Capitolul 2 METODE CALITATIVE 2.1 Consideratii generale Metodele si raport dintre ele au suscitat in cimpul disciplinelor nobiect propriu, concepte proprii, metode proprii”, reprezentanfi (nai Jor respective se simeau obligafi si-si aroge dreptul nu num: de cunoastere care nu erau ale lor, sau mi mumai ale lor, ci metode specifice. E cu toful incorect si neonest s& spui, de ‘ € 0 metodi proprie antropologiei culturale, sociologiei, psihol yelor educa. O alt problemi generatoae de polemic provine din gonfundarea metodlor cu thn i insruentele concrete de Iavestsatie. Jn cela imp, eadevirat ¥ o prea mae dscare seman a termenlr in verbiaj gol, fiinde& in geneza i evolu practica efectivi De plan formal abstract se pot decela cu destld ugurings. iar Incercdnd si realizim clarificari pe aceasta tema, am considerat (Rotariu si incipal de cinci metode 1) experimental ; 2) obser- 4) ancheta; 5) interviul. La junea noastri omer Stoare a smai deosebirea sine canta sac (anche i chesonaral sandal Mentiunea observatia prop za documentelor, ancheta jou metode de baz, ca si in METODE CALITATIVE 18 ‘oserva", Nu intimplitor in literatura statistical se vorbeste de acolo se observa in misurd si acopere orice metodx de obtinere a datelor (© atare dilatare a termenului observatie” este prezentd si ta unl ‘Handbook of Sociology (1988), un foarte cunoscut metodolog " p Rossi, reuneste sub cupola observaliei toate metodele si tehnicile, pornind de la doud criterii implicate in studierea socioumanulu 1) daca veervatia e activa sau pasivi si2) dacl intre unitatea de observat si cercetitor exist sau nu o relafie interactiva. Prin combinarea acestor douk dimensiuni se obfin patra tipuri de procedee de culegere a datelor : 1. Observatie pasivd fara interactiune sociald, unde cercet&torul nu modifick Gu nimic unitatea de observat, si nici nu exist’ telatie nemijlociti. Obser- area comportamentelor oamenitor in locuri publice, in multime si analiza ‘nor documente sunt exemple de acest fel. i ili cénd se inregistreazi date in actioneazA cu subiectii studiati, dar in principiu nu intervine ~ mai ales dact nu i se ctmoaste starunul = fetiv in mersul lucrurilor. Observatia participativa este un asemened procedeu, de exemplu atunci cind cereetitorul este implicat int-un episod {ota de vorba la bar cu cineva) $i pe urmd noteazs si analizears cele fntimplate sau discutia respectiva. Obsetajie activa cu interactiune sociald, in care cercetatorul provoack 3. ispunsuri prin inferactimne cu subiectii: ancheta si interviul. expos mentul, dar si observayia de continua in care subiectii stiu e& sunt st 4. Observagia activa ffrd interacziune sociald presupune ci cercetétorul provoacd intenfionat schimbiri in conditille de viat& si ‘mune ale vbiectilor, 3 ca acestia sk tie, in ochii lor aplrdnd ea -naturale”, iar el eavand contacte interactive cu subiecti studiasi. Un anumit gen de expen neanee de teren pot fi incadrate in aceasti clas®. Un exemplu afi acela in sare ce observ comportamentul copiilor dup ce li s-ainterzis si vizioneze filme cu violenta. {in jurul acestor variante, P. Rossi expune 0 serie de consideratii privind dezavantajele fiectreia, natura datelor si validitatea lor. Am oferit vitor la metodele calitative, vom spune cX din cele cinci considerate de noi 2 find fundamentale, avind drept criteriu gradul de structurare (stan-16 ABORDAREA CALITATIVA A SOCIOUMANULUL dardizare), experimentul si ancheta sunt numai cantitative, celelalte trei fiind ive (dupa gradul lor de structurare) documentelor fi tratate separat (studiul de caz, biografia social, analiza de retea), 2.2 Observatia 2.2.1 Taxonomie si caracteristici ; observafia de tip cantitativ organizeazi viata in functie de aceste inform: i ia ati. Toate sti naturii (numite ,stiinfe tari”) au debutat cu observatii riguroase de la cies _trecut apoi la experiment, alituri de care, ins, observatia, ca metoda specific’, abstract (prin rajionamente apropo de clasificarea observ: ard o intentie specifi si observatii cite). Putem vorbi, asadar, creat |. de 0 observarie spontand, !a nivel cotidian, in acelasi cadru al viefii sociale practice, constataim , constatim venonte nesistematizate, ficute cu scopul de a infelege un lar fr un studiu aprofundat. Ele se m: ane ari un ai pot numi i> impresionistice. Ag include aici atat pe cele ale oamenilor obisnui fi de genul lor ~ ziarigt expres de-a culege date cu caracter $1 persoane cu pregitire special, ea se numeste siiinrficd sau sistematicd. Intre METODE CALITATIVE 7 observatia ‘spontand, impresionisticd, si cea stinyficd (sstematic#) existt esen{i, dar primele dova mu trebuie bagatelizate cu prea mare aceasta nu numai din motivul c& ele constituie piesa de baz jor in viata mundand, ci si pentru c’ 1 lei si ipoteze ale cercetarii_ sistemati Jnetei), Neindoielnic, pe de altk parte, c& in cazul auten- observatia spontani si impresionistic& are xe fiind oarecum automat pust jematic) se disting dou mari “observafia nestructurati (calita~ Prima presupune 0 $1 ¢ stabilitd, actul observational const ‘materialului empiric vizat. In formule mai me (legituri) de fn cadrul observat +: observaria structuratd (cant pretentioase, observatia de tip cant variabile, urmirind testarea acestora Jaborator, ca fenomen provocat. Observatia part inseamn’ studierea din interior” a unei comunitifi, prin participarea perioad mai lung’ di ei, fri a avea 0 schemi prestat He categorii sau ipoteze specifice, aceasta urmind a fi elaboratl Pe parcursul cercetirii sau Ia sfarsitul ace intind inspre descr i et mai SSinplexe si integral, Relativ la tipologizarea observatie, si novim ca in fanctie de alte criterii, pot fi desprinse si alte gemuri ale “observatie expuse mai sus mi s-au p&ru thu are caraoter perfect logic si cu att mai putin exhaustiv. De exerap vesreura de specialtate, uncori, observafia cantitativa (structural) sie ve ca cen adin exterior”, iar cea calitaiva (nestructuraté) cu cea «din Or, dupa cum vom vedea, ele mu sunt superpozal ‘Oricum, in toate variantele ei, si cu prectdere in cea cal observatia are urmatoarele caracteristici relevante, care reprezinti si avantajele ei comps- rativ eu alte metode = Prin ea se inregistreazi comportamentul efectiv al oamenilor, cosa 6 Tealmente ei fac, si nu numai ce spun ci fac, or, se stie bine ce diferent norm poate fi intre fapte si relatarea lor (prin chestionar sau init) iu). ral, adic: este © Comportamentu! i ltitudinea de factori ce det si condi descrierea si explicarea vietii sociale ca ‘abilelg” - obiective-structurale si de ordin Ye axa timpului, inclusiv dup& proces viu, unde factorii si» subiectiv-simbolic ~ se influenfeaz& reciproc pe8 ABORDAREA CALITATIVA A SOCIOUMANULUL mecanisme de feed-back, de retro prin celelalte metode ale investigat si retrovorecti, ceea ce nu e depistabil i socioumane. de experiment (sau interviu si ancheta) # Mai cu seamé observatia participativi angajeazi si folosirea altor metode, de documente . Principalele probleme pe care le ridicd 1 observatia cantitativ) pot fi formulate astfel : mie simcurans Ge Wp © Cu toate ci sistemul de codare prealabil, ce poate cuprinde categori inale), dar si scale de evaluare comportamentale Je), reprezint operationalizarea unor concepte si are ~ de regula - in spate cercetari anterioare, el este pandit de strans, sumar, si atunci poate da nastere la un mai mare arbitrar in incadrarea comportamentelor intr-o clas sau alta, micsorandu-se fidelitatea, ‘© De altfel, desi standardizarea in observatia cantitativist& s-a introdus tocmai Scnnifiative ize obsrstor (oi aeeeigt reali ait n eee ec pve mumdral de unit coda, ct sirepartzrie lor in ctegoripresabilite Sa remareat, de asemenea, ef nature i calitatea (datelor de observa) depind de repreventirileobservatorului despre grupal sau sstemul social in eauzl, de pild’, daci\ el trebuie schimbat sau nu (Reiss, 1971), ue © Probleme suplimentare apar atunci cand prin observatia structuratli se - ai complexe si la relatia dintre planul compor- a . Se ridicd in acest fel serioase dificultati in rea esantionului de comportament, a categoriilor de clasificare, a . Este vorba aici METODE CALITATIVE 9 ferpretirii conexiunii dintre reprezinti. tabelele de analiza sunt condensate ‘o parte se trec faptele de conduit, le posibile dezvaluite de aceste fapte. »)atitudinile exprimate de ie care sunt confirmate mai des comportamentale 1a o anumiti ea ce poate fi mentionat in tabel prin marcaje diferite. Gradul de obi interpretare sporeste prin Concultarea mai multor observatori sau persoane care cunosc bine subiectii vizat. © Recurgind la grile de categorii, sc&ri de evaluare, tabele de a ajunge la gruparea si sistematizarea datelor observatiei. Nu de mul ivelului taxonomic si calcularea unor indici si clasic este dat de M. Emerson actele de conduit’ si registrul comportamentala (apud Rat r-un tabel cu dou intr cealalti, semnificatiile, ‘Consemnindu-se (in cisujele de intersec din tabel se desprind atitudi Atasarea unei unit 1974). riguros st indici statistici de corelatii si semnificat invrfului Everest impreund cu o echip& de alpinisti americani in vara anului 1963. Ipotezele, ce se refereau la relatia factorilor sueces-timp-formularea scopului (nivelul de aspi dinamica procesului de luare de deci frup, au putt fi precis testate deoarece era in cauza o situaie natural bine circumscris’, aproape de experiment. de mai sus Ia adresa observatiei de tip cantitativ vin din ‘orul paradigmei po: tH si din partea obser- vatiei o mai mare rigoare (cuantificare) in comparatie.cu observatia calitativista ea este mai Ti igurd validitatea si fidelitatea - si subiectivismul cercetitorului ¢ de fond care se aduce ins& observatiei cantitativist cA ea singhesuie” si fragmenteazi realitatea soci i prestabilite, Kisind pe dinafaré dimensiuni ea si fluiditatea interact Diferenta major a observatiei de tip calitativ, specific cercet ‘nu consist’, asadar, atat in aceea c& prima .eazi materialul observat, si a doua -a si codificarea lui se face pe