de informatii privind comportamentul tactic al adversarului sau al adversarilor;

'" elaborarea performantei complexe de concurs :

in timp ce, la inceputul Pic, sareinile eonditionale ~i tehnico-tactice mai pot fi realizate fieeare in parte ~i izolat, pe masura ce ne apropiem de data competiliei, performanta complexa de concurs trebuie construita ~i stabilizata in ansamblul sau (eu pupne exceptii) ~i, daca este posibU, In conditiile de concurs prestabilite.

Pregatirea psihlcl ~i psihologicl pentru competitie a sportivilor are 0 irnt:,or1:an1;ii egala ell cea a antrenarnentului, fiind strans legata de acesta. lata care sunt sarcinile care revin antrenorului ~i responsabiliIor de eehipa:

Dad se urmareste atingerea obiectivelor stabilite ~ performanta sportiva maxima intrun anumit moment, adica la data concursului decisiv ~ este importanta alegerea corecte a mijloacelor si a unei dinamici corespunzatoare a sarcinilor de antrenament.

* formarea unei echipe unite ~i compacte; crearea unui climat general care sa. favorizeze perforrnanta;

* cresterea motivatiei si a rnobilizarii tuturor fortelor psihice ~i emotionale care permit abordarea cu succes a concursului;

* consolidarea increderii de sine, in propriile capacitati de perforrnanta §i in propria conceptie privind comportamentul competitional ;

* pregatirea pentru unele particularitatiale comportamentului psihologic eompetitional partea adversarului;

* pregatirea pentru unele particularitati ale atmosferei generate care preceda ~i insoteste competitiile importante (comportamentul spectatorilor, al mass mediei, al judecatori de concurs ~i al arbitrilor, etc.).

Ceea ce determina durata acestei perioade (sau timp) de transformare este caracterul antrenament, exercitati de componentele tncarcaturii asupra organismului

Rezultatele cercetarilor arata eli aceste componente ale incarcliturii, care a()ti()neaz:ain mod general §i global asupra organismului sportivului necesita-un timp mai In vreme ce acelea care prezinta un caracter adecvat specificitatii

it1,etforrnalltei sportive sunt transformate mai rapid intr-o crestere a capacitatii de performanta

...... '''0' .... ''''"'''. pentru a realiza rezultatul maxim la momentul oportun, este necesara 0 cronologi~a corecta a elernentelor esentiale ale antrenamentului. Un efort maxim ce,c ~ ,"'" obpnut numai printr-o succesiune corespunzatoare in dominanta cronologica a if sgtnI,le}(eh;>r esentiale ale antrenamentului. In raport cu experientele noastre, varfurile de componentelor, se planifica:

70

Valoarea maxima a Incarcaturii este plasata In a treia §i a dona saptamana inaintea concursului (FIG 4).

In felul acesta, se aplica timp de 2-4 saptamani 0 incarcatura ridicata de antrenament, realizata prin mijloace diferite; dad planificarea a fost corecta, prin suprapunerea sau insumarea lor temporala se obtine 0 performanta maxima intr-un moment deterrninat, adica in concursul decisiv.

Structura globala care a dat rezultatele cele mai bune intr-o Pic de mai multe saptamani este urmatoarea:

Faza de retacere: durata de circa 1 saptaman3 :

scurta refacere activa, mdeosebi psihica, mai alesdaca Pic se afla la sfarsitul unui sezon cu solicitare intensa,

Mijloaee: mijloace generale de antrenament, sporturi compensatorii, fizioterapie. Incarcatura moderata: volum mediu de antrenament cu intensitate redusa,

Fat::! deconstrucpe: durata circa 2~J saptamani:

lhcadl1l1acesteia Stint solutionaj» mai ales problemeleconditioriale, tehnice ~i tactice.

Milloaee:exercitii speciale conditionale, exercitii tehnice ~i tactice. lricatciiWra:volumridicat de antrenament cu intensitate.medie:

Faza de fOrIDareia rezultatulm:· durata 1-2 siiptamam: formareaperfonnanteicomplexede concurs, la 1I1ceputul~edin!ei obisnuite de a-sportivului, ~i,prin urmare, inconditiile specifice-locului de concurs.

Mijloace: Suntutilizatepredominant exercitiile de concurscsi cele compensator.

Inciircatura:intensitatea exercitiilor de concurs este apropiata de cea din coneursut respeetiy, . inciirpatura exercitiilor compensatorii este. redusa - medie.

Intirnpul Pic, in ~nqie de struetura perforfi;lanteideeoneurs in sporturile ~i nrr.hp!IP sportive respective, competitiile constitute un. important mijloc urmiire~te realizarea sarcinilor respective ale antrenamentului, nu se poate renunta competiti]. Ele au insacaracterul unor concurs uri de control ~i testare, deoarece servese

detenninarea nivelului factorilor respectivi; relevanti pentru perforrnanta; - stabiIizareatehnicii;

- studiereaconceptieitactice deeomportament competitional;

- formarea perforrnantei cornplexe de concurs, ca ~i la adaptarea la ritmul de concurs

prevazut,

Atlettsm /

Atletism

Atletism fir lnot

Tir Atletism

71

Volum total de antrenament

lnot

Tir

Coeficient absolut al intensitatii

lnot

Volum retativ de antrenarnent special

Volum relativ de antrenarnent general

lnot

Evolutia componentelor respective ale efortului in grupa I In cadru] ~ic la intrerupta. groasa); Ia inot (linia continua); la tir (linia intrerupta, subjire).

72

Reprezinta deci, 0 components a antrenamentului si trebuie program ate pornind de la acesta.

In general, in aceasta etapa, competitiile en obiective majore privind rezultatul - obtinerea intarziata a "rninimelor" de calificare, competitii de prestigiu etc. - au o actnme

afectand atilt

in concursul

pregatirea psihica §i mobilizarea in vederea concursului principal, cat §i structura planificata a antrenamentului. De asernenea, deseori implica eforturi ulterioare de organizare. De aceea, in timpul Pic, acest tip de cornpetitii trebuie absolut evitat.

4. PREGATIREA I ADAPTAREA PENTRU CONDITlllE

CONCRETE CONCURSUlUI'

Progresul tehnico-stiintific, indeosebi posibilitatea deplasarii pe tot globul, rapiditatea legaturilor, transform area tot mai mare a sportului de mare performanta Intr-un spectacol, tmpreuna cu progresele stiintelor sportului au facut ca Jocurile Olimpice; Campionatele mondiale ~i continentale sa se desfasoare in cele patru colturi aleglobului pamantesc : 1a nord (Montreal), la sud (Sidney), in Extremul orient (Seul), 1a sud (Los Angeles), lanivelul marii(Barcellona) sau la altitudine (Mexic). Pentru obtinerea unei-clasifieari sau a unei victorii,este necesar caperformantele maxime personale sa fie realizate in conditii diferite

Pentru a reduce sau elimina complet influenta negativa a unui avand drept obiectiv adaptarea HW'AHIla.

posibila la acest mediu.

Toate acestea implies probleme care privesc desigur metodclogia medicina sportiva, stiintele biologice, dar si aspecte tehnico-organizatorice. De aceea, indispensabila 0 abordare interdisciplinara. In aceasta faza sunt extrem de . supraveghereamedioala ~i controlul permanent al proceselor de adaptare ~i de antre

Din acest punct de vedere, in Pic sunt integrate urmatoarele sarcini.

Dad. deplasarea §i sederea la locul de desfasurarea concursului implica 0 a orarelor zilnice intr-o rnasura mai mare de 5-6 ore, se produce 0 alterare a circadian obisnuit. Pentru sportivii solicitati In aceste conditii, concursurile "pica" tntr-o nefavorabiHi din punct de vedere biologic. Este necesara adaptarea la noile orare ale

de con<::u~s. Reactiile biologice deadaptare necesita circa 4~5 zile. adaptareianoul ritm circadian sunt:

§i adaptare imediata a

cotidian de viata la orarul locului.

organizarea sarcinii, in primele

zile, trebuie sa se

tina cont de reactiile de adaptare, Pana acum, aceasta s-a dovedit a fi varianta cea mai *adaptare treptatiL Ctl etape intermediare in deplasarea spre locul de concurs. Riscul major irttampinat este acela de a nu reusi sa se garanteze conditiile speciale optime de antrenarnent, indispensabile tocmai in aceasta perioada.

Limitarea la modificarea orarelor corespunzatoare tani fiecaruia nu are prea mult fapt, ritmul biologic circadian nu depinde doar de orar, ci ~i de momentul ~i apusului soarelui, de momentul cand se lumineaza ~i cand in cepe sa se Sportivii care au experimentat deja aceasta modificare a ritmului ziua-noapte acapteze mai bine.decat cei care tfaiesc,aceasta experienta pentru prima data.

c1il11atici caredepind, de pozitia geografica locului de

umiditate redusa (clilUa cOl1tinentala §i clima altitudine In zonele

rydusa jo regiune (clima continentals in .zone reci), extrem de ridicate se prezinta aproape exclusiv in sporturile lndeosi'!bi in.probele de rezistenta §i in .unele jocuri sportive, '\ '''U11,'C scazute pot interesa nu numai sporturile de iarna, ci si sporturi estivale, in oenoaoe nepre"azute de frig ~i al unor competitii sau traseuri care se desfsoara ''';~WUl~!'''J.llC!l!!C. Acest ansamblu de conditii climatice influenteaza reglarea terrnica a deapa ~i electroliti din acesta. Dad nu se tine cont de socuri de caldura, arsuri cutanate, fenornene de raceala sau de

acestea, in functie de, factorii climatici.xieriva 0 serie de cerinte in ceea ce organizarea concursului, igiena ~i comportamentul personal al U"'llIll"'. in tirnpul ~i dupa competitie.

74

Posibilitatile de adaptare sunt:

" simularea, in localitatea obisnuita de antrenament, a situatiilor climatice prevazute: sauna, metode specifice de calire, sedere si antrenament in carriere climatice speciale;

* efectuarea unci parti a pregatirii in conditii de concurs sau foarte asemanatoare acestora; * sosirea din.timp la locul de desfasurare a concursului.

Clima la altitudine este caracterizata de un ansamblu complex de factori. Cel mai important pentru sportul de mare performanta este reducerea presiuniii barornetrice a aerului si, prin urrnare, diminuarea volumului total de oxigen prezent. Continutulatmosferic mai rnic de oxigen are 0 influenta negativa asupra productieide energie, reprezentand un factor caretsi Iasa amprenta asupra petforrnantei in acele sporturi incare metabolismul aerouse m:imara printre eIementeledeterminartttfalerezuitatului,a§a cum este cazul sporturilorde rezistenta, jocurilor sportive si sporturilor de lupta, Cu cat nivelul intensitatii proceselor aerobe este mai ridicat, cu atatrnai<mare ivafi efeCtul negativ: Acea~tareduce,de fapt, de rezistel11a in·· aceste sp()rtllrl,· influentarid· stabilitatea tehnicii §i taeticii in comportamentul competitional. In sporturile de forta, in care performantasebazea.za predominant pe rnetabofisrnul anaerob,ril.i af trebui irircgisireze diirtifil.lari ale performantei, dirnpotriva. pot e;zistaefectepozitivedat8rate rezistentgrrnai miti aa.efului ( cidisrnpepista). ·1n disciplinele tehnice, ca sarituri inot, girnnastica artistica, gimnastica ritrnica-sportivaetc., diminuarea presiunii pa.t1ialea oxigenllluiinfluenreitZllin mod foarte redus randarnentul sPOrtiVi1df.

Posibilitatile de pregatire ~i adaptarelac()nditiiIe dealtitudine urmatoarele:

*un antrenament accentuat, intensiv al rezi~ten!ei in conditii norrnale. Un antrenament care provoaca 0 carenta de oxigen in conditii normale actioneaza in aceea§idirectie ca antrenarnentulla altitudine: cresterea rezistentei la hipoxie§iutilizarea eficienta oxigenului disponibil;

* antre.name.nt In conditii simulate de carenta de oxigen, in cam ere hipobarice, cu ma§ti

speciale §l cu sisteme cu amestecuri reglabile de aer; .

* antrenament in conditii de altitudine similare celor din concurs'

* sosire din timp la loeul de desfasurare a concursului. '

Antrenamentul in conditii de altitudine medie (hipoxie) prin insumarea stimulilor de antrenament cu aclimatizarea reprezinta 0 sarcina rnai ridicata decat aceea din conditii

75

Trebuie sa se tina cont de aceasta, mal ales in faza de aclimatizare acuta ~ primele zile - printr-o diminuare a sarcinii de antrenament. In sporturile de rezistenta, se va reduce intensitatea antrenamentului, in timp ce in celelalte sporturi vor f introduse pauze

la

lungi intre incercarile san exercitiile respective. Durata optima pentru 0

CU1'Ul~Ulv de altitudine se face printr-un cantonament la altitudine sau la locul de desfasurare a concursului, fiind intotdeauna un cornpromis intre gradul de adaptare fiziologica §i de a suporta noile conditii, din punct de vedere psihic. Capacitatea individuals adaptare a sportivului la conditiile de altitudine are 0 marja de ± 500 m. Recomandarea este sa se fad 0 proba, tinand cont ca adaptarea sportivilor cu experiente la iill1LUUU!t.. este mai usoara decat a celor aflati la prima lor experienta.

Cu foarte mid exceptii, in Europa nu el'istii localitati de concurs care sa se afle la 2000 si 3000m. Prill urmare, pentru sportivii europeni, concurs uri le importante sunt legate de deplasarile in Africa, America sau Asia, adica implies adaptarea factori, pe Ianga cel al altitudinii. In aceste conditii, varianta Pic cu cele mai bune •• rcz.uu.arc pentru sporturilecareaurezistenta dreptcomponenta principals a.performantei,

care prevede aceasta organizare:

~>t)re:ticlim:ati;[ar<f?: din.saptamana 7 lasapUimana 4;

din saptamana 4 la saptamana 3;

3-2 saptamani inaintea concursului (FIG. 5).

se finiVizezecu unsingur concurs . .In general, serie intreaga de competitii (serii, serriifinale, finale;meciuri de calificare, de. finalii, semifinala, finala etc.) care sunt .disputate intr-un ritm diferit intre respective, dar $1 intre probe1e respective. Astfel, in unele sporturi, sportivii

sa dispute mai multe probe in aceeasi zi, in vreme ce in alte sporturi exista 0 proba 3-4 zile iar concursul se poate extinde pana la 2-3 saptamani. a pregatire/predispunere acest ritm global de desfasurare a cornpetitiei decisive este 0 conditie importanta pentru ~l garanta un nivel inalt al performantei pe toata durata de desfasurare a calificari pana in finale. Aceasta adaptare poate fi obtinuta repetandu-se de

multe ori ritmurile cronologice de concurs prevazute in etapa pregatirii imediate.

Momentul sosirii la locul competitiei importante variaza §i depinde de numeorase

,

pe care le-arn amintit deja.

In cazul unor competitii desIa§urate in tara, acolo unde sunt cunoscute deja toate

(;Vlll\1illli'-, si in Iocalitati nu foarte tndepartate, sepoateajunge in ziua respectiva sau cu 0 coneursului, cu conditia ca regulamentelesa,perrrdtaacest lucru.

_ In.localiHitile de.concurs ... care nu necesita nici 0 adaptare la ritITlurile oircadiene §i climatice, nici 0 c3.latorie foarte obositoare, se poate ajunge cu 3-4 zile

>lriru.r1tc~. In general, sunt suficiente cateva zile pentru familiarizarea cu conditiile in care se

concurs, Indeosebi In '''''''''J.J'llu",lY . uC;:;j."~'''''' a concursul;

sporturile ell vele ~i in concursurile de tir, pot varia foarte rnultde la UTI teren la altul. In schimb, trebuie sa se ajunga eu 5-7 zi1e tnaintea lneeperii competitiei in acele

Posibilitatile oferite. pentru pregatirea condi~il()r speciilleale. viito~eie0tllpetitiiisunt: ne!ce~;lta o adaptarea ritmurilor cireadienR sau la

*~~s~~ur.a::ea antrenamentului ~i a.col11petitiilor. p:e¥atitoarc.sau .de antrenament In tara, .'$i!2 .•.•..• «> .. :><.", •.. ii->",,~tt"'1 localitati aflateIa altitudine medie ~i care necesiti:i,de asemenea,

10 eondItIl naturale asemanatoare san care simuleaza,pe· eele de la locul· concursului;

*pla~area unei Patti .a pregatirii spe.cialeintr"o localitate cllc;onqWi asemanatoar~ eelorde un ritm. circadian diferit, trebuie sa. se ia in consideratie 0 sosire eu 7 zile

Ia.loc~lconcursului; de fotta ~i cele tehnice) piina 1a 14-18 zile (sporturile de rezisten!a, de lupta,

* reeunoa~terea imediata aconditiilor specifice ale }oclliui decol1curs, partiCipand Ia

cpncursuri desIa~llrate aici (de exemplu, jocuripreonmpice) §i sosire din t~mp .acolo llnde tnainrea inceperiiconcursului. Experientele precedente de aclirnatizare pot

se des:fa~oara competitia. proces §i durata adaptarii.

rnulte localitati, sportivii, in special cei foarte tineri ~i eu purina experien!ii

nternationala, trebuie sa faca fata unor rnoduride viata ~i unor.regirnuri alimentare pe care proprii tarii care ii gazduieste. De aid si 0 serie de dificultati personale.

antrenorilor, medicilor ~i conducatorilor sportivi va fi ca:

76

InC-JIlclltvn:. II< limpul "c')f('}&Mm /" noil<) condIt.,

mediu

FIGURA 5. Schema tendintei evolutiei generale a lnearcaturii in perioada de preaclirnatizare si de aclimatizare directa.

77

video, care sa informeze ~l sa of ere

- proiectii de filme si

atmosferei din locul respectiv;

_ imitarea In antrenarnent a unor concursuri 'in care sunt reproduse aceste conditii

(introdueerea, in timpul antrenamentelor la sala, a zgomotului facut de public; obi§nuinta ell deciziile indoielnice ale arbitrilor ~i judecatorilor de concurs) ;

_ cunoasterea directa a climei de la locul prevazut pentru concurs, participand anterior

la niste competitiiin acest loc.

5. cA. TEVA INDICATII

Pregatirea I ada pta rea la cerinte1e speciale ale igstalatiilor de concurs

Predispozitia pelltru atmosfera generala a concursului

Comportamentul spectatorilor, al mass rnediei, ca §i al arbitrilor §i judecatorilor de

concurs poate fi influentat de 0 serie de factori particulari, cum ar fi nationalismul local, cunoasterea Iimitata a regulamentelor din unele sporturi, problernele politice etc. Teate pot fi situatii neobisnuite pentru sportiv. Pentru 0 pregatire in vederea acestor situatii se poate recurge la:

generale ale sportivilor sa nu constituie o suprasarcina psihica ulterioara, care; (U,",L'>L'" concentrarea asupra desfasurarii concursului;

Prezentul articol se bazeaza pe rezultatele urmatoarelor lucrari ale autorului: * Einige Besonderheiten der unmittelbaren vorbereuung au! entsdheidende Wettkiimfe, Dissertazione, DHfK Leipzig, 1964. * Trainingsmetodische Aspekte des Training in mittleren Hohen und wahrend der unmittelbaren Wettampfvorbereitung aifMexico-Stadt, Theone und Praxis der Leistungssport, 1967,6/7,225-271. * Bencht aber die Teilnahme einer eiegation der Ddr an der internalionale Sponwoche in .""'WI"'" vom 07. -14. 02.1971. * Ergebnisspeicher des Instituts jar Angewandte Trainingswissensclift - ehemals FOl"shl'4nf;~silirsti,tut jar Korperkultur und Sport, Leipzig.

79

78

* in regirnul zilnic sa fie rnentinute normele igienice necesare ~i sa se evite pana §i cele mai marunte tulburari §i necazuri;

'" alimentatia sa ramana, pe cat posibil, cea obisnuita ~i sa corespunda cerintelor concursurilor si antrenamentului.

Perioada pregatirii imediate pentru concurs este perioada ce amai delicata complicata a intregului proces de pregatire pentru competitiile sportive, in care se decide dad pregatirea pe terrnen lung realizata se va concretiza intr-un rezultat maxim sau daca posibilitatile existente nu vor f utilizate din cauza unor greseli facute in aceasta parte a pregatirii, In Pic care are drept obiectiv performanteie maxime in momentu! concursului decisiv, sunt clar priori tare antrenamentul, cu continutul sau, §i dinamica incarcaturii. Tot restul, chiar daca este necesar, trebuie integrat sau subordonat acestui proces. De aici deriva exigente foarte inalte in ceea ce priveste aspectele organizatorice §i de conducere, Sarcinile esentiale, sunt:

"Leistungssport" nr 1, 1

, pag.

Stiinta antrenamentului, ca disciplina ~tiintific.a integra.to~r~ §i ~p1icativ,a, are de a prelua cunostintele dobandite pnn pracnca sportrva §l pnn expenenlele Iaborator §i saajunga, prin cercetari §i prin rationamente de amploare, la 0

~""lf'w .. a precum §i la rezultate p{eliminare pentru practic~

masura tot mai mare pregatirea de lunga durata pentru 0 in vederea obtinerii de rezultate bune §i de succese in cornpetitii este accentuarea aptitudinilor in raport cu conditionarea fizica §i abilitatile

in interconditionarea lor

* garantarea antrenarnentului planificat in conditiile optime necesare;

* crearea unui mediu Iinistir §i pozitiv pentru desTa§urarea atat a antrenamentului, cat §i a 5@/ ••••••

competitiilor; .

* reducerea, pina Ia indispensabil, a solicitariilor organizatorice §i a deplasarilor.

de ani profesor la Institutul de Cercetari pentru Cultura Fizica ~i Sport din Leipzig; In centrul preocuparilor sale §tiintifice a stat competitia §i pregatirea in vederea acesteia, efortul fizic §i problemele aclirnatizarii.

ru...i· .. ,L,...,r>.: Prof.dr. Alfons LEHNER, W-Florin Str., 25, 04157, Germania.

Deoarece aptitudinile in ce priveste conditionarea fizica (exprimata in mod

• ,." -; A .... " flecarei discipline sportive) reprezinta ansamblul potentialului de mi§care necesar oohttu()btlnerea succesului intr-o competitie, aceastea trebuie sa se exprime In abilitati1e :;lJt;L;lllL;~; U,I>:><'''1)1.<11\,1 sportive respective (adica, in stabilirea tehnicii sportive), deci In 6ff'()11ual"!t2l "S'rJ'0)[TlIV" scontata, Cu ajutorul tehnicii sportive potentialuI de mi§care existent

>llllP'tittl(i1fuJ,e de concii!ionare fizica) se transforma In performanta sportiva. Performanta

M .... K04' ".trebuie obtinuta in cadrul cornpetitiei in mod stabil Impotriva adversarului sportiv,

~, ~. _.t._., ma aparitia unor prelucrari. Acest Iucru impune, ma indoiala, antrenarea

determinanti 'ai performan!ei (1n primul rand conditionarea fizica §i tehnica interdependenta lor directa.

acest context, trebuie avuta in vedere necesitatea unei modificari a metodiciisi

... _" __ .: _" antrenamentului, deoarece actuala priori tate acordata aspectului biologic, precum §i "orientarea cu precadere cantitativa" in paralel cu neluarea in seama, in suficienta masura, a "orientarii adaptative", au avut un efect nefavorabil asupra perfectionarii teoriei ·.al1tr,enllime~ntlllui· (TSCHIENE 1993, 5). Astfel, de exernplu, putern considera ca structura . inantrenamentul tehnicii §i la irnbinrea dezvoltarii aptitudinilor de conditio fizica nidi nu au fost suficient studiate , atat din punct de vedere cantitativ cat ~i calitativ.

In Ioc de BIBLIOGRAFIE:

Tradus din limba italiana in limba romana de Laura MARINCA.

80

81

Aceasta constatare cu caracter general este valabila, in mod deosebit, pentru disciplinele sportive cu 0 structura cornplexa a perforrnantei (de exemplu, jocurile sportive, jocurile bazate pe lupte) ~i intr-o rnasura mai redusa pentru disciplinele sportive In care predomina ariumiti factori particulari ai performantei (anumite probe bazate pe rezistenta, precum si pe forta §i pe fortii in regim de viteza).

Afirrnatiile care concorda partial, dar care se si contrazic, privind structurarea si efectele efortului in conditiile unorprocese informationale ~i de conditie fizica atrag in mod insistent atentia asupra neeesitatii unor cercetari aprofundate In donemiul de limita informatie §i energie ~i sprijina opinia lui POHLMANN ( 1987, 251 ), dupa care actrvitatea interdisciplinara prea redusa in acest dorneniu Iimita a afectat in mod nefavorabil sportiva. Ar fi de adaugat ca, in mod evidentcuno~tintele actuale, dobandite cu In experiente de laborator nu prezinta suficienta certitudine pentru antrenarnentul tehnicii diferite discipline ~i probe sportive, in timp ce formarea aptitudinilor generale §i diferitelor discipline sportive in ce prive§te conditionarea fizica par sa fie in mare" Himurite pentru practica sportiva.

Punctele slabe in metodica antrenamentului ar trebui sase afle In realitate mai ales In structurarea orientata individual a efortului ~i in antrenamentul tehnico - tactic, §i in imbinarea antrenamentului tehnic cu cel de condipefizica , desi, pe buna dreptate, solicita ca antrenamentul sportiv sa se realizeze ca 0 unitate intre educarea personalitatii instruirea conditiei fizice, a tehnicii sportive ~i a tacticii. In acest context performantei reprezinta 0 interconditionare inseparabilii (THIESS 1991, 10). acestui principiu amplu conduce adesea Ia acea ca disciplolul de~i dispune de necesare in ce prive§te conditia fizica, are totusi dificultati de coordonare in cazul cand trebuie sa efectueze miscari rapide si cu viteza sau dinamica mare. In cazul invers dobandirea unui model de baza al miscarii e§uaza din cauza Iipsei premiselor de conditionare

unitatii functionale a proceselor fizice §i psihice pe baza careia toate ~l

trebuie considerate ca fiind 0 mutate dialectica. Aceasta conceptie filozofica

/.> a(;~1\.·'U'V

&;i"eS1te reflectarea in unitatea bio-psiho-sociala a omului si, prin aceasta, in conceptul al activitatii si actiuni. Unitatea bio-psiho-sociala a omului indica. unicitatea fiecarei persoane, individualitatea acesteia si, In acelasi timp complexitatea qi caracterul SlSLvLUJ'lV al 'omului. Nici unuia din aspectele acestei trinitati nu ar trebui sa i se acorde un >icarra(:terprioritar, deoarece fiecare din el reprezinta un sistem "In sine" care include Insusiri; ~i valente ce se interconditioneaza dialectic. Unitatea dintre biotic, psihic si social se nc..c;.. .... x prin aparitia ~i rezolvarea unor contrfdictii intre conditiile ~i solicitarile interne externe. Cele trei aspecte forrrieaza totdeauna un tot sistemic care trebuie avut in toate procesele de activitate, deci ~i in cele ce au loc in cadrul activitatii sportive. - ca forma tipica de existenta a omului - trebuie inteleasa ca un poces h·'"'><-,,~ ... mod constient, indreptat spre un obiectiv deterrninat, ce s~infaptuie§te sub forma

~i161'ill(1etleI1delflte lntre subiect ~i mediul sau natural ~i social. Intre activitatea omului ~i UCU.HU·\U sale exisUi 0 interdependenla stricta. POHLMANN aninteste, in \/rcQiflsidcJdfrillesalein legatura cu activitatea §i actiunea despre afirmatia Iacuta de MEINEL ,;.. .... 'h" ca: "pedagogii in domeniul sportului trebuie sa considere <]')]f()c:es(~lefe;ale de mi~careca funetii rationale ale omului in ansablu, ca actiuni urnane finite" KUNATH, ajunge la concIuzia ca performanta sportiva reprezinta, in ultima iza,{'eZ1Jlbl.tul unei personalitil.ti care actioneaza In mod unitar (POHLMANN 1983, """',.'"".... aceasta cauzii, trebuie sa consideram sistemele partiale orientare! cunoastere, ItTlDtilsl motivare ~i coordonare I conditionare fizica Intr-o stransa relatie reciproca. iE1eft:sCl1r1eI1.ea. se stabileste ca, de exemplu, dimensiunea de actiune coordonare I energie, este ··\iA"'t""""in<>tll prin procesele, relativ independente, ale efortului §i refacerii (POHLMANN

• < lr'()~,339). Aptitudinea motorie individuals de actiune catre care se tinde, este considerata KUNATH (1988, 8) ca unitate a cornponentelor coordinative, fizice si energetice, ~i emotional-motivationale de reglare a activitatilor motorii. El subliniaza, prin unitara asupra proceselor legate de activitatea sportiva. Conceptia celor. •••.• i\fllIt'clI componente, elaborata de HIRTZ/ HUMEL (1989, 9 §i urm.), in vederea atingerii iJ'j<>,,-;mit;; rnotorii individuale contine deasemenea interconditionarea indiscutabila intre

fizica (ROTH 1991,8).

2. POZITIT TEORETICE INITIALE

rnainte de a aborda mai aprofundat diferitele situatii legate de problematica expusa ~i a prezenta un procedeu posibil pentru cercetari in domeniul practicii sportive este necesar sa expunem in prealabil cateva conceptii teoretice de baza.

82

83

conditionarea fizica, coordonare / cunoastere .'Ii motivare/ ernotie. Chiar si GUNDLACH /?d' .• '.iHIUil,",U, printre altele, neclaritatile existente in ce priveste raportul dintre procesele pnf'rcr,Mu'p (1987) a evidentiat interconditionarea stansa a celor patru niveluri, ale functiilor: reglarea actiunilor si comportarnentului, reglarea miscarii, transformarea ~i punerea la dispozitie a

energiei, pre cum ~i folosirea energiei ~i transform area acesteia pentru realizarea unor sa " •• ~

procese ale practicii sportive.

Abordarile prezentate mai sus sub forma de exemple care ilustreaza unitatea biopsihosociala a omlui §i conceptia activitatii pentru dezvoltarea capacitatii rnotorii individuale de actiune sustin, rara indoiala, necesitatea unui mod unitar de cercetare a proceselor de instruire sportiva,

In practica sportiva apar ins a dificultati importante la transpunerea in viata a """;;;"L'UI n¥lF concepjii teoretice. Ele trebuie cautate atat in opiniile diferite privind bazele teoretice, de exemplu, in definitiile unor notiuni, precum ~i obiectiv, in premisele psihofizice ale diferitelor sisteme partiale §i conduc, in mod corespunzator, la orientari diferite actiunii in ce prive§te practica sportiva.

Din punct de vedere unitar se dezvolta, printre altele, necesitatea de a se pune acord ~i a ajunge la 0 concep1ie pe cat de posibil concordanta in ce prive§te importante pentru practica sportiva ca efort, solicitare ~i adaptare sportiviL Deoarece de antrenam~nt reprezinta 0 categorie central a iar performanla sportiva complexa privita ca 0 realizare a sportului in unitatea sa biopsihosociala, diferitele absolutizari, respectiv unilateralitati din punctul de vedere al stiintei antrenamentului U"'.IU"~· depa~ite (LEHNERT 1988, 242). Din aceasta cauza, LEHNERT define§te efortul antrenament in sensul larg al cuvantului ca "proces al invingerii constiente de catre a solicitiirilor antrenamentului a carol' rezultate produc in mod voit modificari ale ""If1"',H"L~H de performanta sportiva §i adaptiirii organelor si sistemelor de funqii deosebit de solicitate Aceasta conceptie este sustinuta in mod evident §i de MARTIN I CARL I LEHNER (1991, 30) atunci cand definesc efortul de antrenarnent ca totalitate a formelor antrenament realizate de un sportiv. $i KRUGER (1989, 209) sustine 0 formulare extin a notiunii de efort fiindca aceasta corespunde mai adecvat particularitatilor Instruirii J dorneniul tehnicii sportive. THORHAUER (1991, 137) preia afirmatia lui MATVEEV caracterizezii dinamica performantei sportive ca 0 reflectare a dinamicii efortului de antrenamen; si solicita 0 inte1egere rnai cuprinzatoare a notiunii de efo(t, In acest context

Daca rezumam definitiile, punctele de vedere §i opiniile in ce n~""""~TP foarte diferentiata, Componentele §i elementele efortului se reflects in

rand la:

- formarea aptitudinilor conditionale (care se subdivid In forta, viteza, §i rezistenta);

- formarea tehnicii sportive.

Cu ocazia acestei diferentieri se ajunge mai tarziu la 0 dilerna §tiintifica si de praetica ~/,·,qn()rtnta deoarece exista procese diferite de efort. Deasemenea ~i SCHNABEL I HARREl ~i urm.) lasa impresia ca efortul este indreptat In special spre

5ill ii'ac(;e{l.ttl<lte:!la,ptitucliru:iot conditionals. In opin'ia lui KRUGER efortul sportiv in procesul ite ,%1;<. jI1lsttuiril tehnicii sportive este considerat aproape exclusiv ca fiind in centrul activitatii de se recunoaste ca trebuie sa fie vorba de instruirea unitara a aptitudinilor <'if1Zilce:SI a celor de tehnica sportiva, pentru a putea realiza in competitia sportiva aceastii forma perfomiantei fizice solicitate, atunci trebuie sa tragem§i conoluziile /t3(Jre:splllhi:atoare priviind relatiile lntre· toti factorii efortului.

notiunii de incarcatura de antrenament, MARTIN I CARL I 31) au intelesreactiile psiho-fizice diferite ale unui individ la formele i!il;!~a.rttrehltm(;nt realizate, iar OLIVIER (1991, 27) recomandll sa sedeosebeasca intre i"'!l1c1il'clitultau!\J;:S"'tlli:U"" §i "solicitarea sistemului nervos central", care poate anula tendinta negative, de exemplu, al antrenamentului pentru

efort fizic.

raportcu 0 alta notiune privind efortul trebuie sa-l urmiirim pe KRUGER (1989, 2091bcllTe.se intreabain mod critic daca notiunea de adaptare reflecta in suficienta 'masura

ie",[Ifl(ler~afunctiunii, respectiv organizarea superioara a sistemului nerves central §i a celui STARK (1984, 110) a atras atentia ca legitatile adaptarii' la stimuli ~i supracompensarii legate de acestea ca baza a cresterii performatei-in ce priveste /·'''''--\.''''l;Hi;l fizica nu reprezinta 0 explicatie suficienta pentru antrenamentul tehnicii sportive" ci,

••. ~~,-.,., sunt esentiale pentruprocesele de organizare a informatiei necesare pentru. tehnicii sporive. Intre cele doua sisterne exista interconditionari reciproce informatiei este legata de premisele care au fost create pe baza

84

85

adaptarii la stimuli. Aceste legitati pot fi tnSa absolut eficiente numai in caz dad antrenamentul tehnicii sportive asigura organizarea informatiei, SCHNABEL (1991, 127) preia aceasta idee si considera ca teza a doua mecanisme de baza a functiilor este bine venita pentru a putea sustine mai putern .ic dezvoltarea efectelor antrenamentului. In legatura ell aceasta el propune sa se faca 0 diferentiere intre "adaptarea functionala" §1 "instruirea unei organizari functionale superioare" . In acelasi timp , dansul subliniaza si imbinarea reciproca necesara a ambelor sisterne functionale. Si MARTIN / CARL / LEHNERTZ (1991, 71) accentuaza ca bazele metodice ale antrenamentului de conditio fizica au 0 valabilitate redusa sau trebuie sa li se acorde eu precadere credibilitate, atat din punet de vedere al teoriei, §i al practicii sportului, Deoarece notiunea de adaptare in sensul de efect al §i a unei capacitati sporite de performanta se foloseste in primul rand ~i in mod tradinona la perfectionarea conditiei fizice, ar urma ca, in mod corespunzator, definitia largita favorizata de noi, a efortului ca 0 extindere a notiunii de adaptare, sa se refere proeesele de informatie, cu atilt mai mult ell cat autorii mentionati mai sus sus tin insistent relatia stransa a ambelor sisteme partiale in procesele practice de competilionale ~i in ~formantele sportive, Prin aceasta nu trebuie, in nici lUI .... az ; :)l1J"-''''P'1l Sa dispara diferentele dintre principalele doua sisterne functionale, Dupa opinia pentru a cadea de acord ceamai mare importanta prezinta intrebareadaca se poate ae:ceT)ra in mod principal, 0 noliune .mai cuprinzatoare despre efort; .ceea ce ar avea drept ,",VU""'V" logica §i extinderea notiunii de adaptare asupra sistemelor par1;iale energetic §i 1I1lVllll(tlt'Vl.«.l. Printre alte afirmalii, SCHNABEL (1991, 130) sustine di exisHi lacune , mai ales ce priveste interdependenta si conditionarea reciproca a.isistemelor functionale orientarilor in ce prive§te actiunile corespunzatoare in metodica antrenamentului. 0

a acestei situatii poate consta in faptul cli bazelefiziologice indiscutabil diferite pentn; formarea factorilor performante! coordonare ! tehnica ~i conditionare fizica practica antrenamentului nu au drept consecinta optimizarea intentionata a capacitatii perfornanta sportiva ci, intr-o masura mai mare, se manifests printr-un efort §i 0 a antrenamentului care sunt partial excesiv diferentiate ~i separate intre ele.

Ca rezultat al.fundamentarii teoretice ~i in interesul unei perfectionari a antrenamentului in special, in conditiile partial limitate in timp este indicat sa o alta nOliune privind efortul ":

Prin efort de antrenament se intelege depasirea unor solicitari perfectionarea fizica, pentru atingerea unui nivel tehnic ~i tactic

It)re!cUln ~i pentru accentuarea factorilor psihici §i ai n"'~+".rtTI

~N>""~"HIP, efortul cuprinde factorii fizici si energetici, coordinativi, de eognitivi-emotionali.

In aceasta acceptiune notiunea de efort este 0 consecinta a unitatii bio-psiho-sociale

a omului si a conceptului de activitate §i actiune (SASS 1991). In ce priveste solidtarea distingem "solicitarea musculara" §i "solicitarea sistemului nervos central" 1991), in timp ce notiunea de adaptare trebuie folosita atat pentru procesele energetice cat si pentru cele informationale. In Iegatura cu aceasta trebuie s~tinem seama

subimpartirea facuta de SCHNABEL (1991). .Respectand deosebirile existente In sis ternele

.$

acest lucru ar putea sa duca Ia 0 viziune mai complexa ~i mai unitara a

procesului de antrenarnent, rara a pune sub semnul intrebarii diferentierile

PROBLEMATIcn EFORTULUI iN ANTRENAMENTUL TEBNIC

de ansamblu asupra plrocilelna'ticili anb·enarrlen,tului' tehnic, ca in cadrul acestui antrenament se desra~oara proeese adapltative olrgalni(;e~ muscular-motorii perceptiv-cognitive §i emotionale ~i eonsiderii eli

alJr01apc;, nu e:xi~;tliifi(:lic:atii aplicabile asupra calitatii §i frecventei executiilor: Intr-un articol r'efi:~ritlorlanUl:narulde repetan in cadrul instruirii tehnice s-a aratat cli datele ce se gasesc fre:cvl~nt inlitt~ratura In ce prive~te numiirul de repetari folosesc notiuni relativ nedeterminate cal: "sujfici.ente", "multe", "medii", "putine" §i durate diferite ale pauzelor, ceea ce nu of era

pentru practiea antrenarnentului (SASS 1991, 121),

" contradiciorii iar rezultatele obtinute pot fi generalizate numai eu un de credibilitate: Acest lucru se refera,de exernplu la probleme ca: exersarea in >im<5dl30tlCel1tI·at.sau distribuit, variat sau moncton, instruire unitara sau partiala, pentru care ' .. "'1'''''''-<111 de raspunsuri univoce. Chiar daca facem abstractie de faptul ca unele inca lamuritenici in ce priveste antrenamentul tehnicii "pure", referitoare la premisele necesare ale conditionarii fizice pentru instruirea

aplicatunastfeLde< antrel1amentcare sacorespunda .• mbdelel6r petfofrttllritesportivecomplexe. Trebuie isiiiacordiimateritie •. \constaUirilor •. lui YH~' v 1 ,"",IX (1991, 24) bazatecpecercettiri proprii . ~i «de mare ··amploare efectuatei.ll1· I"h",r,,,t,,,,,,..,,, americane,···dincare·.rezulta. ca rnr, s-aputut constata •• o.tendinta .: univoca, negauya,/ a. oboseliiiasuPta'iinstruiriimotorji .. Cercetari privindcorelatia lTlt"rrl",r\""."-I",~,f,,,i intreantrenamentul fizic ~i antrel1amenttll Jehnici~dovedes(; acesteafipnatii directiileluvederea unei optintizari a-antrenamentului-complex. MARTIN (1989, 45 ~i urm.) constatacacapacitatea de pe:rrOlrmllntil.CloordOII1!lt1"'i.-<>r'in1i dupao unitate de antrenament de rezistenta,··fo$ de regim.de viteza~iJOI1a maXima ~,,--,,-,~ aproape nemodificata§ica, capacitatea de munca a musculaturii In aceste conditii de Iasvalori-ale acidului.jlactie; de 5 - 6 mmol/I nu va f1 infiuientatain.mod COII1S1C1elra OLIVIER (1991, 27)considera ca efect. pozitiv cresterea temperatutji musculare ~"'J~'~',,, pentru performantademi~care sportiva. In aceste conditii concentrarea de acid lactic sange; ca expresie a.efortului energetic,demonstrreazil atat efectele-pozitive cat ~i negative asupraperformanteitehnice.ln ansamblu, elajunge la coucluzia cil

86

87

motorie necesita 0 precizare In continuare in functie de specificul disciplinei (MECHLING 1988, 42).

- In prima faza a procesului de instruire, respectiv la antrenamentul pentru dobandirea tehnicii, indemanarile ce trebuie perfeetionate prin antrenament vor fi repetate cat frecvent posibil In conditii externe favorabile, dupa starea de repaus ~i - in functie de disciplina sportiva - in conditii biornecanice optirne, (MARTIN! LEHNERTZ 1989). Repetari care conduc la depresii simpatice trebuie, in orice caz , evitate pentru a nu se produce 0 programare gre~ita (LEHNERTZ 1990, 32). In acelasi limp 1nSa pentru dobandirea tehnicii trebuie sa conduca pana la obosirea sisternului nervos

pentru ca, in felul acesta, procese de miscare, deja in prealabil automatizate, sa redevina sub forma de obligatii constiente (MARTIN! CARL! LEHNERTZ 1991, 73). Aceste de baza of era raspunsuri intr-o forma general a si, din aceasta cauza, limitata la ce se ridica in diferitele discipline §i probe sportive ca de exemplu; stabilirea mai numarului derepetaripentru prima etapa de instruire.

medii si ridicate pot avea drept consecinta irnbunatatirea rezultatelor in

evitate.

se Imbina

cand nu sunt induse in muschiul respectiv coeficienti de energie anaeroba extrem de lipsiti de acid lactic §i nu se produc acidoze metabolice ridicate ( OLIVIER 1991, 30).

Cu ocazia cercetarilor privind randamentul aruncarilor la cos a unor jucatori de eli orientarea in situatie saude actiune, SABRE ( 1991, 116) constata ca la eforturi caractenzeaza printr-o concentratie de acid lactic de 8023 mmol/l si un puls performantele scad vizibil, in timp ce la eforturi medii, de 4.0~ se ating inca performllln\e stabile In ce prive§te aruncarile la cos. Catevacercetan nepublicate dovedesc ca la fotbalabia valori de acid lactic de 6- 7 mmol/l

$l ••••. trlec"'enw cardrace de 170 - 180 batai/minut influienteaza in mod negativ numarul de vite;ra §uturilor la poam. Corelatia indicata de BOSCH ( 1991,.59 ) intre nivelul. generalal activitatii c~ntral n~ryo~se.()fera critetji importante

sti1lctllrarea practica. a. efortului.

slabe

unor~forturi Ia antrenament .. cu 0 crestere mai Insemnata a sclipirilor in comPara~e clJ.sportivii cu performa.ote/IUru natcate, priIIla categori obose§te§i mai repede. Bxplicatia const~)n aceea ca partial cu imbunatatirea resimtita subiectiv astarii de sanatate,

4. PERSPECTIVE

Respectand cu strictete oprivire unitara §i individuala in procesul de antrenament ....... ,,~~,,~ sa se porneasca de la 0 notiune extinsa a efortului sportiv care cuprinde factorii energetici de coordonare, informationali ~i cognitivi- emotionali §i care respecta QW;rent!lere:a existenta tntre procesele de solicitare §i cele de adaptare.

cele tehnice trebuie Imbinate intr-o mai mare. masura printr-un f.t)'PYCltlC la antrenarnent in a doua ~i a treia faza de instruire, pentru a atinge 0 epuizare de aptitudini si indemanari sportive. Situatia relativ favorabila; dar,

88

89

in parte si contradictorie in ce priveste procesul de efort in a doua §i a treiafaza de instruire necesita 0 clasificare mai cuprizatoare in functie de specificul disciplinei sportive si, ales, de continuitatea rezultatelor datorita efortului sportiv. imbinat eli antrenarnentul de conditie fizica ~i tehnica. Aceasta afirmatie, desi pare a avea, lara indoiala, un general, este valabila, in primul rand pentru discipline le sportive cu 0 structura complexa a performantei.

Perforrnanta sportiva se formeaza in cursul antrenamentului pentru a putea fi demonstrata, in mod stabil ~i pe cat posibil, lara esecuri in cadrul competitiei sportive. Deoarece activitatea principala in cursul antrenamentului consta in realizarea de sportive, in cazul acceptarii unei instruiri unitare a aptitudinilor fizice si, in cazurilor a unor indemaniiri specifice anumitor discipine sportive, procesul. de solicitare efort, precum ~i realizarea sa metodica trebie sa fie lndreptate tocmai spre formarea

procesunitar instruire.

Pentru cercetari' en caracter aplicativ ~i' care se pot efectua pe teren se recomand aIternativede antrel1arneIit specific disciplinelor sportive o l1nitate de diferiji factoriaiperfotrnantei tn dorneniul condities tenice;

de efort pebaza valorilor' rezultate din ex]petjel1teJle practice ap1icahd cUllo§tiintele §tiiniifice tezultate din' cercetiiridelaborator §i

Ln. .. "r1'~U H.: Personlichkeit und Theorie und Praxis del'

KBrpetkultur 36 (1987), 4, 265-272.

Grundstandpunkte und ausgewahklte zum

Flimmerversehmdzungsfrequenzbestimmung als Verfahren der - und

Sporlern. Theorie und Praxis der Korperkultur'I 2( 1983),8,607 .. 613 rIl"U"J''--'-' D.: Trainingbelastung aus trainingmethodischer Sicht. Theorie und Praxis der Korperkultur 36 (1987), 129-133.

P., HUMEL A.: Lemen im Schulsport als padagogisch gefuhrter Aneignungspozef ..

Aneignungsportforschung, Ergebnisse - Berichte - Materialien, Teil I. Berlin 1989,4-48.

H.: Zum Problem der Traningsbelastung aus der Sicht des motorischen Lernens.

Theorie und Praxis der Korperkultur 38 (1989),3,209-212. .

Die Einheit von Kognition, Motivation und Emotion in der Regulation bzw. Handlaungen, Theorie und Praxis der Korperkultur 37

1, 2-11. .

Y~T''"'''''''''''' : Training unci Trainingbelastung - Gegenstand, Wechselbeziehungen,

Theorie und Praxis der.Korperkultur 37 (1988), 4, 239-246.

: Molekulare Grundlagen der Informationsverbeitung im Nervensystem.

Lei:,tunsspc)rt 20 (1990), 27-33.

< ' <:., ..>..~""";......;..-.~ , MARTIN D .. : Regenation des schnellkoordinativen Leistungsvermogens

v\..Ul1l~u."a.LL - und Maximalkrattrainingseiheiten. Leistunssport 15,

LEHNERTZ. K. : Handbuch .Training~lehte.Schorl1dorfJ 991.

K.: des Techniktrainings im Sport (2.Teil).

urid Thesen.

respective

11. evolutiei performantei, precum §i a frecventei: cardiace

1961.

. Techniktrainings und konditionelle Belastungen. Sportpsyhologie 5, (1991), 21-26; 4, 2, Teil, 26-30.

R.: Das Tatigkeitsproblem - Beginn oder Scheiderweg filr

>\ .• ··.·.·..SiPortv.rlss:en:schatlUcllen Lernkonzeptionen, Theone und Praxis der Korperkultur 36 5, R.: Die Lernspirale als psycholomotorisches Rekonstruktionsmodell; Theorie der Korperkultur 36 (1987), 4, 245-255.

; Motorisches Lemen. In EBERSPACHER, H. (Hrsg) : Handlexikon Reinbek 1987.

K.: Erst das Leichte, dann das Schwere - Stufenweise richting lehrenl

Sportpsyhologie 5, (1991), 1, 5-10. .

E.: Zum Einfluf psysischer Beansruchung und psychischer Belastung auf die Korbwurfleistung im Basketball unter Beriicksichtigung der Fahigkeit zur Handlungskontrolle. In OLIVIER, N. / DAUGS, R. (Hrsg) : Sportliche Bewegung und

Motorik under Belastung, dvs-Protokolle Nr. 44, Clausthal - Zellerfeld - 1991, dvsProtokolle Nr. 44, 144-121.

: Zur Problernatik der Wiederholungszahlen in der Technikschulung In: OLIVIER DAUGS R. (Hrsg) : Sportliche Bewegung und Motorik under Belastung, dvs-

t'rOlOKOlle Nr: 44, Clausthal - Zellerfeld - 1991,121-125.

cataloage

subjective de efort.

BIBLIOGRAFIE:

BUSCH D.: Zum EinfluB von Ausdauerbelastungen auf das allgernein zentralnervose Aktivierung~niveatl (AZAN) In.:' OLIVIER, N. ! DAUGS, R~ Bewegung und Motorik unter Belastung, dvs-Protokolle Nr.44, 1991,56:..59 ..

90

91

SCHNABEL G.: Beansruchung, Belastung, Anpasrung, lernen - zur einen motorischtrainingwissen-schaftlichen Funktionsschema. In: OLIVIER, N. / DAUGS, R. (Hrsg): Sportliche Bewegung und Motorik under Belastung, dvs-Protokolle Nr. Clausthal - Zellerfeld - 1991, 126-130.

SCHNABEL G., HARRE D., BORDE A. (Hrsg): Trainiugwissenschaft. Kapitel 5.4 von BERGER J.: Belastung und Beansruchung als Grundkonzept der Herasbuildung der korperlichen und sportlichen Leistungsfahigkeit (268 ff.) 1994.

ST ARK G.: Sporttchnisches Training und zwei grundlegende Prinzipien der Leistungsenwicklung. Theorie und Praxis des Leistunssport 22 (1984), 12, 3-12.

THIE$S G.: Allegrneine Regeln fiir die effektive Gestaltung des Anfangertrainings von Kinder und Jungendlichen. Leistunssport 21 (1991), 5, 9-11.

THORHAUER H.A.: Belastung als Kategorie des Trainingsporzesses. In: OLIVIER, N. / DAUGS R. (Hrsg) : Sportliche Bewegung und Motorik under Belastung, dvsProtokolle Nr. 44, Clausthal- Zellerfeld - 1991, 136-142.

TSCHIENE P.: Transformation von Trainingseffekten oder langfristing gezielte Anpassung durch Belastung ? Leistunssport 23 (1993), 6,4-6.

"Leistungssport"

AUTORUL:

expuse orientari specifice pentru anumite discipline sportive, nu doar prin

C;J,,)1HIf.Hv particulate ci ~i prin argumentiiri generale pentru antrenamentul tactic §i eel Suplimentar modelului actiunilor strategice §i tactice si a componentelor IFpertonnalntel, articolul contine directii asupra. transmiterii de cunostinte, asupra

II h"l"11rl!l"" capacitatii strategice §i tactice ~i asupra formelor metodologice de baza a

nu au nici 0 ideie despre tactica" l. pubW;at un interviu .cu Matthias. Sartll11(;f .referitor Ja situatia din. Campionatu! Mondial din SUA (SPORTS 1994,36).

. .. in SUA a devenit din nou evident qanf!mlii practicii un stil. invechit in tactica.

Acest luau nu este valabil, In contextul tn care ... nemiii nu aunicio ideie despre

nou. Se risdi prea putin §i se prefera sa se cramponeze de tacticile care

Traducere din limba germanain limba romana de Dagobert NACHT.

Sau, dupa cum se constata din exemplul lui Bayern Miinchen, se imports din Italia un "Tr:ipattdni , ... un antrenor recunoscut ca "maiestru al tacticii" (F AZ 1994 177,24).

Ar trebui, eel putin sa ne gandim dad, respectiv, de ee ? situatia se prezinta astfel, ea se refera numaila fotbal §i de ce des pre "tactica" se vorbeste numai atunci obtin succese scontate ?

de exernplu, suficient volumul de cunostiinte despre strategie ~i tactica oferit ·-c~'''''' antrenori din categoriile C, B, A ~i antrenorilor diplomati, Ia cursurile de pregatire

92

93

ale acestora ? Oare StBnta Sportului satisface pe deplin sarcinile ce-i stall In fata ~i '-'H;COaLe£!

. .' ~ f "d' ~ . ate"

In acest model sistemic domeniile funqionaie stategie §l tacnca au ost LOCI

rnodelul complex al structurii performan!ei. Interactiunile

teorii stiintifice si progres fata de problernele rnultilaterale ale

in vedere sunt indicate prin

Articolul de fata nu-si propune sa dea un raspuns corect Ia aceste intrebari. intentioneaza mai curand sa stimuleze specialistii din diferite discipline sportive ~i din domeniul stiintei antrenarnentului sa mediteze asupra acestor problerne. Intentionam ca reflectiile teoretice §i directiile de gandire in curs de continuare privind "Strategia ~i tactica in sportul competitional" (BARTH 1994) sa le complectam cu 0 selectie de generalizari ~i indicatii privind metodica antrenarnentului ~i sa incurajarn antrenorii care se orienteaza spre problemele de strategic ~i tactica sa consacre rnai mult tirnp acestor aspcte antrenamentelor. Succesele ce le vor obtine pe terrnen lungvor justifica aceasta

incolacite intre ele in

de

strategic §i tactic in actiuni ~i comportamente _ Odata Cll procesele legate de perceptie (receptionarea informatiei) sportivul

creeaz:a un "model" subiectiv al situatiei concrete de solicitare ~i confers informatiilor

receptionate un sens personal pentru actiunea sa.

Actionare in functie de situatie

Competenta de a ac1io·ri.a strategic §i tactic

STRATEGICE ~I. TACTICE ALE PERFORMANTEI

CUmseexp1icai ipsa ca anumiti sportivi, ingene;raJ dintre ce;i mai" experimentati" , sa actioneze coreet? Dispun ace~tia de-mai

euno§tiinte sau, ei

aud §i simt rnai hine decat altii

Stoearea informatiei -intiparire

ptedzie§i din acea.sta cauzaialldecizii thairapide ~imaiCbtecte invatat saueste innascut ?

Depasirea solicitarilor strategice §i tactice de catre sportiv presupune existenta unei serii desisteme reciprocintegrate, in.primulnlnd modele,pro<;:ese §i.stiiri psihice §i psihomotorii. Pentru a putea avea la disP9zitie unmodel clar al proceselor §i premizelor strategice ~i tactice ale performantei au fast alese.si prezentate in special cele care prezinta importanta pentru capacitatea de a actiona, Ele pot fi clasificate in modul eel mai clar din punctul de vedere ;U diferitelor trepte de prelucrare a .informatiei.

In mod sirnplificat procesele care in realitate se afla totdeauna in interdependenta cu motivatiile ~i emotiile sunt reprezentate in FIGURA 1.

Care din "profilurile de aptitudine" influenteaza apoi concret actiunea comportamentul depinde , atilt de solicitarile prea intense ale dorneniului de actiune, c~t si de obiectivele si .de rezultatele nernijlocite pe care le adrnite ° anumita situatie concreta de solicitare ~i.catrecare sportivultinde In mod real.

R~ep!ionarea lnformatiei Aptitudini pentru: -perceptie

-selectie

-diferentiere

-observare

-recunoastere

Prelucrarea informatiei -reprezentare

-comparare

-anticipare

.planiflcare -decizie

1. Modelul proceselor ~i componentelor stategico-tactice ale perforrnantei.

De exemplu, un parametru ce poate fi rnasurat obiectiv ~j cu exacticltate in fractiuni

secunda sau in centimetrii, ce reprezenta distanta fa!a de un coechipier, adversarsau aparat sportiv, se reflecta subiectiv - diferentiat -, in functie de sentimentul propriu de timp, viteza §i a distantei propriilor elemente de miscare sau de capacitate de performanta a

"n"Pr""rI . Vitezele ~i distantele capata un sens subiectiv prin notiunile de "favorabile", sau "periculoase". Acest lucru poate fi putemic influentat de stare psihica, de

-retinere

-cunoastere

-experierttl1

modelele.complexe de comportamenr necesare In acest scop se dobandesc; pertecuoneaza .: ~i stabi1iie~airl. cursul unor antrenamente ~i competitii sistematice §i avand un corespunzator.

Prin trimitere la conceptiile teoretice de baza (BARTH 1994) se incearca sa deduca, consecintele rnetodice pentru antrenamentul determinant din punct de vedere strategic ~i tactic. In aceste situatii se face numai 0 referire sub forma de exemplu la anumite discipline, respectiv grupe de discipline sportive concrete.

o caracteristica esentiala a antrenamentului modern in domeniul straregiei §i tacticii consta in faptul ca acesta se desfasoara in stransa interdependenta, atat eu compone emotional-motivationale, cat ~i cu eel mqtorii ale perforrnantei. In antrenamentul strategic-

94

95

exernplu, sub forma senzatiei de siguranta sau nesiguranta §i sa produca, din aceasta cauza,

efecte asupra actiunii sportive (v, KUNATSCHI SCHELLENBERGER 1

49).

cornplicata a efectului reglarii impulsului, trebuie dirijata in mod hotarat si metodic. totdeauna un antrenarnent unitar §i care l§i

~l

Proceselor intelectuale (prelucrarea §i stocarea informatiilor) Ie revine sarcina de a analiza fiecare situatie, de a 0 corela eu propiile posibilitati, de a actiona, de a chibzui asupra intentiilor adversarului, de a gasii solutii, respectiv de a lua decizii, de a-si insusi cunostintele necesare §i de a sesiza atilt rezultatele proprii cat §i cele ale adversarului rnemorie de scurta durata).

Toate aceste procese au in grad diferit de constientizare §i se intind de la "absolut constient" (observare unui adversar, intocmireunui plan de actiune) pana la "inconstient" (simtul spatiului si ritmului, aptitudinea de a actions).

Cantitatea actiunii strategice-tactice cdepinde de viteza, precizia, variabilitatea §i stabilitatea acestor procese. Intrucst aceste .procese sunt predominant hotaratoare pentru aetiune, se efectueaza cercetsri stiintifice pentru a deterrnina indicatii individuale referitoare la punctele forte §i cele slabe, la •. capacitatea specifica a comportamentului~i Iliogului de actiune individual (BITEHTINA §i aL1976, SAND

de

in cursul optimizarii pentru a obtine actiuni ~j comportari reusite in cursu]

principals a antrenamentului strategic-tactic urmeaza sa fie UlU, .. ~".- pentru inceput cu ajutorul unui exernplu clar: deoarece aproape orice instructor ~i

afltrcmclra invatat sa conduca automobilul, pentru Iamurirea fundamentului metodic se poate (jlclsico:mj;lar''ltIa rntre antrenamentul strategic-tactic si invatarea conducerii auto.

< -. V" .. H·" inceput se dobandesc cunostintele

auto invata reguli1e §i semnele de circulatie, semnificatiaacestcra §i

)mloortal1rlerttul adecvat fieeareisituatii. El iarla curto§tintajmportantacaracte-risticilor carosabila, indicatoarele de directie,semafoarele, participantii la

BINDTE 1987).

masura apar, evolueaza ~i se modificacaceste componente

lucru 11 face §i sportivul, rosa numai in ce priveste disciplinasportiva EI ia cuno~tintade regulile dupa care se ddesfasoara discipline sa sportiva §i importantei intre diferitele informatii· (pozitia, directiade miscare,

cursul •. procesului de dezvoltare ~i antrenarnent .. din antrenamentului strategic-tactic.

IN LEGATURA CU ANTRENMfENTUL STRATEGICO-TACTIC

~i sepregatesc diferiteleaptitudini illtersectiisemaforizate, •• de exelnplu,pentru conduditoruL auto este trebuie saoia la: dreapta; tnainte sau •. la stanga,. cum trebuie sa se CQnlcelltr~~ze ~i cat de repede ~i de corect apreciaza situatia.

mod asemanator se petrec lucrurile cu sportivul. Cu eatrnai corectsi mairepede situatia este indioata pentru atacsau aparare, ·un sprint intermediar sau 0

cu atat mai.repedeel poate sa inceapa o contra masura. Sportiyul trebuie sa ce trebuie sa vrea! Atitudini, interese, motive §i necesitati reprezinta /elernemte importante de reglare care pot influienta perceptia In mod pozitiv, dar si negativ. »'11-'"'''' h·"hni" saexersam, sa exersam §i iara§i sa exersam §i aceasta, in cea mai mare

MaSUr'a .. in cOJndiltHlle unei situatii Teale

Conducatorul auto trebuie sa rnearga cu automobilul prin oras, pe autostrada.ope intuneric, pe ploaie sau scare, Instadiul eel mai.avansat, chiaqiluc6nditiile

96

97

extreme cand este polei. Cel ce exerseaza totdeauna numai in poligon nu va reusi conditiile unui trafic obisnuit,

In disciplina sa sportiva sportivul trebuie sa se antreneze in conditii "cat apropiate de cele din cadrul competitiilor §i sa participe la competitii imporriva adversari diferit] §i din ce in ce mai puternici, precum ~i in conditii tot mai dificile,

Daca la 'lflceput caracteristicile situatiilor §i situa1iile insus] sunt percepute controlate inca in mod constient, in mod progresiv apar asocieri (legaturi) caracteristicile care foreaza un singur tot In situatia data si depasirea lor. Perceptia situatii a caror apreciere poate fi facuta dintr-o "privire" ,.iar actiunea §i comportamentul . functie de situatie, devin un lucru de la sine lnteles.

Cu toate acestea, exista conduciitoriauto . care, chiardupa 0 "experienta de conducere" de 20 de ani, desi ~tiusii schimbe viteza §isii seconcentreze, conduc totusi ni§telncepatori. Poatedi. aceastareprezintiitotu§i.o explica!ie.pentru sportiviicare, cutoate ca se •• antreneaza intens §i dispun de 0 buna conditie fizld si tehnica, nureu~esc sa .... a,!n~:v ••.. o competitie.

scopuri pedagogico-metodice, in procesul de instruire regulile se modifica, variaza, in mod constient ( se simplifica, se cornplica, se limiteaza etc. )

- pentru adaptarea la situatiile individuate instruirii, In procesul de durata

(varsta, interesele, sexed, aptitudinile si abilitatile)

- pentru usurarea sau ingreunarea conditiilor de a actiona, respectiv pentru a restabili sanselor (handicap).

- pentru a satisface evolutia generals (cresterea atractivitatii si tensiunii)

Regulile strategice explica ce este mai avantajos intr-o anumita situatie, cum trebuie comportica sa obti succese. Ele Se caracterizeaza prin alternative ale actiunii, diferite sau principii de comportament. Ele sunt prezentate, de exemplu, sub forma de tabele de rezistenta) sau complexe d~ actiuni (sporturi de lupta).

Cine tncalca 0 regula stategica risca un esec, presupunand ca nu alege 0 strategic Regulilestrategice se bazeaza pe. anumite norme privind frecventa si i.VV;)lVUU"'''",U participarilor si timpul mediu de asteptare a rezultatelor, respectiv avantajul anumitor decizii .strategice. Ele reprezinta recomandari rationale (logice) de se bazeaza pe experiente generalizate, respectiv evaluari maternatico-statistice ale la competitii ale unor sportivi sau echipe de valoare §i constituie .baza In fiecare disciplina sportive exista in acest scop forme foarte variate.

scrima se folosesc, printre altele, asemenea reguli care consecintele

rezulta din tendintele de baza ale strategiei tacticii (v. FIG.

1..1 " ..... L:,J...j (1987,328) scoate in evidenta In ce priveste posibilitatile insusire a

DO»INDlREA·· CUNO~TINTELOR STRATEGICO-TACTICE

o importanta parte componentaapregatiriistrategico_tactic. con.sta in transmiterea §i insu~irea . cuno§tintelor.Cor~spuhzator functiei~iiI11Porlanteilor,euno§tintelepentru actiuniie §i • comportam.entui·· din cadrulcompetitiilor se deosebescde •• cuno~tintele .privind faptele, procedeele ~i valorile.

Cuno§tinlele .privind !aptele

Cuno§tintele privind faptele reprezinta cele mai Importente cuno~tiinte In .legatura cu strategia competitiei ~i sunt cuprinse In regulametltele. disciplinelor~iprobelOf sportive.

Regulamentele competitiilor explica moduicumse practica un anumitsport. Ele definesc invariantele, caracterizeaza "ideia" sportuluirespectiv §i prevederile privind aplicarea regulilor. Sportivul ia.la cuno~tinta ce este.permis prinregulament. . El invata ca la handbal mingea nu poate fi jucata cu piciorul, else intelegeJaf1oretaprinprioritatea de a ataca-sau cum gecurge un start layachting.

Cineincalcii regulile competiue] riscii 0 pedeapsii.

se pot invlita, rara orice formulare mentala a regulii pe baza careia, de fapt,

2. "Regulile se pot tnsa invata ~i in sensul unei folosiri constiente a unor propozitii care indue sensul de tipul "dupa X urmeaza Y". Aceasta forma este probabil cea mai eficienta. " 3 ... Regulile pot fi intiparite ~i printr-o simpla imitatie, urrnand ca, in continuare, pe baza unei experien!e ulterioare, sa fie dezvoltata ca urrnare a propriei rneditatii".

Pentru practicarea antrenamentului trebuie respectate urmatoarele indicatii:

.. Cornportamentul regulamentar" ~i " disponibilitatea de a respecta regulile de nu sunt identice cu cunoasterea regulilor in sensul examinarii cunostintelor

ale adversarilor in conditiile unor anumite influiente , Cunostintelc ("la ce reprezinta elernente de baza pentru concentrarea

pentru obtinerea de inforrnatii privind desfasurarea In momentul de a

!'.{1!1l1J1./1l1.1v1, pentru planificarea unor masuri tactice (" ce trebuie sa fac ca situatia sa evotueze

sau sa se schimbe in favoarea mea? ") si pentru anticiparea obiectivullli actiunilor. .

li tacti . tV eguli

_ Cunostintele des pre cornportament, considerate ca regu 1 tacnce, reprezm a r

activitate bazate pe experienta prin mtermediul unor masuri adecvate in vederea derutarii, manipularii sau fentarii adversarului . .In acestea se includ §i cunostintelc

, ~., ibili atil de aparitie

posibilitatile de a spori nesigllranta tactiea ~l modificarea POSl 1 Ita;1 or

98

99

respective. In practicarea antrenamentului si competitiilor regulile

fi insusite §i respectate

inconstient prin imitatie, Tara ca ele sa tie exprimate prin viu grai. In sensul cunoasterea se manifesta ea "rnemorie plastica si cinestetica" §i ca experientii.

evita

Tendinta tactica de baza

Comportarea adversarului

Continuare strategies

Comportarea Elernentul

adversarului strategic

Tendinta strategica de baza

ofensiv

fenta de atac

alae lung

parada pasiva, parada riposta, contraatac

creatoare de ocazii

atac scurt

)£.:UlIios,tinite privind valoarea

De§i cuno~tintele privind valoarea nu reprezinta un subiect de prim plan al instruirii

ele au. un caracter universal ca reguli "nescrise" ale eomportamentului

Atac

inainte, foqiirld

FIGURA 2, Conseointele aqiunilof tendintei de baza:" .a.taellinscrima (extras).

- 111su~irea spontana a cunostintelor §i modurilorde comportare poate conduce la situatiaca regulile de comportament practicate se absolutizeaza ~i se considers invariabile.

sa fiu

Cuno§tinte prjvind valorile - reguli morale -

I

I I

!

I I

I

I

I I I

I

I I I I

1

I I

I

I

Decizii I :

____________ .....-..l

----- - -- - - - --------------------------------Mli~;r~-

realizate.

In cunoasterea acestor realitati antrenorilor, instructorilor, arbitrilor, mai ales

domeniul copiilor ~i juniorilor, instruirii.

Perceptia.pri vil1ddesf3.!jurarea

1------i ..... -1 competi~iei

- Functianormativa obpne cunoasterea prin !egaturiicu conexiunile inverse din propia

Cunostirite procedurale privind regulile tactice

activitate,

criteriile reale ale suc~esului In disciplina sportiva respectiva sunt hotaratoare pentru exactitatea actiunii. Unitatea intre cunoastere, actiune ~i evaluare prezinta 0 irnportanta deosebita in antrenamentul strategico-tactic.

- Cunoasterea trebuie imbinata cu activitatea sportiva practica. Instruirile teoretice, testele privind regulile, lectiile, filmele ~i videocasetele didactice au intotdeauna nurnai 0 functie de pregatire si completare.

CunQ§tinlf! privind comportamentul

Cunostintele despre comportament transmit, de exemplu, cunoasterea privind de~ta§urarea competitiilor, des pre aparitia sau modificarile unor situatii, despre posibilitatile

Cuuo§tiinte faptice privind regulile strategice

imagine operativi1 COMPARATIE

asupra situatiei

Reprezentarea schematica a principalelor grupe strategice-tactice de cunoastere in procesul de

unei

a unor'<sitiiatii, §i despre reactii ~i comportamente in curs de

100

101

In procesul de antrenament al sportivilor, in special al copiilor §i juniorilor sa acordam 0 atentie deosebita dobandirii unor modele eficiente de comportament pen lnsusirea unor eforturi competitionale viitoare. In acest seep, analizele detaliate eforturile specifice diferitelor discipline sportive sunt tot atat de necesare ca ~i indicatiile decurg din regulile strategice, tactice si morale.

In cazul unui proces de instruire sportivii, mal ales in conditiile unor forme antrenament apropiate de cele competitionale, W insusesc un repertoriu de moduri comportare necesare pentru a putea influenta diferite situatii. In acelasi timp el i§i Hl"U~\_i)l~ un sistem de criterii de evaluarecare sunt totdeauna corel ate cunivelul de aptitudini indernanari atins, in raport cu adversarul §i cu respectarea reguluilor dedesfasurare cornpetitiei. Sub acest aspect antranementul orientat de strategiesi tactica devine in timpun antrerrament alcomportamentului.in sportul fair play-ului, cu conditiaca cnr'~,.'" ~i 'antrenori! sa-l lnteleaga§i sa-l stapaneasca In acest spirit. In conditiile unei orientari exclusiv pe victorie ~i rara stabilirea unor normenormale in cadrul instruire pe termen lung, de, multe ori aceasta intentie dispare.

In FIGURA 3 se incearca sa sepretinteschematic corelatia ce exista in proceselor.de .decizie intre principalele cUI!o~tinte strategice-tactice.

puterea de decizie sunt printre caracteristicile cele mai frecvent ~ ... _ .. ,_._

1988).

foarte complex. Diferitele domenii de semnale, stimuli, informatii etc care toate influienteaza viteza ~i

s-au

Problema centrale a antenamentului strategic-tactic este sa descopere de ce depinde /'!HVUUl In care spotivii descopera repede §i cat se poate de corect 0 intentie de actiune a sau 0 situatie favorabilapentru 0 actiune proprie.

Pe cat de variate sunt diferitele elemente componente, carom li se atribuie 0 anumita

"

de diferite sunt §i indicatiile ince priveste dezvoltarea lor accentuata.

declanseaza actiunea" In diferitele discipline sportive .pentru a putea ar trebui sa aplice cuprecautie aceasta

de baza a receptiei fiecarui model de situatie eompus din semnale paqiale

eonism in simultaneitatea ~i conlucrarea diferitelor insusiri legate de stimulare. Reprezinta el1ci<en!a T)entru, actiune ~i rr,prrltw"p "'''''I''F'nt'<> "dintr-o privire" a multor semnale §i modele regulat simultan ~i se coreleaza reciproc. Prin repetarea acelorasi ale stimulilor modelele de perceptie sunt intarite ~i consolidate. t)esJP.i§llrrurea instruirii poate fi reprezentata prin cele patru trepte de masuri expuse la

competma sportiva invinge, in cele din llima, acela care este in stare, in situatie, saadopte~i sa, re,aliz~ze .foarte repede decizia corecta.in aceasta situatie t".,.'mpni "repede" §i "corect" trebuie considerati ca fiind relativi, in functiede solicirnrile in participantii trtebuie Sa Ie depa§eascii. Viteza necesara depinde de caracteru] '-UO''''IJ'H.\, sportive, depr~siunea timpului ~i de fll1marul de alternativedil1care este influientata de informatiile prealabileaiexperienjele de care dispune binenteles, de nivelul de dezvoltare §i de instruire al acestuia. Dad este yorba lnbunatatirea capacitatii de decizie, atunci trebuie dezvoltate cu precadere acele si functii care participa mod deosebit la gasirea deciziilor. Acestea sunt eu asemenea componente ale capacitatii de performanta sportiva care se caracterizeaza n,..nr"'~r1 pondere ridicata a insusirilor unei personalitati inteleetuale.

Atentia, capacitate de concentrare, capacitatea de perceptie, capacitatea de capacitatea de reactie, capacitatea de observare ~i anticipare, capacitate a de

o particularitate a disciplinelor sportive care necesita cooperate consta in faptul ca dad partenerii care coopereaza in anumite componente ale performantei ce un grad cat mai mare de asemanare. Astfel de asemanan se

conditiilor obiective de actiune printr-un

obiect al pereeptiei §i deciziei,

conditiile perceperii ~i evaluarii conditiilor subjective de actiune, printr-un social privind imaginea despre sine si al capacitatii de decizie In conditii de

103

102

situatiile nrezenta impotanta §i operatiile

ale

In ce priveste "Nivelul cognitiv in reglarea psihica a actiunilor sportive" (SCHELLENBERGER 1980), "Activitatea de recunoastere ~i capacitatea tactica performanta" (SCHUBERT 1988), " Bazele psihologice ale dezvoltarii tactice" (RODIONOY 1982) sau "Perceptia §i actiunea tactica" (SONNENSCHEIN 1987), pentru a nu mentiona decat cateva, acestea se ocupa, In principal §i pe larg, de psihologia sportiva. Din pac ate , procedurile predominant analitice ingreuneaza adesea aplicarea lor directa practica antrenamentului.

Specificul gandirii stategic-tactice consta in faptul ca este marcata de un caracter concret si plastic. Intelegerea"dintr-o singura privire" ~i deciziile intuitive au mare importanta. Desi gandirea strategic-tactica este asemanatoare cu asa-zisa operativa.. dar datoritapresiunii timpului omite, in majoritatea decizilor sportive, intermediate operetive. ~itrece direct.Ja deeizia-pe baza careia se declan~eaza lil1edJati actiunea. ·In acest scop sportivul- foloseste experientele stocate anterior . Acest exclude evident ca si pe parcursul unei competitii sa gandeasca "totalmente" respectiv ca.decizia Sa devinaiulterior con~tienta. .Acest. lucruse refer1i§ila situatieillcaresportivularesllficient timp la djspo~itie, .cie e;:.emp1u, in special, §a.l1istul, ~ilaJoatedisciplinelebazatepe re~istenta,· la jocuri1esportive In care nu exista contact. direct cu adversarul,sau lascrima.afara distantei critiee. In aceste situatii se pregatesc, cupas decizii.si pnn"diseutii" on-sine insu§i sau.cu

Din l1lultitudinea de indicatii legate de inbunatatirea perforl1lantelor.de g~ndire memorie strategico-tactica trei directii reprezinta 0 impotanta deosebita,

Extinderea 1' .: memoriei situative"

Memoria situativa se.exprirna in aptitudinea unui sportiv de a fixa situatii din ~i a leirnbina cu actiuni ulterioare.jn aceasta situatie caracteristicile unei situatii se rec

§i se stocheaza in interdependenta §i succesiunea lor in timp. Ele stau apoi la pentru deciziile viitoare sub orma xie informatii complecte. Caracterizarea interdependenta completa a trasaturilor definitorii ale situatiilor §i a succesiunii lor in indica,di in sport,memoria situativa este 0 combinatie de memoriiale imaginii si ale mi§carii;deoarece, 'in special perceptiile optice si cinestetice ale unui fenomen §i a acestuia trebuie sa fie disponibile ca modele complecte. Cu un anurnit numar de

aceasta, cercetarile §i cunostintele pot fi ale

(convenite), tmbinate eli un conti nut

2. Formarea unor aptttudnn Decizia unui sportiv aflat sub presrunea timpului este influientata in special de reprezantarile subjective despre comportarea probabila a adversarului, In acest context stategica.poate fi considerata ea un proces de valorificare a caracteristieilor Sportivul poate sa invete sa recunoasca aceste probabilitatile procedurilor un or In aceasta rpivinta hotaratoare nu este s~ccesiunea stohastica a unor intaplari, relativ probabil al comportamentului adversarilor care trebuie aparent tinand situatiile reale.

Inlegaturacu aceasta orientarile metodice de bazasunt urmatoarele :

,

Indicatii legatura cu exeeutaea unor actiuni proprii pe baza.actiounilor prognozate

Acest lucru.Incepe odata cu identificareaconsecintelorstohastie ale exemplu, in cazul unordeciziialternative),continua tncursul antrenamentului eapata cea mai: puternica ••• aecentuare-prm promovarea· tactice •. constienta a adversarului. fata desmcdul: anticipat de

I-'."'''U,VU specific si apltitudinea de a evalua in mod constient riscul poate fi §i prin jocuri ale mintii, efectuate fara presiunea timpului sau sub aceasta presiune, Participarea la un numar mare. de competitii irnpotriva unor adversari diferiti si COIldI1:u diferite. De 0 importanta hotaratoare pentru formare unui comportament probabil "I-'",,,U.,\.o este mtelegerea faptului ca comportamentul probabil specific se poate forma numai

3. Formarea de asocieri

Deductiile metodice ale antrenamentului pentru solutiile asociative se refera In sport ori Ia 0 schema propusa deja in 1965 de MAHLOin ce priveste jocurile sportive.

104

105

Prin aceasta el a imprimat 0 orientare spre 0 asa-zisa "aptitudine senzomotorie de actiune" care se forrneaza pe baza Imbinani unor conjuncturi ale jocului cu solutii motorii corespunzatoare printr-o repetare frecventa. ROTH (1989) denumeste astfel de asocierica "aptitudini tactice" si le caracterizeaza ca 0 capacitate pentru selectia pe baza de parametrii, In legatura cu aceasta, se pare insa, eel putin asa rezulta din cercetarile efectuate in acest scop, cil selectiei constiente i se atribuie prea multa importanta. Pentru formarea aptitudinilor coordinative acest lucru poate fi indicat dar, in antrenamentul strategico-tactic de formare de asocieri din sporturile bazate pe lupta san in jocurile sportive acest lucru nu este recomandabil. In acest scop sunt necesare analize mai exacte privind solicitarile.

Pentru tntelegerea acestei probleme, foarte importanta, a interdependentei intre aprecierea situatiei si realizarea motorie se foloseste exemplul scrisului la n masina de scris II din psihologia muncii, in care activitatea aparent identica a dactilografierii se explica aspectul diferentelor de indemanare. HACKER(1973, 68) citeazain legatura Lewis$i face 0 distinctie.intre "cautari exersate" ~i" scriereinsusita''. In aceasta Illuncauneidactilografeexperimentate nu este un.proeedeu.identic cu.cel al unei incepatoare fiind diferitde celal.acesteia nu dear printr-o mare experienta, ci esteun: procedeu cu dbaltanaturadirrpunctde vederepsihologic:' Munea dactilogtafeiincepatOare consta,ll1 maiimareparte,<lndititarea •• fiedirei ·litere ... Ar • fi ·lrisa c()mplet. gre~it sa· incercam caracterizam actiunile dactilografei experimentate ca 0 asemenea cautare, Chiar daca sa tragem: din.acest exempluconcluzii teoretice, in sensul ca unproces de cautare ar fi necesar, in cazulde fata,. acesuproces a devenit un moment absolut dependent in cadrul unui proces de amsamblu.a caruistructura este.dominata de cu.totul: alti factori.Este aproape imposibil saschimbiceea ceai invatat. Pentru a putea bate fadi a te uita Ia claviatura rnasinii de scris trebuie+o iei de lainceput.

Selectia .pe baza de parametrii pare foarte asemanatoare cu exersarea cautarii.

Dimpotriva, .se poate considera, cu 0 certitudine relativa mare, eli majoritatea actiunilor realizate desportivi in cadrul competitiilor sunt solutii asociative. Tocmai prin aceasta se explica viteza Ctl care se iau deciziile privind actiunile. In acelasi timp devine explicabil ~i de ce fentele, inducerea in eroare a adversarului, actiunile tnselatoare reusesc chiar atunci oaud adversarukeste pregatit pentru asemenea intentiy indirecta.

Din punct de vedere metodic-insa, formarea acestor: asocieri nu.a fost Inca suficient

clasificata, Pe langa principiile similitudinii unor cornplexe de sernnale caracteristice

§i a sirnultaneitatii unor sernnale care formeaza un tot unitar, afirrna eli asocierile si structurile asociative depind lmpreuna cu necesitatiile celor ce desfasoara actiunile. Chiar §i emotiile, in extraordinara fac parte din asemenea asocieri §i "oscileaza" subconstient atunci cand sunt Folosirea tezei principale a teoriei experimentarii prin care KOLLER (1989)

evidenta faptul ca creierul dispune si de posibilitatea de a irnbina si realiza prin sale cornplexe desemnale pentru corelatii care nu pot fi observate nernijlocit §i llv,>IVLlLU'v de eel ce desfasoara actiunea. Prin aceasta el explica, in ultima analiza, mai buna de actiune a sportivilor de performanta ce dispun de 0 mai mare e~~oeJriel:ltlt chiar ~iln situatiile surprinzatoarepentru acestia.

$ ,

Repetarea "mecanica", chiar partiala a unor anumite situatiirara 0 irltentie din partea nu va face decat safixeze aceasta corelatie: Acest pericol exista ~i In cazul mare a unor asemenea forme metodice de baza ale antrenamentultti difera relativ in mare masura de sit1.laHilerealeceaparpe pareursul unei

de alta parte, participareaprea trecventii lacompetii, av~rid multe actiuni se asocierinedorite.

de" "c()!11plexe asociative" ·~i procesele.de=disparitie" sau "uitare" aunor asoeierifixate, Iluprea

de vedere ~ demonstrate empirice - ce pot fi folosite ~i acceptate;

de accentuare §i fixare se afiii intr-un raport evident de interdependentii anticipate a sportivului respectiv.

Pana la c1arifiearea definitiva a acestor procese, antrenorular trebui sa se bazeze pe omenesc ea "sistem ce se organizeaza" (pICKNMAIN 1992) "clasifica" in mod independent diferitele obieete ale observarii, in funotie de obictivul pe baza unor caraeteristici, atilt comune cat si diferentiate, presupunand ca modele \"'''CUa.~lH''') se repeta de suficiente ori si corespund solicitarilor reale din timpul competitiei.

In conditiileunor asocieri fixate, situatile pot fi recunoscute mai repede, iar, abaterile la rnodelul stocat in rnemorie vor fi imediat sernnalizate.

Printr-o forma de arntrenament deriumita antrenament in functie de situatii a strategic-tactic se intentioneaza formarea unor asernenea asocieri.

107

Descoperirea, de catre insusi sportivul, ~ unor acti~ni adaptate situatiei - delimitate - evaluarea diferentiata a solutiilor,

106

Scopul antrenamentului functie de situatie orientat strategic, consta in dezvoltarea in continuare a diferitelor asocieri lntre situatie si actiune, la asernenea asocieri tnsa exista pericolul ca adversarul sa recunoasca aceasta particularitate si mai ales prin fente si alte actiuni inselatoare, sa provo ace actiuni asociative si sa actioneze cu 0 intentie ulteroara sau indirecta.

Explicarea importantei actiunii I comportam~ntului, U<OJ'lill',"U §l lamurirea situatiilor, demonstrarea acestora In de cele din cadrul competitiilor

Repetarea controlul ~i evaluarea in conditii standardizate sau variate; ingreunierea conditiilor (de exemplu, reducerea informatiilor) .

FORME DE BAZA ~I OBIECTIVE SELEC110NATE ALE STRATEGICO - TACTICE COl\1PLEXE

Repetari In confruntarea cu diversi adversari, extinderea repertoriului, valorificarea permanents a rezultatelor antrenamentului.

In T ABELUL 1 sunt prezentate in mod concentrat principalele fome metodioe de baza si indicatiile didactic-metodice respective pentru antrenamentul strategico-tactic.

f\cest repertoriu al formelor de bazase folose§tein functie de. disciplina sportiva, obiectivul antrenamentului ~i conditiile concrete .

. IIl.sicIismld pe.sosea obiectivul antrenamentuluitt repreziuta.de exemplu, eYi.\clare,urrne.aza i.\bii.\dl.lpainitiereaprimara in cursulantrenamentlui prin indicatii clare §i folosirea acestoradiferitc:qonditii .lncursul. antrel1amentului.§i. a competi!iei,Se diferitt!lem.oduridecomportament ale adversarului, •• solicitarile se ingreuneaza; suplirnentar cuha.ndieapuri§i cuyariante extreme (vant, ploaie), se stimuleaza dificultatile. In conditiile improvizarii sllntnecesareinitiative creatoare, in antrenament. se formeaza grope diferite de SP9rtivi.eary l§i scNm ba§i ro1 urile( sarcinile) ca atacanti (sptinteri) ~i aparatori (urrnaritori).

Alte sarcini Ill. antrenament pot sa conteze din efectuarea de sprinturi finale sau alergarea in diferite pozitii,

- In sporturile bazate pe lupte se constata 0 tendil1ta de a orienta antrenamentul strategic-tactic spre calitatile generale privind comportamentul. KIRCH GASSNER (1983) a caracterizat prin adaptarea la situatie, originalitate, stabilitate §i comportare rara menajamente cele patru obiective §i a atribuit, de exernplu, adaptari Ia situatie, in special, metodele indicatiilor, aplicari, §i antrenamentului pe baza de programe de comportament, iar originalitatile metodele de imitare ~i irnprovizare.

Pentru cl~sificarea forrnelor metodice de baza in. jocurile sportive 0 importanta hotaratoary[evine alegerii stilului general de joe alechipelor.

Forme metodice fundamentale

Sarcini pentru toate tipurile posibile de decizii.' aplicarea in practica a modelelor stabilite, studierea I manipularea adversarilor, derutarea acestora.

"Joeuri cu schimbari de roluri" in ce prive§te modul de comportare tipic ! previzibil a adversarilorprincipali saua celor

de "ii este [rica".

Solicitarile extreme tinand seama de premizele unor perforrnante individuals.

. Fortriele metodice de baz~ ale antrenanientului stategico-tactic.

Daca se joaca cu precadere cu combinatii precis stabilite atunei predomina indicatiile, apucarea. perfectionarea, handicapul, antrenamentul extrem ~i competitia. Daca se prefers jocul "liber" in care deciziile se iau pe teren In functie de situatie si in mod variat, predomina metodele de improvizare, aplicare ~i cornpetitie. Raportul intre improvizare ~i schemele prestabilite de actiune reprezinta ° problema de apreciere din partea antrenorului In jocurile decisive principalii "improvizatori" (conducatori de joe) trebuie sa cunoasca cu exactitate limitele riscului "admisibil" si sa se punii de aeord cu antrenorul, astfel ineat, caz de infrangere, sa nu existe acuzatii nemeritate de invinovatire.

109

108

Pregatirea pentru

cu diferiti adversari

langa fixarea modului de desfasurare, comnetentelor ~l stabilite cu claritate si modul ~i continutul

In FIGURA 4 se prezinta un model general de pregatire propus de PETROY (1967) pentru 0 cornpetitie eu un adversar probabil, In acest caz "adversarul" poate fi, atat un sportiv individual, cat ~i 0 parte a unei echipe sau chiar 0 echipa.

desfasurarea competitiei §i comportarea sportivului. Daca el nu poate singuratunci el trebuie ajutat §i de alte persoane specializate (care trebuie sa-l Domeniul dificil al convorbirilor dinaintea competitiilor, interventiile din timpul

Stabilirea adversarului (-iIor) probabili

Inforrnatii despre adversarii

r------1 probabili

(analiza competitiilor)

modelarea strategiei proprii

aI-ii .. ...,,,,.'Uv din timpul competitiei, §i in legatura cu aceasta, sunt mult mai numeroase dedit tvU"~"UV de motivate, ce trebuiesc pregatite ~i exersate intimpul antrenamentului.

In sportul de performanta realizareaacestor "p!anuride regie" aucapatat 0 importanta

s

prin formarea unor echipe speciale de cercetatori §iprin dotarea telulica cu

eli" sisteme video interactive ~i cu sisteme .. qe .dia,gllosticL\re. complexa a (v.PERL'iii al, 1991). Banyi de date sPe.ciaJjzate, fise de analiza ale

modelarea cQndijiilQr acceptate (Parametrii de antrenament care corespund tipului de cornportament al ad versarului)

analiza teoretica Iii testarea practica In cadrul antrenamentului de pregatire (decizii strategice, masuri tactice, situatii)

informatiisimultane .: §i in timp

a,naliJ:a a. gre~e1ilor .§ia

antrenor §i pe. sportivi sa se pregateasca in cele mai bune conditii

partener care sa "imite"

antrenament cuun adversarz

competitie Imporriva unui adversar real

onsatea-cenmturor v""''',,,,,,,.,,,, clasifioa instruirea tactica. infmwtie .. de.obiectivele masurile tactice respective. Totusi, actiunile respective nu pot fi mod fQtl11a1,(C1l3cestscop, deoarece .ele actionyaza. intr7un mod extJ;em cty

Aceeasi aetiune sau tnasura tacticapoa.te solutiona difente sarcini tactice si pot. alta situatie. Aceeas] fenta efectuata 011('1'{>~'" nu maipryzinta aproafle .nici un pericol dupa ce este repetata succesiv de trei ori. Invatarea tacticii in antrenament este deci p()sibila int()t<:ieauna numai in conexiune cu sarcina ce trebuie rezolvata in competitia respectiva. Structurareacontinutului tacticii se refera la cele trei sarcini de baza: investigarea, camuflarea §i manipularea.

Investigarea este un fel de "detectare a semnalelor" prin care sportivii incearca, prin influenta.rea comportamentului competitional pentru indeplinirea unui obiectiv precis, sa esentiale din comportamentul adversarului, Deoarece Ia identificarea §i prelucrarea informatiilor (semnalelor) precizia acestora depinde de doua conditii interne, influentarea este posibila prin obiective metodice de antrenament orientate pe doua directii:

FIGURA 4. Model de pregatire pentru competitii cu adversari probabili (dupa PETROY 1967).

In acest caz pregatirea trebuie sa fie diferentiata in funetie de solicitare. Pentru pregatirea'unui campionat mondial de box profesionist, de exemplu, adversarul se cunoaste cu mult tirnp inainte. In alte discipline sportive, ca ~i in cazul sporturilor pe echipe, trebuie sa ne limitam .la principalii adversari

Relatiile intre modelarea propriei stategii, a conceptiei generale de al1trenament §i a conceptiei de pregatire pentru ocoinpetitie specials se stabilesc asa numitele "planuri de CUIn arata un astfelde plande regie se prezinta la sfar§itul articolului,

110

- Identifiearea semnalului. In legatura eli acesta; pentru fiecare discipline sportiva, trebuie sensibilizati cei mai importanti analizatorii, incat sa se afle intr-o situatie cat mai buna pentru a identifica si diferentia sernnalele.

~ Asteptarea subiectiva a semnalului, In functia de intentia strategica se asteapta 0 situatie bine conturata (avantajoasa pentru actiune). Pentru instruire se of era asa-zisele "reguli de integrare" cu ajutorul carom se pot orienta, in special, sportivii mai tineri. Investigarea se intinde de la observarea pasiva pana la recunoasterea activa - prin rnasuri tactice. Camuflarea urmareste un obieetiv opus, adicli, intentia de a crea adversarului idei gresite despre strategia proprie, despre posibilitatile §i premizele tehniee si ale potentialului fizic. Sportivii ar trebui sa fie in masurii s~ nu permita In nici un fel adversarului sa recunoasca datele personals, sa-~i "deghizeze" informatiile ce nu pot fi evirate sau sa furnizeze in mod con~tient inforrnatii false. Camuflarea si deghizarea se intind de la asteptarea pasiva pana la 0 distragere activa, Manipularile reprezinta actiuni tactice prin care se incearca sa se obtina, in mod constient, situatia favorabila actiunii proprio Prin sprinturi intermediate adversarul este ademenit sa-§i consume propriile forte, printr-o fenta un sistem de aparare este deplasat intr-o alta directie, iar printr-o ineercare de oprire la ciclisrnul pe ~osea, adversarul este obligat sa treaca in fruntea plutonului,

Manipulareainclude influentarea situatiei, a adversarului, arbitrilor §i a conditiilor.

4. RELATIA DINTRE ANTRENAMENTUL STRATE GIC 0- TACTIC ~I CEL COODINATIV - TEHNIC

Antrenamentul strategico-tehnic este intotdeauna un antrenament complex in Care se accentueaza obiectivul strategico-tactic, EI necesita formarea, in prealabil I respeetiv in paralel, a aptitudinilor motorii §i determina formarea de "indernanari" tehniee.

ROTH (1989, 1990) vorbeste despre indemanari tactiee §i le considera ea " ... premise ale performantei, din punet de vedere al miscarii sau al tehnicii specifice" si apreciaza ca nivelul lor de intensitatedepinde de precizia §i viteza perceptiei situatiei raportatla detaliile de executie a tehnicii alese si la ealitatea raporturilor intre perceptii §i selectia elementelor variabile ale tehnicii. Totusi, notiunea de indernanare - atunci dnd se foloseste ca atare - poate fi extinsa §i Ia strategia si tactica ~i putand sa se refere la asocieri de actiuni ~i de deprinderi cornportamentale.

111

Ca §i asocierile §i abilitatile, deprinderile reprezinta niste procese consolidate si In

calitate de impulsuri pentru actiune au 0 tendinta aproape necesara de realizare. evolutia

ui de adaptare creste gradul de siguranta in executia anumitor actiuni ~i de

in spiritul unui model automatizat de eomportare. Prin repetarea actiunilor se creeaza deprinderea unui comportament oportun §i valoros si In acelasi timp, spotivul se dezvata de un comportament neadecvat si mai putin avantajos.

Care sunt modalitatile de actiune ~i compotament ce prezinta 0 "tendinta necesara" dep1rlde, atat de importanta §i valoarea.subiectiva a obiectivului actiunii, cat §i de atitudinea

apreeiere §i evaluare a mediului ambiant. In acest caz apare din nou 0 relatie cu valorile

pentru tehnicli orientat petactiea variabilitate specifiea tehnicii se

o coneeptie unitara printre cercetatorii problemelor motorii in cepn.ve:~te::;llUI.;I.ULllC;~U_VII!1IIUllL1l11"Concrete ale programeior motorii. Diferite constatari

ec(!si:ltat(~ade a dlspune de afirmatii sigure In scopuri strategic-tactice in legatura ;l ... ,.~" •• x in eoncIuzie eu doua probleme ce au rol de exemple. au oferit indicalii cli, canotorii avansati dispun de 0 tipic individuala a fortei care ii deosebesc in mod evident de ceilalti canotori. legatura eu aceasta exista doua alternative de alcatuire a echipajelor

1. De a gasi, prin cercetari de diagnosticare a performantelor canotorilor care sa fie corespunzatori din punet de vedere al structurii forteitdaca dispunernde eanotori.instruiti strueturile tipic individuale ale fortei pot fi in prea mica masura

sau

2. Echipajele ambarcatiunilor sa fie instruite (impreuna) simultan,

112

113

Conceptia de a cauta cei mai buni canotori pentru a forma din acestia echipajul ambarcatiunii, pe baza de teste efeetuate impreuna, ar merita eel putin sa fie regandita.

- Daca in antrenamentul pentru tehnica ne abatem prea mult de la viteza mare de actiune necesara in mod obisnuit la competitii este "posibil'' ca programul cadru care sta la baza acestui antremament sa fi fast elaborat gresit sau ca prograrnul elaborat corect a fast perturb at ~i trebuie modificat. Deoarece amplitudinea unei miscari poate f modificata independent de ritm, FETZ (1980) considers ca exersarea lenta - in cazul invatiirii anumitor forme de rniscare sportiva - este considerate ca 0 greseala rnetodica. In acest caz, parametrii frecventa ~i ritm - necesari ulterior - trebuie sa fie parametrii tehnici hotaratori,

BIBLIOGRAFIE:

BARTH B . Strategie und Taktik im Wettkampfsport Leistunssport 24 (l99~) ... ~, k4-12:

. . ihlt K onenten der ErkenntmstatlO' em rm

BINDING M. : Zur Untersllchung ausgewa er omp. . '" der

Nachwuchs _ und Hochleistungsbereich Fragestellungen irn Handball. DISS. an

DHfK, Leipzig 1987.

114

BITECHTINA L.T., TYSLER D.A., DASKEVIC O.V.: Psychologische Aspekte der Kampfaktivitiit von Fechtern. Tear. i prakt. fizkul't 39 (1976), 5, 8-11.

DIGEL H.: Regeln. In:EBERSpAcHER H.(Hrsg): Handlexikon Sportwiessnschaft. 1987,

321-330.

FETZ F.: Bewegungslehre der Leibesiibungen, Bad Homburg 1980. HACKER W.: Allgemeine Arbeits - und Ingenieurpsyhologie. Berlin 1973.

HENKEL D.: Mit dem Meister der Taktik kampft Bayern urn neues Renommee. Franjfurter Allgemeine (1994), 177, 24.

HOTZ A.: "Meine Spieler haben vielleieht mehr Talent und Klasse. Deine aber das Entscheidende : mehr Willen zum Sieg und mehr Selbstvertruen l" Leistunssport 24 (1994), 1, 16-19.

KIRCHGASSNER H. : Personlichkeitspsychologische Grundlagen und trainingsmethodisches Vorgehen bei der Herausbuildung des Zweikampfverhaltens. Diss. B an der DHfK Leipzig, 1983

KOLLER S.: Das Gehirn als Statistikorgan. Dt. Arzteblatt 88 (1991), 37, 57-65. KUCHENBECKER R.: Taktische Yorbereitung im SportapieL Bundesinstitut fur Sportwiessnschaft Kolri : Berichte und Materialen 1990.

KUNATH P., SCHELLENBERGERH.(Hrsg.): Tiitigkeitsorientierte Sportpsyhologie. Thun / Frankfurt / Main 1991.

MAHLO F.: Theoretische Probleme der taktischen Ausbildung in den Sportspielen. Theorie und Praxis der Korperkultur 14 (1965), 9, 809-816.

PERL 1,(Hrsg): Sport und lnformatik II. Bundersinstitut rur Sportwiessnschaft K61n 1991. PETROV R.: Strategija i taktika na borbata. (Strategie und Taktik des Riengens). Sofia, Medizina i fizkultura 1967.

PICKENHAIN L.: Psychophysiologische Aspekte von Belastung und Beanspruchung. In:

JANSSEN 1.-P. u.a. (Hr ): Belastung und Beanspruchung. Berichte und Materialien

des Bundersinstitut rur wiessnschaft Koln 1992.

RODIONOY A.W.: Psychologie in Training und Wettkampf. Berlin 1982, 176. ROTH K.: Taktik im Sportspiel. Schorndorf 1989.

SAND Th.: Theoretische Positionen zur Erfassung informeller Leistungsvoraussetzugen in der Sportart Ringen als eine Grundlage zur Erhahung der Sicherheit von Eignungsbeurteilungen in diesen Sportart. Diss. an der DHfK, Leipzig 1985.

SCHELLENBERGER, B. : Die Bedeutung der kognitiven und sensomotorischen Ebene der psychischen Regulation· sportlicher Handlungen. Wissenschaftliche Zeitschrift-der DHfK, 21 (1980), 1, 43-52,

SCHUBERT F . (Red): Erkenntnistiitigkein und taktische Leistungsfahibkeit im Sportspiel.

Wisserischaftliche Zeitschrift der DHfK, 29 (1988), Sonderheft 4.

STUTZER P.: "Die Deutschen haben von Taktik keine Ahnung". SPORTS August 1994,34

115

Alfons If Leistungssport II

. FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPETITIA

Conducerea, respectiv organizarea unei cqmpetitii sportive este determinata, in principiu, de specificul ~i structura cornpetitiei, precum §i de regulamentul pe care se bazeaza fiecare disciplinasportiva. Posibilitatile de a diversifica in cadrul aces tor 1I1f1(ilc:atll, organizarea concreta a desfasurarii unei competitii sunt foarte variate. Ele se de la invariabilitatea desfasurarii in probele de sprint din atletism §i natalie

la intreruperile regulamentare ale eornpetitiilor ~i schirnbarea sportivilor in

In afara acestei situ alii fundamentale, urrnatorii factori influenteaza concreta a oricarei ('C\rnTV',tl

Tradus din limb a germana in limba romana de Dagobert NACHT.

Orgarlizarea concreta a oricarei competitii se bazeaza pe aptitudinile indemanarile §i •·· •• cl.lnol§til1teleprecum §i pe experienta competitionala care se manifesta prin tactica - in eazul

ate:r~(j,rl~iJI in disciplinele sportive bazate pe rezistenta; prin conceptia de lupHi in disciplinele iSlJoJ:itvebazate pe lupta prin conceptia de joe in joeurile sportive.

ANTRENORUL

In multe discipline sportive antrenorul are posibilitatea de a interveni in desIa§urarea iqo'lIll=letItl'; 1:1' §i prin aceasta sa influenteze performanta. El are posibilitatea ca prin informatii H"'~",,,.H obtinute pe parcursul desfasurarii competitiei - tirnpi intermediari, distante fata de aaversan, locul ocupat la momentul respectiv la maraton, mars, ciclism, schi fond, triatlon,

in pauzele dintre reprize la box ~i in pauzele de la jocurile sportive - sa dea indicatii privind greselile tactice respectiv rezervele §i sa influenteze astfel desfasurarea in continuare.

In unele jocuri sportive el poate sa intrerupa jocul in situatii critice si independent de sa efectueze schimbari de jucatori, EI este totodata si eel care poate stimula sportivii

AUTORUL:

Prof.dr. Berndt BARTH. Secretar general al Federatiei Germane de Scrirna. Pina in 1

rm l·p,.., ntl' Inalta

116

117

pregi1tirii de lunga durata §i nemijlocite a acestor competitii ne stau la

cunostinte si experiente. In ce priveste insa directa a competitiilorin

.> "LG~LV conditii exista mult mal purine materiale. Articolul de fata propune sa incerce Cil

de la factorii ce actioneaza in mod obiectiv in conditiile climei la altitudine sa asupra catorva particularitati ale organizarii §i conducerii competitiilor.

Nurnai in scopul de a reaminti cititorului vom recapitula pc scurt principalii factori

c1ima a zonelor de medie altitudine:

Presiunea atmosferiea scazuta care se caracterizeaza prin:

* conti nut mai redus in oxigen al aerului respirat, 0 saturatie mai scazuta a sangelui si, ca urmare a acestora, 0 capacitate limitate de perforrnanta in probele de intensitate maxima ~i partial chiar s~bmaxima (v. FIGURA 1).

Si adversarul se prezinta Ia fie care competitie cu 0 conceptie adecvata acesteia si poate, in functie de capacitate a sa actuala de performanta si de starea sa psihica determine rivalul la abateri sau chiar la renuntare la propria sa conceptie.

cm'TDITIILE EXTERNE - CONCRETE - ale Specificul locului de desfasurare a competitiei - felul aparatelor in disciplinele tehnice, profilul traseului pe care se desfasoara competitia in disciplinele bazate pe rezistenta, calitatea materialelor, respectiv gazonului pe care se desfasoara jocurile comportartea spectatorilor §i, nu in ultimul rand conditiile de clima si geografice, temperatura, Iuminozitatea vantul influenteaza intr-o rnasura mai mare organizarea concreta a desf1i~utlirii unci competitii.

Altitudineamedie esteun factor climatic extremcare in unele u,e'''qJUl o influenlaimportanta asupra performantelor-jn caclrulunei cornpetitii, conditiilor respective are ~i consecinte asupra organitariicoI1lpetitiei. In preieriforganizarea competitiiior import1l.nte ~)ocurile Qlifupice,campionatelemondiale ~i competitiile-de tip cupa fac parte din .realitatea cotidiana: Campionatul mondia1de fotbal din 1970 in Mexic (jocuripreiiminarela Toluca - 3000m, finala.Ia Mexico City ~ 2240 m altitudine), Campionatele mondiale de ciclism din 1986 de la.ColoradoSprings .11900 rn altitudine), Campionatele mondiale de canoe din 1994 de la Mexico City. Campionatele ., mondiale de atletism din 1997 urmeaza s li se dispute la Mexico City. Dlsputarea deja "cotidiana" a acestor competitii la medie altitudine conduce Partial la faptul subaprecierii, neglijarii factorilor careactioneaza In aceste conditii, Acest lucru aredrept consecinta faptul ca la aceste competitii sportivii "dau gres" si nu ating performantele scontate. Acesta nu este insa eel mai mare necaz. Riscurile ~i accidentele legate de sanatate ce pot apare in conditiile unei organizari gresije a competitiilor sunt .mult mai grave.

Factorii legati de altitudinea medie au fost studiati de catre stiinta sportului in mod aprofundat cu ocazia pregatirii celei de a XJX-a editii a Jocurile Olimpice ~i exista; in psecial in dorneniul medical si biologic un numar mare de publicatii.vSi ince priveste

conditiile- de+altitudine sunt oscilatiitemporare .mari ale -difere111e intrezi $1 .noapte. provocate prin scaderile data cucre§terea. altitudinii ~ grade Celsius pentru fiecarel 00 - ~i prin .intensitatea mai mare a

I!J_...!,,-L...I,,~-h-4,...L--b!~120 0, (mmHg} ;;:_...;"";"....-m-;600_-,~OO~1fj);;; ~"""" stm(!l(~ (tnthHg)

4900 3100- 1800 6!XI c a1tit~~ni.".m!rii{ilmHg)

presiunii atmosferice scazute

J!~ll,ll<tU<;;;l solare in conditiile unui cer senin. In ;1","",,'" ~._~r"'" diferentele intre zi ~i noaptepot depasi in unele cazuri 25°C.

FIGURA 1. Prncentul de hemoglobina saturata cu oxigen, din ssnge, la diferitc presiuni atrnosferice. Cifrele din paranteze indica presiunea atmosferica la diferite altitudini (aceasta figura, pr""um si urmatoarele se bazeaza W' sursele din: SALTIN, GROEVER ! REEVES. DICKINSON ~i al\u, precum ~i r= rezultateleproprii).

- 0 intensitate mai mare a radiatiei solare

_ 0 umiditate scazuta a aerului ca urrnare a radiatiei solare.

In unele cazuri valorile potsascadea sub 30% umiditate relative a aerului ceea ce In activitati intense de ventilare a plamanilor poate sa duca la 0 uscare rapida

atractia gravitationala scazuta.

118

DE

La inceputurile cercetarii privind influenta climei Ia lnalta altitudine asupra perforrnantei la competitii la sporturile bazate pe rezistenta multi autori au sustinut teoria ea intre durata competitiei, Iungimea distantei ~i scaderea performantei ar exista o relatie directa (vezi FIG. 2).

Propria noastra analiza a rezultatelor competitiilor preolimpicede la Mexico City ~i a celor mai bune perform ante in conditiile de la nivelul marii in probele atletice de alergari ~i la inot ne-au condus la urmatoarele concluzii: in probele de alergllri cele mal iIlsehmate abateri negative au fostconstatate probele de 3000 m plat §i obstacole, precum §i pe distanta de 5000m.

pretungireo dumtei ldergmii ln ultitudine de 2200 m

/

/

10 30 . dureta alergarii ,(min)

2 4 5

8: 10 lungunee traseutui (km)

FIGURA 2. Dinarnica influentei negative a altitudinii medii asupra performantei alergari (reprczentare tntocmits pe baza raportului intre durata alergarii si lungimea traseului).

1500m

m 20kmGe

FIGURA}. Raportulintre tirnp 'ii difcrenta performantei (eel mai bun limp In conditii de altitudine joasa 'ii timpul de alergare din Mexic).

o data cu cre~terea in

Gradu]' de dominarea .... "'.-I''' ........ n probelesportive bazate pe rezistentliiri conditii dealtitudine depinde l'nlnoddirectde viteza de alergare (ll1/s)~i· prinaceasta de intensitatea proceselor aerobe ale metabolismului. CuCiH este maiiIltensiv ~i mai ·ridicat nivelul proceselor-raerobe, chiar la nivelul joase eu atilt mai mare este performantei la medie altitudine. Performanta la probele sportive bazate pe rezistenta a carer factor de limitare a performanteloreste

metabolismul aerob -este influentata direct

119

mod negativ prin complexul de cauze legate de clima la altitudine. Aceasta constatare principiala trebuie ins a tratata in continuare in mod diferentiat:

- este relativ "simplu" pentru acele probe bazate pe

dependenta directa intre desfasurarea miscarii §i ritmicitatea respiratiei atletisrn, ciclisrnul, schi fond) in care frecventa respiratiei poate sa varieze;

- rnai complicata este situatia in probele §i disciplinele in care desfasurarea miscarii §i respiratia sunt dependente una de cealalta (inot eanotaj). La fnot se recornanda ea, la rnedie altitudine, la fiecare miscare a bratelor sa se respire deoarece retinerea respiratiei de doua miscari la bratelor duce la 0 crestere mai rapida a lipsei de oxigen ~i datorita acestui lucru la scaderea ritmului;

- 0 alta problema este caracteristica pentruacele prober ~i discipline sportive care se disputa pe echipe (canota], canoe, 100 km pe echipe la ciclism), Mai ales la canotaj fiecare aflat-In ambarcatiune esteobligilt ~a aiba acela§ir,mdament in aceeasi desfasurare ~i respiratiei -: El nu are posibilitatea de a abandona cum este.ca.zul.Ia ciclism, In de altfel ~i cele mai.frecvente cazuri de colaps.

individuaHi 1<1. .~ipoxie a fiecarui sportiv echipei partial §i in functie. de acestrezultat.

•..•.•• Indicatii pentrnconduce:rea,.respectjv orga~re~ competitillo:r la aititudine .medie - Presiunea atmosferica.

sa se alcatuiasca

Trebuie sa avem in vedere din capul locul di .exista 0 abatere negativa a performantei (timpului)Jn comparatie cu.conditiile de la altitudine normals §i sa se Intocmeasca un plan

VVtJU.= .... VL acestor cQnditii, atat in ce priveste ritmul caUi timpii,ca fir conducator alergarea respectiva, Varianta cea mai favorabila pentru desfasurarea unei curse ccmsta intr-un ritm uniform, adaptat nivelului performantei, pe parcursul intregii distante cu un posibil sprint final. Pentru a respecta acest principiu ~i a nu se lasa derutat demanebrele tactice ale adversarilor este necesara experienta competitionala ~i stabilitate psihica, In acela§i timp trebuie sa rernarcam ca, la inceput, la altitudine simtul ritmului este perturbat. specialistul rusin fiziologia sportiva FARFEEL simtul ritmului este 0 valoare timp §i gradul de efort. La medie altitudine se realizeaza cu. acelasi efort, 0 maiscazuta in ce priveste timpul sau distanta parcursa, Din aceasta cauza.o

120

121

importanta deosebita revine inforrnatiei de care dispune sportivul in ce priveste desfasurarea alergarii (rnaraton, mars, ciclism, schi fond). Miscarile in dorneniile legate de un consum intensiv de energie ating foarte repede In conditii de rnedie altitudine, Iimita capacitatii de observatie a oxigenului si due mai repede la 0 lipsa de oxigen. Din aceasta cauza trebuie evitate, pe cat posibil, sprinturile si accelerarile de ritm in timpul alergarilor. Acest lucru este valabil ~i pentru incalzirea ce se efectueaza inainte de inceperea cornpetitiei.

- Radialia solara, temperatura, umiditatea aerului.

Acesti factori exercita 0 influenta deosebita mai ales in probele bazate pe rezistenta de lunga durata ale carer competitii se desfasoara in aer liber. Faza critica a influentelor succesive ~i decalate In timp a radiatiei solare, temperaturii §i umiditatii aerului se situeaza intre orele 10 si 16, adica in intervalul care se desfasoara majoritatea cornpetitiilor. Acest lucru poate fi preintampinat dupa cum urmeaza:

* folosirea unui echipament care reflecta razele solare §i absoarbe patina \,.<tJ'UUl<l. solara, protectia eapului §i ochilor; * eonsumul creseut de Iichide ~i electroliti printr-o buna alimentare pe pareursul traseului; * folosirea de mijloace pentru aetivarea producerii de saliva in timpul comoettnee .•. (guma de mestecat).

Deoa.rece In cazul absentei radiatiei solare temperarurile pot scadea destul de mult trebuie sa fie pregatit ~i pentru astfel de situatii un echipament corespunzator pentru eompetitie.

- 0 densitatemai redusa a aerului §i forta de gravitatie mai sc3.zuta nu au aproape mel o itnportanta in sporturile bazate pe rezistenta §i din aceasta cauza pot fi neglijate.

JOCURILE SPORTIVE

Climatul de altitudine influenteaza sub urmatoarele aspecte performanta in jocurile sportive.

- Presiunea atmosferica

Continutul mai redus in oxigen al aerului influenteaza direct In mod negativ capacitatea de rezistenta care reprezinta in aceasta categorie de sporturi unul din numerosii factori ce limiteaza perforrnanta, Ritmul de joc obisnuit la joasa altitudine mentinut in conditii de altitudine pe parcursul intregii durate a meeiului:

Presiunea partial sciizuta a oxigenului influenteaza indirect 111 mod fI'"'''V''''' ce apare mai repede si poate fi abservata in mod evident in ce priveste actiunilor tehnico-tactice pe

asupra

Aceste consecinte se constata In special in acele

desra§oara in aer liber ~i pe terenuri de dimensiuni mari ca de exemplu, fotbalul ~l .u"""'''~. pe iarba. Un fotbalist parcurge, de regula, pana la 10 krn in cursul unui meci. .-"''''.'vl'' scurte dupa sprinturi sunt mai lungi dedit 1:n conditiile unei altitudini norrnale.

ce tn jocurile pe echipe fiecare sportiv poate sa se odihneasca din cand in cand, in individuale ca, de exernplu, tenisul, aceste posibilitati nu exista. Nivelul de \r"'7i,~tf>.ntl1 general a §i la hipoxie poate deveni, in aceste conditii, un factor decisiv pentru

in:;zulltatul jocului.

- Radialia solara, temperatura, umiditatea aerului

Ace§ti· factori de clima sunt deosebit de sernnificativi in special pentru jocurile "6,".+"'", ce se desra§oara 11l>aer liber. Pentru fotbal, hochei pe iarba., rugbi§i altele sunt V".£lL'Hv in aceasta privinta indiealiile prezentate mai sus pentru probele sportive de rezistenla '- ,"'~I. .... ~." lunga de desfasurare, In legarura cu aceasta trebuie avut in vedere ca pe un

.:W:1,UlvHtemperarura poate fi chiar mai ridicata dedit pe un traseuin aerliber,·cum este cazul Pentrti jocuriIe eese desfa§oara in sali ace§ti factori nu prezinUi o importanfa deoarece saIlle de sport modeme sunt dotate cuinstalatii de aer itohditionat §i jocurile incep, de regula seara,

- Densitatea aerului, atracpa gravitationala

Ambii facton ar ttebui, in mod obieetiv, sa mareasea in eonditiile de altitudine, viteza V1Jlv,,,tUIUl' cu care se joaca - minge, puc.

fudicapi pentru organizarea jocului la altitudine medle

_ De la bun ineeput nivelul ritmului de joe trebuie organizat la un nivel mai scazut decat eel obisnuit la altitudine ~i mai economic din punet de vedere al consumului de oxigen. special in'conditii de altitudine ca§tiga in importanta vechea regula a jocurilor si anurne de a lasa balonul sa alerge. Echipele tehnice sunt, in aceasta situatie, avantajate fatade ",\"1111)1,,11:0 care practica un joe cu precadere atletic.

_ Posibilitatile admise deregulament §ipartial §i de arbitri pentru unele pauze scurte nf'lnOlH1f' de refacere ar trebui folosite din plin. Aceasta ar insemna utilizarea totala a

122

123

pauzelor la care are dreptul echipa, a numarului de jucatori ce pot fi inlocuiti si a prelungiri] admisibile a jocului. Trebuie asigurat un echipament corespunzator nivelului respectiv al radiatiei solare temperaturii §i umiditatii aerului, precum ~i 0 alimentatie mai bogata in Iichidesi eleetroliti.

- Influenta unei densitati mai scazute a aerului si a unei forte mai reduse de gravitatie asupra obiectului eu care se joaca (rninge, puc) ridica probleme privind consecventele posibile ale acestora, In timp ce la altitudine joasa obiectul jocului se deplaseaza totodeauna cu 0 viteza constanta sehimbarea vitezei in conditiile unei altitudini mari ar putea eventual sa aiba anumite urmari. In realitate insa, chiar §i in conditiile unei altitudini joase viteza obiectului jocului poate fi Influentata de modul §i felul de executie a loviturii/aruneani, suturi puternice, smeciuri, suturi cu efect, mingi lobate etc. Jucatorul este obligat perceapa diferitele viteze ale mingii. Dupa opinia mea aceeleratia minima a obiectului jocului in . conditiile unei altitudini inalte poate fi neglijatii fiindca diferenla este aproape imperceptibilii iar vitezele diferite ale mingii sau pucului nu reprezinta 0 problema un jucator .cu experientiL

- Din motive legate de necesitatea unui consum economic de mai ales ill

conditiile unei altitudini medii, sunt de preferat clemente tehnico-tactice stabile ~i mai eficiente ale actiunilor de Iupta.

SPORTIVE TEHNICE

DISCIPLINE SPORTIVE DE LUPTA. ~ Presiuneaaermui.

Continutul scazut de O2 a aeruhn respirat aI;e 0 influenlii directa performantei§i capacita!ii de rezistenta. De§i durata unei intreeeri este de cinci minute la lupte §i judo ~i de 3x3 minute la box influenta hipoxiei se observa mai evident la aceste discipline sportive. Acest lucru este amplificat in primul rand de contactul direct al adversarului cu corpul sportivului, ceea ce impiedica respiralia precum §i de obligatia unui mod ofensiv de lupta deoarece pasivitatea se sanetioneaza.

* Ca urmare a lipsei de oxigen oboseala apare mai repede tehnica mi§canlor"viteza de reactie, precizia ~i stabilitatea fiecarei actiuni de lupta este influentatii indirect in mod negativ;

* Ceilalti factori climatici la Inalta altitudine nu joaea un rol important la aceasta categorie de discipline sportive.

Im:Jicatii pentru organizarea de competipi la altitudine medie

- Ritmul desIa§urarii Iuptei ar trebui sa fie eeva mai redus la Ineeputul competitiei pentru a evita 0 scadere a conditiei fizice catre sfar§itul acesteia.

Presiunea aerului.

In disciplinele sportive tehnice durata fiecarui exercitiu in cadrul unei competitii de gimnastica artistica sau ritmica §i sarituri in apa este in jur de un minut, iar la patinajul artistic de 21/2 - 4lh minute.

Performantele competitionale, cu 0 durata de 1-2 minute in aceasta grupa de discipline ri~~_'''O se bazeaza cu precadere pe procese metabolice anaerobe. Continutul scazct de oxigen in aer la altitudini medii nu influenteaza aceste performante ~i nici nu trebuie luat in

./cOn!)lOlerare. In patinajul aeristic exercitiile liber alese dureaza 4 - 41h minute si deci se />~ll'lcadlreazza in intervalulin carese resimte hipoxia. In mod deosebit sunt afectate exercitiile >rUp1er.ate:seexecutate Inritmsustinut §i care includ rnulte santun §i combina~ii de sarituri. . "i§i pierdsuflul" ceea ce se repercuteaza negativ asupra preciziei inal}imii santurilor §i for1;ei de exprimare a mi§canlor.

- Radiatia solara, temperatura, umiditatea aerului,

Disciplinele sportive tehnice sunt, exclusiv discipline ce se disputl:Unsali de sport, din eauza factorii mentionati mai sus nu exercita nici 0 influentaasupra performantelor

- Densitatea aerului, atracpa gravitationala.

Pana in prezent influenta acestor factori asupra performantelor competitionale nu a fost inca analizata. Din punet de vedere pur teoretic ar putea fi constatate unele influente la santurile in apa de pe trambulina,

Indicatii pentru organizarea de competitii Ia altitudine medie

- In cazul unor exercitii liber alese care solicita eforturi considerabile deja in conditiile existente la joasa altitudine §i ridica deci exigente inalte in ce priveste capacitatea <:;£Jl"l<;:;Il\<l, ar trebui ca la altitudini medii sa se reduca intensitatea ritmului.

- La sportivi cu 0 conditie fizica mai slaba este indicat ca sariturile si combinatiile de sarituri dificile sa fie executate la Inceputul exercitiilor.

DISCIPLINE

DE

/ FORTA

125

124

- Presiunea aerului

In disciplinele bazate pc viteza I forta - sprint, sarituri, aruncan, haltere - performanta se realizeaza exclusiv sau in cea mai mare masura in mod anaerob. Conti redus in O2 a aerului nu are nici 0 influenta in competitiile disputate la probe le ~i disciplinele din aceasta categorie.

- Radiatia solara, temperatura, umiditatea aerului nu au, datorita duratei red use a executiei performantei nici 0 influenta remarcabila asupra acesteia.

- Densitatea aerului, atractia gravitationala. Densitatea mai scazuta a aerului are drept urrnare 0 rezistenta mai redusa a care se face simtita la viteze mai mari. In probele de sprint la atletism §i la ciclism se apreeia ca acest factor are un efeet pozitiv.

E.R.DICKINSON §i altii au constatat Intr-o experienta pe baza de modele ca la altitudine de 2400 m datorita fortei de gravitatie mai reduse aparatele de aruncare uV'J\.W_ • sa "zooare" maideparte §i anume: greutatea cu 5,8 em, ciocanul cu 5,3 em, sulita cu 69

§i diseulcu 162 em. Aeeste abateri, mai ales la aruncarea greuUilii §icioeanului, sunt mici pentru a se putea constata 0 imbunatatire semnifieativa a performanteler in '-v"U"~l1 '.1<;; altitudine,

- In cazurile in care sportivul, dupa 0 incercare nereusita este solicitat s-o

imediat (saritura in inli.ltime, saritura cu prajina, haltere) este indicat ca acordat

regularnentului pana la tnceperea arumatoarei incercari sa fie folosit in ·'n.,.".,,,rrlP pentru concentrarea psihico-rnentala, precum ~i pentru refacerea fizica.

- In conditiile unei sederi de cateva ore pe un stadion se resirnte ~i influenta factorilor radiatie solara, temperatura ~i umiditate a aerului. Sportivii trebuie indrumati ca in sa se protejeze impotriva acestor influente negative in modul

3. COMPORTAMENTUL INTER ~ PROBE

Concursurile de amploare se compun numai in cateva eazuri de exeep!ie (maraton, tl1i;U~,CUrse de ciclism pe sosea, haltere §i altele) dintr-o singura competitie. In majoritatea sportive acestea se desIa~oara sub forma unei serii intregi de probe eliminatorii

calificare pana a se ajunge In finala. In aceste cazuri se pot disputa doua sau trei probe

Zl sau 0 cata la iar durata total a poate ajunge la 14 zile.

La aceste refleetii trebuie sa se tina seama ca, de exemplu, 0 sulita aruncata oertectsau un disc lansat excelent planeaza pc 0 perna de aer In conditiile unei densitati "'~lt _'·""',,U

a aerului §i eapaeitatea portanta a acestuia este mai redusa. Dupa toate prIClb~ttlijlita.tde, influenta densitatii reduse a aerului ~i a foqei de gravitatie asupra aparatelor de aruncare anuleaza reeiproc efectul.

Rezultatele competitiilor la sariturile in Iungime dovedesc insa ca in aceste factorii privind densitatea mai redusa a aerului, viteza mai mare a elanului, forta gravitatie mai scazuta ~i 0 greutate mai midi in momentul bataii joaca un rol. pozitiv,

In d~sciplinele sportive bazate pe viteza §i forta fiecare competitie se compune din multe incercari fa care partial numarul este prestabilit (haltere, aruneari, saritura in lungime triplu salt) respectiv nedeterminat (saritura in Inaltime, saritura eu prajina). Desi rlP,'<>r,> ineereare nu dureaza decM cateva secunde competitia in ansamblu se poatc desfasura de mai multe ore.

sportivului pcntru urmatoarea proM.

In conditiile existente la medie altitudine trebuie sa se tina seama, la rezolvarea «a(~es;tor probleme legate de presiunea partial seazuta a oxigenului, de urrnatoarele aspecte:

antrenamentuI pentru mentinerea formei la sporturile bazate pc rezistenta, in jocurile <>«SPI:)rtJlVe §i sporturile de lupHi ar trebui efectuat in eonditii mai red use de intensitate in <y/ycormjarati·,e· cu eonditlile existents .la joasaaltitudine;

sportive bazste pe viteza I forta pauzele necesare pentru refacere dupa

> €lXerCl.tiiJle scurte, dar foarte intense, trebuie sa fie prelungite.

dr, Alfons LEHNERT. Profesor asociat la Institutul de Stiinta Sportului din . . Specializat in: Competitie, Pregatirea pentru participare §i adimatizarea

· •. ·1.'_ ......... :. concrete ale

Tradus din limba germana In limba rornana de Dagobert NACHT.

126

DICTIONARY of SPORT SCIENCE German Enelish French

Erich BEYER (Editor), Verlag Karl Hofmann, Schorndorf', Germany. 2., unveranderte Auflage 1992.

479 (Pre-) DISPOZITIA ~

PENTRU PERFOR~NTA

Readiness fur Performance

Desemneaza factorii psihici (mentali) care, complementar potentialului de performanta, influenteaza nerformantn: din antrenament §i competitie. Dispozitia pentru performanta este consecinta experientelor anterioare, a succeselor esecurilor si poate fi modificata prin factorii cognitivi (inteligenta, talent) §i factori afectivi (sentimente, of"~fi,,it.'Q angoasa, agresiune, motiv, interes, motivatie, vointa), In acest context, factorii relativ durabili (personalitate, temperament), factorii de termen mediu (atitudine in raport cu competitia, comportament in situatii-probleroa), dar factorii situationali (oboseala, teama de adversar, spectatorii) pot juca un rol decisiv in acest proces. Dispozitia performanta este 0 experienta partial constienta si poate perturba considerabil realizarea performantei. Gradul de encacuate al dispozitiei pentru performanta, intr-o situatie de moment, depinde de nivelul de aspiratie si de evaluarea subiectiva performantei. Pe timpul antrenamentului, dispozitia pentru performanta depinde, .£oarte mult, de stilul de urrectionare antrenorului, de progresele realizate in invatare si de climatul social al grupului. In starea de pre-start. anumite impulsuri volitive, produse de atitudinea specified referitoare situatiei competitionale concrete, determina mobilizari vegetative (involuntare). Sinonim: dispozijie pentru efort, dispozitie pentru antrenament.

480 DlAGNOZA I..eisfilngsdiagnose

PERFORMANTEI (sportive) sportliche

Performance Diagnosis

Diagnostic de performance (sportive)

Identifiearea ~i desemnarea componentelor unei perform ante sportive sau a stlirii de performanta sportiva, la fiecarui individ. 0 diagnoza a performantei extrem de detaliata §i cit mai precise cu putinj.i reprezinta vv •• ~.,," ~"v .. "U

pentru directionarea §i arizarea antrenamentului. Intre procedeele utilizate ca diagnoza a nerform~'nt"i

competitione], se pot d : * observatia (in antrenament §i competitie): * teste (teste morrice

* cercetari "in teren" si "in laborator" (examinari medicale si biomecanice); * competitii de control.

despre "performantii / realizare" (vezi "Performanta") (478).

morrice; * posibilitatea de socio-economici; * timpurie; * influentele expenentelor

restrinsa in Sportul de competitionale" .

482 POTENTIAL DE PERfORMANTA.

Potentialul de performanta a unui spo)rrti~·;vt~;~ep::~~~ia~~.3~~~~~~~~~~ii~:~~~~:~~~;

rezervelor), tntr-o disciplina sau proba 51

un sportiv poate utiliza toate PO!;Ulllltal~l!e performanta). NOTAl; Pentru a

performanta "sportiva" sau performanta "motrica sportiva .

relatie cu potentialul individual, utilizarea termenului "performance capability" pare a fi capability" (capacitatea de reusita) (vezi "performanta") (478).

492 NIVeWL DE PERFORMANTA

Leistungszustand sportlicher

State of Performance

Nivelul de performanta a nnw individ este caracterizat prin performanta realizabila la un moment dat disciplina sportiva. Printre factorii susceptibili sa determine aceasta performanta, se pot distinge: conditia fizica,

sportiva, psiho-sociale. NOTA: Pentru discutarea relatiei "performanta I reusita",

"Performanta"

127

recomanddri cu Siegfried ISRAEL, Institutul de medicina sportiva, Facultatea de Stiinta Sportului, Universitatea din Leipzig, Germania "Scuola della Sport", Roma; XIII, 1994, 30, iu:l-sept., p.61

Competitiile din sporturile de lunga durata, disputate in conditii climatice cu temperaturi ridieate, due la 0 crestere rnsemnata a ternperaturii interne (peste 41° C), ca §i la 0 deshidratare puternica, prin transpiratie. Combinarea acestor doi factori are un rol semnificativ in procesul de oboseala, putand duce chiar la tulburari care pot afecta performanta; Sunt explicate principaleJe mecanisme ale diminuarii randamentului sportivului - datorate hipertermiei ~i deshidratarii - §i sunt descrise fenomenele de alterate a reglarii, preeum §i tulburarile cu caracter patologic legate de acestea. De asemenea, sunt furnizate reeomandari cu caracter practic privind masurile vizand prevenirea efectelor negative ale caldurii in timpul competitiilor.

1.lNTRODUCERE

Din energia chimica folosita de organismul uman pentru efectaurea lucrului muscular numai un procentaj egal cu maximum 30% poate fi efectiv exploatat. Aceasta tnseamna ca eel pulin 70% din aceasta energie se transform a in caIdura (randament termic), Nu exista nistetransformari enrgetice "la rece", adica rara producere de caldura, Cantitatea de energie termica produsa (energia pierduta sub forma de caldura, "reziduu terrnic") este proportionala cu intensitatea metabolismului. Incarcaturi sportive intense de lunga durata due la 0 alterare a echilibrului intre productia §i dispersia caldurii. Solicitarea la care este supus organismul in cursul unor competitii sportive de rezistenta reprezinta sarcina maxima de caldura interna careia trebuie sa-i faca fata organismul. In probele de rezistenta, corpul"se supraincalzeste" in adevaratul sens al cuvantului. In astfel de conditii, temperatura poate creste net peste 40°C. Valori atat de ridicate pot fi atinse deja dupa 15 minute (circa 5 km de alergare).

128

Efectul acumularii uriase de caldura din interiorul organisrnului poate fi considerat sub trei aspecte:

1. contribuie Ia aparitia oboselii;

2. implica pune.rea in actiune a unor mecanisme de compensatie care au consecinte asupra performantei;

3. provoaca aparitia unor tulburari cu caracter patologic.

De aceea, intr-o cornpetitie de lunga durata, indeosebi in conditii meteorologice de cald san cald-umed, este necesar sa fie activate toate masurile posibile pentru a preveni aparitia in cadrul organismului a unor sindroame provocate de caldura, Cele ce urmeaza se leaga, completand-o, de 0 lucrare a lui F. BROUNS (1992), publicata in Leistungsport.

2. CONSECINfELE CRE~TERII PUTERNICE A TEMPERATURIICORPORALE

o cre~tere puternica a temperaturii corporale ( > 39 grade Celsius) Inrautate~te conditiile generale de lucru ale organismului, indeosebi cele musculare. Este bine cunoscut faptul ca, atunci cand maratoanele sunt efeetuate la temperaturi ambiante ridicate, se inregistreaza timpi relativ mai slabi; chiar §i fotbali§tii. in astfel de conditii, se mi~cji mai greu. Mecanismele care pot afecta performanta sportiva de rezistenta sunt multiple. Vom mentiona aici numai acele mecanisme carora Ii se pot atribui anumite efecte - relevante pentru practice sportiva de foarte mare performanta - interesante in tratarea temei noastre: 1. subactivare ei1.Zimaticii: enzime importante pentru performanta nu mai au nivelul optim de temperatura pentru activitatea lor'

,

2. variatia districtuala a irigatiei sanguine: mare~te perfuzia (irigatia sanguina) a ;uprafetei corporale (piele) In detrimentul celei a muschiului;

3. inhibitia sintezei de ATP: este limitata eliberarea de energie direct disponibila nentru

lucrul muscular; .

4. decuplarea reactiilor fosforilazei oxidative: reducerea randarnentului metabolismului oxidativ §i cresterea in consecinta a productiei de ciildura la egalitate cu consumul de oxigen;

5. indiutiiprea comportamentului neuro-muscular: tulburari de coordonare;

129

ridicarea temperaturii, cresterea metabolismului rnusculaturii respiratorie, scaderea presiunii sanguine, predispozitie l" .. t,,,t.~r .. ·,. sau diminuarea tonusului muscular:

... """';'~"'*"r;;~ de

alcaloza

hematic de la periferie la inima;

9. eliminarea lactatului din sange,inferioara ""Mm'''''-

10. reducerea perfuzarii ficatului; Incetinirea functiei hepatice,

11. deshidratarea, tesuturilor corporate;

12. eresterea concentratiei hematice: inrautalirea caracteristicilor de scurgere (irigatie) a sangelui in vase;

13. redncerea proceselor anabolice;

14. multiple modiflcari hormonale: reactii la stresul specific al competitiilor de rezistenta pe distante lungi.

Ansamblul reactiilor termice inregistrate in corpul sportivului, afectandu-i performanta, este denumit sindrom de hipertermie, Senzatia subiectiva de suferinta deriva din supra~inca1zire ~i din consecintele ei.

Organismul dispune de patru strategii pentm dispersia ei1ldurii produse : conductie, conveotie, iradiere si transpiratie, Dintre aceasta, ultima (cedarea "umeda" a ca1durii, adidi prin intermediul evaporarii) este cea mai importanta in competitiile caraeterizate de sarcinile de tip extensiv,

PIERDEREA DE LICHIDE DATORATA SECRETIEI SUDORIFICE

Dintre diferite conditii care provoaca aparitia efectelor negative de mai sus este determinanta valoarea pierderii de Iichide, care trebuie sa fie peste 1,51. De aceea, procesele care raspund de alterarea mediului intern In cursul probelor de rezistenta de lunga durata sunt urmatoarele doua: hipertermia ~i deshidratarea,

Organismul individului antrenat reactioneaza adaptandu-se la pierderile repetate de liehide datorate transpiratiei. El este in stare sa dubleze cantitatea de transpiratie secretata in unitatea de timp printr-o activare majora a glandelor sudoripare. Transpiratia sa are, de asemenea, 0 concentratie de minerale relativ redusa, La sportivii solicitati In probele de

130

131

rezistenta de lunga durata s~a evidentiat 0 pierdere de lichide (scaderea greutatii corporale) mai mare chiar de 5 1. Prin natura conditiilor descrise aid, importanta pierderii de lichide este superioara exigentelor terrnoreglarii: numai transpiratia care se evapora deterrnina scaderea temperaturii: cea in picaturi, in schimb, nu produce efecte de termoreglare.

reglare a aparatului circulator, rnediata de nervul vag,

adesea stadiul care preceda

colapsul

caldura,

REACrn PSnnCE

Hipertermia si deshidratarea, ca §i efortul §i oboseala, influenteaza in mod persstent functiile psihice. Este posibil ca un comportament sa devina agresiv sau isteric, dar §i apatic. Pragul peste care se manifests reactii imprevizibile §i incontrolabile coboara. Autocontrolul devine mai dificil (sportivul nu mai are "0 minte rece", "sufletul i se lncalze§te"). Raportul mediu-realitate se poate reduce ("sarace~te"). De asemenea, granitele dintre cored Ijl1Sqi incorect / injust pot aparea neclare, confuze. Capacitatile degandire. si judecata ale sportivului sepot ' reduce. Din observatiile §i experientele des crise mai. sus, pot.fi trase urmatoarele concluzii: este necesar sa se tina searna de faptul ca sportivii manifesta' reactii deviante;"comportamentull.li lor asocial"trebuie sa ise acorde

Atat pierdereade apa, cat §i hipertermia predispun persoana respective la crampe.

Musculatura afectata este cea solicitata in lucru, Iritatiile mecanice, cum ar fi contuziile, favorizeaza aparitia crampelor musculare. Riscul aparitiei de crampe musculare devine considerabil mID. ridicat daca pielea care acopera musculatura activa este imediataracita, de exemplu, cu un burete lmbibat in apa rece. Crarnpa inseamna Intotdeauna intreruperea efortului. Irnpotriva cram pelor trebuie sa se intervina cu prornptitudine (de exernplu, prin intinderea musculaturii interesate), deoarece musculatura afectata constituie o=sursa insetnnata. de caldutiL

SoctlFcaloriceste ullctiZinregistratrar sio cdnsecintafatala a acumularii.de energie ill corp (ternperaturaCOfpOrala la43° C). Stresul fizic provocat de calduradepa§e§te inevitabil Iirnitele mecanismelor de compensatie ~i duce la colapsul termoreglarii: Pericolul Cazul patologic se manifesta initial prin instabilitate ernotionala (persoana este excitatii, agresiva) , putetriiCadisfunclie coordonativa,dezorientare, scaderea nivelului de persoana este mai usor supusa crarnpelor, pulsul sau este mai rapid §i pplat. deca.ldurase. manifesta prin pierderea constiintei. ~i coma. Notiunile principale

dehltetarepatologica§i nua-proceselor de reglare se lnregistreazadatorita.

Se . vorbe§te·· despre •• · un complex, se defilleasca proportional in ce masura fiecare din aceste determinareaunei anumite tulburari (ISRAEL 1982).

ajutor potfi sintetizate prin adjectivele intins, ud,

Pacientul trebuie deci

"SINDROMUL PIEHl DE GAIN.A"

Ca urrnare a unei centralizari a circulatiei sanguine. se. produce 0 vasceonstrictie la nivelul pielii. Aceasta rnodificare in distribuirea volurnului de sangecirculatoriunu este tnSa functionala situatiei: paradoxal printr-o reactie, sunt activati receptorii frigului, din care cauzapersoana simtetrernuraturitIn aceste conditii, intervine ogrupa(bloc) al glandelor sudoripare si, in consecinta, 0 cresterea ternperaturiisuperficiale (epuizare anhidrotica) SINCOPADE

transportat la timp la spital pentru a fi supus unei terapii intensive. Pentru reSi.ponSlibllu cu organizarea unor manifestari sportive exista, asadar, urmatoarele principii

pe cat posibil, sa nu.organizeze desfasurarea in conditii climatice de caldura-umiditate, competitii cu 0 durata mai mare de 30 minute (sa fie alese, eventual, ore ale diminetii sau

sanguina scad. Aceasta disfunctie a proceselon

sa puna la dispozitie, .in cantitate mare, bauturi racoritoare;

fie- pregatiti sii aplice 0 terapie in caz de ~oc caloric (program de protectie contra accidentetot provocate de caldura).

ansamblu asupra a ceea ce s-a scris in legatura eu administrareadesubstraturi pnpr<FPh

~i substante aditionale in bauturi (SARIS §i colab.1992; MARRAY1992; 1993). In aceasta privinta, trebuie sa se considere faptul ca, in mod normal, principal 11 consituie consumul de apa; eu cat rnai ridieata este concentratia de aditive In bil.utura, eu atat mai lent are loc absorbtia apei in tubul digestiv. Prin urmare, irtceea priveste adausul de substante energetice ~i de minerale in bauturi este valabil ", ...... "i"..." minimului indispensabil. In legatura cuttteasta tematica existil inslnenumafatepareri indicatiile din ca.drulliteraturii sunt coritradictorii (BARR ~icolab.· 1991; DUCHMANN 1991; SOWKA 1991; BROUNS 1992,BOEHMER19(2).

132

133

Necesitatea absoluta de a consuma lichide este indiscutabila; til schimb, in ceea ce priveste consumul de substraturi energetice, de minerale (indeosebi sare de bucatarie) ~i al alter aditionale, fiecare sportiv trebuie sa-si alcatuiasca propriul bagaj de bazandu-se pe principii general valabile (in special, in ciclism este cunoscut faptul ca exista o serie de retete secrete).

Trei sunt aspectele care trebuie luate in consideratie in raport cu lichidele care trebuie consumate in situatii de efort :

Exista diferente interindividuale de toleranta la caldura intrucat exista diferente innascute in modul de a reactiona al organisrnului. Sportivii care prin experienta stiu ca au o toleranta limitata la caldura, prezinta adesea 0 anxietate fat a de aceasta iar aceasta sarcina psihica le Inrautateste ulterior situatia generala, si asa negativa in sine. In acest caz, trebuie sa se tina seam a cu mare atentie de toate mijloacele posibile de prevenire a tulburarilor provocate de caldura §i sa se activeze interventii vizand reglarea psihica.

Toleranta la caldura este SUpUSll., de asemenea, unor variatii intraindividuale -. Daca sportivul nu are 0 stare suficient de .buna a formei, el prezinta §i 0 toleranta rnai slaba la caldura; pragul de sete al sau este mai coborat ("a bea este un sernn. de slabiciune") ~i adesea are 0 hipersecretie de transpiratie. Daca. insa, starea de fonna. a sa este optima, senzatia de sete nu este foarte apasatoare iar sportivul suporta niveluri iridicate ale temperaturii corporale interne si ale deshidratarii, manifestand reactii relativ limitate. In acestcaz, se recomanda insistent moderarea intentionata a alterarilor termice ~i hidrice interne,deoar'ece,. in cazcontrar,(,}PlIizarea ~ioseri,ydeaccideflte pot interveni tara sa fie recunoscut nipi lIP simptom prelimillar;de asemenea,. faza .. de. refacere dupa efort se prelungeste.exoesiv,

volumul

- temperatura

- presiunea osmotica.

Prin consumul de bauturi,

compenseaza pierderea de lichide. Este bine sa se bea

3. ABSOB'fIA DE LICmDE

des, in cantitati mici. De asemenea, nu trebuie sa se astepte pana simtita setea (bautul serveste la reducerea sarcinilor psihice, ca gatul uscat, insuficienta, gura

Temperaturabauturii .influenteazadoar limitat temperatura corporala interna. 250m! bautura avand 0 temperatura de 17° C sus trag corpului 5 kcal, in timp ce "U'Cl"'.U,'" la 0 temperatura de 420 aduce corpului 2 kcal. orice caz, bauturile trebuie ..... c.t-"'.·.,t" pentru efectul.lor racoritor §i tonifiant; mplus, trecerea prin se face mod rapid. Orice sportiv trebuie sa se regleze ~i pe baza propriilor experienje personale. evirate Ynsa bauturile execsiv de reci: consumul lor, ca §'i bautul in graba sau cu

mare pofta, poate produce crampe stomac

alte tulburari

termen scurt ale functiei

digestive; in unele cazuri au fost observate chiar cazuri de soc,

Daca transpiratia unui subiect antrenat este hipotonica fata de sange ( are 0 presiune osmotica mai mica), atunci cand acesta este supus unor sarcini de lucru care stimuleaza secretia de transpiratie, pierderea de Iichide este proportional rnai mare decat cea de saruri. Acest Iucru pare incredibil, dad ne gandim la crustele de sare ce se pot vedea uneori pe fata unui sportiv foarte transpirat. Prin urmare, pentru cei care practica un sport este bine sa bea lichide ell un continut reclus de electroliti, astfel in cat sa limiteze §i hiperpresiunea osmotica \.,aUL,ala in interiorulorganismului in decursul unui efort.

134

fA iI

IMBRACAMINTEA

Dictonul: "Nu vrernea este rea, ci imbracamintea este cea care neadecvata" este valabil doar partial in cazul competitiilor desfasurate la temperaturi externe ridicate. Dad! se iau in consideratie problernele relative la termoreglare, foarte putin trebuie schirnbat in imbracamintea sportiva obisnuita. Este de preferat cea de culoare deschsa (datorita puterii sale de reflexie a culorii radiante de natura exogena). Tesaturile nu trebuie sa fie din cele care resping apa ("impermeabile"): fibrele sintetice transpirante moderne sunt in conforrnitate cu aceste exigente. Poate fi utila umezirea imbracamintei cu apa rece.

o situatie deosebita este aceea in care imbracamintea sportiva trebuie sa protectoare, ca, de exemplu, in fotbalul american; in aceste imprejurari, au fost observate ~i descrise 1n repetate randuri tulburari provocate de caldura, ajungandu-se pana la socul caloric propriu-zis, In aceste cazuri, trebuie aplicate strategii corespunzatoare. Purtarea in competitie a unei §epci sau a unei bendite pentru frunte nu face altceva deca; sa tulbure termoreglarea, intrucat poate impiedica dispersia caldurii prin suprafata corpului. Dupa niste indicatii recente; sepcile si bentitele exercita chiar 0 anumita presiune, care, la randul sau, poate provoca 0 umflare si lmpiedica astfel secretia transpiratiei (Rasch, Cabanac 1993). Cu toate acestea, dupa parerea noastra, daca respectiva competitie se desra~oara in conditii de iradiere solara directa, se recomanda purtarea unei ~epci albe, dar ~i aceasta umezita corespunzator.

5.TERMORAGLAREA COMPORTAMENTALA

Chiar §i In competitie, dad vremea este calda §i insoritil., trebuie cautatil. umbra (exemplul maratonului: partea umbroasa a strazii, umbra copacilor etc.). De asemenea, nu este bine sa se evite total vantul, chiar daca este yorba de vant contrar : efectul racoritor al acestuia, In termeni de performanta sportiva, poate depa~i efectul negativ de franare mecanica.

6. DESPRE NECESITATEA ANTRENAMENTULUI "LA CALDII IN FAZA DE PREGATlRE PENTRU CONCURS

Fiinta umana are posibilitatea de a se aclimatiza la caldura. Multiple procese de adaptare fac astfel incat temperaturile externe foarte ridicate sa poata fisuportate mai bine. Antrenarea sistematica in conditii care determina 0 stagnare a caldurii constituie 0 stimulare

135

pentn! organism, care ii amelioreaza capacitatea de rezistel1ta la stresul termic. Sa ne punern insa intrebarea dad. ne putem astepta la un efect pozitiv pentru randamentul in concurs, daca, in mod series, este practicat un antrenament la ternperaturi externe foarte ridicate. cazul.lui Frank Shorter, maratonist, castigator la Olirnpiada din 1972, acest antrenament a fest; in definitiv, tncununat de succes, In faza de pregatire pentru concurs, acest atlet s-a antrenat indesertul din New Mexico (cald uscatjl. Cu toate acestea, este bine sa se pastreze niste distante fala de un experiment de acest gen. Intr-adevar, dad este adevarat di stresul termic are efecte antrenante asupra termoreglarii, tot asa de adevarat este ca el nu duce la dezvoltarea suficienta a altor sisterne, tot atat de deterrninante in vederea performantei sportive. 0 temperatura externaridicata constituie deja in sine 0 sarcina, obligand, in general, sportivul care practica discipline de rezisitntii sa reduca antrenarnentul, in primul rand pentru ca timpii de refacere devin mai lungi. Un antrenament la ternperaturi externe foarte ridicate necesita, oarecum, 0 foarte mare sensibilitate din partea sportivului §i a antrenomlui, din moment ce ciclul efort-refacere pare sa sufere modificari. Antrenamentul are 0 eficacitate red usa.

7. TEMPERATURA AMBIANTA

Daca, sa presupunem, maratonistul ar putea sa-§i aleaga climapentru competitie, el §i-ar dori ca aceasta sa fie de + 14° C, §i sa ploua marunt, Pentru schiorul de fond, In schimb, temperaturile peste zero grade sunt deja "foarte ridicate". Acesta din urma atinge o temperaturacorporala interna de peste 40° C, chiar atunci cand cea externa este sub zero grade, pumnd avea 0 pierdere considerabila de lichide prin transpiratie. Pentru toate competitiile de rezistenta, radind abstractie de faptul ca temperatura externa este favorabila sau ridicata, sunt valabile aceleasi principii de fond. In primul caz Insa, probabilitatea producerii de accidente este foarte scazuta, deoarece gradientul ridicat de temperatura dintre corpsi mediu nu permite 0 acumulare extrema de caldura in corp.

1\

8. DESPRE NECESITATEA de ANTRENARE PROVOCAND DESIDDRATAREA in FAZA de PREGATIRE pentru CONCURS

Dad seprevede ca 0 competitie sa aiba loc la temperaturi externe inalte, poate parea oarecum logic sa se provoace hipertermia ~i deshidratarea (transpiratie puternicii)in antrenament, in scopul obisnuirii organismului la niste conditii de acest tip. Un astfel de

136

137

mod de a gandi este necorespunzator. In realitate, din punct de vedere al terrnoreglarii, pentru atingerea formei sportive au prioritate reduce rea temperaturii ~i echilibrul hidric. Antrenamentul irnplica insa alterari ale temperaturii si lichidelor corporale interne, care provoaca adaptarea. Cu toate acestea, dad sunt provocate repetat alterari puternice ~i de durata ale echilibrului terrnic ~i hidric al organisrnului, antrenamentul i~i pierde din eficacitate si, prin urrnare, pregatirea pentru concurs rezulta compromisa, Alterari continue ale homeostazei si numai de puternica Insemnatate comporta riscul instaurarii oboselii croniee §i provoaca senzatii anormale, psihic negative.

exponential; 0 astfel de temperatura provoaca tulburari in organism iar sportivul este silit sa "sa 0 duca In carca" - ca pe un adevarat handicap - pana la sfarsitul cursei .. O

temperatura corporal a interna egala cu circa

C poate fi atinsa limitand viteza

prin urmare, sa

suprafata mainii), ci sa destinda ~i sa deschida degetde,expfoatal1d

§i poate provoca 0 situatie interna mai avantajoasa, In ansarnblu, Este bine de observat ca orice rniscare inutila sporestesupraincalzirea organismului.

Un alt principiu este acela al mentinerii calmului, Nu exista niste obiectii impotriva aplicarii unor comprese racoritoare la incheietura mainiilor: intr-adevar. in aceasta zona exista vase venoase mari relativ superficiale, utile pentru schimburile de caldura cu exteriorul. De asernenea, trebuie sa se ia In consideratie ~i efectul psihologic ( racorire/ calmare) rezultat de aid, precum ~i .rolul diferentiat pe care il are capul In procesele de reglare (RASCH §i colab. 1991). Capul, ell "protilberantele" sale (nas, urechi), dispune de o suprafata relativ ampla. De asemenea, craniul contine creierul, organ foarte sensibilia vanatiile de temperatura. Racorind (cu un burete) capul ~i gatul, seobtin selectiv efecte pozitive asupra "sistemului determodispersie" a creierului.iimpiedieand astfel 0 serie de reacti! negative care l§i alloriginea lartivelul cerebral.

9. INDICATH 'OPERATIVEULTERIOARE

.,

Energia terrnica in exces este cedata in exterior aproape inexcluSivitate prin supra.fata corporala. In particular, mainile au 0 proportie' ridicata de supra.fata(fata de ve!umuI lor): atunci cand sportivul este supus unei sarcini termice, el nu trebuie salnehida pumnul

astfel intreaga suprafata pentru eliminarea caldurii.

asernenea, se pune Intrebarea dad se reeomal1da sall nuspalarca rapida apeliculei unCitra.l1spiratii preIUri.gfte. AeestStratde san~ l11are§te transpiratieisecretateulterior ,illlpiediearidu~ievapotarea.· De tndepartarea acestuia.

Daca totu$i sportivu], ea in cazul ciclistului, are ladispozitie numai limitata de apa(cea continuta in bidbri); atuncieftrebllie sao bea; cap (asa cum tnsa se intamplii deseori). Pentru asterge transpiratia III eoncursriuitebuie folosite niciodata servetele parfumate: inastfel de conditii,pieleade\line serisibila,tirtzand sa fie supusa urior reactii alefgice.

Deseori, se pune tntrebarea daca la temperaturi externe ridicate se· recomanda oa sportivul, trur-o cursa, de exernplu, de lOOOOm, sa alerge - dad Ii permite tactica - intreaga distanta ell 0 viteza constanta sau ai fi mai bine ca el sa adopte un ritm de cursa initial sau final cu varierea vitezei.

Din punet de.vedere al' termoregllirii raspllnsul este pozitiv, dad!, latnceputu[eursei,

intensitatea sarcinit. este •. red;sa. ' Lao viteza,. de alergareridicata, ." temperatura interna poate atinge 40° C deja numai dupa 5 km, eontinuand apoi sa creasca'treptet In

COltlp()rtatn~ntul avut. In titnpul.col1cursului are un efect.proactiv. asupra, proceselor de refacere. Daca, tinandcont decerinteleterrnqregllirii,se reu§e~tementinerea

anumite limite a cre~terii.ternperaturii§i deshidrataiea,·· este dovedit faptuL diefectele refacere, careurmeaza dupa efort,suntpozitive.Daciiimportanta si deridicate, eqhilibrol internpoate fi, r~filcutcu 0 rapiditate relativa, In acestcontext, nereferim.la refacerea rapida a homeostazei lichidelor tetnperaturii inteme.sLa sfat§ituicompetitiei, trebuie sa se bea imediat ~i mult ( bauturi care nu cOl1tinCO:" nici alcool, nicideiagheala).

Este irnpresionant cat de mult beau uneori sportivii deshidratati; trebuie ins;! sa avern in vedere ca 3 litri de transpiratie corespund continutului a 6 sticlute cu cantitatea utilizata, in general, pentru bauturile racoritoare.

Alimentatia traditional a nu are nevoie de adaosuri de electroliti pentru reintegrarea concentratiei acestora in organism. Sportivul trebuie sa consume carbohidrati in vederea unei resinteze rapide a glicogenului, Revenirea Ia temperatura bazala, puternic ridicata in cursul poate fi accelerata racand baie intr-oapa ceva mai rece §i terrninand mereu cuun

zilnic de persoana care

138

139

Iv • I' special imunitar, sunt

dus rece. Rezistenta genera a a orgarusmu ui, §1, m ~ 1,

considerabil slabite in starea de epuizare provocata de activitatea sportiva desfasurata la

. 1 d este bine sa fie

temperaturiinalte. De aceea, pe langa susunerea procese or e

evitate situatiile care pot predispune organismul la rmbolnavire ( de exemplu, curenti de

aer).

in mai J\llUL TE ET APE

Dad aceste competitii constau in mai multe sarcini alternative la intervale scurte ( de exernplu, 0 cursa ciclista pe etape) §i sunt desfasurate la ternperaturi externe ridicate, trebuie respectate coerent urmatoarele recomandari si, indeosebi, aceea a "cool down", Daca sportivul nu are apetitul prea mare §i consuma alimente in cantitati limitate, alimentatia

trebuie sa fie eorespunzator integrata cu minerale.

In decatlon, se InHimpta regulat ca spportivii sa nu aiba pofta mare de mancare. .Si in acesr-caz, din punct: de vedere altermoregllirii, este verba deoptimizarea ineatzirii §i relaxarii,precum~ide reglarea echilibrului hidric~i al-rnineralelor.

Dintre diferitele bauturi se recomandachiar §i supa.Cantitatea. de urinaexcretata

relativ rece §i incheierea acesteia eli un dus rece (dar nu in maniera fad

trernuraturi sau "piele de gaina"). Este necesar sa fie controlate ~l

consumul de lichide. Chiar §i In cazul in care temperatura a suferit puternice in

interval de 2-3 ore (de la incheierea efortului), ea revine la normal. Acest proces de normalizare poate fi activ accelerat; de asernenea, aplicand recornandarile de mai sus,

fi redusa reactivitatea organismului la variatiile de temperatura (reactivitate care se manifesta, de exemplu, in faptul ell dupa doua ore inca sprtivul transpira, daca bea 0 supa calda).

un sport, utilizabila ca indice pentru a evalu~<iaca este

10. OBSERVATH FINALE

J'

Dictonul dupa care "zeii au decis ca nu exista succes f'ara transpiratie" este absolut

) .. .

adevarat pentnrsport, mai mult decat pentru orice alt sector alactivitatii umane. Deseori,

chiar si adeptii la lucrari nu §tiu ca un atlet care alearga 10.000 m, la sosire are 0 temperatura corporala interna peste 40° C sauca, la sfar§itul unui maraton sau al unei curse de 100 kmpestrada pe echipe, aufostinregistrate cazuri de temepraturarcorporalaintema 42° C, Tara simptome rnanifeste de ~oc calbric.Temperaturile' ambientale au 0 cum s-a aratardeja, in cazulschiorilor au fosttnregistrate temperaturi

INCALZIREA (warm up) §i

(cool down)

Exc~ptand.cazul in care, •. din. motive. tactice, 0 incatzire buna poate .. fi convenabila, dad temperatura. extt?rnaesteridicata, • faza de . incalzire trebuie .limitata. .la, strictul. ne<;esar· De fapt,trebuie activate mecanismele.de cedare a catduriLdar nu trebuie sa. existe ~nca nici oacumuhtrede catdura in interiorul organismului. Inti(tlpul procedurii, deprega.tire care preceda .competitia, nu este necesar sa se .imbraceun trening. Sunt. indicate-relaxarea §i stretchingul. Este bine sa se consume lichide 'inca 0 data, imediat inainte de start.

"Cool down" ajuta la eliminarea rapida a excesului de caldura acumulata organism, care reprezinta un factor de tulburare pentru procesele de refacere Este yorba de a determina revenirea rapidaa temperaturii corporate interne la valorile bazale. In primul rand, este binesa fie relaxatii<musculatura (mild stretch): 0 musculatura relaxata IJH',-,''' . ..v rnai pu!ina caldurli decat 0 stare de. hipertonie.Trebuie evitata once expunere caldura (termoreglarecompo.rtamentala) .. A~a cum amariitat deja,se. recornanda baia in

fa1a (;re~teriiternperatl.lrii f'ara 0 dificultate subieetiva puternica.Un de urnidita.te in aer (afa) constituie tntotdeauna 0 incarcatura pentru Daca sarcina fizica este intensa ~i prelungita iar cornportamentul, sportivului nu

corespunzator acestor conditii meteorologice, se poate produce socul caloric cu pericol chiardela temperaturi ale mediului de nurnai 20° C.

Deshidratarea succesiva transpiratiei ~i hipertermia sunt factori care limiteaza performanta ~i impiedica procese1e ulterioare .. de termoreglare.

Copiii, persoanele in varsta si, probabil, femeile au 0 toleranta mai redusa la caldura

)

barbatii "la varsta optima" (ISRAEL 1988; GREENLAF 1992; MEYER ~icolab.

de asemenea, ~i diferente etnice. Anumite rnedicarnente limiteaza potentialul Trebuie evitat consumul de bauturi alcoolice chiar din seara dinaintea comoetitiei. datorita faptului ca alcoolul stimuleaza considerabil eliminarea hidrica renala,

140

avand deci un efect deshidratant §i limitand functionalitatea proceselor de producere a transpiratiei,

Uriase pierderi de lichide datorate transpiratiei declanseaza in organism procese de reglare eli feedback: cu alte cuvinte, sunt activate mecanisme horrnonale de retentie hidrica, Dat fiind ca aceste mecanisme se prelungesc peste normalizarea corespunzatoare, este posibil ca in urmatoarel 2-3 zile sa se inregistreze temporal' 0 retentie hidrica excesiva, care provoaca 0 crestere a greutatii corp orale cu 1-2 kg.

Incarcaturi cornpetitionale de tip intens declanseaza producerea de opioide endogene; dintre acestea, endorfinelese manifesta in mod deosebit printr-un efect euforizant §i analgezic. Aceasta presupune cii senzatiile negativedatorate hipertermiei, deshidratarii §i oboselii numai sunt percepute la adevarata lor dimensiune §ica, prin urrnare, nu exista 0 reactie comportamentala adecvata. Acest fenomen trimite la necesitatea de a.Infrunta constient conditiile amintite aici., in vederea prevenirii patologiilor despre care am discutat §i, ori de cate ori se ivesc simptome ale acestora, sa fie Infruntate psihic la modul corect si, de asernenea, sase activezeun comportament adecvat.

Cei care antreneaza sau practica discipline de rezistenta de lunga durata trebuie sa cunoasca tulburiirile posibile§i,indeosebi, mecanismele, semnele §i simptomele hipertermiei §i deshidratarii, pre cum §i ale scaderii randamentului asooiat aeestera. Analiza succeselor §i a e§ecurilor, schimbul de experiente; perfectionarea lazi, informatia §i educatia constituie o baza pentrureducerea la minimum, in cadrul acestui tip de practidi. sportiva, a efectelor negative care deriva din complexul hipertermism < - > deshidratare < - > oboseala:

BIBLIOGRAFIE:

BARR S.L, COSTILL D.L., FINK W.J.: Fluid replacement during prolonged exercise: effects of water, saline, or no fluid, Med. sci. sports exerc.; 1991, 28811-817.

BOHMER D.: Was, warm und wie tan ken?, Artz + Sport, 3, 1992" 52-56.

BROUNS F.: Sport - Warme - Schwef - Dehydratation - Rehydratation, Leistungssport, 22, 1992, 5, 57-61.

BROUNS F.: Wider diese pseudowissenschaftliche Meinungen, Artz + Sport, 1992 2, 26-35. GISOLFI C. V., DUCHMANN S.M.: Guidelines for optial replaceent beverages for different athletic events Med.sci.sport exercise 1992, 24, 679-687.

GREENNLEAF J.E.: Problem: thrist, drinking behavior, and involontary dehydratation.

Med. sci. sport exercise, 1992, 24, 645-656.

ISRAEL S.: Die physiologische Auswirkungen einer scheweiJ3nedingten Dehydratation, Med. und Sport, 20, 1980,300-306.

141

S.: Organismische Storungen infolge Warmewirkungen beim Sport, Med. und Sport, 22, 1982, 257-263.

S.: Wasser und Elektrolytsubstitution bei scheweibbedingter Dehydratation Med, und Sport, 22, 1982, 2-7.

F., BAR-Or.O., McDOUGALL HEILGENHAUSER G.J.: Sweat t;;lC;".UVl

loss during exercise in the heat: effects of gender and maturation, Med. exercise, 1992, 24, 776-781.

MURRA R.: Nutrition for the marathon and ther endurance sports: environmental stress and dehyydratation Med. sci. sports exercise, 1992, 24, 319-323

RASCH W., CABANA C.H.: Selective brain cooling is affected by wearing headgear during exercise, Lappl. physiol., 199374, 1229-1223.

• ••• 'I" ....... ·U W.H.M., BROUNS F., BECKERS E.J., REHRER N.J.: Fliissigkeits- und Nahrstoffverfugbarkeit wahrend korperlliche Belastung. Emahrungs-Umsohau 1992, 39, 355-361 ~i 410-412.

WKA M.M.: Physiological consequences of hypohydratation: exercise performane and thermoregulation, Med. sci. sports exercise, 199~, 24" 657-670.

>';)\A:IU'''''~J.J. B.: Wasserhaushalt, Mirenalien, Vortrag, Tagung Sportmedizin und FuBball, Francoforte sul Meno 1993.

din, "Leisttmgsspo,rt" 1, 1994,

La.ng;1~eit:ausldauerdisziiplilenen Autorul,

medicina, dr. 10 pedagogie, S. Israel, este Institutului de Medicina

""n.-1r."" al Facultatii de Stiinta Sportului a Universitalii din Leipzig.

Tradus din limba tn limba romana de Laura MARINCA (CCPS); titlul in

degli sport di resistenza in condizioni di elevata".

142

DICTIONARY of SPORT SCIENCE German En!:lish French

Erich BEYER (Editor), Verlag Karl Hofmann, Schorndorf', Germany. 2., unveranderte Auflage 1992.

821 ANTRENAMENT

Training

Training

El'ltrainement

Proces de actiune complex, al car!li obiectiv il reprezinta dezvoltarea performantei sportive, lntr:o maniera sistematica si orientata spre scop, In acest context, numim < < complex>"> un conglomerat deactiuni (proces de actiune), efectuat In scopul de a obtine efecte precise In raport eu toate caracteristicile ce determine performanta unui sportiv (ca si interrelatiile dintre efectele lor reciproce). Aspectul sistematie al procedurilor de antrenament este evident intr-un plan de antrenament, ce consta nu nurnai din contiauturile antrenamentului si metodele de antrenament, ci si din obiectivele intermediare ale antrenamentului, a carer realizare poatc fi evaluata prin metodele de control a antrenamentului. Aspeetul de orientare spre scop al antrenamentului, implies ca toate masurile sa contribuie direct la obiectivul vizat pentru 0 performanta determinate sau la un nivel de performanta determinat. Un antrenarnent condus dupa criterii stiintifice implica, ea necesitate prealabila, planuri de antrenament scrise, obiective operationale si controale standardizate ale performantei (teste speciale) ce servesc la dirijarea antrenamentului (ghidare, directionare), In functie de obiectivele antrenamentului, nivelul performantei sportivului poate fi ameliorat, mentinut sau, uneori, redus. In antrenament persoanele se pot antrena singure (ca sportivi) sau Ii pot antrena pe altii (ca antrenor). NOTE: (1). Termenii "Antrenament" si "Antrenament sportiv" pot fi utilizaJi In sport ca sinonimi, In conformitate cu uzanta din practica curenta. Adjectivul "sportiv" devine necesar daca antrenamentul trebuie sa fie delimitat in raport cu forme de antrenarnent din aile dornenii ale vietii, (2). Antrenamentul are 0 importanta care va depasii domeniul tngust al sportului de lualta performanta, daca este sa luam In calcul cresterea numarului maladiilor hipokinetice, cele care. influenteaza activitatea motrica, El serveste la couservarea, . restabilirea ~i ameliorarea capacitatii performantiale corporale ~i a saniita\ii omului. Antrenamentul de prevenire si de reabilitare s-au dezvoltat pina au devenit domenii de aplicatie specifica a antrenamentului sportiv (objective de antrenament). (3). Conform diferitelor fmalitilJ;i si nivelului obiectivelor, antrenamentul poate ti realizat prin intermediul diferitelor tipuri; antrenament conditional, antrenament coordinativ, antrenament tehnic. (4). Pentru medicina sportiva, antrenamentul este, deseori, definit ca suma tuturor masurilor care conduc la ameliorarea capacitatii performantiale corporale (vazut pornind de la solicitarea musculara: repetarea sistematica a unei solicitari musculare, sub pragul de excitabilitate, In scopul ameliorarii performantei, acompaniata de procese de adaptare morfologica). (5). Antrenamentul se distinge de educatia fizica §i sportiva tructurata similar, prin accentele puse pe obiective diferite, obictive de Invatare, prin alta structura insritujionala, care conduc la diferite abordari, mai ales In ceea ce priveste mcii.rcaturile de lucru.

Coaching

Managerat

180 ANTRENORAT

Coaching

181 CONSUlTANTA

Counseling

Assistance-conseil

Counselling

Termen pentru ansamblul masurilor de consiliere ~i supervizare (asistenta) care, in termenii procedurilor de coaching, sint luate in scopul prevenirii sau reabilitarii, pe planul comportamentului sportiv ~i/sau extrasportiv, fiind considerate ca masuri complementare de antrenament, Consultanta este considerate ca 0 misiune de rutina a activitatii coach-ului (discutii cu sportivi, parintii, educatorii); iar, In cazul unor manifestari

.' la un specialist. Consultants este esentiala pentru 0 abordare corecta faza

c.nl1lstT1;u::tie Ghidare In caz de: '" problerne personate, scolare sau profesionale - <"'UII>HI"I'_

sau problerne personale - consiliere corectiva; * conflicts cu de gmp; §i, pentru aile evolupi indezirabile - consiliere psihologica.Sinonom: '-UJIl~U!""I'"

143

CONDITIILE

in a nu lasa propria ta actiune"

Otto HUG, "Leistungssport" 1, 1995, pag. 55

1.0BSERVATII PRELIMINARE

Competitia este un punet de intalnire ~i 0 platforma pentru 0 giindire pozitiva, pentru eli aceasta este necesara in eursul competitiei, Obieetul acestei gandiri este constituit din: increderea in depa~irea riseului, concentrarea asupra celor eonvenite eu sine Insu~i ~i eu altii, eliberarea de energie §i sinceritate. Deoarece gandirea pozitiva este un factor hotarator - determinativ pentru performanla - merita sa meditam aut asupra premiselor ce trebuie create In acest scop in cursul pregiitirii de lunga durata cit ~i, asupra fazelor pe care trebuie sa le parcurga aceastli pregatire.

Lucrarile unor scoli "pozitiviste" tipice - ca cea a lui OSCAR SCHELLBACH (1978)~i, nu de mult, incercarile de a face pe antrenori §i sportivi sa inteleagli mai bine bagajul de idei al "Programarii Neuro Lingvistice" (v. BIRKENBIHL ~i al., 1987) au dus in practica Ia rezultate foarte contradictorii. Dad instruirea in domeniul gandirii pozitive catre care tindem nu sunt adesea insotite de succesul asteptat, acest lucru se datoreaza - conform ipotezei articolului de fata - faptului cil premisele hotaratoare care constau in trairea individuals §i prelucrarea emotionala a competitiei §i a situatiilor eritice ce apar in acest eadru sunt treeute cu vederea prea repede §i rara rabdarea necesara. "Curajul consta tn a nu perrnite ca propria actiune sa fie dictata de frica" - am extras in mod liber un citat dintr-o cuvantare a lui Periele catre ateniei (vezi FLASHAR 1987) - este 0 premisa importanta a gandirii pozitive ee reprezinti1 con~tientizarea "frieii" , precum ~i a manevrelor noastre foarte individuale eu care, de regula, evitam frica.

144

Criticii gandirii pozitive au considerat mult prea repede aceasta frica §i blocare ca un fenomen "negativ" §i deplang - dad aceasta acuzatie se adevereste, pe drept cuvant, predicarea, dupa modelul unor guru a unor formule goale, a unor comportamente despre care se barfeste rnult sau chiar a unor rituale aplicate 'in mod fortat care distrug autoincrderea §i placerea de a practica sportul,

Pasul care a fost omis, respectiv de care au facut abstractie critcii, pe drumul ce duce Ia gandirea pozitiva este constiinta de sine. Maxima "curajul consta In aceea di actiunea sa nu fie dictata de mea" exernplifica acest lucru prin Infrangerea fricii. Trebuie sa cunoastem frica §i "dictatele" acesteia; constiinta existentei fricii elibereaza de "dictatele" ei §i 0 transforma intr-o sursa hotaratoare a fortei. In acest sens, pentru Marc Girardelli confruntarea cu frica ~i actualizarea acesteia in cursul pregatirilor pentru constituie 0 motivare pentru a practica sportul de performanta, Dupa 0 convorbire mai indelungata cu un jurnalist in legatura cu pericolele probe lor de coborare la ultima Intrebare privind sfar§itul carierei sale pline de succese, Girardelli a dat urmatorul raspuns: "atunci cartd nu 0 sa-mi mai fie mea, atunci vor pune capat activiHitii". Infrangerea· fricii este fapt principala provocare ~i motivul de a te pregati pentru ·concentrare §i autodisciplina.

Gumecazul in ce prive§te multe probleme legate de starea spirituala a oamenilor si dintre acestea face parte ~i atitudinea Made competitie r- ultimii pa§ispre obiectivului pot fi foarte greu explicati. Pasul hotarator fiecare trebuie sa 11 faca tocmai in aeeasta situatie este un mare noroc sa poti convietui eu un om curajos. In 3V'A,l<1l •.•• in cazul redactarii unui articol privind un subiect atit de dificil va trebui sa ne limitam primii pa§i. Ace§tia sunt adevarati dupa cum se va arata in continuare, in sensul maxirnei "curajul consta in aceea eli actiunea sa nu fie dictata de mea".

2. CARACTERUL COMPLEX AL CURAJULUl

La exersarea curajului se pot distinge trei procese. Probe de curaj sunt deci situatii in care:

- simti tendinta de a te apara, d0! a evita frica, in loc de a concentra ce, de fapt, sa faci (curajul cu intelegere a comportamentului personal de evitare a pericolelor);

- simti intens frica (curajul ca luarea In considerare §i depa~irea fricii);

145

- folosesti libertatea - dobandita prin primele doua procese _

"propria" spontaneitate (curajul ca actiune conform rpr",p~'pn'

~l

de a face mal

accesibila persoana si mediul;curajul ca depasire a obisnuitului),

Asistenta in timpul competitiei consta de fapt, in a insufla curajul. Din aceasta comportarea antrenorului depinde cu precadere de modul in care acesta recunoaste care din cele trei procese le constata la sportiv §i car ora din aces tea doreste sii li se adreseze §i sa il atinga: Baza comportamentuiui antrenorului consta in transpunerea In dinamica psihica a situatieisportivului (de exemplu, Ia prima saritura in patinajul artistic, Ia situatia de 19-19 Ia tenis de masa, in situatia aparent sigura ca 0 echipa se desprinde in castigatoare, la sporturile pe echipe), adica in starea sa interioara compusa, pe de 0 parte din dorinta emotie, ambitie, iar, pe de alta parte, din autoobservare, autoevaluare si control;

"Curajul"sportivuhil care participa la 0 competitie descrye ce face aeesta, avand in vedere increderea in spontaneitatea sa, in fiecare din aceste situatii contradictorii intre emotie §i· control. Prin ce mijloace impaca el aceste forte ce fac parte din diferitele aspeete ale personalitiitii sale ~i· eapiWi, in aeest fel; acees la potentialul de energie al persoanei ~i mediului ?

Maxima din titlul prezentului articol considera drept premisa a unghiului eliberarea de mea. Tendinta ca frica sa~ti dieteze ceva existii in permanentii Curajul consta rnsa In a folosi spatiul disponibil care declanseaza mea Iuata in calcul, suportata, traita ~i acceptata (rezzolvata). Curajul se dovedeste in aetiuni care "nu sunt dictate" ~i al carorrezultat nu este dinainte cunoscut. Rad1icinile curajului (vezi WISCHMANN 1989) it reprezintii cunoasterea §i trairea rezistentelor fata de propria "spontaneitate" ~i "originalitate" (BALLA UF 1962, ARENDT 1992), precum ~i accesul la propria mea.

Insfar§it, mea este, dupa cum 0 define§temaxima, "actiunea proprie" adica depasirea situatiilor' "dictate", formulate, cu alte cuvinte atacarea unor niveluri mereu noi ~i necunoscute, aflate tocmai in dorneniul limita al actiunii sportive in care personalitatea iese in relief din obscuritatea ei cotidiana (vezzi ARENDT 1992). Acest proces, in care se dezvoltii perceptii acute privind obieetivul are un rol hotarator pentru sportivul de Galea cea rnai potrivita tn aceasta directie este adesea descrisa ca "gandire pozitiva" sau "concentrare asupra ce este corect" ~i exprimata prin formula:

a proceda cored == succesul

146

. ~. di . .. t' e" include

Maxima II curajul consta in a nu 111sa ca frica sa-t1 icteze propria ta acnun

'1 . . ····1, AI· articolul de fa~a

trei teze hotaratoare pentru comportamentul antrenon or §1 SPOrt1Vl or. n

. . . b . t~ A dere la

aceste teze vor fi tratate In aceeasi succesiune ca lil cea care tre uie avu a m ve

formarea personalitatii competitionale in spiritul tncurajarii si dezvoltarii curajului.

'I'E.~.~ ~.:.~ .

i .... c·~~j'~i nu consta in a cunoaste §i a triii. dictatul fricii. T~za a.frrma cii. un spo~v : curaios inregistreaza tot atat de multe d~e~te ca u_n SPO~IV fn~os,. d.~r nu d~vme i de endent' de ele. Ac~iunea sa nu reprezmta 0 copie a. dietatului fricil, Curaju!

i...r?;,~~ ~.~ ~ .. ?..~~~r.~~: ~~..:~p..~:. ~~~~~.l ~~~~~., ~.~~ .. ~ ~~ i ~~ ~~?.~~~.: ., , , .

Este foarte greu sasuporti frica.Puterea unei personalitati- carein situatiile concrete ale unei cornpetitii se •. exprima prin "curaj" se mascara prin. dl.ta frica. poate. suporta sportivul sau sportivii respectiviraraaevita §i . alc;isyc.onstatii aplicarea priInei teze - situatiile .. ce genereaza .. frica, .,Coll1portaIIlentele care cond\ic .': la evita.re<.l fricii poarti1 denumirea,de "<;ompdrtamente de evitare" •.. Maximacons.idedla.stfelJematicageneral~.a. unQrasemenea qoI'llportamente totuL.este 1a fel de bun daca dirninue~a frica; ind~t~rel1t gaca tncercarea curajului (de exemplu, incercare. nereu~ita in. situa!ia. ultimei §anSe!.a..fQst

incununa{lide suC9~s<sallJlu.

Cornportal11el1te mai concrete Se constata daca ascultarn monologurile.\inor sportivi,

"In situati{J.de19~19 pierd totdeauna''.

",IIInsitua\iade fatadel9-19)lU am voie,~arisc"

~ "AzLnu$un~irifol"ma".

"La acestadversar aI'll pierduttotdeauna cand tle. aflam Ia acest scor",

" "Acum trebuie sa joe repede"

Ultimul exemplu ilustreaza eel mai.bine dictatul fricii. Cu cat..rnai repede joci cu atat

mal repede Iti trece fuca, indiferent de ce ai de gand §i de ce este corect.

Comportamentele evidente de evitare ale sportivului pot fi: - Jucatorul practica alt joc.

~ Jucatorul se necaje§te pentru rningi pe careeste imposibil sa Ie ajunga.

_ Incalzirea se face in stare de agitatie sau deloc.

_ Un compQrtament "teatral" fata de spectatori.

- Pretexte.

147

Antrenorul 11 sprijina pe sportiv prin aceea call convinge sa comportamente de evitare ca incercari de a ocoli cat mai mult frica

asemenea

pe sine

Printr-o abordare indreptata asupra persoanei, sportivul lipsit de curaj ~i care a descris mal sus poate fi, in general, considerat ca un sportiv blocat. 0 privire de ansamblu mai concreta asupra dinamicii pshice a sportivului care perrnite ~i pregatirea posibilitatilor de influentare a antrenorului se obtine atunci cand este posibila cunoasterea comportamentului coneret de evitare a sportivului respectiv.

Un comportament de evitare foarte general il reprezinta orientarea orientarea spre Ita avea" ii1trodusa de FROMM (1989). Sportivul receptioneaza In cadrul competitiei incertitudinea, nesiguranta rezultatului - ceea ceprovoaea, de fapt;' frica ~prin' aceea ca el se "agata" de ni~te 'Iucruri nesemnificative ca, 'de exemplu' situatia din" trihtlne, ,. ace¢pta prevestirile (de exemplu, dupaul1anumit numar de succeseVairtregistracu siguranta un e~ec)carora lise sl.lpl.lne sau nu suporta Iloulrolde alrebuis1fiasairievidenta care.i se pare incert §i' rieobi~l1uit (deexemplu,in primtil sezoncajucatol'profesiomst).Dinaceste

.... v,'''''', .... inll1odevideritcaorientarea

sportivuluicurajos spre libertate §i spontaneitate.

Comportamentele'de evitare pot fi declan~ate §i prin interacpunea cu antrenorul sau sportivi. Ca exemple pot servi identificarea propriei identiHiti cu cea a antrenorului ridicat la rangul de idol §i care il subjuga ~ atunci cand sportivul considera sfaturile antrenorului ca fiind mai importante pentru succesul in competitii dedt propria sa cornportare - sau modul in care recepfioneaza victoria sau infrangerea (rationalizarea, pretextele, atribuirea victoriei altor factori - In special punctelor slabe ale adversarului etc).

Pe langa 0 falsa concentrare (de exemplu, 0 concentrare asupra unor executii gresite, atunci cand se doreste sa se evite greseli) sau pe Ide exemplunga deprinderi gresite, frica care, de multe ori, nu este stapanita, reprezinta cauza unor comportarnente de evitare: frica careeste elirninata cu nerabdare produce blocare. Acest lucru l-a exprirnat deja Pericle in sa. catre atenieni: Eli-a tndemnatpe ace~tiasa nu cedeze nici incele mai Dad! te supui 0 data fricii ajungi sa fi supus unei presiuni ~i in

148

"Caei acest fleac reprezinui 0 piatra de incercare si 0 fntar~re. a fntr~gii ~oas~re ~t(lri de spirit; daca ii cedati acum veri primi imediat un ordin nou mal dificil fiindca VOL all dat ascultare doar fricii ".

In sport se cunoaste fenomenul ernotiei generate de presiunea a~teptlirii, desi se stie ca exista ~i 0 asemenea presiune care este favorabila pentru obtinerea performantei. Presiunea a~teptarii favoritului, de exemplu, care nu crede el insusi in victorie sau a mijlocasului care a fost achizitionat platindu-se 0 suma mare de bani si care segande~te mai mult Ia spectatori decat la propria sa prestatie este 0 consecinta a unui comportament de evitare ~i blo<;heaza spontaneitatea §i energia. Pentru eliminarea stresului de a§teptare care produce.blocarea trebuie sij.se tinaseama de faptul ca se pot obtine.succese numai dad! se concentreaza atentiei asupra motivelorysentiale. De exernplu, jucat()rul qe reze8'a, care sufedi <,ie pe urma unui stres enorm atunci cand trebuie sa intre. din nou 1njof,este necesar Sa, -' §Lpllnii.urrnij.tqarelt:\.Intrybap:de/cetrebuie sa par atat de. nerabdl.l.t()f cij.pot Incasajoc? ce.s.e qOI11pun~,de fapt,

frica? Cetrebuiesafas.c;asa reca§tig pH1geryade a jl.1()a7.~ara..a.q~astl.l.~l.ltoyqnoa.§tyry a .ca.u:z;elor §irara 0 introspectie.ln projJriileganduri, .. adica elinlinarea direct11astresului nu se produce.deqiH.o •. agitapeim.ltiJii.

Pi.ll{lI11icap$!llicaa ., Yl.lrajului.esteilu.strata •• in.l11()(ilil .. eel ., mai.pregI1~Iltdy •• renumita pildii.a lui PlatQI1pJjytI1cicayerna..$a nell1c~ipuimo caverna .in sare .. oamenii stan pe scaune a§e:lati.lncateyar~ndl.lri - .ca, ifl.,;ilelenoastre la cinema.Ei sunt Iegaji de maini§ide.pisioare §i, diniaceastl:1SauZa,~l.lnt .obligati, sa. se, uite.la i)eretele int.unec?s~ cay~rnei. In. s.pately i?r se aflii, ca Intr-un teatrude rnarionete, 0 scena In spatele careia scamatori mi§cani§te obiecte de colo •. Pana colo. Ca xoarele, sau ca. niste; reflectoare, ideile - adevwata spontaneitate si originalitate a omului - lumineaza caverna, Oarnenii sunt obisnuiti, fiind imobilizati, sa vad.a numai.umbrele acelor obiecte pe care scamatorii le mi§cii de colo pan a colo in spatele lor. Ei vad deci numai umbrele obiectelor care sunt proiectele de lumina ideilor.. Acest tablou reprezinta foarte sugestiv ce inseamnaa da curaj. Noi pretindem ca sportivul Sa se eli})ereze In mod constient de lanturile sale (adidi de. cornportamentul sau de evitare ~i sa se .indrYPteap()i~prejdei, de§i~l.este la inceput orbit si apoi ajunge in frica lipsei

Antrenorul de atletism BertI Sumser a emis teoria "insotitorului"

149

psihoanalizei a superfil.I-lui -

ca valoare sau EU-I ca control- of era 0

If

In dinamica psihica a

si antrenorilor,

(interior) caracterizeaza pe fiecare om.

situatiile stress din timpul

se inHimpla adesea cil cineva alearga, sare, joaca ianga noi §i care ne observa, ne evalueaza

si ne judeca. Dupa cum spune Bertl Sumser acest insotitor 11 pe orn.pe

si pe antrenor, 0 voce bine cunoscuta tuturor antrenorilor §i sportivilor, cea a"inso!itomlui{ reprezinta tendinta tematica exprirnata in maxima de a evita frica §i de a se apara impotriva acesteia.

3. INFLUEN'fAREA SPOR'IIVULUI

Toti antrenorii sunt de acord ca.cel: mai greu lucru este sa ilasistepesportivin situatiile ce apar in timpul competitiei: in care.acestia sunt' "blocati"; Dupa psrerea noastra oomportamentele II negative II de evitare .din care secompun blocarile sportivo.lui altceva decat programe receptate in memorie in prirnii ani panaazistocate Increier. Ele au-fest: utile in timpul

dificultati .. ·Dinaceastacallzaantrenorul careasistitun·sportiVcemamfesta care motiveste blocat, seasfla intno situatieasemanatoare cu-ceain carese gasesteatunci oandefectueaza.unantrenament preivind tehnica··nuun sportiv care fazele timpurii ale. instruirii a. deprins programe gre§iteprivindmi$carile.( de exemplu, datoritii. faptuluixa -atunci se.putea protejajmpotriva unei caderi) .: In. ambele cazuri antrenorul initiaza 0 "recalificares.

Pe termen scurt - adica Intr-o competitie concreta care se deasIa§oara in prezzent - antl'en(Jruresteunab$ervatoratel1t~i sincer. EI trebuie sa fie, de regula, 1n5a sirezervat in aprecierile sale A nu putea face nimic ~i a astepta totusi cumulta atentie posibilitatea unor interventii este adesea foarte stresant pentru un antrenor: Bloeajele (" azi nu voi reusi saating balonul, pur ~i simplu m-arn antrenat prea putin, totdeauna lucrurile merg la fel cand dau greu") prezinta partieularitatea caactioneaza in mod foarte general - in tenis, de pe parcursul mai multor mingi: Din aceasta cauza ant;enorul ar trebui sa prl::gateasCa sportivul in aceasta privinta. Chiar si. asernenea strategii ca tragerea de timp pasilor lapregatirea-pentru executarea serviciului), acordarea. unei.· atentii

150

deosdebite celor mai mioi amanunte in cornportarea adversarului, rabdarea, pot sa-l ajute pe sportiv, desi va resimti senzatia de frica, tnSa nu i se va supune.

Analiza ~i intelegerea propriului comportarnent de evitare reprezinta teme petermen lungpentru instruirea in vederea competitiilor. De regula, la inceputul acestei instruiri se aflacunoasterea si familiarizarea cu propriulltinsotitor'!In sistematizarea ce am elaborat-e privind antrenamentul mental care a fost efectuat cu sportivi de performanta la toate nivelurile clarificarea problerneijnsotitoruluia fost totdeauna un subiect pe care incepatorul trebuia sa il tnvete acasa ~i la care era examinat la lectia urmatoare.

Antrenamentul de relaxare care l§i propune ca obiectiv sa determine 0 mai buna capacitate de refacere.dupa eforturi mari provoaca de multeori la incepatori reactii puternice de "insotitor".("la ce foloseste asta?" acest lucru nu are nici un efect, decaf sa stau degeaba"). Aceste reactiipot fi considerateca posibilitativale unei autocunoasteri, Este evidentca uniil~i inhibapentru moment "relaxarea" pe care inca,nu 0 cunosc, din care cao.zale produce. melt.

CtlI11poateiunantrenor.sa-lsprijine pe sportiv . sa~~i considere cotnportamentele de saise ••• autodepa§eascaiI1tr~o .ariumit~ •• ITlasura1In Jegatura bua.ceastaprezlrttairnportanta situatiain timpaprocesuiui de ansarnbh.r al dinamiciip$ihice. Comportarnenfuldeevitarereprezinta·· totdeauna 0 reactie .laceva - ·niciodata insafatii primul impuls initial. Obiectivul influentei exercitate de antrenor consta in a-I pune pe sportiv insitua.tiatn care acesta.observa gandurilecare ii tulbura echilibrul si.alte feluri de cOl1lportarnentede evitareiuainte deaputea .• reaetioria la echilibrata. Astfel de situatii Ie reprezinta "incercarea fara.repetare", "efectul de corectare" saureducereaasistentei (vezi HUG .1991).

Exemplul ce: urmeaza este menit sa clarifice inca 0 data sarcina antrenorului de a insufla-sportivului rabdare Un jucator "se manifesta in permanerita printr-o comportare haotic-agresiva (loveste plasa, arunca racheta, urla si insulta) dupa care inregistreaza Infrangeri. In situatia cand i se prezinta, dupa joe. Inregistrarea video eo comite inaintea aeestor "iesiri" doua rnanifestari, succesive dovedind lipsda de seriozitate. Ideea ca sunfdelocinstaresa maconeentrez" este evidenta. Acumel saluta aceasta ideea ea pe vechi prieten \~i joacacu ea~i nu impotriva ei. Jucatorul eare cornpetltionalade§Hnregistreaza aceasta.idee, dar nu permitecaea sa

151

punctelor formulate la modul pozitiv in TEZA comportarea sa Lipsa de rabdare a acestui jucator 11

In mod efectiv concentrarea ~l

tnsa sa "reziste"

de

aceasta idee. In continuare, cornportarea haotic-agresiva care ii serveste drept "descarcare" il impiedica definitiv sa fad ceea ce este carect (de exernplu, sa fad. 0 pauza si eu aceasta ocazie sa-si ridice moralul, sa se concentreze pentru urmatoarea minge). Chiar ~i pentru dezvoltarea pe termen lung a personalitatii sale competitionale, sportivul, datorita "iesiri" sale pierde 0 sansa pentru autocunoastere.

Antrenorul care vrea 3a-i insufle sportivului spiritul de emulatiese afla si el totdeauna intr-a situatie morala. Din punet de vedere al dinamicii psihice raporturile corecte cu superhu-ul nu sunt altceva decat raporturile corecte cu valorile proprii. Clarificarea

,

problemei naturii valorilor reprezinta obiectivul instruirii pentru fair-play.Prin fair-play ~i

..

valorile personalitatii eornpetitionale mature sportivul descopera cadru de orientare in care

competitia se poate desfasura, iar liberatea necesara pentru a-~i manifesta curajul se poate comportamentul de evitare al incepatorului se manifesta de multe ori viata sa morala pe care 0 aduee cu sine din alte domenii ale vietii (de exemplu, cea profesionala sau familiara). 0 data Cli descoperirea ambitiei se dezvoWi ~i 0 noua morala competilionalii corespunzatoare. Pentru un sportiv curajos este important sa-~i cunoasca propriile limite

TEZAnr.2

['~~~j'~'''~~'';~'~~i''~;''~~''~t~''fi~'''i~i;':'''c~~~j~i"~~";~~~~"~"'~~fi~;"~"li~~~"f~i~il':"""'!

L .. ]frica re~rezinta rMacinapr()fund~, tainica, dar si foarte personala, a curajului, i lCurajul constii toemai in a descoped, prin' aetlunile propdi corespunzatoare, :

I acele situatli in. care.este prezenta frig:t §i dictatul' acesteia, Curajuicollstii in a.

1 confirma existenta fricii, a tine seama de aceasta §i de convietui cu incertitudinea. .

: -' ·.·.,.~.~~ •••• ; U.h ; .. ~.'·~; •••• ~ , •.••. ~ ; ••••• ., .• ;:. ; .. ; ....................•• ~ •• :.' -, i: •••• ;,~ ~ •.•••••••••••••••••••••••• , •••• ~ ' ••• ' : •• ~ .• , ', •••••••••••• ; ••.•••••••••••••••••••

Aceasta teza este deosebit de importanta deoarece noi ne-am obisnuit ca nu ne este permis sa ne fie frica. "Numai.sa nu-ti fie fuca" este 0 afirmatie pe care ne-o facem frecvent sau 0 auzirn de la altii §i care in mod gresit esteinteleasa ca 0 incurajare. Articolul de fata, dimpotriva, subliniaza, pJ."in maxima din titlul sau "caracterul fricii, de a fi"; ea nu este, ca ~i alte sentimente, un fel de "proprietate" pe care poti sa oai sau sa nu 0 ai. Maxima \' curajulconsta in a nu lasaca frica sa-ti dictezepropria ta ac%il,ll1~H nu

152

exprima idee a ca frica ar putea lipsi sau lipseste. Fenomenele de baza ale fricii sunt incordarea, stresul, ingrijorarea, nervozitatea, nelini§tea interioara. In aceasta situatie ornul are simultan sentimentul ca i se va in tam pla ceva diu, este ingrijorat in ce priveste orice problema §i este influentat de toti, se indoieste cit, in general, va reusi candva ceva. Frica este comparata eu teama, In caz de teama se poate totdeauna spune care este motivul. Tearna este 0 forma de prelucrare a fricii si nu un prim impuls, De regula, deci, privita in timp, frica precede teama, desi frica este mai apropiata de spontaneitate, Din aceasta cauza se vorbeste de "frica nuda" prin care se intelege necunoscutul, adica tot ce e negro, profund. Fenomenele de frica sub forma unor monologuri sunt, de exernplu: nu pot rezista acestui stres, acum am ajuns la capatul puterilor, nu pot mai mult, nu pot rezista la aceasta incordare, eu pierd ~i toti vor vedea acest lueru.

4. INFLUENTAREASPORTlVULUI "FRlCOS"

Curajul consta In a confirm a incertitudinea, sinceritatea, dinamismul ~i energia. In concordanta cu dinamica psihicaa firii omului suntem convins] di clarificarea ~i eliberarea de comportamentul de evitare scoate la suprafatii fenomenele .initiale, originare, existente anterior sau- vorbind din punct de vedere psihologic - reprezinta energie de care dispunea in prezent sportivul. Frica confirmatii, traihi, lieschide, exprimandu-ne in mod figurat, poarta spre cur;;y. A trans mite acest lucru este probabil eel mai important punet in sensul ca frica confirrnata reprezinta energie Frica dimpotriva reprezinta 0 energie gresit indrumata,

Esteimportant sa Il aducern pe sportiv in asemenea situatii in care frica sa nu fie atat de mare incat acesta va trebui sa apelez la ajutorul comportamentului de evitare. Dupa cum este cunoscut fiecarui antrenor care obtine succese, in practica instruirii competitionale aceasta inseamnaca necunoscutul, adica rezultatul competitiei, trebuie dozat.

Asistenta ~i sprijinul antrenorului au ca premisa ca~tigarea increderii sportivului Numaiin aceste conditii sportivul se va adresa antrenoruluiin ce priveste frica, i~o va arata sau chiar i-o va descrie verbal. Frica este ceva foarte intim §i personal. Relatia cu antrenorul of era spatiul necesar pentru prezentarea sentirnentului de frica: Din punct de vedere metodic antrenorul trebuie sa dispuna de simpatie reciproca ~i aptitudini de" comunieare excluzand aprecierea" (HUG 1991). Se pot pune in discutie toate metodele de confruntare ale antrenorului enumerate de HUG (1991). Pentru a seapa de sub dietatul fricii nu exista alta

153

solutie dec at cautarea activa, spontana §i de buna voie a situatiilor entice. Sportivul seamana cu cineva care porneste sa invete ce este teama, iar antrenorul 11 sprijina in aceasta Antrenorul Il inva\a pe sportiv ce este teama prin aceea eli 11 insoteste un timp in frica sa. El nu ii reproseaza comportamentul sau de evitare, ci il cerceteaza impreuna cu acesta. In cazul cand sportivul si-a tnsusit antrenamentul psihologic el va face progrese foarte mari si se va confrunta in stare de relaxare cu situatiile clare de fries.

Privita din punctul de vedere ca fuca este de fapt energie, "confirmarea fricii" inseamna, in ultima analiza, sa confirmi "energia". Antrenorul il va stimula deci pe sportiv in impulsurile sale in autonomia sa. El trebuie sa-~i spuna deci rnereu: a te elibera de comportamentul de evitare nu inseamna sa inlaturi sau sa eontrolezi ceva, eu in momentul de fata ea exists energiile necesare pentru curajrcare au fost pan a acum reprirnate, Frica a fest inainte cauza comportamentului de evitare: ·Oaca ea este confirmata atunci se elibereaza potentialul de energie. Jucatorul dispune acum de posibilitatea sa transforme aceste ~nergii intr-un factorpozitiv, sa se concentreze asupra aspectelor corecte.

A doua teza a acestui articol a provocat, in mod regulat, la seminarele antrenorilor, controverse aprig disputate. In aceste seminare principalul punet eonsta in clarificarea faptului ca in preajma unei competitii sportivul trebuie sa dea.dovada.de rabdarea necesara pentru a-~i invinge fuca. Principalul argument al multor antrenori este ca in pregiitirea unei competitii antrenorul ~i sportivul trebuie sa faca totul pentru ca fuca nici macar sa nu a.parii. Acest lucru se situeaza exact la polul opus al conceptiei expuse in articolul de fata. Teza ar fi biaeinteles gre§ita daca ar exista sportivi care prin firea lor nuar avea initial niciun fel de fuca, dar acest lucru este contrazis de toate cuno§tinlele acumulate de psihologie $1 de practica cercetarilor efectuate prin consultatiile psihologice acordate sportivilor, Dupa parerea mea, numai cineva care este atent ca ceva care ll caracterizeaza ~i este esential (in cazul de fala 0 ernotie foarte puternica) sa nu se manifeste, se afla pe calea spre esec. El devine superprudent, este preocupat sa nu vrea sa recunoasca ceva §i Doamne fereste, sa nu faca vreo gre~eala (vezi GUGGENBERGER 1987) sau ceva care nu-i reuseste. El se concentreaza asupra greselilor §i conform formulei

a proceda gre§it = esec

nu-si va putea dovedi posibilitatile in cadrul competitiei respective. Aceasta teza nu-si propune sa dovedeasca, de exemplu, ca unui luptator de categoria grea care, dupa salut, se

154

afla fata 'in fata (pe saltea) cu adversarul care este tot atilt de puternic, ii este mea si ca acest lucru ii va asigura succesul. Teza noastra afirma totusi ca luptatorul experimental resimte in acel moment numai frica "rezolvata", adica transformatorii energie; confruntarea cu frica avand loc inaintea competitiei.

In exemplul ce urrneaza Reinhold MESSNER (1991) a descris foarte plastic

"rezolvarea" fricii.

"Din experienta mea pe Nauga Parbat, cand am facut prima ascensiune pe un pisc de 8000 m, am constatat cil. inainte de a vrea sa incep ascensiunea am observat timp de doua saprnmiim foarte atent peretele stancii, am §tiut foarte exact ineotro ma indrept, nil-a fost atat de frica noaptea ineat nu puteam dormi ~i stateam intins scaldat in sudori reci. A veam posibilitatea sa ma hotarasc daca voi intreprinde esealadarea sau voi abandona. Si m-am deeis sa n-o fae. Mi-arn spus cii daca-mi este atat de friea n-am voie s-o fae, mi-am aeordat inca patru-cinci zile §i in tot acest timp nu am facut decat sa rna giindesc cat tin 1a viata mea §i plimbandu-ma sub acest perete am meditat de ce imi este, de fapt, frica. Doar nu trebuie sa-mi fie frica aflandu-rna in tabiira de baza unde nu exista pericol de avalan~e, nu este necesar nici un efort, nu trebuie sa construiesc un cort §i sa nu fae nimic, $i, incetul eu incetul, mi-am impus un calm astfel tncat inainte de a porn] la drum am avut un somn foarte lim§tit. Apoi, m-am sculat Ia ora cinci §i am pormt la drum. Aceasta inseamna ca, 1a plecare, frica a disparut. Mi-am spus in prealabil ca mi-e frica de eeva care nu exista, doar de 0 inchipuire. Pe urma am inceput sa ure ~i am reu§it foarte repede sa parcurg jumatate din traseu, mi-am instalat acolo bivuacul §i mi-am spus: sa vedem cum 0 sa fie noaptea aceasta . .sham ell numai noaptea este periculoasa. In noaptea aceea am dormit exceptional, m-am simtit bine pe peretele acela §i a doua zi mi-am spus ell voi face ceea ee ered ca este indicat sa fac" .

Exemplui lui Reinhold Messner ilustreaza foarte dar cele trei procese ale curajului.

In primul rand, elvorbe~te despre stresul de a porni la drum; in spiritul maximei din titlul artieolului de fata el nu se supune acestui dictat. In al doilea rand, el des erie in eontinuare confruntarea cu frica ~i eforturile sale de a le stapani in mod constient ~i, prin aceasta, de a Ie manipula. In al treilea rand, Reinhold Messner descrie, in ultima fraza, eliberarea sa prin gandirea pozitiva.

TEZA nr.3

;', , ••.....••••••••.•.•••••• , • •••••.••• , · •••••• · .••• i · ...•••••••.•.•.•.•.•.•....•.•••••••••..••.•••.••••.•••••.••••• , ...•...•••..•.••••••••

1 Curajul consta in a avea incredere in prnpriile aptitudini ~i propria spotanteitate. ) Curajul consta in a accepta provocarea, a-ti dovedi propria valoare ~i a-ti

! pianifica compoi'tamentul dupa criteriul corectitudinii.

................................................................................................. , , ., " .

155

Maxima" curajul consta in a nu lasa ca frica sa-ti dicteze propria ta actiune" exprima in mod dar eli numai irnprietenirea cu "propriul tau insotitor" si invingerea fricii prin rabdare nu sunt suficiente pentru a capata curaj. Este nevoie ca la acestea sa se adauge "propria actiune". Poate ca in aceasta privinta se poate folosi terrnenul de "formate" utilizat de antrenori: A-I forma pe sportiv In ce priveste personalitatea sa competitionala inseamna siH scoti din punctul in care se afla, dupa ce a facvut cunostinta cu comportamentul de evitare ~i cu frica. Acest sportiv eliberat reprezinta modelul pe care si-l doreste orice antrenor. Aeum incepe abia pentru antrenor activitatea esentiala in sport: provocarea §i dorinta de a depasi mereu limitele propriilor posibilitati de a cauta noi situatii competitionale de a se intreee cu adversari tot mai puternici:

5. INFLUENT AREA SPORTIVULUI CURAjOS ("ELIBERA Til)

Incepand cu ARENDT (1992) se poate, de fapt, vorbi despre fragilitatea actiunii omului ~i, in special, a eurajului. In cadrul celor trei procese des crise in articolul de fata privind dezvoltarea eurajului exista in permanenta pericolul ca tendinta de "evadare" sau friea §i teama sa nu obtina ca~tig de cauziL Comportamentul sportivului in timpul competitiei este ca 0 melodie ce se eompune din aceste trei procese §i important este ca eurajul sa fie eel care da tonul,

In fata antrenorului se ridica urmatoarele intrebari:

-Este situatia exterioara a aceste; competitii pentru sportivul respectiv astfel structurata ineM el poate sa reprezinte "scena" (ARENDT 1992) pe care sa'-§i poata desfasura ambitia §i sa-~i realizeze planurile de vietorie?

- Au Iaeut oare antrenorul §i sportivii la antrenamente §i in cursul competitiilor de pregatire tot ce trebuie pentru ca in momentul unei indoieli de sine a sportivului, acesta sa nu-si piarda linia direetoare a ideilor sale pozitive §i obiectivul preconizat?

- Cum l§i ridica moralul.Insusi sportivul? Cunoaste el oare situatiile in care acest lucru poate fi realizat? Poloseste sportivuljde exemplu, anumite formule pentru a consolida IntampHlri, perceptiisi senzatii pozitive ("aeeasta va fi aruncarea mea cea buna", "aceasta este buna dispozitie de care am nevoie", "eu simt energia mea").

- Ce posibilitati de a-si ridica moralul au fost trecute cu vederea desportiv in aceasta competitie? In ce situatie i-a disparut curajul? Pierderea curajului poate fi 0 urmare a

156

"recidivei unor deprinderi mai vechi" Aceasta recidiva a deprinderilor gresite este fenornen cunoscut care in psihologie se cheama "regresie". In lumina ecuatiei cavernei pe sportivul curajos n apuca frica de Iibertate; el prefera sa fie din nou Incatusat de locul sau din totdeauna,

- De ce posibilitati suplimentare de ridicare a moralului dispune antrenorul?

'In actiunea de a da curaj antrenorul aplica metodele explicarii, evaluarii, stimularii si urmaririi obiectivului (vezi HUG 1991).

Criteriul justetei acestei activitati conform fonnulei

a.proceda cored = succes »

pretinde antrenorului §i sportivului 0 atitudine pozitiva fata de antrenamentele privind conditionarea fizica, tehnica, taetica §i fata de competitia ca atare, In antrenamentul privind tehnica acest ·lucru se ref era· fa trrorea, deja .. menti_onata, a ·.incercarii. optime, pe care sponivul. experimentat in ce prive§t~ antrenamentul psihologiqoconsolideaza suplimentar cuajutol1.l1 antrenam~ntlliui ideomotor, Sp<;>rtivtll. yxperimentat c\lnoa§te atmosfera

se poate antrena in mod optim

are de facut pentm a

consolida obiectivele formulate in mod pozitiv. Sportivul l§i aminte§te, de testare pentru a-~i impune obiectivele fata de propriile sale

Il1aceasta, atreia faza a dezvoltarii curajului, are locplanificarea consecventa a succeslflui. eu aceasta ocazie. antrenorul ~i sportivul stabilesc mas uri. realizabile ~i controlabile; de exemplu, pentru perfecti_onareajucatomlui de rezerya astfel inca! acesta sa poata: deveni titular (sa ca~tige la antrenamen( doua din cinci dueluri, Ia convorbirile din cadrul echipei sa-~i sustina in mod ofensiv pi"opriile opinii .sa se.preocupe de mediul ambiant §i sa foloseasca activitatea cu mass-media pentru a~~i forma 0 conceptie mental~ pozitiva). In provocarea din timpul desfasurarii competitiei atentia nu mai depinde de deconectari interioare sau exterioare. Jucatorul poate decide singur asupra cui urmeaza sa~§i indrepte atentia. Dupa legea gandirii pozitive rezulta ca atentia consolideaza atingerea obiectivelor., iar nerespectarea duce la faptul ca. evenimentele l~i pierd din forta lor, din care cauza in

. cursul unor exercitii sistematiceobiectivele' pozitive vorputea sa se afirme~i sa se extinda

157

BIBLIOGRAFIE:

ARENDT H.: Vita aktiva oder tatigen Leben. Miinchen 1992. BALLAUFF Th .. Systernatische Padagogic. Heidelberg 1962.

BECK E.: Motivation + Mut :::: Sieg. Leistunssport 17 (1987), 1, 12-16.

BIRKENBIHL F., BLICKHAN C., ULSAMER B.: Eisting in das Neuro - Linguistische

Programmieren, Speyer 1987.

FLASHAR H.(Hrsg.): Griechisches Lesebuch. Frankfurt 1987.

FROMM E.: Haben oder Sien. Die seelischen Grundlagen einer neuen Gesellschaft.

Miinchen 1989.

GUGGENBERGER B.: Das Menschenrecht auf Irrtum. Anleitung zur Unvollkommenheit.

Miinchen / Wien 1987.

HUG 0.: Menschenfuhrung und Gruppenprozesse. Situative Fuhrung fur Trainer.

Schorndorf 1991.

MESSNER R.:· Wie bist Du, wenn Du mit Dir allein bist? Miinchen.

SCHEL-L;§ACFI. (.).: Mein~rfolgs.syteIll· Positive Lebensfiihmng in Jheorie und Praxis.

Freiburg 1978. . ..

WISCHMANN B,: UberdenMut im.Sport und seine Ubertragbarkeit (1) und (II).

Leistunssport 15 (1985), 2;45-48 bzw. 337-38.

AUTORUL

Dr.OttollUG. DiplomaUn psih<;>logie. Diplomat in sport. ColaboratOi" al .

Cornitetului pentru Sportul de Perforrnanta al Confederatiei Germane a Sportului,

ADRESA

DeutscherSportbund, Otto-Fleck-Schneise 12, 60528 Frankfurt.

Tradus din limba germana in limba romana de Dagobert NACHT.

158

DICTIONARY of SPORT SCIENCE German English

Erich BEYER (Editor), Verlag Karl Hofmann, Schorndorf, Germany. 2., unveranderte Auflage 1992.

820 ANTRENOR

Personna competenta (expert), care dirijeaza (trains) sportivii In antrenarnent ~i (ii) cllliuzeijte (coaches) In competitie. In plus, §i pe linga, cunostiinjele si aptitudinile necesare oricarui profesor de educatie fizica, coach-ul trebuie sa posede cunostinte speciale (tehnice), specifice domeniului sau de specialitate (disciplina sportiva) si, in special totul, din metodica coachingului. De obicei, la baza acestor cunostinte sta, suplimentar unei educatii formale adecvate, experienta personals din antrenamente si cornpetitii.

NOTA. Termenul "trainer" are un inteles mult mai limitat in S.U.A. decit in Europa. EI este aplicat antrenorilor sportivi ce au responsabilitati asupra starii de .sanatate si prevenirii .acciden~lor §i, persoanelorin~arcin'lte cu "condijionarea" sportivilor (Ex.: strength trainers, antrenori pentru forta). Persoanele care conduc antrenamentele tehnico-tactice ale sportivilor sint numite, in S.U.A., 'coach" (v, Head Coach);

Persoana care Indruma, in tirnpul unei competitii, sportivi (sau echipe) expunindu-Ie (oferind) indicapi tactice §i motivtndu-i. Activitatea sa este limitata la acele momente din competitie in cursul carora este permis contactul dintre sportiv ~i coach.' Posibilitatile de interventie variaza In functie de disciplinele sportive: contact verbal, ·l'e parcursul pauzelor si lntreruperilor de joe (sporturi colective, box) sau, doar, intre probele .unei competitii (girnnastica Ia aparate, atletism). NOTA:

Limba engleza: In special in sporturile de echipa

care sportivii de catre un numar

de . , Head Coach are

Limba franceza: Termenul "entraineur" poseda un sens mai larg .• In plus fata de functia de diri;Clionare pe timpul competitiei (definita mal sus);eL preia ,de rnanier:f explicita - §ifiilic!iile din antrenament, in sensulpregatirii competitiei.

Coach

179 COACH

Head Coach

WE.BSTER's Encyclo~c Unabridged DICTI0i'llARYof English language GRAMERCY BOOKS New York / Avenel, New Jersey, USA, 1989.

COACH: (substantiv, eel mai adesea atributiv) (din engleza; coche = trasura; din germans: kutsche = triisura, birja): A. (1) Atelaj mare eu patru folio de obicei inchis, tractat de cai. B. [derivind din conceptul prin care mentorul (dascalul) lndruma novicele (elevul) pentru un examen J. (7) Persoana care instruieste sau antreneaza un performer sau 0 echipa de ( ... ); specific:persoana care instruieste sportivii la nivelul principiHor fundamentale ale sportului competiponai ~i care dir!l£iioneaza strategia nnei echiDe (ex: coach-er al nne! (!ChiDe de football). {verb tranzitiv} (11) A oferi instrucjie sau a statui pentru ... , conform capacitatilor de coach (Ex.:engl.: "He coached and trained her until she was women's all-State tennis champion"; rom.: a indrumat-o si a antrenat-o, pinli a devenit carnpioana de tenis a USA). {verb intranzitiv} (14) A actiona, direct sau prompt, ca un coach (coach-er). {adverb} (16) Service al transportului aerian, mai ieftin decit "first class" [ex: el a zburat eu "coach-class' de la Denver la New York].

COAC!-'tER (substantiv) Persoana care calauzeste.

COACHMAN (substantiv) Persoana angajata pentru a "calauzi" 0 triisurii sau un postalion.

159

,

Josef WIEMEYER,

If Leistungssport" 1, 1995, pag. 51

,

In competitiile diferitelor tipuri de sporturi se. poate observa .ca sportivul nu este in masura, adesea, siHi recunoasca propriile greseli de miscare sau de actiune, dar di el depinde deajutorul antrenorului (coach-ului) sau.Se presupune caaceste probleme rezulta din faptul ca sportivii dezvolta 0 atitudine de autonomic foarte . slaba pe timpul antrenamentelor. Pe baza rezultatelor din "Teoria invallirii" (1) §i .Iuind in con.sideratie IUgdelele "Stiintei motricitatii" (2), autorul analizeaza cauzele posibile propunind, t()todata, solutii,

1.DouA AFIRMA'flI AtE ANTRENORILOR:

Douaafirmatii ale unor .antrenori au reprt:zentat

acest articol.

Un antrenor de inot s-a exprimat textual:

"Dacd tnotatorii, met nu, sunt in perrnanenta corectati greseli ":

repeti: mereu vechile lor

Un antrenor.de.juniori la atletism s-a exprimat ~i el textual:

"Am observat 0 data: La un concurs de saritura cu priijina peniru junioriurrnatoarele: tinerii saritori tocmai trecusera peste stachetd cand au tnceput deja sa se uite la antrenorii lor pentru a primi indicaiii ",

Aceste anecdote nu reprezinta cazuri izolate, chiar si la sportivi de elita mondiala s-a putut observa la competitii internationale (de exemplu, la tenis, saritura in lungime,

1 N. R.: A se consulta definitia termenului "Teoria Invatfuii" In dictionarul de Stiinta Sportului (englez, francez, german) editat de Erich Baier (1992),

2 Ibidem

160

aruncarea discului) di antrenorii e) lor - uneori prin intermedin! unor sernne-interogative in timpul competitiilor, dau indicatii §i fac corecturi sportivilor.

Inseamna aceasta oare ca antrenamentul tehnic din sportul de performantaeste prea putin orientat spre Irnbunatatirea autonomiei sportivilor ?

In materialul de fata urmeaza sa se dezbata modele didactice teoretice §i constatarile empirice ale cercetarii motorii pentru a discuta problemele legate de autonomia, din procesul de antrenament, privind instruirea §i tehnica.

2. iN LEGATURA CU NOTIUNEA DE II AUTONOMIE "

In multe discipline sportive (de exernplu, tenisul, inotul sau atletismul) nu este, de regula, permis ca ,antrenorulsa intervina in timpul competitiei prin corecturi sau indicatii asemanatoare. Sportivii sunt deci obligati sa-~i aprecieze calitatea mi~carilot fii.rii sprijinul antrencrilor lor §i in cazul cand este necesar,.sa-§i Ie imbunatateasca pe bazacorectarilor efectuate din proprie initiativa.

I Din aceasta cauza, In articolul de fala, prin "autonomic" trebuie sa se inteleaga ap,itudinea sp~rti~ilor ~e ." pute~ sa aprecieze P".'P'!" lor coordonare senzomotorica III nmpul compet*el, rara aJutor din afara ~l, atunci cand este cazul, sa efectueze corectarile necesare.

TEORETICA DESPRE iNV ATARE

Care sunt problemele ce pot apare in cursul formarii unei autonomii astfel tntelese (dupa cum a fost prezentat anterior) in timpul aritrenamentului tehnic ?In sport, antrenamentul tehnic cuprinde trei subdomenii: antrenamentul pentru insu§irea tehnicii, antrenamentul pentru aplicarea tehnieii~i' antrenament1.11 suplimentarpentruperfectionarea tehnicii(veziMARTINL1991; ELHNERTZ 1991),

Pentru aceste trei domenii apar ca sernnificative trei aspecte care se.refera la modelele

teoretice si constatarile empirice:

- modelul conceptual de instruire si coordonare, elaborat de SCHMIDT (l991a),

- abordarea' prelucrarii pe baza unui transfer adecvat, dupa LEE (1988)' ~i

- ipoteza "ghidari" din cercetarea CR (cunoasterea rezultatului).

(3) In textul urmator terrnenii de "antrenori" ~i "sportivi" se refera totdeauna si la colegele lor de sex feminin,

161

MODELUL CONCEPTUAL A LUI SCHMIDT

modelul.lui SCHMIDT (l991a; v . FIGURA 2) nu poate fi sustinut in amanunt

(de exemplu, diferentierea intre identificarea stimulilor dIC"C,Jl\...,,- miscarilor §i programarea

miscarilor -HODDMANN 1993; critica general a facuta de WIEMEYER 1994a ~i b) el explica totusi eli trebuie acceptate trei feluri de surse de inforrnatii.

Toti propriosenzorii (pivotii muschilor, senzorii articulatiilor, tendoanele senzorii tactili si vestibulari) contribuie la aceasta conexiune inversa. Conexiunile inverse musculare proprioceptive cuprind facta musoulara, lungimea muschilor, pozitia.iarticulatiilor §i a corpului, A,gest mod de conexiune inversa paresaprezinte importanta abia intr-un moment mai.avansat al procesului.de antrenament pentru tehruca (vezi, de exemplu, FLEISHMAN, RICH 1963). Se pare cii premisa pentru folosirea conexiunilor inverse proprioceptive.consta in verificarea lor fata de informatiile necunoscute, Conexiunileinverse proprioceptive trebuie deci, sa fie confruntate in prealabil in mod sistematic cu jnfcrmatiile necunoseute pentru a putea sa. ne facem pareri proprioceptive adecvate.

Feedback-ill exteroeeptiv intrinsec

La acest.feedback contribuie sistemele vizual~i acustic pe care SCHMIDT (1991 a) le defineste camodalita!i senzoriale ce pot fi delimitate relativ usor.

Acestui punct de vedere trebuie sa i se opuna parerea ca, de. exemplu, perceptia vizuala.se compune prinintegrare eel putin din senzatii vizuale,vestibulare §i cinestezice (vezi de exemplu, PRQBST 1991). Delimitarea feedbackului exteroceptiv de eel proprioceptiv este deci formant ~i lipita de 0 fundamentare functionala.

Feedbackul intrinsec se foloseste la efectuarea de mi§cari in special pentru a compara reaferentele ce apar in realitate in timpul miscarilor cu reaferentele senzoriale (reaferentele) asteptate 0 data ce miscarea corecta (FIG. 2). Din discrepanta intre aferentele asteptate ~i cele reale rezulta un semnal privind 0 greseala care arata fie ca ceva nu a fast prelucrat sau ca a fost considerat ca fiind prelucrat in procesele de corectare a propriilor rniscari (de exemplu, SCHMIDT 1975). Sistemul' senzomotor este deci, in principiu, in stare ca, pe baza acestor mecanisme interne decornpararesa recunoasca, rara nici 0 informatie din exterior, daca miscarea respectiva a fost executata corect adica corespunde cu rniscarea planificata

162

respectiv intentionata. Regulile privind mecanismele respective de comparatie (de exemplu, schema de recunoastere) trebuie dobandita prin instruire senzomotorie, respectiv prin antrenamentul pentru tehnica.

Eroare
~ir f
~ lui
Identificarea excitantu U1
,
Alegerea miscarii
Program area miscarii
? I ,
Referinte ,
,
- ~
,~ ...
cornparatie __j .~~
Programul mi~carii
.....

Maduva spinarii
&
1 '"
,. .;;:
5
Muschi I Feed-back
. Puterea musculara .,.
u
'"
~. ..c
]
1:4.
Miscare Feed-back
Articulatii, pozitia corporala
-. 1 ~I!r . ~ '" I,.
Mediu Feed-back
Vedere, auz
-.-
Masurarea rezultatului Cunoasterea rezultatului .i
Cunoasterea desfasurarii FIGURA 2. Modelul conceptual al procesului de coordonare senzomotorie (modificat dupa SCHMIDT 1991, 265).

163

extrinsec

Acest feedback este comandat dinspre exterior de ~F"t-~,or, .. / antrenor ( instructor sau

un aparatde masudi. Acest feedback de pregatire imbogateste feedbackul aceasta cauza, se rnai numeste §i "informatie Imboga!ita" (NEWELL 1991).

Acest feedback poate fi comandat ca 0 cunoastere mornentana a rezultatelor (Knowledge of results", adica CR) sau un rezultat referitor la desfasurare ("Knowledge of

performance", adica CP).

Daca urmarim acest model atunci ar trebui folosite, In principiu, toate procesele de feedback prezentate pentru a se putea asigura un antrenarnent eficient pentru tehnica, Este evident ca in spiritul notiunii de autonomie avut aici in vedere trebuie sa tinem seama sa nu se produca 0 dependents prea putemica de conexiunile inverse extrinsece fiindca acest lucru ar avea drept consecinta ca sportivul, intimpul competitiei, datorita disparitiei acestei surse de informatii sa fie in pericol de a inregistra 0 diminuare a performantei .

In cercetareaprivind aspectele motorii au fost stabiliti urmatorii factori care pot tmpiedica 0 folosire egala a eelor trel surse ale feedbackului, respeetiv sa intensifice dependenta' nedorita de feedbackuri extrinsece,

- Daca exista 0 relatie corespunzatoare de incredere intre eel ce preda §i discipolul sa~atunci se poate dovedi statistic tendinta semnificativa de a se bizui mai curand pe feedbackul extrinsec chiar atunci cand acesta - cumeste in cazul de fata unde este yorba de o problema de anticipate a unei coincidente - este evident fals (vezi BUEKERC I MAGILL I HALL 1992). Exista deci tendinta de a. se concentra} cu p~e..cadereJ asupra sursei de informatie care, de regula, nu este disponibila in timpul cornpetitiei.

HANKE / WOERMANN (1993, 4) se indoiesc ca aceasta situatie categorica este reprezentativa pentru practica, Citatele mentionate in introducere §i observatiile ulterioare din practica competitionala dovedesc ins a ca este posibil sa se gaseasca neaparat relatii de dependenta.

- Feedbackul imediat poate - de exernplu, in cazul invatarii unui exercitiu de rasucire

- sa intrerupa prelucrarea feedbackului intrinsec (vezi SWINNEN / SCHMIDT I

NICHOLSON I SHAPIRO 1990). Si in acest caz are loc 0 neglijare a surselor de inforrnatii care de regula, trebuie aplicate in exclusivitate in timpul competitiilor.

Urmatoarele masuri par importante in antrenamentul pentru tehnica sub aspectul autonomiei:

164

I . .1. Informatiile extrinseci din partea antrenorului, instructorului etc., ar trebui obiectivate, de exe:n~lu, cu .ajuto~l Inregistr~rilo~ video sau de dHre 0 alta persoana. 2,. Feed~ack~r:le extnns~el nu ar trebui aplicate nernijlocit asupra miscarilor. Ar trebui prevazuta, In prealabil, 0 faza de autoevaluare.

Constatarile prezentate indica de ce autonomia sportivilor in timpul antrenarnentului §i cornpetitiilor reprezinta 0 problema importanta, Tocmai surseler'de feedback care nu sunt disponibile de regula in timpul competitiilor li se acordacu precadere atentia in cursul proceselor de instruire motorie si, in consecinta §i in procesele de antrenament motor pentru tehnica, in timp ce feedbackurile intrinsece pot fi folosite ~i in timpul competitiilor. Aceste experiente au fost confirmate de propriile mele experimente in ce priveste instruirea sportiva motorie.

Procese de prelucrare pe baza unui transfer adecvat dupa LEE

LEE (1988) porneste de la teza di miscarile pot fi transferate tara probleme tn alte contexte, de exemplu, de la antrenament la competitie, dad in ambele contexte actioneaza aceleasi procese de prelucrarte a informatiilor. In sprijinul ipotezei sale, LEE prezinta cinci argumente (vezi §i WIEMEYER 1993a, 189 ~i urrn.).

- In cercetarea "interfereritei contextuale" ("contextual interference") rezultate bune realizeaza In special grupele experimentale care deja din timpul procesului de lnvatare a mi§carii au fost confruntate in permanenta cu contexte noi ~i necunoscute, in timp ce grupele experimentale care 1nvata in mod continuu in acelasi context tind spre automatizarea unei mi~cari stereotipe.

- Conditiile variabile ale desfasurarii exercitiilor conduc la formarea de reguli privind raportul intre conditiile de invatare ~i executia rniscarii (de exemplu, SCHMIDT 1975, critica lui WIEMEYER 1992b). Aceasta formare de reguli permite transferul variabil al miscarilor in alte contexte.

- Situatiile privind invatarea ~i aplicarea se deosebesc frecvent prin aceea ca in cazul invatarii sau in antrenamentul de dobandire a tehnicii prin persoana care instruieste se transmite rezultatul unui feedback extrinsec, care rnai tarziu, in situatia aplicarii, nu mai are loc. Cei ce invata §i care au primit rnai rar in cursul procesului de invatamant feedbacku . extrinsece realizeaza, In contexte fad feedback extrinsec, de regula, perform ante mai bune. Acest aspect va fi tratat In mod mai arnanuntit in continuare.

165

Este mal

avantajos sa fie nominalizate chiar cele mal mici abateri sau greseli ale elevilor? In aceasta privinta experientele efectuate de cercetarea psihologica a sistemului motoriu indica eli nu este cazul sa se faca acest lucru. Mi§carile simple analizate par sa fie mal bine transferate in noile contexte in cazurile cand feedbackurile extrinsece sunt date numai atunci cand se depasesc anumite limite de toleranta,

_ In fine, prezinta interes pentru practica 0 alta constatare prezentata de LEE (1988):

mi~carile ritmice pot fi transferate mai bine in noi contexte atunci cand ele sunt insusite in prealabil printr-o indicatie simultana ritmica pe cale acustica. Ritmul prescris din exterior pare sa devina deci 0 parte integranta a reprezentarii interne a miscarii §i ar putea fi transferat in mod flexibil in alte contexte. De exemplu, el nu-si pierde calitiitile sale oaracteristice pe masura trecerii timpului. Se pare di tocmai ritmul joaca un rol central in ce prive§te lnsu§irea mi§carii ~i antrenamentul privind tehnica ca urmare a functiei sale unitar-integratoare (vezi §i RIEDER I BALSCHBACH I PA YER 1991; HERRMANN 1992; in ce prive§te functia si importanta limbii ~i proceselor de vorbire vezi BORN/MUNZERT 1992). Din aceste: argumente se desprind urmatoarele indicatii practice:

Elemente ale situatiilor competilionale ar trebui sa fie integrate de timpuriu ~i sistematic in antrenamentul privind tehnica:

_ alternarea sistematica a modului de punere a problemelor §i a situatiilor in jocurile sportive, dar §i in disciplinele sportive "inchise", ca gimnastica ~i atletismul, deoarecesi in aceste cazuri contextele nu sunt niciodata identice(in ce prive§te saritura cu prajina vezi WIEMEYER ! SPIEGELBURG 1994). In aceasta se include §i simularea unor aspecte de culise ale competi!iilor, cum ar fi zgomotul produs de spectatori (penttu alergarile de §tafeta vezi OBERSTE / WIEMEYER 1991).

_ antrenamentul privind tehnica in condijiile excluderii conexiunilor inverse extrinseci §i/sau celor intrinseci; de exemplu, in lipsa antrenorului, cu ochii tnchisi

etc.

_ antrenamentul privind tehnica cu conexiuni inverse cu Uilime mare de banda

sau sintetic, adica numai in conditiile depasirii unortolerante sau a unor conexiuni inverse care se fac simultan pentru mai multe tncercari.

Elementele care nu apar in situatie competitionala ar trebui folosite rar atunci

cand pot avea un efect negativ, §i anume:

_ 0 conducere prin informatie cu ajutorul unor conexiuni inverse extrinsece

prea frecvente sau

_ 0 conducere fizica prin acordarea de sprijin sau altele asernanatoare.

Elementele care desi nu apar in situatii competitionale, dar care ar putea avea totu~i efecte pozitive ar trebui folosite sistematic, cum este de exemplu, asistenta ritmica acustica,

166

Ipoteza "ghidarii"in cercetarea CR

Ipoteza "ghidarii" considerata de MARSCHALL (1992, 63) ca descrierea primara a efectului, a fost formulata pentru prima data de SALMONI I SCHMIDT I WALTER (1984, 364) si publicata in numeroase lucrari ale grupului condus de RICHARD A. SCHMIDT. Este yorba de realitatea deja suficient de demonstrate in mod empiric si care a mai fost evocata ca 0 frecventa mai redusa a conexiunilor inverse extrinsece are drept urmare rezultate mai bune in insusire decat 0 conexiune inversa dupa fiecare 1ncercare. SCHMIDT (1991b, 67-72) porneste de la ipoteza unei "teorii a operatieide feedback bazate pe doi factori",

Feedbackul extrinsec are efecte pozitive in faza de Invafare.

- Feedbackul of era informatii despre gre§eli care pot fi folosite mental pentru efectuarea unor corecturi necesare, fireste numai in cazul unei relatii specifice intre feedback §i sarcina ce trebuie executata (vezi, de exemplu, MANKE ! WOERMANN 1993, WIEMEYER 1994b). Principals dificultate consta in acest caz, In cerinta ca feedbackul extrinsec sa indice nu numai greseala ci, in aeela§i timp ~i posibilitatile pentru inlaturarea acesteia; In caz contrar feedbackul extrinsec este prea putin eficient (vezi ~i PHOLMANN 1994).

- Feedbackul serve§te motivarii sportivilor de a-§i ImbuniWiti petformantele. Acest efect motivational trebuie apreciat din doua puncte de vedere: pe de 0 parte feedbackul extrinsec indica faptul di performanta mi~carii nu corespunde inca suta lasuta cerintelor. De aici rezuWi motivarea de a-si 1mbuniitati propria performanta. Pe de altapartte, feedbackul extrinsec ar trebui de regula, sa indice ca performanta mi§dirii se Imbunatiite§te continuu, deci cii antrenamentul a fost util, Acest lucru duce la 0 intensificare a motivarii de a se supune in continuare unor eforturi la antrenament.

Feedbackul extrinsec prezinta [nsa Ji efecte negative.

- Dupa cate un feedback la fiecare executie a unei mi§cari apare 0 "dependenta de feedback", ceea ce inseamna eli feedbackul extrinsec devine 0 parte a sarcinj.i ce trebuie executata. Prezentarea feedbackului extrinsec se include deja in planificarea actiunii iar feedbacul devine de-a dreptul a§teptat. Experiente, proprii au condus la indicatii sigure in aceasta direqie.

167

- Feedbackul extrinsec solicits atentia din care cauza se produc interferente sau blocarea alter informatii importantre. In masura In care se acorda feedbackului extrinseeo atentie selectiva, se neglijeaza conexiunile intrinsece. Aceasta poate sa conduca la situatia ca feedbackul intrinsec sa fie "ingrijorat" ~i sa nu mai poata fi folosit ulterior in timpului competitiei.

- 0 reprezentare stabila este impiedicata fiindca au loc prea multe ("maladaptive short-term corrections"). Prin feedbackul intrinsec se obtin, in anumite imprejurari in permanent a, informatii ca eeva nu este inca executat in mod corect. Este posibil sa se execute mereu anumite miscar! Tarii a reusi sa le stabilizeze, MARSCHALL (1992) a reusit sa demonstreze ca toate grupule experimentale la executia unei sarcini de optimizare tactil-cinestezic (reproducerea unei 9arcini, de sarituri in ina1time), realizeaza, imediat dupa primirea unei conexiuni inverse extrinsece, 0 diversitate mult mai mare a rezultatelor la sarituri, decat in cazul execujiei rara conexiuni inverse extrinsece.

WULF (1992) limiteaza eficienta instruirii unei frecvente relativ reduse a feedbackului CR asupra instruirii unei categorii de mi~cari (programul Motor Generalizat), nu iosa si asupra unei masurari exacte a parametrilor. Fara indoiala delimitarea categoriilor de mi§cari reprezintii 0 problema importanta, Criteriile pe care mi le pune la dispozitie teoria PMG (timpul relativ egal, succesiunea identica a activarii muschilor, forte relativ egale (vezi SCHMIDT 1985; ROTH 1989 critica lui WIEMEYER 1992a, 1994a 54-66) par nesernnificative pentru activitatea practica. Ar fi de dorit sa existe criterii mult mai putin restrictive ca, de exemplude exemplu, criterii calitative (vezi MUNZERT 1989).

Daca este deci verba de invatarea unei categorii de miscare §i nu de stabilirea exacta a parametrilor miscarii nu ar trebui sa se execute cate un feedback extrinse dupa fiecare incercare. Daca tinem, seama, in continuare, de avantajele instruirii in grupe care au sarcina sa-si fad autoevaluarea (vezi WIEMEYER 1993b, 1994a 25-27) aceasta tehnica ar trebui aplicata, in orice caz, dupa fiecare miscare inainte de a apare feedbackul extrinsec,

"Ghidarea" in sensul conducerii cu ajutorul unei asistente vizuale acustice sau fizice pare de asemenea, sa aiba 0 eficienta didactica redusa (vezi SCHMIDT 1991 a) cu exceptia situatiei cand se mentine caracterul unitar al miscarii - ca de exemplu, III cazul ritmicizarii acustice.

In concluzie se pot deduce urmatoarele aspecte practice:

168

"Ghidarea" este un lucru bun, dar ea nu trebuie sa tie prea restrictiva §i trebuie aplicata cu chibzuinta, astfel tncat sa conduca la autonomie.

- Ar trebui sa se renunte la corecturi, respectiv conexiuni inverse extrinseci.

dupa fiecare executie a unei miscari. Dupa cum rezulta din constatarile lui .

MARSCHALL (1992) numarul conexiunilor inverse ar trebui redus, repartizat neaparat pe timpul unei unitati de antrenament si sa nu fie bloc at.

Sportivii ar trebui sa se antreneze autonom pe pareursul unei faze chiar daca - mai ales in _faza de dobandire a tehnicii - este posibil sa apara §i efecte negative (de exempluAHANYES / LIPPENS / FUNKEEINECKE 1994; LIPPENS 1990).

- In antrenamentul privind tehnica ar trebui sa li se solicite sportivilor sa efectueze, in mod sistematic, autoevaluari in functiede anumite criterii (vezi §i DAUGS / BLISCHKE / MARSCHALL I MULLER 1991,51).

- Situatiile in care se acorda asistenta nu ar trebui sa fie continue. Daca siguranta sportivilor 0 permite, acestea ar trebui repede reduse.

4. DESPRE APLICAREA CONCRETA

Inainte de a mentiona cateva exemple concrete despre modul in imbunatatita cu certitudine autonomia sportivilor, este necesar sa recapitulam pe scurt principiile generale ale antrenamentului privind tehniea. Aceste principii nu trebuie intelese ea afirmatii universal valabile, ci ca aspecte orientative (vezi ultimul capitol).

Primele trei aspecte pot fi, de exemplu, integrate, dupa cum urmeaza, antrenamentul aruncarii discului, Dupa 0 pregatire prealabila (iricalzirea generala specified) sportivul executa rnai multe aruncari ale discului avand anumite sarcini specifice (de exemplu, pretensionarea sernnificativa a musculaturii pentru aruncare). Arunciirile mregistreaza cu ajutorul unei camere video a carei pozitie depinde In fiecare caz de " .... c<_ ... tehnic respectiv. Dupa executarea fiecarei miscari sportivul i§i autoevalueaza mai singur executia miscarii in functie de criteriul respectiv, iar dupa aceea antrenorul exprima parerea. Dad intre aprecierile antrenorului ~i ale sportivului exista discrepante recurge Ia ajutorul inregistrarii video.

Pentru 0 structurare variabila a proceselor de antrenament s-au facutrnai multe propuneri privind executarea exenl!iilor legate de actiunea de rotire §i intindere Ia saritura cu prajina (vezi WIEMEYER / SPIEGELBUNG - 1994) care necesita, altele, executia actiunii in diferite contexte (la bara fixa, paralele, sol funie) pentru a posibilitatea unei transpuneri asupra cornplexului de miscari care intervinein executi sariturii ClI prajina.

169

Un exemplu de folosire economicoasa a informatiilor extrinsece ~l de reducere sistematica sau chiar eliminare a diferitelor surse de inforrnatii este

antrenament tehniea in fotbal (de exemplu, exercitiile pentru lovirii mingii) In conditiile In care loviturile se executa ell ochii deschisi Si inehi§i ~i cu diferite strategii in ce priveste atentia §i privirea. In continuare, s-ar putea evalua extrinsec numai fiecare a cincea incercare iar 0 corectura a unci terte persoane se va face numai in cazul depasirii anumitor tolerante ca, de exemplu, a unor greseli grave, cum ar fi 0 pozitie gresita fata de minge.

Folosirea unor exercitii asistate de ritmicizare de exemplu, la schiul alpin poate include ritmuri oscilante, indicate din exterior sau autodeterminate care devin prin rniizica

. "

san vorbire,obiectul unor procese de antrenament mental sau de realizari motorii (vezi

RIEDER I BALSCHBACH / PAYER 1991, 33-40). In aceste conditii ritmicizarea poate urrnari trei obiective (vezi BORN I MUNZERT 1994, 2) ~i anume:

- Prescrierea de timpi pentru acpuni de mi§care speeifiee (de exemplu, "lung-scurt").

- Indicarea unor accente dinamice (de ex.emplu, prin vorbire cu glas scazut sau voce

tare) si

- alegerea, respectiv initierea unor actiuni specifice (de exemplu, "batul - Intinde - intoarce" ca formule prescurtate pentru deelansarea §i dirijarea elanulu~.

5. CONCLUZrr

Nu se poateda un raspuns general in legatura cu intrebarea privind autonomia sportivilor in antrenamentul pentru tehnica. Nu s-au pututdeduce deeM eerinte relativ generale din modelele didactice teoretiee §i ceristatarile empirice carira le revine un rol de orientare-si.earerrebuie sa ajute la cre$terea autonomieiin cursul antrenamentului privind tehnica, atunci cand aceasta nu se aflll. inca la un nivel suficient de ridicat. Prezentul articol trebuie considerat mai ales ca 0 modesta contributie la 0 actiune rationals in cursul antrenamentului privind tehnica.

Problemele de detaliu apar cu certitudine atunci cand antrenamentul privind tehnica trebuie efectuat in anumite discipline sportive, avand in vederea atingerea unor obiective specifice, precurn §i un anumit continut dinainte stabilit, Numai experienta poate sa ne arate cu ce frecventa a conexiunilor inverse, eu ce repartizare ~i variatie se poate lucra eu succes

170

~i eficient in antrenarnentul privind tehnica. In aceasta privinta nu exista retete brevetate, ci numai niste puncte de sprijin care au fost enuntate in mod sumar In materialul de fata.

BIBLIOGRAFIE:

BORN A., MUNZERT J.: Bewergungsrhythmisierung und Sprachgenbrauch, Poster auf der ASP - Jahrestagung vom 8.-10. September 1994 in Kaln,

BUEKERS M;,~AGILL.~,~., HALL K.J.: The Effect of Erroneous Knowledge of Rezults on Skill AcqU1S1tion when Aumented Information is Redundant. Quarterly Journal of Experinental Psychology 44 (1992),105-117.

DAU~S R., BLISCHKE K., MARSCHALL F., Mb'LLER H.: Videotehnologien fur den Sp.ltzensport. 2. Teil : .Praktische Erfahrungen und konzeptionelle t.:rberlegungen zur Vldeoausstattung und Videoarbeitan Spitznsportzentren.Leistunssport21 (1991),1,50-55.

FLEISHMAN E.A., RICH S.: Role of Kinesthetic and Spatial - Visual Abilities in Perceptual- Motor Learning. Journal of Experimental Psychology 66 (1963), 1, 6-11.

HANKE U., WOERMQNN S.: Lernerzentriertes Techniktraining - zum EinfluB selbstgewahlter Lembedingungen. U nvercffentlichtes Manuskript.Erlangen/Niimberg 1993 HAN YES B., LIPPENS V., FUNKE - WIENECKE 1.: "Was man weiB was man machen sollte!" Experintelle Dberprtifung von Lehrstrateigien. Unveroffentlichter Projekt _ Bericht: Hamburg 1994.

HERRMANN K.: Rhythmus als methodische Hilfe im Geriittumen. Unveroffentlichte Magister - Zulassungsarbeit. Heidelberg 1992.

HOFFMANN J.: Vorhersage und Erkenntnis. Gottingen 1993.

171

LEE T. D.: Transfer - Appropriate Processing : A Framework for Conceptulizing Practice Effects in Motor Learning. In: MEIJER O.G. I ROTH K.(Hrsg.): Complex Movement Behavior. Amsterdam 1988, 201-215.

LEHNERTZ K.: Technktraining. In: RIEDER H., LEHNERTZ K.: und

Techniktraining. Schorndorf 1991, 107-195.

LIPPENS V.: Die AuBensicht der Innensicht. Sportpadagogik 14 (1990), 1, 54-59. MARSCHALL F.: Informationsfrequenz und motorusches Lemen. Frankfurt I M. 1992. MARTIN D.: Merkmale einer trainingswissenschaftlichen Theorie des Techniktrainings. In:

DAUGS R., MECHLING H., BUSCHKE K., OLIVIER N.: Sportmotorisches Lemen und Techniktraining. Bd.I. Schorndorf 1991,53-77.

MUNZERT J.: Flexibilitat des Handelnes.Koln 1989.

NEWELL K.M.: Augmented Information and Acquisition of skill. In: DAUGS R., MECHLING H., BLISCHKE K., OLIVIER N.: Sportmotorisches Lemen und Techniktraining. Bd.I. Schorndorf 1991, 96-116.

OBERSTE W., WIEMEYER J.: The regulation of manual aiming movements using the example of baton pasing in the 4xlOO metres relay.New studies in Athletics 6(1991),1,53-66 POHLMANN R.: Motorisches Lemen. Bewegungslernen, Psychomotorik, Rehabilitation.

Reinbek 1994.

PROBST T.: Iritersensoriche Interaktion beim Menschen. Munster 1991.

REIDER H., BALSCHBACH R., PAYER B.: Lerner durch. Rythmus. Koln 1991. ROTH K.: Taktik im SportspieL Schorndorf 1989.

SALOMONI A., SCHMIDT R.A., WALTER C.B.: Knowledge of Results and Motor Learning: A Review and Critical Reappraisal. Psychological Bulletin 95,(1984),3,355-386 SCHMIDT R.A.: A Schema Theory of Discrete Motor Skill Learning. Psychological Review 82 (1975),4225-260.

SCHMIDT R.A.: The Search for Invariance in Skilled Movement Behavior. Research Quarterly for Exercise and Sport 56, (1985), 2, 188-200.

SCHMIDT R.A.: Motor Learning and Performance. From Principles to Practice.

Champaing 1991a.

STELMACH G.E., REQUIN J.(Hrsg.): Tutorials in motor neuroscience. Dordrecht 1991b, 59-75.

SWINNEN S.P., SCHMIDT R.A., NICHOLSON D.E., SHAPIRO D.C.: Information Feedback for Skill Acquisition. Instantaneous Knowledge of Rezults Degrades Learning.

Journal of Experimental Psyhology: Learning, Memory and Cognition 16(1990),4,706-716 WIEMEYER J.: Motorische Kontrolle und motorisches Lemen im Sport. Grundlagen und Programme. 1 Teil : Motorische Kontrolle. Sportpsychologie 6 (1992a), 1,5-11, 2. Teil:

Motorisches Lemen. Sportpsychologie 6 (1992b), 2, 5-12.

WIEMEYER J.: Hie Rhodus, hie salta! Zum Lern - und Anwendungskontext von Bewegungsreprasentation. Sportunterricht 42 (1993a), 5, 187-198.

WIEMEYER J.: Interne Bewegungsreprasentation, Zur Publikation in "Sportwissenschaft" angenommenes Manuskript. Munster 1993b.

WIEMEYER 1:: Perspektiven der Motorikforschung. Kritische Reflexion zentraler Positionen und ausgewahlter Probleme der psychologisch akzentuierten Motorikforschung. Spectrum der Sportwiessenschaften 6 (1994a), 1, 5-26.

WIEMEYER J.: Interne Bewegungsreprasentation, Grundlagen.. Probleme, Perspektiven.

Kaln 1994b.

172

WIEMEYER J., SPIEGELBURG A.: Hie Rhodus, hie salta! Ausgewiihlte Beispiele zum Motto "Lerne das Springenanwendungsgerecht" Sportunterricht 43 (1994), 1, 21 ~32.

WULF G.: Neuere Befunde zur Effektivierung des Bewegungslernens. Spottpsychologie 6 (1992), 1, 12-16.

AUTORUL:

Dr. Josef WIElVIEYER, nascut 1960. Asistent pentru perforrnanta la Colegiul de Sport de performanta al U niversitatii wesfalice W~lhel~s din Munster. Specialitati: perceptia miscarii, controlul mi§carii, invatarea ml~caru.

ADRESA:

Dr. Josef WIEMEYER, Institutul pentru Performanla Mi~carii, Horstmarer Landweg 62 b, 48149 Munster.

173

Oliver

I

"Leistungssport" 1, 1995, pag. 60

1. INTRODUCERE ~I FUNDA1VIENT ARI TEORETICE

In sportul de performanta depasirea situatiilor critice reprezinta unul din principalele obiective de cercetare in ee prieeste optimizarea performantei, Dupa ce HINDEL I KROHNE (1988, 1989) austudiat depa~irea situatiilor eritice In tenisul de masa, iar SCHLICHT §i al. (1970) ~i WELSCH I HAUSER (1991) au eercetat aceeasi problema pentru triatlon, a aparut problema daca rezultatele aces tor studii pot fi extinse §i asupra altor discipline sportive. In acest context HINDEL ajunge la 0 concluzie, mai eurand pesimista ~i precauta; "transpunerea rezultatelor cercetarilor de psihologie sportiva dintr-o disciplina sportiva in alta, este posibila numai eli importante restrictii, deoarece fieeare disciplina sportiva prezinUiconditii specifice diferite in ce prive~te rolul depa§irii stresului'' (HINDEL 1989, 18) .EI indica, in legatura cu aceasta, conditiile diferite (de exemplu sporturi de echipa sau individuale) influenta mediului (conditii meteorologice, traseul, conditii de sala), respectiv nivelul mereu diferit al excitatiei optime pentru un succes sportiv al unui sportiv sau al unei sportive. (HINDEL 1989, 19). Toti autorii mentionati mai sus au ajuns tnsa la concluzii interesante care, reflecta, pc de 0 parte, speeificul disciplinei sportive iar, pe de alta parte, caracterul unitar al rezultatelor pe care le vom trata in mod detaliat, tnsa abia in finalul discutiei.

Bazandu-ne pe aceaste consideratii am initiat un proiect de cercetare pe durata a doi ani in problema modului cum, in special, fondistele si fondistii se descurca in situatiile critice ~i in ce masura se poate demonstra 0 oerelatie intre depasirea stresului si succesele sportive in probe le de fond. Din motive organizatorice §i metodice cercetarile s-au limitat la distante de 5000 §i 10000 metri. Proiectul nostru si-a propus in primmul rand, sa stabileasca stresorii existenti in alergarile de fond ~i sa le fad operationali, Pornind de la aceste rezultate ar trebui ca intr-o a doua etapa sa studiem in functie de specificul situatiei, depasirea acestor stresori, in conditii cat mai apropiate de cele din cadrul competitiei, pentru ca Intr-o a treia etapa sa se evaluieze eficienta aplicarii acestor strategii de depasire.

174

175

Baza teoretica a studiului nostru efectuat pe teren Il formeaza teoria lui LAZARUS (1966), LAZARUS! FOLKMANN (1984). precum si expunerile referitoare la reglarea psihica naiva (de exemplu, NITSCH, ! HACKFORTH 1979). Pentru determinarea eficientei strategiilor de depasire aplicate ne bazam pe propunerile lui HINDEL ! KROHNE (1989) si pe afirrnatiile lui KRATZER (1992) privind seriozitatea actiunii.

In continuare vom prezenta §i discuta modul de a intelege §i evalua strategiile de depasire. Pentru intelegerea si operationalizarea in amanunt a stresorilor specifici disciplinei sportive respective ne vom referi la STOLL (lucrare in curs de tiparie).

Principalul mod de punere a problemei in cadrul studiului nostru se referea la strategiile de depasire a anumitor situatii entice, precum §i a eficientei aplicarii acestora. Pentru intelegerea strategiilor de depasire ne-arn folosit de metoda "autoconfruntarii prin video" (KALBERMATTEN, 1986) §i am dezvoltat-o in continuare in conexiune eu modul nostru de a pune problema. Marele avantaj rnetodic al aplicarii acestui mijloc ajutator consta in aceea ca sportivul adoptiJ. intr-o situatie de solicitare "rolul de observator" ~i astfel retraieste inca 0 data actiunea in mod "activ", l§i consolideaza modelele interne ale executiei actiunii §i i~i poate aminti mai bine conditiile care au precedat executia actiunii. Inteviurile amintite privind confruntarile au fost analizate §i evolute cu -ajutorul unei analize a structurii ccntinumlui (MA YRING, 1988).

Pentru determinarea eficientei strategiilor de depa§ire aplicate ne-am. bazat pe eoneeptul de seriozitate a aqiunii (KRATZER 1991 b), precum §i, din punctul devedere metodic, pe propunerile-lui HINDEL ! KROHNE (1988). Baza a constituit-o studiul unei "linii de baza" a sportivilor ~i sportivelor care vor fi analizate in continuare combinate cu strategiile de depasire aplicate,

resemnarea 19,2 %

nici 0 strategie de depasire 16,4 %

1. Cautarea de mijloace de inforrnare / aplicare,

2. Concentrarea, si

3. Resernnarea.

T ABELUL L Repartizarea situatiilor critice (relevante cornpetitional) In cele 17 cornpetitii studiate.

Siuatia Frecventa Procentul Procent
cumulat
Contactul cu adversarul 127 39.0 39.0
Probleme privind programul esalonat 133 4l.6 80.5
in timp
Creerea unei brese 30, 9.5 90.0
Probleme fiziologice 23 7.0 97.0
1.5 98.5
1.5 100.0 cautarea informatiilor 22,6 %

14,2 %

reevaluarea 7,7 %

relaxarea nervoasa 2,2 %

i. REZULTAl'tLE CERCETARII

FIGURA 1. Repartizarea strategiilor de depasire din totalul situatiilor critice.

In total.am analizat 323 situatii entice (sernnificative competitional) in 17 competitii studiate. In aceste cercetari cele mai frecvente solicitari au fost reprezentate de situatiile "program tactic esalonat in timp" si "contactul ell adversarul" (TABELUL 1). Dae observam aplicarea strategiilor de depasire in toate situatiile critice caracteristice cornpetitii se constata ca au fost folosite ell precadere trei forme de depa~ire.

Daca analizam frecventa aparitiei strategiilor de depasire, defalcate in functie de situatiile critice, surprinde ca strategiile "cautarea informatiilor ! folosirea unor mijloace tactice", n concentrarea" si n resemnarea" joaca in toate cazurile un rol insernnat. Dad observam toate situatiile entice constatarn ca, in general, cu 16 % in medie nici 0 aplicare

176

nu rezulta dintr-o strategic naiva de depasire. Nivelul ridicat al "nedepasirii" situatiilor critice ar putea fi explicat printr-o lipsa de disponibilitate a strategiilor de depa§ire, in aceste situatii analizate. in continuare, surprinde ca diferitele situatii critice au fost depasite pc deplin §i prin mijloace specifice situatiilor respective. Astel, in situatiile "programu! tactic esalonat in timp" §i "contactul cu adversarul" strategiile de depa§ire "cautarea inforrnatiilor / folosirea mijloacelor tactice" §i "tehnici de concentrate" Ie revine un rol de frunte, In situatiile "creerea unei brese" predomina "tehnicile de motivare §i concentrare". Dimpotriva, in situatiile "probleme fiziologice" strategiilor "motivate" §i "calmare" le revine cea rnai mare parte din totalul strategiilor folosite (FIGURA 2).

FIGURA 2. Compararea folosirii

de depasire in diferitele situatii

iN LEGATURA CU DETERMINAREA EFICIENfEI

Problematica care are drept consecinta aplicarea metodei din studiul efectuat pe adica dependenta aparitiei unor anumite situatii critice pe parcursul desIa~urarii alergarii permis efectuarea unei cercetari empirice a aplicarii unor strategii dedepa~ire care resp~ctivreduc§ansele de .. succes, • numai pentruur~atoareledoua situatii "respectarea / ner(:spectarea uriui program tactic" §i "cootactul cu adversarul".

177

In acest context a fost identificata aplicarea unor strategii de resemnare "toate acestea nu au nici un sens" sau "oricum nu se rnai poate obtine ""UH1'''li,~a abandonez") care evident reprezinta, in ambele cazuri expuse mai sus, strategii de

exernplu,

eu

ce se opun succesului. In situatia "respectarea / nerespectarea unui program tactic" strategia de depasire "cautarea informatiilor / aplicarea mijloacelor tactice" a putut fi identificata ca cea care sprijina succesul (de exernplu "Ia kilometrul trei eram deja mai rapid cu 10 secunde fala de programul meu. Eu prefer sa reduc acum putin nivelul ritmului pentru a putea sa 11 cresc rnai tarziu din nou").

Cu ajutorul unor exemple individuale concrete, efectele aplicarii unor tehnici de depasire ce sprijina I respectiv reduc / §ansele dt; succes, putand demonstra validitatea afirmatiilor noastre si, prin aceasta, implicit, putand confirrna rezultatele respective.

CAZULI

Inexemplul care urmeaza 'este vorba despre un fondist care si-a propus sa-si imbunatateasca eel mai burt timp personal §l sa se califice astfel pentru campiontele de land.

Situatiile 3, 5 §i 11 se afla in prim planul observatiilor noastre (vezi FIGURA 3). Prin

aplic;<U"ea ~e tncercari de depa~ire

spijina succesul (cautatea inf0rmatiilor / aplicarea

mijloa.cel6ttehnice)in situatiar'programul.tastic de timp" alergatorul reuseste sa-§i realizeze

obiectivul. In continuare sUrPrinde di sport1vUl ""'cn"'t'h depasire-eare "reduc §anselede. succes"(resemnarea).

a renuntat complet Ia strategiile de

2 3

4

5

kilometri

FIGURA 3. Reprezentare interdependenta a desIa§urarii alergarii, a situatiilor entice apanlte ~i tentativele de depasire pentru sportivul 03ES Intr-o cursa pe 5 km (abrevieri: 5 - adversar (G); 2 bresa (L); 4 - program de timp (Z); 9- singuratate (E);)

178

CAZUL 2

In FIGURA 4 se prezinta faza de finis a alergarii atletei 09PL. In acest caz este yorba de finala unui carnpionat national. Obiectivul alergatoarei a fost sa se situeze pe un loc bun la mijlocul clasamentului si totodata sa-$i lmbunatateasca recordul personal. Un loc pe podium l-a exclus de la bun inceput din cauza lipsei de experienta si a unei premise insuficiente sub aspectul posibilitatilor fizice.

secunde

20 iO

o -i 0

-20

-30

-40

-50

o

Reprezentarea incepe cu desfasurateacuraei cam de pe lakilometrul$ase. .Se obsesva ca ea se afla inca pe 0 pozitie corespunzatoare "recordului personal". Intre kilometrii 6 ~i 10 ea pierde total contactul: cu patru· adversate, de~i ests yorba de adversare pe care le cunoaste personal ~i pe-care, dupa cum declara intr-un interviu II de regula le invinge" . Dupa ce aplica tentative de depa$ire prin resemnare ea pierde legatura cu adversarele trei ~i patru. Desfasurarea alergarii lise rastoarna" In defavoarea ei. Ea pierde timp fata de "programul ei tactic II II • lntre kilometrii opt ~i noua au loc alte eontaete eu adversare - Acum atleta noastra este din nOll depa§ita de un grup de patru sportive. Si iarasi apar la dansa tentativele de depasire prin "resemnare " care li diminuiaza sansele.de succes. In continuare, desfasurarea alergarii reprezinta 0 consecinta logica a acestui mod de depasire a efortului : tentativa de record personal esuaza, si sportiva trece ultima linie de sosire. In interviul ee l-a acordat

atleta confirma cit nu se simte epuizata din punct de ~i nu poate nici ea insa$i sa-'~i expIiee esecul.

179

Specificul situatiilor in care se aplica in diferite situatii critice anurnite de

depasire devine evident prin frecventa aparitiilor diferitelor de in anumite

situatii critice. In situatiile "respectarea I nerespectarea unui program tactic de "contactul Cll adversarul" §i II se creaza 0 bresa ce nu poate fi acoperita" se aplica mai frecvent strategii care permit 0 actiune activa si deci 0 modificarea acestei situatii ( cautarea informatiilor ! folosirea mijloacelor tactice §i a strategiilor de concentrare ). Situatia "problerne fiziologice" poate fi depasita printr-o autoinstruire pozitiva , respectiv calmarea sau reevaluarea acestei situatii. Acest rezultat vine in sustinerea indicati,ilor generale de actiune elaborate de SCHLICHT (1989) pentru sportivi de perforrnanta pe care le-a putut confirma ulterior tntr-un studiu efectuat pe teren' asupra unor sportive $1 sportivi care practicatriatlonul (SCHILlCHT§i altii 1990a, 1990b). Alergatoarele §i alergatorii studiati folosesc in mod evident 0 forma activa dedepasire atunci candconsidera ca situatia poate fitinutasub control ("progtamul tactic de timp" si "oontactul cu adversarul"). In schimb, aturiti cand se apreciaza cit situatia nu mai poate fi tinuta deloc sub control, sau numaiintr-o micamasura, se recurge laaplicareaunorstrategiimaicurand pasive {de exernplu,

In. studiul de tnai sus s-al1ttecut tn revista strategiilede depa§ire folosite, de sportivi folosirii::lo metodacie analiza calita.tivlL Pe hlnga aceaStas-afalosif §i metoda aut()Confruntlitii prin video. Am ales aCeastif metoda pentru it putea sacllprindem un nutnar cat mai mare de stategii dedepa~ire, de durata, specificeunor anurnite situatii ce intervin in aetivitateaat1etilor, pe e§.tpositiillnconditii cat mai variate ~i ami apropiate de cele ce se desru§oara • inrealitate. In· continuare, folosirea acestei rnetode de cercetare In' ce- prive§te cunoasterea desIa§urarii proceselor de depasire a efortului s~a dovedit a fi justificata.

Data un antrenor sau instructor foloseste unul din procedeele descrise in aceasta Iucrare el poate sa-§i dea seama despre strategiile de depasire folosite de fondistele sau fondistii sai in diferitelesituatiide efort. Iri acest caz, el poate diagnostica repede daca atletii saifolcseso in t()ate situatilecritice aproape exclusiv aceleasi strategii de depasiresau un anumi(aletgatorse dovedeste in cornportamentul-sau de depa§ireca fiind relativ labil, respectiv daca elaplica in mod nesistematic eforturile de depa~ire.

180

Din rezultatele prezentate mai sus se poate deasernenea constata ca, intr-un numar relativ mare de cazuri, atletii studiati nu aplica in unele situatiinici un fel de strategie de depasire, din care cauza in uncle cazuri se trezesc neajutorati in fata acestor situatii critice. In mod special, in procesul de antrenament acesti atleti trebuie sa fie pregatiti pentru a putea infrunta situatiile specifice ce apar in cursul unei competitii. In acest scop ar trebui Insa elaborat in prealabil un program de antrenament prin care se face instruirea in dorneniul strategiilor de depasire care s-au dovedit eli asigura succesul in cursele de fond.

ANTRENAMENTUL PENTRU DEPA~IREA STRESS-ului

Noi amelaboratun asemenea program de.depasire a stress-ului care in prezent se afla in faza-de.testare .. In cadrul acestui program sefolosesc procedee de .interventie psihologica de foartemareamploare,dupa cum le-a descris recent STEFFGEN (1993)' care le-a aplicat §ievaluar in corelare cu un prograin de depii.~irea Sllparii.rilor; Metoda centrala de intet\lentie pentru dezvoltarea unui antrenamentdedep~ire.a stress-ului la fondiste.§i fondi~ti,bazat perezultatele studiului nostru,li.ofera antrenamentul pentru 0 nOllaevaluare satIreevaluare (STEFFGEN 1993, 45) care, in esenta, are .• origineaillprogra.m~.llde intetventiea lufN0VACQ(1978) -.': Obiectivu1.i:).ee$tui antretiaIllep.vconsta in aceea ca, pe lJazaitInqrexperiente Xnvatate sa •. se.perceapii in .mode()n~tient situatiile destres,.preeum ~i deAl, controla reactiile .la .aeeste sitJ,ta.tii,. prin fol()~irea in mod adecvata.un,or strat~e;iide depa~ire .. Prillacea.~ta.se. pOlite obtine §i qcre.§+ere atQ1erantei la.>stres. ;\Cystantrell!.l.i1Jent, bazandu-se pe.studiuUui STEFFGEN (1993), poate fi.defalcat.lntrei fazePrincipaly.

Faza de.informare, ca un prim pas serveste spOrtivUhlisii-~i con§tientizeze aparitia ~i trairea. unor situatii critice §i sa aplice strategiile de depa§ire in mod constient, respectiv sa le inteleaga. In aceasta situatie este cazul sa revenim din noula. metoda .confruntarii prin video -, Competitiile inregistrate sunt analizaje ~i evaluate impreuna de atlet si antrenor in ce priveste situatiile entice determinante pentru rezultatul competitiei. Acestui obiectiv Ii pot fi de. folossi inregistrarile .suplimentare Ia documentatiile.de alltrenament .care se refera in mod specialIa aplicarea strategiilor de depasire jncursnl antrenarnentului ~i competitiei,

Infaza urmatoare.- denllmita.deexersare, seJnvata diferitestrategii depa~il"e (In special autoiw:!ica.tiile), Aceste autoinstruc~hmi.p?t fi exers.ate ell

181

procedee de vizualizare si confruntare. In aceasta activitate sportivul trebuie sa verbalizeze cu voce tare, prin autoinstructie strategiile de depasire care aduc succesul timpul interrnediar de la kilometrul cinci eu imi spun: alearga acum fiecare tur in 80 de secunde si vei reusi in final lin tirnp de 32 de minute").

In faza de aplieare aceste indemnuri trebuie exersate in situatii de stres asemanatoare celor din cadrul competitiilor. In acest scop se pot folosi competitii pregatitoare pentru punctele de varf ale sezonului, respectiv sa se ia contact cu Iocurile de desfasurare a acestora.

In. prezentse efectuaza .in. continuare cercetari in domeniul depa§irii stresului §i a performantei sportive in trianon, precum $1 verificarea antrenarnentului nostru 'dedepasire a stressului in cursele de fond ~i triatlon:

BIBLIOGRAFIE:

fUNDEL C. ;.Pie. Bewaltigungkritischer Situationen .irn.Tischtennis: SploI"tlDSV'ehlologte (1989),3,18-25.

BINDEL C.,. KROHNE W. : LeistungSfordernede lind ., rnindernde:BewaItigungstechniken ih untetschiedlichenkritiScheri Situati(}hlll1 1'ischtennis. MruhZerBenchtezur Personlichkeitsforschung, .Nr; 21. Johannes - Gutenberg ~>UrU"VersitiifMrunz 1988:

KALBERMATfEN U.:Selbstkonfrontation. Eine Methode zur Erhebungkognitiver Handlungsreprasentation.Jn : LENK, H. (Hrsg.) : .Handlungstheorien - interdisziplinar (vol, 3, II.). .Milnchen 1986, 659-679.

KRATZJ3.R H.:.PsychisCh~J?elastl.mg .und Belastbarkeit.irn SporLln:I(VNA.TH. P. , SCIJELLENBERGER H.: 1'atigkeitsorientierteSportpsYcho1qgiy-gineEinfUhrung fUr Sportstudenten und Praktiker: Frankfurt / Main 1991a, 235-264.

KRATZER H.: Die Analyse der Handlungszuverlassgkeit als Voraussetzungfiir die Ableitung psychologiseher Interventionsmaflnahmen. Vortrag zum 8. Europaischen KongreB der Sportpsychologie in Koln 1991b.

LAZARUS R.S., LAUNIER R.: Strebbezogene Transktionen zwischen Personen und Umwelt. In : NITSCH, R. (Hrsg.) : Streb, Theorien, Untersuchungen, Mafmahrnen, Bern / Stuttgatt / Wien 1981.

MAYRING P.: Qualitative Auswertung im Rahmen des Belastungs - BewaltigungParadigrnas. In: BRUDERL L (Hrsg.) : Theorienn und Methoden der Bewaltigungsforschung Wienhein I Miinchen 1988, 200-207.

NITSCHJ.R., HA<:.KFORTD.: Nive Techniken qerPsychoregulati?l1. In.: qA.BLER H., EBERSpAcHER H., KERN J., SCHILLING G.(ffrsg.) : Praxis der Psyhologie im Leistunssport. Berlin 1979, 299-311.

182

NOVACO R.W.: Anger and coping with stress. In: FOREYT J., RATHJEN D. (Hrsgj..

Cognitive behavior therapy. New York, 1978, 135-173.

SCHLICHT W.: Belastung. Beanspruchung und Bewaltigung, l. Teil : Theoritische Grundlagen. Sportpsychologie 3 (1989), 3, 10-17.

SCHLICHT W.: Komentar zum Interview von Axel Beblichrnit Jorg Ullmann: "Ich will mein Rennen laufen", Sportpsychologie 4 (l990b), 2, 14.

SCHLICHT W., MEYER N., JANSSEN J.P.: Ich will mein Rennert laufen - Bewaltigung belastender Ereignisseim Triathlon-Eine Pilotstudie.Sportpsychologie4( 1990a), 1 ,5-13.

SCHLICHT W., MEYER N., JANSSEN J.P.: Ich will mein Rennen laufen - Bewaltigung belastender Ereigrusse im Triathlon-Eine Pilotstudie. Sportpsychologie 4( 1990b) ,2,5-9.

STEFFGEN G.: Arger und Argerbewaltigung. Ernpirische Priifung von Modellannhmen und Evaluation eines Argerbewiiltigungstrainings. Musnter ! New York 1993.

STOLL 0.: Kritische Situation im Langstreckelauf und ihre Bewiiltigung. Dissertation am Fachbereich 05 der Justus - Liebig - Universitat Gielien 1994.

WELSCHP., HAuSERP.: Psychische Bewaltigung eines Ultrsatriahlon. In: BREMER D., ENGELHARDT M., NEUMANN G., WODICK R.: Triathlon: Schwimmen, Langtriathlon, Trainingssteuerung. Ahrensburg 1992, 89-94.

183

COMPETITllLE

Peter BLASER, Christine STUCKE, Kerstin WITTE "Leisrungssport" 1, 1995, pag. 36

1. Opinii privind nivelul actual de dezvoltare a tehnicii sportive.

Deja la inceputul anilor '70 DIACICOV a indicat, in cadrul expunerii sale "Perfectionarea tehnicii sportului" ca atingerea mliiestriei sportive depinde in mod hotarator de nivelul tehnic al sportivului, care este, la randul sau, deterrninat de gradul de folosire eficienta a potentialului fizic (DIACICOV 1973, 15). E1 considera ca intre nivelul tehnic §i gradul de efort (consumul de forte fizice raportate la unitatea de rezultat sportiv obtinut) exista un raport invers proportional care se reflects in eficienta mi§carii. Eficienta mi§carii sportivului depinde deci, in opima lui DIACICOV, in primul rand, de calitatea stapanirii tehnicii de mi~eare folosite. Din aceasta cauza problema eficientei tehnicii prezinta 0 importanla esentiala pentru pregatirea pe termen lung a performantelor sportivilor. Din punet de vedere biomecanic eficienta tehnica se refleeta in modul in care organismul folose§te forte le reactive §i exterioare in sensul rezolvarii problemei mi§carii, eu 0 folosire cat mai redusa a muschilor: Cercetarile privind partieularitatile caracteristioilor cinematice §i dinamice ale miscarilor sportivului permit, Intr-o anumita masura, sa apreciem nivelul

Verificarea efioientei tehnicii a jucat un rol foarte insemnat 10 §tiin~a sportului in ultimii 20 de ani mai aales din punctul de vedere al pregatirii sportivilor in vederea unor competitii de mare importantlL Au fost publicate numeroase lucrari care au exercitat 0 influienta deosebita asupra teoriei §i diagnosticului antrenamentului. Astfel, de exemplu, GROPLER ! THIESS (1975, 1976, 1979) s-au referit in ani '70 intr-o serie de lucrari privimod capacitatea de efort fizic, ca corelatia stransa ce exista intreaptitudinile fizice §i indemanarile fizice sportive. Pe baza conceptiilor lui DIACICOV, KOPPLIN (1979) §i OLFERT (1981) au dezvoltat criterii objective ce pot fi aplicate pe scar a larga pentru

184

verificarea eficientei tehnicii sportive luand ca exernplu inotul si canoea, respectiv saritura in lungime. KOPPLIN (1979), in special, a studiat raportul intre propulsie si frecventa ~i influienta acestora asupra realizarii vitezei, ddn punct de vedere al disciplinelor si probelor de rezistenta aratate mai sus. In timp ce KOPPLIN (1979) pentrua deterrnina eficienta tehnicii a renuntat la 0 analiza cinernatica cu ajutorul unor filmari si s-a limitat la trei variabile extraciclice, in continuare vorn discuta pe baza variabilelor' cinernatice intraciclice, doua metode de eterminare a eficientei tehnicii pe care le vom verifica pe exemplul unei sportive din cadrul unui club, din punct de vedere al posibilitatilor lor de aplicare.

2. PROCEDEE METODICE

Persoana testatii ~i planul de efectuare a cercetarii

Pe baza considerentelor expuse mai sus §i eu ajutorul unei analize de proces a unui antrenament (stilul "bras"), inotatoare de club, a fost urmarit de mai multe luni.

La fnceputul, pe parcursul ~i Ia sfar~itul perioadei de antrenament s-a efectuat un test in cinci trepte Intr-un canal cu viteza reglabiHi a curentului de apa conceput de PANSOLD (TABELUL 1). Cercetarile prezentate se bazeaza pe un test la inceputul (test 1) §i la sfar~ituI (test 3) perioadei de antrenament. Intervalulintre primul §i eel de al treilea test fost de trci Huni.Toate eic1urile de inot realizate in cursu1 fiecarui test au rost ananzan in sensu! repr~zentarii. unei serii de timpi. Pentru evaluarea testului nr. dispozitie 201, iar pentru eel de al treilea test 186 cicluri de inot.

T ABELUL 1. Structura solicitarilor la testul pentru treptele 1 §i 3

Durata

(minute)

Treapta 1 (80 %)

3 X 0.85 m/s

3 X 1 min 1 min intre intervalele de solicitare ~i 3 min intre treptele 1 §i 2

idem treapta 1

3 . min intre treptele 3 ~i 4 20 minintre treptele 4 ~i 5

Treapta 2 (85 %) 2X 0.90 mls 2 X 1 min
Treapta 3 (90 %) 1 x 0.95 mls 1 X 1 min
1 X 1.00 mls 1 X 1 min
Treapta 1 X 1.06 mls 1 X I min 185

COLECTAREA DATELOR

Ca indicatori pentru deterrninarea

57

tehnicii au fost

biomecanici (unghiuri, spatii, tirnpi si viteze) pentru fiecare ciclu de 1110t §i caracteristicile biomecanice corespunzatoare (diagramele spatiu - timp, unghiuri- timp, viteza- timp, chinograme cu simboluri). Analiza cinematica se bazeaza pe 0 inregistrare video bidimesionala care se valorifica cu ajutorul computerului (v. BLASER I GRAEFE I STUCKE 1992).

Ca indicatori ai aspectelor conditionale §i energetice se folosesc concentratia de acid lactic In sangele venos '§i frecventa cardiaca. Inregistrarea se efectuaza in pauzele intre diferitele trepte de efort.

Pentru verificarea starii ernotionale side motivare.a sportivului analizat, in timpul ~i dupa solicitare se face cu ajutorul profilului de polaritate care, dupa opinia lui MATHESIUS (KUNATH 1972) include "fona fizica", "activitatea" si "dispozitia".

V ALORIFICAREA DATELOR: criterii pentru efieienta tehnicii, Ejidenra mecanici: a tmpulsurilor (tfactarul de accelerate ")

Pentru a putea clarifica problema determinarii eficintei tehnicii s-a pormt de la premisa ca viteza orizontala medie v~ a ~oldurilor in timpul unui ciclu (care poarta ~i denumirea de viteza de inot) reprezinta indicatorul de performanta ce trebuie optimizat. In aeest seop s-a tncercat sa se determine influienta fiecarei marimi a miscarii asupra vitezei de inot.

Punctul de plecare a optimului ce urmeaza a fost modelulpe faze pentru inotul bras (JAHNIG I WUNSCH /WEGAND 1973) care a fost intocmit sub forma caracteristicilor vitezei orizontale - timpi pentru solduri, brate §i picioare. In legatura cu aceasta trebuie sa remarcam ca prin viteza bratelor ~i picioarelor se tntelege viteza relativa a ticulatiei piciorului, respectiv a mainii In raport cu soldurile.

Pentru a putea determina cu mai mare precizie impulsul total al corpului, au fost examinate in mod separat impulsurile ee efect de propulsieale miscari] bratelor si picioarelor. Impulsurile care sunt produse de miscari rara efect de propulsie sau miscari ale trunchiului nu au fost luate in considerare. De aici au rezultat urmatoarele relatii corelative.

186

v j --- > (V rnaxli . -------- ) t2 HPHB

( 1

tmaxP

v j--- > (Villa,p . -------- ) t2HPHP

mp

( 2 )

in care

VmaxB•P = viteza maxima a bratelor (B), respectiv a picioarelor (P);

t"HPHB,P = durata intimp a fazei principale a miscariibratelor sau a picioarelor; tmaxB,P = timpul necesar pana la aparitia vitezei maxime in timpul fazei principale; mB,p,T = masa bratelor ( B ), picioarelor (P) §i a trunchiului in ansamblu (T).

In relatiile (1) si (2) rezultate din reprezentarile teoretice se considers ca terrnenul din dreapta se coreleaza totdeaune cu atat mai mult cu viteza de inot cu cat rniscarea bratelor, respectiv a picioarelor, are un efect mai mare de propulsie. Aceasta inseamnaca rniscarea este eflcienta in cazul cand exista un grad ridicat de dependents matematica termenul din dreapta si viteza de inot. Expresiile (1) dimensiunii §i notiunii de "factor de accelerare".

Pentru a introduce coordonarea in timp a fiecarui impuls (adica, a miscarii §i picioarelor) in conceptia initiala trebuie analizat deasernenea in ce masura diterentele timp intre cele doua faze principale ale bratelor ~i picioarelor influienteaza viteza de Se presupune ca pentru acest timp exista un optim care permite 0 faza suficient de lunga alunecare, precum si 0 succesiune rapida a impulsurilor. Coeficientul structurii fazelor

Eficienta miscarii depinde, printre altele, de structura diferitelor clemente §i faza de relatiile lor reciproce. Luand ca baza timpii fazelor (preliminara, principala, de si de pregatire) s-a calculat un asa numit coeficient al structurii fazelor (CSF) ca 0 fJV.:l,tVt", exprimare a eficientei in timp a coordonarii mi§carilor in raport cu producerea de propulsie

100 %

CSF =

(3)

tEPHP,B + tOPHP.B + tYPHP,B

in care:

tEPHP,B = durata fazei prelirninare a miscarii picioarelor sau a bratelor;

tOPHP.B = durata fazeide tranzitie a miscarii picioarelor (P) sau a bratelor (B); tYPHP.B ::::: durata fazei de pregatire a miscarii picioarelor (P) sau a bratelor (B); tHPHP,B = dtrrata fazei principale a mi~carii picioarelor (P) sau a bratelor (B).

187

DE

Corespunzator conceptiei initiale, a fost calculat pentru toate ciclurile de inot ale testelor 1 si 3 atat pentru miscarea bratelor cat si a picioarelor "factorul de accelerare", La acest calcul a fost totusi neglijata ponderea relativa a masei mB/mT, respectiv mp/mT, deoarece acestea au fost considerate a fi constante. In primul rand, trebuie stabilit daca la sportiva testata "valorile accelerarii 11 la picioare sunt in mod semnificativ mai mari decat cele de la brate, In continuare exista diferente dovedite intre testul 1 §i 3 ( tabelul 2 ).

In timp ce pentru picioare valorile in testul J sunt superioare celor din testul 1, pentru

$

brate situatia se prezinta invers, Acest lucru poate fi considerat ca 0 premiza indicatie ca

eficienta miscarii bratelor §i a picioarelor in timpul antrenamentului este structurata §i se modifica in mod diferit.

TABELUL 2. "Factorii de accelerare" ( m/s2 ) ai picioarelor §i bratelor in testele 1 §i 3

Factorul de accelerare n x s Semnificalie
PICIOARE testul 1 201 8.30 1.60 semnif.
testu13 186 8.69 1.58 ( a = 0.01 )
BRATE testul 1 201 5.55 1.25 semnif.
testu13 186 5.06 0,89 (a = 0.001 ) Interesante sunt deasemenea modificarile "factorului de accelerare" in functie de structura solicitarilor (FIGURILE 1 §i 2 ). Atat pentru miscarea bratelor, cat ~i a picioarelor, valorile cresc in ambele teste. Rata de crestere difera insa tntre testele 1 §i 3. In timp ce pentru picioare "rata de accelerate" este in mod semnificativ mai mare in ultima treapta de solicitare la sfarsitul perioadei de antrenament fata de cea de la inceput, pentru miscarea bratelor se constata din nou 0 tendinta inversa. "Valorile accelerarii" sunt in mod semnificativ mai red use la sfarsitul perioadei de antrenament in domeniul vitezelor maxime §i medii.

Pentru evaluarea eficientei miscarii prezinta importanta nu numai valoarea "factorului de accelerare" ci, in primul rand, corelatia intre "factorii de accelerare II ai extrernitatilor ~i §i vitezele realizate de inotatori. T ABELUL 3 prezinta coeficientii de corelatie constanti si

188

rezultatele regresiei liniare. Surprinde ca tipul de corelatie tntre viteza de inot si "valorile factorului de accelerare", pe parcursul perioadei de antrenament se modifica foarte putin sal! chiar deloc, Aceasta se reflecta In ecuatiile de regresie corespunzatoare. Modelarea liniara este relevanta din punct de vedere statistic.

T ABELUL 3. Corelatia intre viteza de inot §i "factorii de accelerare"

Coeficieutul de corelatie Raportul intre viteza de inot si:

Ecuatia de regresie y = a+b*x

y - viteza de inot

x - "factorul de accelerate"

"Faetorul de accelerare" Picioare testul nr.1

Picioare testul nr.3

r =: 0.38 (sernn.) r = 0.42 (semn.)

y :::: 0.78 + 0.02 . x y = 0.78 + 0.02 . x

"Factorul de aceelerare" Brate testul nr.I

Brate testul nr.3

r = 0.57 (semn.) r = 0.31 (semn.)

y = 0.74 + 0.03 . x y :::: 0.80 + 0.02 . x

apa (m/s) sernnificatie la 0.85 ~i 1.06 m/s.

FIGURA 1. "Factorul de accelerate" al picioarelor in testele 1 ~i 3;

Altfel stau lucrurile in ce priveste intensitatea interdependentei exprimata coeficientii de corelatie. In timp ce pentru miscarile picioarelor se constata la sfarsitul perioadei de antrenament 0 interdependenta mal mare decat la inceputul perioadei, pentru miscarile bratelor aceasta scade. In concordanta ell opiniile noastre teoretice initiale.pornim de la conceptia ca prin antrenament eficienta rniscarii picioarelor a crescut lucru' care nu se poate confirma in ce prive~te rniscarea bratelor.

189

7/5
7,0 Dr"""
eo
M iii rest J
cs
c-, 6S
'"
jj
u
'.) 60
'"
(j)
y S5
,_
0
t)
~ apa (m/s) sernnificatie la 0.90, 0.95 §i L FIGURA 2. "Factorul de accelerare" al bratelor,in testele 1 si 3.

In concluzie, se poate spune ca, la sfarsitul perioadei de antrenament, sportiva a fest In stare atat sa-§i rnareasca "accelerarea" picioarelor, eat ~i sa-§i transforme, Intr-o masura mai mare aceasta "accelerate" in viteza de inot. In schimb, miscarea bratelor pare la sfu§itul perioade de antrenament mai putin eficienta. "Valorile accelerarii" se reduc in mod semnificativ iar influenta asupra vitezei de inot seade.

Aceste rezultate se confirma deasemenea prin analiza "pauzelor" intre rniscarile eficiente de propulsie ale bratelor §i ale picioarelor. Astfel, se confirm a din nou 0 eorelatie mai puterniea intre viteza deinot §i "pauzele de propulsie" intre mi§carea bratelon ~i a picioarelor in eel de al treilea test (r==0.89) in comparatie cu primul test (r=O.77). La "pauza de propulsie" care incepe cu miscarea bratelor aceasta corelatie scade din nou la

sfarsitul perioadei de antrenamen{. AIn .; I' 1 d

ump ce a pnmu test s-a putut emonstra inca un

coeficient de corelatie de r=-0.74, lual treilea test se constata numai un coeficient de r = -0.46. Cu toate acestea; in cercetarile efectuate nu amputut dovedi 'nici un nivel optim accceptat teoretic alpauzelor de propulsie.

COEFIClENTUL STRUCTURll F AZELOR

In mod analog eu "factorul de accelerate", s-a Incercat sa se analizeze eficienta miscarii, sub aspectul timpului, eu ajutorul coeficientului structurii fazelor. In T ABELUL4 se prezinta coeficientii medii pentru miscarea bratelor ~i picioarelor la Inceputul §i sfarsitul perioadei de antrenament. Se constata din nou ca se potdovedi diferente determinate statistic, atat intre miscarile bratelor si picioarelor, cat si intre primul si eel de al treilea test.

190

In general bratele necesita un timp relativ mai lung at fazei eficiente de propulsie pentru asigurarea vitezeide inot decat picioarele. Pe langa aceasta ponderea procentuala a principale a picioarelor scade pe parcursul perioadei de antrenament in comparatie cu "fazele auxiliare ". in timp ce la rniscarea bratelor, dimpotriva, coeficientul structurii fazelor creste in eel de al treilea test in cornparatie cu primul.

TABELUL 4. Coeficientul fazelor de accelerare (in %) la nivelul picioarelor si bratelor.

Coeficientul strueturii fazelor n x s Semnificatia
Picioare testnr.l 201 12.67 3.49 semnif.
test nr.3 186 12.03 2.55 ex 0.001
Brate test nr.I 201 17.19 4.41 semnif,
test nr.3 186 18.16 4.73 ex = 0.001 Noi apreciern cil un coeficient mai redus al structurii fazelor este mai eficient deoarece printr-o faza principala mai "scurta" dar rnai eficienta se asigura 0 propulsie

punct de vedere

timpului

picioarelor UU~:Y""H bratelor

corespunzatoare.

pe parcursul antrenamentului, in timp ee

apa (m/s) sernnificatie la 0.9, 1.QO §iL06Ill/s.

FIGURA 3. Coeficientulstructurii fazelor -picioare - in testele 1 §i

Aceste rezultate se confirma prin analiza coeficientului structurii fazelor functie de trepte de solicitare (v. fIGURILE 3 §i4). Inspeeial,infazele solicitare (90% -100 % din performanta maxima) pentru miscarea picioarelor din eel de al treilea test in comparatie pututdernOl1stra un coeficient mai red us al structurii fazelor.

191

procentuala a tirnpului de propulsie in conditiile mentinerii

de inot se considers ca

fiind un proces de econornisire. Dimpotriva, sportiva testata a avut nevoie In superioara de solicitare de 0 faza principala relativ mai lunga a bratelor la

de antrenament pentru asigurarea vitezei de inot. Cu alte cuvinte, ineficienta din punct de vedere al timpului.

bratelor a fost

£'!J
;'6 OrB'" 1
...
0 21
'0
.~ 22
.;:; 20
t
;:I 16
b
'"
~ Hi
v 14
'Q
tt:: 12
<l)
0
'" FIGURA 4.

fazelor - brate - in testele 1 si 3.

fazelor §i caracteristicile

TABELUL5. bi ornecanice seiecuonare:

Raportul intre ""'.nr,,,;,,,,, ... ,1 Picioare Brate
structurii fazelor ~.1
test 1 test :3 test 1 test :3
- frecventa miscarilor 0.97 0.97 0.91 0.92
- viteza de tnot 0.69 0.79 0.70 0.67
- lungimea ciclului -0.94 -0.95 -0.84 -0.89
- viteza maxima a soldurilor pe 0.46 0.71 0.4 0.59
durata unui ciclu Pentru confirm area coeficientului fazelor s-au calculat interdependente corelative ale coeficientilor privind frecventa miscarilor, viteza de inot, lungimea cic1ului §i viteza maxima a §oldurilor pe' parcursul unui ciclu (v. T ABELUL 5).

Exista'corelatii foarte importante intre coeficientul structurii fazelor ~i caracteristicile biomecanicecare pot fi considerate ca esentiale pentru structurarea eficienta a tni~carii de

192

inot. Din aceasta cauza pornim de la ipoteza ca coeficientul structurii fazelor poate reflecta eficienta unei miscari de inot din punct de vedere al timpului,

CONDITIONAL - "Factorii de accelerare " ~i "coeficientii structurii fazelor" of era inforrnatii privind eficienta extremitatilor din punct de vedere a vitezei de inot ce trebuie realizata.

Rarnane acum deschisa problema relatiilor ee apar intre 0 miscare imbunatatita a picioarelor simultan elJ.o miscare mai putin eficienta a bratelor sportivei testate ~i rnarimile ce pot fi masurate pepareursul perioadei de antrenament. In acest scop s-au utilizat concentratia de acid lactic in sangele venos §i frecventa cardiaca. S-a determinat asa-zisa curba acid laetic-perf6d:rianta tragconcluzii privind evolutia capacitatii aerobe de performantf;

(respectiv viteze) mai mari se obtin valori mai reduse ale acidului lactic; cu alte atunci cand curba acid lactic- perforrnanta prezinta "0 deplasare spre dreapta 0 aplatizare

a curbei".

10

e

6

100

Repaus Incarcatura in %

80

85

90

95

100

FIGURA 5. Curba lactat - performanta pentru teste le 1 ~i 3.

In al treilea test valorile acidului lactic scad in mod considerabil fata de primul in COI')(::Wi1e unor, trepte superioare •• de solicitare (FIGURA perfqrmqntiiprezinta .in .rnod . sugestiv "deplasan~a. spre dreapta", In

193

testata a fost in stare la sfarsitul perioadei de antrenament sa realizeze viteze ell un "efort" mai redus. In opinia lui DIACICOV (1973) se poate admite 0 crestere a eficientei

rniscarii deoarece se realizaza solicitari externe identice eu un efort

rnai redus.

"PROFILUL

Pentru structurarea antrenamentului sunt necesare cunostinte privind evaluarea subiectiva a solicitarilor la care este supus sportivul. No! am analizat.dispozitia subiectiva a sportivei testate cu ajutorul unui profil de polaritate. In FIGURA 6 sunt prezentate rezultatele chestionarii dupa terminarea solicitarii in cadrul testelor nr. 1 ~i 3 <

activitatea fo rta fizica dispozitia

Scala de punctaj a testului: 1 "'" stare foarte buna I

stare foarte proasta.

Profilul

pentrutestele 1

in

cu indircatura.

caracteristicile "forta fizica", "activitate" si "dispozilie'\s~.aputtltdemonstra in al treilea test un numar mai redus de puncte. Sportiva testatli. a resimtit, la sfarsitul perioadei de antremament.solicitarea ca mult mai "placuta", Rezulta deci 0 concordrut~ ridicata intre rezultatele "criteriilor de eficienta" §i nivelul acidului lactic, precum ~j al evaluarilor subjective ale sportivei.

194

Punctul de pornire al cercetarilor noastre l-au reprezentat criteriile ce caracterizeaza gradul de eficienta a unei miscari de inot. Pebaza indicatorilor de deterrninare a rnarimilor cinematice am elaborat "factourl de accelerate" ~i coeficientul structurii fazelor.

Factorul de accelerare ofera inforrnatii despre nivelul vitezei maxirne a extremitatilor in functie de aparitia in timp in cadrul fiecarei faze efciente din punet de vedere al propulsiei. S-a putut dernonstra ca, eu ajutorul interdependentei corelative Intre "factorii de accelerate" ~i viteza de inot se poate evalua eficienta structurii propulsiei, Cu cat aeeasta interdependenta este mai mare cu atat maieficirit rniscarea extremitatilor se transforma in viteza de inot. Pentru determinarea acestor interdependente trebuie rnsa evaluate un numar mare de cicluri de inot. Din acest punet de vedere "faetorul de accelerate" ar putea sa reprezinte un rnijloc de selestie pentru cercetari stiintifice. timpul antrenamentului aceasta metoda necesita insa aproape inaplicabila.

Pentru diagnosticul "zilnic" care insoteste antrename

structurii fazelor"

timp a fazei in timp a miscarii eXltt,Hriitiitil a fazei principale se poate obtine 0 vitezamare de inot. Coeficientul prezintiicot~la,tiiridicate fqta <i~asemenea indicatoribiomecaIlici<care, de regula,

o influienta importanta asupra vitezei

inot. Spre deosebire de aceastea

structurii fazelor poate fi determinat relativ simplu §i rapid §i deci este indicat pentru practica antrena.mentului.

Se constata in coniiriuare ca ambele "criterii de profitabilitate" reactioneaza in mod sensibil la dependenta de structure solicitarii. Datoritii acestui fapt eficienta unei mi§caride Inot poate diagnosticata in diferite domenii de viteza §i solicitare.

Totodata, cercetarile noastre privind diferiteIe cazuri individuale dovedesc cil curbei acid lactic-performanta nu se pot trage suficiente concluzii privind eficienta Sportiva testata de noi si-a imbunaUitit capacitatea aeroba pe parcursul antrenament studiata. Eficienta sporita a miscarii se datoreaza

195

imbunatatirii miscarii picioarelor. Miscarea bratelor s-a irnbunatatit in aceastea au participat intr-o masura mai midi §i mai putin eficient la propulsie.

in care

Se pare

prin aceasta, se manifesta asimetrii ale coordonarii

in cadrul

miscarii in ansamblu care, printr-un cotient al structurii

cu ajutorul

bratelor pot fi eliminate. Aceasta poate ca reprezinta ~i 0 abordare nona a antrenamentului In vederea irnbunatatirii in continuare a eficientei tehnicii In cadrul urrnatoarei perioade de antrenarnent.

BIBLIOGRAFIE:

BLASER P., GRAEFE D., STUCKE Ch.: DieBewegungsanalyse im Sport mit Hilfe des video- und computergestutzten Bildauswertrsystems MOTODIAG. Leipziger Sportwiesswenschaftliche Beitrage, Academia XXXIII (1992), 1.

DJACKOV V.M.: Die Vervollkommunng der Technik der Sportier. Theorie und Praxis der Korperkultur22 (1973), Beiheft 1.

GROPLER H., THIESS G.: Elemente der korperlichen Leistungsflihigkeit. Theorie und Praxis der Korperkultur: 28 (1979), 6.

GROPLER H., THIESSG. :Ptoblemder Teehnikausbildung inSportunterricht und Anfa.figerrausbuildtmg. Theone und Praxis der Korperkultur 28 (1979),2.

GROPLERH., THIESS G.: Zur einheitlichen Herausbildung von Fahigkeiten im Prozef der.koperlichen Grundausbildung, Theorie und Praxis del" Korperkultur 15 (1975),2.

GROPLER H., THIESS G.: Zur ProzeBgestaltung der koperlichen Grundausbildung unter Beachtung des wechselseitigen Zusammenhanges von koperlichen Fahigkeiten und koperlichen - sportlichen Fertigkeiten. Theorie und Praxis der Korperkultur 25 (1976) ,5.

JAHNIG G.W., WUNSCH D., WIEGAND K.: Untersuchwimmarten zur Optimerung der Tecniken der Sportschwimmarten Brust-, Rtickenschwimmen des DDR - Leistungskaders. Dissertation A. Halle Wittenberg 1973.

KOPPLIN W.: Objective und auf breiter Basis anwendbare Kriterien zur Beurteilung der Effektivitat der sportlichen Technik in lokomotorischen Ausdauresportarten. Darstellung am Beispiel der Sportarten Sportschwimmen und Kanurennsport. Inauguraldissertation an der Padagogischen Hochschule Magdeburg, 1979.

KUNATH P.(Hrsg.): Beitrage zur Sportpsychologie L Berlin 1972.

196

OLFERT M.: Objective und auf breiter Basis anwendbare Kriterien zur Beurteilung der Effektivitat der sportlichen Technik - Dargestlt am Beispiel des Weitsprungs. Inauguraldissertation an der Padagogischen Hochschule Magdeburg, 1981.

AUTORII:

Prof'.dr. Peter BLASER. Profesor universitar pentru performanta rnotrica la Universitatea Otto-von-Guericke.

Christine STUCKE. Colaboratoare stiintifica la aceeasi universitate. Kersin WITTE. Colaboratoare stiintifica la aceeasi universitate.

ADRESA:

Prof.Dr, Peter Blaser, Institut fur Sportwissenschaft, Otto-von-Guericke-Universitat Magdeburg, Postfach 41 20, 39016 Magdeburg, Germany.

Tradus din lirnba germana In limba romana de Dagobert NACHT.

197

"Leistungssport" nr. 1,1995, pag.12

1. Introducere

In cadrul elaborarii unei Teorii a Competitiei se ridiea problema cum trebuie organizat sportul competitional, mai ales la varsta copilariei ~i adolescentei pentru a obtine, pentru cat mai multi, rezultate justificate din punct de vedere pedagogic. In timp ce aceasta realitate a sportului poate fi. de 0 mare importanta pentru fiecare practicant al sportului luat in parte, socializarea sa ~i transpunerea ei mediatizata influenteaza nu numai pe practicantii sportului. Influenta nu este doar asupra hiperrealiUitii - caracterizata prin realitatea sportiva -, ei ~i asupra intregii societati care participii la dezbaterile legate de sportul de performanja. Pentru a putea diferentia rnai bine §i din punct de vedere lingvistic acest proces de interactiune facem 0 distirrctie intre cele doua fenomene, au fast introduse noti,unile de socializare (KLEIN 1983; HURRELMANN, PRIEBE 1972; HEINEMANN 1992), si de aculturalizare pozitivii (WEIS 1992; KRUGER 1993).

In timp ce organizatiile sportive ~i membrii acestora se influenteaza reciproc intr-o anumitamasura, ca instanta de socializare a procesului pedagogic direct, dezbaterile legate de acesta sunt numai partial sub influenta acestora. Din aceasta cauza VOl prezenta in continuare:

- defi.nirea, pe scurt a notiunilor esentiale;

- rezultatele cercetarilor privind socializarea in leglHura cu sportul competitional;

- analiza pe baza de criterii, a cercetarii culturale adezbaterilor pe tema sportului

competitional din Republica Federala Germania;

- cateva consideratii privind directiile in care artrebui luate initiative pentru a asigura pe un termen cat mai lung efectul sportului de performantain spiritul descris de HOLZ (1994), adica in favoarea atat a unei socializari cat ~i a unei.aculturalizari pozitive.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->