Ce sunt drogurile?

Drogul este o substanţa - solida, lichida sau gazoasa -

care, introdusa in organism, modifica imaginea asupra
propriei persoane si asupra realitatii înconjurătoare.
Folosirea abuziva poate crea dependenta fizica si psihica
sau tulburări grave ale activitatii mentale si ale
comportamentului.
Toxicomania este intoxicaţia cronica voluntara care duce
la pierderea libertatii de a se abţine de la folosirea
drogului.
Toxicomanul este persoana care consuma, in mod regulat,
droguri pentru a obţine o stare de o anumita intensitate.
Supradoza înseamnă introducerea in organism a unei
cantitati de substanţa mai mare decât poate suporta
acesta si care poate produce moartea. Supradoza
intervine:
- atunci când consumatorul utilizează o doza prea
puternica in raport cu cea obişnuita;
- se foloseşte un produs insuficient diluat sau amestecat
cu alte substanţe;
- atunci când se continua consumul dozei uzuale in paralel
cu medicaţia din cura de dezintoxicare.
- servajul desemnează simptomele fizice si psihice care
apar atunci când un individ este privat de drogul de care
devenise dependent sau la scăderea accentuata a dozelor.
Caracteristicile drogurilor
a) Dependenta
b) Toleranta
a) Dependenta este nevoia toxicomanului de a-si
administra droguri. Ea poate fi fizica sau psihica.
- Dependenta fizica nu se intalneste la toate tipurile de
droguri. Când apare, ea se manifesta sub forma unor stări
patologice care constau in necesitatea organica de a folosi
droguri pentru a evita tulburările ce apar la încetarea
utilizării. Ea apare mai ales la derivaţii opiului (heroina,
morfina).
- Dependenta psihica este cea mai importanta. Ea consta
in modificări de comportament si o stare mentala
particulara insotita de necesitatea psihica imperioasa de
a-si administra substanţa periodic sau continuu pentru a
obţine o stare de bine sau pentru a înlătura disconfortul
psihic. Este întâlnita la toate tipurile de droguri.
b) Toleranta apare atunci când organismul se obisnuieste
cu prezenta unei anumite substanţe si se adaptează la
aceasta. Ca atare, pentru obţinerea unei anumite stări,
toxicomanul trebuie sa mărească dozele. Astfel, un
toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru persoanele
normale ar fi fatale.
Clasificarea toxicomaniei
a) După gravitatea efectelor:
1. majora - morfina, cocaina, amfetamina, alcool;
2. minora - tabagismul, cofeismul;
b) După numărul drogurilor administrate:
1. monotoxicomanie - administrarea unui singur drog;
2. politoxicomanie - folosirea mai multor droguri. Este cel
mai des întâlnita.
Unele motive ale consumului de droguri
- Se iveşte posibilitatea si tinerii pur si simplu încearcă.
- Consumul de droguri poate fi văzut ca un lucru excitant
si pentru care ai nevoie de curaj, si in loc sa fie opriţi de
prezentarea lui ca pe un pericol, se poate ca tinerii sa
încerce tocmai pentru riscurile care le implica.
- Unii tineri folosesc droguri pentru a scapă de problemele
zilnice (divorţul parintilor, abuzul sau neglijarea in familie,
la scoala sau alte situatii).
- Consumul de droguri poate fi provocat de singuratate, de
sentimentul de inutilitate, de lipsa respectului de sine sau
a increderii in sine.
- Din spirit de fronda.
Drogurile - intre realitate si fictiune
Majoritatea oamenilor nu sunt bine informati despre
efectele diferitelor droguri. Faptul de a dispune de
informatii adecvate va poate ajuta sa intelegeti corect
acest fenomen si sa va formati propria opinie atunci cand
discutati despre droguri cu alte persoane. Nu exista
droguri puternice sau usoare, bune sau rele, ci totul
depinde de ceea ce fac oamenii cu ele si de
circumstantele in care sunt folosite. De exemplu, morfina
este prescrisa bolnavilor de cancer care au dureri mari,
fara a-i face dependenti, pe cand o doza de LSD poate
provoca dereglari psihice unei persoane care are o boala
mentala latenta. De aceea, nu pot fi aratate decat efectele
comune ale diferitelor droguri. De asemenea, nu exista
standarde pentru „controlul calitatii" drogurilor ilegale,
acestea putand fi amestecate cu alte substante, in scopul
cresterii profitului.
Se spune ca folosirea „recreationala" a drogurilor nu ar fi
daunatoare, dar realitatea este ca toate drogurile ilegale
sunt periculoase si produc modificari fizice si psihologice
persoanei care recurge la ele. Folosirea prelungita a
drogului mareste considerabil aceste efecte daunatoare si
poate conduce la dependenta.
Se spune, de asemenea, ca marijuana nu ar fi mai rea
decat alcoolul sau tutunul. In realitate insa, marijuana este
foarte periculoasa intrucat ea este solubila in grasime,
ceea ce inseamna ca elementele sale chimice psihoactive
se fixeaza in partile grase ale corpului (de obicei creier si
organe genitale). O tigareta de marijuana contine mai
multi agenti producatori de cancer decat cea mai
puternica tigareta de tutun.
Se spune ca doar indivizii slabi ajung dependenti de
droguri, insa studiile au dovedit ca toxicomanii provin din
aproape toate categoriile sociale si domeniile de
activitate.
Se spune ca abuzul de droguri este „o crima fara victime"
deoarece il vatama doar pe cel care le consuma, dar in
realitate toxicomanul nu este singura persoana care
sufera. Consecintele consumului de droguri se rasfrang si
asupra familiei, a prietenilor si a intregii societati.
Clasificarea drogurilor
A. Substante care deprima activitatea sistemului
nervos
1. bauturile alcoolice;
2. benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel);
3. barbituricele si alte substante utilizate ca somnifere
(fenobarbital);
4. solventii si gazele inhalate (toluen, acetona, butan);
5. substante care reduc durerea - opiacee (opium,
morfina, codeina, papaverina, heroina) si opioide (mialgin,
fontral, metadona).
B. Substante care stimuleaza sistemul nervos
1. Cocaina
2. Cofeina
3. Tutunul
4. Amfetaminele, care au si efect halucinogen (ecstasy,
pudra ingerilor);
5. Hormonii steroizi anabolizanti.
C. Substante perturbatorii ale functiilor sistemului
nervos
1. LSD
2. Ciuperci halucinogene
3. Canabis
4. Mescalina
Diferite tipuri de droguri si efectele lor
1. Alcoolul - este o substanta lichida obtinuta prin
fermentarea fructelor, legumelor sau granelor, este tipul
de drog cel mai folosit la ora actuala. Efecte psihice:
reduce inhibitia; determina o stare de relaxare si buna
dispozitie; logoree; lipsa de concentrare; slabirea judecatii;
pierderea autocontrolului.
Efecte fizice: clatinari, pierderi de echilibru; tulburari
respiratorii si cardiace; afecteaza reflexele si coordonarea
motorie; tulburari de vedere; sporeste riscul bolilor de
ficat (in special ciroza); in cantitati mari: pierderea
cunostintei, coma si chiar moarte.
2. Tutunul - se obtine prin uscarea, tocarea si prelucrarea
frunzelor, se transforma in tigari, trabucuri, pipe, iar
uneori, se mesteca; are cea mai larga utilizare, dupa
alcool.
Efecte psihice: senzatie de calmare, de concentrare,
relaxare.
Efecte fizice: ameteli, greturi si chiar varsaturi, bronsite,
cancer, ulcer, afectiuni respiratorii, circulatorii, cardiace,
arterioscleroza.
3. Cafeina - este unul dintre drogurile cu cea mai larga
raspandire; se gaseste in cafea, ceai, cacao, bauturi
racoritoare (cola), ciocolata si chiar in unele medicamente.
Efecte - psihice: stimuleaza activitatea intelectuala, creste
puterea de concentrare, in cantitati mari provoaca
iritabilitate, anxietate.
Efecte - fizice: tremuraturi ale mainilor, scaderea
apetitului, insomnii, tulburari gastrice, cresterea tensiunii
arteriale, afectiuni ale inimii, afectiuni renale.
4. Sedativele - fac parte din categoria deprimantelor
sistemului nervos central; majoritatea sunt folosite in
scopuri terapeutice, pe baza de prescriptie medicala; se
gasesc sub forma de capsule sau tablete (care se iau pe
cale orala) sau se pot administra sub forma de injectii;
produc dependenta, iar toleranta se instaleaza destul de
repede.
Efecte psihice: calmare, senzatie de linistire, incetinirea
gandirii, lipsa emotiilor si pierderea interesului fata de
intamplarile si oamenii din jur, la doze mari apar tulburari
psihice.
Efecte fizice: stari de somnolenta, dificultati in mers, lipsa
de coordonare a miscarilor, vorbire greoaie, foarte
periculoase in combinatie cu alcoolul, in doze mari pot
provoca coma si chiar moartea.
5. Opiul - se extrage direct dintr-o anumita specie de mac;
opiul brut se fumeaza in pipe, din el putandu-se extrage o
serie de derivati, unii cu intrebuintare medicala (codeina,
papaverina, morfina), iar altii nu (heroina).
6. Morfina - este un derivat al opiului, care se prezinta sub
forma de pudra alba, solubila in apa, cu gust amar; se
poate administra in scop terapeutic (oral, intramuscular,
intravenos).
7. Heroina - este o pulbere de culoare variabila, de la
galbui la maroniu, cu gust amar si miros slab de otet;
puterea analgezica este de 3-5 ori mai mare decat a
morfinei; se poate injecta, inhala sau fuma; injectiile
amplifica efectele si sunt cele mai periculoase; este tot un
derivat al opiului.
Efectele opiului si ale derivatilor sai
- Actioneaza asupra sistemului nervos central, reducand
pragul sensibilitatii dureroase; induc un echilibru psihic
aparent, anxietatea disparand o data cu durerile; de
asemenea, provoaca o stare de euforie, de detasare de
realitate si de inhibare a senzatiilor de foame si de sete.
a. Psihice: scaderea inteligentei si vointei; slabirea memo-
riei; intreaga existenta este a-servita nevoii de a-si
administra drogul; declinul intregii personalitati; anularea
responsabilitatilor familiale si profesionale; scade-rea
apetitului; scaderea libidou-lui.
b. Fizice: slab; palid; pupile mici, fixe; tremur usor al
mainilor si pleoapelor; unghii casante, caderea parului;
constipatie; varsaturi; respiratii rare, puls scazut.
8. Cannabis - cannabisul sau canepa indiana este cel mai
raspandit drog dupa alcool, cafea si tutun; se obtine prin
uscarea si tocarea frunzelor sau prin extragerea rasinei; se
fumeaza sau se amesteca in mancare.
Efecte - in doze mici, efec-tele sunt asemanatoare celor
produse de alcool, pe cand dozele mari au efecte
halucinogene; nu induce dependenta fizica; dupa
administrare, toxicomanul trece prin trei faze:
a. Excitatie: logoree, largirea spatiului, slabirea memoriei,
dilatarea pupilelor, incalzirea pie-lii, accelerarea pulsului,
creste-rea apetitului (in special pentru dulciuri),
comportament impre-vizibil (uneori devine psihotiv,
agresiv, delirant), lipsa de coordonare motorie si a
simtului pericolului.
b. Extaz: repaus, beatitudine.
c. Somn. Consumul cronic favorizeaza aparitia bronsitelor,
a infectiilor pulmonare, a cancerului laringian si pulmonar.
9. Cocaina - se prezinta sub doua forme: pudra sau crack.
a. Pudra are culoarea alb-cristalina si cu gust amar; se
inhaleaza sau se injecteaza.
b. Crack, se obtine in urma unei prelucrari chimice
rezultand pietricele albe care se fumeaza sau se inhaleaza
in urma incalzirii in recipiente speciale.
Efecte - pentru o perioada scurta (15-20 minute) induce o
stare de euforie, insotita de sentimente de mare putere
fizica si de o crestere a capacitatii intelectuale; dupa
aceasta perioada, apar si stari de depresie, astenie,
anxietate; toleranta este rapida, doza trebuie repetata
des; exista riscul distrugerii mucoasei nazale si chiar al
perforarii septului nazal, pre-cum si al aparitiei
accidentelor vasculare cerebrale si afectiunilor mentale.
- Psihice - euforie, logoree, exaltare, indrazneala,
cresterea dorintelor sexuale, inhiba senzatiile de foame,
sete, somn, durere, nervozitate, epuizare.
- Fizice - vasoconstrictie si anestezie locala, nas palid si
rece, ochi injectati, lacrimosi, pupile dilatate, scaderea
greutatii.
10. Amfetaminele - sunt droguri sintetice, folosite initial in
tratamentul obezitatii, pentru ca inhiba senzatia de foame;
se prezinta sub forma de tablete, capsule sau pudra; se
inhaleaza, se inghit, se injecteaza sau se fumeaza.
Efecte psihice: stimuleaza functiile psihice, senzatie de
forta, veselie, incredere in sine, anxietate, agitatie,
iritabilitate; panica, sentiment de persecutie, delir,
insomnie.
Efecte fizice: tremuraturi, cresterea tensiunii, palpitatii,
accelerarea respiratiei, dilatarea pupilelor.
11. Ecstasy - se prezinta sub forma de capsule sau tablete
diferit colorate si uneori sub forma de pulbere sau lichid;
pastilele au imprimate pe ele diferite figuri - delfini, tauri,
caini, elefan-ti, trifoi etc. - fiecare avand o anumita
intensitate si producand o altfel de senzatie; se consuma
pe cale orala.
Efecte psihice - efect calmant, inalta perceptie a sunetelor
si culorilor, stare de beatitudine, oboseala, depresie,
anxie-tate, panica, confuzie, paranoia.
Efecte fizice - greata, diaree, dureri musculare, tulburari
de vedere, maxilarul de contracta, gura foarte uscata,
sete puternica - unii consumatori au murit datorita
consumului excesiv de lichide, intrucat Ecstasy retine apa
in organism, ducand la „umflarea" celulelor; creierul este
afectat in mod special, accelerarea batailor inimii,
cresterea puternica a temperaturii corpului, blocaj renal.
12. LSD - este o substanta halucinogena care distorsionea-
za perceptiile consumatorului; se prezinta sub forma de
pul-bere alba, prelucrata in tablete sau capsule, sau se
imprima pe hartie, cu desene si culori diferite, se consuma
pe cale orala, produce dependenta psihica, iar toleranta se
instaleaza rapid.
Efecte psihice: efectul principal este asa-numita
„calatorie" (trip - engl.) sau transa si depinde de dispozitia
persoanei, de anturajul si locul unde se afla; astfel, in
unele cazuri, consu-matorul are senzatii foarte placute,
perceptii extraordinare ale formelor si culorilor, ajungand
la beatitudine si extaz, pe cand in altele apar tulburari
neplacute care provoaca viziuni infricosatoare; urmarea
este o stare de teama, anxietate si depresie.
Efecte fizice: hipertermie, tahicardie, tremuraturi, greturi.
13. Ciupercile magice - sunt ciuperci cu efect halucinogen;
se consuma crude, proaspete sau uscate, in mancare,
bauturi sau sub forma de infuzie; provoaca dependenta
psihica, iar toleranta se instaleaza rapid.
Efecte psihice: stare de euforie, halucinatii, imagini defor-
mate, intens colorate, teama, anxietate, psihoza.
Efecte fizice: tulburari de vedere, greata, varsaturi, dureri
de stomac, hipertensiune arteriala, cel mai grav este
atunci cand, din greseala, se culeg si se con-suma ciuperci
otravitoare care provoaca intoxicatii mortale.
14. Solventii - sunt substante organice, de obicei
hidrocarburi, care produc efecte similare alcoolului sau
anestezicelor; cel mai raspandit mod de utilizare este
inhalarea din pungi de plastic, flacoane sau alte
recipiente; ex.: vopsele, lacuri, acetona, petrol, gaz de
bricheta, cleiuri etc.
Efecte psihice - confuzie, pierderea autocontrolului,
dorinta de a face lucruri „trasnite", uneori pot aparea
halucinatii vizuale sau auditive.
Efecte fizice - senzatie de caldura, inrosirea fetei, tuse,
stranuturi, sangerari ale mucoasei nazale, greturi,
varsaturi, ameteli, somnolenta puternica, lipsa de
coordonare a miscarilor, scaderi in greutate, decese prin
stop cardiac sau sufocare.
Cum recunoastem o persoana care consuma
droguri?
In functie de substanta utilizata, pot aparea urmatoarele
semne caracteristice:
- schimbari de dispozitie psihica
- somnolenta, apatie, lipsa apetitului
- lipsa concentrarii, scaderea inteligentei
- pierderi de memorie
- halucinatii, delir
- lipsa interesului pentru scoala, prieteni, familie
- aparitia unor prieteni noi
- irascibilitate, agresivitate
- miros specific
- inhibarea sau dimpotriva stimularea dorintelor sexuale
- lipsa de coordonare motorie
- accese de tuse, stranut
- urme de intepaturi pe corp
- prezenta unor substante sau obiecte: capsule, tablete,
prafuri, fiole, seringi etc.