P. 1
Cioburi Din Mozaicul Nebuniei Si Intelepciunii Istoriei

Cioburi Din Mozaicul Nebuniei Si Intelepciunii Istoriei

|Views: 463|Likes:
Published by va2av
CROITORU ION - Antologie
CROITORU ION - Antologie

More info:

Published by: va2av on Aug 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/19/2012

pdf

text

original

"1

'

, 1 3~'--'-1

CIOIURI

DIN M~ .. ·IC~~I~ .: ,W"- v&.

,

"EBUNIEI $1 INIILEPCIUNII

15TORIII

,--'v.' ••

,.-.?, _, ~

~,,-_ --

...... ~ .

~~,,\} '~

. )1",

An'ologie realiaalia de Pre Ion Croitoru

. EDITURA ~OIMU

-~- •... ~-------------

I)t'M:ricrca ('IP a Bibliotecii Na~ionale a Romaniei CROITORU, ION I.

Cioburi din mozaicul nebuniei ~i intelepciunii isteriei I Ion. I. Croitoru. - Galati: Editura Soimu, 2006

ISBN (10) 973-87646-9-6; ISB}\; (13) 978-973-87646-9-9

94(491))

CIOBURI DIN MOlAICUL NEBUNIEI $1 iNTELEPCIUNl1 ISTORIEI

(OAMENI, lDEl, FAPTE, ATlTUDlNI, GESTURIIE$ITE DIN COM UN ... )

Editura ~OIMU Galati - 2006

CUVANT INAINTE

Luminile pe care, de-a lungu! veacurilor, prin martira], oamenii intelept! ai umanitafii, le-au revarsat ca un fluviu direct peste ignoran(a, tiraniile :;i gre?elile trecut ului, au adus un plus de optimism in aceastii lupta a omului cu natura $i cu slabiciunile proprii sau ale semenilor sai, innobiland aceasta jihl{ii ratiorrald ~i ridicandu-o pc eea mai tnaita treapu: a "sfil1teniei'~

Am incercat sa ofcrim texte dintr-un cat mai larg evanta! de epoci, culturi, spasi: geografice care, pc lilngii curiozitaiile, uimirile ?i zambeteie ce ni ie starne$c, ne indeamna la meditaiie. In acest mozelie al istoriei, din care nlJ iipsesc pietricelele de culoare neagra, simbol in plan spiritual al uratului ?i a1 dezechilibrului ce apariin unci pilturi sociaie variate, predomina culoarea alba ca a lumina constmltd ce s-a impus in mersul tnainte al omenirii.

Dill parte-mi. pornirea la drum, a fast un mare curaj, pentru cii volumul de lucrari cc puteau fi consultate se aseamiina unui ocean care flU va Ji explorat indeajuns niciodatii, iar daca ar [i trebuit sa respect toate rigorile unei adevarate lucrari, nu mi-as fi publicat niciodata lucrarea. Cel mai indulgent lucru ar fi sa mi-o considerati ca 0 incercare temerarii. Parjumul aceslei ciirti, uneori dulce ?i alteori intepiltor, scoate in relief a parte din biografiile pline de amanunte interesanie ale unOT personaliuui. Textele selcctate scot In relief [orta, optimismui, entuziasmul, darzenia. adcvarul, binele, [rumosul, gclndurile, sentimentele si faptelc care innobileaza, dar pe de alta parte-si prin contrast-unele scot in relief slabiciuni ale [irii omene~ti fa: tirania, cruzimea, demenia, lacomia, josnicia, lasitatea, ipocrizia etc. ~i prostia ce Ie incununeaza pe toate.

Speram ea toate acestea vor fi ca tm imbold spre a ne impune 0 viatii ce va (lyea ea ideal permanent cultivarea mintii, intarirea voin!ei spre reaiizarea [rumosului, a binelui ,i a dreptatii.

Am strans a parte din acesie pietricele de mozalc in caleva pagini pentru "a ispiti" pe tineri, indiferent de cuitura ~i profesiunea lor, seqi giiseasca a placere In a patrunde In labirintul adanc al istoriei.

Cateva consideratii asupra iucrarii:

- ldeea a jost ca cititorul sa se concClltreze dill multitudinea de Japte sau idei ale aceluia~i autor, asupra unei teme, care a constituit U~I nou paragraf. De asemenea, pentru uncle, a fost necesar 5(1 recurg fa restrangerea continutului, ca cititorul sa cuprinda cat mai u?or coloriiui, ansamblul umoristic, impreuna cu vorbe1e de dull ~i impunsaturiie usturatoare.

- Textele nu au fost grupate pe sectiuni tematice, nici pe actiuni sau noiiuni inrudite pentru a nu plictisi cititorul.

Autorul

5

1. RESPECTUL FA fit DE STRAMO$I

De necrezut, dupa ee trecu Istrul, un iepure schimba gandul tiranului persan Darius (c.550-c.4861.H) de a

cia lupta decisive ell scitii de la Dunarca de los ~i acesta facu cale intoarsa. lata cum s-a intamplat:

Prin anti 514 i. H., Darius porunci sa se construiasca un pod peste Istru si la sfatullui Coes, fiullui Erxandros ll Hisa sub paza unor barbati ionieni carora le-a dat urrnatoarea porunca: " ... luati aceasta curea ( cu saizeci de nodurij.; ~i de indata ce rna veti vedea plecat impotriva scitilor.i.dezlegati in fiecare zi cate un nod; dad in acest rastimp nu m-arn intors ~i vor fi trecut atatea zile cate noduri, luati calea marii catre tara voastra",

Darius inainta in Scitia si constata ca armata bastinasilor se muta din Ioc in loc, evitand lupta decisive. Pcrsanul trimise un sol sa-i ajunga pe fugari ~i Ie vorbi astfel: "Om nechibzuit, de ce tot fugi cand poti sa fad una din douai.; opreste-te odata locului, pune capat ratacirilor ~i primeste lupta; dad. recunosti di esti mai slab, ... adu-i stapanului tau pamant si apa, vino sa stam de vorba", La acestea, Idanthyrsos, regele scitilor, grai asa: lata cum stau luerurile ell mine, rege pers: eu nam fugit de frica din fata nimanui., si nu fug de frica tao Nu rna port altfel decat sunt deprins sa rna port ln timp de pace ... noi nu avem nici cetati, nici semanaturi pentru care sa ne incaieram mai repede eu voi in lupta, de teama sa nu ni se ia sau sa nu ni se strice. Daca insa trebuie eu orice pret si cat mai grabnic sa ajungem aici, avem (de aparat) mormintele parintilor nostri: ei bine, daca Ie gasiti) Incercati sa Ie pangarili ~i Yeti afla voi atunci daca ne vom lupta cu voi pentru ele sau nu ne vom lupta. Pana atunci insa, dad nu vom socoti de cuviinta, n-o sa ne batem ... Cat despre tine, in lac sa-ti daruiesc parnant ~i apa, iti voi trimite astfel de daruri cum ti se euvin tie", fara alte explicatii, Si ii trimise

7

in dar; ,,0 pasare, un soarece, 0 broasca, si cuu 1·"I",I'll·' 1\1.1",11 n-au putut da explicatii rostului darurilor. Cea lll.1I p1.IIII1II1LI talmacire a dat-o Gobryas, care inseamna: "dad nu Vl'~1 :tIll I I ,1111 inaltul cerului, 0 persi, preschirnbati in pasari sau dad. nu V.I VI'll ascunde sub pam ant, schirnbati in soareci, sau daca nu veti S~tri III balti ( probabil in Istru), preschimbati in broaste, inapoi n-o sa vii intoarcc, caci veti pieri de aceste sageti".ln cele din urrna scitii se hol[\rfnil sa lupte. In momentul cand cele doua tabcre se aflau fata III I,,~.l, printrc ccle doua tabere ale scitilor ta~ni un iepure ... "Din gl.IIII,ld,l ,.(lltior, care cum vedea iepurele, alerga pe urmele lui. t 11111 '" 1\11 1.111',111 \111 liiriihoi ncmaipomenit ~i strigau cat li tinea ",111.1, 11.11 HI', 111111'h,1 H' I zurvn asta din randurile dusmanilor, 1\ t 1.11101 1.1 111111.111',,11 1111 II'PIi II', gl'iii: "O.ul1rn ii astia au fata de 11111 1111 .Ii I,ll" .lI',pll'l" t\ ,.11"1, I'l'!'~;j.l v;lz,lnd (f\ in [aFi au oarneni r , IIf' II 111"1" '·!,IIW·,I".I i.1 ,1I111,lla l· . .,t~· W .. ll'llltfl, S <Ill intors la lstru ',01 p.II,I'.II.1 \!IIIIIIII dl' Si 1\1101.1

2. MARTURIA UNUI EROU

D upa incheierea Primului Razboi Mondial, in fiecare comuns s-au improprietarit familiile veteranilor de razboi. Din eroare, veteranul Ilie Ardeleanu din satul Marasti care luptase chiar pe meleagurile copilariei sale, nu prirnise parnant. Suparat de cele intarnplate, curajosul barbat batu pc la toate usile celor mari ai cornunei si judetului dar nimeni nu-i dadu vreo speranta. In cele din urrna se hotari si pled la Bucurcsti sa se planga regelui. Dupa 0 saptamana de mers pe jos, intr-o seara, a ajuns la palatul regal. 0 noapte dormi hinga zidurile palatului, A doua zi, regele Ferdinand I il primi in audienta. Batranul, calm, eu caciula intr-o mana. scoase din san 0 jalba pe care popa din sat i-a talcui cum se poate mai bine ~i 0 inrnana regelui.

-"ee dovezi aduci la ceea ce ai scris aid ?" il intreba regele dupa ce 0 citi ..

Atunci, fostul soldat, in timp ce-si repeta oful, i~i desfacu de la gat ~iretul cama~ii din in peste care era incins cu un chirnir

'Herodot, lstorii, Editura ~tiinlifica, 1961, Vol. I, pag, 346·360

8

si 1$1 dezgoli pieptul aratand 0 cicatrice facuta de 0 schija care ii mutilase umarul stang, si zise:

-"Iata, Maria ta, dovada spuselor mele".

Regcle fu convins de rnarturia veteranului, n felicita $i ii dadu la mana 0 serisoare prin care impunea autoritatilor locale sa-i acorde un hectar de parnant care i se cuvenea de clrept conform legii.'

3. ALEGEREA UNU] VOIEVOD

Cand au pus tara intai domn pe Petru- Voda Rares

)) (I541-1546) el nu era acasa, ci se intamplase cu

mlajile lui la Galati, la peste. Si au trimis boierii pc mitropolitul haine scumpe dornnesti ~i carata dornneasca eu slujitori, unde l-ar intampina sa-l aduca, mai in graba la scaun, sa-l puie domn. Deci el intorcandu-se de la Galati, au fest agiuns la Docolina, de au ram as acolu eu zece care, cate ell sase boi carul, pline cu peste. $i peste noapte au visat un vis, pre cum dealul eel mare de eea parte de Barlad si dealul eel de-n coace era de aur, cu dumbravi cu totuL Si tot salta, giuca ~i sa pleca, sa inchina lui Rares. $i desteptandu-se din somn dimineata au spus visul argatilor sai, eelor ce erau la care. Iar argatii i-au zis: "Bun vis ai visat giupane, cum om sosi la Iasi ~i la Suceava, cum om vinde pestele tot". Si au si injugat carele dimineata si au purees Petru Voda inaintea carel or, $1 cand s-au coborat in vadul Docolinii, I-au si intampinat gloata. Si au inceput a i se inchina ~i a-I imbraca cu haine domnesti. lar el au zambit si au zis ca "De mult asteptarn eu una ca aceasta sa fie". Si cand au purces de acolo, argatii lui au zisx.dar noi ce-om face, doarnne, cu carele cu pester" Iar el a zis: "Sa fie carele cu peste, cu boi eu tot, a voastre". $i veniti dupa mine sa va fac carti de scuteala sa nu dati nimic in zilele mele".'

I Preot Croitoru Ion-Marasn, 1976.

1 Ion Neculce, L{'lopi5e/ul Tiirii Moldovc! ?i 0 soma de cuvinte, 1959. pag.12· n.

9

4. COSTUL UNEI CARTI

,

Costul unei carti scrise pe pergamcllt, III I" I IU,h [,1 Renasterii, era foarte ridicat. Spre cxcmplu IlI'lllt II pregatirea pergarnentului unui singur exemplar al unci Hiltlii erau necesare pieile unei turme de cel putin 300-400 de ni. ' De aceea, orice carte constituia 0 valoare materiala, obiect d~' marc pret ~i de aici, trecand peste valoarea spirituals, cartea a n'pn'i'('nl,lt 0 ,,\inti'1" cantata de hoti, de soldatiin vrernurile de 1,11111 11, Ii,' tal'l1H'ri\a, di n toate timpurile. Carte se cumpara eu ,:IIII1.ill ',.1 1111 ,111 jml rare disputele starnite intre cetati, sate sau I" 1 ',0,11 I! III ,Ill I ,I .lp,lI IIt~i sent irncntul de protejare a acestui 1'1111, .. ,II ".hl \,111111 ~lljlll\l,l ,I fllsl g;\sila prin inscrierea pc filele ,,1I1i1UI .1 I,t. ',11"1114'1111 .11 1111l,tI" ,I-,IIfIl,1 Iltl((lrl'i pcrsoanc care l~i \,1 111',11'," III' Illdl I'pl .. ,I',I'lIH'III"l 1.11 II' P,ll\lIhind pt.' proprietar. 1.11,1 till .1',1'1111'111"1 hh·:o.I~·ln: "I.II (,IH'1to sa va Intampla sa 0 fure ( ... ',,111 II \'111 n,l~,I", sau 0 vor lua s.i citcasca pc dansa, dar nu ar da-o inapor. .. sat! ctc.) sa fie afurisit de Domnul nostru Iisus Hristos ~i de cci 318 sfinti parinti de (la) saborul Nichiei si de toate sfintele saboara ~i sa aiba para~ la dreapta judecata pre rnarele luminatoriul Grigorie Decapolitul ... cutremurullui Cain sa-l cuprinza ~i Inger nemilostiv sa aiba in zilele vietii lui de dreapta lui ~i locul1ui sa fie cu Iuda ... ~i de mine inca sa fii neertat in veci".'

5. STINGETI LUMA.NARILE!

,

Pe vremuri, manastirea Radu Voda din Bucuresti, inchinata grecilor, era pastorita de un calugar Isaia, grec de origine. Prin comportarile sale scandalizase pe multi crestini, Cu toate jalbele trimise dregatorilor bisericesti, boierilor tarii si chiar catre domnic .mimeni, nici mitropolitul, nici episcopii, nici boierii, nu puteau sa-i faca nirnic. Pungile lui ajungeau in mana fanariotului care era pc tron. A tinut-o asa

JOvidiu Dramba, Is/ori" Cultursi ~1 civiiiZl'1ici, Ed. ~tiinlifica, Bile, 1990, Vol.Ill. pag.48 'Dan Horia I\.lazilll, () lstorie a olcstemutui, Ed. Pohrorn 200], pag 275·283.

10

~I

I

cat a trait. Rudele care mostenisera intreaga avere hotarara sa-i fad 0 inmormantare pe cinste si invita pc episcopul Chesarie al Ramnicului, om invatat si ell prestanta, In ziua inrnorrnantarii, lumea in palcuri nesfarsite statea pe colina rnanastirii Radu Voda ascultand prohodirea. Veni randul cuvantarii: Chesarie, rotindu-si privirile asupra publicului, spuse eu 0 voce puternica ~i grava: "Sa se stinga Iumanarile, caci nevrednic este acela care, Invesmantat in lumina, s-a tavalit in noroiul desfranarii", [ Incet, incet lumanarile se stinsera.

6. VRERE-A~ PRIETENI...

De 0 mare intelepciune era Logofatul Tautu (Teutuc; ?-ISII) spune Dimitrie Canternir, stia greceste, Iatineste, leseste ~i alte limbi de prin "pregiur", Mergand ca sol la turci, in sal a vizirului I-au descaltat de papuei sau caltuni, dupa obiceiul IOf. Probabil solul s-a ararat nedumerit de acest obicei, fapt pentru care vizirul l-a intrebat: "Au nu se teme ca i-or fura caltunii ?" Raspuns-au Teutuc:

"De unii ca aceia, cadi toate le poftesc, trebuie omul sa se pazeasca", Zis-au iarasi vizirul "Ca nu are a se terne, pentru ca turcii sunt acum prieteni, nu dusmani", Raspuns-au iar.i~i Teutuc, zicand: ,Yrere-a~ ca turcii asa de buni prieteni sa fie pentru capete, cum sunt pentru picioare.'?

7. O$UVITADEPAR

A

In secolul al XVI-lea, pentru Tarile Rornane, vremurile

erau tulburi. Mihnea Voievod (1577-1583), bun

rnusulman, care purta si numele de Mahmed Bey, tinea la Stambul un harem cu multe neveste ~i 0 casa de copii. Folosindu-se de bani ~i trecerea pe care 0 avea la Poarta, in anul , Gla;,_,1 bisericii, Revista oficiula a Sfintei Mitropolii a Ungrovlahier, Anul XXVIlI, Nr 5·6 maio iunie 1969, pag. 640

l Gheorghe ~incai,l-Irol1jca romallilor, Ed. Pentru literatura, ]969, Tom. ll, pag.l77

II

lucruri noua",' El a inventat ~i 0 scriere "economica", bazata numai pe sapte cifre., Cu toate acestea, Mihai Eminescu 11 numeste "om sucit", pentru ca, "in odaia lui, i~i alcatuise un pat miscator, scanduri atarnate la perete, ce le tot schirnba dupa directia soarelui ~i pentru care i~i batusera cativa pari in zid dupa punctele geografice, Pe Hingl acesti pari se afla in perete un sir de cuie de lernn, batute in linie dreapta, de la u~a ~i pana la locul unde se intarnpla sa fie patul in acea zi. Cand intra Pralea in odaie seara pcntru ca sa se eulee, incepea sa se dezbrace la u~a si de cuiul dintai i~i agata caciula si asa mai incolo, de fiecare cui cate 0 parte a imbracamintei, pana ce ajungea la pat in starea lui Adam. Dimineata incepea apoi procedura inversa si descuindu-si vesmant dupa vesrnant, ajungca gata la U~a".2

1611 i~i vazu visul implinit: numirea fiului sau, sub 11IIIi1l'1I' dl' Radu Voda Mihnea, ca domn la Targoviste. Imprcun.i I II 1111111 domn au venit in Tara Rornaneasca rudele sale cu 0 ~blht.1 di' turci care au pus sa li se faca 0 giamie, de pe minaretuJ (dr~la muezinul canta rugaciunea, spre groaza rornanilor. Dupa d\iv,l ani, Radu Mihnea ajutat de Schender Pasa, care avea la dispozitie 25000 de oameni pleaca spre Iasi, pcntru a inlocui pe Alexandru Movila. Pe drumul dintre Harlan si Botosani, in apropierea I.It ului Dracsani, mica armata de moldoveni ~i po1onezi-6000 de 11.11111'111 ,I losl inconjurata ~i nimicita 1a 23 august 1616. A doua 1111.111 Iq".lll dl' 1111 j ,n ~a prizonieri, dusi spre Stambul, doamna 1 11'".1" 1.1 .1 II II I ,.' 1111" 1\ lllvll.\ ~i l iii ei, Alcxandru Veda ~i Bogdan • ,,11\1,. I', 111.1'1:11"." ,j,11I111111I1 '.1.111',111 111?1t'.1\i boicrii moldoveni, ,.111 1111 ':11',11,1'.1·,01,111(1,\1111,,1 p.UI'1 ill 1111111\,1 dipii, ~i care erau flllll',,111!- 11.11111 V"d,1 MJlI'H"1 l ::1l1d ii zuri, Innebunita doarnna Ie 1.11111. t,Buil'n. bolcrt, rusinatu-m-au paganul!" Doamna apoi poruncind carutasului sa opreasca ~i ecru un foarfece ~i j~i taie parul, aeolo in drum, in vazul tuturor, si il dadu unuia din boieri, eu rugamintea s3-1 aseze la manastirea Sucevita, pe lespedea dc morrnant a sotului ei Ierernia Movila. Intr-o frumoasa eutie de argint, in forma de mar, se mai poate vedea ~i astazi bogata cosita de par castaniu a doamnei Elisabeta Movila. Cea mai frumoasa doamna a Moldovei muri in haremul sultanului Mustafa Han I, la seraiul din Stambul. Alexandru Voda i~i dadu obstescul sfarsit infeetat in urma operatiei cireurnciziunii ~i eel mai mie copil, Bogdan, primi numele de Capidan Pasa al irnparatiei otomanc. I

9. OTRAVA UCIDE $1 CALUGARII

La tronul Mo!dovei, polonezii adusera ca domn r= Petru, fiullui Bogdan eel Orb si al Anastasiei, targoveata din

Lapusna. Acesta l~i schimbase numelc din Petru in Alcxandru, iar poporul 11 porecli Lapusneanu (1564-1568). El fusese incoronat domn in Trebovla, din Polonia. Intre timp boierii i1 asasinara prin taierea sforilor de la cart, pe Stefan Voda care se distrase cu turcoaicele lui si adormise dupa un chef de porn ina pe malul Prutului. Acesta fu ingropat acolo, pe malul apei. In locul lui a fost pus Ioldea. Sfatul boieresc hotari ca loldea sa ia de nevasta pe dornnita Ruxanda, "os de dornn", sora cu eel ucis. Ioldea porni la Iasi sa-si ia mireasa, dar la Sipote, in judetul Botosani intalni pe Motoc in fruntea oastei poloneze care i1 prinse pe mire si-l lnsemna la nas- fiindca dupa obieeiul tarii, oamenii insemnati nu mai puteau fi domni, ~j-l calugarid eu sila, In aceasta situatie Ruxanda fu casatorita eli Petru-Alexandru Lapusneanu eu care era var primar. In 1561, tronul ii fu rap it de aventurierul lacob

I G. Calmescu, ISloria literaturii rom<ine, Editura Minerva. BULe I Y82, pag.93.

, Florentin Popescu, () lStorie anecdotica " lilem(uril ronorlne. Editura Vestala, Hue, ]995, pag 29.

8. OM SUCIT

Prirnul care a inventat patul suspendat pe perete a fost loan Pralea (1769-1847). Locuia in Iasi. .Un barbat genial; poet, muzician, arhitect, eroitor, ciobotar, aflator de

I Constantin Gane, Trecute viet: de doanme?, dm7lnj/c, Editurn Orizonturi, Bucuresr], I <J71, page U9·171.

12

13

Eraclide Despotul ce avea la dispozitie 0 armata III' 1111'11 ('11.111 Dupa doi ani, eu ajutorul turcilor, in anul 1%3, Al~",'IHII1l Lapusneanu recapata tronul si pedepsi prin taierea cap~:h'lot ·r! de boicri intr -0 singura zi. In anul1567 s-a irnbolnavit \>1 trlmitc la Sibiu dupa doctor. FUnd bolnav de moarte, dupa un vcchi obieei, fu calugarit, dandu-i numele de Pahomie. Legenda spune ca atunci cand se trezi din letargie si se vazu eu poteapul pe eap, ar fi racnit la boieri ca "dadi se va scula din pat, pe multi va pnpi ~i el".' Atunci, boierii, de teama, l-au otravit,

1tI. MOl UOVJlANfJI, SI CAJ.'BAUA

,

1)"11,1 I Ie ,1 hll 11(1)',d,1I1 ,II 11 t lea cl'l Orb dornnia ( 1',11-1 1',1/), " l ru nts IW l()g()l~illlJ Tautu Ion la ( 1111.',1.10111101101,.1 ~()1. Sdllll. Iiul lui Haiazid alII lea ll primi si-I truta ru 0 catca dupa obicei. Spre hazul celor prezenti, cafeaua fiind 0 bautura necunoscuta de rnoldoveni, Tautu, inchina, zicand: "Sa traiasca imparatul ~i vizirul!'? si 0 sorbi ea pc 0 bautura obisnuita, Gurile rcle spun ca frigandu-se n-a schitat nici un gest Inch toti se mirau. 0 alta varianta, spune ca, Irigandu-sc la gura, a azvarlit eafeaua eu felegean (ceasca) cu tot. Traditia aceasta poate avea la baza 0 intamplare reala.'

11. ALEGEREA LUI DAMIS

Amanunte~e au importanta lor si nu ne putem lipsi de ele, Cineva l-a aeuzat pc Damis ca n-a facut bine ca a adunat ehiar toate parerile si gandurile lui Apollonios, pastrand pana ~i eele mai neinsemnate detalii. Darnis i-a dat acestuia urrnatorul raspuns: .Daca ospetele sunt ale zeilor ~i zeii

, Constantin Gane, op.cit. Vol. I, pag. 60 66.

, Ion Neculce, Opere, Letopisetu! Tari: Moldo.'ci I' 0 ,ama de (Uvil'lle. Editura Minerva, Due 1982, pag.110

; Paul Srmionescu, Petru Rares, Rue 1970, rag 22.

14

mananca, trebuie sa existe si slujitori care sa n-aiba alta griFl decat sa nu se piarda nimic din ramasitele de arnbrozie care cad de la masa lor".

Calatoreste in Babilon unde a ramas un an si patru luni.

Aproape de plecare, regele trimite un eunue sa-i duca urrnatoarea veste:

-"Regele iti acorda implinirea a zeee dorinte si f~i da voie sa le numesti tu insuti, dar te rog sa nu ccri lucruri lipsite de pret, caci vrea sa-ti arate atat tie cat si noua rnarinimia lui. La auzul acestor euvinte, Apollonios, a spuse: ,,0 zei, lasati-rna sa am putin si sa n-am nevoie de nimic", iar a doua zi cand regele ii eeru sa-i insire cele zece dorinte, c1 adauga: .Cer, asadar, ea aeest neam sarrnan ( e yorba despre eretrieni, de neam grecesc) sa nu mai fie hartuit in hotarele sale de pe celina, ci sa i se dea voie sa cultive in liniste peteeul de pamant pe care Darius i l-a dat in folosinta.," Atune! cand tu vii din Indii, ce-mi aduci", spuse regele: nUn dar placut, 0, rege, cad daca tovarasia acelor oameni rna va face rnai intelept, am sa rna intorc ~i mai bun decat sunt acum.

Auzind aeestea, rcgele 11 imbrati~a ~i ii spuse:

. " Poti sa te Intorci, cad acesta e un dar placut", '

12. ADEVARUL ROSTIT iN FArA TIRANULUI

Dionysios 1 despotul, dealtfel iubitor de poezie ~i sprijinitor a1 arte1or, I-a intrebat pe poetul Filoxene

ee gandea despre versurile sale. Aeesta i-a raspuns sineer ca scrierile sale nu au valoare. Pentru acest raspuns, despotul, I-a condamnat la rnunca silnica la 0 cariera de piatra dar, a doua zi, caindu-se, 11 elibereaza dand ~i banchet in cinstea lui. Cu aceasta oeazie ii cere din nou parerea despre alte poezii scrise. Filoxene Tara a-si mai da parerea cere slujitorilor sa-l duca din nou la cariera.'

------------ -----

, Filostrat, Viara lui ApoUonios din Tyal1<l, Ed. Polirorn, lasi, 1997. pag 28.38.41 , Will ~i Ariel Durant, op.cit. VoL VL

15

13. MOARTEA UNUI ARTIST

Multe povesti au fost puse pe scarnu IIHIII'.lIollIl legendar Nero (54-68 e.n.).' Trecand peste ,1\ llVII.,Il'.1 sa militara ~i social a ca imparat, noi ne oprirn asupra ac elor fapte iesite din comun. £1 se considera un artist de necgalat, ii places sa se prezinte la eire ~i in amfiteatru pentru a-~i aclama propriile versuri, primind in genunehi in fata aristocratilor sai aplauze indc1ungate. Se spune ca el avea pe Locusta, 0 femeie g;,lidi, dctinatoare a celor mai puternice otravuri din Roma, 1,1 1.11 ,l.lld parte din fcmeile de curte. De numele lui cste legata 11111,,"111'1",\ I{ollwi ~I moartca a mai multor fernci. intai i~i ueide 111.1111,1, ,11'111 P" ()II.I'lI,I, prima solie, pc care ° repudiaza si 0 11 lilliit' I'l' 1I ,"~"d., uruh: t'~.It' olllOratii prin sugrumare; Pop cia, ,I dl1l1,\ "0\11', III luupul H'II-I d" .1 doua sarcini, la 0 (Carta, cstc !twJI,' III pil iorul alaI de putcrnic, inc[ll va inccta din viata. Unii autori spun ca ar f dat foe Romei pentru ca flacarile, privite din turnullui Mecena, sa-l inspire in cornpunerea unci epopei. Cand poporul s-a revoltat ~i i-a eerut pedepsirea vinovatilor el a dat vina pc crestini, Acestia au fost prinsi ~i dupa ce i-au rastignit ~i i-au uns eu rasina, le-a dat foe, spre a-i lumina gradinile. Se istoriseste ca pc vrernea lui au murit sfintii Petru si probabil si Pavel, iar orasele erau pline de cadavre neingropate, ~i femei aruneate fad!. imbracaminte pc strazi, Se spune (;1 0 data, cand imparatul declama, Vespa sian , viitorul imparat a adorrnit, ~i numai inalta functie pc care 0 avea l-a scapat del moarte. In momentul cand pretorienii se alatura lui Galba, dusmanul sau de moarte, Nero fuge la sclavul sau pe care il eliberase eu mult tirnp in urrna si pune sa i se sape groapa sub oehii lui in timp ce a repetat de mai multe ori: "Vai ce moarte pentru un artist atat de marel? Dupa care se sinucide de teama sa nu fie batut eu vergile ~i dezonorat,

I AfagflZin ;510r;(, anul Iv, Nr. 3. (3&) martie 197D, pag. 59.

z Eusebiu de Cezareea, Islar;a Bi5erif"a.,,·a, partea Intaia, Fditura Institutului biblic ~i de miSHIlW a Klscncii ortodoxe Romine, Bucuresti 191\7, pag.97.

16

14. ARTA I-A DARUIT LIBERTATE

Orfan de ambii parinti, de la varsta de doi ani, Fra Filippo di lbmmaso Lippi (1406-1438) a fost creseut de 0 rnatusa a sa, Mona Lapaccio, sora tatalui sau, pana la varsta de opt ani, dupa care a fost trim is lntr-o rnanastire. La cincisprezece ani intra ca frate in manastirea del Carmine. Pentru d era greoi in a invata literele, asupra carora nu si-a aplecat mintea, ci mazgalea atat cartile ~i caietele sale cat si pc ale colegilor sai, facandu-i greutati profesorul de gramatid, superiorul rnanastirii vazandu 1 indemanatic la lucrul de mana a hotarat sa-l faca toate inlesnirile ca sa poata lnvata sa picteze. Dupa putin timp, baiatul a ajuns sa picteze in fresca: sfintirea bisericii del Carmine, portretul unui papa, chipul Sfantului Marziale, lucrare care i-a adus 0 deosebita faima etc. La varsta de douazeci ~i cinci de ani pleaca din manastire - raman and tot calugar, lntamplarea face ca, plimbandu-se eu cativa prieteni, intr-o zi eu barca in tinutul Anconei, au fost prinsi ell totii de catre galerele maurilor ~i dusi in Barberia unde au fost pusi in lanturi ~i tinuti ca sclavi, 0 data lui Filippo ii veni idee a sa deseneze chipul stapanului sau, ale carui trasaturi le avea bine intiparite in minte; ~i atunci, luand din foe un carbune stins, il desena pe un perete alb, imbracat in toate vesmintele sale de maur, Ceilalti sclavi au adus aceasta la cunostinta stapanului si, fiindca tuturor li s-a parut a fi vorba de 0 minune, ca nici desenul ~i nici pictura nu erau eunoscute prin acele parti, aeesta La eliberat. Facand cat eva picturi pentru stapanul sau, Filippo a fost adus, in deplina siguranta, Pfl11a la Napoli si debarcat. Pana la sfarsitul vietii a pictat nenurnarate tablouri de 0 rara frumusete,

15. BANII NU FAC MAE$TRII

Un om care nu s-a remarcat in arta prin originalitate ~i indrazneala, ci prin ciudatenia sa de a fi, a fost Francesco Graffione ( 1455-1527).

Giorgio Vasari, Vietile celor rnai de seams pictori, sculptor! ~i arhitecti, Editura Merrdianc, Bucuresti, J 962. YoU, pag, 472.

17

Se spune despre acesta ca avea rnasa IH' I ,Ill' 111.111(.1 acoperita mereu eu schitele sale. Patul ii era 0 lada plill'l ~ 11 p.lIt', tara asternuturi. Lorenzo Magnificul, stand intr-o zi de vorha ( \J Graffione, i-a spus: ."Vreau sa pun sa se fad in mozaic ~i stuc toate colturile de dinauntru ale cupolei'l-i.Nu aveti maestrii", a raspuns Graffione.c.Avern atatia bani, a zis Lorenzo, incat vorn face ~i mae~tri".-"Ei, Lorenzo! Nu banii ii fac pe maestrii, ci maestrii fae banii", I

16. {J N CAlUGAR PREOCUPAT DE 0 BARCA.

Z/H J UA'J'OA IU?

Idl'l\\ d~' .1 zhu r.i ,IS. cmcnc .. \ pilsarilor ccrului n -3 parasit 1\ it lod,ll;i m inlca omcncusca.

III secolul al XVII lea oamenii de stiinta catalogasera pe calugarii iezuiti ca pe niste oameni bantuiti de to ate duhurile necurate. Astfel, in 1670, filozoful Gottfried Wilhelm Leibniz, numit ca presedintc al Acaderniei de stiinte din Berlin, era preocupat sa giiseasd. pe cei mai buni conducatori pentru diferitele sectii sti intifice. Calugarul iezuit Francesco Lana, in aceasta perioada, trimite din Franta 0 scrisoare Academiei. Stapanit de 0 anumita prejudecata, lara sa desfaca scrisoarea si sa-si arunce ochii pe ea, 0 arunca intr-un sertar, Peste cinci ani, dupa ce organizase Academia de stiinte ~i se astepta ca membrii ei sa dea impuls unei noilor cercetari, Leibniz dadu eu ochii peste scrisoare nedesfacuta a calugarului Francesco Lana. De data aceasta 0 desface ~i nu midi i-a fost mirarea ca iezuitul era un om de stiinta si aceasta scrisoare continea un "project de zbor a vaselor plutitoare ~i un plan a1 barcilor zburatoare", proiect pe care H trimite cu toata increderea noii Academiei de stiinte despre care auzise, probabil, ca se infiintase. Dupa ce cu uimire citise proiectul de mai multe ori, care avea alaturat si dcsene, 1;;i daduse seama ca nu avea de-a face cu un nebun, ci cu

, Giorgio Vasari, op" (It Pag 467

18

un om care se dovedise cunoscator allegilor naturii ~i inzestrat cu un deosebit simt practic. Proicctul este trimis intr-o alta scrisoare, sectiei de fizica a Acaderniei de stiinte care, la randul ei, il arunca la arhiva, intre alte zed de mii de manuscrise. lata ~i motivarea (suntem In perioada Inchizitiei) pe care Francesco Lana 0 face, faptului d n-a incercat el insusi sa puna in aplicare un asemenea project: "Cred cu tarie ca barca zburatoare (cum descrie el, pe baza de vid) se poate construi cu usurinta. Ceea ce m-a impiedicat sa tree la lucru a fast starea mea de preot ... Multe nopti n-am inchis ochii, cu sufletul doborat de indoieli, pana cand, rnilostivindu-se Duhul Sfant de netrebnica mea faptura, mi-a dat sfatul sa va seriu aeeste randuri, sa va trirnit inchipuirile la care am lucrat ani indelungati ... «:

17. UN BARBAT MARE DIN lNSA$I COPILARIA SA

Despre putini Invatati se poate spune ea despre Origen ca "a fost barbat mare din insasi copilaria sa". Nurnarul titlurilor din Iucrarile sale ar depasi cu mult cifra de 2000, Sub domnia imparatului Septimiu Sever, tatal sau, Leonida, a murit ca martir prin decapitate, confiscandu-i-se averea. Origen avea 17 ani ~i nurnai stratagema mamei, care i-a ascuns hainele, I-a oprit sa nu paseasca in randul martirilor. "Se spune di mama sa se oprea adeseori langa patul unde dormea pruneul si dandu-i la 0 parte camasa il saruta respeetuos pe piept, ca ~i cum acesta ar fi fost parca un locas inchinat Duhului Sfant";'

Pentru a putea supravietui ~i a-si intretine familia, compusa din sapte mernbri, tanarul s-a angajat la un gnostic sa predea lectii de gramatica, iar Ia 18 ani il gasirn conducand o scoala catehetica, A ajuns un enciclopedist prin insusirea invataturii barbare ~i grecesti.

L Mihail Drurnes, Povestiri despre cutezatori, Edina Ion Cre<lngil, Bucuresu. 1989, pag, 136., , Ieronim, Epistola 33 [entre Marcella), Migne, PL. 22 pagA47.

19

In noua sa patrie, in Cezareea Palestine! a lllli'III1'I,I' () scoala de teo logie, atragand In jurullui multi ucenici, iull'tlll'llld si 0 biblioteca, Cand dicta, mai mult de sapte tahigrafi, I 1tWtI ~I tinere, deprinsesera sa caligrafieze frumos manuscrisele, Pcntru a exclude calomniile pentru lipsa de stapanire ~i necuratie, s-a castrat "putfmd astfel sta de yorba mai liber nu numai ell barbati

, '

ei ~i ell femeile, pe care ii pregatea in scoala", I Pentru aceasta fapta,

fiind la rnijloc invidia, este condamnat de episcopul Demetriu, excluzandu-I din biserica. In schimb, biserieile din Asia Mica, din Palestina, Siria ~i Arabia, nu-l condarnna. Perindu-se de pl;it ~'ri 1(' p~il imasc, ziua intreaga se nevoia eli sccala iar noaptea l u studiul, Postea, dormcu putin, ~i pc jos, pc pamant si suferea lngul dalorit.i lmbracumimci sumare pc (arc 0 avea. Ultima dorin\il i a fosl sii moara ca "J11artir at Domnului" ~i in anu1254 dorinta i a lost implinitf dupa mai multc persecutii in timpul lui Deciu, Galus ~i Volusian, Avea 69 de ani. A lasat bisericii 0 colectie de 30 000 de volume.

18, UNBATRA.NNATANG

Cand Diogene din Sinope a mers la Antistene, ca sa invete, acesta l-a primit, cum Ii era obiceiul, cu un bat, si a inceput sa-l loveasca tare, la care Diogene ii spuse: "Love~te, pentru ca nu vei gasi un lernn destul de tare care sa rna indeparteze de tine cat timp te aud vorbind", A~a a ajuns sa-i fie elev. Diogene era un am cu a vointa de fier. Ombla iarna des cult si lrnbratisa statuile de bronz inghetate pentru a se cali. De tanar a fast prins de pirati si seas la vanzare in Creta. In momentul cand i s-a pus intrebarea ce stii sa faci, el a raspunsx.Sa guvernez pe oarneni". Trecand pe acolo Xeniades, ii spune crainicului: "Anunta dad doreste cineva sa-si cumpere un stapan", Xeniades se opreste ~i a inceput sa negocicze cu vanzatorul pretul, Diogene intervine ~i-i spune vanzatorului:

"Vinde-ma acestui om, are nevoie de un stapan" ~i a~a a ajuns sa I Scneri (lIese, Partea Intai, Orige", Ed.lnst, Biblic si de misiune a I BOR Buc. 198 L

20

fie cumparat de Xeniades caruia li spune de la inceput: .Trebuie sa rna asculti, desi sunt sclav; cad dad un medic sau un marinar s-ar afla 1n sdavie, ar fi ascultati", Xeniades a fost destul de rnultumit de Diogenc; oriunde se dueea spunea: "Un geniu bun mi-a intrat in casa", Banuim ca dupa ce i-a educat copiii a fast eliberat, pentru ca nurnai asa se explica cum de traia el intr-un butoi. Desi ii critiea aspru pe atenienii, acestia tineau la el. Cand un tanar i-a stricat butoiul, atenienii i-au dat acestuia 0 bataie buna ~i i-au daruit alt butoi, Spunea ca: "Oameni buni, nicaieri n -a vazut ci doar copii buni la Sparta" Obisnuia sa mearga in plina zi cu un felinar aprins spunand: .Caut un om", sau striga in plata: "Veniti oarneni", si cand acestia se strangeau in jurullui, ii alunga eu batul, spunand: "Am chemat oameni, nu lepadaturi". Cand fiul unci curtezane arunca cu pietre in multi me, Diogene ii striga: "Baga de seam a sa nu nimeresti in taica-tau", Pe tinerii care l-au batut, pentru ca a intrat eu capul ras pe jumatate in casa unde petreceau, i-a pedepsit, urnbland prin oras Cll 0 tablita atarnata de gat pe care scria: .Ei au facut-o", dupa care a adaugat numele faptasilor. Acest batran a ajuns asa de renumit in oras, cu toate intepaturile sale, incat toti strainii voiau sa-l intalneasca.

A murit la nouazeci de ani. I

19. SrApA.N PESTE ALTIl, DAR NU STApliN PE SINE

"'-

In urma unui naufragiu, Zenon (c. 335-c. 263 1. Hr.),

intemeietoru t scolii stoicilor, si -a pierdut toata ave rea

si in jurul anilor 314 a ajuns la Arena, sarac lipit pamantului. Intrand intr- 0 librarie, a inceput sa citeasca "Memorabilia" lui Xenofon. Uimit, a intrebat pe librar: .Unde mai gase~ti astazi asemenea oameni?" .Trecand prin apropiere Socrate, Crates i-a spus.v.Du-te dupa acest om", ~i intr-adevar l-a urmat pe marele

1 Diogcncs Laertios, Despre vieti!« if doctrinele fi1uzojllor, Editura Polirom. 2001. pag 198.

21

filozof Se spune ca Regele Antigonos D050n ill M,IH'donil'i (229-221 1. Hr.) iubea filozofia, Primindu-l pc Zl'llOll, it imbra~i~a eu duiosie si-i zise: -i.Iubtte Zenon. cere-mi lot cc vrei ijji i~i voi indeplini dorinta" ,,-Nu potil, zise Zenon". ·"Sunt rege, pot orice", se umfla in pene Antigonos.v.Ei bine, iti cer ... sa te trezesti" spuse filozoful. I

20. UNDE SE VINDEBUNATATEA?

D atorita stilului sau, "mai dulce decat mierea" dupa cum spune Cicero, Xenofon a fost cel mai practic student al lui Socrate. Cei treizeei de tirani l-au oprit sa mai invete ~i pe altii arta de a vorbi, Se spune ca Socrate a intalnit un tanar care trecca pe 0 strada ingusta, il opreste punandu-si bastonul de-a currnezisul, si-l intreaba: unde se vinde cutare ~i cutare lucru de mare trebuinta. Dupa ce Xenofon a raspuns, Socrate l-a mai intrebat.v.Unde devin oarnenii buni ~i virtuosi!" Si cum Xenofon n-a mai stiut ce sa-l raspunda, Socrate i-a zis: "Atunci urmeaza-ma si vei afla", Din acel moment, Xenofon a devenit discipolul lui Socrate.'

21. uNA, MANANCA $1 TE SATURA".

Unul dintre cei rnai bogati oameni romani a fost ~i Crassus. Datorita banilor a obtinut tot ce a visat.

Cumpara voturile in plina strada, imprumuta bani politicienilor lara dobanda pentru a avea influenta, cumpara mine sau case pe care Ie revindea la un pret foarte scump. S a afisat totusi ca un om simplu, A ajuns consul. Prin anii 53 a participat la forma rea unci armate pe care a condus-o impotriva partilor, La Carrhae, in urma unei tradan, a fost capturat. I nvingatorul, in mod salbatec,

Will ~i And Durant, op. cit., Vol.VI. pag 267 'Will ~l Ariel Durant, 01'. cit., Vol. VI, Pag. 50.

22

i-a turnat praf de aur pe gat, spunand: .Ja, mananca ~i te satura" dupa care i-a taiat capul, Bogatia l-a dus direct la rnoarte. t

22. UN OM CE NU $I-A LIPIT INIMA DE BOGATIE

Nirnic nu rna Impulsioneaza mai rnult decat dorinta de a-mi cladi un renume durabil" spunea

» ,

filozoful Publius Caecilius Secundus; si, intr-adevar, a rcusit

sa fie generos in vorbe ~i mai ales, in fapte. Unii spun ca a fost marinimos cu semenii sai pentru ca era bogat ~i i~i perrnitea. Dar totusi, pentru calitatile sale, Traian H investeste in anul 103 curator ~i in aceasta functie el refuza salariul ~i oriee gratificatie. Prietenului sau Quintilian, care-si casatorise fiica, ii ofera 0 suma de bani ca zestre pentru tinerii casatoriti, ajuta pe un fost coleg de scoala cu trei sute de mii de sesterti pentru a pute~ fi nurnit in clasa ecvestra, un altul va fi eliberat datorita banilor lui, a inzestrat cetatea din Como cu un templu ~i 0 scoala, 0 institutie pentru copiii saraci, biblioteca publica, bai etc. ~ogatia sa izvora din comportamentul sau plin de cumpatare ~1 demn de un gentleman roman. lata ce-i raspunde imparatului Traian:

"Accept invitatia ta la cina, dar eu 0 conditie: rna vei lasa sa plec devrerne ~i rna vei servi frugal. Fie ca rnasa sa abunde doar in discutii filozeftce, tnsa ~i de aeeasta sa ne bucuram tot

.

ell rnasura".2

23. BUNA CRE$TERE

Format ca filozof la Academi~ lui Platon, _Pod on a fost eel mai cinstit om de stat din vremea cand Atena era

pandita de frarnantari sociale si de Filip a1 Macedoniei. A fost ales ca strategos de patruzeci si cinci de ori ~i cand vorbea in

I will ~i Ariel Durant, op.cit, Vol.Vl]. pag. 199. J Will ~i Ariel Durant, op. cit" vol. VIII, pug 336

23

adunare si it aplaudau ascultatorii, cl intreba pc un pncu-u. "Am spus, din neatentie, vreo vorba rautacioasa ?"I

24. BERARIE iNTR-O MANAsTIRE

Aecl "zevzec"l - cum ll numeste Petre '[utea - plin de vitalitate, care a dat frau liber simturilor, dupa cum se exprima chiar el ca: "infulec ca un boemian si trag' la masea ca un neamt" nu poale fi altul dccat calugarul teolog Martin Luther, parintele Reforrnei protestante care in anullS17, expune doctrina sa in cele 95 de teze - in biserica din Wittenberg. La aceste idei reformatoare adera ~i ,,12 mirese ale lui IIristos"( calugarite) de la Nimbschen care ii solicita fratelui rebel ajutor spre a scapa de rigonle impuse de manastire. Sub pretextul ca actioneaza in spirit "earitabil", Martin Luther, la 42 de ani, accepta s-o ia in casatorie pe Katherina von Bora, calugarita;' facand 0 nunta pe cinste. Prin interventia ducelui le marita ~i pe celelalte unsprezece. Noua familie, prin protectia printului Frederic de Saxa, se instaleaza in manastirea calugarilcr augustini, (pe care li alunga) si relanseaza o midi Iabrica de bere. Impreuna au sase copii. Luther, eu toate acestea, "a ramas de-a lungul intregii sale vieti a fire agresiva, un bataus lnnascut, razboinic cu Dumnezeu, eu oamenii ~i cu diavolul". Cu treeerea anilor, 0 include pe Katherina, sotia sa, alaturi de peroanele care i-au adus multe nopti albe; "Rabdare en Papa, rabdare cu entuziastii, rabdare en discipolii, rabdare cu Katherina von Bora, viata mea nu este decat 0 continua rabdare"," Sf plangea celebrul reformator, Cu toate aeestea, sotia supravietuieste dupa moartea sa inca sase ani, stingandu-se intr-un accident. Gurile rele spun ca i-au ajuns blestemuL

I will ~j Arid Durant, op. cit.cvol.V], pag.37

1 Petre '[utea ,,321 de vorbe rnernorabile ale lui Petre Tutea", Editura Humanitas, Bucurcst i, 1'1') I J Arina Avram, l-ernei celebre, midi enciclopcdie, Editura Allfa, pag.77,7S .

• Srefan Zweig. Tnurntul fi destinul tragic al lui Erasm din Rotterdam. Hibloglafll 11)111.1111.\1<'. Eduura Univers.Buc, 1975. pag. 107.

24

25. MAcIUCA LUI LUTHER

Luther a fast ~i a ramas prin impulsul pc care I-a dat gencratiilor ce a urmat dupa el, 0 fire agresiva, un bataus innascut, razboindu-se eu Dumnezeu, eu oamenii ~i eu diavolul, "Ma tree fiori de moarte - scrie prietenul sau Bucer - cand rna gandesc la furia ce clocoteste in acest om de indata ee are de infruntat un adversar", Este incontestabil un posedat rand lupta, intotdeauna cu tot trupul, plin de venin, eu oehii injectati, eu gura spumeganda, de parca ar vrea sa arunce 0 otrava din trupul sau inferbantat. Pe carnpul de Iupta, eruditul doctor theologiae devenea pe loe un simplu pedestras: ),Cand vin, lovesc cu maciuca", Cuprins de 0 mojicie violenta, de 0 furie salbateca, apuca rara sa tina seama de nimic orice arm a ii cade in mana: fie spada sclipitoare a dialecticii, fie furea de gunoi plina de injurii ~i noroi. Nici in fata unui adversar invins nu dol dovada de rnarinimie sau de mila, continuand sa Ioveasca vartos, cu 0 furie oarba, pc eel cc zace la parnant tara aparare. Cand zece mii de tarani sunt rnacelariti irnpreuna eu Thomas Munzer, el, in mod rusinos, jubileaza ~i se lauda cu voce tare ca, "sangele lor este pe capul lui", Cand i se reprosa ceva se scuza spunand: "Nu pot altfel".1

26. TARUL iN ROL DE BUFON

Protocolul diplomatic tinea foarte mult la simbolismul unui act, gest sau cuvant rostit. Modifiearea sau

incalcarea normelor diplornatice apartinea numai suveranului. La una dintre intrevederile eu solii regelui polonez Sigismund II August tarul Ivan eel Groaznic ~i-a chemat bufonul, ordonandu-i sa parodieze prin salturile rnestesugite pe sleahticii polonezi. Se pare di tarul n-a fost multumit de saltimbancul sau si a inceput el insusi sa arate ce trebuia el sa fad ~i se spune di asa ceva nu s-a mai intamplat nici pina la el, nici dupa el",

I Stefan Zweig. op. cit .. pag 107-108.

25

27. 0 SINGURA CARTE

A

In Africa de Nord, mai precis in Suk-Ahras din Algeria,

s a nascut in anul 354 Fericitul Augustin", eel care,

prin profunzimca gandirii sale, a influentat gandirca teologica ~j mow! kii, rcusind sa punctcze in scrierile sale destinele ncamului omcncsc. Tatal sau, Patricius, pagan ~i infide1, si mama sa, Monica, crestina, care s a straduit mull pentru convertirea sotului sau, au avut trei copii. Cunoscand greaca si latina, la 17 ani, s-a aplecat sprc istorie ~i filozofie. La aceasta varsta, contrar sfaturilor rnarnei sale, in Cartagina, coboara, moral vorbind, in "haznaua lumii" si datorita anturajului pe care Il avea. lata ce-si arninteste el: Ea mi-a pus in vedere, in mod foarte serios, ~i mi-a poruncit sa nu rna dedau dcpravarii ... Sfaturi de femeie, mi-am spus in sinea mea, pe care nu le-as putea urma nici in ruptul capului... Si-am luat-o la fuga atat de orbit incat mi-era rusine ca eram mai putin insolent decat cei de seama mea, pe care li auzeam cum se laudau in gura mare cu ticalosia lor; ba mai mult, cu cat atitudinea lor fusese rnai bestiala, cu atat se irnpaunau mai tare; ~i am inceput sa savarsesc ~i au asernenea fapte, nu numai pentru placerea actului in sine, ci si pentru laudele care le insoteau ... ; iar atunci cand nu se ivea prilcjul de a cornite 0 perversitate, care m-ar fi facut egalul acelor ticalosi, rninteam ca am cornis fapte pe care nu le facusern niciodata" La 19 ani, dialogul Hortensius al lui Cicero, i-a trezit foamea ~i gustul pentru filozofie, adevarata bucurie $i fericire care i-a reinnoit

La Curtea Habsburgilor circula legcnda l,i lv.m ("I Groaznic ar fi poruncit sa Ie bata cuie in cap soli lor pcnu u ,\ 1111 le cadea palariile. De altfel, aceasta fapta este pusa si pt' scnma lui Vlad Tepes. Porunca aceasta a dat-e pentru ca solii nu ~i all descoperit capetele cand s-au prezentat in fata tarului.'

gfmdirea ~i sensibilitatea. Intr-adevar, acea carte a schirnbat viata mea". Dar nu a fost suficient. Mai tarziu, pe cand statea intr-o gradina din Milano eu prietenul sau, Alypius, i s-a parut ca aude 0 voce care-i rep eta mereu: "la si citeste, ia ~i citeste". A deschis Noul Testament la Pavel si a citit: Nu te deda orgiei $i betiei, lenei ~i usurintei, certurilor si invidiei ... "1

"Am venit prea tarziu pentru a te iubi, 0, frumusete, deopotriva atat de veche $i atat de noua ... Da, parnantul si cerul $1 tot ce se gaseste aici, totul rna indeamna sa te iubesc ... Cum sa iubesc pe altcineva, dad te iubesc pe tine, Am intrebat pamantul ~i el mi-a raspuns: nu sunt eu acela .. Am intrebat mare a ~i adancurile si orice fiinta ce misca pe acest pam ant ~i toate mi-au raspuns: nu suntem noi Dumnezeul Tau; cauta mai sus de noi. Am intrebat vanturile calatoare $i vazduhul ~i toti locuitorii lui, iar ei rni-au raspuns: Anaximene s-a inselat: eu nu sunt Dumnezeu, Am intrebat cerurile, soarele, luna ~i stelele: nici noi nu suntem, rni-au spus acestea, Dumnezeul pe care-I cautio Si tuturor eu le-arn replicat: Vorbiti -rni despre Dumnezeu; cum voi nu sunteti el, atunci vorbiti-rni despre el. Si toti au strigat intr-un singur glas: EI ne-a facut... Nu sunt in to ate min Fie cei carora nu le place ce ai creat... Noi ne bizuim pe daruI tau ... ; si in vointa ta sta pace a noastra! ...

28_ TATAL MEU ESTE TABAcAR, DAR VA VEN]

Dadi as putea sa simt macar mirosul tabacariei, m-as

» vindeca" spunea unui prieten, la batranete, marele

intemeietor al microbiologiei moderne, Louis Pasteur (1822- 1895). Savantul francez s-a nascut In anul 1822 la Dole, in Jura, intr-o casuta saracacioasa de pe ulita tabacarilor, Tatal sau era de profesie tabacar si niciodata n-a ascuns acest lucru. Printr-o munca asidua, ajunge profesor la Universitatea din Strassbourg, Cand s-a casatorit cu fiica rectorului Laurent, Maria, fara sa-i

I Magalin lstorrc, Anul XIV, NL9 ( 167.) sept. 1980., rag.13· 15,

z Parinti ~j scriitori bisenccsti, Fencitul Augustin, Editura. lnst. Biblic ~i de nusruuv ortodoxa, Hue. 1985,

, Will .. op. cit .. vol. X. pag. 101·111

26

27

fie rusine eu originea sa sociala, i-a spus fetei: ,;l'atal 1111'\1 l't.tt' tabacar la Arbois, nu am nici 0 avere. Tot ce am este 0 s:\ll;itatc buna, 0 inima tot atat de bun a $1 la locul ei; cat privcstc viitorul, singurul lucru pe care vi-l pot spune e ca rna voi con sacra cercetarilor chirnice. Tatal meu, tabacarul, va veni personal la Strassbourg, sa vii fad cererea in casatorie", Pe langa a1te descoperiri in domeniul chimiei a descoperit ~i a aplicat pentru prima oara vaccinarea antirabies si obisnuia sa spuna ca: .Toata lumea trebuie sa afle ca microbii au si ei parinti" ~i ca dad. n-ar fi ei, "suprafata parnantului ar f acoperita cu cadavre; ei sunt accia care dau oxigcnului calitatca de a le arde si de a prepara viata noun". J

29. CUM L-A LECUIT PE REGE

Structura politica apuscana in sec. al XI-lea era guvernata de doi conducatori: unul laic, imparatul, si unul spiritual, papa, care se bucura de 0 autoritate mai mare. Ideea cii apostolii au primit putere sa lege si sa dezlege cate sunt in cer si pe parnant a fost extinsa de catre papa si asupra puterii laice, a imparatului, in tot cursul evului mediu.

Henrie al IV-lea ( 1056-1106), a ocupat tronulla varsta de sase ani si, dupa obiceiul timpului, a fost casatorit de tinar rara voia sa cu frumoasa Bertha, 0 fetita inteligcnta dintr-o familie de nobili din Italia. Henrie nu a fost multumit de aceasta casatorie ~i voia sa divorteze. Pentru acest lucru trebuia acceptul papei Grigore al VII-lea care s-a opus cu vehernenta, gasindul pe imparat demn de excomunicare. Singura solutie era sa-si aeuze sotia de adulter pentru a putea primi asentimentul bisericii, dupa cum prevedeau reguhle. Astfel irnparatu] s-a inteles cu un nobil sa-i faca curte reginei si el eu rnartori sa-l surprinda impreuna si sa aiba rnotiv incontestabil de a 0 repudia pe Bertha. Din atitudinea nobilului, Bertha a inteles ca i se tntinde 0 cursa ~i a~a

I Ccau~~scu ~i Gh. Mohan. Din viata si opera marilor biologi, Editura didactica ~i pedagogica. Bucuresti, 1977. pag. 127

28

i-a fixat acestuia 0 intalnire, intr-o noapte, in camera ei. Dar intre timp nobilul s-a inteles cu imparatul, sa intre in camera reginei, intai curteanul $i apoi imparatul. La ora fixata, bucurosi ca toate vor merge struna, au batut la usa imparatesei, Usa s-a deschis si imparateasa l-a apucat de mana, tragandu-l iute in incaperea intuneccasa. La un semn al ei, tinerele fete nobile din suita sa s-au napustit cu bastoanele asupra lui. Bertha a inceput sa strige plina de indignare.j.om netrebnic, cum ai indraznit sa impingi spre adulter 0 femeie care are un barbat atat de puternic?" Dupa mai multe lovituri bune, intrusul a fost alungat din camera afara ca pc un facator de rele. Dupa aceasta bataie imparatul, care probabil nerabdator sau de tearna sa nu raman a pe afara, s-a grabit sa intre inaintea curteanului, a stat la pat aproape 0 luna sirnuland 0 boala neindraznind sa marturiseasca nimanui cele intamplatc. Cand Bertha a fost intrebata de imparat de ce a facut aceasta, a raspuns di niciodata un sol nu vine pc furis in iatacul conjugal. Cu timpul, uitarea s-a asternut peste noaptea de pornina si a rusinii si imparatul si-a dat seama de fide1itatea, puterea si curajul sotiei sale. Ea a rarnas fidela irnparatului ~i chiar I-a urmat ill drumul spre Canossa cand el a fost excomunicat, t

30. FEMElE CANIBAL

Dura ce au cucerit cetatile din ~urullui Titu~, fiullu! Vespasian ( 69-79 L Chr.), a tmut sub asediu multa vreme orasul Ierusalim, lasandu-i pe locuitori fara hrana pentru a se preda. Foamei ii cadea victims multimea. In casele unde se banuia ca exista 0 umbra de mancare se dadea 0 batalie pe rnoarte ~i pe viata. Unii si-au mancat incaltamintea, pielea de pe scuturi, fanul vechi ~i paiele se vindeau in cantitati mici cu patru drahme ant ice. Printre infornetati era si 0 femeie, care se chema Maria, din satul Bethezuba, care s-a refugiat cu tot avutul ei in cetatea Ierusalimului. In timpul asediului, sulitasii talharilor i-au

, Magazin isturic, Anul Ill, Nr. 7-8 (Z8-ZQ) iulie august 1969. pag. 181

29

furat bijuteriile ~i putina hrana pe care 0 avea. Din cauzu j(),1I1Wi, a recurs la un gest impotriva naturii: »in~Tad.ndu-~i copilul, c;it I avea un copil inca neintarcat, i-a grait astfel: .Baietas ncfcric it, ce rost rnai are sa te crcsc acum cand bantuie cu furie razboiul, foametea $i rascoalar Soarta pe care ne-o rezerva romanii estc robia, dad vom mai avea zile pan a sa ajungem in stapanirea lor. Inaintea robiei ne paste foametea si rasculatii sunt un rau mai m~re decat arnandoua la un lac. Asadar, hrana sa devii pentru m~ne, pentru rasculati, temutul gcniu al razbunarii, iar pentru cei ce traiesc 0 intamplare de pomina, singura care mai lip sea ca sa ati~ga eulmea toate nenorocirile indurate de iudei!" Dupa ce a rostit aceste cuvinte, si-a ueis fiul, l-a fript $i a rnancat jumatate din el, acoperind cealalta parte, pentru pastrarea ci. Cat ai bate din palme, s-au si infaF$at rasculatii care adulrnecasera blestematul abur al fripturii si au arnenintat femeia ca, daca nu le arata mancarea pc care toemai a pregatit-o, ei a vor ucide pe loco Dansa i-a asigurat ca le-a pus de-o parte 0 ciozvarta buna $i au descoperit resturile pruncului ei: un fior de groaza a strabatut banditii, Ceca ce vedeau cu ochii lor ii schirnbase in stane de piatra, Atunci ea le-a zis: "Este copilul meu legitim, fapta imi apartine. Ospatati-va, did ell am mancat ell pofta din el. Nu fiti mai slabi decat 0 femeie ~i nici mai simtitori decat 0 mama! Daca sunteti atat de piosi, iar jertfa mea va tnspaimanta, socotiti di am mancat ~i partea voastra, restul ramanandu-mi tot mie" Rasculatii au parasit casa tremurand, L

31. TOTUL iN COMUN

Un sculptor pricep~t $i u~ arhitect deosebit care s-a bucurat de multa pretuire S-a aratat a fi Donato (n.1383), caruia i se mai spunea si Donatello. El a executat lucrari din lemn, bronz ~i marrnura . In timp ce lucra la statuia Zuccone, care se bucura de cea mai mare pretuire, avea impresia

. Flavius Josephus. Isroria razboiului iudeilor irnpotriva romanilor, Editura Hasefer. Bucuresti, 1999. pag.465.

30

ca aceasta piatra va prinde glas, zicandu-i: ,,vorbe~te, hai, vorbe~te odata, dar-ar boala-n tine!", Ca om era foarte darnic $i nu pretuia niciodata banii, ii tinea intr-un CO$ agatat de tavan cu 0 fun ie, din care fiecare lucrator sau prieten 1$i lua cat ii trebuia, fara sa -i spuna nici 0 yorba. A fost un mare artist care a stapanit cu destoinicie si arta desenului, incat nu are egal in aceasta privinta.

32. eEL CINSTIT DE POPOR

Dupa uciderea lui Cezar, Lucius Brutus, pun and mana pe situatie, care era neclara, s-a dus la Publius Valerius si, folosindu-se de marea lui bunavointa, a alungat pe regi. Dupa moartea lui Brutus, Valerius depune jurarnant in fata senatului, aducand ~i jertfa dupa obicei, ca va lupta eu toata puterea pentru libertate. In acest feI a facut pe plaeul poporului $i i-a dat curaj. Poporul l-a ales consul. El se bucura de 0 mare cinste, dar era acuzat, in comparatie eu Brutus care n-a vrut sa conduca singur, ci si-a Iuat un prim si apoi un al doilea coleg, ca strangea in mana lui toate puterile. La aceasta banuiala se adauga $1 pozitia sa sociala, era bogat. Casa sa era mare ~i frumoasa, pe o inaltime de uncle se putea privi peste For colinele orasului si la care se ajungea eu greu.

lntr-adevar, auzind de la prieteni sai spunandu-i ca poporul socoteste purtarea lui gre$ita, nu s-a maniat ~i niei nu s~a ambitionat, dar a strans multi mesteri ~i in timpul noptii a darrnat casa pana in temelie, incat a doua zi, oamenii vazand darmaturile $i adunandu-se in numar mare, s-au minunat si le-a placut, dar pe de alta parte le parea rau eft un consul trebuie sa stea pe la prieteni. Poporul atunci i-a ridicat 0 alta casa mai midi dar tot asa de frurnoasa.

Vrand sa nu-si incalce jurarnantul si sa fad pe placul poporului, de cate od venea in senat, lua securile din fascii, ~i

I Giorgio Vasar i, op.cit., p~g. 408

3l

insesi fasciile, ~i le punea in fata la picioarele lui, dund ,10.;1 il'l dl' mari fapte democratice. Poporul nu ~i-a dat searna dl Valerius nu se umilea pe sine, cum credeau ei, ci prin aceasta cumpatarc, indeparta si taia din radacina orice ura, dar lui i~i d.~tiga 0 mare putere incat poporul i se supunea de buna voie. De aceea i-au dat ~i numele de Poplicola, adica: Cel care cinsteste poporul, fiind ales consul de patru ori. I

cum i~i tinea mainile pc plita incinsa, invitandu-i pe musafiri sa faca si ei asemenea. Printr-o atitudine cinica va pune la incercare atasarnentul prietenilor, trirnitandu -le cate-o invitatie prin care i~i anunta moartea. 0 parte n-au venit. Cei care au venit la masa funebra au fost cornpensati prin aparitia lui Grimod in carne si oase care s-a asezat la masa ca si cum nu s-a intamplat nimic. In cele din urma ~i-a dezrnintit stirea. Pentru prietcnii prezenti ~i care se obisnuisera ell felul sau de a fi, spun ca singura grosolanie pe care a cornis-o a fost redactarea unui volum intitulat "Avantages de la bonne chere sur les femmes". Era un mod de a se consuma filozofie.'

33. DUMNEZEU IUBE~TE PE CEI

CE LUPTA PENTRUCREDINTA SA

Romanii ii considerau pe cei din afara imperiului salbatici ~i pagani. Arabii 9i europenii i~i atribuiau unii altora terrnenul de pagan si de necredincios. Dupa lupta de Ia Mohacs ( toamna anului 1528) Soliman adreseaza un document tuturor guvernatorilor din provinciile Irnperiului cerandule supunere ~i sa lupte impotriva paganilor, adica impotriva propriilor lor convingeri, aducand ca temei poruncile din .Cartea Sfanta" ( Coranul). Petru Rares, purtat de dorinta de a-si pastra credinta stramoseasca, ii da urrnatorul raspunsi..Dumnezeu iubeste pe cei ce lupta pentru legea sa, neclintiti ca niste ziduri de pi at r a". 2

35. CANTECELE CARE aCID

A

Intregul popor german se pune in miscarc datorita

influentei pe care 0 are Luther asupra maselor. In anul

1524, tipareste 0 carte cu 41 de imnuri. Cantecul intitulat HEine feste Burg ist unser Got" era preferat de rasculati si a devenit o adevarata "Marseieza" a sec. al XVI -lea. Iezuitul Conzenius marturisea mai tarziu ca "aceste cantece ale lui Luther au ucis mai multe suflete decat toate cartile ~i cuvantarile sale" Erasrn serie lui Luther "Culegern acum roadele gandirii; tu nu vrei, Luther, sa-i recunosti pe rasculati, dar ei te recunosc ~i ~tii prea bine ca multi din cei ce se falesc cu evanghelia au starnit acest razboi".'

34. UN OM COMPLEXAT

Nascut eu maini rnonstruoase-jurnatate labe, jumatate cleste-, Grimod de la Reyniere Isi ascundea membre1e palmate sub manusile albe sub care avea un meeanism metalic eomplicat ce-i permitea sa apuce Iucrurile. De multe ori isi teroriza invitatii la dejunurile filozofice bisaptamanale, teatralizate, printr-un ritual unic, sa bea saptesprezece cesti de cafea, cate una pentru fiecare persoana prezenta, sau sa asiste I Plutarh, Viet: parale]e, pag. 245

, Paul Sirnionescu, Petru Rares, Bucurcsti, 1970. pag, 22, 61

36 COMPORTAMENTUL COREeT ESTE APRECIAT CHIAR ~I DE SUPU$I

Epaminonda, domol din fire, a instruit ca soldati adevarati trei sute de hopliti, Fiecare dintre acestia jurand ca pe campul de lupta sa nu-si paraseasca prietenul pana la

l :V!ichel Onfrey, Pantecele filozofilor, Editura Nemira, 2000. Traducere de Lidia Simien 2 Mag. ist, anul XVII, Nr.ll (200) not. 1983

32

33

rnoarte. Se spune ca nirneni nu era rnai tacut :;i mai in\c1l'pt l.\ d. Modestia. integritatea, viata aproape ascetica, devotamcnlu! lata de prieteni, curajul, stapanirea de SI ne ~i sfaturile sale l-au flk III sa fie indragit de toti tebanii, in pofida disciplinei militare. Astfel, studiind in profunzime tactica militara .. eu 0 armata de 6000 de soldati, a invins la Leuctra pe Cleombrotos si armata Spartans care detinea 10.000 de oameni. De fiecare data cand era propus sa fie ales beotarh, el Ii avertiza pe cei care ll propuneau sa fie votat: "Ganditi-va bine, caci, dad devin general, veti fi obligati sa slujiti in armata mea". Si totusi, tebanii i1 voiau general. I

37. TULBURARIINEXPLICABILE

Ca prieten era sine.~r ~i de~otat, iar ca gazda, Kant era atent eu musafirii ~l nU-1 placea sa se vorbeasca in prezenta sa despre propriile scrieri, Figura sa ovala, fruntea lata, ochii albastrii, exprima modestie, bunatate ~i blandete. Celibatar inrait, cauta valorile eterne.

Se povesteste ca in timpul meditatiilor sale obisnuia sa priveasca pe fereastra un turn dar eu timpul copacii din gradina vecinului crescusera asa de inalti incat i1 impiedicau sa mai priveasca supletea constructiei prefer ate, fapt ee-l tulbura grozav. Pentru a-~i dobandi linistea, ruga pe vecinul, care era cumsecade, sa reteze varfurile copacilor, Si acesta accepta spre deosebire de un altul al carui cocos it tulbura in rneditatiile sale. Filozoful a incercat sa-l cumpere, dar pentru cii vecinul nu intelegea cum cantatul unui cocos putea deranja un filozof' n-a vrut sa i·1 vanda, asa ca a fost nevoit sa·~i caute 0 aha gazda. Alta data s-a mutat pentru ca zgomotul corabiile polonezilor de pe fluviul Pregel din apropiere 11 tulbura, asa ca in 1783, si-a curnparat un imobil pe 0 strada laturalnica, linistita ~i cu 0 priveliste bogata.

I W,II ~i Ariel Durant, op. cit, voLVLpag. 11

1 Immanuel Kant. Cntica ratiunii pure. Ed. ~tiintit1ca. Buc 1969. pag XXV ~i XXXIV

34

Aceste stari de nelinisti la vederea unor persoanc sau lucruri nu se pot explica. Cezar era cuprins de frisoane cand auzea cocosul cantand, La Mothe Le Vayer Francois (1588-1672). scriitor si filozof sceptic francez, nu putea suferi nici un instrument, dar se simtea bine cand auzea bubuitul tunetului, Cancelarul Bacon lesina de cate ori era eclipsa de luna. Maria de Medicis nu putea suferi trandafirul nici macar in pictura. Cardinalul Henri de Cardonne facea sincope la mirosul de trandafir. Maresalul d'Albert i se facea r~1U la 0 masa la care se servea pureeL Henri al III-lea nu putea suferi pisicile. Regele Poloniei, Ladislau, 0 lua la fuga dad vedea mere. Erasmus facea febra la mirosul de peste. Astronomului olandez Ticho- Brahe i se muiau picioarele cand vedea un iepure sau 0 vulpe etc. I

38. LIPSA DE CURAJ DE A LUPTA CU NEPUTINTELE BATRANETII

. .

Diogene Laertiu, la nouazeci de ani, a plecat de la scoala ~i pe drum si-a fracturat un deget. S-a asezat frumos jos $1 a recitat un vers din Niobe: "Vin, De ce rna cherni astfel?" si s-a strangulat. Stoicii nu pretuiau viata; daca te-ai saturat de viata 0 poti parasi fara a face vreun rau nimanui. La fel ?i Cleante, la varsta de saptezeci de ani, a refuzat sa rnanance pan a cand a murit de inanitie, Un alt caz pe care it retine istoria, este cel al medicului Ernpedocle. Si-a capatat acest titlu pentru ca a tinut 0 femeie cazuta in nesimtire, "rara pulsatie ~i tara suflare", treizeci de zile, aducandu-o apoi la viata. Dupa acest fapt, in prezenta a optzeci de persoane, pe un camp a adus jertfa zeilor, La pleeare s-a indreptat spre vulcanul Etna $i s-a aruncat in hau. 0 sandala de bronz i-a fost aruncata afar a de flacari.'

, Jacques Collin de Plancy, Dictinnar diabolic, vol, I. CaS3 de Editurl ~i Presa.Vrata Romancasca" Bucurcsti, 1992.

1 Will ~i Ariel Durant, op.crt., \'01. VI. Pag 273

35

39. CONDEIUL TAIOS

A

In vara anului 1637, la Londra, au fast condamnati trci

scriitori puritani, printre care juristul William Prynne,

doctorul John Bastwiche ~j clericul Henry Burton, pentru publicarea unei brosuri Cll caracter sarcastic la adresa reginei ~i a curtenilor, Coroana li obliga sa plateasca 0 amenda si ii pune la stalpul infarniei taindu-le urechilc. Dar acestia lanseaza 0 alta publica tie sub titlul Histriornastix, cu acelasi conti nut taios ~i virulent impotriva coroanei, ~i de data aceasta li se reteaza din nou urechile iar lui Prynne i se aplica pc obraz, eli fierul rosu, literele S.P. (adica, seditios ~i parnfletar), Puritanii spuneau ca Dumnezeu facuse urechile lui de asa maniera incat sa-i creasca din nou. In realitate, prima data, urechile ii fusese taiate numai pe jurnatate. Se spune ca In timp ce dHiii il chinuiau, Prynne, ar fi strigat barbateste: "eu cal rna doborati rnai tare, ell atat rna ridic rnai SUS".1

Imi permit sa fac legatura si cu elevul lui Diogenes, Anaxarh, care a fost prins in Cypru de dusrnanul sau de moarte, Nicocreon, care poruncise sa fie pus intr-o piua si sa fie pisat cu pisaloage de fier pana ce va muri, Anaxarh, batandu-si joe de pedeapsa zise:

,)Zdrobe~te sacul care i1 contine pe Anaxarh, did pe Anaxarh nu-l vei putea zdrobi't"

40. MUSTRAREA DE CON$TIINTA

s: pare ca Brutus ( 85-42 Ld.H), care a facut parte din conjuratia care l-a asasinat pe Cezar, ave a mustrari de constiinta.

Plutarh povesteste ca, pe cand statea odata singur in eortul sau, i-a aparut 0 fantoma infricosatoare, care-l privea in liniste, dar amenintator, Asasinul a intrebat-o dad. e om sau zeu ~i ce

j Antonia Fraser. Cromwell, Editura.pclitica, Buc.19~2. Trad, de Mihai l.ivescu., vol. 1. r~g 1)2 , Diogenes l.aert.os, op. cit., pag.30l

36

dorea. Fantoma i-a raspuns: "Sunt geniul tau eel rau si te astept pe campul de la Philippi".-nEi bine, ne vom intalni acolo", a replicat Brutus. In noaptea pregatirii bataliei de la Philippi, fantoma i se arata din nou ucigasului lui Cezar, dupa care el se sinucide.'

41. COPII FARA TAT.A

Cand intelectualii - ~xcep,ie ~~c stoicii si pusnicii ~ se lasa furati de valunle senzatiilor umane ca un mijloc

de a urea pe treptele gloriei, ale puterii, ale bogatiei, cand ajung la liman, sfarsesc bolnavi, pentru ca n-au gasit, hranindu-se cu iluzii, ceea ce cautau in adancul rnocirlei vietii umane. Unii dintre ei ajung sa spuna, cand ii apasa anii grei, in sfarsit, "destul". Datorita viciului si neputintei de a se descatusa in tinerete din lanturile grele ale materiei, la varsta de saptezeci si cinei d: ani, Gabriele d' Annunzio a ajuns sa spuna"Sunt bolnav $1 nenorocit ! A fost un egoist.

Probabil mama sa a intuit acest lueru, dupa cum povesteste el: Cand eram copil am trecut odata prin fata bisericii Santa Croce din Florenta ~i vazand statuia lui Dante, am zis:-"Asculta, mama, eu voi ajunge candva sa mi se fad ~i mie 0 statuie ... cc iar "Mama imi dadu 0 palma bine simtita, ca sa rna Invete modestia" ~i alte lucruri. Singurul regret pentr~ viciile sale, ~ar de scurta durata, a fast la moartea mamei sale. In rest, a profitat din plin de a viata arnoroasa. Donna Maria di Gales~, soti~ legitimii a scriitorului, parasita de sotul ei, si-a strans la piept eel trei cop ii, care nu intelegeau nimic din drama famil~ei ~i a lu~ta: eu viata dandu-le 0 educatie aleasa, pastrandu-si totodata ~l demnitatea de mama ~i sotie exemplars. La moartea scriitorului, cei trei copii au fost prezenti la capataiul tatalui lor. Gandurile risipite ce trcceau prin mintea aeestor copii ce vegheau la capataiul tatal decedat le las pe seama imaginatiei cititorului.'

-----.---~-".-- .-

j Jacques Collin de Plancy, Dicuonar diabolic, vol. [, Casa de Editura ~i presa.Viala Romaneasd,

Bucuresti, 1992. .' , Thcodor Martus "Via\a arnoroasa ~i genial:!. a lui d' Annunzio" Editura Cugetarca. Bucurqtl

193/1

37

42. A PLECAT CU CON$TIINTA lMPAcAl:A

Pe seama lui Albert Einstein circulii mai multe anecdote. lata ce i~i aminteste Susanne Markwaldcr

despre momentul cand a cant at cu Einstein la Zurich: ,,1ntr-o zi de vara, tocmai vroia sa-si scoata vioara ~i sa inchida u~a la balcon, cand intr-o casa vecina, s-a auzit 0 sonata pentru pian de Mozart. Cine e pianista? M-a intrebat. 0 cunostii l-am explicat ca pare sa fie 0 profesoara de pian care locuia la mansards. A luat in graba vioara sub brat ~i s-a napustit fara guler ~i cravats acolo. Am strigat: .Dornnule Einstein, doar nu puteti pleca asa!" Dar nu rn-a auzit, nu a vrut sa rna auda. La putina vreme, am auzit u~a de la gradina, pentru ca numaidecat sonata lui Mozart sa fie acornpaniata la vioara. Reintorcandu-se, Einstein a cxclamat eu entuziasm: Ce fata incantatoare ! De acum inainte voi canta din cand in cand impreuna cu ea! Era varstnica domnisoara Wegelin care a povestit mai tarziu cat de speriata a fost cand necunoscutul rnuzician a navalit in camera ei strigand:

"Continuati sa can tati!"

, ,

Albert Einstein (1879-1955), cunoscut ca fizician american, nascut in Gerrnania, cu cateva ore inainte de a rnuri i-a spus fiicei sale vitrege, Margot, care era in acelasi spital ell el:

"Am terminat ceea ce aveam de facut aid pe piimant". I

43, PENTRU cA N-A FOST BUN DE CIOBANIE, A AJUNS SAVANT

Era asa de micut incat ar fi incaput lntr - un vas de un litru, se spune despre Isaac Newton, cand a fost nascut de mama sa, Hannah, vaduva de trei luni. Printr-o minune, copilul care abia i~i tragea rasuflarea, a supravietuit. A fost crescut de bunici. La 12 ani a intrat in scoala. Nu era un elev stralucit. Ii placea sa zaboveasca citind in podul easei. La 16 ani, cand i-a fost dat sa administreze mosia, vindea produsele sub pret, Nefiind bun pentru

, Johannes Wickert. ,.Alben Einstein" 'lrad. de VV Poenaru, Ed. Universitas. pag, 26

38

asa ceva, a fost trimis sa pazeasca oile pe care adesea Ie pierdea. Pentru ca avea predilectie pentru chimie mama I-a lasat sa continue studiile, Dupa obtinerea titlului de Iicentiat in arte si ftlozofie, la Woolsthorpe a deseoperit legea atractiei universale datorita incidentului cu marul. Ce e drept, era in afara realitatilor cotidiene. t~i lasa lucrurile pe unde se nimerea si nu le mai gasea. Odata si-a uitat calul in fata usii unui han. Alta data, tinand un ou in mana, astepta un minut ca sa fiarba, in apa i~i liisa ceasul, Invitand la masa pe doctorul Stukely, a uitat sa mai coboare la musafir. Cand, intr-un tarziu, Newton a iesit din camera in care lucra, a privit oasele din farfurie de la puiul pe care 11 mancase doctorul si zise.-cla te uita, am si mancat?" A fost primul savant englez care a fost innobilat, rara a-si cumpara titlul. Ca membru al parlamentului, se multumea sa ia parte la sedinte fadi sa ia cuvantul. 0 singura data, cand, in toiul sedintei, ceru cuvantul, a spus: "Am 0 propunere: sa fie inchisa fereastra, e curent ... "

44. FORTA CULTURII

.

AriimaS ca un simbol atitudinea imparatului Carol Quintul, ea precursor pentru reprezentantii puterii care au inceput sa tnteleaga ~i sa se supuna noilor forte creatoare ale culturii, Pe cand picta in atelierul sau, Tiziane Vecellio (1490- 1576), inconjurat de 0 suita de curteni curiosi, scapa pen sul a din mana. lmparatul, dintr-un anurnit instinct, in prezenta ~i spre uimirea curtenilor, se apleaca ~i rididi pensula ce-i cazuse din mana fiului de pastor.

45. ROMANII CARE S-AU LUPTAT CU 0 FEMEIE

Printre cei 30 de tirani romani se gaseste ~i nu~ele un:i femei de origine araba, Bat-Zabbai, (thea lUI Zabbai) cunoscuta sub numele de Zenobia.

Stefan Zweig. Triumful si destinul tragic al lui Erasrn din Rottcrdarn-Biografii romantate. Editura u myers, Buc. 1975, pag< 81.

39

Dupa ce sotul, Odeynat, aservit Rornei, fu lnlaturat prin asasinare, curajoasa femeie, eu tenul de 0 culoare calcnic deschisa, ochii negrii cu stralucire rnctalica, eu dint) albi si o voce sonora de 0 rezonanta barbateasca, devine regina a Palmyirei. Irnediat se declare dusmana a Romei ~i ocupa toate posesiunile romane pana langa Bosfor, avand ca aliat pe Sapor I, regele Persan.

La sfarsitul anilor 271, Aurelian, cu mult entuziasm, se indrepta cu o armata sprc orasele din Asia Mica spre a Ie recuceri. Datorita unui tradator, romanii cuceresc orasul Tyana, apoi Emesa, unde soldatii fura rasplatiti din belsug cu tezaurul templului zeului solar El-Gabal, si, in fine, ajunse in rata cetatii Palmyrei unde Zenobia se baricadase, in toate aceste confruntan, regina era de neinvins. Stapanita si plina de orgoliu, dorea sa conduca totul si sa fondeze 0 dinastie puternica peste popoarele din rasarit, eliberate de ea de sub egida Romei. hi forrnase ~i 0 curte de intelectuali, dintre care amintim pe Cassius Longinus si episcopul Paul din Samosata. Stia sa vorbeasca curent latina, greaca, si vechea egipteana, scriind chiar si 0 carte. Atunci cand vorbea trupelor sale, aparea calare, cu casca pc cap, imbracata in rochii ce-i lasa bratcle nude, in haine brodate cu pietre pretioase ~i stransa intr-o centura garnisita cu cele rnai stralucitoare agrafc.

In timpulluptelor, Aurelian fu ranit de 0 sageata dusmana, iar guriie rele spuneau ca a fost ranit de 0 femeie sau ca ar duce razboi "numai cu 0 femeie", Aurelian ii trimite 0 scrisoare prin care li prornitea in schimbul predarii cetatii, libertatea ei ~i farniliei sale. Zenobia ii raspunde ca: "Nirneni n-a Indraznit pana acum sa ceara ceea ce pretinzi in scrisoarea tao In razboi, totul se decide prin curaj ... ". in cele din urrna, Cll 0 mana de insotitori, reusi sa se strecoare printre strajile romane ~i sa fuga, dar pe malul Eufratului a fost capturata. La randul sau, imparatul a considerat cii ar fi rusinos sa ucida 0 femeie captiva. La intrarea triumfala a lui Aurelian in Rorna, dupa terrninarea razboiului, printre ferneile captive in costume de barbati, se afla ~i Zenobia,

40

I

legata ell un lant de aur de maini, de picioare, de gat ~i "acoperita de atatea pietre pretioase, inch era ncvoita sa se opreasca din cand in cand din cauza greutatii ~i povara atator ornamente, Uimind pe contemporanii sai de incornparabila gratie ~i virtute - dupa cum spune biograful sau, ca ... -"era atat de casta, lncat avea Iegaturi cu sotul sau numai atunci cand dorea sa aiba copii", Aurelian nu ordona sugrumarea ei dupa cum era obiceiul pentru captivi de vita regala d ii acorda drept resedinta pe un domeniu in apropierea Romei. In lumea beduinilor ea este cunoscuta sub numele de legendara regina Sainab.'

46. RESPECTUL FATA. DE CULTUL ALTUIPOPOR

Ierusalimul a fost cucerit de rornani la anul 63 U-Ir. Dupa lupte indelungate Pompeius ajunge sub zidurile Ierusalimului care era inconjurat eu un sant de aparare cu 0 adancime de 17, 742 rnetri si 0 latime de 73, 925 metri ~i dupa trei luni de asediu il cucereste, Cuceritorul ajunge in fata portilor principale ale templului. La intrare, pe 0 placa de marrnura, era scris avertismentul ca orice persoana netaiata imprejur ce va intra in templu va fipedepsita cu moartea. Inconjurat de garzile sale, Pompeius patrunde in sanctuarul Marelui Preot. Cu multa atentie cerceteaza tot ce era in interior; sfesnicul cu candelele lui, jertfelnicul ~i vasele pentru libatii, cadelnitele, toate numai din aur, precum si 0 bogata provizie de mirodenii, Sacrul tezaur se ridica la valoarea de 2000 de talanti. Dar Pompeius nu s-a atins de nici un obiect al templului. A doua zi dupa cucerire da ordin sa-l curete, aduce jertfa si proclarna pe Hyrcanos ea Mare Preot. Astfel stiau romanii sa respecte credinta altor popoare.'

i C. Tudor. Pemei vestite din lumca antica, Editura. ~tiin\lfid. Buc. 1'172, pag. 337-360. , Havius Josephus, op. cit., ,pag 33

41

47. ONOAREA CIORBARILOR

ApmviZionarea trupelor de ieniceri cu alimentc era una dintre grijile capeteniilor militare ale statului otornan.

Comandantul de unitate era nurnit "ciorbadji" (eel care face ciorba). Puterea si privilegiile acestor comandanti capatasera 0 ap de mare importanta incat oricine trecea prin fata caravanei care aducea carnea la .Et-meydan" ( Piata carnii) era soeotit ca un sacrilegiu ~i pedepsit eu moartea. CazanuJ ortalei (unitatii) era socotit un obiect sfant. Pierderea lui pe campul de lupta era socotit ca cea mai mare dezonoare si tori ofiterii erau pedepsiti eu mazilirea. 1

48. lATA CEZARII VO~TRI

La inceputul seeolului a1 V-lea d. Hr., singurii dusmani de temut al Imperiu1ui Roman erau gotii care atacasera

Cetatea Eterna de cateva ori. In Peninsula Balcanica, un de se stabilisera goFi ca aliati ai romanilor izbucni 0 foamete. Alaric (in traducere, .Stapanul tuturor") cere aiutor romanilor, iar acestia, pentru 0 bucata de paine sau purina carne, voiau un selav adult. Aceasta lacomie, la care s-au adaugat ~i alte neintelegeri, 0cu din tanarul got ( ave a doar douazeci de ani) un razvratit. In luna august a anului 410 el era deja in apropierea zidurilor Romei. Pe masa din cortul lui Alaric se gasea un rand de vesminte bogate, a mantle de purpura ~i 0 coroana de aur batute eu pietre seumpe. Soldatii au adus in graba pe cantaretul Attalus si-l imbraca in hainele de gala a cezarilor, iar Alaric, pentru ca mainile cantaretului tremurau de frica, li prinse agrafa la mantic ~i diaderna. La parunca lui Alaric, Attalus incaleca pc un cal alb cu harnasarnent minunat si, urmat de heralzii care sunau din trompete, porni spre Roma. Dupa el venea un cortegiu ciudat: erau Alaric ~i Athaulf ~i intreaga armata a gotilor, echipati de razboi, Curiosii priveau de sus parada care se oprise camIa 0 bataie de sageata. Din fruntea trupelor se desprinse Attalus in Magazrn istoric, anul IV Nr.3 (60) mar tic 1972. pag 93

42

vesrninte Imperiale romane ~i Alaric. La un moment dat, Alaric des caleca ~i desprinse incet mantia Imperiala, 0 desfasura ~i 0 arunca la pamant dupa care lua coroana, 0 contempla cateva clipe ~i ell un gest dispretuitor 0 azvarli, fiicandu-o sa se rostogoleasca pe mantic. Apoi Alaric desprinse biciul de la sa si, sfichiuind pc spatele nefericitului cantaret din lira, ii porunci sa se intoarca in ceata de servitori. In tirnp ce se desfasurau aceste lucruri, eu un aer de amenintare spre chipurile incremenite ale eelor ce priveau de pe ziduri, zise: "lata ce fac eu din cezarii vostri! De acum inainte nu voi rnai avea nici respect, nici mila pentru oamenii ~i lucrurile Romei", Cu aceleasi gesturi arunca langa insemnele imperiale platosa romans ~i coiful aurit ell pana~ rosu dupa care lua casca de bronz cu coarne de taur ~i a puse pe cap. Dupa cateva zile, pe 0 furtuna cu rafale de vant, bubuit de tunet si fulgere, Roma cade in mainile gotilor.'

49. ACUM ~1 AIel

Egreu ca sa iei 0 hotarare mai ales in problemele dificile ale statului. Si totusi Antioh al IV-lea (175 L d. Hr.) a trebuit s-o fad.

El parea sa fie eel mai ciudat monarh din dinastia sa; ii placea sa traiasca deghizat printre oarnenii simpli rani. sa-i pese de ceremonialul de la curte. In el se impleteau intr-o rnaniera destul de curioasa, inteligenta, nebunia si farmecul. in timpul sau, Antiohia, datorita impulsului dat de el, a devenit un important centru de cultura al lumii grecesti. Irnaginatia l-a impins pana acolo in eat voia sa cucereasca Egiptul rivalizand Cll Rorna. Dar Roma, prin Polipius, i-a trimis porunca sa renunte 1a acest gand. Aceasta porunca nu-i convenea ~i a cerut un moment de gandire. Polipius traseaza pe nisip un cere in jurul lui Antioh ~i-i cere sa nu paseasca dincolo de acest contur pana ce nu va da un raspuns. In aceasta situatie ceda Romel placerea de a cuceri Egiptul. 2 'Magazin istoric.anul X. Nr.8 (Il3] aug.1976. pag 4U.

'Will si Ariel Durant, op.cit., vol.Vl, pag 167.

43

50. DRAGOSTEA INVINGE

D espre fa~nilia filozofului cinic Crates ?in Theba putem , spune ea a fost un model pentru penoada epocii sale. Intreaga sa avere de trei sute de talanti a daruit-o cetatenilor sib pentru a se consacra unei vieti ascet'ice. Spre nenoroe~l sau, eleva .sa, Hi~~r~ia, s-a indragostit atat de tare de el lncat i~i a~lenmta, parintu eu sinuciderea dad se opun casatoriei lor. Crates a.l?Cercat s-o determine sa renunte la casatorie ~i si-a pus la pLclOa:-ele tinerei eleve traista lui de cersetor, zicandu-i:

"Asta-I toata averea mea, gandeste-te bine ce fad". Cu toate ace~tea, ~a nu a :enuntat; ~i-a parasit parintii si locuinta bogata, s-a imbracat la randul ei In zdrente de cersetor si a dus alaturi de Crates 0 viata fericita. I

51. 0 DEMONSl'RATIE SIMPLA.

, .

Copilul Giotto (di Bondone, c.1266-1337, prescurtarea lui An?elotto sau ~l~brogiotto), pascand aile, desena pe pictrele lU~lO~se, l~crur~ dl~ natura sau oriee ii trecea prin minte, dand frau liber irnaginatiei si talentului innascut. Remarcat fiind de Cirnabue pe cand desena cu 0 piatra ascutita pe 0 lespede neteda, ~u acceptul tatalui sau, este la Firenze. Aici, ajutat de natura si l~dru~at de maestrul sau, a ajuns unul din cei mai recunoscuti pictori flor~ntini. Auzind de el, papa Benedetto al IX -lea a trirnis pe unul dmtre curteni sa-i vada lucrarile, deoarece voia sa-i eoman~e cateva picturi pentru biserica San Pietro.

Intr-o dimineata, pc cand Giotto lucra in atelierul sau vine trimisul papei si uimit de talcntul sau ii cere un mic desen ca rnostra pe~tru s~n~titatea s~. Giotto, cum era g]umet din fire, a luat 0 coala de hartie, ~l-a lipit bratul de coaste-ca sa fad. un fel de, cornpas-si, cu ajutorul unci pensule muiata in rosu. a tras eu mana un cere atat de desavarsit, incat era 0 minune sa-l vezi. Razand ~i ironic I-a dar curteanului zicand: "iata-va desenul",

, Will ~i Ariel Durant, op.cit, vol. VI. Pag 267.

44

Simtindu-se jignit, acesta a intrebat: .voi mai avea care si alt desen afara de acesta ?" .Destul ~i chiar prea mult este ~i atata", a raspuns Giotto; "trimite~i-] laolalta eu celclalte si veti vedea daca va fi sau nu apreciat"

Povestind acestea sanctitatii sale, papa a inteles din modul de executie a cereului si perfectiunea sa ca are de-a face eli un mare pictor. Asa a ajuns Giotto sa picteze bolta bisericii San Pietro. De aceea in popor se spune: »E~tj mai rotund decat O-ul lui Giotto". Si regele venea adesea sa-l vada pictand. 0 data, pe o caldura infernala, cand regele era la el, in atelierul din Napoli, vazandu-l stergandu-si mereu fruntea, ii zisc:-"Sa fiu eu In locul tau, n-as rnai continua sa pictez pe zaduful acesta!" - "Intocmai

asa a~ face "i eu dad as fi rege."!

52. PUTEREA DEMNITATII

.

Nu ne putem imagina dlta demnitate, respect ~i forta spirituala putea sa aiba un om, incat galagio~ii atenieni, in eerturile ~i luptele dintre partide, la aparitia lui Demonax taceau, dupa care el iesea tara sa rosteasca vreun cuvant. Era un cinic cultivat care renuntase la avere pentru a-~i [nsusi cuno~tin~ele filozofice. La batranete (a trait 100 de ani) avea obieeiul de a intra in orice casa, fara sa fi fost invitat, pentru a rnanca ~i a dorrni. Atenienii i~i doreau sa aiba parte de un asernenea musafir.'

53. DEZAM.AGIRE

A1esso Baldovienetti ( 1427~1499), pictor Ilorentin, a lasat mai muIte picturi in care s-a straduit sa copieze vederi din natura; rauri, poduri, ierburi, stanci, fructe, drurnuri. campii, erase, tarmuri de mare eu toate marunti"urile aflate in natura. Afland madul de a lucra mozaic, s~a facut cunoscut, pe 1 Giorgio Vasari, Vi e ~i1e celor mai de seama pictnn, sculptor: ~i arhi!eqi, Editura Meridiane. Bucuresti 1962. vol, I.pag.218

2 Will ~l Ariel Durant, op.cit., .vol, IX, pag ...

45

langa alte lucrari cxecutate precum capela San Gilio ~i capela de' Tornabuoni din Santa Maria Novella unde se afla chipul sau Iii al pictorului Alesso, pictand multe chipuri umane. Cand a ajuns la batranete, s-a retras in spitalul din San Paolo. Si, poate, ca sa fie primit cu rnai multa tragere de inima ~i mai bine ingrijit, sau poate din intamplare, a pus sa j se aduca In odaia lui din spital un cufar de () marirne neobisnuita, lasand sa se creada col inauntru s-ar afla 0 mare suma de bani. Crezand conducatorul spitalului ~i ceilalti slujbasi (el daruise inainte spitalului to ate bunurile sale) nu stiau cum sa-l mai rasfete, Murind insa Alesso ~i desfacandu-se cufarul, nu midi le-a fost mirarea cand au gasit numai desene, portrete pe hartie ~i 0 carticica in care se arata cum sa lucreze mozaicul. Pe de alta parte n-a fost prea mare mirarea ca nu s-au gasit bani, cad el era asa de darnic, ca nu avea nirnic care sa nu fie impartit cu prietenii sai.'

54. ADANCUL NU POATE FI pATRUNS DE MINTEA OMENEASCA

Primul dintre greei care a pretins pentru versurile sale bani, motivand ca si poetul are dreptul ea orice om sa manance, a fost Simonides (c.556-467 i.Hr). El a trait la batranete la curtea lui Hieron, tiranul Siracuzei, Se pare ca el nu dadea prea mare atentie divinitatilor Olimpului, Cand Hieron l-a provo cat sa defineasca natura ~i atributele lui Dumnezeu, el a cerut 0 zi de gandire pentru a-~i pregati raspunsul: a doua zi a solicitat un alt ragaz de doua zile, ~i tot a~a, a dublat de fiecare data durata zagazului pentru raspunsul pe care-I cerca. Cand Hieron a dorit un raspuns categoric, Simonide i-a spus ca, pe masura ce aprofunda problema, aceasta ii devenea lot mai neclara", Altfel spus, de departe muntele ti se pare mic, dar, eu cat te apropii de el, cu atal varful ti se pare mai inalt.

I Giorgio Vasan, op.cit., pag.46i

'Wil! ~i Ariel Durant, op.cit., vol, III, pag. 194.

46

55. DISPARIrIA BIBLIOTECII DIN ALEXANDRIA

Egiptul este incarcat de glorie ~i legcnde.' Marii oarneni ai culturii antice au fost atrasi de fastuoasa ~i bogata

biblioteca din Alexandria. Virtutile strategice ale asezarii s-au impus inca din veehime ~i accasta a cunoscut, precum 0 eorabie pe valuri, vremuri de tihna, de ridicari ~i caderi. Iata-ne in anul 48 i.Hr.: in razboiul dezlantuit de Ptolerneu al XIII-lea contra lui Cezar, cand dispare in flacari cunoscuta biblioteca din Alexandria, Doi ani rnai tarziu, generalul Marcus Antonius, aflat in campanie in Egipt, este vrajit de frumusetea ~i misterul Cleopatrei, caruia ii pune la picioare-ca semn al dragostei ~i desdaunare pentru ireparabila pierdere alexandrina-un frumos cadou imperial de 200.000 carti. Cu timpul, legendara biblioteca devine rasratata orasului ~i a lumii, Dupa cat eva secole, musulmanii, ajutati de crestinii monofiziti care au suferit de pe urma sinoadelor ecumenice ale Bizantului, au cucerit dupa un asediu de trei luni Alexandria. Aid se gaseau patru mii de palate, patru sute de bai ~i patru sute de teatre si celebra biblioteca, Dupa cucerirea orasului, loan Philopon (gramatician) l-a rugat pe Amr sa-i dea manuscrisele bibliotecii. Amr i-a seris atunei lui Omar pentru a-i eere aprobarea, iar califul i -ar fi raspuns: "Dadi scrierile gredlor sunt in concordanta cu Cartea lui Alah, ele nu sunt utile,

,

drept pentru care nu e nevoie sa fie pastrate, dad nu sunt in concordanta, ele sunt primejdloase si trebuie sa fie distruse:" traditia a rezumat aeest raspuns, la: "Ardeti biblioteca, did ele sunt cuprinse toate Intr-o singura carte (Coranul). Amr a impartit continutul bibliotecii intre toate baile publice din oras, ale carer patru mii de cazane au fost alimentate pret de sase luni eu roluri de papirus ~i pergament (642). Pieile de papirus au fost folosite ca incaltaminte, curele s.a.m.d. Se pare ca biblioteea continea operele complete ale lui Eschil, Sofocle, Polibiu, Titus Livius, Tacit si alti autori.'

-------------

I Mag. ist. Anul XXI, nr.l (204). martie 1987, pag 51. , Will ~i Ariel Durant. op. cit., vol.X, pag. 4~7.

47

56. SUNTETI CRE$TINI $1 DE ACELA$1 NEAM

Din eauza turcilor, preotul Maxim Braneovici, de nearn sarb, a fost nevoit sa tread Dunarea ~i sa se

stabileasca in Tara Rornaneasca. Un sobor sub presedintia patriarhului Nifon ll alege episcop. Dupa moartea aeestuia ia in maini carrna bisericii Mitropoliei Ungrovlahiei, Intre timp, din eauza unor neintelegeri dintre Radu eel Mare, dornnul Tarii Romanesti ~i Bogdan eel Orb al Moldovei, a izbuenit un conflict armat. Cand eele doua tabere se aflau pc campul de lupta, fata in fata, gata sa se incaiere, a aparut episcopul Maxim eu evanghelia in mana si eu sfanta cruce in cealalta mana si le-a cerut aplanarea eonflictului pentru ca sunt "cre~tini ~i de acelasi neam", Elle trezeste constiinta unitatii de neam a moldovenilor eu muntenii ~i rusinandu-i au plecat.'

57. 0 VIArA A TRAIT A$A, DEGHIZAT

A

In anul 1755, acceptand ideea nastrusnica a unor

prieteni, cavalerul d'Eon se prezenta la un bal de la

curtea lui Ludovic al XV-lea din Versailles, imbracat in temeie.! Regele remarca aceasta prezenta ~i invita pe "domni~oara" la 0 discutie. Dupa aeest moment cavalerul d' Eon joaca acest rolul ca agent al Frantei. Calatoreste in calitate de nepoata ( sub numele de Lia d' Eon) alaturi de Douglas Mackensie la Petesburg pentru a 0 intalni pe imparateasa Elisabeta I, careia ii inmaneaza un mesaj secret din partea suveranului Frantei, Poposind la castelul ducelui Mecklemburg, face cunostinta eli fiica aeestuia Sophie-Charlotte (viitoarea sotie a regelui Angliei, George al Ill-lea). Sophie-Charlotte ii va si descoperi adevarata identitate, rnai tarziu. Deghizat in haine de femeie face multe servicii Frantei, atilt de multe inch regele nu-i mai accept a sa-si schimbe costumatia de barbat pana la pensie. 0 simple aventura? ... '

I Mircea Pacuraru, lstoria Bisericii Ortodoxe Rumane, Ed. Fpiscopia Dunarii de 10>. Galati 1996. pag.112.

, Cinci secule de razboi secret. Bucurcsn, ! 967. : Magazll1 istoric. Noiernbrie, J969

48

58. DUELUL

Multa vreme, in mai toate statele occidentului crestin, solutionarea conflictelor a fost lasara pe seam a duelului judiciar ( duo-doi + bellurn-razboi, lupta). Puteau uza de el toti oamenii de rand liberi, printii, regii, calugani, episcopii etc. Sinodul de la Paris din 1212-1213 si eel de-al patrulea Conciliu de la Latran (1215) a impus interdictii, dar tara rezultate. Printre scriitorii care si-au incrucisat armele eli adversarii manuitori at spadei arnintim pe poetul francez Alphonse de Lamartine (1790-1869), pe atunci secretar de Iegatie la Florenta, care a fost ranit la brat de eolonelul italian Gabriel Pepe. Literatura rusa pierde in aeest mod pe marele poet Aleksandr Sergheevici Puskin {1799-1837) care s-a duel at eli emigrantul francez Dantes (sau d'Anthes) si de ale carer intrigi curtea tarista n-a fost straina. Mihail Iurievici Lermontov (1814-1841) este ucis in duel de un fost coleg de scoala militara, Martanov, I

Nici romanii nu erau straini de acest joe maeabru. in anul 1908, pe hipodrornul din pareul craiovean .Bibescu'' se dueleaza fiul primului ministru Dimitrie Sturza, capitanul Alexandru Sturza, atasat militar la Paris eu capitanul I. Catuneanu, comandantul Companiei I din Regimentul I Dolj care publica a scrisoare in ziarul "Minerva" cerandu-i lui A. Sturza sa-si ceara seuze pentru acuzatiile calomnioase aduse comandantilor de cornpanii teritoriale. Catuneanu, desi handicapat ~i obosit dupa ce executase ~i 66 de zile de arest sever, ii provoaca lui A. Sturza, 0 taietura adanca in obrazul stang. in razboiul din 1918, A. Sturza a fost dezertor.'

59. DUMNEZEU ttt STA MEREU ALATURI

,

Se banuieste ca din eauza vreunuia dintre stapanii sai, fiul unei sclave, Epietet, era schiop ~i eu 0 sanatate ~libreda. Nilscut la Hierapolis, in Frigia, pe la anul 50 d. Hr., ca ~i Magazin Istoric, anul Vl-Nr 3 (60) martie 1972. pag. 8~·~9.

l Mag. ist., anul VI.Nr. 10 (67) oct. 1972

49

mama lui lipsit de libertate, el a treeut de la un stapan la altul fara a avea posibilitatea sa invete. Epaphroditus, un libret de la curtca lui Nero, I-a curnparat si i-a perrnis sa asiste la lectiile tinute de Musonius Rufus, iar rnai tarziu l-a eliberat. A fugit din Roma eu alti filozofi alungari de Domitian, Cunosdnd binefacerile libertatii a luat dupa drum un copil ~i I-a crescut.'

E1 s-a impacat cu ideea ca to ate greutatile vietii - sara cia, pierdcrile, lipsurile, urnilintele, sclavia, inchisoarea, moartea - sunt daruri ale lui Dumnezeu.

"Sa nu spui niciodata des pre un lueru: "L-am pierdut", ei doar: "L-am dat inapoi", Ti-a murit copilul? Atunei inseamna di ti-a fost luat inapoi. Ti-a murit sotiai Atunei ea a fost inapoiata. "Mi-a fost luata ferrna". Poarte bine: si pe ea ai dat-o tot lnapoi. Atata vremc cat Dumnezeu iti da ceva, ai grija ca de un lueru care nu-ti apartine ... " .Vai 1 Schioapat de un picior!" Sc1av ee esti! Din cauza unui picior nevolnic, te apuei sa acuzi tot universul? N-ai face mai bine sa-l daruiesti intregului? ... Trebuie sa pled in exil: rna va putea eineva impiedica sa plec zarnbind, eu scninatatet.i..Te voi baga la inchisoare" Imi vei lnchide numai trupul. Trebuie sa mor; dar trebuie oare sa mar plangandu-mar ... "A~ vrea sa stii di este un adevarat blestern sa nu mori niciodata.. Nava se scufunda. ~i ce sa fac? Atat cat voi putea ... rna voi ineca fara teama, fara sa tremur, fani sa acuz pe Dumnezeu, ci marturisind ca tot ee se naste trebuie, in mod obligatoriu sa moara, Caci ~i eu sunt 0 parte din tot, ap cum 0 ora este 0 parte a zilei. Si-atunci trebuie, la fel ca ora sa yin si, tot ca ea, sa tree ... Considera-te ea un simplu fir in ace! tot din care este tesuta haina .. Nu cauta sa faei ca lucrurile care ti se intarnpla sa fi~ asa cum le doresti tu, ci doreste-ti ca luerurile care ti se intampla sa fie asa cum sunt: nurnai atunei iti vei gasi linistea. ... De la Dumnezeu au venit semintele din care au purees toate lucrurile si, mal ales fiintele rationale-ei bine, acest am, de ee nu s-ar numi el cetatean aIlumiL. Dar ee spun eu? ehiar fiu allui

, \\'ill. Vol. lX Pag &2.

50

Durnnezeu ... Daca cineva ar putea sa accepte, cu totul, aceasta parere ... cred ca atunei nu va putea zamisli nici 0 idee josnica, demna de dispret ... Gandeste-te dara bine, cand rnananci, cine esti si eu ce te hranesti: cand traiesti eu fernei, cine esti tu, acela care faci asa eeva ... Durnnezeu iti sta mereu alaturi 0 ! ncfericitule ! $i tu nu-ti dai seama de asta !' .. Dumnezeu iti spune: Du-te si stai marturie pentru mine ... Gandeste-te ce-ar insernna sa poti spune: Dumnezeu m-a trimis in lume sa fiu soldat si martor, .sa ~e spun oarnenilor ca temerile ~i neeazurile lor sunt vane, ca mrruc rau nu poate atinge un om bun, fie ca traieste fie ca moare ... Durnnezeu rna trimite cand ici cand din colo; el rna invata prin saracie ~i ternnita, pentru ca eu sa pot marturisi mai bine despr~ el printre oarneni. Avand aceasta sarcina, mai poate oare sa-rni mai pese de locul unde rna aflu, mai am oare de ee sa rna intreb cine sunt insotitorii mei sau ce spun ei despre mine? Nu; nu se indreapta oare intreaga mea natura spre Dumnezeu, spre legile si poruncile lui ?l

60. MOARTEA UNUI1MPARAT

Provenit dintr-o familie de o:i~i~e ~l~bee, ~esp~sian nu s-a putut rupe de viata rustica ~l niciodata n -a mcercat

sa-si ascunda originea. Ironic raspundea supusilor sai care ii aduceau laude "Vae ! Puto deus flo! ( ,YaH Cred ca am sa devin zeu"). in anul 79, mai calatoreste odata la Reate, avea zece ani de domnie, din cei saizeci ~i noua de ani. Consumand multa apa din laeul Cutilia care avea virtuti purgative a contractat 0 diaree severa, lnainte de a muri s-a ridieat in picioare sprijinindu-se de eei din jur, si a spus: "Un imparat trebuie sa moara in picioare" $i -a indeplinit obligatiile care if reveneau pana Ja ultima suflare.'

, Hcrodot, lstorii pag. 345. spune ca Zarnnlxis, fiind om ar fi traie in robie la Sames ca sclav al lui Pythagoras ..

, Witl ~i Ari~J Durant, vo!.V!l1. pag. 122.

SI

61. DIN CIUDATENIILE UNUI DOMN

Tr~dnd p:ste toate ciudateniile si nazdravaniile sale, . . piratul ~lColae Mavrogheni, devenit apoi dragoman

al. m~nnel turce~tJ" a. fost pus domn in Tara Romaneasca prin staruinta marelui VIZlf turc Hasan Pasa, in anul 1786. De loc di,n i~s~a Paras, grecul era plin de capricii si orgolios. Datorita atitudinii sale, cronicarii vremii l-au pus intr-o lumina defavorabila e~ :.oat~ ca el era "foarte chibzuit, foarte viteaz, increzator in fortele ~arll...~l a despuiat mai mult pe bogati, decal pe cei saraci, de aceea n.ici nu l-au iubit de loc boierii" Ca dovada a ridicat in Bucuresti 0 b~serica care ii poarta numele si un spital, Filantropia etc. Dintre cluydatenii1~ s.~e ~mintim:. A" mers a~a de departe eu dispretul fata de boieri meat calului sau preferat i-a dat rang de boierie, ac?rdandu-i titlu de .Clucer". A obligat pe preoti sa puna pe cap "c~te un grecesc potcap", .Daca ni se va cere a alege, spunea preotul Gngore. Muscelea?u, .intr~ .un cos tum strain, rara nici un gust, barbar, incornod, ~1 chiar ridicol pentru 0 lume care ne ia inainte cu ctvilizatiunea ~i un costum traditional, comod, in care sa domine arrnonia, bunul gust ~i care sa desemneze pe preotul nostru social, care e si tara de familie, noi suntem siguri ca toti oarnenii de bine, adevaraf sustinatori ai religiunii ~i ai datinilor noastre nationale vor prefera impreuna cu noi pe eel mai practic ~i mai convenabil pentru societatea noastra", A dat ispravnicilor "porunca domneasca a ~indwemna p~ popor sa mearga la biserica ~i sa se ingrijeasca parte barbateasca ~l femeiasca, cu copiii lor .. jar la zile de sarbatori, cu mie eu mare toti sa vie la biserica, caci acela ce nu va merge la biserica se. va bate rau, rara mila. Si asa se umplu bisericile de oameni, de frica poruncii iar nu pentru dragostea lui Dumnezeu." Ii mai indcmna sa se lase de furti~ag ca vor fi pedepsiti, dad! nu se vor lasa, eu moartea de teapa. Toate bisericile trebuiau sa fie deschise ziua ~i noaptea, avand un preot de paza, ca fiecare crestin sa aiba posibilitatea sa intre si sa se lnchine, EI lnsusi .se imbraca uneori in haine preotesti, alteori se Imbraca cu rasa si podcapet calugare~te ~i mergea pe la biserici *i cerca cum slujesc preotii."!

I Glasul Bj~eriC)i, Revista oficiala a sfintui Mitropolii a Ungrovlahiei Anul XXVII! r-.: <;.6 .. ~ iunie 1969, page 634.637 " L ,mal

62. 0 EPIGRAMA CU BUCLUC

Oepigrama cifrata, publicata in anul 1883, luna august, in paginile rcvistei .Ltteratorul" de catre Alexandru Macedonski, care 11 viza direct, dupa parerea unora, pe poetul national Mihai Eminescu, a scandalizat opinia publica bucuresteana care si-a revarsat mania asupra autorului ~i bunurilor sale. "Au urmat - se scria in publicatiile vremii - manifestatii publice cu torte ~i geamuri sparte 1a casa lui Macedonski, bastonade prin cafenelele pe biata lui spinare, oprobiul public a atras lume multa in aceste evenimente, a fast un spectacol bucurestean pe cinste. Si, in fond, de ce ? Pentru ca Macedonski a tradus in versuri boala grava a lui Eminescu".'

63. ~I COP/II POT DISTRUGE 0 VIATA

Respins din grupurile de joaca ale copiilor, datorita urateniei sale, viitorul filozof Jean Paul Sartre (n.

1905), ca ~i Esop, a suferit toata viata din cauza excluderii. De mic s-a perceput in privirile celorlalti ea un paria, ca un "batracian" Era 0 sfrijitura cu 0 infatisare neplacuta. Pe cand iesea de la 0 frizerie a constientizat uratenia sa. Atitudinea celor din jur, a societatii in general, l-a facut sa-si urasca trupul atat de mult tncat se considera 0 faptura bolnava, corupta, ruinata ironizand problema hranei. A te hrani cu carne inseamna a ingurgita cadavre, sau, sa rnananci inseamna sa-ti insusesti ceva prin distrugere ~i in acelasi tirnp, sa te astupi eu 0 anum ita fiinta. Din eauza dispretului ~i a ororii de sine, ~i a tot ce inseamna trup a ajuns sa consume in exees alcool, dublandu-l eu doua pachete de tigari, vin, bere etc evoluand intr-o desavarsita lipsa de igiena. Iegul si putoarea se instalasera la el incat era numit "omul cu manusi negre" datorita mizeriei care-i innegrise rnainile pana la coate. Pilozoful ~j scriitorul Sartre, autorul a mai multor lucrari, printre care "Fiinta ~i neantul" a fast marcat de teama libertatii si a realizarii de sine a personalitatii.'

'N. Ceorgesu, Moartea anturna a lui Mjhai Emincscu 1883·1889, Ed, Cartier, Chisinau, pag. 42.

, Michel Onfray, Panlccele filozofilor, Traducere din franceza de Lidia Simien. Editura. Nernira, 2000,pagl07· 119.

52

53

64. RECRUTAREA ELEVILOR

Pe cat de frumos, pc atata de modest era eel care avea sa devina marele istoric, Xenofon. Era un om practic, eu mintea ascutita ~i inclinat spre meditatie, Socrate a vazut in el un adevarat sfant al filozofiei. Cand }·a Intalnit odata pe 0 strada ingesta, Socrate, intinzand bastonul de-a currnezisul pentru a-i impiedica tanarului trecerea, l-a intrebat unde se vinde tot felul de hrana, Dupa ce primi raspunsul, Ii puse 0 alta intrebarc: "Unde devin oamenii mai buni ~i mai demni de cinste?" Xenofon nu putu raspunde, "Atund urmeaza-ma ii spnse Socrate - ~i vei afla." Din momentul acela Xenofon deveni elevul lui Socrate.'

65. 0 MAMA CARE A SADIT VALOR]

Mama marelui filozof Immanuel Kant, Anna Regina Reuter. care nascuse noua copii "ppte fete ~i doi baieti, mud, ea si sotul ei, la varsta de 40 de ani. Pentru ca a ingrijit 0 prietena bolnava de febra tifoida, a contractat aceasta boala, murind fulgerator, La batranete, filozoful va spune despre evlavioasa ~i virtuoasa sa mama:-"Nu voi uita niciodata pe mama; did ea a sad it in mine ~j a aliment at cea dintai samanta a binelui; ea mi-a deschis inima la frumusetea naturii; ea mia trezit ~i lmbogatit cunostintele, iar sfaturile ei au avut 0 constanta ~i salutara mfluenta asupra vietii mele".' Deducem cii mama sa a fost acea care l-a determinat sa priveasca atent frurnusetea macrocosmosului ~i microcosmosului; "Cerul instelat deasupra mea ~i legea morala in mine", fraza eu care ineheie .Critica ratiunii practice". Petre Tutea infiereaza ideea ca .Jegea rnorala este propriul tau legiuitor ~i stapan "printr-un singur cuvant .Part".'

I Diogenes Laertios, op.cit., pag. 104

, Critica ratiunii pure, Immanuel Kant, Ed.St, Hue, 1969, pag. XXXIII. l 321 de vorbe memorabilc ale lui Petre '[utea ...

54

66. UN OM iNTRE DouA EXTREME

Egreu sa caracterizezi un om ca Alexandru eel Mare. Unii spun di a fost un adevarat geniu, 0 fire sentimentala ~i ernotiva, iar altii spun ca a fost un paranoic ~i aprecierile merg tot a~a, de la 0 extrema la alta, A rnostenit de la parinti ambitia dusa pana la patima. Oricurn, Aristotel a incercat sa fad prin educatie, din fiul regelui Filip al Macedoniei, un tanar ideal. Dad dam crezare unei scrisori adresate lui Aristotel, "a~ prefera sa-i intrec pe ceilalti oameni prin cea mai inalta cunoastere, decat prin mtinderea puterii si a stapanirii mele" ne dam seama ca lucrurile nu au stat asa. In orice caz, era elegant, eu trasaturi expresive, ochii albastri, parul saten ~i bogat.

Cruzirnile sale rnergeau uneori pana la paroxism. Dupa ce a cucerit cetatea Gaza, Alexandru a ordonat ca viteazului general persan Gaza sa i se gaureasdi talpile pentru a-i introduce inele de cupru ~i bronz. Dupa care I-a legat de carul sau ~j l-a tarat in fuga carului in jurul cetatii. Cumva a ineercat sa irnite pe Ahile din "Iliada" pc care 0 tinea sub perna alaturi de sabier

lata extrema cealalta a zeului din care "eurgea sange omen esc". A avut mai multe sotii ~i concubine. Era si homosexual, Dar odata, aghiotantii, 1a miezul noptii, i-au adus in cort 0 femeie foarte frumoasa, pe care el a intrebat-o=.De ce asa de tarziu ?"-"A trebuit sa astept ca sotul meu sa adoarma", i-a raspuns ea. Alexandru a trirnis-o atunci acasa si i-a mustrat pc aghiotantii sai.'

67. ALEXANDRU A SUPUS POPOARE.

DAR VINUL L-A UCIS.

eu siguranta ca marii cuceritori nu-si rnotivau expansiunile pentru a introduce in cetatile sau statele cucerite cele mai inalte cunostinte culturale ale timpului, precum geometria, aritmetica. medicina, artele etc. Un geniu militar care

I Will ~i Arid Durant, op.cn., vol VI. pag. 117-118

55

a pus bazele unui impcriu nu poate fi dedit un paranoic. In jurul acestora s-au creat nenumarate legende. Alexandru eel Mare n-a fost nici pe de parte un geniu. Aeest lucru ni-l dovedestc sfarsitul vietii sale. I

Se spune di in Babilon, intr-o noapte la ospat, a propus ofiterilor sai 0 intrecere; care bea mai rnult, Premiul l-a castigat Promahos care a baut douasprezece sferturi de yin. Dupa trei zile a rnurit. La un alt banchet, dupa trei zile, Alexandru, in prima noapte a baut 0 cup a de sase sferturi de yin, iar a doua noapte a incercat sa depaseasca recordul uitand ca. exista 0 limita in toate. Bruse a facur 0 febra si dupa zece zile a murit, Avea 33 de ani (era anul 323 i.Hr.). Sunt eel putin trei versiuni despre moartea imparatului. Dupa alti autori, Alexandru eel Mare ar fi murit otravit de Atipatros cu otrava adusa de fiul acestuia, Cassandros, ascunsa in copita unui magar, Dupa altii, otrava ar fi fost preparata chiar de Aristotel, profcsorul sau.'

68. REGRETUL PARINTELUI

A

Imparatul Augustus ( 63 - 14 d. Hr.), care prevedea

caderea morala a neamului sau, a promulgat 0 serie

de legi prin care a incercat sa restabileasca familia. Casatoria devenea obHgatorie pentru barbatii pana la saizeci de ani si pentru femei, cincizeci de ani. Camillus instituise ~i 0 taxa pentru celibatari. Atat timp cat sufletul ramane neschimbat, legile sunt zadarnice, constat a Horatiu, Bunaoara, imparatul era inconjurat in loja personala de copiii lui Gerrnanicus, un roman eu 0 familie exemplars. A daruit parintilor eu multi copii 0 mie de sesterti, a ridicat un monument in cinstea unui sdav care a adus pe lume cvintupli ~i a primit cu fast pe un taran care a venit pe jos la Roma ell opt copii, treizeci si sase de nepoti Iii nouazeci de stranepoti, Cu toate acestea Augustus 11'·a avut parte de copii, De la cele trei sotii, Claudia, Livia si Scribonia, doar cea din urrna i-a daruit

I Magazin istoric, anul v, Nr lU

z \ViIl ~i Ariel Durant, voL VI, pag. 132.

56

o fiica, Iulia. Aceasta, rara nici 0 jena, dupa moartea sotilor ei, a dus 0 viata imorala care a scandalizat Rorna. Comportarea ei l-a facut pe imparat s:1-1 exileze pc Ovidiu la Tomis ( Constanta) dar si pe multi altii. Onoarea irnparatului a fost jignita *i legile incalcate. De aceea, printr-o lege 0 exilat-o pe Insula Pandataria unde i~i gasl sfarsitul dupa saisprezece ani. In timpul cercetarilor sclava Phebe a preferat sa se spanzure dedit sa depuna marturie impotriva Iuliei, stapana sa. Imparatul dezarnagit, a spus: -"Mi-a~ fi dorit mai mult sa fiu tatal Phehei decat al Iuliei", A regretat intotdcauna ca n-a avut copii dupa inima sa . .,Mai bine nu m-as fi casatorit niciodata", Generozitatea sa este cunoscutii si prin ierlarea lui Mitellus, dusman indarjit, care cazuse prizonier in Iupta de la Actiurn. Cand fiuI acestuia, care Iuptase pentru Augustus, afla despre sentinta de condamnare la moarte data prizonierilor, se adresa imparatu1ui:-"Tatal meu a fost inamicul tau ~i i~i merita moartea. Eu te-am servit cu credinta ~i merit o rasplata, Da-mi voie, ca recompensa, Sa mor in locul tatalui meul'"

69. ERORI ALE [STORleILOR

Multe descoperiri i-au determinat pe unii oameni, bantuiti de prejudecati, in eel mai fericit caz, $-0 ia la fuga, ingroziti *i impresionati de cele ce vedeau pentru prima data. De eele mai multe ori omul de stiinta, inventatorul, dad nu l*i expune prudent proiectul risca sa fie considerat ca stapanit de diavol si omorat cu bate, furci sau pietre ori ars de viu. Un astfe1 de om care "a ingrozit" lumea, a fost brazilianui Laureneo Gusmao, care, in 1709, veni 1a Lisabona ~i prezenta curtii regale un spectacol cu balonul care era construit din coli mari de hartie tncheiate intre ele cu nasturi ~i gaic]. Gondola mid de sub balon era construita din lemn de plop. Dupa ce se urnplu balonul cu aer indilzit, Laurenco Gusmao se urea in gondola si in vazul

1 Will si Arid Durant, vol. Vlll pag, 29·41.

57

tuturor spectatorilor care erau stransi ca la piata, se urea spre cer, Din nefericire-pentru ca nu avea nici un sistem de carrnuire si mai ales ca aerul cald se strecura usor pe la incheieturile cu nasturi, balonul se agata de sul ita de fier de pe turnul castelului regal, se dezurnfla ~i cazu la pamant. Indraznetul zburator se alesese eu 0 mare spaima, Istoria, ca si in alte cazuri, l-a lipsit de gloria de a fi considerat ca primul constructor ~i zburator cu ajutorul balonului. Acest merit a fost acordat pe nedrept fratilor Joseph ~i Etienne Montgolfier. J

70. iMPAcAREA SOTILOR

.

A1cibiade, un om vesel, a~er la mint~, ~i cu 0 in0ti~are frumoasa, se impuse atat de mult ill fata atenienilor, incat acestia i-au admis toate iesirile si crimele sale, neindraznind sa-l dea in judecata. Popularitatea lui printre curtezane era cunoscuta. Soria sa, Hipareta, nemaisuportandu-i iesirile ~i infidelitatea s-a intors la tatal sau, Hiponicos ~i introduse divort. Dar, dnd ea se prezenta in fata arhontelui, Alcibiade a Iuat-o in brate ~i a dus-o acasa, traversand plata publica, lara ea sa-l impiedice cineva. De atunci sotia l-a lasat in voia lui. Se pare ca nestatornicia sa i-a zdrobit inima si a murit prernatur.'

71. A CAUTA NOD iN PAPURA

B anul ~i luxul au facut din fernei rnonstri, figuri colorate ca sperietorile pentru pasarile ce Yin sa ciuguleasca strugurii in vie.

Gurile rele aristocrate vorbeau prin budoare de aventurile sotiei lui Cezar, Pompeia, care ar fi avut de mai multa vreme legaturi amoroase cu Clodius-supranurnit "Pulcher" ( frumosul), omul de casa a1 imparatului ~i sustinator al politicii sale. Clodius,

I Mihail Drumes, Pcvestin despre cutezaturi, Editura Ion Creanga. Bururesri, 1989, pag 136_ z WJlJ ~i Ariel Durant, op. cit., vol. Y, pag. 294.

58

neinspirat, cu ajutorul unci sclave, deghizat ca 0 cantareata tinand 0 harpa in mana, intra in camera din palatullui Cezar un de femeile sarbatoreau eu dansuri ~i alte gesturi aetul creatiei in cinstea zeitei Bona. Aurelia, femeia care era insarcinata sa 0 supraveghezc pc Pompeia, trimite 0 sclava s3.-1 invite la dans. Clodius, care probabil 0 cauta pe Pompeia, a refuzat. Imediat s-a dat alarma ~i usile au fost lnchise. Dansurile si cantecele au fost intrerupte. Pentru ca au fast pangarite misterele zeitei Bona Clodius a fost dat in judecata. Intre timp Cezar 0 repudiase pe Pompeia. Cand irrrparatul a fast intrebat ca martor dad stie ceva despre legaturile celor doi, el a raspuns negativ. Atunei judecatorul l-a intrebat:

"Atunci de ce ti-ai repudiat sotiai" "Fiindea nu se cade ea sotia lui Cezar sa fie banuita macar!" -a raspuns imparatul. Din interese politice Cezar a preferat sa-l salveze pe Clodius.'

72. TUNETELE XANTIPEI

Despre familia lui Soerate se stiu destul de muIte lucruri. Sotia sa se numea Xantipa. Unii spun ca erau doua firi total opuse. ~i totusi, credem, analizand comportamentul lor, ca aveau ceva comun, Xantipa se ingrijea de propriul copil ~i de familia care nu 0 ducea prea stralucit, Deducem acest lucru din faptul ca sotul ei nu era ahtiat dupa bogatie. Cand Charmides ii oferi cativa sclavi, el refuza. Cu aceeasi seninatate refuza ~i locul cu 0 intindere destul de mare oferit de Alcibiade pe motiv cii nu i se potriveste. Era normal ca sotia sa-l certe ~i sa-l ude cu apa, cand se prezenta acasa ell musafirii, dupa cine stie cat timp pierdut prin piata ~i pravalii in discutii, "Nu va spuneam eu ea tunetele Xantipei se vor sf3r~i eu ploaier", se scuza filozoful. Din aceste considerente ~i SOC rate i~i menaja intr-un fel consoarta. Cand el a invitat odata la masa oameni bogati ~i Xantipei Ii era rU$ine cu masa ei saracacioasa, e1 i-a spus: "Fii

: Magazin istoric, anul Il, NT.I (10) ian. 1968, rag,59.

59

pe pace, daca-s oameni curnpatati se vor rnultumi eu atat"iar daca-s oameni de nimic nu ne vom necaji pentru ei",

Lui Alcibiade, care afirrna ca tipetele Xantipei erau de nesuferit, ii spune: "Ba de loc, m-am obisnuit eu ele ca si eu 0 roata care scar tie lntr-una. $i tu suporti gagaitul gastclor", .Desigurraspunde Alcibiade-dar ele irni dau oua ~i pui", ,,$i Xantipa imi dol copii", rasp un de Soerate. Odata, in piata, Xantipa, nervoasa, tragea haina de pe el. Cunostintele ll sfatuiau sa se apere "da, pe Zeus-raspunse el-pentru ca, in timp ce noi ne lncaierarn, voi sa strigati: Da-i, Socrate! Atinge-l, Xantipa!" Spunea di a trai eu 0 femeie aspra, este asa cum unor calareti le plac caii focosi, dar "intocmai cum acestia, dupa ce-i domolesc, pot usor sa-i stapaneasca pe ceilalti, tot a~a ~i eu, obisnuindu-rna co Xantipa, voi Invata Sa rna comport cu ceilalti oameni". Unei persoane care il intreaba daca-i bine sau nu sa se casatoreasca, filosoful ii raspunde: "Oricum vei face, te vei car','

73. UN BARBATASCULTATOR

Sa gratiezi pe un soldat care a dezertat pentru a se casatori pare incredibil. $i totusi, Abraham Lincoln, presedinte al S.U.A., (1809-1865), datorita experientei sale de familie, acorda aceasta gratiere, murrnurand: "Vreall sa-l pedepsesc pe tanarul acesta. Peste un an, poate chiar mai devreme, 0 sa regrete ca I-am gratiat" Bietul om cunostea viata de acasa. Documentele vrernii spun despre fostul obscur avoeat de provincie, eel de-al Io-lea presedinte al S.U.A., ca Mary, sotia sa, cand era nervoasa, aruoca dupa sotul ei eu tot ee-i cadea la mana: eafea, cartofi, carti, li mai ardea ~i cate 0 matura, iar iotr-o buna zi, dod acesta nu a aprins suficient de repede foeul io soba, l-a lovit eu un mie obieet de lernn, incat a plecat a doua zi la birou cu un plasture pe nas. SC spune ca el ar fi facut orice ca sa intarzie venirea sa acasa. Si totusi, Lincoln, Ii este obligat,

j Diogenes Laertios, op.cit., pag.98·104.

60

acestei fernei eu un caracter infam, pentru cariera lui politica, El nu a vorbit niciodata despre arnara sa viata de familie.'

74. "A$A VREI SA-I SPUI !U

Dupa ani iod~lungaF de eeree~ari minutioase. eelebrul savant roman, doctorul Nicolae Paulescu (1869-

1931) descoperitorul insulinei in anul1921 nu primeste Premiul Nobel, pe motiv ca nu a fost propus oficial. Din lipsa de utilaj ~i de industrie farmaceutica acest medicament nu s-a aplicat pe scad larga in Romania. In anul 1921, Premiu1 Nobel a. fost aeor~at pentru "descoperirea insulinei" chirurgului canadian Fredenck Grand Banting ~i lui James Bertram Collip, care, practic, a repetat, a refacut cxperientele lui Paulescu in laboratorul pus la dispozitie de F.G. Banting si C.H. Best. Meritul deosebit in privinta purificarii extractului glandular revine bioehimistului Collip. ,.F. G. Banting, om incapatinat, patimas, 0 fire aspra, cu yorba taioasa, "intaInindu-1 pe Collip in holul Unrversitati], s-a repezit la acesta,l-a trantit de pamant, l-a dat cu capul de podea ~i a racnit: Asa vrei sa-i spui ,,*Extractullui Collrp", a~a vrei?" Acest fapt arata profilul moral al unor oamcni care si-au insusit niste merite ce nu le apartineau.'

75. FARA 0 FAPTA BUNA, 0 ZI POATE FI PIERDUrA

Cel mai fericit imparat roman, apreciat de soci~tatea timpului sau, a fost Titus Flavius Vespasianus, decedat la varsta de 42 de ani. 0 zi in care nu facea 0 fapta buna pentru un sarac era 0 zi pierduta pentru el. De multe ori spunea ca prefera sa fie ucis decat sa ucida. In timpul dornniei, nu a executat pe nirneni.'

, Magazin istonc, ianuarie ) 995

1 c.Popescu.Ulmu, op.dt .• pag.173·191<

J Will ~i Ariel Durant, op.cit., vol, VIII, pag. 123.

61

76. 0 FEMEIE DEMNA DE CINSTE

, W,JLop.ClI vol. VII. pag.17S-l:10

Solon a dispretuit mandria, luxul ~i lipsa de gust a eurtenilor care se imbracau precum Cresus: eu haine seumpe de purpura, impodobite cu pietre scumpe ~i bratari de aur frumos lucrate ~i alte podoabe de pret. Ambii erau cunoscuti: Solon era cunoscut datorita reformelor sale, iar Cresus datorita luxului ~i rnandriei. Se spune ca Solon, cand a mers la Sardes, Cresus a poruneit sa i se arate palatele sale, odoarele de mare pret, tezaurele eu banii ~i tot ce avea, Solon le-a privit cu dezinteres, Cand a fost dus la Cresus, acesta ,,1-a intrebat dad cunoaste vreun am mai fericit decat el", Solon i-a raspuns ca stie pe Tellos, un am cumsecade, cu copii ~i 0 viata in care n-a dus lipsa de nimic si care a murit eu glorie intr-o lupta pentru apararea patriei. Cresus a crezut ca Solon este ciudat ~i necioplit dad nu mas oar a fericirea dupa greutatea aurului ~i argintului, ci pretuieste mai mult viata si moartea unui om simplu, decat de puterea si bogatia, Totusi Cresus I-a mai intrebat odata daca mai cunoaste ~i pe un altul. Solon i-a raspuns ea mai cunoaste pe Cleobis ~i Biron care s-au injugat la 0 caruta ~i si-au dus mama la templul Herei unde s-a sfarsit fericita. Acolo odihnesc ~i ei intr- un rnausoleu. Atunei Cresus rnaniat ii zise: ,,$i pe mine nu rna asezi in ceata unor fericitii De teama ca sa nu-i atate mania, l-a lingusit si i-a zis: .Tu, rege al Lydienilor, esti un zeu" Nu dupa mult timp Cresus a cazut prizonier in mainile lui Cyrus care I-a pus in lanturi si l-a eondamnat la arderea pe rug. Cand a fast ureat sus si foeul trebuia aprins, Cresus a strigat de trei ori cat il tineau puterile: ,,0 ! Solon!" Minunandu-se Cyrus, a trimis sa intrebe ce zeu este Solon, ca-l chearna numai pe el in aceasta imprejurare atat de grea? Cresus neascunzand nimic i-a spusx.Acesta era singurul barbat dintre inteleptii elini, pe care eu I-am chemat nu pentru di ell voiarn sa aud si sa invat ceva din cele de care aveam nevoie, ci ca sa priveasca ~i sa spuna la toti de ace a fericire a mea pe care ar fi fost mai bine S~O arunc decat s-o am. Cad fericirea, cand 0 avearn era numai

Printre femeile cu renurne ale Rornei antice se afla tree uta ~i Cornelia lui Scipio Africanus, casatorita eu Tiberius Sempronius Gracchus, eel care fusese de doua OTi consul ~i 0 data cenzor. Impreuna au avut doisprezece copii, din care au supravietuit trei: Tiberius, Caius si 0 fata eu numele tot de Cornelia.

Dupa pierderea sotului, Corneliei ii revine sarcina de a-si educa cei trei copii. Femeia vaduva Ilji indeplineste eu demnitate indatoririle de mama. A fost curtata chiar de regele Egiptului, dupa cum spune Plutarh, care i-a oferit mana si tronul, dar ea a refuzat,~preferand sa ramana sotia unui singur barbat, ~i fiiea lui Scipio. Intreaga viata si-a dedicat -0 educatiei eopiilor ei. Familia avea 0 simpatie pentru cultura elenistica, Cornelia a sprijinit un "salon" literar $i a contribuit la dezvoltarea literaturii latine. Cei doi feciori, eu un curaj deosebit, au ineereat sa introduca reforme agrare in favoarea eelor saraci, a plebei, motiv pentru care si-au atras ura oligarhiei senatoriale. Tiberius cste ucis in senat, iar fratele sau, Caius, putin mai tarziu, pcntru aceleasi idei, se refugiase dineolo de Aventinum, pentru ca era urmarit de partidul conservator iii roaga pe servitorul sau s3.-1 ucida. Rugamintea ii este indeplinita, dupa care se sinucide si sdavul. Cadavrul ii este aruncat in fluviu. Capul li este taiat si umplut eu plumb, solicitandu-se senatului drept rasplata, greutatea lui in aur. Prin inima Corneliei au treeut to ate aceste drame iar

,

senatul i-a interzis sa poarte doliu fiului sau.'

77. TV, REGE, E$TI UN ZEU!

Pe bun a dreptate ~tenienii. l-au cO,nsiderat pe Solon (640-558) unul dmtre eel sapte intelepti. EI a pus

bazele democratiei in lumea ateniana iar tatal sau cheltuise 0 parte din averea sa ajutand saracii.

62

63

yorba ~i parere ... Acel barbat, prevazand din starea de atund nenorocirea de acum, rn-a indemnat sa am in fata sfarsitul vietii si sa nu fiu rnandru, intrecand rnasura ... " Cand Cyrus a auzit aceste vorbe, ca 0 pilda ~i pentru el, l-a eliberat. De aceea se spune ca Solon a scapat un rege de la moarte printr-o singura vorba.'

78. TALGERE CU DouA FETE

eu tot luxul de la curte, cu toata fericirea lor, stapanitorii, oarnenii din varful piramidei sociale mi

se par foarte nefericiti, 0 parte dintre ei nu accepta, nici ideatic, o alta putere in viata societatii alaturi de cea pe care 0 detin, fie ea religioasa sau culturala.

In secolul al XVI-lea, umanismul si-a castigat, cu un imens sacrificiu, un prestigiu deosebit. In Anglia, printr-o serie de statute (1533-1534, 1539-]543), Henrie VIII-lea a pus capat dominatiei papilor asupra bisericii engleze, ~i aceasta nu fara foloase personale, expropriind 645 de manastiri, 90 de colegii, 237 de eapele si 110 spitale. Oamcnii politici, ca Henrie VlIIlea, erau atat de orbiti de putere incat "ii ardea ( pe rug) cand pe luterani, cand pc papistasi", La fel proeeda ~i Cranmer sub acelasi rege. Ridley, pe timpullui Henrie a fost episcop catolic iar pe tirnpul lui Eduard a devenit episcop protestant ~i a trimis la arderea pc rug ~i pe unii ~i pe altii. In sfarsit, nu trcbuie uitata nici regina "Elisabeta care a fost la inceput catolica, apoi protestanta, dupa aceea din nou catolica sub domnia Mariei care o numise mostenitoarea tronului", in momentul cand a devenit regina, a introdus legi draconice impotriva catolicilor. Ce rnai putem comenta despre credinta unor oameni care s-au catarat in varful piramidei? 2

I Plurarh, Vieii paralcle, page 227.

, R.1. Gruber, .Jstoria rnuzicii universale, VoLlI, partea II, Ed. Muzicahl a uniunii compozitorilor din R.P-R .. Bucuresti 1963, pag. 273.

64

79. MI L-AU FURAT CRE$TINII

Aiubit mai mult filozofia decat localitatca natala, Antiohia. Libanus ( n. 315 ) i~i paraseste marna

pcntru a merge la studii la Atena. EI declara cu cinism ca mai degraba renunta la mana unci zeite, decat sa poata vedea fumul Atenei, Dupa ce i~i desavarseste studiile se intoarce la Antiohia unde deschide 0 scoala care a dimas cclebra prin discursurile pe care le tinea ~i elevii care i-au urmat cursurile. Printre elevii sai s-au numarat Ammianus Marcellinus, Flavius Claudius Iulianus, viitori irnparati, loan Gura de Aur, eel ce avea sa ajunga episcop. Spre batranete Libanus a fost intrebat pe cine ar fi dorit sa lase urrnas al scolii sale, iar el a raspuns: »Pe loan, dad nu mi l-ar fi furat crestinii". In schimb, marele invatat castiga pe lulian Apostatul care timp de zece ani s-a supus manifestarilor exterioare ale cultului crestin, citind Scriptura in public, dupa care, in momentul cand a ajuns lmparat a incercat reinvierea traditiilor pagane, persecutand pe crestini, L

80. UN DOMN CARE A iNGROZIT PE MULTI

Era din vita de domni Vlad Dracul, atat dupa tata cat ~i dupa mama. A domnit in Muntenia intre 1436 ~i 1447.

Aceasta porecla ~i~a capatat-o - spun unii istorici-de la ordinul Dragonilor in care fusese primit Vlad de catre Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei si apoi imparat al Sfantului Imperiu romano·german; altii atribuie poreela cruzirnii sale, cruzime ce a mostenit-o si fiul sau Vlad, caruia i se zicea Dracula ( fiul Draeului) sau Tepes, Tatal sau a murit decapitat de catre Ianeu de Hunedoara in 1447. In jurul lui VI ad, fiul, domn al Tarii Rornanesti ( 1448, 1456-1462 si 1476) sunt tesute multe legende groaznice.

Pentru ca Sighisoara a adapostit pe pretendentul la tron Basarab voievod, Tepes a tras in teapa patruzeci si unu de

'Srantulloan Cura de AuT. Omilii [a fa(ere (I) Ed. ImL. Buc.1987"pag 7.

65

negustori brasoveni aflati in Tara Rornaneasca iar pc informatorii sasi i-a ars de vii.

Pe Dan, un alt pretendent la tron care a fost prins, l-a pus sa-si sape singur groapa dupa care i-a facut slujba inmormantarii ~i apoi a poruncit dlaului sa-i taie capuL

Pe Catavolinos ~i pe comandantul turcesc de la Nicopole, beiul Harnza, trirnisii lui Mahomed II, cuceritorul Constantinopolului, care au venit sa ceara tributul pe trei ani, i-a prins la Giurgiu eu oastea lor ~i i-a tras in teapa in marginea orasului Targoviste. Catavolinos ~i Harnza, pentru ea erau oarneni de vaza au avut tepile diferite, mai inalte. Cadavrele lor au rarnas acolo pana cand au intrat in putrefactie ~i corbii au facut cuiburi in cosurile piepturilor. In aceasta campanie au pierit prin taierea capetelor 23 809 de oameni si 884 au fast arsi in casele lor. 1

"Odata a venit un oarecare negustor strain din Tara Ungureasca in cetatea lui. Si, dupa porunca, si-a Iii sat ca~uta lui pe ulita orasului, inaintea casei, ~i marfa lui in caruta, iar el insusi a dorrnit in casa. Si a venit cineva si a furat din caruta 160 de ducati de auf. Negustorul s-a dus la Dracula ~i i-a spus de pierderea aurului, Iar Dracula i-a spus: "Du-te; in aceasta noapte vci gasi aurul". ~i a poruncit sa caute aurul in tot orasul, spun .. md: Dad. nu se afla hotul, atunci voi nimici tot orasul. $i a poruncit sa se puie peste noapte in car, din aurul sau, toti banii ~i a mai adaugat un slot. Negustorul, sculandu-se, a gasit auru1 ~i a numarat odata si de doua ori: s-a aflat un zlot rnai mult. $i s-a dus la Dracula ~i i-a spus: Stapane am gasit aurul, Si iata, este un slot ma~ mult, care nu este al meu. Atunci a adus ~i pe hotul eu aurul, $1 a SpllS negustorului: Mergi in pace; dad nu mi-ai fi spus d~spre zlot, era gata sa te pun in teapa eu acest hot.

Intr-un loc oarecare era un izvor de apa rcce si dulce ~i multi din multe parti veneau la acel izvor de beau apa dintrinsul. Dracula a facut 0 cupa mare de aur, mare si frurnoasa, si a pus-o

langa izvorul acela, ~i c<\ti beau din ace a cupa de aur 0 puneau indarat la locul ei ~i de frica nimenea n-a indraznit sa puna mana pc ea, cata vreme a trait el",

Sultanul "porni razboi asupra lui Dracula, Iuand eu sine multa putere. Acesta-adica Dracula-isi aduna ostirea ee avea eu dansul si-i lovi peste noapte ~i macelari 0 multime de turd, dar putinii sai ostasi nu putu sa tina piept multimilor turcesti si, retragandu-se din Iupta, incepu sa se uite la ai sai, care ce fel de rani are. La cine vedea rana in fala pe acela il cinstea ~i-l daruia si-l face a boier, iar cine era ranit in spate, poruncea sa-i puie in teapa ca pe un fugar ticalos. lar cand se porni din nou asupra turcului, zise ostirii sale: "cine se gandeste la moarte, acela sa nu mearga cu mine, sa ramana aiel".

Cand sultanul a trirnis la curtea lui Vlad voievod 0 solie ~i membrii ei nu si-au seos turbanele in momentul cand s-au lnfatisat inaintea domnului, caci Coranul nu le permitea sa stea cu eapetele descoperite, atunci Dracula le-a spus: "Ali venit la un mare stapanitor ~i astfel de rusine mi-ati facut", Manics a poruncit sa li se fixeze turbanele pe cap cu cate un cui mic de fier sa nu cada si i-a trirnis la sultan.

"Se speriasera intru atata multimile (tureilor) tncat se socotea fericit cel ce putea trece din colo, in Anatolia'?

81. UNGEST NECUGETAT POATE TULBURA UN ORA~

A

In Theba era data 0 lege prin care se interzicea

reprezentarea in public a unor lucruri necuviincioase ~i

urate ~i nu crcdern ca romanii nu cunostcau un asemenea act moral (Will. Vol. VI pag.227) cand au cucerit Israelul,

Un astfel de gest necuviincios a transformat a sarbatoare de celeb rare a Pastilor la evrei intr-un doliu national cu boccie 13 fiecare easii. Astfe1, dnd in Ierusalirn evreii au venit sa

, Radu Stefan Ciobanu. Pe urrnele lUI Vlad T~l'e~. Ed. Sport ~ Turism, Buc. 1979.

1 Magazin istoric, Nr, 1211969; !1197J, IIl974/ Ji 1974,

66

67

eelebreze Pastile ( sec. i d.H.), 0 cohorts romana bine inarrnata se postase sus, pe porticul Templului, ea sa supravegheze zona. Ceea ce nu vrea sa recunoasca autorul evreu ce reda aceasta intamplare, e faptul eli probabil, eineva din rnultirne i-a jignit pe militarii romani, fapt pentru care "unnl dintre soldati si-a saltat mantaua, apoi s-a pus pe vine intr-o postura necuviincioasa si ~i-a aratat sezutul iudeilor, slobozand totodata sunetul specific acestei pozitii. In urma gestului provocator, intregul popor a fost cuprins de manic si prin strigatele sale i-a cerut lui Cumanus (comandant) pedepsirea soldatului; eei rnai nabadaiosi dintre tineri, precum ~i ace a parte a rnultimii indeobste Inclinata spre razvratire, au trecut la atae si, adunand pietre culese de jos, le-au azvarlit asupra soldatilor, De tearna unui asalt al intregului popor, Cumanus a chern at in ajutor mai multi sol dati inzestrati eu armament greu. Cand acestia s-au rasfirat in portic, iudeii au intrat in panica si, neputand fi tinuti pe lac, au cautat sa fuga din templu inspre oras, Din aceasta pricina, in preajma iesirilor, imbulzeala a fost atat de mare incat s-au calcat in picioare unii pe altii ~i au fost striviti 30.000 de oarneni.'

Istoria consernneaza si alte iesiri de acest gen, si chiar printre filozofi.

Plutarh spune despre eel mai eloevent dar si mai putin serupulos si eel rnai corupt orator atenian, Cleon, ca odata, in fata poporului si-a iesit din minti si ,,~i-a seas hainele ~i s-a batut peste fund in tirnp ce se adresa poporului".'

82. MERELE BUCLUCA$E

Istoria a retinut mai multe mere buclucase. E yorba de marul lui Adam, marul lui Newton, marul discordiei, marul oferit Albei ca Zapada ~i un altul, marul Evdochiei.

Cand tanarul Teodosie (sec. al V-lea) ajunse la varsta de douazeci de ani, 0 ruga pe sora sa Pulcheria, care-I crescuse , Will.i.op.cip .. vol.VI pag, 75, 290.

a Flavius Josephus, Istoria razboiului iudeilor impotriva romanilor. Edirura Hasefer, Bururesti 1999, pag. 174.

68

~i care guverna imperiul in numele lui, sa-i gas~asca 0 so~ie:

Prietenul din copilarie al printului, Paulin, se opn asupra unet tinere din familia unui profesor de la Universitatea ~in Atena, Leontius, care avea doi baieti ~i a fata. EI era bogat. Inainte de a muri lasa un testament: "Fiieei mele iubite Athenais, scria el, poruncesc sa i se numere 0 suta de piese de aur, Ea va avea, spre a se deseurea in viata, norocul sau, care e mai mare decat noroeul tuturor celorlalte femei",

Fata placu tanarului irnparat care se tndragostise de ea si 0

ceruse in casatorie. Athenais, care se nascuse pagana, accepta sa prirneasca botezul si numele de Evdoehia. Era frumoasa, dis~i~sa ~i instruita: cunostea greaca, latina, astronomia, matematicile, istoria naturala, desena, pieta, scria, inventase 0 lampa la lumina caruia lucra noaptea sau compunea versuri etc. Se pare ca n-a fost straina de fondarea Universitatii din Constantinopol din anu1425. Impreuna cu sotul sau au avut copii ~i traiau fericiti.

lntr-o zi, pe cand irnparatul mergea la biserica, u~ cersetor din Frigia, it of era un mar de 0 rnarime neobisnuita. Imparatul it cumpara ~i il of era printr-o sluga sotiei sale. iar sotia 11 of era la randul ei lui Paulin, ca sernn de pretuire al faptului ca a fost prietenul din copilarie al imparatului; iar Paulin, nestiind de unde are imparateasa Athenais-Evdochia marul, i-I of era imparatului. La intoareere, basileul destul de surprins, 0 chema pe imparateasa

. 1 ..~" L

~i 0 intrebav.Llnde e marul pe care tl -am trrrmst -" -am

man cat", raspunse imprudent Athenais-Evdoehia. Teodosie o ruga si insista sa spun a adevarul dar aceasta nu renunta la afirmatiile sale. Atunei, scotand fructul de sub mantie, it arata mincinoasei sale sotii, Explieatiile ulterioare n-au mai avut niei un efect. Imparatul gelos, departs pe sotia sa cat ~i pe Paulin care mai tarziu e asasinat. In eele din urrna ea ceru voie sa mearga in cxil la Ierusalim. Aici imbratisa dogma crestina a monofizitismului si alaturi de Dioscor din Alexandria facu sa triumfe aceasta doctrina in coneiliul din Efes (449). Muri in anu1460 ~i fu inmormantata in biserica Sf. Stefan, ridicata chiar de catre ea in [erusalim.'

• Charles Diehl, Figuri bizant ine..

69

83. 0 SINGURA. GRE$EALA

L-A COSTAT LUMINA OCHILOR

I mportanta operei medicale a lui Rhazes poate fi inteleasa numai in contrast eli stagnarea medicinii Europei apusene 1a ineeputul evului mediu. Nascut in provincia persana Corazan purta numele de Abu-Bekr Mohamed ibn-Sakarija al Razi, Publica un tratat de medicina eu titlul "Continens" (Cunoastere), 0 enciclopedie vasta a medicinii acelei epoei. A doua carte 0 dedica princepelui Al Mansur ~i poarta titlul .Kitab El-Mansuria (Cartea lui Mansur) pentru care primeste 1000 de dinari, Pe langa acestea mai prezinta principelui 0 mare luerare de ehirnie. Acesta Ii cere sa reprcduca mai multe din experientele descrise. Spre nenoroeullui, la una a dat gre~ ~i tiranull-a batut cu biciul peste cap, nimerindu-i ~i ochii. Batranul a dimas orb. Un tamaduitor de boli de ochi a vrut sa-l opereze dar. pentru ca nu a stiut sa-i raspunda savantului cate invelisuri are ochiul, bolnavul a refuzat, zicandu-i : "Am vazut atata din lumea aceasta, tncat nici nu vreau s-o vad mai departe", "Cine nu stie acest lucru ( cate lnvelisuri are ochiul ) sa nu se apropie cu un instrument de ochii met" A murit in mizerie in anul 923.1

84. IMPOSTORI

Un mag, pc nume Gaumata, afland desprc moartea lui Bardiya, asasinat de trimisii fratelui sau Cambise, n-a ezitat sa se dea drept fiullui Cirus al II, ~i frate ell Cambise incercandu-si noroeul in cucerirea puterii la Suza, din Persia, mai ales cii era favorizat de faptul ca semana Cll printul asasinat. Carnbise, ajuns de blestem, se rani adanc ell propria sabie care iesise din teaca in momentul cand a vrut sa uree in sa ~i recunoscu crima. Guvernatorii Iji nobilii nu i-au dat crezare cu toate ca el si-a intarit spusele prin aratarea faptasului care era de rata. Un oarecarc Oranez, a fost informat ca Cirus ar fi taiat

-------- --------

, Figuri ilustre din evul mediu. Ed Tineretului, rag 134

70

urechile, ca pedeapsa, unui mag ce purta nurnele de Gaumata, Iii asernanator la chip eu printul Bardiya. Pentru a afla adevarul, Oranez, trimite pe fiica sa, frumoasa Fadima ca iscoada. In focul dragostei, Fadima, se convinse ca regele nu are urechi, CU ajutorul unui tanar general si a unor nobili it forteaza pc irnpostorul mag sa-si recunoasca vina. Pentru fapta sa a fost deeapitat. Pe tronul Persan urea Darius I ( 522-486 i.e.n.) .

Un alt impostor, Andriscos a organizat 0 revolta in anul 149-148, dandu-se drept rege1c Filip al V-lea al macedonenilor, A fost ucis de romani.

La fel, profitand de vrerni tulbure, un tanar din Orient, care sernana la chip si la voce, s-a dat drept imparatul Nero (58- 64 e.n.), care era mort. Datorita asemanarii, a facut prozeliti si a recrutat multi soldati.

Moare intr-o lupta, fara sa aiba fericirea de a ajunge pe

tron.'

85. o lNTA.MPLARESTA LA BAZA DESCOPERIRII MICROSCOPULUI

Un mic negustor olandez, Leeuwenhoeck, rara nici 0 cultura stiintifica, Cll mijloace rudimentare Iji simple, a pus bazele cercetarii microbilor, Un simplu ciob de 0 anumita forma, cazut, nu se stie cum, a atras atentia lui Leeuwenhoeck prin faptul di. lucrurile de sub el se vedeau marite de mai multe ori. Unii pun aceasta intamplare pe seama unui ucenic al sau, Asa se face ca micul negustor a cazut intr-o adevarata patirna in a slefui sticla, prin care sa mareasca obiectele, Sub aceste bucati de sticla slefuita, punea fiinte din ce in ce mai mici; muste, purici, tan\ari, apoi organe ale lor; picioare, antene etc. studiindu -le structura. Era vrajit de ceea ce vedea. lntr-o zi, pe ploaie, stand in fata ferestrei ~i privind picaturile de apa, ii vine nastrusnica idee sa puna sub lupa 0 picatura. Aceas_ta a devenit marea descoperire, I Magazin istoric. anul II, Nr.7 -1\ (28-29), iulie-august 1969, pag.146· 1 SO

71

vazand cum in acest infim strop de apa misuna firisoare ciudate, zburand ca niste fiinte vii. Dupa repetarea experimentului de zeci de ori, dupa zile intregi ~i observatii indelungate s-a convins ca aeeste firisoare sunt intr-adevar fiinte vii. Observatiile sale Ie trimite la Academia de stiinte din Londra ~i astfel este reeunoseut ca primul descoperitor al microorganismelor. Mai tarziu, Saussure, elvetian, descopera ca mierobii se inmultesc prin sectionare. Bazele principiilor microscopului au fost puse, pare-se, in 1590 de olandezul Zaharia Iansen.'

86. IVAN CEL GROAZNIC

Istoricii neau Iasat de-a lungul anilor, de Ja eele mai bizare pana la cdc mai trasnite obiceiuri ~i norme ale protoeolului diplomatic de la curtile suveranilor, Ei voiau sa impresioneze prin bogatia vesmintele lor. Mantia Tarului Ivan eel Groaznic ( 1533-15484) era atat de impodobita eu pietre pretioase si aur, incat devenea insuportabila. Pe piept purta Ianturi de am ~i pe cap caciuli impodobite eu acelasi metal ~i pietre. In timpullui Boris Godunov, din acelasi motiv, solii erau rugati sa-~i sustina cat mai seurt alocutiunea ~i sa nu lungeasca audienta.'

Trirnisii hanului Crimeii stateau in genunchi. La fel state au si ambasadorii rusi la curtea hanului, pana in sec. al XVII-lea. ~i la popoarele rasaritene, sederea in genunchi era ceva obisnuit. Sarutatul mainii, a poalelor mantailor ori a papucului, facea parte din protocol. La musulmani si evrei, in timp ee supusii stateau in genunehi, suveranul aveaobieeiul sa le puna mana pe crestet, 0 legenda spune ca dupa ee ambasadorii catoliei i-au sarutat mana tarului, aeesta s-a spalat intr-un lighenas. Despre unii presedinti, se spune ca, dupa ce au dat mana eu oarnenii la uncle intruniri sau eongrese se spalau eu spirt.

Cand trirnisii suedezi au Ingenuncheat in fata tarului Ivan eel Groaznie, acesta le-a poruncit sa se ridice, spunandu-Ie .. Eu

, Mircea V. Babes ~i 1. Igirosianu, Babes, Ed. Tineretului, pag. 129·130. 'Mag,aID lstoric. Anul XIV. ~r.9 ( 162) ~ept. 1980., pag.13·15.

72

sunt imparat crestin, in fata mea nu trebuie sa va trantiti la pamant",

Dupa ueiderea ell un pumnal a lui Murad I de catre sarbul Milos Obilici, care nu si-a crutat viata dupa batalia de la Kossovopolje (1389), tureii obisnuiau sa conduca pe ministrii principilor crestini tinandu-i strans de mana. 1

87. BUFONUL CE A VRUT sA STEA PE TRONUL iMPARATULUI

La palatul si eurtca Bizantului, pe timpul imparatesei Zoe si a lui Constantin Monomacul ( mort in anul 1055 ), era un bufon care facea bucuria curtii prin nazdravaniile ~i ghidu~iile sale; mai mult, prin infatisarea mereu zambitoare si vesela, avea voie sa intre peste tot in palatul imperial.

Spre uimirea tuturor, imbatat de noroe ~i de privilegiul capatat, incerca sa-l ucida pc imparar.i.El fu gasit intr-o seara, eu un pumnal in mana la usa camcrei de dormit a lui Constantin. Fu arestat indata si a doua zi se reuni un tribunal ea sa-l judece, sub presedintia basileului.

Cand Monomac vazu pe seumpul lui prieten aparand incarcat de lanturi, in slabiciunea lui se emotiona si ochii i se umplura de lacrimi. .Dezlegati pe acest om, exclama el, sufletul meu sufera vazandu-l astfel", Apoi eeru eu blandete vinovatului sa marturiseasca deschis cine-i daduse ideea crimei iar aeesta marturisi ca nutrea dorinta de a se imbriica cu hainele imperiale ~i de a se a~eza pe tronul imparatului. Constantin izbueni in ras ~i in data porunei sa fie satisfacut eapriciul omului, zicand: "Am sa-ti pun diadem a pe eap, am sa te imbrac in haina de purpura. Numai te rog arata-mi figura ta obisnuita ~i infatisarea simpatica de toate zilele"

Cu aceste cuvinte si eu un ospat mare se peeetlui impacarea imparatului eu bufonul, prietenul sau.'

: Mag. ist. Sept 1977.

1 Charles Diehl .Figuri bizantine". Eduura pentru Iireratura, 1969. pag, 412.

73

88 TREPTELE iNTELEPClUNIl

,

A-

In tinerete, spu~e Confucius, am fast atat de sarac incat

» am invatat sa fac multe munei dispretuite pentru a rna intretine", Nascut in anu! 551 i. d. Hr., a peregrinat timp de 14 ani dintr-un stat in altul din dorinta de a cunoaste documentele vechi si invatatura continuta in ele. Astfel a ajuns sa aiba 3000 de discipoli, La batranete se definea astfel: "La 15 ani mi-am deschis inima inviitatllrii, la 30 de ani (am ajuns) un barbat desavarsit, ]a 40 de ani aveam min tea limpede, calm la varsta de 60 de ani jar la varsta de 70 de ani, chiar daca pot sa fac tot ceea ce vreau, nu vreau sa cad in nici 0 extrema". Altfel spus, un om care a avut mintea limpede eu 0 viata morala, respectand cu strictete regulile rituale ale zeului Zhou. l

89. POSTELNlCUL COSTIN S-A iNTORS SINGUR iN iNCHISOARE

D upa moartea lui Radu voda Mihnea, boierii din Moldova au ales a doua zi, intr-un glas, pe Miron Barnovschi, fiul lui Durnitru, mare dregator in sfatul domnesc, roman eu nume de rezonanta poloneza. Era cunoscut de turci si de tatari ca un om destoinic. Acest boier "om de tara" era "Tara de cuconi." "Au rnarsu 0 sama de boieri la imparatie, de i-an adus steag de domnie" pe care l-a primit irnpreuna cu cuea, insernnele dornniei, in anul 1626 de la reprezentantii Portii,

In aceasta vreme, Tara se gasea in mare cumpana. in anul 1627, Poarta ll insarcineaza pe damn ca mediator intre turci, poloni si tatari. Barnovschi propune polonilor insdiunarea, ca han, a printului tatar Sahin Ghirai, care voia sa se desprinda de tutela Portii, Dar Sahin Ghirai este alungat de tatari din ordinul hanului in functie ~i se refugiaza in Polonia, iar domnul moldovean insista sa nu fie predat turcilor, Spre nenorocul lui, solul trimis de Barnovschii catre polonezi este prins de turd. La

I Doclrina lui Confucius sau celc patru carp clasice ale Chinei, Ed Timpul, la~i 1994

74

inceputul verii anului 1629, pentru ca turcii ii solicita sa mareasca tributul eu 40 de pungi de galbeni, el "n-a vrut nice intr-un chip Sa primeasca, pentru obiceiu sa nu faca asupra tarii", preferand sa renunte la tron. Se refugiaza la Harlau, in cetatea Hotin ~i in eele din urrna in Polonia. lntre timp este numit domn Alexandru Coconul, fiul lui Radu Mihnea, apoi Moise Movila, mazilit, ~i Alexandru voda Ilias (1633), care este alungat de 0 rascoala a boierirnii. Barnovschii primise de la Poarta un raspuns ca "Tara a calca tocmelile" va fi iarasi numit domn. Pe cand se pregatea de pleeare spre Moldova, un nobil polonez i1 intreaba, de ce schimba "viata fara grija) pe viata cu grijii ~i eu cumpana", la care domnul a raspuns: "Dulce este domnia de Moldova !" Vine in Moldova ~i este prirnit eu alai de catre "boieri, ~i fruntea curt ii, preoti calugari" si "gloate de tara" dupa care pleaca spre Poarta spre a primi eonfirmarea. La mijlocullunii iunie, dornnul MoJdovei este arestat ~i inchis. Aid i~i face testamentul in care scrie: ),De ni se va prilejIui moarte aice ( ... ) sa puie acesti boieri nevointa, sa nu-mi zaca oasele in paganatate, ce sa Ie aduca in tara, sa Ie ingroape la sfanta manastire Dragomirna". Acuzat de "hainie" este decapitat in anul 1633 sub privirile imparatului care se uita pe fereastra, Noaptea, postelnicul Costin primeste ingaduinta sa inmormanteze trupul intr-o cripta de la biserica Patriarhiei, A doua zi, Costin s-a inapoiat singur la mchisoare, fapt ce i-a impresionat pe dregatoril otomani. Sultanul a ordonat ca boierii sa fie eliberati si sa Ii se perrnita sa-s! aleaga domn pe cine ar voi. I

90. /UCARII PENTRU UN PAPA

Nu odata Ili nu unul dintre regi ~i papi au fast urcati pe tron 1a 0 varsta frageda. Pe timpul sau, Matei Corvin a reformat toate comportamentele guvernului pentru a-I putea conduce. Spre exemplu a numit un baietas de sapte ani in functia

< Magazin istoric, anul X, Nr5 ( 1 nn mal 1976, pagA3.

75

de primat al Ungariei. Negustorii din Ferrara, la fel de glumeti ca ~i regele, i-an trimis noului arhiepiscop un set de jucarii. Benedict IX a devenit papa la varsta de 12 ani ~i mai tarz.iu a fast alungat de populatia din Roma.

Alte exemple: In secolul al XVI-lea, Lorenzo de Medici, in speranta ca familia sa va fi prospera dad un membru al ei va face parte din structurile interne ale bisericii, ajuta pe fiul sau Giovanni ca la varsta de opt ani sa conduca 0 abatie, la paisprezece ani era deja cardinal ~i la saisprezece ani intra in colegiul cardinalilor si dupa multe peripetii ajunge papa sub numeJe de Leon x.

Genghis Han, eel care s-a nascut eu un eheag de sange in palma, semn al cruzirnii, la treisprezece ani a ajuns imparat al Mongoliei.

Henrie VI al Angliei a urcat pc tron la sase luni. Un impresionant sir de regenti corupti ~i generali incapabili au secatuit intregul regat in timpul sau.

Frederic II a ajuns irnparat la trei ani, Carol VII. la varsta de 13 ani a ajuns tot irnparat. El a fost casatorit la treisprezece ani eu Margareta din Scotia care avea unsprezece ani. Exemplele pot continua. l

91. UN /uRAMANT RESPECTAl'

A

In~in~ intr-un razboi si facut prizonier, Regulus a fost

tnnus sa trateze cu romanii pentru un schimb de

prizonieri, jurand cii se va intoarce indarat, daca negocierile vor esua.' La Rorna insa el a sfatuit pe compatriotii sai sa nu admita conditiile cartaginezilor si apoi, respectandu-si juramantul, s-a inters la Cartagina, un de a fost supus celor mai grele chinuri.'

, wm. Vol. XVII. r=s 267.

, Cicero, De Officiis. Ill. 27.

, Boethius ~i Salvia nus. Scrieri, Edirura mstuutului brblic ~i de rrusiune al bisencii ortodoxe Romane. Bucuresti 1992, pag. 94.

76

92. /UGUL CELOR cAsATORITI

La poporul roman moral ita tea farniliei in decursul istoriei a ramas in esenta aceeasi, Omul ave a un

inalt simt al proprietatii si de aceea, dorea ea sotia sa aiba un comportament exemplar. Virginitatea mireselor era obligatorie. Tinerii trebuiau 1a casatorie sa aiba consimlamantul celor doua familii. In prezenta rudelor care participau la incheierea contractului de casatorie, midi rupeau un pai dupa care mirele prirnea un inel in al patrulea deget de la mana stanga, de unde se ere de a ca porneste un nerv spre inima, dupa care mancau amandoi 0 prajitura. Cererea in casatorie se desIa~ura dupa un anumit ritual. Proaspatul sot 0 intreba pe viitoarea sotie:-"Tu cine estir" -"Cum ttl esti Caius, a$a sunt eu Caia", Apoi mirele 0 lua in brate si 0 trecea pragul inmanandu-i cheia casei dupa care se asezauamandoi 'll gatul sub un jug ca simbol di vor imparti nccazurile impreuna, Obiceiurile traditionale cu jocuri ~i cantece oeupau dupa aceea un loc important la casatoria tinerilor.'

93. A PREFERAT LIBERTATEA iN LOCUL PUTERJI

IA n anul 357, Dion de 50 de ani, a recrutat din Greda continentala 0 armata de opt sute de oarneni ~i s-a indreptat spre Siracuza reusind sa invinga pe tiranul Dionysios intr-o smgura batalie. Tiranul fuge In Italia. De teama sa nu se instaureze din nou dictatura, adunarea din Siracuza, dupa victorie, il inlatura ~i pc Dion care se retrage linistit la Leontini. Situatia creata il favorizeaza pe Dionysos sa-si reia puterea. Acei;~i conducatori care-l tnlaturasera, il cheama pe Oion sa preia puterea. El s-a inrors. ca~tjga 0 noua victorie si restabileste ordinea ~i 0 dictatura temporara. La propunerea adunarii, Dion nu accepta sa i se puna la dispozitie 0 garda personals, zicand:

Prefer mai curand sa mor decal sa traiesc in permanents

"

I WiJI ... vol. VII pag 107

77

94. DEZASTRUL PRODUS DE UN CUVA.NT NEiNTELES

.

cerea mercu sfaturi eelor din anturajul sau ~i accepta cu usurinta sa fie dezaprobat, In momentul despartirii de imparat, filozoful Athenodor, care traise alaturi de el mult timp, i-a dat urrnatorul sfat: "Atunci cand esti manics, sa nu fad ~i sa nu spui nimic pana ce nu vei Insira in gand cele douazeci ~i patru de litere ale alfabetului". I

pazit, atat de prieteni cat ~i de dusrnani", El a continuat sa-si duca viata "multumindu-se eu putin, te mid ce Ii era de ajuns" Prin simplitatea plina de intelepciune Dion a uimit pe toti barbatii din Sicilia, Cartagina ~i din intreaga Grecie.'

Ointamplare neasteptata, chiar hazlie, a dat peste cap ostenelile ~i planul de lupta a1 unui comandat bizantin, punand in dezordine 0 intreaga armata. In anul 586 armata bizantina condusa de Comentiolus cobora din muntii Haemus ~i se indrepta spre carnpia Traciei pentru a infrunta pe avari, .Unul dintre anirnalele de povara a scuturat si a aruncat la 0 parte sarcina de pe dansul, Se intampla di stapanul mergea inainte, iar cei care il urmau si vedeau cum animalul i~i tara povara in dezordine au strigat stapanului sa se intoarca si sa indrepte greseala animalului, Faptul acesta a ajuns pricina de neoranduiala ~j i-a facut sa fuga indarat, cad cuvantul s-a raspandit in multime, insa rastalrnacit, si parea un indemn la fuga, ca ~i cum ar fi aparut 0 multime de dusmani ~i i-ar fi infruntat pc neasteptate. In randurile ostirii s-a nascut un v~c~rm de nedescris, care a produs panica, toti tipau cat puteau ~l-~l porunceau unul altuia in limba tarH sa se intoarca lndarat, strigand in gura mare "torna, torna" ( intoarce-te, lntoarcete) ca ~i cum ar fi fost atrasi pc neasteptate intr-o incaierare nocturna. Deci toata buna intocmire a ostirii s-a spulberat.'?

96.iNVINGEREA TIRANULUI

Zenon din Elea(c.335-c.263 i. Hr.) era un om cumpatat si stapan pe sine. Era demn de incredere tncat izbuti sa-l intoarca pc Alexandru de la gandul d era zeu. El unelti s5.-1 rastoarne pe tiranul Nearchos (dupa altii pe Diomedon) dar a fost prins, Fiind interogat referitor la cornplicii sai, el denunta pe toti prietenii tiranului, dorind sa-l lipseasca astfel de sprijinitori. Dar cand a fost intrebat de tiran dad mai era altcineva in complot, probabil pentru a nu-si divulga si prietenii sai, a preferat In cele din urma sa-si taie limba cu dintii si $-0 scuipe in obrazul tiranului.

Concetatenii lui au fost asa de miscati, ca pe IDe I-au lapidat pe tiran, omorandu-l.

AI!i autori spun ca, Zenon, i-a spus tiranului ca-i va destainui la ureche numele tradatorilor ~i astfel avu posibilitatea sa-l muste de ureche si n-o lasa pana ce nu fu lovit de moarte.

Asa procedase ~i Anaxarh care, pentru lipsa lui de suferinta ~i modestia lui in viata, a fost numit de contemporani "Fericitulu• Cand a auzit ca tiranul Nicocreon poruncise sa-i taie limba el si-a taiat-o singur ell dintii ~i i-a scuipat-o in obraz.'

95. LEAC iMPOTRIVA MANIEI

Augustus 63 (i.Hr.-14 d.Hr.), care a tinut sute de discursuri, pe care ~i le pregatea sing~r, citindu-le,

pentru a nu scapa vreun cuvant pe care sa-l regrete mai tarziu,

L WilLvolSLpag 30, . --

: :I'eofilact Simocata, lsrorie bizantina, Ed. Academiei R.S.R. Buc. 1985. Cap.lI, )5, 7-10, pag.54. Iraducere de H. Mihaescu

97. 0 LUMA.NARE PENTRU SFA.NTUL SPIRIDON

A

Intr-o zi, Nicolae Mavrogheni a trimis dupa marcle

negustor Stefan Baltaretul sa vina la curte. Cum sosi

acesta Ii zise: "Vino dupa mine". lncalecand amandoi, veda il . Will ... vol VIII. Pag 41

'DiogeneLpag2'12 si pag 301.

78

79

duse pe negustor in goana calului pIma la Turnul Colrea. Aici, descalecand, urcara impreuna pana 1a ultima treapta. Ajuns sus, Mavrogheni ii arata cu mana de jur imprejur frurnusetea orasului care se vedea ca intr-o oglinda, ~i deodata ii spuse:

,,-Ia uite de aici, mult e pana jos?

-Mult, maria ta, li raspunde Baltaretul, de-ar cadea cineva de aici, praf s-ar alcgc dintr-insul?

Voda incepu sa rada.

-,,$tii c-am visat pe Sfantul Nicolae asta-noapte! Mi-a zis ea sa tc azvarl de aid jos!" Negustorul a inceput sa tremure si mai sa cada singur. In acel moment din spatele lui se auzi un glas care Ii sopti incetisor la ureche ( era al caminarului Sava ): Spune-i c-ai visat ~i tu pc Sfantul Spiridon, care ti-a ccrut sa-i aprinzi o facIie de 50 de pungi, ~i dad te-o arunca jos, rarnane sfantul fara lumanare!", Bietul negus tor de frica rosti ca un papagal ce-i sopti caminarul. Atunci Voda ii raspunse: ,,-Ei, daca-i asa, da-i banii lui Sava sa cumpere faclia",'

elementul rniraculos allegendelor germane. Se spunea ca Faust avea in casa un diavol sub chipul unui caine.

Altii spuneau ca statea in mijlocul unui cere magic, intr-o padure ~i cand pronunta formula de chemare, lndata in jurul lui se producea un zgomot puternic ~i natura se punea In miscare: padurea se pleca in fata lui si un val acoperea ceruL Dernonul i-a ~at un cufar plin de aur si de atunci el a devenit stapanul lumi, In timp ce Faust cerea mila Domnului, pe un varf de munte, demonul s-a apropiat de el si i-a spus: "Nu rnai spera nirnic, acurn trebuie sa mori, esti al nostru" si asa a ajuns in iad etc.

Norocul acestui invatat a fost ca s-a bucurat de spijinul Sorbonei si allui Ludovic al XI-lea, altfel ar fi fost cenusa.'

99. MAINILE BA.TA.TORITE

98.0 EPocA OBSEDATA DE MAGIE

Spre sfarsitul "seeolului al XIV ~lea Franta este zdruncinata de nenumarate revolte. In sud, infometatil din Languedoc, au dus timp de sase ani un razboi de gherila indreptat contra nobilimii ~i a preotilor, Seful razvratitilor ordonase sa ),fie ucisi toti aceia care au mainile nebatatorite In anul 1388, franele guvernarii revin lui Carol VI (1388-1392) care a primit ~i supranumele de "eel Iubit", Dupa patru ani de domnie e1 ~ia pierdut mintile. Regina devenise 0 straina care nu inceta sa-l tot deranjeze. In jurul lui rarnasera slujitorii umili care Ii acordau purina atentie. In cinci luni, regele, nu si-a schimbat deloc hainele, iar cand, in final, s-a hotarat sa fie imbaiat, a fost nevoie de doisprezece oameni ca sa-i invinga irnpotrivirea .. Coroana a fost purtata de un biet imbecil timp de treizeci de ani. 2

Interesul ii duce pc oameni pami la starea de salbaticie si face din ei monstri, iar istoria a retinut putini dintre acestia. Johann Faust ( sec. al XVI-lea) pentru eii a inventat imprimeria, meserie foarte productive pentru copisti, acestia ll considerau ca dat pe mana diavolului. Cand au aparut primele carti imprimate s-a strigat: "Magie", sustinandu-se ca era opera diavolului, In jurul acestui om pi in de forta ~i indrazneala, de o curiozitate nestapanita si 0 imensa nevoie de cunoastere s-au tesut numeroase legende malefice. Ca om de stiinta (a invatat medicina, jurisprudenta, teologia, astrologia, stiintele naturale ~i tot ce se putea la timpul sau) a avut de luptat eu fanatismul ~i incultura tirnpului sau, Goethe, Cristopher Wagner, Desaur, Saint Genies etc., au scris despre el ~i s-an folosit din plin de

100. BA.TA.TURILE DIN PALME

, C. Ganc. 'Irecute vieti de Doarnne si Domnite. II, ed Pag 46~47.

Lacom de nevoie si crud de [rid!", a~a cum il

)) caracterizeaza Suetoniu, imparatul Domitian a auzit

ca David ( fostul imparat al evreilor ) ar avea niste nepoti printre , Dictionar diabolic. .. Vol. If. pag. 61.

, Will Vol, XVII, pag. 102

80

81

care ~i unul eu numele de luda, care el lnsusi se numea .fratele Domnului dupa trup", Ternator, ca ~i lrod, imparatul trimite un soldat sa-i aduca. Acesta i-a intrebat daca sunt intr-adevar din neamuI lui David ~i dad au avere. Ei i-au raspuns ca "da "se trag din neamul marelui irnparat evreu, ~i ca toata averea pe care o poseda nu valoreaza rnai mult de un teren in pret de 39 de pogoane, pe care il cultiva eu mana lor si ca din venitul obtinut lsi platesc darile ~i i~i acopera nevoile traiului. Apoi i-au ararat paLmele ~i bataturile formate, ca rnarturie eli traiau din munca bratelor lor. Palmele lor crapate si muneite l-au convins pe imparat ca sunt oameni simpli ~i nu nutrese sa devina demnitari ai poporului si au fost eliberati. ~

foarte apreciati, Beatrice d' Este, ducesa de Milano, .colec.tiona monstr i de placere. Le facuse in palatul Rochetta, din Milano, un apartament ell camere minuscule, ,,1ocuin1a uri~$ilor" .. D.~ asernenea, Dornitian, a strans atatia pitici, incat a ofcrit multirnii Romei spectacolul luptei dintre piticii gladiatori.'

102. MUTILAREA PENTRU IMPARAT

101. MENAJERIE UMANA

IA n Italia Evului Mediu ~ivilizat.ia ~. fost. rea~i~ata de 0 midi minoritate bogata. Muritorii obisnuiti trudeau

din zori pana seara purtand cele mai grele poveri. Exteriuarea fizica si subnutritia robilor ~i sdavilor diminua forta de gandire ~i energia de a-~i forma propriul mod de viata. Aproape toti suveranii distinsi aveau gradini zoologice sau botanice.' Lorenzo de' Medici intretinea la Careggi 0 grad ina cu plante rare, partial deschisa publicului iar la Pisa, in 1544, Luca Ghini, intretinca

o gradina botanica, In locuinta sa, Leonardo da Vinci, avea

o incapere unde nu avea voie sa intre nimeni in afara de el, in care i~i adunase tot felul de vietuitoare; soparle, paianjeni, greieri, scorpioni, serpi, lacuste, libelule, lilieci, tot felul de lucruri ciudate. ~i mai curios lucru, Cardinalul Ippolito de' Medici poscda 0 "menajerie umana" - adica, 0 colectie de barbati, selectionati din douazeci de nearnuri, toti avand un

. fizic splendid. Filip al IV-lea al Spaniei a strans fa curtea sa din Madrid cea mai frurnoasa colectie de monstri vazuta vreodata la curtile italiene ale Quatrocentoului, piticii ~i bufonii fiind

Zopyros, satrap persan, a dimas celebru prin devotamentul sau fata de imparatul Darius I ( 521-486 1. Hr.). In timpul asediului Babilonului, aparat de Nabucodonosor III, Zapiros, pentru a-I ajuta pe Darius sa cucereasca cetatea, sia taiat nasuI ~i urechile, si-a sfasiat trupul eu lovituri de bici ~i s-a dus in Babilon ca transfug. Castigand increderea asediatilor, intr-un momentul prielnic, noaptea, a deschis portile cetatii ~i persii au navalit in eetate eueerind Babilonul.'

I Eusebiu de Cezarea ... pag.119

'WtlL. Vol.XVI. 16 pag.lS; Mag, 1st. Mnrtie 1992

103. o MAMA FERICITA

Despre cei doi Irati, Cleobis ~i Biton, argieni de neam, invingatori la intrecerile atletice, Solon povesteste, ca

de sarbatoarea Herei, mama lor voia sa ajunga la templu si cum boii nu se mai intorceau de la arat, ei nu s-au rusinat sa se inhame la carul in care 0 pusesera mama lor ~i sao} traga cale de patruzeci si cinci de stadii pana la sanctuar. Cand au ajuns la templu,. s~a~ strans multi argieni, care ii preaslaveau pentru puterea fizica ~I morala de care au dat dovada, iar femeile 0 fericeau pc mama lor ca nascuse si crescuse astfel de fii, Atunei, coplesita de fericire in urma celor Intarnplate, ~i a laudelor primite, mama in picioare in fata zeitei i~i dadu si ultima suflare. StatuI. acestor doi Irati, argieni, le~au facut statui si le-au asezat Ia Delfi, considerandu-i barbati ale~i care i~i cinsteau ~i respeetau marna.'

I Lernardo cia Viner, ~i civilizatia imagimi, Editura Albatros, Bucuresti 1986. pag. 28. .

a Apologeti de limba greaca, Sfalltul Iusun marrirul ~i filozofu], Apologia int'n3. Editura inst ... B ucuresu ]9RO, pag. 316.

l Herodot, Istori i, pag. 28.

82

83

104. DouA SABII ASCUTITE

.

Doua sabii taioase, mama ~i fecior, Prima, datorita educatiei, a ascutit-o pc cea de-a doua sa taie in plin, Mama lui Arthur Schopenhauer (1788-1860) care se

socotea un geniu, era foarte egoista, Din momentul cand Goethe, impresionat de valoarea tanarului doctor, il lauda intr-o scrisoare, mama sa, Johanna Schopenhauer, nu l-a mai putut suferi. Era 0 fire egoista lipsita de orice afectiune materna. DealtfeI, se pare di acest caracter l-a transmis intr-o oarecare masura ~i fiului ei. Intre cei doi apar certuri din ce in ce mai aprinse. Dupa multe discutii inveninate, tanarul Arthur ii spune mamei sale: " ... va veni 0 zi cand nu va mal fj cunoscuta decat prin el, ca mama a lui.i." Din acel moment, mama i-a cerut sa piece din casa parinteasca si nu s-au rnai vazut niciodata.'

105. MANDRIA NU I-A FOST VINDECATA

Un rhodian, frumos $i bogat, dar rara alte insusiri, staruia sa vina in scoala lui Zenon (c.335-c.263 i.d.H): dar acest elev ii era asa de nesuferit, incat la inceput Zenon il aseza pe bancile prafuite, ca sa-$i rnurdareasca haina, pe urrna li dadu loc acolo unde stateau saracii, ca sa se freee de zdrentele lor, incat, pana la urrna, tanarul pleca. El obisnuia sa spuna ca. lucrul eel mai ncobisnuit, mai ales pentru tineri este ingarnfarea.'

106. cu $APTE iNTELEPTI REFUzA CUPA

Modestia apartine nurnai oamenilor intelepti. Sa prirnesti 0 cupa de aur ca dar ~i sa a refuzi de doua ori, pare un lucru neobisnuit, dar intelept. Dupa unii, cupa

I Ion Petrovici, Schopcnhauer. opera filozofica, Ed, Colectia.Etos ~i Logos". pag 36. z Diogencs.pag. 224

84

ar fi fast oferita de Thyrion, iar dupa altii, de catre Bathycles, arcadian, care 0 lasa dupa moartea lui Thyrion, cu recomandarea ca urrnasii lui "s-o dea aceluia care a fost eel mai de folos prin inte1epciunea sa" semenilor ~i cetatii.

. Istoria mai retine ° asemenea intamplare cu diferenta ca

e vorba de un "trepi~d" care va fi dat premiu pentru vrednicie. Acesta a fast gasit de niste pescari care certandu-se intre ei din pricina lui, au ajuns la Cos $i de aici la Milet. Milesienii au hotarat ca obiectul sa fie atribuit barbatului cel mai intelept. Astfel cupa (sau trepiedul) ar fi trecut de la un intelept la altul, fara ca cineva dintre ei sa-si aroge aceasta calitate. Oricum, pe la Thales, a~est obiect a trecut de doua ori, si tot de atatea ori I-a refuzat. Faima acestui filozof si matematician era cunoscuta printre greci. Se povesteste ca odata, Thales din Milet, (c.636-c. 546 U-:rr) ~e~ind de acasa insotit de 0 biitrana ca sa observe stelele, cazu mtr-o groapa ~i strigatele sale de ajutor facura pe bat~~na sa-i s~una:

"Cum vrei sa stii ce-i in cer, Thales, cand nu estt In stare sa vezi ce-i la picioarele tale?" Timon illauda in versurile sale: .Thales vestitu-astronom ce-ntre sapte - intelepti este frunte",'

107. UN REGE SOCOTIT NEB UN

IA. n cei 13 ani de domnie, Nero a avut parte ~i de adrniratori care, mai tarziu, i-au impodobit morrnantul

cu flori, dar ~i de dusrnani care I-au infierat in scrierile lor ca pe un monstru legendar. EI nu S-J deosebit eu nimic fata de ceilalti Cezari ai familiei sale.

Se spune despre el ea a fost rasfatatul rnamei sale Agripina eu care a intretinut raporturi ineestuoase ~i pe care a ucis-o intrun moment de nebunie, A violat pc Rubria si s-a casatorit in mod solemn eu scIavul castrat Sporus care mergea alaturi de el prin Rorna, in lectica, imbracat ca imparateasa, Dupa ce-si satisfacea poftele carnale cu acest sclav el insusi se lasa prada instinc~elor animalice sclavului Doriphare1. A lovit ell piciorul pc sotia sa

, Diogcnes l.aertio s .. pag. 70 -7 t.

85

Popeea care era insarcinata ~i bolnava asa de tare incat a decedat. Pe Britannicus, fratele vitreg, I-a otravit, iar pe Antonia, fiica lui Claudiu a condarnnat-o 1a moarte, pentru ca nu a acceptat sa-i fie sotie. Pe filozoful Seneca I-a silit sa se sinucida iar pe scriitorul Lucan sa-si taie venele. Cand Circus Maximus a luat foe, el a fost acuzat ca ar fi platit oameni pentru a lntretine acest dezastru ca sa-i dea posibilitatea sa cornpuna versuri despre caderea Troiei, Cand poporul i-a cerut vinovatii, el a dat vina pe crestini.

Se socotea un mare poet, cantaret si artist. [uca rolurile lui Oedip, Herakles, Alcmeon si Oreste. lngenunchea pe strada pentru a cere aplauze trecatorilor etc.

Realitatea este ca uncle persoane intrate in dizgratia imparatului au pus pe seam a sa, probabil, si uncle fapte ee nu-i apartineau, Spre exemplu, Seneca spune ca in mornentu1 cand i se cerea sa semneze condamnarea la moarte a unui criminal, el suspina: Cat de mult mi-as fi dori sa nu stiu sii scriu",

lata cum descriu autorii timpului moartea lui Nero. Senatul 11 declarase pe imparat inarnic public ~l au hotarat arestarea lui numindu-l imparat pe Galba, comandantul arrnatei romane din Spania. Nero si-a pus put ina otrava intr-o cutie ~i s-a Tetras in easa lui din aur, spre gradina. lntreband pe insotitori prin versul lui Virgiliu dad. :"Este greu sa mori?«-n-a avut puterea 5-0 foloseasca. Fuge din Roma la Phaon. A vrut sa se sinucida, dar s-a ingrozit la verificarea ascutisul sabiei. In cele din urrna, dupa ce murmurs "Qualis artifex pereo!" ( Ce mare artist moare odata cu mine !), eu tunica rnurdara, infometat ~i ingrozit, curierul libertului ii dcscrie in eulori negre moartca cand va fi "dezbracat si agatat de un stalp cu 0 furca in jurul gatului, apoi este batut panii moare" - ~i-a infipt sabia in gat si libertul Epafroditus il ajuta sa-si aplice lovitura fatala, Un centurion vrea sa-i opreasca sangele pentru a-I duee viu in fata senatului. .Prea tarziu. Aceasta este fidelitatea voastra" ... Dupa treisprezece ani si opt luni de domnie, la varsta de 30 de ani, eel care fusese generos eu cei saraci si crud cu eei mari lsi gasi sfarsitul.'

-------------

I WilL vol VIII. rag 115

86

108. EUFORIA EXECUTIEI

IA n numele lui Dumne~eu, puritanii din s~colul al XVII -!ea, ucid si distrug zeci de orase, lansand un adevarat

macel pervers impotriva populatiei de credinta catolica. Oliver Cromwell si Henry Marten sernneaza ordinul de executie in Camera Instelata a regelui Angliei, Carol Stuart, prin "despanirea eapului de trunchi". Dupa sernnarea actului eel doi, cuprinsi de 0 euforie copilareasca, precurn copiii care se tin de sotii, i~i manjesc unul altuia obrazul cu penele de scris pline de cerneala. Dupa aceasta isprava, obliga pe ceilalti membrii sa semneze actul de decapitare a regelui. Si toate acestea le-au facut in nurncle poporului si al lui Dumnezeu.

Se zice ca inainte de a muri, Cromwell a anuntat ca Dumnezeu i s-a aratat, vestindu-l di se va vindeca de rana primita.v.De ce ai facut astai" il intreaba un prieten. "Foarte simplu, veni raspunsul: daca rna voi Insanatosi, se va spune dl sunt un profet, iar daca voi muri ce-mi pasa ce se va spunet" Era 0 metoda de a-si cladi un soclu pentru sine, profitand de credinta naiva a publicului.'

109. SARACII iMPARATULUI

eu toate ca poporul l-a acuzat ca scoate bani ~i din taxele puse la folosirea closetelor publice, de unde si replica

data fiului sau Titus, "Non olet' ( nu rniroase, intinzandu-i 0 rnoneda sub nas ) el n -a uitat de clasa de jos.

.Trebuie sa-mi hranesc saracii" a fost replica imparatului roman Vespasian (9-79 d. Chr.) cand un inventator i-a prezentat planul unei rnasini de ridicat greutati si care ar fi putut reduce

Cromwell. vol.! pag"390

87

mana de lucru a zecilor de muncitori, Pentru acest motiv proiectul a fost respins. I

110. ABSURDITATEA MODEl

A~surdit.at~a.etichetei in c.arc curtile.regalc ~-au inchis In custi rigide, pe care ~l le-au proicctat ~l construit, merge pana la granitele absurdului.

Scriitorul maghiar Istvan Kath- Vegh (1870-1959), in lucrarea sa "Istoria culturala a prostiei omenesti", reda ignoranta monahilor ~i aristocratilor epocii feudale.

Cand Maria Antoaneta s-a bucurat de prima sarcina, toate doamnele de la curte au creat imediat rnoda graviditatii, imbracandu-se in niste rochii care, eu ajutorul unor pernute cusute pc dedesubt, Ie dadea aspectul unci femei insarcinate.

La eurtea din Versailles, cand regele Ludovic al XIV-lea (regele - Soare) a scapat de un furuncul, dupa multe incercari de lecuire, prin interventie chirurgicala, in 1686, numita ~i "interventie regala" (operation du Rol), chiar si cei ce nu aveau furuncul se duceau in ascuns la chirurg, oferindu-le sume imense, numai sa Ii se faca ~i lor "intcrventia regala".'

111. DIN CELE 100 DE CAPETE

NICI UNUL NU MI SE POTRIVE~TE

"'-

In timpul celor treizeci si sapte de ani de domniei ai lui

Henrie at VIII-lea {1491-1527}, Anglia a cunoscut

mari framantari sociale. Regele, neavand urrnasi cu Caterina de Aragon, a vrut sa divorteze ~i sa se casatoreasca cu Anne Boleyn. Papa nu a acceptat despartirea, conform canoanelor. Destinul a vrut ca el sa tina sase neveste ~i de la nici una sa nu aiba urrnasi, Trei dintre odrasle au depasit varsta copilariei, dar n-au depasit cincisprezece ani. Catherine Howard Iii Anna Boleyn au fast , WilLvol VII! pag 121

'Mag,jst. anulllI, 11£.7·11 (28·29) lillie - aug, 1969, pag 11111

88

decapitate. Toate, intr-un fel sau altul, au fost acuzate de incest. Acesta a fost unul din motivele pentru care regele ~i nobilimea a irnpins plebea in naivitatea ei, sa scape de un papa infailibil si sa cada in bratele monarhului care rivaliza cu nobilimea in acapararca averilor bisericesti.

Conflictul a mers panel acolo incat in noiernbrie 1534, Henrie VIII s-a proclamat "capetenia suprema si unica a clerului englez", Fisher si Thomas Morus nu i-a recunoscut regelui suprernatia in treburile bisericesti. Suveranull-a inchis pe Moms in lugubrul Turn al Londrei dupa care a poruncit sa fie decapitat. In anull535, 6 iulie, cand Moms a urcat scnin pc esafod i-a spus in gluma calaului: "Fii atent sa nu-mi tai ~i barba, Ea n-are nici 0 vina". Cei care se opuneau regelui erau decapitati sau arsi pe rug. In ultimii opt ani ai domniei sale au fast arse pe rug, spanzurate sau taiate in bucati douazeci ~i ~asc de persoane printre care ~i Cromwell, caruia it pastra 0 veche ura din cauza ca i-a recomandat-o pe Ana, ca sotie, sora ducelui Cleves.

Pentru a se impaca eu Francisc I, regele Frantei, cand relatiile dintre cei doi erau incordate, trimite doi calugari. Unul dintre ei obiecta ca-si pune viata in pericol. "Sa nu-ti fie teamal riposta regelc.x.Daca Francisc te va ucide, voi pune sa fie decapitati 0 sum de francezi aflati sub puterea mea". "Va cred, spuse episcopul. Mi-e teama ca nici unul din capetele lor nu se va potrivi pe umerii mei",'

112. UN OM SENIN iN FATA MORTII

, ,

Statornida in credinta de care au dat dovada parintii apostolici a uimit multe generatii.' La lac de cinste se inscrie ~i Policarp care era originar din Efes, cetate in Asia Midi. De mic, Policarp ramane orfan de ambii parinti care sunt decapitati in timpul prigoanelor lansate impotriva crestinilor, 'Mag. ist, Anul XV[[J, Nr.5( 206} rnai 1984. pag. 31-32. Art de Florin Hera.

, Eusebiu de Cezureea, Istorta bisericeasca, trad. de Pr.Prof T. Bodogae, ed. lnst. biblic ~i de misiune al B.O.R.. Buc, 1987, pag. 159·161.

89

Pruncul estc luat si crescut de 0 ferneie pe nume Calista, crestina, Aceasta li da 0 educatie aleasa. Cu timpul ajungc episcop de Smirna. in timpul dornniei imparatului Marcu Aureliu, un tanar, pe nume Gerrnanicus, a ineeput sa strige: .Piara nelegiuiti' Adica crestinii. Sa fie diu tat Policarp!", Proconsulul Statius Quadratus trirnite 0 garda sa-l caute si-l gaseste intr-o casu~a odihnindu se. Policarp cu multa liniste prirneste pc musafiri, ii ospateaza, i~i face rugaciunea apoi ii urrneaza ca ~i cum nu s-ar fi intamplat nimic. In stadion, proconsulul a incercat sa-l abata de la convingerile sale, arnenintandu-I cu diferite chinuri. .Sunt de 86 de ani de cand H slujesc ~i nici un rau nu rni-a facut. Cum as putea sa blestem pe lmparatul meu, ce1 care mi-a adus mantuirea i'l-i.Am la dispozitia mea flare ... , spune proconsulul"."Tn rna ameninti ell un foe ee arde un timp ~i apoi se stinge pentru ell. nu cunosti focul judecatii viitoare".; dupa care spune calaului: "Dar de ce intarzii? Fa ee vreil". Pedeapsa stabilita a fost arderea pe rug. Dupa ce au fost puse in jur toate materialele necesare pentru rug, dlaii au vrut sa-l tintuiasca pe stalp iar el a refuzat zidnd:-"Uisa\i-ma asa, did eel ce-mi da sa indur focul, Acela imi va da ~i putere sa rabd nemiscat pe rug ehiar ~i fara siguranta cuielor voastre" Executia a avut loc in ziua de 25 aprilie. L

113. APRINDE FOCUL 1N FATA MEA!

>

Pentru ideile sale reformatoare, leronim, ce impartasea convingerile lui Jan Hus, a fost condamnat la 30 mai 1416, ca ~i prietenul sau, la arderea pe rug. Dus in acelasi loc unde eu cateva zile pierise Hus, exeeutorul s-a dus in spatele sau pentru a aprinde rugul. Ieronim i-a spus: ,;Vino aid ~i aprinde focul in fata mea, Daca m-as fi temut de moarte, nu a~ fi venit niciodata aid". in flacari a cantat un imn religios pana ce fumul

i-a ,necar glasul. _

Aurelia !lilIan Mihailovici, Dictionar onomastic crestin, Ed. Minerva. Buc20U3. pag.45B·459. l Will. vol, XVI!, pag. 235.

90

114. SAVANTUL1NHAMAT LA CARUPl

Gaspard Monge (1746-18]8), eel care la varsta de 14 ani inventeaza 0 pompa de incendiu avea sa ajunga,

mai tarziu, un om de omenie ~i un mare matematician, care punand bazele unei arte, dupa cum spune eI "de a prezenta pe 0 foaie de hartie care nu are decat doua dimensiuni, obiectele care au trei dimensiuni", Acest savant era inzestrat cu 0 rabdare de ascet.

in anul 1791. Adunarea Nationala a Frantei Il confirms in functia de examinator al viitorilor ofiteri de marina in portul Rochefort In aceasta calitate ramane doua zile pcntru a astepta si examina un candidat care a lntarziat. lntr-un alt port, un elev soseste in ultimul moment, dupa 0 calatorie lunga si anevoioasa. Profesorul Gaspard, amana examenul pentru a doua zi, ca eel examinat sa fie lucid si odihnit. in aceasta calitate de exarninator, renunta la onorurile primite de la scoala in folosul elevilor rara resurse. De numele lui Monge este legat si refuzul directiei si chiar a presedintiei Consiliului la Politehnica din Paris spunand: " ... eu fac treaba mai buna inhamat la caruta, decat ureat pe capra", 1

j

.Ii

115. DELIRUL CON~TIINTEI iNCARCATE

Mustrarea de constiinta este eea. mai gre~ pedeapsa pentru om. Biblia spune di ucigasul Cain nu avea

liniste. Puskin ~i alti autori afirrna di marele muzieian austriac, Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791) ar fi cazut victirna lui Antonio Salieri, muzician mediocru al curtii imperiale. Acest caz 11 face cunoscut ~i Vicent Novello, bazandu-se pe 0 insemnare de pe agenda oferrta de vaduva victirnei. Tot el spune ca Mozart i-a marturisit inainte de a intra in agonies "Mor otravit de mana lui Salieri", Dupa aceasta intamplare 0 alta personalitate a vremii marturiseste ca "Lui Salieri ii merge foarte rau, S-a prabusit I Popescu.lnmu~"Oamcni de ~tiin\a ... concxiuni...gesturi frumcase, Cclectia cristal, pag.II-2B.

9)

en totul. Cand delireaza ia asupra lui, vina mortii lui Mozart, spunand ca i-a dat otrava. E adevarul gol-golut ~i eI vrea, desigur, sa-si mai descarce constiinta",

1 16. DOl MUZICIENI RENUMITI

,

Naueit de atata succes, Liszt devine un aventurier. S-a facut cunoscut mai ales prin banda de tigani lautari eu care umbla ~i prin muzica tigano-maghiara. Devenise 0 ce1ebritate incontestabila. Doamne distinse se ingramadeau sai sarute mainile purtandu-i chipul in brose prinse la rochii ori li furau obiectele personale sau mucurile de tigari, iar printii ~i printesele il invitau In anturajul lor. Marie d' Agoult, casatorita eu contele Charles, l~i paraseste familia si cade la picioarele celebrului pianist.

Sumele cnorme pe care Ie ca~tiga, li permiteau sa intretina sase cai albi la diligenta personala, treizeci de echipaje ~i un grup de studenti. Trasura sa sc putea transform a in sufragerie, salon sau camera de odihna. In fiecarc zi i~i schimba cravata. Un regc al Prusiei se a~eza la fereastra ca sa vada trecand aceasta cavalcada plebiscitara. Starea materiala i-a perm is sa calatoreasca prin multe erase ale Europei,

In drumul sau spre Rusia, trece prin Timisoara, Lugoj, Cluj, Bucuresti ~i in Iasi se opri la conaeul din Mircesti allui Vasile Alecsandri unde au petreeut trei zile. Aici s-au intrecut in cantari Liszt si batranul Barbu lautarul.

- Tu mi-ai aratat intreaga ta arta, spune Liszt, 5-0 auziti aeurn si pe a mea.

Cand entuziasrnul se mai potoli, la intrebarea ce crede despre aceasta melodic, Barbu li raspunse.

- Maestre, ea este atat de frurnoasa, incat daca mi-o ingadulti,_aLi~!eerca-o bucuros_ii eu 0 data.

I Magazin istoric, 1970, aug m}1

1

Liszt surase oareeum neincrezator, dar Barbu se 'intoarse spre taraful sau, i~i potrivi vioara ~i canta la randul sau. Nic~ ~n tril, nici un arpej al melodiei nu a lipsit, redand nota eu nota. III timp ce oamenii sal 11 acornpaniau urmarind instinctiv arcusul sau, in cele din urrna Liszt recunoscu:

_ Esti tntr-adevar un artist din gratia lui Dumnezeu, si-l

imbransa. .

Liszt retine din bogatul folclor romanesc caracterul ~l

in special rit~lica dansurilor noastre ~i compune ,:,Raps~d~a romana", La Kiev cunoaste pc Carolyne de Sayn- V\ ittgcnstein care avca treizeci de mii de robi pe latifundiile ei si, indragostiti unul de altul, traiesc in coneubinaj. Din punet de vedere material Liszt 'i~i vazuse visul implinit, Cu toate acestea sufletul sau se zbate intr-o continua neliniste. La varsta de cincizeei ~i patru de ani vrea sa-~i lnchida ranile ~i sa-si umple golul sufletesc ~i astfel intra in ordinul rninoritilor imbriicand sutana de preot de unde, din cand in cand, de dragul muzicii, evadeaza.'

117. BUNELE MANIERE

Problema rneniului nu era de natura sa dea bataie de eap acelor care il invitau la masa pe Cezar, Era cu bun

sirnt, ~i nu-l interesa prea rnult calitatea sosurilor si a vi~ului. Mesele sale erau in materie de hrana rare ~i sarace. La Milano, eu prilejul unui ospat, sparanghelul servit fusese dres ell sos de smirna in locul uleiului de masline. Htdi sa-~i piarda calmul, Cezar il mancase, certandu-i pe cei din anturajul sau ca sunt prost crescuti de nu pot sa-l inghita. Unii pun uzura sa fizicii pe seama rigonlor vietii sale. Vrajmasul sau politic spunea despre el ca era singurul om care indraznise sa rastoarne un guvern Tara sa fie beat turta.2

I Theodor Martas, Viata amoroasa ~i geniala a lui D'Annllnl.io, Editura .Cugetarea", Bucuresti 19311.

I Mag. ist, AnullV Nr.2 (35) f.,bI97(), pag 10

93

118. FEMEI EROINE

A.

In Balcani, in secolul al XVIII -lea, localitatea Suli,

locuita de arornani, l~i capatase 0 oarecare lihertate si

neatarnare faFt de otomani in schimbul unui tribut platit anual. Datorita acestei neatarnari, aici se refugiase ~i un nurnar mare de prigoniti din toate celelalte regiuni locuite de arornani. Prin anii 1790, Suli, care cuprindea 11 asezari avea 0 armata de 15.000 de oarneni ~i femei, bine organizata. Timp de peste zece ani Ali pa~a a incercat in zadar sa cucereasca asezarile intarite ale suliotilor protejate de munti, Aceste razboaie au slabit fortele suliotilor, dar ei nu s-au lasat invinsi. Dupa ce dadeau foe satelor care nu mai puteau tine rezistenta in fata otomanilor luau drumul pribcgiei, retragandu-se spre sud, in Acarnia ~i Etolia. In 1805, Ali pa~a declanseaza un ultim atae asupra refugiatilor, Un numar de saizeci de fernei suliote, fiind prinse de turci in retragerea lor, pe varful unei stand si-au luat copiii in brate si, de la inaltime s-au aruncat in haul unei prapastii pentru a nu cadea in rnainile tiranilor, Jertfa lor, devenita legendara, a marcat ~i sfarsitul asezarilor suliote.'

119. NU-MI LUA LUMINA SOARELUI

A1exandru eel Mare, intalnindu-l pe Diogene (c. 404- 321 i.d.H), se recornanda, spunand=.Sunt Alexandru, rnarele rege".-"Eu sunt Diogene Cainele". Probabil imparatul it intreaba de ce poarta acest nume, la care el di.spunde:-"Ma gudur pe langa cei ce-rni dau ceva, latru 1a eel care nu-mi dau si-mi infig coltii in ticalosi". Alexandru i se aseza in fata si-l intreaba: "Nu te temi de mine?"-"Cum e~ti? intreaba Diogene, bun sau rau?"" Bun", raspunse Alexandru.v.Atunci cine se teme de un om bun?"-"Cere-mi orice favoare vrei!", la care Diogene raspunde: -"Nu-mi lua lumina soarelui".2

I Mag. 1st. nr.11/1986

J Diogene L.op.cit. pag. 198.

94

120. UN iMP.A.RAT NEB UN

Nero, de mic, ori de cate ori i1 mustra profesorul sau, Seneca, fugea la mama sa care ii dadea mereu dreptate.

Cand a ajuns imparat si "avea totul, cum spune Tacit, in afara de un suflet cinstit", sotia sa Poppaea, I-a facut sa se rusineze pentru di ii era frica de mama lui, insinuand ca aceasta planula si detronarea sa. Nero a ajuns in asernenea dernenta lncat a hotarat s-o omoare pe Agrippina, mama sa. Nu putea s-o otraveasca pentru ca lua antidoturi impotriva otravurilor ~i atunci s-a hotarat 5-0 inece cu ajutorul lui Anicetus care ia dat urrnatoarea sugestie: se po ate intocmi un vas eli 0 parte mestesugit desfacuta, pentru ca in timpul navigatiei pe mare sa se scufunde odata cu vasuL Agrippina care habar n-a avut de toate acestea a scapat din naufragiu salvandu-se inot. Oamenii fiului sau, in cele din urrna, 0 surprind la vila sa stand in pat. .Ucigasii Yin cu totii in jurul patului ei. Cel dintai 0 izbi cu un ciomag in cap ... , ~i cand, dupa el, centurionul s~oase sabia ca s-o rapuna, Agripina desfacandu-si haina ii zise: "Infigeti spada in pantecele de mama care I-a nascut pe Nero. Agrippina a murit nira sa verse 0 lacrirna.

In fata cadavrului dezgolit paranoicul imparat exclama:

"Nu credeam ca am 0 mama atat de frumoasa",'

121. REZOLVAREA UNOR NEiNTELEGERI

Nascut in anul 1445, ca fiu al cizmarului Mariano Filipepi, Sandro, de copil a fost dat sa invete arta de

aurar pe langa unul din cumetrii sai, anume Botticeli, pentru ca era lntr-o vesnica neliniste si nu-i placea sa-si invete lectiile de citire, scriere sau socoteli, Dar nici aid nu s-a simtit in apele sale ... De aceea, deschizandu-si sufletul fata de tatal sau, ~i acesta _ afland de inclinatiile sale-, l-a dat sa invete arta picturii prin

I Will... vul. Vlll. Pag. 106

lJ5

care a ajuns celebru. Odata a venit sa locuiasca langa atelicrul lui Sandra un tesator de postavuri ell opt razboaie. Cand lucrau, acestea faceau sa se cutrernure casa, ale carei ziduri nu erau prea trainice, asurzindu-l prin zgomotul vatalelor si batailor spate. Sandra, din pricina ca nu mai putca avea liniste ~i nici nu mai putea sa lucreze, a mers la vecin, rugandu -1 sa indcparteze pricina supararii sale, iar acesta i-a raspuns ca in casa sa tine si face ce vrea. Sandra, rnaniindu-se, a pus deasupra casei sale care era mai inalta decat a vecinului, un pietroi cat toate zilele gata sa cada la cea mai midi clatinare peste acoperisul, balcoanele, razboaiele ~i tesatorii vecinului. Acesta, ingrozit in fata unei ascmenea primejdii, alearga la Sandro, dar el ii raspunse chiar cu cuvintele sale, ca la el in casa tine ~i poate sa fad. tot ce-i place. In felul acesta cei doi au ajuns la 0 intelegere cuminte si au putut sa traiasca ca vecini in pace. Amintim ca pe 1anga alte multe lucrari Sandra Botticelli a executat ~i desene pentru Divina Cornedia a lui Dante.'

122. PICTOR PUS PE $OTII

La vremea sa, Franco Sacchetti ( 1335-1400 ) scrie trei sute de nuvele. Uncle dintre ele, hazlii, sunt puse pc

seama pictorului florentin Buonamico di Cristofano, poredit Buffalmaeco. Printre nazdravaniile facute la tinerete, este ~i aceasta: Se spline ca luandu-si el 0 casa, in care sa lccuiasca, dar sa si lucreze, s-a nimerit ca sa aiba pc un vecin mester lanar instant ~i cam prostanac si a carui nevasta se scula rnereu la trei dupa miezul noptii (tocmai cand lui Buffalmacco - dupa ce lucrase pana atunci-ii era mai dulce somnul), si lucra la masina de tors care se nimerise in dreptul patului unde dorrnea. Din aceasta pricina neputand sa atipeasca, Buffalrnacco a inceput sa se gandeasca cum ar putea sa scape de 0 asemenea pacoste. Nu dupa mult timp gasi 0 gaurii in perete prin care se putea vedea

~-----------'--'---

. Crorgio Vasaripag, 554,

96

tot ce facea vecina in jurul focului. Atunei ii veni in minte ideea sa se razbune pc biata ferneie. Cand nevasta lui Capodoca pleca de langa foe, printr-o trestie gaurita pe care 0 introdusese prin spartura peretelui in camera vecinei chiar deasupra focului, turna in oale mai multa sare. Din aceasta pricina, cand veni acasa Capodoca, fie la pranz, fie la dna nu putea nici sa manance nici sa guste, atat de multa sare ee era inrr-insele. 0 data, de doua ori, omul a fost rabdator, apoi vazand ca lucrurile se rep eta 0 certa ~i in cele din urrna vazand ca vorbele nu foloseau 1a nimic, a batuto in cateva randuri pe biata ferneie, care era deznadajduita. Odata, cand Capodoca depasi orice masura, lovind-o asa de tare incat sarrnana femeie a inceput sa [ipe ~i sosi in goana vecinii, Buffalmaceo veni ~i el si-i spuse lui Capodocax.pe legea mea, cumetre, las-o mai binisor: te plangi de mancarea amarnic de sarata, atat la pranz cat si seara, dar, eu unul, tare m -a~ minuna vazand di nenorocita asta de ferneie mai poate face ?i ea ceva ca lumea. In ce rna priveste, nici nu stiu cum se mai poate tine ziua pe picioare, dupa ce toast! noaptea sta pc langa roata asta de tors, fara sa doarma, dupa soeoteala mea, nici macar a ora. Cata sa inceteze eu sculatul acesta 1a miezul noptii ~j ai sa vezi ca dorrnind cat are nevoie, are sa fie cu creierul limpede si n-are sa mai faca asemenea boroboate", Vecinii intervenira ~i ei si-i dadura crezare lui Buffalmaeco. in cele din urrna, Capodoca, socotind si el ca asa stau luerurile, i-a poruncit nevestei sa nu se mai scoale eu noaptea-n cap. De aid inainte mancarea era potrivit de sarata ~i lucrurile au intrat pe Iaga~ullor normal.'

123. ORGOLII SATISFAcUTE

Qrgoliul e 0 rana inchisa care doare ~i se vrea a fi imbalsamata si oblojita intr-o panza alba si curata pe care sa se poata citi talente1e si meritele pacientului.

Pentru a se aplana oriee discutie de intaietate dintre ambasadorii austrieci, turci, polonezi ~i venetieni cu ocazra

I Giorgio Vasari .. pag, 236·237

97

"Conferintei de pace de la Karlowitz" s-a construit un edificiu rotund, eu 0 singura sala, in mijlocul caruia se afla 0 masa, Sala ave a patru usi, in dreptul fiecareia era instalat cortul unuia dintre ambasadori. La un semnal ambasadorii ieseau, in acelasi timp din corturi, intrau in acelasi tirnp pc cele patru usi ale salii si ca niste ostasi instruiti se tranteau in acelasi timp pe seaunele din jurul mesei de sedinta, Astfel s-a rezolvat egalitatca dintre ranguri. L

lata cum au fost satisfacute alte orgolii in protocolul diplomatic a1 Moldovei descris de Ion Neculce la primirea lui Liscinschi, sol din Tara Leseasca, de catre Antioh Veda: "A doua dzi Antiohii-voda l-au poftit pe solla eurtea dornneasca, la cinste, Deci ace] sol sa tine prea mare, ... Si i-au raspunsu lui Antohii-voda, de-i va iesi inainte sa-l intampine la giruatatea de scari a cerdacului, va veni la cinste, iar de nu va iesi inainte ase, nu va veni. Deci ase s-au asezat: sa se seoboare Antohii-voda pana la trii scar: ~i solul sa se suie iar pana 1a trii scari, ~i la al sapreli scara, unde este giurnatatea, sa se inehine unul altuie, si ase alature sa mearga pana in casa. Si 1a baut toto data sa be amandoi"?

Chiar ~i in cazul nivelurilor inferioare domnilor, al ambasadorilor sau al solilor ori a simplelor contacte diplomatice dintre experti, se punea problema prioritatii. in 1616, la 0 intalnire dintre rusi ~i suedezi, care a avut lac la Dederinsk, s-a pus problema scdiului tratativelor care a dus la 0 serie de targuieli. In cele din urrna s-a convenit ca tratativele sa se poarte la 0 rnasa ce se intinde in doua corturi alipite, unul rusese ~i celalalt suedez. Rusii insistasera ca in cortullor sa fie cuprinse doua treimi din masa. Corturile strans lipite unul de celalalt, au fast deschise in parti opuse, pentru ca delcgatii sa intre din directii diferite ~i dupa ce se vor a~eza fiecarc la locul lui sa se dea deoparte draperia despartitoare ca ei sa se poata vedea ~i sa inceapa tratativele,

I Mag.isr, unul Il, nr.7·8 ]969 ~i nr.? 19S0 , Ion Neculce. Lotoprsetul Tar!! Moldovci

98

La aeeste intalniri, mai ales cand trebuiau sa parcurga 0 distanta oarecare pe jos, calare sau in trasuri, mernbrii delegatiilor se incaierau unii cu altii, taindu-si haturile la eai, alergand si scurtand drumul, pentru a fi primii la locul convenit.'

124. NICIUN OM VREDNIC

x_:ntos il trirnite pe sclavul Esop in oras, la baia publici, a vada dad e aglomerat. Dad merse la baia publica, vazu oameni multi; unii ieseau, iar altii intrau. in pragul baii publice era 0 piatra de care toti se loveau ~i sa poticncau. Dintre toti cei care intrau ~i ieseau, doar unul, lovindu-se, a luat piatra si a aruncat-o intr-un loc pe unde nu urnbla lumea. [ntorcanduse acasa Esop li spune stapanului:

- De va fi Cll voia dumitale, poti merge la baia publica, ca nu e nimeni, numai un om pc care l-am vazut ridicand 0 piatra de la prag ~i a aruncat -0 dcoparte din drum. Cand Xantos a mers la baie si-a dat seama ca Esop nu i-a spus adevarul. Si-i zise lui:

-Dar de ce, Esop, ai spus di nu e nimeni?

-Adevarat, stapane, nu era aid fara numai un om; ca

vezi aceasta piatra, era Ianga pragul usii ~j toti cei care intrau si ieseau se loveau de dansa ranindu-si degetele, dar numai unul singur a luat-o ~i a aruncat-o din drum ca sa nu se mai loveasca de dansa. Deci pe acela l-am vazut ca e om, iar ceilalti erau loti ea niste dobitoace.'

Cand Diogene a iesit din baia publica a fast intrebat de cineva dad. erau multi oameni, el a raspuns: "Nu, nici unul", Dar a1tuia care il intreaba dad era mare gloata, el ii raspunse:

))Dao[(~

Altadata, aprinzand 0 lampa, in pl ina zi, umbla incoaee si incolo spunand: "Caut un om".'

I Magazin istoric, anul Il l, nr.7·8 ( 28·29) iulieaugust, 1969, pag.IS8. , Esopia, Editura de stat penlru I iteratura si arta, anul J 955, pag. 71.

1 Diogenes L.. pag,203

99

125. SE BAT iN NUMELE ONOAREI

pe~tru a ~upta impotriva regelui. persan Xerxes ce avea

o armata de 200000 de oarnern, populatia celor doua cetati libere ale Greciei, Atena si Sparta se unesc in anlll480 U Ir, pcntru a indepiirta pericolul . La chemarea Atenei cctatea Argos a refuzat sa participe si niciodata n-a izbutit sa-~i stearga aceasta pata rusinnasa din istoria sa.

In prima lupta de la Termopile, spartanii au castigat, dar Xerxes nu renunta. Cu ajutorul unor greci din cetatea Trachis, care au tradat, persii au trecut muntii pe niste carari $1 au cazut In spatc1c pozitiei lui Leonida ~i eei trei sute de Iuptatori spartani au fost macelariti. Doi dintre ei au supravietuit. Unul a fost ucis iar celalalt s-a sinucis de rusine. Pe 10euI respectiv s-a ridicat un monument pe care S-a pus epitafuk..Stratnule, du-te $i spune Spartei ca noi am dizut aid, ascultand de legile sale". In zi ua in ca~e 0 mana de greei se luptau sa opreasca la Termople armatele lUI Xerxes, unii spectatori priveau jocurile Olimpice . .,In numele cerului! i-a spus un soldat persan generalului sau, Ce fel de ~arnen.i mai sunt $i acestia cu care trebuie sa ne luptam, se bat mtre er nu penlru bani, ci numai pentru onoare", I

126. MIEREA IN LOC DE CONGELATOR

A

In Biblie se arata di Iacob a lasat eu limba de moarte

copiilor sal: "sa rna ingropati hlnga parintii rnei, in pestera din tarina lui Efron Heteul...in parnantul Canaanului". Pentru transportarea trupurilor ceIor decedati la mari distante se folosea pentru conservare mierea de albin~, Aceasta metoda a fost practicata de spartani, asirieni, evrei, francezi etc. Irod eel Mare, ~~polcon ~i, dupa cum veti vedea, ~i Aristobul.

I Will .• vol.lV, pag. 337,197

100

Cezar a trecut Rubiconul, un rau sirnbolizand gran ita dintre metropola si provincie, rostind faimoasele cuvinte:

"Zarurile au fost aruncate" ~i I-a alungat pe Pornpeius, a eliberat din inchisoare pe Aristobul, caruia i-a incredintat doua corpuri de armata sa mearga in Siria eu speranta ca 0 va atrage de partea sa. Partizanii lui Pompeius il otravesc (in anul49 i.e.n.) si planul lui Cezar n-a mai fost dus la indeplinire. Cadavrul sau a fost conservat in miere de albine pana cand Marcus Antonius l-a expediat in Iudeia ~i l-a inmorrnantat in criptele regale.'

127. ACADEMICIENI Sr.APANITI DE PREjUDECATI

Idolii banului ~i ai prejudecatilor au fanaticii lor, proveniti din toate paturile soeiale ~i cu greu pot fi distrust. Maria

Sklodowska Curie ( 1867-] 934), datorita tenacitatii sale, urea pe cele mai inalte trepte ale stiintei. La varsta de 10 ani ii moare mama si eei cinci copii tree prin grele lipsuri. in accasta situarie este nevoita sa se angajeze ca institutor la 0 farnilie instarita. Fiul acesteia se indragostestc de ea, dar parintii sai se opun casatoriei pc motiv c;'i .vor pentru fiul lor 0 partida bogata": nu sa ia in casatorie 0 guvernanta. Zakopane, di asa il ehema pe tanarul student indragosttt, insista, dar Maria exasperate de ezitarile ~i temerile sale ii spune: "Dadi nu vezi mijlocul de clarificare a situatiei noastre, nu sunt eu cea care trebuie sa

,

ti-l arat", Plina de curaj ~i insistenta, merge la Sorbona pentru a continua studiile, locuind tntr-o mansarda urnila in care iarna ingheta apa in earn, si in care de-abia patrundea purina lumina. Mese1e sale erau rare si consuma mai mult fructe ~i radacinoase ca ridichi, cirese etc, ~i nu de putine ori lesina din pricina subnutritiei. Intre tirnp se casatoreste eu Pierre Curie ~i

, Flavius Josephus, lstoria Razboiului iudeilor unpotriva rornanilor, "d. Hasefer, Bucuresf i 1999. p"g. 40. Facere Cap. 49, v. 29·JO

101

impreuna ajung si-~i insuseasca un mare bagaj de cunostinte, reusind sa prepare un decigram de radiu pur, facand si 0 prima determinare a greutatii atomice a acestuia. Radiul exista oficial, Cu toate aeestea Academia de Stiinte din Paris n-a accept at s-o primeasca ca membru pe motivul ca era femeie. La 23 ianuarie 1911, ziua alegerii, prescdintele Acaderniei de Stiinte se adreseaza eu voce tare usierilon "Lasati sa intre toata lumea, cu exceptia femeilor", Invechitele mentalitati vor fi depasite in anul1962 de fiziciana Perey.'

128. 0 FEME1E ALE CAREl MERITE AUFOSTRECUNOSCUTEiNATENA

Atat de mult i-a cucerit puritatea versurilor sale pc cetatenii din Eresos incat acestia au hotarat sa bata moneda eu efigia poetei Safo. Grecilor nu Ie era pe plae pentru parul, ochii ~i tenul prea tuciuriu, dar a onorau pentru delicatetea si rafinamentul "cuvintelor ei care erau ca focul" cum spune Plutarh. A fost exilata pentru ideile sale politice la varsta de nouasprezece ani. A fost casatorita ~i a avut 0 fetita. Mai tarziu infiinteaza 0 scoala unde tinerele invatau poezia, rnuzica si dansul.' Cu toate ca "Dragostea rn-a luat cu ea ca furtunile care napastuiesc peste stejari", spune ea, la batranete a refuzat mana unui pretendent pe care l-a sfatuit sa-si caute a alta femeie mai tan~ra: spunandu-i ca:"Dadi pieptul meu ar mai putea da lapte, daca sanul meu ar mai putea tine un copil, atunei m-as apropia rara frica de patul nuptial.i.Nu vedeti ca pielea mea e ridata de varsta si ca parul meu odinioara negru e acum alb? ... Aidoma noptii instelate care vine dupa aurora cu brate trandafirii ~i intuneca parnantul in lung si-n lat, moartea pandeste ~i ia tot ee traie~te ~i, pana la urma, reuseste sa ia totul in spin are'?

I Popescu Ulmu ... p3g. 127-1

, Jean Dcfradas, Literatura dina, Editura tineretuhn, p.l.g. 50 ; WilL.Vol. pag. 226

102

129. sA LuAM A.Al1NTE

Templullui Apollo din DeW avca trccut pe frontispiciu deviza atribuita lui SolonrcMeden agan (Nirnic prea mult)" Alti spun ca. ar fi fast sense cuvintele: ,)Cunoa~te-te pe tine insuti", atribuite mai multor autori.' Tot asa, la intrarea templului din Ierusalim, spun istoricii, pe 0 placa de marrnura statea scris: "Toti cei care vor intra aici, netaiati imprejur, vor primi moartea. Am scris acestea ca noi sa fim fara vina", (citat din memorie). Dante Alighieri spune ca pe poarta infernului ar avea seris: ,;Voi, ce intrati, lasati orice speranta.'?

130. REFORMELE 1$1 AU DRUMUL LOR

Veacurile XIV ~i XV au adus mari schirnbari in intreaga Europa in economie, cultura, in plan national ~i sociaL Din punct de vedere spiritual reformele vor avea un anumit gen de spiritualitate specific fiecarei ~ari. Acest aspect de structura spirituals va cuprinde repede ~i pe slavi. La Praga, Jan Hus, alaturi de prietenul sau Ieronim de Praga, trece printr-o proprie filiera ideile reformatoare din Gerrnania ~i Anglia si se angajeaza intr-o renastere spirituala a poporului ceho-rnorav. Acestia au devenit varful de lance al unor imparati care cautau sa scape de suveranitatea papei. Cu toata protectia acordata de imparatul Sigismund al Germaniei, inchizitia il condamna la arderea pe rug. Se spune ca printre cei care aduceau vreaseuri pentru focul rugului era ~i 0 biltrana. Jan Hus, lntalnind-o in drumul spre rug, ii pune mai multe intrebari, Batrana era straina de toate intamplarile si mai ales de cauza pentru care el era condamnat. Ea stia un singur lucru: dupa porunca eelor rnai man, trebuia sa duca vreascuri pentru rug. Atunci Jan Hus a exclamat: ,,0 sancta simplicitas!" (0, sfanta ignoranta') El ar

I Dante, Infernul, Editura Bibhoteca pentru top, BUL 1982, pag. 19 '

1 l.Berg, Dtcuonar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editura Stiintif.ca, bucurcsti 1968, pag. 97.

103

fi spus judecatorilor: "Ardeti acum 0 gasca, dar din cenusa ei se va naste 0 lebada, pc care nu 0 veti mai putea arde", (Hus in limba ceha insearnna gasca).

131. PARFUMUL I-A DAT DE GANDIT IMPARATULUI

Un om dintr-o bucata atat din punet d'e vedere moral cat si fizic: avea un cap mare, ochii patrunzatori ~j miei ~i pc deasupra era ~i cheL Nimie din geniul unui militar. Pe Janga acestea Vespasian avea 0 vointa ferma, era praetie ~i clarvazator, Ii placea sa se into area in satul natal ~i sa se bueure asemenea taranilor de viata rustica. Radea de aeei care i~j cautau genealogia printre zei. Postea 0 zi pe saptamana si dispretuia 1uxul $1 trandavia. Unui roman, numit in functii import ante ale Imperiului, cand se prezenta In fata sa parfumat din abundenta, aeesta i-a spus: "Mi-ar fi placut sa mirosi a usturoi" si l-a demis.'

132. ADEVARATI PRIEYENI

A

In sec. al IV-lea l.d, H. peste Siraeuza timp de 38 de ani

a fost despot Dionysios I, barbat fara scrupule, viclean

~i orgolios. Pitagoricianul Fintias, condamnat la rnoarte pentru cornplot, a cerut voie sa se dud. 0 zi acasa, pentru a-si pune in ordine treburile. Prietenul lui, Damon, s-a oferit drept zalog, pentru a fi executat in locul lui, dad Fintias nu se mai intoarce. Damon nu a fost dezamagit, Fintias s-a intors ~i a rnultumit prietenului sau pentru inerederea acordata. Dionisyos, surprins de gestullui Fintias, J-a eliberat.'

. \\fia"vol-VIII pag. 119 , WiILvoLVI, pag

104

133. CARE E A DE vA RUL ?

Stimez un filozof in masura in care este capabil sa

" dea un exemplu" scria Nietzsche in "Ecce Homo".

Era un om credincios. Am tinut intotdeauna post" se exprirna el sub aspect moral, "dezinteresat, altruist, sprc marelc profit al bucatarilor si al altor frati intru Cristos" Avea 0 fiziologie deplorabila, un trup ruinat $i datorita stornacului isi ducca zilele prin pcnsiunile care erau reeunoseute pentru dieta lor. Ii placea sa rnanance branza de capra, legume, fie ele ~i uscate, miere etc. Ducea 0 viata eu 0 alimentatie extrem de regulata care genera 0 vitalitate tinuta sub controL Dietetics nietzscheana este de fapt o virtute, 0 Iegatura arrnonioasa dintre lumea reala ~i sine. Din cauza eelor afirmate rnai sus, filozoful era discreditat de prieteni. Cand s-a imbolnavit psihic ( unii spun ca era nebun) a indulcit ideea textului de mai sus spun and: "Eu sunt una, ceea ce scriu, alta". De la Nietzsche fiecare rnanuitor al condeiului ia aeum ceea ce se incadreaza cu stilul sau de viata. \

135. MAl MULT PRICEPE CALUL DECAy TINE

A

In seeolul al IV-lea, pictura ~i sculptura au continuat sa

impodobeasca edifieiile ~i palatele, Proto gene pictase

un fluture alaturi de 0 potarriiche, atat de natural incat auzeai potamichile chemandu-si suratele din portret. (Will. Vol. Vl pag.226). lntreaga Grecie admira tabloul "Afrodita care iese din apa marii" pictat de Apelles( sec. al IV-lea L Chr) despre care se spunea ca i- a depasit pe toti ceilalti pictori de dinainte sau de dupa el. Era atat de apreeiat incat, cand Protogene a vazut o schita de a sa, a spus: "Un singur om e in stare sa traseze acest contur - Apelles. Alexandru eel Marc a poruneit sa fie cautat artistul. Cand a fast gasit, tanarul irnparat i-a poruncit

I Michel Onfray. Pantecele filozofilor. Ed. Nemira. Pag. 89. Traducere de Lidia Simien

105

sa-i picteze mal multe tablouri printre care si eel eu calul sau BucebaL Despre accsta, imparatul n-a fast prea multumit. Cand Alexandru a poruncit unui servitor sa-i aduca calul pentru a-I campara cu tabloul, acesta, dod si-a vazut portretul a inceput a necheza. Dupa care e1 ar fi spus.-j.Mai mult pricepe calul din pictura decat tine". Alta data, cand artistul pieta un tablou cu concubina favorita imparatului, de care s-a indragostir artistul, ca un gest regal, aeesta, i-a oferit-o cadou. Alta data, cand un tablou era expus publicului, un cizmar gasi ca sandala unui persona] n-ar fi fost coreet realizata. Pictorul i~i insusi critica, Dar cand criticul a mers mai departe, el i-a spus: Cizmarule, nu mai sus de sandala!" S-a stins din viatii pictand. J

135. PASIVITATE

A

I rnparatul Augustus 1 luand cunostinte despre un om

care a murit la 0 varsta inaintata si de pc urma caruia

au rarnas rnulte datorii, trimite un delegat sa-i cumpere salteaua caci, spunea el, trebuia sa fie buna, de vrerne ce putuse sa doarrna atata vreme pc ca, in situatia in care se afla".'

136. PROMISIUNEA UNUI PUI DE TURC

Gheorghe Ghica de mic porni prin lume sa-si eaute un rost, Pe drum se imprietenise cuun pui de ture

si cum merge au arnandoi, un crestin si un .turc, spuse crestinul tureului: .Tu esti rnahomedan, poti sa ajungi om mare, ~i ee rna faei pe mine atunei?" lar celalalt ii raspunsex.De rna voi face n:a~e, te .fae ~i pe tine om, bre t" Intr-adevar, rnicul ture ajunge V1Zlr. GhlC3, am cam la cincizeci de ani, era si ella Poarta, trimis de Vasile Veda.

lntr-o zi, aflandu-se in divanul vizirului, pentru niste treburi ale ~arii, fu reeunoscut de fostul sau tovaras de drum, chema pe haznatar si ii zise in taina: .Vezi eel bat ran moldovean,

-

I WilL.vol. VI. Pag 5;,

'Toader Buculei, "Clio ~<' arnuza" Edllura Isrros-Muzeul Brailei, Brarla 200\.

]06

sa-l aduci la mine ca-rni trebuie", Ridicat de haznatar, Gheorghe Ghica, fara sa stie unde este dus, ajunse in fata vizirului care il intreaba: "Ma cunosti tu pe mine, au ba?"

Moldoveanul raspunse cii stie numai doar ca este marele vizir si mai mult nimic. Kiupruliu ii spuse: "Tii minte ce-am vorbit cand veneam amanda! pe cale? De-ai uitat tu, dar eu nam uitat. ~i, iata, te voi face domn in Moldova". Ghica, saruta mana vizirului si-l ruga sa nu-l mazileasca pe stapanul sau, 1a care el raspunse: "Acum deodata il las sa fie, iar mai pe urrna cuvantul meu jos nu-l voi lasa, ei te voi face pe tine l'' Si a~a ajunse Gheorghe Ghica damn in Moldova in anul 1658.1

137. MONEDA PROFANATA

A.

In timpul irnparatului Tiberius, profanarea unci statui

a imparatului intr-o incinta sacra, era considerata ca a

impietate si se pedepsea eu rnoartea. Astfel, cineva, a fost gasit vinovat ~i de lipsa de respect numai pentru ca si-a lovit propriul selav care avea supra lui 0 drahma de argint bat uta eu ehipullui Tiberius.'

138. RESPECTUL FATA DE pARINT!

, r

Troi~ ~us:se cucerit~. Pr~am, ~.tapanitor~l.?e altadata al Asiei, zacea decapitat III mijlocul cetatu cuprinsa de flacari. Eneia, desi era indernnat de zei sa fuga, se intoarce acasa la tatal sau, la sotia sa, Creusa, si la fiul sau, Iulus, pentru a-i salva. Cand ajunse in pragul casei parintesti, constat a ca tatal sau nu mai voia sa pIece din eetate. lata descrierea aeestui episod: -" ... Tata, pe care dorcam din tot sufletul sa-l iau cu mine .. .imi spuse ca, dupa pieirea Troiei, nu mai voia sa traiasca si sa indure pribegia",

-"Cum ai crezut, tata, ca a~ putea fugi parasindu-te pe tine?

Cum a putut iesi din gura ta de tata 0 astfel de nelcgiuire ... ? Hai,

I Constantin Gane ... VoL I, pag.310-318.

1 l-ilosrrat. Viala lui Apollonios din Tyana. Ed. Polirorn, la~i, 1 ';)97. pag2S.

107

tata, suie-te in carca; 0 sa te iau eu pe umeri; sarcina nu-mi va ~ pr~a ~e~: ori.ce soar intampla, 0 sa Imparti de acurn inainte ~l p~l~eJdllle, ~l scaparea ... ~a In mana vasele sfinte ~i penatii p_atrael , .Rostind aceste cuvmte, imi asternui pe latii mei urneri ~l pe grumazul lncovoiat 0 haina lac uta din piele galbcna de leu si rna .aplceat s~b povara, micutul Iulius rna apnea de mana dreapta ~i se tmu de mme cu pasii lui marunti, sotia rna urrna de departe."!

139. PRETUL TAcERII

,

La inc~put, Maxim Marturisitorul (580-662) a fost demnitar Ia curtea imparateasca din Bizant. Din cauza navali.rii_ p~r~il()r 0 pa~ase~te si se stabileste pentru putina vr:n~e ~a. ~anashr~a Skutari, Ca egumen trece prin mai multe man~stlr~ JI se stabileste in Cartagina. Apoi viziteaza Roma $i se angaJeaza m disputele vrernii condamnand ereziile rnonofizite $i rnonotelite.

• Im_paratul Constantin al Il-lea trirnite slujitori ~i -1 aresteaza Impr.euna cu papa .Martin 1. Amandoi sunt condamnati ~i eel din urrna r:'0a,r~ III exil. Maxim este exilat in Byzia ( Turcia) apoi in Perbens ( Iracia).

. , Imparatul, crezand ca exilul l-a determinat sa-$i schirnbe ideile ortodoxe, it invita la Constantinopol unde vine insotit de apoerisiarul roman Anastasie, in rata sinodului form~t din porunea imparatului numai din episcopi mono;eliti cei doi sustin ca dupa intrupare in persoana lui Iisus Hristo~ .sunt doua firi ( naturi): natura divina si natura (firea) umana care este asimilata d,e eea divina. Irnparatul suparat, ii srnulge limba p~ntr~ a ~u mal rnarturisi invatatura ortodoxa. Maxim a inceput sa ~ene. ~1 atunci imparatul ii taie mana dreapta, pentru a nu m~l ,~cne, dupa eare 11 exileaza in Lazia, pe partea de sud-est a Mam Negre, unde zdrobit de chinuri, moare. Scrierile Sfantului Maxim Marturisitorul reprezinta in izvor nesecat de intelegere si de cunoastere pentru teologia actuala.'

: F,nc<ld~, Vergiliu, Bibiiotcca pentrtl;~li, trad. de Fugen Lovinescu. pag. 57-64.

Pamlll ~I sermon bisencesri, Sf.lntul Maxim Marturisitorul, Editura Insritutului biblic ~i tie Mrsrune al B.nK, Bucuresti 1990.

108

1

140. PRETUIREA PORCILOR ...

.A..

In anul 37 1. Hr., Irod, supranumit eel Mare, devine

imparat al Iudeii. Irod nu era realmerue iudeu prin nici

unul din parinti.

in timpul sau, Cezareea a devenit eapitala romans a

Palestinei si a contribuit la infrumuse,area Ierusalimului, reeonstruind vechiul templu. In lumea crestina, numcle lui este legat de Nasterea lui Iisus, Intrebarea magilor :"unde este imparatul de curand nascut al iudeilor ?" l-a scos din minti ~i plin de gelozie ucide 14000 de prunei. Irod cel Mare a avut zece sotii. Obscdat ca acestca ell fiii sal tncearca sa-l detroneze, in urma unor supozitii, porunceste sa fie omorati. Sotia lui favorita, era Mariamnc, cu copiii Alexandru ~i Aristobul, apoi Antipater.

lmparatul Augustus I-a rjdiculizat pe acest tiran, spunand:

"Mai bine sa iii porcullui Irod decaf fiullui" (cunoscut fiind faptul ca evreii nu sacrificau porci).

Era constient de faptul ca iudeii ii doreau moartca. De

aceea, lnainte de propriul sau sfarsit, Irod a poruneit sa fie inchisi in hipodrom mai-rnarii iudeilor ~i sa fie ucisi de soldatii care li pazeau in clipa cand va fi anuntata moartea sa. Astfel, tot imperiul sau sa fie in doliu cu prilejul funeraliilor sale. Sora sa, Salomeea si eumnatul sau Alexax, care erau insarcinati sa duca la indeplinire ordinele sale, le eontramandeaza,l

141. RESPECTUL SOLILOR - VIATA DECENTA

>

A-

In anu1 441, Attila, trecand Dunarea, a ajuns in cativa

ani in Greda de unde a luat prazi bogate ~i prizonieri.

Imperiul bizantin, in timpul lui Teodosie eel Tartar, in anu1448, a trimis 0 solie la Attila. Din solic facca parte ~i Priscus Panites, retor ~i filozof. De la el in "Istoria bizantina ~i evenimentele in legatur;l eu Attila", ne-a ramas uncle impresii de calatorie.

Toate jilturilc erau asezate Hinga peretii carnerei, de 0 parte ~i de alta pe care se a~ezau mesenii dupa rang. in mijloc era un , Dic\lonar biblic, editura Stephanus, Bue 19%, vol ll.

109

pat la care se ajungca ridicand cat eva trepte ~j pe care staten Attila. Pentru soli si pentru alti barbari s-au pregatit bauturi ~i rnancaruri alese servite de sclavi, In timp ce solilor li s au adus cupe ~i farfurii de argint si de aur, lui Attila j s-a adus 0 cupa din lemn plina eu Yin ~i dupa ce a lnchinat in cinstea celui dintai oaspete din rand cu dansul a gustat din cupa. eel onorat eu aceasta lnchinare s-a ridieat in pieioare ~i nu s-a asezat pana ce nu a gustat din cupa. In timp ce pentru sciti si bizantini Ii s-au adus rnancaruri alese pe farfurii de argint, lui Attila i s-a adus o tava simpla de lemn pe care se afla numai carne. Dupa ce au mancat prirnul fel s-au ridicat in picioare, ramanand fiecare la locul lui ~i au gustat din cup a de vin ce li s-a oferit. A urmat al doilea fel de bucate, dupa care s-au ridieat din nou In picioare, past rand acelasi ritual. De altfel el s-a aratat cumpatat in toate, simpla ii era ~i imbracarnintea, caci nu se ingrijca de nirnic alteeva decat sa fie curata. Nu se deosebea intru nimic fat a de ai sai, nici sabia, nici Iegaturile incaltamintei salc.inici fraul calului sau, care nu avea podoabe de aur sau pietre scumpe sau alte lucruri de pret ca la aIte popoare. Desi ospatul a durat pani! tarziu, recitandu-se versuri, cantandu-se cantece in cinstea lui, ell gIume si ciudatenii de radeau loti eu hohote, el a rarnas neclintit, eu fata neschimbata ~i ri-a aratat nici un semn de veselie, nici prin cuvinte ~i nici prin gestun.'

142. VINUL

Peqii erau obisnuiti sa bea muit. Obisnuiesc, spune Herodot, sa chibzuiasca beti asupra eelor mai de searna Iucruri; eeea ce au gasit eu cale sa hotarasca, le este adus spre chibzuiala si a doua zi, cand sunt treji, de stapanul casei in care se aflau cand s-an sfatuit, Dad. si cand sunt treji gasesc ca e euminte ee-au hotarat, se tin de hotarare, iar de nu, 0 inlatura: iar daca eumva au tinut sfat treji asupra unui lucru, II hotarasc apoi numai cand se irnbata.'

: Magazin istoric, Anul IV, Nr.J (34) ianuarie 1970. rag. 14-19. 1 Herodct, Istnrii, Pag.79.

Ito

143. PRINeIPIlLE SUNT DEASUPRA TIRANILOR

eu toate crt Platon, in anul 387, in Sicilia, devenise apropiat tiranului Dionysos din Siracuza, nu se sfii sa

vorbeasca in fata aeestuia despre tiranie, sustinand cJ. stapanul care i~i urmareste propriul interes nu a ales ea~lea cea maio bun~, afara nurnai dad aeesta exceleaza prin virtute. In aceasta discutie aprinsa, Dionysos, simtindu-se insultat li spune: ."

_ Vorbesti ea un fleear batran", ,,- lar tu ca un tiran ,

" y

Ii raspunse Platon. Tiranul se infurie ~i era gata sa-l ornoare,

dar renunta la interventia lui Dion si ll incredinta lui Pollis s5.-1 vanda ca ~clav. Spre noroeu1 lui, de fata fiind ~j Annieeris din Cyrene, filozoful, 11 rascumpara cu 20 de mine ( dupa altii 30 de mine) si-l trimise la Atena la prietenii lui care li [napoiara banii, dar Anniceris refuza sa-i mai primeasca ~i curnpara eu ei mica gradina la Academie pentru ca Platon sa-~i poata desfasura

lectiile cu elevii sai,

144. PROSTIA AR FI COSTAT PREA SCUMP

eomploti~tii, mosierii ~i ierarhii bisericii, ultraconservatoristi, au atras de partea lor pe una

din garzile person ale ale tarului Petru eel Mare, nemultumiti de innoirile introduse in Imperiul rus. Arcasul din garda personals a fost prius, arestat si condamnat la moarte impr~u~a eu ceilalti uzurpatori, Intr-o dimmeata, dupa ce se indephms~ toate formalitatile {Ii condarnnatii urcau pe treptele e~afodu]Ul lamentandu-se, Petru eel Mare care asista la executie observa pc unul dintre ei ca pa~ea foarte calm $i curajos. Tarul, vazandu-l intarnplator, da ordin ca executia sa fie intrerupta si condamnatul

sa fie adus in fata lui.

_ Te caiesti de nasabuirea pe care ai faptuit-o, ridicand

mana asupra mea? il intreba Petru eel Mare.

III

Arcasul inalta din umeri.

-Acum, ce-arn facut nu se rnai poate desface, Maria Ta.

Nu trebuia sa rna var in sfada celor mari ~i puternici, Am fost un prost... ~i prostia costa scump!

Auzind aceste cuvinte, tarul izbucni in hohote de ras: condamnatul fu iertat si chiar prirni 0 mica slujba in intcndenta arrnatei.'

145. PUDOAREA ESTE PRETUL UNEI FEMEI

Theano) sotia lui Pitagora (cu ea a avut doi copii, Dame-fuca ~i pe Telauges - fiu), fiind intrebata dupa cat timp se purifica 0 ferneie care s-a culeat cu un barbat, ea a raspuns: .,Cu propriul ei sot) imediat, cu altul niciodata" Sfatuia pe fernei sa-si reia rusinea 0 data eu hainele. Intrebata:

"Ce sa reiar" raspunse: "Ceea ce face sa rna nurnesc femeie".

Cred cJ. trebuie sa rna oprese si asupra sotiei lui Crates, Hipparchia care a renuntat la toti petitorii ei, la bogatia, nobletea ~i frumusetea lor pentru a imbratisa filozofia alaturi de SO tul ei.

146. TATAL CE STA iN CALEA FIULUI

Pe cand Septimius, dupa doisprezece ani de razboi din eei optsprezece de dornnie, se afla bolnav in Britannia, fiul sau Caracalla "care era foarte suparat vazand ca tatal sau nu se mai hotara odata sa moara., le-a cerut medici lor sa se descotoroseasca dc el cum 0 gasi de cuviinta" Dupa moartea tatalui sau tsi asasineaza fratele, pe Geta, chiar In bratele mamei sale, Iulia, urnplandu-i vesmintele de sange, Armata s-a ararat nernultumita de uciderea lui Geta. Ca suveran, Caraealla (211- 217) l-a insarcinat pe Papinian sa scrie 0 aparare prin care sa dea un temei legal gestului sau. Papinian a refuzat, zicand: .,Este

, .'v1ag~zin ist., anul v, nr.7 (S2)lUlie 1971. pag. 37

112

mai u~or sa comiti un fratricid decat sa-l justifier", Pentru acest raspuns Caraealla a poruncit ca sa fie decapitat. Un soldat a executat ordinul, cu un topor, in fata imparatului, Dupa acest fapt se impaca cu soldatii oferindu-Ie bani. in aceasta situatie, juristii Paulus ~i Ulpian n- au mai comentat deciziile luate de tiran.'

147. SILVESTRU iN M.ANA STIR E

Cand turcii n numira pe tronul '[arii Romanesti pe Anton Veda (1669), dintre boierii craiovesti, prime1e lui griji fu sa cherne pe Stroe Leordeanul ~i pe Radu Voda Leon in fata judecatii Divanului domnesc pentru niscai scrisori de tradare. Radu Voda fu osandit la moarte: "sange pentru sange, sange nevinovat pentru sange nevinovat" in schimb pentru Stroe Leordeanul interveni postelniceasca Ilinca, eu 0 marinimie care apare aproape din povesti ~i fucuprinsa de mila pentru ucigasul barbatului ei, Constantin Cantacuzino, postelnicul, si starui pe langa voda sa-i daruiasca viata. Domnul 11 trimite la manastire. Stroe, ln huiduielile poporului, ~i aproape dezbracat, cu scrisorile de pari legate de gat fu plimbat prin fata curtii domnesti ~i a mltropoliei, apoi pc drumul Ploiestilor pana la manastirea Snagovului, unde il asteptau calugarii, fratii intru Hristos, spre a-I invata ce inseamna pocainta, in momentul cand ii pusera calugarii pe cap potcapul calugaresc, si ii schimbara numele in Silvestru, dupa randuielile monahicesti, el se apnea sa strige: "Hid. voia mea!" Calugarii docili principiilor lor it rugau zicandu-i ucigasului.v..Pocaieste-te Silvestre!", el mai tare le striga in fata, zicand:-"Decat Silvestru, mai bine Mahomed!". Si inrr-adevar, un an mai tarziu, el scapa noaptea din manastire ~i fuge in Ardeal. Acest Stroe sau Silvestru monahul, cum se recomanda el, a avut 0 zbuciumata cariera politica sub mai multi domni si va fi una din cele mai de searna figuri din deceniile VVIII ale sec. XVIJ-lea.

i Will ... vo1.9. rag. 246.

Nicolae Stoicescu, Dictionar al marilor dregator! din Tara Romaneasca ~j Moldova. scc.XIVXVII. Ed. Enciclopedica romana, Bue 1971, pag.204-206.

Constantin (;ane, Trecute vieti de doarnne ~i domnite, vol I. EdOr izonturi, Bucuresti

113

148. BARBATII SLUGI FEMEILOR

PompeiUS Trogus tn opera sa Historiae Philippicae, sub

•. _ form_a unui rczumat, descrie ce atitudine a luat un rege

rnanros vis-a-vis de luptatorii sai invins] de bastarni.

Evenimentu] s-a pctrecut jurul anului 200 i.Hr,

,,$i _~aeijv sunt din neamul getilor, Ei, in timpul regelui Oroles, fnndca nu s-au luptat bine impotriva bastarnilor, ca pedeapsa pentru lasitatea lor au fost siliti, din ordinul regelui, ca atunci cand se culcau sa-si puna capetele in locul picioarelor si sa faca nevestelor serviciile care obisnuiau inainte sa Ii se fad lor insisi. ~i nici nu s-a schimbat aceasta randuiala pfma dod nu si-au spalat prin curaj rusinea suferita in razboi",'

149. RAsPLATA SACR1FICIULUI, JEANNE D' ARC

Daca ar vrea Domnul, m-as putca reintoarce sa

" pasc oile alaturi de sora !il fratele meu". Aceasta

era do~inta ero~ne.i loana. d'Arc (1412-1431), cunoscuta ~i sub de~umlrea. d~.!·:cIOar~ dl~ Or1e~ns, in tirnpul razboiului de 0 s~ta ~e .a~J. ruea d~ t~ram, la varsta de 18 ani, a incurajat pc razboinicii francezi. Irnpreuna, au alungat pe englezi din Orl~a.ns, un~e Jeanne s-a luptat cu curaj, eclipsand pe cei mai vestiti ostern. Aceasta a fost cauza nenorocirii sale. A cucerit !royes, Chalons_, Auxe~re. si a f?st prinsa de un gentilom picard in ora~ul_ Compl:g~e ~I vanduta lui loan de Luxemburg. Acesta, pe~~ru ~a a fo~t ,lllV1l1S d~ prea multe ori, a acuzat -0 de magic ~i vrautone. Dusa 111 fata tribunalului ecleziastic a fost condamnata la arderea pe rug. Pe drum, ea striga:"Ah, Rouen, Rouen, vei fi oare ultimul men locast", Cand S-3 erezut d a murit calaul a indeparrat focul. Printre picaturile de viata ce i-au mai dimas ~i ?c~ctele de durere, s-a auzit numele lui Iisus, ~i a sfantului ~Ih~tl: Un secretar al regelui Angliei a anticipat atunci verdictul Istonel: ,,$untem pierduti, am ars 0 sfanta", Inima i-a fost crutata

. Hadrian Dajc ovici "Oacji" Ed. Enriclopedica ROIll~n~ _ Enciclopedie de buzunar-Buc. 1972 pag.l02. .

114

iar trupul ars ~i cenusa aruncata in Sena. Dupa 20 de ani j s-a reabilitat memoria ~i judecatorii au fost condamnati; doi arsi de vii iar alti doi dezgropati ~i dati f1acarilor pentru judecata lor nedreapta. Ce folos!'

150. VALOAREA RECUNOSCUTA.

Democrit (c.460-c.370 l.Hr.) ducca 0 viata foarte umila, era sarac, did si-a impartit averea fratilor sai, ~i traia Inchis intr-o od5.ita Dupa ee calator i prin Egipt, Persia, India, Etiopia, chiar si in Atena ca un necunoscut, se intoarse in tinutul nataL Din cauza saraciei a fast hranit de fratele sau Damasos. Cu to ate acestea el a devenit celebru ~i fu cinstit de eei mai multi ca un zeu. Dupa ce singur si-a citit lucrarea "Marea cosmologie" concetatenii i-au ridicat 0 statuie de bronz, iar funeraliile i-au fost facute pe cheltuiala statului.

151. $1 OPERELE DE ARTA CAD VICTIME RAzBUNARILOR

D=metrios a condus eetatea Atenei timp de zece ani. In viata a fost onorat en 360 de statui din bronz care it infatipu fie calare, fie condud.nd un car s.a.rn.d. Toate au fost facute in mai putin de 300 de zile. Din cauza invidiei, cum spune autorul, a fost acuzat ~i calomniat in fata justitiei care l-a condamnat la moarte in lipsa. Calomniatorii si-au varsat ura si veninul asupra statuilor. Din cele 360, doar una a scapat si s-a pastrat in Acropole. Celelalte statui au fost rasturnate de pe piedestale, altele vandute, altele scufundate in mare ~i se spune chiar ca altele au fost prefacute in oale de noapte. Toate aeestea s-au intamplat ca razbunare :?i la porunca regelui Demetrios'

. Jacques ... vol.Tl., Traducere de Rodica Rot<lfU , Diogenes L ... pag. IR8_

115

152. 0 RECUNOA$TERE DUP..4 300 DE ANI

Republica Venetia refuza timp de sase ani sa-l extradeze Rornei pe Giordano Bruno (1548-]600). La acest

rcfu.z contribu~ra ~.i demersurile facute de Fra P~olo Sarpi, c~enc cu vederi mal largi, ridicat din paturile de jos si care se slIl_1t~a arras de oamenii de stiinta. Bazandu-se pe rnarturiile r~hglOase ~~e ~.Ievului sau, Zuane Mocenigo, la care se adauga ~l ura ~Oblllllll1 feudale; ca savantul inflacara paturile sociale in asc~~SlUne sa" da:ame idolii tiraniei si, nu in ultimul rand, i se mal In:?uta ca ,,~audase eu 0 insufletire suspecta ~i revoltatoare pe .. unn s"uver.am . protest anti, ca regina Elisabeta a Angliei ~i altii, dupa doi am, filozofului, i se da sentinta de condamnare "eu multa clernenta ~i ~r.a v~rsare de sange", adica: arderea pe rug. La af1area nelegiuitei osande, el a rostit: "Voi prodamati ~on~a~narea mea ell mai multa spaima decat 0 ascult eu", l~ d~mmea~a zilei de 17 februarie, anul 1600, in plata Campo di Fiori ~ra ars pe rug, eel care facuse si proorocirea: "Pe mine rna puteti ard~> dar adevarul spuselor me1e nu-l puteti distruge. Secolel~ vlI~oare rna vor Intelege ~i rna vor pretui". In 1899 in

respectiva piata i s-a ridicat 0 statute. L •

153. RECUNO$TINTA GENERA TIlL OR

A

Intr-o primavara a vazut lumina zilei in orasul

• A .Folkestone, din comitatul Kent, eel ce va demonstra

~lal ~arzl~ c.il deplasarea sangelui nu se poate face decat in circuit lll~hlS. Wilham Harvey (1578-1657) si-a sustinut aceste afirrnatii prIn. dernonstratii matematice. A studiat in Italia, la Pado~a, ~a ~] C?~stantin Cantacuzino ~i a obtinut diploma de doctor in _ medicina, dupa care s-a intors in patrie. Era un om serios, masurat, ~alm despre al carui sange rece circulau adevarate le"ge~de. ~n timpul razboiului din 1642 el citea netulburat carti ~edlcale, si numai 0 explozie a unei ghiulele in imediata aproplere I-a facut sa vina la realitate ~i sa-si dea seama unde I Magazrn isroric, rnartie 1970, rag.S7.

Il6

se afla. Dealtfe11ui ii apartine ~i expresia: "orice animal provine din ou", La batranete era chinuit de 0 guta pe care a tratat-o intr-un chip ciudat: "se aseza pe balconul casei si oricat de frig ar fi fost, i~i muia picioarele intr-un lighean, cu apa pana cand erau aproape inghetate, ca apoi sa vina langa saba, ~i asa de mai multe ori", Englezii i-au ridicat 0 statuie ce poarta urrnatoarea inscriptie: "Lui W. Harvey, nemuritorul, pentru infaptuirile geniului sau, Colegiul medicilor din Londra i-a ridicat acest monument, pentru ca el, eel ce a dat sangelui mi~care si a facut animalele sa se nasca, sa ram~ma pentru vesnicie prqedinte asa

cum a meritat _0".1

154. REGULILE UNEl ~COLI

Pentru a fi prim it in scoala Pitagora (560-500 i.Hr.) trebuia sa depui un judimant de loialitate fata de

profesor ~i fata de colegi si sa pastrezi timp de cinci ani "Hicerea pitagoreica". Pe langa alte reguli, "sa nu sa rada niciodata, dar nici sa nu aiba un aer sever"; sa nu foloseasca numele zeilor pentru a jura, pentru ca "orice om trebuia sa se comporte in asa fel [neat sa fie crezut pe cuvant fara sa mai aiba nevoie de [uraminte"; toate obiectele personate deveneau comune, imbracamintea era simpla. La fel ~i hrana. La sfarsitul fiecarei zile, elevii trebuia sa-~i faca un examen de constiinta, sa se intrebe ce gre~eli au comis, ce sarcini n-au indeplinit, ce fapte

bune au savar~it_ 2

155. Ml~CAREA E VIATA $1 MOARTE

Schimbarile din univers u uirnesc pc Heradit ,,(el obscur" (n. 530 i.Hr.). "Noi suntem ~i nu suntem",

spune el. "Nu va puteti sdilda de doua ori in acelasi rau, pentru I Ceausescu. Gh. Mohan, Din viata ~i opera marilor biulogi, Ed. Didactid ~i pcdagugica, Bu(ure~ti, 1977. pagA3

'WilLvol.IV. rag 234

117

ca, de fiecare data, alta apa va atinge". Nasterea ~i moartea nu sunt decat simple episoade din miscarea permanenta a formelor. In fiecare clipa, moare ceva din noi, desi fiinta noastra continua sa traiasca: in fiecare secunda, unul dintre noi moare, in timp ce viata continua sa traiasca. Moartea este un inceput, dar ~i un sfarsit, nasterea este un sfarsit, dar si un ineeput. Gandind astfel, pe buna dreptate i se atribuie ~i eelebra expresie "panta rei, ouden menei" ("totul trece, nimie nu rarnane"). L

156. ROADELE ASCULTARII

Merita de arnintit pictorul si miniaturist~l Fra Giov~nni da Fiesole, care, ca laic, se numea Guido. El a pictat in viata lui numai sfinti, Dealtfel, facea parte din ordinul Fratilor Predicatori. Istoria spune ca el ar fi putut avea bogatii, dar nu i-a pasat de aces tea; spunea, dimpotriva, ca adevarata bogatie nu insearnna aItceva decat faptul de a te multumi cu putin, Spunea ca dand ascultare altora, gresesti mai putin ~i ai parte de mai putini osteneala. A stat in puterea lui sa capete ranguri atat in ordinul sau calugaresc cat si in afara acestuia, dar nu le-a pretuit, Nu a fost vazut niciodata maniindu-se pe ceilalti calugari, iar pe prieteni li mustra numai cu surasul pc buze. Giovanni n-a pus niciodata mana pe pensula, rara sa-~i faca rugaciunea. Nu a pictat niciodata pe Hristos rastignit lara ca lacrimile sa nu-i scalde obrajii. Pe epitaful sau din biserica din Roma, Minerva, unde ii este si chipul, scrie: "Nu pentru ca am fast un a] doilea Apelles mi se cuvine vreo lauda, ci pentru ca tot castigul meu l-am daruit alor tai, Cristoase: Parte din operele mele sunt pe parnant, iar altele in cer. Orasul floare al Etruriei rn-a zamislir pe mine, Giovanni.'?

I Will,.voIlV. pag 213-214. l Giorgio Vasaru... P3g.450

118

157. ROATA VIETII

Efa put red de bogat, feri~it ~i v;stit-sp~ne 0 isto~ioar~ despre faraonul Sesostris, meat nu-l mtreeea nimeru

in lupta. Ca faraon al Egiptului, nu pastra masura in izbanzile sale si de multe ori i~i bate a joe in vazul tuturor de soarta eelor rapusi in lupta."Barbarul s-a imbatat. pana A intrat:1ta. de pu~ere, sa zic asa, incat ~i-a facut un car aunt, I-a impodobit cu pietre seumpe, s-a asezat in el, a lnlaturat caii si catarii si a pus jugul.pe grumazul regilor invinsi, ia~ nenor?citi~ ~ce~tia t~agea~ sp~e ~arg carul in care se afla Sesostns. Se zice ea intr-o ZI lurninata ~1 de mare sarbatoare, cand se aflau de faia multirnile din Egipt, unul dintre regii injugati la car nu voia sa traga carul, ci intorcand capul si se tot uita mereu inapoi, privind la miscarea rotilor ... Atunei faraonul egiptean a zis celui care se rasucea mereur.Omule, ce tot te uiti inapoi ? De ce privesti mereu la ro\i? Uncle vrei sa ajungi?" Cel intrebat a raspuns lui Sesostris cu multa intelepciune.-c.Ma cuprinde mirarea cand vad mi~c.a~d~-se rotile, cad au 0 miscare ciudata: partile de sus cad la pamant, ia; cele de jos se ridica apoi din nou in sus". Auzind aceste cuvinte Sesostris a invatat sa nu mai fie trufas ~i a luat jugu! de pe grumazul regilor ~i a pus sa-l traga catarii, L

158. SACRIFICII UMANE

Primitivii, ca sa imblanzeasca. pe" ze~, adu~eau _je~tfe din cele mai diverse; roade ale parnantului, animale,

taierea parului, prizonieri si propriii lor copii $.a. . ..•

Astfel, fenicienii jertfeau prunci, aruncandu-i de VlI U1 flacari, pentru zeul Moloch (rege). Copiii erau pusi pe brate.le zeului care se ridicau eu ajutorul un or scripete ~j se pravaleau lI1 flacarile din pantecele zeului.

Evreii, la inceputuri, practicau si ei sacrificii umane.

"Tcofilact Simocara, ... Pag. 133.

119

In anul307 i.Hr., cartaginezii au ars pe altarul acestci zcitati salbatice 200 de baieti apartinand familiilor de vaza din oras.

Cetii aveau un cult salbatec, Stapanul razboaielor ( "Marte s-a nascut In tara dacilor") trebuia impacat prin varsare de sange omenesc. Victimele erau prizonierii ucisi. Prirnele prazi de razboi erau atarnate pe trunchiurile arborilor,

Sibericnii se intreceau in a pieri de pumnalul preotilor pc care 11 purtau atarnat de gat ca scrnn ca sunt pregatiti pentru sacrificiu.

Pe altarele lui Bachus $i ale Minervei se saerificau fecioare. Germanii sacrificau oameni dupa ce acestia sufereau chinuri cumplite. in templul din Pegu erau inchise eelc mai frumoase fccioare, de origine nobila si se sacrifica cate una in fiecare an. Ziua sacrificiului era zi de sarbatoare pentru tot poporul.

La fel si romanii, daca banuiau ca preotesele unor zei nu si-au pastrat fecioria erau ingropate de vii sau erau pedepsite cu moartea dad Iasau sa se stinga foeul sacru. Pentru eea acuzata, se facea 0 groapa de cativa metri, pc care 0 aeopereau dupa ee victima era introdusa inauntru si i se dadea rnancare ~i 0 lumina pentru cateva zile, Asernenea sacrificii umane, inclusiv practicarea canibalismului s-a lntalnit la toate triburile primitive, dar ~i la popoarele relativ moderne, ca irlandezii, ibericii, vechii scotieni, ba chiar ~i in secolul XI, la danezi.

159. SpALAREA RU$INII

Un strain care trecea de la Betleernul Iui Iuda, de unde isi luase 0 tiitoare, spre muntele Efraim, a poposit in Ghibeea, la un batran, Peste noapte, "fii ai nelegiuitilor" au inconjurat casa ~i au eerut batranului sa-i scoata din casa pe musafiri. Rugarnintea batranului de a nu-i umilii rnusafirii na avut nici un efect. Barbatii incalziti de pofte trupesti au luat pe tiitoarea calatorului si si-au batut joe de ea toata noaptea. In zori, aceasta muri pe pragul usii gazdei. Dimineata calatorul

120

si-a luat tiitoarea moarta ~i a pus-o pe asinul sau ducandu-o acasa, Cu propria sable 0 taie in dousprezeee bucati si trimite douasprezece pachete din trupul ei fiecarei sernintie a fiilor lui Israel. La prirnirea bucatilor din trupul femeii, poporul se ingrozeste si eel ce 0 vedea ziceax.Asa ceva nu s-a pctrecut si nici nu s-a vazut" si toti ca un singur om, fiii lui Israel, se ridicara ~i se adunara la Mitra unde barbatul femeii decedate povesteste intamplarea nelegiuita. Toti eel prezenti au jurat ca "nimeni dintre noi nu se va intoarce la cortul sau" pfma ce nu va plati cetatii pe "masura rusinti" sale. Astfel, fiii lui Israel au trecut prin ascutisul sabiei, de la barbatii puternici ai cetatii pana la cirezile ce pasunau pe camp ~i pana la orice s-a putut afla in fie care cetate a lui Veniamin. Strangandu-se din nou poporul in Mitra s-au jurat ca "nimeni dintre ei sii nu-si dea fat a de nevasta vreunuia din Veniamin".'

160. SARACIA cossr; t» A DORI CEVA

Unul rege, care iti da posibilitatea sa-ti alegi un cadou consistent, iar tu sa-i ceri: "Fructe uscate si paine", pare a fi gestul unui om deosebit, dad nu chiar nebun. Acesta nu putea fi altul deceit Alexandru din Abonoteicus care a adoptat regulile pitagoreice; timp de cinci ani n-a scos un cuvant, a renuntat la casatorie, la carne si yin, si-a impartit averea intre membrii familiei sale si a trait rara sa-si tunda parul si barba, ca un calugar cersetor cutreierand Persia, India, Egipt, Asia etc. Aeesta, "saracul bogat", pentru ca nu dorea nimie din bogatiile lumii pamantesti, avea obiceiul sa se roage zeilor rostind euvinte simple, dar bogate in continut: "Ingadui\i-mi sa am put in ~i sa nu doresc nimic", La fel ca ~i vamesul din pilda Mantuitorului care spunea: "Milostiv fii mie pacatosul", Era un cunoscator al limbii grecesti si iubea literatura $i viata simpla. Pentru ea predica

, Biblia.judecatori. cap. 19·20.

121

un fel de comunism, impotriva urii, invidiei si di "trebuie sa ne ajutarn unul pc altul", a fost inchis de Domitian, dar a reusit sa fuga. A murit in anul 98.d. I 1. l

161. NA, SATURA.-TE DE SANGE.

Omultime infuriata, sub comanda lui Leontius ( strateg al anatolicilor, cazut in dizgratia imparatului, inchis ~i eliberat), il prindc pc Justinian al II-lea (685-712) Ii taie nasul si-i mutila limba dupa care il exila in indepartata insula Cherson.

Dupa douazeci de ani, Justinian se intoarse din lungul sau exit insetat de razbunare ca un nebun. Puse intai sa i se faca un nas din aur ~i se razbuna timp de ~ase ani pc toti adversarii sai nascocind cele rnai groaznice chinuri.

In Ravena era un literat care scria frumos in latineste ~i greceste, distins secretar in administratia bizantina, cu numele loan. Imparatul poruncii sa-l prinda ~i sa-l pedepseasca cu a cruzirne iesita din comun. El porunci sa i se infiga sub unghii trestii ascutite si ca 0 iluzie ironica la ocupatiile sale ii puse 0 pana de seris in mana.

Atunci, eu sangele sau, loan Ravenezul scrise: .Dumnezeul meu, vino in ajutorul meu, Doamne, fii sprijinul meu, Doamne, scapa-rna de dusmani ~i smulge-ma din mainile acestui imparat nedrept", Apoi, aruncand hartia in obrazullui Justinian, continua: "lata, sceleratule, satura-te cu sangele meu", loan fu condamnat sol fie strivit ineet de doua pietre de moara,

Pentru cruzimile lui, poporul se rascula a doua oara, il prinse pe tiranul imparat, li taie capul si-I purta pe strazile Constantinopolului in varful unei sulite.'

I ''''!II... vol. IX. Pag J OR

i Charles Diehl, Figuri bizanune, Ed. Pentru [iteratura, 196\1, Traducere de Ileana lara, vol, I1ag.401.

122

162. 0 JERTFA ADEVARATA

Cand toti medicii din Kos au cazutvictime unei epidernii ~i ironiile traditionale ii acuzau de incornpetenta, in perioada elenistica, Apolonius (280-210 1. H) din Milet s-a oferit voluntar sa lupte impotriva unei molime ce bantuia insulele vecine, refuzand orice plata, in timp ce medicii din Tralles, Efes, Milet, Pergam, Taras sau Siracuza primeau onorarii ~i se bucurau de un mare respect. I

163. ST.ApAN PE SINE iNTR-O LUME PLINA DE VICII

Solid /?i inalt, eu 0 prezenta impunatoare care inspira forta - mergea pe jos alaturi de trupele sale cu tot echipamentul in spate, imparatul Traian (53-117 d.Hr.), nu a incercat niciodata sa profite de pe urma pozitiei sale. Era un stoic in ceca ee priveste conceptia despre viata ~i moarte. Ca barbat a ramas fidel familiei. Plotina, sotia sa, a fost singura femeie cunoscuta in tirnp ce desfraul, "zenitul viciului" societatii rornane, dupa cum spune Iuvenal, nu va fi depasit niciodata de posteritate. Dupa cucerirea Daeiei ~i caderea Sarmizegetusei, ~i acapararea a optsprezeee tone de aur, jocurile publice au durat o suta douazeci ~i trei de zile. Se spune ca Traian in rnomentul cand Licinius Sura urzea un complot irnpotriva lui, s-a dus 1a el, a mancat rara sa verifice bucatele ~i a folosit acelasi barbier rara team a, dupa care a doua zi spune acuzatorilor: "Va trebui sol recunoasteti si voi ca Sura n-avea deloc gand sa atenteze la viata mea, de vreme ee mi-am lasat-o in mainile lui". Ca judecator, se conducea dupa principiul; "Mai bine sa ramana un vinovat nepedepsit, decat sa fie condamnat un nevinovat", cuvinte ce i Ie atribuie Justinian.'

, Wtll ... vol. VI. pag.253.

1 WHl...voJ.VJll. pag.22!!-291.

123

164. SCUZE PENTRU 0 FAPTA NECUGETATA

De~i dispre~~ia frumusetea fizica a lui Alcibiade, Socrate se ataseaza asa de mult de acest Ulnar, indt reusise sa faca din el un sclav. Plutarh ne spune ca Socrate I-a ernotionat pe Alcibiade asa de mult lncat din ochi i-au curs lacrimi si sufletul i-a fost zguduit, Atunci cand Alcibiade se intampla sa cedeze, uneon, un or lingu~itori care-I invitau sa imparts cu ei diverse placeri ~i-l parasea pe Socrate, acesta pornea in cautarea lui, ca si cum ar f fost un sclav evadat", La una din petrecerile sale, Alcibiade a facut un pariu cu tovarasii sai ~i l-a lovit peste fata pc unul dintre cei mai bogati ~i mai puternici atenieni, Hiponicos. Dandu -si searna de prcstia facuta, a doua zi se duse 1a eel of ens at, care nu-si putea erede ochilor, s-a dezbracat de haine ~i a cerut sa fie batut eu nuiaua. Batranul a fost asa de cueerit de aeeastii atitudine, incat i-a dat-o pe fiica sa, Hipareta, de sotie, impreuna cu 0 frumoasa zestre.'

165. scuzA NEJUSTIFICATA

A

I~ surprindea pc toti cei din jur prin detaliile ce Ie retinea

in supravegherea departamentelor administratiei.

Se spune despre Hadrian, ca si despre Napoleon, ca in acelasi timp, seria, dicta, aseulta si discuta cu prietenii, Prefera limbajul simplu ~i literatura greaca. Ii place au disputele filozofice. Un om care avea in spate treizeci de legiuni, dupa cum spunea galul Favorinus invins in disputele filozofiee ell imparatul, nu putea sa nu aiba dreptate. ~i-a castigat in anii dornniei 0 reputatie de judecator integru, luminat, moderat ~i cu un bun simt practic. o data a refuzat sa-i acorde unei femei audicnta pe motiv ca:

"Nu am timp" Atunci femeia ridicand tonul i-a zis: "Atunci) nu mai fi Imparat", Surprins imparatul a acceptat sa- i asculte plangerea.2

I Will .. vol, V. pag 2\13.

1 wut.. vol. VIIl. pag 300.

124

166. CORNELIA CEA TANARA

O rice reform a, se realizeaza p~i~ sacrificii, ~~i mult ~a~ mai putin sangeroase. La ridicarea gloriei republicii

romane au participat si familiile Scipionilor si Sernpronilor care au realizat 0 reforrna agrara in Rorna in anul 133 i, Hr.

Din casatoria lui Publius Cornelius Scipio Africanus cu Aemilia Tertia a rezultat doua fete ce purtau acelasi nume, Cornelia. Cea mai mica, Cornelia cea Tanadi s-a nascut in anul 1931. d H ~i la varsta de saptesprezece ani s-a casatorit cu Tiberius Sempronius Gracchus, care a ajuns, chiar de tanar, consul, censor si presedinte al senatului. Impreuna au avut 12 copii, Din cauza ca Tiberius a propus senatului 0 reforrna agrara, respinsa in senat de majoritatea aristocratiei latifundiare si aprobata si votata de adunarea populara (comitia tributa ) ~i pentru ca si-a depus din nou candidatura ca tribun al poporului (la care avea voie conform legilor dupa zece ani) si-a atras ura marilor proprietari din senat, care I-au asasinat. In timpul alegerilor, inainte de asasinare, dupa cum spune Plutarh., ... si-a scos haina dupa el, si-a adus copiii in fata poporului ~i I-a rugat sa aiba grija de ei, de mama lui, pentru dl el pierduse nadejdea de a mai trai", Dupa aceste intamplari, Cornelia, s-a retras pentru tot restul vietii sale la Misenurn, ocupandu-se de educatia copiilor pe care i-a dat sa studieze literatura, filozofia, stiintele si la care a mai adaugat si cultura greaca. Intreaga familie a fost recunoscuta de eontemporani ca model de moralitate ~i dernnitate. Se spune ca atunci rand 0 doamna din Campania a venit la Roma ~i a vizitat-o pe Cornelia, laudandu-se eu bijuteriile sale ce-i atarnau de gat ~i pe brate, gazda ~i-a chemat copii langa ea si i-a zis: nlat3, ceea ce vezi, acestea sunt bijuteriile rnele", Cicero afirma ca Tiberius ~i Caius, doi dintre fiii ei, pareau rnai degraba crescuti din conversatiile avute cu mama lor, decat din laptele ell care ea ii hranise. 1

I Magazin lstcric, Anul Vill. Nr9. (90) sept. 1974., pal' 24-28. Art. de D. Tudor

125

~7. LIPSA DE RESPECT PArA DE SUPU$I

In secol~l a1 X~II~-~ea electricitatea deveni la moda.

. . Oarnenii bogati l~l comandau sau i~i construiau ma~l~l de produs electricitate pentru iluminat sau pentru a face exper~e~!e .. sau chiar pentru a da spectacole publice, Pasiunea electnClt~tll cuprinsese si palate1e regelui Ludovic al XVI-lea a] Fra~~eL Acest~ s: del.eeta cu electrizarea cornpaniei de garda. Sol~atu ~ra~ P~~l sa se ~ma de mana iar eel din capatul sirului era obligat sa atmga polii unei puternice butelii de L da" ". d t

» ey a, sann in

sus. Era un fel de manifestare a omului sadie.'

168. RELIGIA NU E UN IMPEDIMENT PENTRU ~TIINTA

,

Mar:le poet 0ore~~in Dan.te, zugravind "infernul" li

. alatura de ilustrii savanti europern din trecut ~i pe

AVlcen~a (pe ~u~ele adevarat de musulman, de origine tadjica, Abu:Alt Husein ibn-Abdallah ibn Sina). Nascut in anul 980, ~a varsta de 10 ani, Avicenna cunostea fundamental Coranul l~r lucrarea lui Aristotel nMetafizica" a citit-o de 40 de ori, Flg~ra sa a rarnas la popoarele din Orient in foldor ca aceea a unui "medic de legenda, fantastic, exuberant, dar intotdeauna bmefacator" dupa cum ne spune A. Soubiran.'

169. SABIA NU ARE NIMIC COMUN CU $TIINTA

,

C~ptiva~ de.~tiintele ~atematicii, Arhimede (c. 287-212

". v 1 H) din Siracuza, uita sa mai manance, sa mai bea sau

sa-si f~ca.t~aleta. Dese~a frigun geometrice pe propriul trup uns cu ulel~T1, l~ cenusa dill vatr~, sau pe nisip. Pentru a-si bate joe de plagiaton sau pentru a Ie juca prietenilor 0 farsa, a introdus

: Necula Velicni .. Anecdotele ~tiin\e!. Editura Albatros. pag. 13, Figuri ilustrs din evul mediu. Ed. Tir1ere!ulul. pag. 176 ..

126

in lucrarea "stera si cilindrul", niste teoreme false. Odata, varul sau Hieron II, care daduse unor mesteri de prelucrare a materialelor 0 cantitate de aur pentru a-i fauri 0 coroana, il roaga pe Arhimede, sa exarnineze coroana fara a 0 deteriora ~i sa-i spuna dad nu a falsificat materialului introducand argint pentru a pastra greutate materialului sustras.

Dupa mai multe saptamani de frarnantari, fara rezultat, intr-o zi, facand baie, a observat ca nivelul apei crestea pe rnasura ce el se scufunda in apa iar corpul sau dcvenea din ce in ce mai usor, pierzandu-si pard greutatea. Sarind din baie gol-golut, a inceput sa alcrge prin camera strigand: "Evrica! Evrica!" (Am gasitl Am giisitn Astfel a constatat ca, afundand argint si aur in apa, fiecare metal disloca cantitati inegale de apa. A facut aceasta experienta, inlocuind cantitatca de aur cu argintul, pana cind a fast dislocat din vas un volum de apa egal cu eel pe care l-au sustrase mesterii. A~a a aflat cat argint a fast pus in locul aurului furat. Tot cl a conceput pornpa, orga si a perfectionat surubul hidraulic al vechilor cgipteni care facea ca apa sa urce efectiv in sus etc. La varsta de saptezeci ~i cinci de ani, relatiile dintre Siracuza ~i Roma, dupa moartea lui Hieron se stricasera. Rornanii, sub conducerea lui Marcelus, dopa opt luni de asediu, jefuiesc cetatea. In toiul acestor evenimente, Arhimede studia niste figuri desenate pe nisip, Un soldat roman a dat peste batranul care era concentrat asupra problemei sale, iar Arhimede i-ar fi spus: "Nu te atinge de cercurile mele" Dupa alt: autori, soldatull-ar fi sornat sa se prezinte In fata lui Marcelus, Plutarh spune ca Arhimede .J-a implorat pe soldat sa-l mai astepte putin, caci nu putea sa-si lase munca neispravita, fara sa-i pese de staruintele lui, soldatull-a ucis pe Ioc". Generalul roman a ridicat in memoria lui un monument cu 0 sfera inscrisa intr-un cilindru, dupa dorinta defunctului.'

'WilLvol.VI. Fag 239·245

127

170. SPECTACOLULMORTn A FOSTOPRIT

La inc~putu] s.~col~l~i al V-lea, Imperi~l Ro~an ~ra in

agoma mortii. VIClUl mergea mereu 10 fata prirnind

apla~ze~e ~ultimii, in tirnp ce virtutea de-abia iiii mai tragea respiratra intr-un ungher nestiut ne nirncni. Iocurile publice cu femei tin ere care i~i etalau frumusetea trupului, adulterul, betia, spectacolele de teatru, reprezentatiile de eire, lupanarele, masacrarea condarnnatilor si prizonierilor, luptele de gladiatori au scufundat irnperiul intr-o mocirla de imoralitate din care nu va mai putea iesi, Douazeci ~i noua de gladiator! saxoni care trebuiau sa se rnacelareasca reciproc in arena in fata spectatorilor au prefer at sa se sinucida inainte de lupta. Fericitul Augustin spune ca in acest limp bisericile erau goale din cauza eoncurentci

pe care 0 faceau spectacolelc imorale. I '

in anul 404, cu ocazia unci victorii a rornanilor, s-a organizat la Roma un program de luptc de gladiatori. Sangele incepuse sa c~urg~, cand ca!ugarul rasaritean Telernac a ta~nit de la loc~1 sa~ ~~ s-a du~ In arena, cerand sa ineeteze lupta. Spectatorn furiosi I-au UCIS cu pietre: insa imparatul Honorius i~presionat de aceasta scena, a promulgat un decret prin care: dill acel moment, se interziceau luptele de gladiatori. A fost nevoie sa mai moara cineva pentru a sensibiliza constiintele.'

171. PRETUL UNEI TAINE

M ai ~ulti senatori, printre care Tre~oniu, general ~i

Decirnus Brutus, au pus la cale asasinarea consulului Cezar (100-44 i.d.H), banuit ca doreste sa desfiinteze Republica. ~ortia, sotia lui Brutus, i-a smuls sotului ei secretul conspiratiei ~l numele conspiratorilor. Si pentru a nu dezvalui acest secret nici macar prin tortura, ea s-a sinueis infigandu-si un pumnal in. coasta. Oc_tavian a mai trimis la moarte pentru conspiratie I W1H.,yol .X, pag 53.

1 Historia eccjesiastica, v, ZO.

128

t.

,

impotriva unchiului sau 300 de senatori ~i 2000 de oameni de afaceri. Atunci a pierit si Cicero care a coborat din litiera dusa de sclavi ~i plin de praf, eu barba ~i parul in dezordine, ell fata chinuita: cl ~i-a in tins caput pentru a fi taiat mai lesne, Din porunca lui Antoniu, mana dreapta si capul au fost atarnate in forum, Au mai murit poetii Helvius Cinna si Licinius Calvus. Pentru cultura a fost 0 mare pierdere.

172. TESTAMENTUL LUI ADAM

Marile imperii coloniale in perioada feudala erau intr-o acerb a lupta pentru castigarea a noi teritorii.

Lupta se dadea intre Portugalia, Anglia, Spania, Franta etc.

In anul 1493, pentru a se evita orice conflict, papa a stabilit zonele de influenta spaniola ~i portugheza, trasand 0 linie imaginara pe harta lumii la vest de insulele Azore si ale Capului Verde. Aceasta atitudine a papei a nemultumit Spania. In acelasi an, in septembrie, printr-o noua bula, acesta acorda si Spaniei ca drept posesiune tinuturile orientale, pe care putea sa le descopere pe directia sud si vest. "A~adar nimeni sa nu~i perrnita sa incalce, sau sa se ridiee cu tndrazneala impotriva recomandarilor noastre ... -scria papa Alexandru al VI-lea. Siar atrage astfel mania Domnului Atotputernie si a Sfintilor Petru ~i Pave!". La randul sau, regele Angliei, Henrie Vll, prin ambasadorul William Cecil, dcclara in anul 1567 ca: "Papa nu are nici un drept sa lmparta lumea, sa ia ~i sa distribuie regatele dupa cum are chef ... Soarele straluceste pentru mine ca ~i pentru ceilalti. Sa mi se arate testamentu) lui Adam care rna exclude de la Impartirea lumii. Dumnezeu n-a creat pamantul nurnai pentru spanioli".'

I Magazin tstoric, anul XIV, NT 12( 165) dec.19i\O. pag :;,1.

129

173. TEZAURUL APOSTOLILOR

D upa mai bine de un milcniu de existenta, Cetatea Eterna a fost cucerita la anul 410 de rcgelc' got Alaric (395-410 i.H). Honorius refuzase sa plateasca patru mii de livre de aur pentru care Alaric garantase cu cei mai nobili tineri goti luati ostatici de Rorna.' Revoltat de cele intamplate, Alaric eu treizeei de mil de mercenari trece Alpii ~i fara ea eineva sa opuna rezistenta cucereste cerate dupa cetate, astf~l incat, in anul 408, se afla sub zidurile Rornei si a bloeat toate caile de acces. Romani! trimit 0 solie la Alaric in vederea ineheierii unui acord avertizandu i ca un rnilion de romani sunt pregatiti sa rezistc. Alaric le-a [as in nas, spunand: "eu cat fanul e mai des, cu atat se coseste mai usor" Apoi, cedand, a consimtit sa se ret raga, eu conditia sa i se of ere tot aurul si argintul si toate bunurile mobile ale cetatii. ,,~i noua ce ne va ramanef" au intrebat trimi~ii.-"Viata«) le-a raspuns ell dispret. Profitand de 0 furtuna de vara violenta eli tunete neintrerupte si fulgere ingrozitoare, armata condusa de Alaric, escalada zidurile si se napusti asupra orasului cu toata furia de care erau eapabili paganii, Seenele de rnacel din jur ~i fumul de flacari ce lumina cerul, duhoare de cadavre, ingrozesc nu numai pe romani, dar chiar si pc navalitori. In timpul dezastrului, un ofiter got patrunse intr-o casa ~i gasi cateva calugarite pe care le arneninta eu moartea dad nu dau tot aurul si argintul pe care il are Biseriea Sfantului Petru. Tremurand de spairna, acestea aduc eu mare greutate in fata ofiterului un cufar mare pc care gotul 11 deschise in graba cu sabia, chiar in fata lor. Inspaimantat ~i uimit de stralucirea pietrelor si metalelor pretioase, ofiterul rarnase incremenit. Batrana calugarita vazand uimirea gotului, zise: "Acesta este tezaurul Apostolului Petru ~i obiectele consacrate cultului san. Eu sunt prea neputincioasa sa le apar, Ia-le, nu uita la ce slujesc si teme-te de pedeapsa cerului", Ofiterul cherna pc Alaric si acesta soeoti ca ar fi un mare sacrilegiu ca cineva sa

, 1'.lagaZlfl ist. I\'r :31 ]976

130

se atinga de tczaurul Sfantului Petru. Singurele edificii care au scapat de jaf au fost bisericile Sfantului Petru si Sfantului Pavel. Dupa trei zile gotii parasesc orasul.'

174. UN pAGAN CARE A TRAIT CA UN SpANT

A

Imparatul roman, Iulian, nepotul Sf. Constantin cel Mare,

traia ~i se imbraca aidoma ca un calugar, Murindu-i

tanara sotie, Iulian se hotarase sa nu se mai casatoreasca si se pare ca nu a mai eunoscut 0 alta femeie. Dormea pe un pat tare, intr-o camera neincalzita pe timpul iernii, "pentru a rna obisnui sa indur frigul", nu se ducea la distractii, evita teatrul si nu se prea arata nici la hipodrom. In campaniile militare lua ell el 0 intreaga biblioteca. Era un pagan care traia ca un crestin, £1 l-a avut ca profesor pe Libanios, supranumit "banehetul ratiunii" ca ~i Sf. roan Hrisostomul ~i Sf. Vasile.

Se spune ca in coliba, inainte de a muri, li s-a adresat tovarasilor sai indurerati : "prieteni, a venit vremca sa parasesc aceasta viata, pe care rna bucur s-o inapoiez naturii cand mi-o cere ... ", Toti cei de fatii plangeau, atunei el, pastrandu-si chiar ~i in acele clipe autoritatea, i-a dojenit, spunandu-Ie ca nu se cuvenea sa planga un print chemat sa se alature cerului si stelelor. Dupa ce i-a redus la tacere, s-a angajat, eu filozofii Maxim ~i Priscus, intr-o discutie complicata despre noblctea sufletului...A baut apa curata ~i a murit. Istoricul crestin Theodoret in sec al V-lea spune ca ar fi murit strigand: "Ai invins, galileianulc l" E doar 0 legenda.'

175. iNTR-UN TRUP POCIT - UN SUFLET DE AUR

Curajul de a rosti slobod adevarul, sclav fiind, este meritul unei clase care a dat oameni eu un caracter

I WiJl ... vol X. pag. 59-61

z Will ~i Auriel Durant, vol.X. pag ...

131

deosebit, rar intalniti in istorie. Ca si Caius Iulius Phaedrus, tracul, sclav eliberat de Augustus, Esop a fost un mare intelept, eu un talent innascut.' Un iscusit povestitor popular. Uratenia lui Esop a devenit proverbiala, era negru la obraz ~i buzat, nasul earn bacarn, cu un trup paros, deformat, ghebos si umflat la pantece, straniu, poeit, mai grozav decat toata grozavia. Caracterizarea sa atinge limite superioare de uratcnie: "era impaienjenit si muced, ii creseuse unghiile la rnaini ~i la picioare ea la vulturi" era si pares. Dar era de 0 frurnusete spirituala deosebita .. Acest om adus in Sarnos ca sclav, frigian sau trac, din Amorion sau Mesembria, fusese vandut sau eliberat de Iadrnon in vremea lui Rhodopis ~i a lui Cresus, A calatorit prin Lidya, ~i Egipt. La un moment dat este trecut in numarul eelor sapte intelepti. Cand Chilon il intreaba ce face Zeus, el ii raspunde: "Coboara pc eel trufas ~i inalta pe eel umil" Eliberat de Xantos, calatoreste in Babilon intalnind pe imparatul Liehir dupa care merge in Grecia ~i i~i gaseste sfarsitul, fiind ucis de delfieni carora le spune 0 ultima tabula a carui morals 0 dam ca incheiere: "Si inca nu rni-ar fi ciuda de rni-ar fi moartea cauzata de niscai dobitoace harnice, cum sunt caii ~i boii, ci-rni este pieirea de aceste dobitoace scarriave de magari, cari sunt mai urati decat toate dobitoacele din lume".'

176. CATA. VALOARE ARE UN TITLU DE ZEU

La expeditiile pe care Alexandru eel Mare (356-323 1. Hr.) Ie purta, avea pe langa el un istoriograf oficial, pe Cali stene, nepotul lui Aristotel. Acesta il jignise pe rege prin refuzul de a se inchina in fata lui. criticandu-i deschis obiceiurile orientale ~i laudandu-se ca era singurul in masura sa-l faea cunoseut posteritatii datorita profesiei sale de istoric. , Esop. Babrios. Fabule, Biblioteca pentru ron, 1980, pag 99.

I Esnpia, Bibliotcca pentru (ali, Editura de stat pentru litcrarura ~j arta, anul1955

132

Alexandru il azvarli in inchisoare si muri dupa sapte luni, El, intr-adevar, a las at posteritatii trei lucrari principale, printre care si 0 Istorie a lui Alexandru, Din cauza mortii lui Calistene, relatiile dintre imparat ~i Aristotel s-au racit,

Spartanii au fost mult mai diplornati. Cand Alexandru eel Mare cere popoarelor cucerite sa fie infatisat ca zeu in altarele din templele lor, batranii spartani au replicat; "Daca Alexandru doreste sa fie un zeu, Iasati-l sa fie!" Ce le pasa lor de un zeu strain? Astfel nu I-au of ens at pe imparat.'

177. VALOAREA UNUIISTORle ~I A UNUI NOBIL

"'-

Intr-un singur an, Francesco Guicciardini (1483-

1540), retras in afara sferei politice a Florentei, serie

zece volume din cele douazeci de carti ale "Storia d'Italia", capodopera ee cuprinde evenimentele dintre anii 1492 ~i 1534, A fost unul dintre eei mai inteligenti oameni ai timpului sau. Aidoma lui Napoleon care ardea de nerabdare sa-l intalneasca pe Goethe, Carol Quintul, la Bologna, i-a lasat pe nobilii si generalii sal sa astepte intr-o anticamera, pentru a discuta pe in delete eu Guicciardini. Cand nobilii i-au reprosat ca a intarziat atilt de mult eu un om de rand, el le-a zis: ,,-Pot sa creez 0 suta de nobili intr-o ora. dar nu as putea produce un asemenea istoric nici in douazeci de ani",

Cunoscand desertaciunea politicii ~i pierzandu-si mangaierea crestinismului, nernaiavand nici un vis al sperantei, Guicciardini adauga gandindu-se la oamenii puterii: ,,-Astfel) cei care sunt cetateni de vaza nu lupta pentru libertate, desi striga sus ~i tare acest lucru: ceea ce ii intereseaza de fapt este sa i~i sporeasca autoritatea ~i sfera de influenta, Libertatea

I Wjll ... vol.Vl, pag.

133

este pentru ei 0 yorba in vant, care ascunde dorinta de a

detine superioritatea in putere ~i onoruri".' '

178. VALORIIE APARTIN SPIRITULUI $1 NU BOGATIILOR

,

Oamenii ea Solon (c. 640-c. 558 i.d.H.) care au avut puterea sa renunte la pozitia de dictator sunt din ce in .ce .~~i rari. La varsta de 44-45 de ani, pentru conduita sa ~i principiile sale socia le, reprezentantii clasei de mijloc au venit lao el, ce~andu-i sa prirneasca titlul de arhonte, cu toate puterile dictatoriale, pentru a evita razboiul social care era inevitabil. EI a fost ales, pe de 0 parte de clasele de sus, increzatoare in eons~rvatorismul unui om care a facut avere, pe de alta parte, de catre clas,a. miJJocie ~i eei saraci si disperati sperau in legi generoase. Cei din urrna nu s-au inselat, Masurile luate prin decrete, de Solon, simple, dar energice, a reformat sistemul social ~i economic al Atenei.

lata principiile sale de la care a pomit: "Multi oameni fara merit sunt bogati, in limp ce oamenii care Ie sunt mult superiori sunt saraci cu to ate acestea, noi nu vorn schimba ceea ce s~ntwe~ n~i pe ceea ce au ei, deoarece calitatile personale persista, In limp ce averile dispar de la 0 generatie la alta." I

179. INTELEPTUL VICTIMA

Soerate a fost condamnat 1a moarte pentru ca, prin raspunsurile pe care le primeau, interloeutorii erau

o~liga~j sa-si recunoasca ignoranta si sa accepte idee a ca "tot ce ~tlU. ~s~,e di nu ~~iu nimic", iar e1 ramanea "nemi~cat in aceeasi pOlitie ca la Potideea, legat de adevar. Dad trasaturile sale fiziee

I WilLs ... !. XVI. pagJS.

'WilLvol. IV, pag 55,170

134

it aratau a fi un actor de comedic, Socrate nu a jucat niciodata pe scena lumii rolul de comediant nebun, de victims sau calau, Cand cineva i-a spus 0'1 .Atenienii te-au osandit la moarte", el le-a raspuns: »~i pe ei natura i-a osandit la fel", pentru ca nu cunosteau fericirea I>~tiintei" si traiau mcorsetati de un singur rau: "ne{>tiin~a". Din acest punet de vedere, spune el, .Este mai bine sa jod rolul victimei decat pe eel de calau", ~i totusi,

Socrate n-a jucat rolul victimei. I

180. DROGUL DIN VITA DE VIE

,

Cineva spunea d'i mai multi oameni a inecat vinul, decat marea.

o veche legenda persana spune ca, din vina Gulnare! -cea-

blonda, favorita sahului Djamsid, strugurii destinati acestuia, nefiind schimbati la timp, au putrezit; "de disperare, Gulnar ii rnananca, dorind sa moara otravita: dar nu muri. ci adormi si visa vise minunate", Cand povesti sahului, acesta dori sa bea ~i el, ,,~i in curand amandoi devenira sclavii bauturii fermecate".'

in timpul suveranului chinez Shun ( i.Hr.), inginerul Yu ar fi descoperit, conform unei legende, alcoolul din orez. Cand i s-a oferit spre gustare imparatului, aeesta l-a varsat pe parnant, zicand: }Ia veni 0 zi in care aceasta bautura va face ca cineva sa-si piarda regatul", Ell-a trimis in exil pe invent at or ~i a interzis

folosirea noii bauturi.

Mai tarziu, dinastia Xia ( adica a "civilizatiilor") s-a sfarsit

printr-un imparat zanatic nurnit [ie, care s-a distrat intr-o zi, irnpreuna eu nevasta lui, silind trei mii de chinezi sa-~i gaseasca sfar~itul sarind tntr-un lac de vin.

in anul 13701. Hr. imparatul Thai-Is-Su ordona star pirea

viilor,

Deceneu ( sec.I i.d.Hr) mare preot ~i vicerege in timpul

lui Burebista, a putut supune sub ascultare pe ge\i in cat "ei s-au lasat induplecati sa taie vi~a de vie ~i sa traiasca fara vin",

I Diogenes Laertios ..

-w.n. vullILpag 19 (Strabon VII, 3, 11)

135

In anul186 i.Hr., bacanalele au fost interzise la Roma ~i in Peninsula ltalica prin legea .Dc bacchanalibus", Cu aceasta ocazie au fost condamnate 7000 de persoane din gruparile secrete care practicau forma orgiastica a acestui cult, sub acuzatia de atentat 1a ordinea morala publica. Pc vremea austerului Cato eel Batran, legile urrnarind reducerea raspandirii In masa a betiei au interzis ferneilor sa bea yin, I infractoarele trebuind ucise de catre propria lor familic. "Sotul este judecator ~i jurat pentru sotia sa. Puterea sa este fara drept de apel, Daca ea s-a purtat rau, 0 pedepseste. Daca a baut yin sau a comis adulter, 0 ucide"

in 1851, medicul suedez Magnus Huss a creat terrnenul de "a1coolism" pentru definirea efectelor nocive produse de consumarea indelungata a baururilor alcoolice.

181. STAREA MORALA DECAzurA

O mul de la tara, Deeimus Junius Iuvenalis ( e.60. e.140 d. Hr.), cand a venit "pentru placerea lui" sa studieze la Roma, a dimas consternat de comportarea plebei ~i de tumultul dezlantuit al marelui oras care se lasa curnparat eu "panem et circensis", Pentru a infiera societatea timpului sau, el a scrie paisprezece satire, fapt pentru care a fost exilat in Egipt, "Nol am ajuns 1a zenitul viciului, iar posteritatea nu va putea niciodata sa ne depaseasca", La Rorna 0 femeie cinstita pentru a fi luata in casatorie era rnai greu de gasit decal 0 cioara alba, "sa ne apere zeit de 0 femeie savantal", Cand vede di sdava Pescas este crunt batuta de stapana ei, pentru di nu i-a aranjat bine o bucla de par si n-a reusit sa 0 infrumuseteze, el 0 Intreaba pe matroana: "Cu ce-i vinovatii fata, dad chiar tie nasul tau nu-ti place]"?

, Ma~!lan Cotrau, ,,1001 ganduri pentru curnparare, Ed. lururnea 'Will vol. VIJI. pag.3.l2

136

182. VIRTUTILE CU NUME DE SCLAVE

Vrand sa treaca peste podul raului Zeugma de pe Eufrat, Apollonios ( 280-210 i.Chr) cu alti doi prieteni, s-au

dus la registratura pentru a plati taxa ~i a fost intrebat ce duee cu el.

-Due eu mine, a spus Apollonios, Curnpatarea, Dreptatea, Virtutea, Stapanirea de sine, Vitejia si Supunerea; enumerand astfel mai muIte nume feminine. Celalalt, ncgandindu-se decat la slujba lui, spuse:

-Da-mi lista tuturor acestor sclave sa le notez in registru.

- Nu se poate, raspunse Apollonios, cad eu nu due (U

mine sclave, ci stapane."'

183. VOINTA ~J PUTERE

PoporuI roman a alungat pe Tarquinius Superbus care voia sa se impuna ea un rege autoritar. Acesta chiar provocase si 0 rascoala in Roma. Poporul sprijinit de Brutus, de Valerius ~i de Poplieola, a luptat cu darzenie, mentinand principiile dernocratice, lmpotriva reintronarii lui Tarquinius care gasise adapost la arnbitiosul rege etrusc Lars Porsenna. Acesta trimise soli la Roma ~i cere rcintronarea lui Tarquinius, Rornanii refuza ~i razboiul este inevitabil. Un barbat destoinic, pe nume Mucius, curajos ~i hun pentru orice isprava, cunoscand limha etrusca, se imbraca in haine etrusce ~i se lnfiltra in jurul tribunei unde era regeIe. Necunoscandu-I pe rege si ternanduse sa intrebe care este, a seos pumnalul si l-a ucis pe eel care a crezut el di este regele dintre cei care sedea la tribuna. Fiind indata prins, a folosit 0 catuie cu foe spre care si-a intins mana dreapta deasupra focului ~i in timp ce carnea it ardea el statea nemiscat in fata lui Persenna, privindu-l eu fat a linistita si nerniscata, pana cand regele, rninunandu-se de taria lui, l-a lasat liber dandu-i ~i pumnalul. L-a prim it eu mana stanga, de unde

. Filostrat. pall. 28

137

si porecla de Scaevola (stangaci). De dragul acestei marinirnii ii destainui ceea ce nu i-ar fi destainuit sub tortura, ~i anume ca: ,;rrei sute de rornani, avand acelasi gand ca mine, se invartesc incoace ~i incolo in tabara ta, asteptand clipa prielnica. Iar eu daca am cazut la sorti si m-am apueat de treaba, nu rna manui cit n-am putut ucide pc un om cumsecade ~i caruia ii sta mai bine sa fie mal degraba prieten decat dusman romanilor",'

184. UN OM PLIN DE VOINTA

Ca ~i Moise, era balbait sau peltic. Spre deosebire de Moise, care I-a luat pe fratele sau Aron sa vorbeasca

in numele lui, Demostene, caci despre el este yorba, fiul unui fabricant de sabii si paturi, a fast eel mal inversunat orator impotriva lui Filip a1 Macedoniei. Acest defect in articulatii era stanjenitor pentru un orator, dar printr-o vointa de fier, el a ajuns sa se coreeteze ~i sa devina unul dintre cei mai bogati avocati atenieni, Compunea mai u~or decat vorbea, Nu rareori pregatea pledoaria reclamantului ~i a aparatorului, In tot timpul s-a straduit sa tread. peste defeetul fizic care-i afeeta elocinta, Iuand pietre in gura si tinand discursuri pe tarmul marii, san in timp ce urea in fuga 0 colina ~i se pare ca a reusit.'

185. VRA]ITORIE, MOTIVE PENTRU A UCIDE

!storia moderns, incepe, mai ales in tarile catolice ~i protestante (exceptand tarile ortodoxe) eu fenomenul obsesiv ale vrajitoriei care a dus la aparitia unor procese incredibile. Fundamentul ideilor obsesive si a proeeselor contra vrajitoarelor il gasira in tomul "Ciocanul vrajitoarelor" (san in latina Malleus maleficarum), tiparit in anul1486.

• Plutarh. Vje\i paralele, pag.259·260. I WilLvoL VI pag. 35

138

Dupa reforma, a fost cea rnai raspandita carte si a servit drept calauza pentru persecutorii protestanti. Erau pedepsiti prin chin uri groaznice persoanele care atragcau ura cuiva, precum: calugarita cuvioasa, ferneia care se ducea rar sau prea des la biserica, daca avea oehii rosii sau mlacrimati, dad. era prea urata, daca se nastea eu semne pe corp, de crestea 0 pisica in casa, dad era un bolnav caruia i se umfla gatul ori buzele, daca foloseau vreo alifie, daca dadea sau nu vaca lapte, daca pierea vrcun animal sau a pasare, daca pocnea stida la lampa etc.

[udecatorii laid §i ecleziastici gaseau in aceasta vanatoare de vrajitoare 0 sursa de castig,

In Transilvania aflata sub dominatia straina ~i sub influenta protestanta in sec. al XVII-lea, au fost exccutate 25 de femei nevinovate numai in imprejurimile orasului Rupea. Asernenea cazuri au fast in Brasov, Media~, iar gradina veche a primariel din Sibiu purta numele de "Gddina torturii".

Sotia prineipelui Mihai Apafi I al Transilvaniei era obsedata de prezenta mustelor pe care le lua drept vrajitoare. Orice vrajitoare se putea transforma in musca. Inainte ca principesa sa intre intr-o camera, servitorii trebuiau sa alunge toate mustele, iar daca vreo musca se aseza pe tacam la masa, Sf schimbau imediat tacamurile. Astfel numeroase fernei au fost interogate ~i schingiuite, silite sa marturiseasca ca se transformasera in muste pentru a-i face rau principesei.'

186. ZGA.RCITUL PA.GUBIT

Se spune despre Lacydes, intemeietorul noii Academii, ca era un om foarte serios, In tinerete, desi sarac, era simpatic ~i sociabil. Se povesteste ca era foarte ingaduitor ~i in conducerea gospodariei sale. Ori de cate ori lua ceva din camara de provizii, pecetluia usa si, prin deschizatura, arunca inauntru inelul eu pecetea, ca sa fie sigur ca nu avea sa se fure sau sa se

I Magazin istoric, anul I, or. 7 octombrie 1967. page 39.

139

ia nimic din ce era pus acolo. De tndata insa ce servitoarea a prins de veste des pre aceasta, a rupt sigiliul si a luat ce i-a placut, aruncand inelul in acelasi fel, prin deschizatura. Ea n-a fost descoperita ruciodata.'

187. ZGARCENIA L-A DUS LA SINUCIDERE

Oriee viciu este greu de purtat. Greutatea lui macina atat sut1etul cat ~i trupul. Sclavul Menip ~j-a capatat libertate~ ~i cetatenia tebana, Se spune despre el ca era foarte zgarcit, Incet -incet si-a strans 0 mare avere din dobanda pe care 0 incasa de la banii dati cu imprumut ell ziua. In cele din urrna cazu victirna unci escrocherii. Probabil investise banii cu 50% dobanda lntr-o afacere comerciala si nava a naufragiat. Pierzand tot ce avea ~i pierzandu.s] mice speranta s-a sinueis, spanzurandu-se. Fie di nu a vrut sa devina din nou sclav fie di nu mai ave a cu ce plati impozitul de metec pe care cetatile grecesti il incasau de la straini. I

188. NONCONFORMI$TII NUTRITIVI

La fiecare popor gasesti 0 bucatarie traditionala com pus a din radacinoase, cereale, legume ~i fructe, verdeturi, carne, grasimi etc. Spre deosebire de animale, care sunt fie erbivore, fie carnivore, omul are nevoie de 0 mult mai mare varietate de alimente. Sa ne inchipuim pe omul primitiv care incerca sa deslu~easca dintre miile de plante pe care le of ere a natura - si, adesea in dauna lui - pe care care le putea manca lara [rica. Ei nu pierdeau timpul cu gatitul. Din lesu] proaspat ucis se infrupta din el cu mare pofta incat ramanea din el numai oasele. Fuegienii stiu sa prepare alimentele la foe dar prefera sa manance carnea cruda. Datorita unor imprejurari climaterice, oarnenii au consumat, in afara de vegetale, tot ee misca pe pamant, broaste,

, Diogenes ... pag. 165,

, Diogene LaetlOs.pag.460

140

meld, soareci, sobolani, paianjeni, rarne, scorpioni, mol,ii: fu~n!c~, lacuste, omizi, paduchi, insecte, furniei, serpi, crocodili, pasan, maimute-toate acestea au reprezentat, negresit, 0 delicatesa. Pentru flecare dintre acestea, omul a descoperit 0 anumita arrna sau un anum it siretlic pentru a le vana. Ba mai mult, omul a mai adaugat la mancarea superrafinata carnea tru~.ul~i ~~~enul~~ sau, practicand canibalisrnul, precum irlandezii, ibricii, vechii scotieni etc.

Diogene, incurajat de f<:arte multi oameni, a manc~t carnea cruda a unei caracatite, In timp ce ducea carnea la gura, spuse: pentru voi imi rise viata, pentru voi rna expun ace~st~i pericol" La scurt timp a murit, lasand eli limba de moarte :3 fIe Inmorrnantat in afara cetatii eu putin parnant, pentru a fi maneat de animalele salbatice.

Marchizul de Sade garnisea un piept de pui cu excrementele cele mai suculente.

Anna-Maria Schumann i~i cheltuia 0 parte din banii pentru cochetarie pentru a procura paianjeni pc care ii manc~ prajiti, Epifaniu, episeop de Pavia, in secoluI al V-lea ~u~a Hristos, povesteste ca gnosticii recuperau fatuI de la s~rClml~ nedor ite, "il pisau intr-un fel de rnojar, adauga miere, pIper, ~l alte condimente, preeum uleiuri arornate", si-l consumau eu degetele la 0 masa in com un. Etnologul Pierre Clastres spu.n: :ii indienii guayaki aveau 0 placere deosebita in a suge ex~remlta~lle imbibate eu grasime de om ce se scurgea de 13 rugunle pe care ardeau trupurile mortilor,

Apologetii crestini povestesc in scrierile lor de pa?anii care beau sangele luptatorilor gladiatori ucisi pentru a se vindeca d~ boli si a capata puteri supranaturale, In zilele noastre, u~el: femel: cu 0 slaba capacitate de judecata si 0 inteligenta deficitara, of era ca medicament antialcoolic, broasca fiarta, zeama de baliga de cal, urina, arici etc. Unele familii, de rasa mongola sau indiana, consuma !ji azi pasari sau animale intrate in putrefactie.'

Prefer sa rna opresc aici.

I Michel Onfray, Pantccele filozofilor; cririca ratiunii dieteticc, Editura Ncmira, :WOO

141

189. ALEGEREA UNUI CONDUcArOR

A-

In primele decenii ale sec. XVI, cand conchistadorii

spanioli ~i -au facut aparitia in tinuturile triburilor de

araucani care ocupau tinuturile dintre Anzi ~i Oceanul Pacific, acestia au ales un coriducator dintre cei care au dus in spinare un trunchi gros cat mai mult timp, In aceasta cornpctitie iese victories Caupolican (eel dur ca crernenea) care l-a purtat in spate 0 zi ~i aproape 0 noapte tntreaga.'

190. lATA DREPTUL MEU!

A

In anul 1849, a fast tntemmtar marele seriitor fUS EM.

Dostoievski ~i dus in Siberia impreuna eu simpli tarani,

analfabeti, iobagi "vinova~i rara vina", din ordinuI tarului Nicolae 1. Aici este ajutat sa supravietuiasca de medicul Troitki si sotia sa. Dupa moartea tiranului, in anul 1855 noul tar a eliberat pe detjnu~i. In vara anul 1880, Dostoievski rosteste un cuvant la monumentul lui Puskin din Moscova ~i este intrebat: cu ce drept a vorbit la Moscova, in numele poporului rus ? Autorul rornanului "Amintiri din casa mortilor" a raspuns ridicandu-~i usor glezna insemnata de gheara lanturilor ocnei siberiene:

"Acesta este dreptul meu sa vorbesc'V

191. AVARUL

AVari!ia ~ste 0 .boal~ psihic~ cAare s: intal~e~te in randul oamemlor simpli, dar ~1 in randul intelectualilor.

Pe avari ii gasesu pretutindeni; pe strada cersind, prin birturi, prin restaurante ~i rnai ales, prin piete, Am cunoseut mai multi avari, dintre care unul, mergea prin piata ~i sub pretextul c'a

'Mag.ist 1U.1 Ian. 1975 'Mag .ist. aug. 2004.

142

I

vrea sa cumpere un anumit produs, gusta, dupa carc, motiva ca nu e pe gustul sau -?i nu-l cumpara, si asa, dupa ce se satura, pleca. Un altul. Din mila trecatorilor, un cersetor a primit in dar un costum de haine. La rnai putin de 0 saptarnana, cersetorul practica vechiul obicei pe la portile oamenilor. Intrebat fiind de ce nu poarta costumul ce l-a prim it, el raspunde: "lmbracat eu el, domnule, muream de foame",

Avaritia i-a determinat pe tirani sa comita cele mai odioase crime pentru a se bucura de bunurile celor decapitati, inchisi, sugrumati, spanzurati etc., fie ei frati, rude, prieteni etc.

Sub diferite pretexte, precum: magie, tradare, insulta, profanare, nesupunere etc. actionau pentru a-si satisface poftele nesatioase. Dealtfel, istoria a retinut ncnumarate cazuri de

, ,

avaritie tragico-comice,

in 1912, un profesor berlinez, in timpul zilei, preda lectii de limbi straine, iar noaptea cersea. Cand a murit, sub pragul carnerei sale s-au gasit, ascunsi, 20.000 de taleri. Parlamentarul englez, Sir John Elwes, supranumit si regele zgarcitilor, traia eu oua rascoapte si morfolea paine uscata. Intr-un rand, vecinul sau I-a surprins strangand vreascurile cuiburilor de ciori pentru a face focul. Pe Mnga amanuntele ce s-au scris despre el, merits de redat si urrnatoarea intamplare: Pe cand se intorcea de 1a sedinta Parlamentului, s-a impiedicat si, in cadere, ~i-a ran it ambele picioare, Dupa cateva zile, cand varul sau apeleaza la un medic, ca sa econorniseasca jumatate din onorariu, a mintit ca-l do are doar un picior: pe celalalt l-a lasat in seama mumei noastre Natura. Cand i-a ars una din case, deoarece chiriasul nu-i platea chiria, a suspinat de usurare: "Slava Domnului ca a ars, fiindca altfel n-avearn cum sa rna descotorosesc de neghiob ~i ar trebui sa-l las sa locuiasca pe gratis".'

'Rath Vegh Istvan, Istoria culturala a prnstiei ornenesti, Ed. Garamond, Buc., pag 31-36

143

192. PUJUL DE BUFNITA

La inceputul secolului douazeci, anumite fapte ale monarhilor, par a fi din lumea basmelor, incredibile,

Imparatul Chinei, Guangxu a fost ureat pe tron la varsta de 4 ani (1871-1908). Ceremonia de la curte. sarcinile ~i rigorile impuse acestui copil, care depaseau puterea lui de intelegere, i-au marcat viata. In zorii zilei era sculat si dus in sale de audiente unde trebuia sa stea toata ziua nerniscat in jiltul imperial ~i sa asculte certurile dintre imparatesele regente, ori problerne de stat, dupa care urmau orele de studiu ori vizitele un or arnbasadori etc. Din aceasta cauza, tanarul suveran nu se dezvoltase firesc pentru a deveni un imparat autoritar ~i stapan pe sine. Era 0 fire cornplexata si timorata. Nici casatoria, conform traditiiior imperiale, cu verisoara sa, eu trei ani mai mare, aleasa de "iubitu} sau rata" nu l-a inspirat sa ia in maini fraiele puterii. Nu dupa multa vrerne, la recornandarea perceptorului imperial, omul de incredere al curtii si cu acceptul imparatesei-rnama, primi la curte doua fetite surori, pe lin ( Stralucirea nestematelor) i?i pe Zhen ( nesternata), cea mica. Datorita educatiei si culturii, imparateasa mama le-a agreat ~i le-a acordat rangul al treilea In ierarhia concubinelor Imperiale. Zhen ( Nesternata), 0 zvarluga de faUi, eu 0 inteligenta iesita din comun si 0 frumusete rara, eu 0 personalitate puternica ~i un suflet generos, devine concubina imparatului Guangxu. In preajrna ei imparatul a trait eel mai frumosi ani din viata lui. De pe aceasta pozitie, Zhen (Nestemata), a dat un impuls nou reformelor de modernizare a Imperiului chinez. in permanents a fost animata de dragostea pentru tara ~i de grija pentru viitorul acesteia. Sub pretextul arnestecului in treburile statului si influentei asupra suveranului, imparateasa- mama li aplica 40 de lovituri cu bastonul de bambus, tine rei de numai 20 de ani, bataie care era S 0 coste viata. Dupa ce S-3 facut sanatoasa, Zhen a continuat sa actioneze a~a cum ii dicta constiinta ~i educatia de stil modern. Dupa cativa ani, ea este aruncata in "palateJe friguroase ale nepasarii ~i uitarii"

144

asternandu -se tacerea in jurul ei, in vara anului 1900, este sco.as~ din inchisoare ~i tarata in fata imparatesei-mame pentru a pnm] verdictuL Dandu-si searna de situatia in care se afla, imparatul disperat sc arunca in genunchi inaintea imparatesei.-mame rugandu-o sa revina asupra deciziei luate. nNu avem timp de pierdut, spune imparateasa, Executati ordinul pentru a servi drept invatatura de minte celor ce se comporta asernenea puiului de bufnita care-dupa ce i-au crescut aripi-ii seo~te ochii marnei", Indata, dol eunuci au insfacat-o pe concubma Zhen (Nestemata) si au aruncat-o in haul unei fantani peste care s-a pus 0 placa de rnarrnura. Era in anul 1900. lmparatul, la auzul strigatului sfasietor, a cazut in nesimtire. Dura opt ani, ncconsolat, s-a intalnit cu iubita sa.'

193. CASATORJA IN 'TIMPUL IMPARATESEJ TEODORA

Om serios, ambitios si abil, Justin, calm, stapan pc sine, eu 0 vointa despotica, care parea sa aiba mintea coapta si caracterul format, se indragosteste nebuneste de sdava Eufernia eu care se casatoreste, Aceasta femeie de treaba, rustica si necioplita ca ~i imparatul a ajuns pe tronul cezarilor. lni~ial s~ numea Lupicina, care amintea de Lupa-ferneie usoara: mal apol numele i-a fost schimbat in Eufemia, care insearnna ferneie de buna reputatie.

Acest imparat nu ezita sa dea acceptul nepotului sau, Justinian, sa se casatoreasca eli 'Ieodora, 0 femeie usuratica de circ care pe trei sferturi dezbracata i~i oferea trupul frumos mangaierii. Aceasta femeie, care a avut doi copii, era "atat de comprornisa incat oarnenii cinstiti, care 0 intalneau pe strada se indepartau de ea de teama sa nu se dezonoreze prin aceasta atingere impura si ca doar faptul de a a fi intalnit era c~nsiderat ea 0 prevestire rea". A ramas orfana de mica. Tatal CI, un om

I Mage [st. Apr. 1999, pag7B.

145

umil care pazea ursii in arena, muri inainte ca eea mai mare dintre cele trei fete sa irnplineasca sapte ani. Din copilarie, datorita lipsurilor, a fast irnpinsa sprc drojdia societatii. In rol de carnerista, era arncstecata intr-o societatc de petrecaret] corupti, indurand promiseuitatea anticamerelor eu destule lmbratisan ~ec.urate,. cu scene necuviincioase. Bizantu] era atat de corupt meat arruntea de Sodoma. Moravurile infame, viciile contra naturii, se rnanifestau in plina zi ~i multe femei sclave sau lib ere ajungeau prizoniere corupatorilor,

Imparateasa, Teodora vine in ajutorul acestor fiinte batute de soarta si-l inspira Justinian sa ia masuri reparatorii de salvare a femeile decazute, Datorita ei, baricra care se opunea casatoriilor intre bogati ~i saraci a fost rupta. Pe doua femei de neam marc, rarnase vaduve, ce s-au consolat prea usor de moartea sotilor lor, le marita cu pretcndenti de 0 conditie foarte urnila pentru ca purtarea lor constituia un exemplu rau pentru societate. Dand aceste exemple, imparateasa i~i asuma sarcina de a-~i consola victimele prin avansarea sotilor lor, pc care ii .copl~~ea cu onoruri sl binefaceri. Alta data, tl obliga pe Saturnius, hul maestrului oficiilor, sa se casatoreasca cu fiica lui Crisomallo, favorita sa. Cand, dupa nunta, Saturnius sa plans prietenilor eel nu si-a gasit mireasa neatinsa, regina porunci sa fie arestat ~i batut cu vergile pentru a-I invata sa nu mai fie atat de flecar, S-a dat ordin, sub pedepsele cele'mai severe, guvernatorilor provinciilor ~i episcopilor, de a veghea la asigurarea libertatii actritelor iar eontractele imorale sa fie nule de drept. 0 alta ordonanta fmperiala interzicea, sub pedeapsa cu rnoartea, traficul de carne vic, de a tara, impotriva vointei sale, 0 fata tanara in desfrau, fura interzise casele de toleranta ~i expulzara din oras "oarnenii vatamatori si corupatori ai moralei publice", ),Poruncim. ca toti supusii nostri, sa duca pe viitor 0 viata Inteleapta, intelepciunea fiind singura in stare sa apropie sufletul oamenilor de Dumnezeu", lmparateasa 5-3 ingrijit sa ~mlliga pc bietele fete pierdute.."din jugul rusinosului lor sclavaj",

146

Spunea ea: "Am numit magistrati pentru a-i pedepsi pe talhari ~i pe hotii care fura bani; D-ar trebui oare cu atat rnai mult sa-i urrnarim pe talharii care fura cinstea ~i pe seducatorri castitatii ?" lata ce aceasta femeie Imparateasa "Non ignora mali miser'is succurere disco" (Cunoscand nenorocirea, stiu sa-i ajut pe cei nenorociti).'

Se stinge din viata la 29 iunie 548, bolnava de cancer.

194. fMBRAcAMINTEA ECATERINEI - SOTIA TARULUI PETRU eEL MARE

, .

Printre eei care au parasit orasul livonian Marienburg, eetate aflata sub ocupatie suedeza, in anul 1702, rand maresalul rus Boris Serernetiev voia sa dea ultimul asalt, era ~i preotul Gluck urmat de 0 fata draguta de 17 ani. Cu toate protestele preotului, dintre fugari, fetita de 17 ani a fost oprita de ~eremetiev. FUnd pe gustullui voia s-o pastreze in serviciul sau. Aceasta fetita orfana, a nirnanui, a fost crescuta de preot ~i tinuta in casa ca slujnica, Un an mai tarziu, Serernetiev este vizitat de superiorul sau, generalul Mensikov, care 0 vede pe Marta Skavronska >?i 0 cere. Acesta n-a obiectat nimic. lntarnplarea face ea generalul Mensikovsa fie vizitat, rara sa se fi anuntat, de tarul in persoana, Generalul era la masa, Petru cel Mare, vazandu-o pe Marta servind la masa, a privit-o intens si indelung, i-a pus intrebari, a gasit ca are spirit si si-a incheiat conversatia in gluma, spunandu-i di ar trebui ca atunei rand el va merge la cu1care, ea, Marta, sa-i dud sfesnicul in camera. Era 0 hotarare fara apel, pe care 0 pronuntase 1115:1 amuzandu-se",

Din accl moment Marta, botezata rnai apoi Ecaterina, deveni iubovnica lui Petru eel Mare caruia ii va darui cinci copii, mal apoi, sotie ~j imparateasa a Rusici. Era imbracata simplu ~i singura spala, calca, cosea asa de bine ~i frumos incat, odata,

I Charles Diehl.Teodora lrnparatcasa Bizantului' Edirura Ulise. 1\191.

147

tarul dintr-o calatorie ii serie "e trist rara tine lenjeria mi-e prost Intretinuta". Atat tarul cat ~i imparateasa aveau manierele unor oarneni de la tara. In momentul cand primea vizite sau pleea in calatorie, tarina se impopotona dupa traditia ruseasca, In ziua cununiei cu tarul Petru eel Mare purta 0 rochie rosie brodata cu fir de aur in stil spaniol, facuta la Paris. Lumina juca pe perlele $i diamantele acoperamantului de cap. Aceasta ferneie simpla, in culmea gloriei, in calatorie Ia Berlin, unde Petru a luat -0 in vizita la regele Friederich-Wilhelm I si la regina Prusiei, sora viitorului Friedrich II, era "lmbracata cu 0 rochie ieftina, curnparata probabil de la mana a doua, eu 0 croiala de-a dreptul straveche, incarcata de podoabe", Clevetitorii mai adauga: "larina era ... Iipsita cu totul de tinuta ~i gratie ... " "Purta 0 duzina de decoratii ~i tot atatea medalioane cu chipuri de sfinti si relieve agatate peste tot; cand mergea, credeai ca treee un catar, atat de tare sunau toate aeele tinichele." {N.A. In unele publicatii: "Cand mergea suna precum telegile unei vaci care mergea la cireada"). Manierele sale n-aveau nimic respingator .. ." in anul 1727 se stinge din viata Ecaterina Scavronsea, copil orfan, servitoare livoniana, imparateasa care, impreuna cu sotul ei, Petru eel Mare a adus glorie Rusiei.'

195. INTELEPTUL ESTE PREGATIT

sA. RENUNTE LA SLAVA DE$ARTA.

Efoarle greu sa renunti Ja anumite privilegii. Din propria-mi experienta, urcatul intr-un copac sau pe un munte se poate face cu mult mai usor decat coborarea, Multi dintre tiranii care au ureat in varful pirarnidei n-au rnai putut cobor! eu capetele pe urnar. In schirnb, numarul acelor intelepti care $1-aU luat 0 anumita prevedere ~i au stiut sa pretuiasca viata mai mult decat imbuibarea in pozitia de tiran este foarte mic.' '

I Magazin Istoric, Octornbrie 1996.

I Bocthius ~I Salvianus, Scriert, Editura inst iturului biblic ~i de misiune al bisericii ortodoxe Romine. Bucuresti )992, pag, 94

148

lata cateva nume de demnitari care au pus interesele patriei mai pres us decat cele personale.

Fabius Maximus, numit dictator, a invins pe samniti si pe

gali la Sentinum in 296 i.Hr, dupa care a renuntat la pozit.ia sa ..

Fabricius, a fost consul in 282 i.Hr. Renumlt prIn moravurile sale sabre, s-a distins in luptele contra sarnnitilor ~i nu s-a lasat corupt prin daruri de Pyrrhus, regele Tarentului.

Cincinnatus, consul in 400 i.Hr., a ramas de asemenea

eelebru prin simplitatea vietii sale.

Empedocle a refuzat titlul de rege si a preferat sa dudi 0

viata sirnpla, I

, Petru- Voda, domnul Moldovei, primind porunca sa

plateasca tributul anual pe care tarile vasale il plateau tmpcriului Otoman a preferat sa padiseasdi domnia zicand: nDecat va Iua. blestemul tarii, mai bine sa va lipsi den domnie, rnacar ca boierii moldoveni pcntru dragostea lui, poftia sa dca, dar el nu a

primit'V

196. V-AM RUGAT, FIII MEl ...

Vestca ca imparatcasa Theodora li daruise un sac de bani calugarului Maras impanzise tot orasul. Maras

era un tanar sirian care, la varsta de treizeei de ani, chiar in ziua dnd trebuia sa celebreze nunta, se hotari ~i parasi viata laid rntrand intr-o manastire. Aici sc facu rernarcat prin asprimea excesiva si a tratamentuiui pe care ~i-l aplica trupului. A cutezat sa intre in Palatul Sacru si sa mustre dur pe imparateasa si imparat, precum odinioara loan Botezatorul pe Irod sau Ilie Tesviteanul pe Ahab ori Natan pe David. Spre deosebire de regii arnintiti mai sus, Maras ii placea reginci pentru seve:itatea lui si aceasta l-a rugat sa ramana la pal at, dar a refuzat. Imparateasa i-a trimis prin vistiernicul ei, 0 suma foarte mare de bani pentru

ajutorarea saradlor.

, Diogenes ... pag.278 .. ,

'Radu Popescu, Istoritle dornnilor Tarii Rumanesti, Biillio!eca pentru roti, Flue. 1984. pag.S·1.

149

lntr-o noapte sase talhari dadura buzna in cortul sau si-i zisera: "Dad nu ne dai tot ce ~i-a trimis imparateasa, te ucidern pe loc", Atunci preafericitul a spus: "Credeti-ma, n-arn aUF. Daca a~ fi voit aur, n-a~ mai fi stat aid !". Hotii increduli, pus era mana pe spada si unul dintre ei 11 levi pe Maras ell un baston. Ce n-au stiut ei era faptul ca sfantul sirian era un atlet robust ~i cu un dos de mana 11 tranti pe primul dintre adversari ~i inarmandu-se eu bastonul victimei ii ciomagi pe rand pe toti ceilalti: ii lega cu grija, punand alaturi spade1e $i reteveiele acestora, dupa care Ie spuse cu 0 liniste ironies:

-"V-am rugat, fiii mei, sa rna lasati in pace; pacat ca nu m-ati ascultat: acum faceti-rni placerea si stati linistiti pana la ziua, ~i sa va intre in cap ea nu trebuie sa dispretuiti niciodata nici ehiar pe ernul eel mai sarman!" .

Dirnineata Ie dadu drumul, oprindu-le doar batele ~i sabiile.

Ce nu stiau talharii, Cand regina i-a trimis banii, Maras a luat in mana viguroasa sacul cu bani si scuturandu-l, a aruncat monezile de aur in fata imparatesei ~i a sambelanilor nauciti ~i ingroziti, zicand:-"Nu exista nimic in tine de care sa aiba nevoie s1ugile dornnului, decat teama de Dumnezeu, daca esti in stare sa dai dovada de ea". Regina, plina de umilinta, i-a prezentat scuze pentru ca, a cutezat sa-l supuna prin daruri ispitei si I-a intrebat daca vrea sa primeasca de la ea atat cat sa aiba ce rnanca. Maras i-a intors spatele ~i a plecat la cortul sau.'

197. "AL MEU~ AL TAu"

Omul a inceput, eu adevarat, sa nu mal fie om din momentul cand a inceput sa foloseasca expresiile de genul "al meu", "al tau", care, dupa Sf.Ioan Gura de Aur, au aprins in inirna flacara egoismului, facand sa dispara roadele darniciei, Vazandu-se intr-o stare de nesiguranta, omul a inceput sa-si stranga provizii pentru ziua de maine, ascutindu-si inteligenta

I Charles Diehl. Teodora imparateasa Bizantulu). Editura Ulise, 1991, pag,134,

150

~i spiritu1 inventiv, pentru a descoperii tehnici noi si materialele necesare depasirii dificultatilor din existenta cotidiana. Acest instinct de proprietate i-a pervert it iostinctu\ natural, acaparand cat mai multe daruri ale naturii in detrimentul sernenilor, ceea ce a dus la aparitia proprietatii private si in cele din urrna, datorita luptelor dintre grupuri, la aparitia statului, ca arbitr~ in,~re clase.

Primitivii foloseau parnantul in comun, Indienii omaha spuneau ca: .Pamantul este precum apa $1 vantul care n,u se pot vinde", iar indigenii de pe Insula Samoa, nu coneepeau ideea de a vinde pamantul. Acest "salbatcc", cand a auzit de saracii din Londra, foarte mirat a intrebat: "Cum e cu putinta? N-au nimic de mancare? Asadar, n-au prieteni, n-au casai Dar de unde yin? N -au casele prietenilor lor ? Nimeni nu trebuie sa sufere de foame di.ta vreme exista grau in oras" . Se mai povestcste ca, in Africa, inainte de a patrunde civilizatia, tot ce primea un "negru" de la un calator, rnerinde sau alte obiecte, el impartea de tndata cu tovarasii lui; dad primea un costum complet, puteai zari palaria pe capul beneficiarului. pantalonii la un altul iar haina in spatele celui de-al treilea, atat de mult se respectau unul pe altul~ ,,I-am vazut, scria un misioriar, cum imparteau prada, dupa vanatoare, in numeroase portii, dar fara sa se certe vreodata ori sa se planga de vreo gre~eala sau nedreptate care sa fi fost cornisa in distribuire. Preferau sa se cuke ei cu burta goala decat sa riste sa li se adreseze reprosul de a nu fi acordat ajutor cuiva aflat la nevoie. .. Considerau ca toti alcatuiesc 0 singura ~i mare farnilie". "In grupul primitiv nu gasim, de regula, nici oarneni liberi, nici sclavi, nici 0 casta ~i prea putine sau chiar nici 0 diferenta intre sef si supusii sat', afirma Hobhouse.

198. "DUMNEZEU UNDE E?"

Gestul, cuvantul, pot aprinde ,.ini,mi, ziduri, cetati inexpugnabile, potmuta muntu din loc sau, tot asa

de u~or, pot produce cde rnai celebre cutremure, melodrame din

I Charles Diehl, Teodora impi'iri'lteasa BiZ<lnlulul, Edllura Uhse, 1991, pag.134 ..

lSI

lume. Victor Hugo, in romanul "Mizerabilii"-prin Jean Valjean, tanarul care a furat 0 paine, pentru ca societatea l-a impins spre a se pravali in morrnant-scoate in relief puterca gcstului si a cuvantului, Iata-l pe Jean Valjean, "scapat de ocna, dar nu de osanda" pentru di evadase in mijlocul unei societati unde: "Nu mai sunt oarneni",

In momentul de grea incercare, cand se intreaba .Dumnezeu unde e?" pasii lui sunt indreptati.: in fuga sa de urrnarirea jandarmilor, spre casa unui episcop care, nu l-a intrebat nici cum it cheama, nici de unde vine ~i nici care-i povestea lui, ci il ospateaza si-i of era un loc de odihna. Spre dimineata, strainul fuge eu argintaria monseniorului, Cand doamna Magloire ii aduce monseniorului Binevenu, care lucra in gradina, cosul gol, si-i spune.v. Ah! Blestematul ! Ne-a fur at argintaria l" el ii raspunde.v.Dar, inainte de toale, argintaria asta era oarc a noastra? .. Tinearn la mine argintaria pe nedrept ~i de prea multa vreme. Era a saracilor. Cine era omul acela? Un sarac cu siguranta",

Cand hotul e prins de jandarrni ~i adus in rata seniorului pentru a-si recunoaste obiectele sustrase, acesta, Hira sa-l mustre, li spune:-"Ma bueur ca te vad, Bine, dar eu iti daruisern si sfesnicile, care sunt tot de argint ca ~i celelalte, si pe care ai putea sa iei foarte usor doua sute de franci. De ce nu le-ai luat odata cu tacarnurile ? .. -"H putem lasa sa pIece ?" relua brigadierul.c.Fara indoiala, raspunse episcopul".

lata ce eruptie vulcanica, ce cutremur, ce teama, a produs acest gest in sufletul lui Jean Valjean.

-"E adevarat ca rna lasa ? spuse el eu un glas ingaimat, ca si cum ar fi vorbit prin sornn."

-"Da, esti liber, nu intelegi ?" spuse un jandarm,

- .Prietene-relua episcopul-lnainte de a pleca, uite-ti

sfesnicele, la-le ! Acum du-te cu Dumnezeu !...-Nu uita, nu uita niciodata ca mi-ai Iagaduit sa intrebuintezi banii astia ca sa te fad om cinstit".

152

- "Jean Valjean, fratelc meu, tu nu rnai esti in stapanirea raului, ci a binelui. Itt cumpar acum sufletul; n-t smuig din gheara gandurilor negre si a duhului pierzarii ~i-l daruiesc Domnului", I

199. BLESTEMUL AURULUI

Printre acei care au cucerit Mexicul invocand faptul ca vorsa-i convertcasca la crestinism pe bastinasi, ca masca de a-I deposeda de comori, a fost ~i Pedro de Alvarado, supus al reginei Isabela I Catolica ( 1451-1504). La varsta de 40 de ani. din dorinta de lmbogatire, s-a alaturat lui Hernan Cortes care ii incredinteaza misiunea de a cuceri teritoriile de sud ale Mexicului, in anul 1523, Pedro de Alvarado, in fruntea unei armatc de 300 infanteristi ~i a 120 cavalcristi obtine mai multe victorii in Guatemala, arzand de vii pe cei doi regi ai quicheilor, Oxib-Quet si Beleheb- Tzy, veniti in tabara sa pentru negocieri, Tot el organizeaza 0 serie de masaere in El Salvador, dar nici asa nu se indestuleaza de aur. Dupa fondarea capitalei Santiago de Los Caballeros de Guatemala se intoarce in Spania ~i ca~tigii mana unei nobile care avea influenta in cercurile palatului si primeste tit lul de guvernator si capitan general al Guatemalei, In cativa ani i~i injghebeaza 0 flora si recruteaza un echipaj si se indrepta spre Peru. Dar Francisco Pizarro ~i Diego de Almagro, cuceritorii acestor teritorii, i-o luasera inainte, Pentru a renunta la proiectele lui, cei doi s-au oferit sa i cumpere flota cu 100.000 pesos de aUf. 0 vinde ?i se intoarce in regatul sau doldora de bani, Un calugar franciscan, Marcos de Niza, stapanit de aceeasi boala a aurului, ii descrie cu lux de amanunte 0 tara ca-n povesti, un de toate oalele ~i tigaile erau numai si numai din aur. Plead sprc acest tinut, dar in cele din urrna, expeditia din sud-vestul Mexicului, unde se afla acest tinut al aurului dupa descrierea calugarului, s-a dovedit a fi 0 expeditie intr-un desert pustiu eu

----_. ----

I Victor Hugo, Mizerabilii, Editura de stat penlnl litcratura ~i ana, pag12Sc

153

scaieti si maracini. Pe drumul de intoarcere, urrnariti de triburile de indieni, pc 0 panta, calul secretarului care mergea in fata Sf poticnesre si cade. Alvarado, care era in urma sa, imbracat in armura, nu s-a putut feri $1 este strivit sub greutatea calului si a calaretului. Intrebat in agonia dintre viata $i moarte ce anume it doare mal tare, a rostit: "sufletul". Era prea incarcat.

Mai amintim pe aventurierul Diego Gutierrez care, in 1544, a pradat regiunea tadi dinspre Atlantic" vanandu-i pe indieni, In acest razboi crud sute de bastinasi si-au gasit moartea. Cu toate sacrificiile, cantitatile de aur nu erau indestulatoare pentru a potoli setea de aur a Spaniei $i a aventurierilor sai, In cele din urrna indienii l-au prins pe Diego Gutierrez si-l ucid, stngand: "Na! Satura-te de aur, crestinule!'"

200. IMPERIUL ROMAN SCOS LA MEZAT

Romanii numara printre imparatii buni, alaturi de Nerva, Traian, Adrian, Antonius Pius $i pe filozoful Marcu Aureliu. Aeesta face 0 singura si regretabila eroare, nurninduI pe fiului sau, Commodus, ca succesor al sau. Conternporanii spun despre Commodus ca era josnic, ticalos, iibidinos, spurcat la gura $i desfranat (avand trei sute de concubine). E1 a cazut in dizgratia garzii pretoriene, pc care, prin obraznicia sa, a jignit-o. In anul 192, imparatul a fost otravit $1 apoi sugrumat pentru ca otrava lntarzia sa-$i fad. efectuL A domnit doisprezece ani. Urrneaza Pertinax, un virtuos senator care dorea intoarcerea la disciplina $i austeritatea straveche a rornanilor, Pertinax le spunea trupelor: .Purtati-va asernenea unor soldati" Slujitorii palatului, pentru ca mesele erau extrem de frugale: salata, legume $i purina carne, "s-au declarat ultragiati de cucernicia sa" $i au pus la calc pe pretorieni sa-l ucida, Dupa 87 de zile de domnie, Pertinax estc ucis, In aceste siruri de crime nici un senator nu se incumeta S3.-$1 asume riscul a Iua in maini franele imperiului,

I Mag.ls! nr.6/1983 ~i ~L 4/1987

154

mai ales ca, soldatii intretineau aceasta nesiguranta $i panica, alergand incoace si In acolo pe strazile Romei, strigand ca tronul imperial este seas la licitatie $1 va fi oferit acelui care da suma cea rnai mare. Sanselc se pareau ca sunt de partca primarului Romei, Sulpicianus, care a inchis portile pentru a nu se preze~t~ ~j alti clienti, ~i totusi, Didius Julianus, un afacerist lac am $1 imoral, care fusese exilat de rnai multe ori, sub pretextul ca are intentia de a "reabilita amintirea lui Com modi us", dupa mai multe incercari, cu 0 scara, escaladeaza zidurile, ajutat de militari si participa la licitatie. Didius Iulianus a oferit "donazeci ~i cinci de mii de seste~ti" ~i Iicitatia a fost ca~tigata in detrimentul "praefectus urbi", Sulpicianus. A~a a ajuns ca Didius [ulianus sa fie adamat de catre Senat ca Imparat al Imperiului Roman. Cand a intrat in palat $1 a dat peste trupul decapitat al lui Pertinax a izbucnit in ras si hohotele s-au intetit cand a vazut mas a incarcata cu legume a lui Iulianus pe care nu apucase sa le manance. Iulianus a poruncit ca rnancarca sa fie aruncata la caini, Dupa alte 66 de zile, o armata sub conducerea lui Septimiu Sever, intra in Roma $i-l detroneaza pe eel ce a cumparat un imperiu eu suma de douazeci ~i cinci de mii de sesterti.'

201. BRA NCOVEANU $1 CEl PATRU FEeIORI

Printre cei mai insemnati .domnitori. pe c.are i-a avut Tara Rornaneasca a fost $1 Constantin Brancoveanu a

carui ami;tire ne va fi pururi scumpa, did si-a iubit tara, limb a si credinta stramoseasca. In timpul domniei sale (1688-1714) a dat o multime de legi si a ridicat multe asezaminte. Din cauza di era banuit de Sultanul de pe at unci ca tntretine legiituri ascunse cu nerntii ~i cu rusii $1 ca este posesorul unci averi mari, Brancoveanu a fost urgisit de Poarta, caruia noi ii eram tributari. Din aceasta pricina, acest dornn a suferit cele mai ingrozitoare chinuri. Poarta, care cantarea atunci scaunul domnesc ell pungile de aur

< Mag, ist. Nr.12/197L

155

ee i se of ere au, a hotarat sacrificarea lui Brancoveanu pentru a pune mana pe bogatiile sale. Astfel, aeest Damn, impreuna eu Doarnna si eu eei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu ~i Matei, 0 nora, un nepotel, patru gineri si un boier, Vacarescu, fura ridicati din palatul domnesc din Bucuresti in chiar Vinerea Pastelui ~i dusi la Constantinopol, iar aiei intemnitati in vestita si groaznica inchisoare Sapte Turnuri. Pentru cii nu a vrut sa lepede credinta strarnoseasca ~i sa treaca la mahomedanism Brancoveanu a fost condamnat la rnoarte. in ziua de 15 august (Sfanta Maria-Mare) 1714, a fost scos impreuna cu eopiii sai din ternnita ~i dusi la locul de osanda la un foisor de langa mare. Seful temnicerilor ~i calailor, din porunca irnparatului, adresandu-se catre cei osanditi, le spuse inca 0 data ca sultanul este hotarat sa-i iertc daca se leapada de legea crestineasca. Neacceptand, s-a ordonat cxecutarea osanditilor,

Zbura mai tntai capul lui Vacarescu, apoi veni randul celui mai mie, Mateias: acesta, in grozavia spairnei ecru iertare, jurand ca se va turci. Parintele sau ll infrunta eu cuvantul, zidndu-i: )}Mateia~, Mateiasl Am pierdut totul, nu trebuie sa ne pierdem si sufletele; trebuie sa murim in legea si credinta noastra". Atunei Mateias pleca caput In fata calaului ~i striga din adancul inimii. "Sunt crestin si crestin vreau sa mor!; Loveste, calaule! Dupa dansul a cazut capul lui Raducanu, apoi Stefanita ~i Constantin. Cand calaul se intoarse spre nenarocitul rata, acesta i~i tntoarce ochii si zarind pc sotia sa, fetele sale si pc nepotul sau pe care ii crcdea osanditi la moarte, in durere srnulgandu-si parul, striga: "Aceasta este soarta celui care s-a nascut sa slujeasca unui tiran", Inaltandu-si ochii la cer, pleca capul, iar calaul puse sfarsit suferintei sale dintr-o singura lovitura.

156

.i

BIBLIOGRAFIE

-Arina Avram, Femei celebre, midi enciclopedie, Editura Allfa, pag. 'ill.

- Antonia Fraser, Cromwell, Editura poiitica, Bucuresti, 19H2, traducere de

Mihai l.ivescu, vol 1, pag. 92.

· Apologeti de limba greaca, Sfantul Justin martirul si filozoful,

- Apologia intaia, Editura Institutului biblic ~i de misiunc a R. 0. Romano, Bucuresti, 1980, Pag. 346.

· Aurelia Balan Mihailovici, Dictionar onomastic crestin, Editura Minerva, Bucuresti, 2003. pag 458

- Biblia, cartea Iudecatori, Cap. 19·20.

- Boethius si Salvianus, Scrieri, Editura Institutului biblic ~I de misiunc al

bisericii ortodoxe Rornane, Bucuresti, 1992, pag. 94

- Herodot, Istorii, Editura stiintifica, 1961, vol. I, pag. 346

· Hadrian Daicovici, Dacii, Editura Enciclopedica rornana, Bucuresti, 1972, pag 102

- Ovidiu Dramba, Istoria culturii ~i civilizatiei, Editura stiintifica, Bucurcsti, 1990, vol. III, pagA8,

- Dictionar biblic, Editura Stephanus, Bucurcsti, 1996, voLlI.

· Dante, Infernul, Editura Biblioteca pentru tori, Bucuresti, 1982, pag. 19.

· Dan Horia Mazilu, 0 istorie a blcsLemului, Editura Polirorn, 200 I, pag. 275- 2H3.

- Diogenes Laertios, despre victile si doctrinele filozofilor, Editura Polirom, 2001, pag.198

- Doctrina lui Confucius sau cele patru carti clasice ale Chi nci, Editura Timpul, Iasi, 1994.

· Glasul bisericii, revista oficiala a Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei, anul XXVIII, NT. 5·6, mai iunie, 1969, pag 634·640,

- Gheorghe Sincai, Hronica romanilor, Editura pentru literatura, 1969, Tom, B, pag. 177,

- LBerg, Dictionar de cuvinte, expresi, citate celebre, Editura stiintifica, Bucuresti, 1968, pag. 97

- Immanuel Kant, Critica ratiunii pure, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969, pag, XXV si XXXIV.

- Ion Petrovici, Schopenhauer, opera filozofica, Editura Colectia "Etos si Logos" pag. 36

- 1011 Neculce, Lotopisetul Tarii Moldovei si 0 sarna de cuvinte, 1959, pag. 12-13 .

. Jacques Collin de Plancy, Dictionar Diabolic, Casa de editura si presa, "Viata Romaneasca", Bucuresti, 1992 .

. Johannes Wickert, Albert Einstein, Editura Universitas, traducere de v.v. Pocnaru, pag. 26.

159

- Jean Defradas, Literatura elina, Editura tineretului, pag. 50

- C. Tudor, Fernei vcstite din lumca antica, Editura stiintifica, Bucuresti, 1972,

pag.337-36l1.

- Charles Diehl, Figuri bizantine, Editura pentru literatura, 1969, pag. 412.

- Constantin Cane, Trecute vieti de doamne si dornnite, Editura Orizonluri,

Bucuresti, 1971, pag 139-171.!ji Vol. II, pag.46.

- Ceausescu ~i Gheorghe Mohan, Din viata si opera marilor biologi, Editura didactica ~I pedagogica, Bucuresti, 1977, pag. 127.

- Cinci secole de razboi secret, Bucuresti, 1967.

- G. Calincscu, Istoria Iiteraturii rornane, Editura Minerva, Bucurcsti, 1982,

pag 93.

- Cicero, de Officiis, Ill, 27.

- Esopia, Biblioteca pentru tori, Editura de stat pentru literatura !ji arta, 1955,

pag 71

- Esop, Babrios, Fabule, Bibliotcca pentru toti, 1980, pag. 99

- Eneida, Vergiliu, Biblioteca pentru toti, traducere de Eugcn Lovinescu, pag

57-64

- Florin Popescu, 0 istorie anecdotica a literaturii romane, Editura Vcstala, Bucure~i, 1995,pag 29

- Figuri ilustre din evul rnediu, Editura tineretului, pag 134, 176,

- Filostrat, Viata lui Apollonios din Tyana, Editura Polirorn, Iasi, 1997, pag.

28,38,4 t

- Flavius Josephus, Istoria razboiului iudeilor impotriva romanilor, Editura Hasefcr, Bucuresti, 1999, pag. 174,465.

- Leonardo da Vici si civilizatia imaginii, Editura Albatros, Bucuresti 1986, pag.28.

- Magazin istoric : nr, 1,3,5,8,9/1969; nr, 7-8/1967;; nr. 5/1970; nr. 1,2, 4,7,8,12/1971; nr, III 1972; noiernbrie 11972; nr.12 /1973 nr. 1 ! 1974; nr, 1,3,9/1976; nr 9,12! 1977; nr. 3,7-8! 1980; nr. 8! 1987; nr. 1,3,10 1 anul V; nr.IOI anul II! 1995; nr. 6, 7/ 1983; nr.7-8! 1984; nr, 111 1986; nr, 4! 1987; nr, 7 Il':l99; apr. / 2000;

- Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeasca, partea intai, Editura Institutului biblic ~i de misiune a E.O.R., Bucuresti 1970, pag. 97,159-161, 218,.

- GIorgio Vasari, Vietile eelor mai de searna pictori, sculptori ~i arhitecti, Editura Meridiane, Bucuresti, 1962, vol, L pag. 472.

~ Martian Cotrau, LOOI ganduri pentru curnpatare, Editura Iunimea.

- Mircea V. Babes si L Igirosianu, Babes, Editura Tincretului, pag 129-130

- Mihal! Drumes, povestiri despre cutezatori, Editura Ion Creanga, Bucuresti,

1989, pag. 136 ..

- Michel Onfrey, Pantecele filozofilor, Editura Nernira, 2000, traducere de Lidia Simien, pag.l07-119

160

- Mircea Pacuraru, Istoria Bisericii Ortodoxe Romano. Editura Episcopia Dunarii de los, Galati, 1996, pag. 112.

- N. Georgescu, Moartea antuma a lui Mihai Eminescu 1883-1889, Editura Cartier, Chisinau, pag. 42.

- N. Iorga, Scrisori de boieri, scrisori de domni, Editura a Hl-a, Valenti de Munte, pag. 196.

- Nicolae Stoicescu, Dictionar al rnar ilor dregatori din Tara Rornaneasa ~i Moldova, sec XIV-XVII, Editura Enciclopedica romana, Bucuresti, 1971, pag 204

- Necula Velichi, Aneedotele stiintei, Editura Albatros, pag.13

- Paul Simionescu, Petru Rares, bucuresti, J970, pag. 22, 61,.

- Petrea '[utea ,,321 de vorbe memorabile ale lui Petre '[utea", Editura

Humanitas, Bucuresti, 1993.

- Plutarh, Vieti paralele, pag, 245.

- Popescu- Ulrnu, Oameni de ~tiinp ... conexiuni ... gesturi frurnoase, Colectia

cristal, pag.l l- 2 8.

- Parinti ~i scriitori bisericesti, fericitul Augustin, Editura Institutului biblic si de misiune al B.O. Romane, Bucuresti, ]985_

- Parinti si scriitori bisericesti, Sfantul Maxim Marturisitorul, Editura lnstitutului biblic ~i de misiune al B.O. Romane, Bucuresti, 1990

- R.t Gruber, Istoria muzieii universale, vol.Il, partea II, Editura Muzicala a uniunii compozitorilor din R.P.R. bucuresti 1963, pag. 273.

- Radu Stefan Ciobanu, Pe urmele lui Vlad Tepes, Editura Sport-turism, Bucuresti, 1979,

- Radu Popescu, Istoriile domnilor Tarii Rornanesti, Biblioteca pentru toti, Bucuresti, 1984, pag.84.

- Rath- Vegh Istvan, Istoria culturala a prostiei ornenesti, Editura Garamond, Bucuresti, pag.31-36

- Sfantul Ioan Gura de Aur, Ornilii la facere, Editura institutului biblic ~i de rnisiune a B O.R. Bucuresti, 1987, pag. 7.

- Stefan Zweig, Triumful si sfarsitul tragic al lui Erasmus din Rotterdam, Bibliografi rornantate, Editura Univers, Bucuresti, 1975, pag. 107.

- Theodor Martas, Viata amoroasa si geniala a lui d' Annunzio, Editura Cugetarea, Bucurcsti, 1938.

- Toader Buculei, Clio se amuza, Editura Istro-Muzeul Brailei, Braila 2001

- Terentius, Fata din Andros, Biblioteea pentru toti, Bucuresti, 1975, pag.7.

- Teofilact Simocata, Istorie bizantina, Editura acaderniei R.S.R. Bucuresti,

1985, traducere de H. Mihaiescu, cap. Il, 15,7-10, pag.54.

~ Victor Hugo, Mizerabilii, Editura de stat pentru literatura ~i arta, pag 126.

- Will ~i Ariel Durant, Civilizatii istorisite, Editura Prietenii carl ii, volumele I-XX.

161

CUPRINS

I

1. RESPECTUL FATA DE STRAMO~I 7

2. MARTURIA UNUI EROU 8

3. ALEGEREA UNUI VOIEVOD 9

4. COSTUL UNEI CARTI.. 10

5. STINGETI LUMANAR1LE! 10

6. VRERE-A~ PRIETENI... 11

7.0 $UVITA DE pAR 11

8. OM SUCIT 12

9. OTRAVA ucms $1 CALUGARIJ 13

10. MOLDOVEANUL ~I CAHAUA 14

II. A LEC;EREA III I 1 JAM IS 14

12:. AOlWARUL R()ST[T TN j:ATA TIRANULUI 15

13. MOA RTEA LJ N lJ [ ARTIST. 16

14. ARTA [ A J)AIUJIT L1BERTATE. 17

15. BANll NlJ FAe MAJ-:~TRlI 17

16. UN CALU(;AR PREOCUPAT DE 0 BARCA ZBURATOARE 18

17. U~ BARBAT MARE DIN '!NSA$1 COPILA RIA SA 19

18. UN BATRAN NATANt; 20

19. sTArAN PESTE ALTlI, DAR NU STApAN PE SINE 21

20. UI\DE SE VINDE BUNATATEA? 22

21. "NA, MANANCA ~I TE SATURA 22

22. UN OM CE ~U $l-A urrr IN[MA DE BOGATIL 23

23. BUNA CRE~TERE , '" .. ,", " " 23

24, BERARIE tNTR-O MANASTlRE .. , .. , , , " , ," .. 24

25, MAcIUCA LUI LUTHER 25

26. TARUL IN ROL DE BUFO:t\ 25

27, 0 SINGURA CARTE " ' ".,", " ,,26

28. TATAL MEV ESTE TABAcAR, DAR VA VENI.. 27

29. CUM L-A LECUIT PE REGE." .. " " ,,28

30. FEMEIE CA :\fIBAL. , , ,,, ,", 29

31. 1'OTUL TN COMUN " " 30

32. CEL CINSTIT DE POPOR " ""."" 31

163

33. DUMNEZEU lUBE$TE PE CEl CE LUPTA PENTRU CREDIKTA SA .32

34. UN OM COMPLEXAr 32

35. CANTECELE CARE celD 33

36 COMPORTAME:-.JTUL COREeT ESTE APRECIAT

CHIAR SI DE SUPUSl 33

37. TULBURARI INEXPLlCABILE .34

38. LIPSA DECURAJ DE A LUPTA CU NEPUTINTELE BATRANETII35

39. CONDEIUL TAIOS 36

40. MlJSTRAREA DE CONFIINTA 36

41. COPII fARA TATA 37

42. A PLECAT CU CON$TIINTA IMPAcATA .38

43. PENTRU CA N-A FOST BUN DECIOBANIE, A MUNS SAVANT .. 38

44. FORTA CULTURII 39

45. ROMANlI CARE S-AU LUPTAT CU 0 FEMEIE 39

46. RESPECTVL FATA DE CULTULALTUI POPOR .41

47. ONOAREA CIORBARILOR .42

48. lATA CEZARII VOSTRI ..42

49. ACUM $1 AICI .43

50. DRAGOSTEA INvINGE 44

51.0 DEMONSTRATIE SJMPLA 44

52. PUTEREA DEMNITATII .45

53. DEZAMAGIRE 45

54. ADANCUL NU POATE FI PATRUNS DE MINTEA OMENEASCA46

55. DISPARITIA BIBLIOTECII DIN ALEXANDRIA 47

56. SUNTETI CRE~TIN[ $1 DE ACELASI NEAM .48

57. 0 VIATA A TRAIT A$A, DEGHIZAL .48

58. DUELliL " " , 49

59. DUMNEZEU tTl STA. MEREU ALATURI , 49

60. MOARTEA C)JUI IMPARAT , 51

61. DIN CIVDATEi\lIILE UNUI DOMN 52

62.0 EPIGRAMA CU BVCLUC 53

63. $1 Co Plll POT DISTRUGE 0 VIATA 53

64. RECRUTAREA ELEVILOR ,54

65.0 MAMA CARE A sADlT VALORL.. 54

66. UN OM t:-.JTRE noux EXTREME 55

67. ALEXANDRU A surus POPOARE, DAR vrNUL L-A ccis 55

68. REGRETUL pARli\:TELUI 56

69. ERORI ALE ISTORICILOR 57

164

70. tMPACARF.A SOTILOR 58

71. A CAVTA NOD IN PAPURA 58

72. TC'NETELE XANTIPEI · · 59

73. UN BARBAT ASCULTATOR · .. · ·60

74. "A$A VREI 5A-I spur l" : 61

75. FARA 0 FAPTA Bu:-..rA, 0 Zl POATE FI PIERDUTA 61

76.0 FEMEIE DEMNA DE C[NS'I~E : ., 62

77. TU, REGE, E~TI UK ZEU! 62

78. TALGERE CU ooux FETE 64

79. MI L-AU FURAT CRESTINJ1 65

80. UN DOMN CARE A tNGROZIT PE MULTl , ~ 65

81 UN GEST NECUGETAT POATE TULBURA UN ORAS· ·· .. · 67

. .

82. MERELE BUCLUCA~E : · 68.

83.0 SINGURA GRESEALA L·A. COSTAT LUMINA OCHlLOR 70·

84. IMPOSTORI · · · .. · .. · .. · .. .,· 70

85. otNTAMPLARE STA LA BAZA I>ESCOPERIRII MICROSCOPULUl .. 7}

86. IVAN CEl GROAZNIC , , 72

87. BUI=OI\UL CE A VRUT sA STEA PE TRONUL IMPARATULUI 73

88 TREPTELE TNTEI.EP(;lUNII 74

89. POSTELNICUL COSTIN S 1\ tNTORS SINGU R IN tNCHISOARE .. 74

90. JUcARIl PENTRU UN I>l\pl\ 75

91. UN JURAMANT RF'sPI\( :TAT 76

92. JUGUL CELOR cAsA'I·()JU·j·l 77

93. A PREFERAT LlBERTATEA TN LOCUL PUTERII , 77

94. DEZA5TRUL PRODUS DE UN CUVANT 'NEtNTELES 78

95. LEAC IMPOTRIVA MANIEI 78

96. tNVINGEREA TlRANlJI,\JI 79

97.0 LUMANARE PENTRU SFANTUI. SPIRlDON 79

98.0 EPocA OBSEDATA DE MAcrE ···80

99. MAINILE BATATORITE 81

100. BATATURILE DIN PAI.ME · · .. 81

101: MENAJERIE UMANA , 82'

102. MUTILAREA PENTRU IMPARAT .' 83

103.0 MAMA FERICITA ··· .. ···· ·· .. , · 83

104. DovA SABII ASClJTITH ·84

105. MANDRIA NU I-A FOST V IN I ) FCA.TA 84

106. CEl ~APTE l'l\TELEPTJ REHl:t.A CUPA 84

107. eN REGE SOCOTIT NEHtJN , 85

16',

108. EUFORIA EXECUTIEI "., , , ,', , 87

109. SARACII tMPARATULL'I 87

110. ABSURDITATEA MODEI 88

Ill. DIN CELE 100 DE CAPETE NICI UNUL NU MI SE POTRIVE$TE 88

112. Ul\' OM SENIN IN ~ATA MORTH 89

113, APRINDE FOCUL TN FArA MEA! 90

114. SAVANTUL tNHAMAT LA CARUTA 91

115. DELIRUL CON~TIINTEI tNcARCATE 91

116. DOl MUZICIENI RENUMITI , ' 92.

117. BUNELE 1v1ANIERE , , , , , , " , , ' 93

118. FEMEI EROINE .. , , " , " , , ,., .. , " , 94

119. NV-MI LUA LUMINA SOARELUL , 94

1;0. UN tMPARAT NEBUN ~ 95

121. REZOLVAREA UNOR r-;EINTELEGERI 95

122. PICTOR PUS PE ~OTII 96

123. ORGOLII SATlSFAcUTE ; 97

124. NICIUN OM VREDNIC , 99

125. SE BAT IN NUMELE ONOAREI , 100

126. MIEREA tN LOC DE CONGELATOR 100

127. ACADEMJCIENI STAPAN1.TI DE PREJUDECATI IOl

128,0 FEMEIE ALE CAREl MERITE AU FOST RECUNOSCUTE IN .

ATENA , , , .. , 102

129. sA LuAM AMINTE , , " " " , , 103

130. REFORMELE r~I AU DRUMUL LOR~" 103

131. PARFUMUL I-A DAT DE GANDIT IMPARATULUr 104

132. ADEVARATI PRIETENI 104

135. MAL MULT PRICEPE CALUL DECAT TINE.. 105

135, PAS]VITATE , "', , "., ,, , 106

136. PROMISIUNEA UNU] PUl DE TURe 106

137. MONEDA PROFANATA l07

138. RESPECTUL FATA DE PARI0JTL , 107

1~9. PRETUL TAcERII , , " , 108

140. PRETUIREA PORCILOR 109

141. RESPECT1JLSOLILOR- VIATA DECENTA 109

142. VINUL .. , ,.,." , , , , 110

143. PRI:--.1CIPI1LE SUNT DEASUPRA TIRANILOR " 111

144. PROSTIA AR FI COSTAT PREA SCUMP 111

145. PUDOAREAESTE PRETUL UNEI FEMEL. 112

166

146. TATAL CE STA iN CALEA FIULUI , , 112

147. SILVESTRU 101 MANASTIRE 113

148. BARBATII SLUGI FEMEILOR , 114

149. RAsPLATA SACRlf)ClULUI, JEANNE D' ARC 114

150. VALOAR£A RECUNOSCUTA " 115

151. ~l OPERELE DE ARTA CAD VICTIME RAzBUNARILOR 115

152.0 RECUNOA$TERE DupA 300 DE ANI 116

153, RECUNO~TINTA GENERATIlLOR 116

154. REGULILE UNEI $COI.I I J7

155. MI$CAREA E VIATA $1 MOARTE 1]7

156. ROADELE ASCULTARII 118

158. SACRIFICII UMANE , 119

159. SpALAREA RU$lNll , , ]20

160. SARACIA CONSTA IN A DORT CEVA , 121

161. J:\A, SATURA-TE DE SANGE , , 122

162.0 JERTFA ADEVARATA , " 123

163. ST ApAN PE SIN E INTR·O LUM E PUNA DE VICl I.. " 123

164. SCUZE PENTRU 0 FAPTA NECUGETATA , , 124

165. scuzA ~EJUSTIFrcATA " , " 124

166. CORNELIA CEA TANARA. " " " " 125

167. UPSA DE RESPECT FATA DE SUPU$L. " 126

168, RELlGIA NU E UN IMPEDIMENT PENTRU ~TIINTA 126

169. SABIA NU ARE J:\IMIC eOMUN CU $TIINTA 126

170. SPECTACOLUL MORTII A FOST OPRlT 128

171. PRETUL UNEI TAIJ:\E " " " 128

1'12. TESTAMENTUL LUI ADAM " 129

1'1 t TEZAURUL APOSTOLlLOR , , " ".130

['/II. UN PA(;AJ:\ CARE A TRAIT CA UN SFANT.. " 131

li'~). tNTR UN TRUll POClT - UN SUFLET DE AUR 131

176. cATA VAI.OARE ARE UN TITL1J DE ZEU 132

177. VALOAREA UNUllSTORIC ~I A UNUI NOBIL 133

178, VALORII.I~ APARTIN SPIRITULUI $1 NU BOGATIlLOR 134

179. INTELEPTUI. VI<:TIMA 134

180. DROGUL DIN VITA DE ViE , 135

181. STAREA MORALA DECAzVTA , , 136

182. VIRTUTILE CU NUME DE SCLAVE 137

183. VOINTA $1 PUTERE " , 137

184. UN OM PUN DE VOIKTA , " " .. 138

167

185. VRAJITORIE, MOTIVE PENTRU A UCIDE 138

186. ZGARClTUL pAGUBIT 139

187. zeARCENIA I.-A DUS LA SINUClDERE 140

188. NONCO;\fFORMI$TII NUTRITIVI 140

189. ALEGEREA UNU! CONDucATOR 142

190. lATA DREPTUL MEU! 142

191. AVA RUL 142

192. PUJUL DE HUFNITA I44

. .

193. cAsATORIA tN TlMPUL tMPARATESEl TEODORA 145

194. JMBRAcAMINTEA ECATERINEI - SOTIA TARULUI

PETRU CEL MARE 147

195. INTELEPTUL ESTE PREGATIT sA RENUNTE

LA SLAVA DE$ARTA 148

196. V-AM RUGAT, flUME!... 149

197. "AL MEV, AL TAu" 150

198. "DUM'NEZEU UNDE E?" 151

199. ~LESTEMUl. AURULUI 153

200. IMPERIUL ROMAN seos LA MEZAT ]54

201. BRANCOYEANU $1 CEI PATRU FECIOR! 155

BIBLIOGRAFIE 159

Tiparul executat la S.c. TRIOPRINT S.R.L Galati TeL 0236.46611 J, 0740.272854

168

J

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->