RECONSIDERAREA INDUSTRIEI CULTURIL Theodor W. Adorno leu doar ca un adaos negljail, Client ma ese rep stunts ne fac slo lsu, ciclo ides cl, ciar dark indus ee re ar putea risa f¥r8 sk se adapteze maselor.eee As ees eer eee ee ee im 30 de ani, de princi! realizar lor ca valoare simu 1s8 specific. Inireaga practicd a industriel eu forme cultural. Inck din c aseamini cu modurile tehnice de operare implicarea masinilor si separarea muncitorior de ai sint menfinue. Fiecere produs isi arogh un serveste la reafirmarea ideologiei. Acum, ca fete in servicinl” eelei de-a treia pers dus afnitatea cu decimal procesulu de circulaie a capt nua a apirut. Mai ales ideclogia ei face uz de im tle aveau deja ceva din aceastécalitate, mod indirect. Now in ceca e priveste metoda impr comercial. Cu cit snt mai dezumar ie, cu atit mai mult succes va avea industria considerate mar, Ba este industria mai mult 8 formelor industriale de orgarizare chiar si acolo ci In sensul pro psa de inves ize In acele rami considerate Iavechite de c&tre ori, dace (a sears in bine (Conceptul de tebnic in industria c i operele de art. fn aceasta di care, sigur, rereori au predomi patrunse de 0 puzderie de efecte, este climinata in mod tendenfios de industria culturi, cu sau fied vointa congtient a acelor ce detin cot ‘includ ait pe ace care ind evonomici, ei sit ori s-au a se capital tn rile cele mai dezvo! tude nu este prods nimi ce ‘uceri eale a un te din punet de vedere econ proces de concentare, singurul care face pos prezent. Cultura, in adeviratul e sens, nu 8 mA, tehnica se preocupa de organizarc cu logica sa interoard. Dia contra, thea industri mecanice, de acees rine ji aft un suport ideologic in masure mod parazitar le de bunuri, fica si ie ia consideratie fem implica prin Fanetonalitatea ar si cu privice Ia legile focmale cerute de auton | fcionomia industri cul csenfi un amestec de durtae si precizieforogree fick pe deo parte, de reziduuri individual, sentimentlism xi romantism dispus re- ional pe de att parte. Adoptind viziunea lui Benjamin asupra operei de arth traditi. ale fiind echivalenté conceptului de aurd (prezenja a ceva ce nu este prezents industria culurii exe de faprul ca ea ou opune neeparat un alt prineipiy mai degraba pistreaz8 din aurk doar 9 ceali, Cu ajutorl acestor rale pice petra riod sporadic. Aceasté schimbare si chiar sia igatia de ise transform in relai publice, producia de bund er se, Za legaturi cu firme particulare ori obiecte de vinzare. Fiecare produs al industri culturit devine props ui reclaml, ‘Cu tomie acestea,caracteristcile care marcsser8 la inceput trnsformarea steed, Rezultatal penta fre pop ent, ot etd) >of ute, de exemple, din fomunele comercileenglezet in een dew out Funda a seclll XVIee pina jae asa a XVI-en. Cova ce ce a fam probes in industria elt hin, de fa, o simp deghiare le din culuré ca si pentru soctolog: sé fvertizezeimpotriva subestimdri: industri eultui concomitent cu indicares impor covirjitoare a acesteia in Gezvoltaree constinfedconsus industri” no dizarea lucrului insusi ~ asemenea mn. sila ratonalizare tehnicilor de distribute, simu sirict la procesul de produc Desi in film, care este sectoral central l industriel culuri,procesul de produc een ce priveste avertsmental de & 0 ite IntrosBeare et cceieateccl 1 felul de binecuvintiri, cum ar fi, de exemplu, sullen ¢ fee ee oe ee lard celei furnizate de industria culturii gi o indoialé mu prea bi sa binefecerle aceatein. Expresia cA ,lumea yrea si fle mint’ Oe industrie! culturit igi celebreard ast 'Weologie, factor ordonator. fro hime ‘umane ceva aseminitorunor standarde de orientere naa igi ste pstrat de cétre industria cultuii este de f lal color demoleaza au ficuto vreodatd bornbele: fila © 20nd, transpusd in flmele care o slaves, nu poat orth creia prosperd, este schimbet vreun Coes ce poate fi nuit in mod legit cultura facereat, cao exprese a see contradic, sf menting o legstur cu fdeea une! ambifioas8 apira ‘extermind propria imago, Nici upravi existent ar fi adevirata ei valoare. Daci rdspunsulreprezen. aceasta nu oferl dele art, aceasta este ideologia th de cei care le asigurd supraviejurea: mea Gs dndu-se aceasl exp trebuie sft confor. © fa de ce anume; sé te conformer: Taft de ceea ce oricum ricum crezut de cite oricine ca reflex al puters omns industeei cul rezeneaeximeraiv, Pures ido {5 consinjt de etre confirmare. Ord fi cece oe prevnde eas feo cu interes ste bun fn in, Arf astel doar dada fo odin bd Pe care ei i. Ea le ezolvd conflietele doar in apa pot fi rezolvate 1m cadral pro-‘Lar contrazice eu greu pe woe neadevirat nu post are industria culturit provoact un s cea ordine sugeraté de industria