I. TERORISM. EFECTE.

Valul de atacuri teroriste ce a zguduit lumea n ultimii ani a strnit

indignarea opiniei publice internaionale. Lideri marcani si politicieni din ntreaga
lume au condamnat aciunile barbare, soldate cu moartea a mii de oameni si
rnirea altor cteva zeci de mii.
La conferina de presa de la Londra, din 20 noiembrie 2003, preedintele
Americii i primul ministru englez s-au artat mai hotrai ca oricnd s lupte
mpotriva terorismului internaional, oriunde este nevoie, pentru eradicarea lui.1.
nc o dat afirmm c, n confruntarea cu aceast ameninare, nu exist
cale de ntoarcere, compromis sau ezitare, declara Toni Blair, adugnd: Vom
rspunde la teroare cu o si mai mare sete de a nvinge teroarea, iar la discordie, cu
toleran i libertate.
Concluzia aparinea preedintelui G.W. Bush: Teroritii vor s intimideze
i s demoralizeze naiunile libere, dar nu vor avea succes.
Este, poate, destul de greu de interes care sunt pornirile unui atac terorist. De
ce sa vrei sa omori? De ce sa vrei sa distrugi ceea ce omenirea a creat? De ce sa
vrei sa distrugi o civilizaie, o lume, poate chiar ntreaga planeta? Iat ntrebri pe
care, dup septembrie 2001, si le pun tot mai des analitii politici, medicii psihiatri,
psihologii si - de ce nu? chiar simplii oameni care nu pot sa neleag care sunt
adevratele porniri ale tuturor actelor de terorism la care asista, neputincioi. Se
pare ca ar fi vorba de aciunea unei gene inga destul de puin studiate, inga destul
de puin cunoscute, aa numita gena a agresivitii 2.

1
Ziarul Observatorul militar nr. 47 (26.11.2003)
2
Comportamentul agresiv a fost studiat ndelung de multe persoane, care au ncercat s gseasc cauzele i chiar
s previn diferitele stri care cauzeaz aceste stri de agresivitate.
Conform definiiei din dicionar, agresivitatea este un comportament destructiv violent orientat spre persoane,
obiecte sau spre sine. Exist i o agresivitate calm, nonviolen dar ntotdeauna agresivitatea semnific atac,
ofensiv, ostilitate, punere n primejdie sau chiar distrugere a obiectului ei. Agresivitatea se gsete i la animale
dar acestea o fac sub imperiul nevoii de hran, nu ca omul care o face din tendina competitiv.
Agresivitii i-a fost acordat o origine ereditar sau instinctiv, dar aceast tez a fost contrazis, observndu-se
att la animale ct i la om c agresivitatea este un rezultat al nvrii, al modelrii comportamentului n funcie
de mediul de dezvoltare. Dar, unii cercettori au descoperit o aa zis gen a agresivitii, care se transmite de la
tat. Mediul de dezvoltare i pune i acesta o amprent serioas asupra comportamentului.
Oamenii pot fii agresivi din mai multe motive:
dorina de a fi cel mai tare;
agresivitatea fa de lucrurile care nu le sunt pe plac i agresivitatea colectiv;
agresivitatea datorat frustrrilor;
agresivitatea legat de butur sau consum de droguri etc.
Acest fenomen numit agresivitate poate duce la o serie de acte mpotriva umanitarii, mergnd de la bti, vtmri
corporale foarte grave si chiar pn la crime si acte de terorism.

II. PARTICULARITATI

1.Tactica. Al-Qaeda este considerata drept una dintre cele mai

apocaliptice organizaii teroriste. In doctrina organizaiei, teroarea a
evoluat, devenind din mijloc scop. Tacticile tradiionale ale terorismului
cum ar fi luarea de ostatici, asasinatul politic, aciunile directe, punctuale --
nu intra in vederile lui Osana bin Laden.Tintele atacurilor teroriste nu mai
sunt persoane sau categorii de persoane politicieni, poliiti, militari,
oameni de afaceri --, ci mase de oameni. Mase cat mai mari. In urma
operaiei teroriste de la 11 septembrie 2001, au murit peste 3.000 de
oameni, aparinnd unor categorii sociale, rase si naionalitatea diferite. La
11 martie 2004, dispozitivele explozive au fost amplasate in trei trenuri si
au fost detonate cnd acestea erau pline cu navetiti. Daca trenurile s-ar fi
rsturnat, numrul victimelor ar fi fost mult mai mare.
2. Organizarea. Consideram ca, la fel ca in 2001, la 11 martie a avut
loc o operaie terorista. Conform doctrinei mai sus-amintite, au fost alese
locul si timpul pentru executarea loviturilor. Au fost amplasate peste 15
dispozitive explozive, dintre care zece au fost detonate. Toate acestea
presupun informaii, sprijin logistic si, nu in ultimul rnd, oameni. Dei
numrul victimelor a fost mai mic dect la Lockerbie, unde s-a prbuit o
aeronava de pasageri, operaia terorista de la Madrid a fost mai complexa.
Ea releva ca, din pcate, reeaua dispune de o capacitate organizatorica
redutabila.
3. Tehnologia. Nu mai este un secret, Al-Qaeda a folosit internet-ul
si e-mail-ul pentru a coordona loviturile asupra World Trade Center si
Pentagonului. In primul rnd, tehnologia informaiei are un impact major in
rezolvarea problemelor cotidiene, de organizare si comunicare ale reelei.
Nu este mai puin adevrat ca tehnologia sporete, aa cum s-a vzut,
capacitatea teroritilor de a lansa atacuri si a produce pierderi in masa.
4. Omniprezenta. In mod tradiional, Al-Qaeda a operat ca o
structura orizontala informala, compusa din peste 24 de organizaii
teroriste. Dup 2001, ca o reacie la campania internaionala mpotriva
terorismului, condusa de Statele Unite ale Americii, reeaua a stabilit
legturi cu grupuri indigene din toata lumea. Ca o adevrata organizaie
terorista transnaionala, reeaua lui bin Laden s-a extins dincolo de aria
tradiionala: Orientul Mijlociu, Europa de Vest, America de Nord, Asia de
Sud. In prezent, Al-Qaeda are legturi cu organizaii similare din Filipine,

2
Indonezia, Singapore, Brazilia, Argentina, Paraguay, Somalia, Sudan,
Africa de Sud.
Fora reelei sta in structura sa multicelulara, rspndita pe tot globul,
care ii confer agilitate si acoperire. In legtura cu aceasta, un expert
francez in terorism se lamenta: Daca astzi ai informaii bune despre
reeaua Al-Qaeda, acele informaii nu mai sunt operaionale mine. El
compara reeaua cu un virus care se schimba permanent, incot este
imposibil sa-l prinzi si sa-l distrugi in ntregime.
Intr-un interesant articol, profesorul american Paul J. Smith atrgea
atenia inga din vara anului 2002: Realitatea neconfortabila este ca multe
state inclusiv aliai ai Statelor Unite au oferit adpost celulelor Al-
Qaeda, dar nu au fcut nimic pentru a le neutraliza. Fie datorita faptului ca
nu au avut cunotina despre prezenta lor (sau despre pericolul pe care
acestea l prezentau), fie pentru ca, din motive politice sau de securitate,
nu au vrut sa le mpiedice aciunile".

3
 III. TERORISM. CONCEPTE.

1. NOIUNI

O definiie a terorismului, unanim acceptat de specialitii din domeniul

politologiei, sociologiei sau al celui militar, nu exist nc. Singura zona unde
acetia se neleg oarecum este cea n care se accept tipurile general-
reprezentative de terorism, respectiv distingerea clar ntre terorismul de stat
exercitat de agenii specializate, care dein monopolul coerciiei i terorismul
politic exercitat de actori vremelnici, practicat la nceputurile sale la nivel
intern, apoi la nivel internaional si intercontinental. Acesta din urm are ca autori
indivizi sau grupuri bine pregtite si puternic motivate etnic, religios, politic.
Terorismul in sine folosete deliberat si sistematic mijloace violente ori
ameninri care trebuie sa aib ca rezultat provocarea de nencredere, team,
panic, nesiguran, ignornd orice norme umanitare. Scopul acestuia este de a
afecta grav att structura social ct i individul, luat separat, prin distorsionarea
cadrului de percepie a imaginii societii de care membrii acesteia depind i in
care i pun toat ncrederea.
Ca actul terorist s fie ct mai perturbat, el trebuie sa se remarce printr-o
aciune masiv de groaz, care sa produc rapid o mare ruptur psihologic i
afectiv ntre conducerea societii i membrii ei; s genereze o explozie de
comentarii in mass-media cu un impact social paralizant si destabilizator.
Motivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronunat simt al
frustrrii, al unei nedrepti sau injustiii sociale ori politice. El blameaz de fiecare
data o instan sau o autoritate politic, considernd ca injustiia nu poate fi
nlturat dect printr-o metod violent. Din aceast cauz, fenomenul s-a i
autodefinit ca fiind tactica ultimei soluii.

4
 2. ORGANIZARE

Analiznd organizarea, observm c ea are o structur piramidal. n vrf

se afl liderul sau conductorul organizaiei. Acesta este un individ puternic
motivat politic, fcnd parte, n general, din clasa de mijloc, posedat pn la
obsesie de ideea nedrepii, cu o educaie foarte bun (de obicei, in cadrul unor
universiti de elit din statele foarte dezvoltate). Este un tip charismatic si
comunicativ, bun specialist n strategii militare, n analiza i prelucrarea
informaiilor. El este cel care definete politica organizaiei i-i stabilete direciile
de aciuni. Urmtorul strat este ocupat de cadrele active si executanii, brbai i
femei, care particip la antrenarea celorlali, dar i la executarea atacurilor. Acetia
sunt recrutai la o vrst fraged, pentru a putea fi ndoctrinai, sunt posedai de un
fanatism extrem, devotai pn la sacrificiul suprem cauzei pentru care lupta, foarte
bine pregtii n mnuirea armelor, n culegerea, analiza i utilizarea informaiilor,
n criptarea, decriptarea i interpretarea semnelor i comunicatelor. n acest strat se
regsesc i profesioniti care nu au ca motor o motivaie ideologic.
Al treilea strat este ocupat de susintorii activi. Dei nu se consider
membri ai organizaiei, ei sprijin material si financiar aciunile celor din stratul
doi, asigur asistenta tehnic, logistic i pot interpreta uneori i roluri de mic
importan n desfurarea unor aciuni.
n ultimul strat se afl susintorii pasivi sau complicii. Ei tiu despre ce
este vorba, dar se fac ca nu vd, nu aud, nu cunosc i nu-i intereseaz fenomenul,
care apare i se dezvolt, dup cum putem constata, n state stpnite de credine
ori ideologii exclusiviste, n ri care neag libertile fundamentale ale omului i
care propag crima i violenta ca metode de convingere i de impunere n lume a
doctrinei politice sau religioase proprii.

3. ETAPELE ATACULUI

Unii specialiti militari afirma c terorismul presupune urmtoarele etape

(folosite de obicei i n rzboiul informaional):
selectarea combatanilor din categorii motivate social, ideologic sau
religios, dedicate total unei cauze;
pregtirea special n centre, tabere sau coli organizate pe teritoriul unor
state permisive i binevoitoare;
organizarea unor largi reele informative pentru gsirea i studierea
obiectivelor atacurilor, cu eficient maxim n planul propagandistic i accesibile
atentatelor;
infiltrarea executanilor n rile i obiectivele de atacat;
executarea prin surprindere a atacurilor.

5
 4. CLASIFICARE

Dup scop

O clasificare riguroasa este avansat de fostul director pentru Europa al

Institutului American pentru Studierea Conflictelor ntr-o expunere, n faa
Senatului S.U.A., din 14 mai 1975. Potrivit acestuia terorismul este:
diversionist, care urmrete publicitate, dobndirea de prestigiu,
discreditarea i demoralizarea unei autoriti, provocarea acesteia n a lua msuri
de represiune excesiv, care ar avea ca rezultat nstrinarea populaiei, accelerarea
cheltuielilor de narmare i ar genera, in cele din urma, un volum mare de
nemulumire in rndul opiniei publice;
coercitiv, care vizeaz demoralizarea populaiei civile, slbirea
ncrederii acesteia n autoritatea i instaurarea unui sentiment de team;
Dup ideologie

Dup acelai autor, organizaiile teroriste se mpart n:

grupuri etnice, religioase, naionaliste;
grupuri autointitulate revoluionare;
grupuri anarhiste, cu ideologii confuze, eterogene;
grupuri patologice sau individuale, care nu revendic scopuri definite,
motivaia lor constnd n lipsa de acomodare ntr-un anumit mediu social,
organizaional sau familial;
grupri neofasciste, de extrem dreapta (ex. Ordine Nero, Nucleele
Armate Revoluionare), care n unele ri acioneaz cu acordul tacit i sprijinul
guvernelor (ex. Ojo per Ojo, in Guatemala, Escadroanele Morii, n Brazilia). n
ultimul timp, organizaiile de extrem stnga s-au dovedit a fi mult mai sngeroase
dect cele de extrem dreapta (ex. Brigzile Roii italiene, RAF-ul german, Armata
Roie japonez);
gruprile de mercenari ideologici, care se ntlnesc cel mai frecvent n
organizaiile cu cmp de activitate transnaional (ex. Rengo Segikun din Japonia).

6
 5. FORMELE DE MANIFESTARE

Departamentul de Stat al S.U.A. aprecia, dup anii '90, ca fenomenul poate

fi regsit i sub urmtoarele forme de manifestare:
terorism organizaional, materializat prin grupuri mici, omogene politic,
ns incapabile s dezvolte simpatia i sprijinul popular n favoarea poziiilor lor
radicale, fiind nevoite s apeleze la acte violente pentru a-i ctiga influenta (ex.
17 Noiembrie, din Grecia, Grapo, IRA-ULTZA i ETA din Spania, RAF-ul, din
Germania, Celulele Combatante, din Belgia etc.). Unele grupri au devenit ntre
timp transnaionale (ex. Abu Nidal, din Palestina, Armata Roie japonez);
terorismul insurgent, practicat de separatitii etnici, de rebelii politici
etc. Aciunile acestora sunt de natur paramilitar sau de gheril. Deseori, prin
actele lor, erodeaz puternic credibilitatea grupului, legitimitatea i sprijinul
acestuia (ex. Armata Popular aripa comunist, din Filipine);
terorismul sponsorizat, care implic sprijinirea gruprilor i a
activitilor acestora de ctre state suverane (ex. gruprile sponsorizate de state
precum Irak, Iran, Libia, Afganistan etc.), sponsorizarea de stat putnd atinge mai
multe grade de implicare: direct, ncurajare asistat logistic i material, dotare i
acoperire ideologic, asistenta instrucional etc.
n literatura de specialitate se ntlnesc fel de fel de clasificri, care
ncearc s explice mai bine fenomenul. n opinia noastr terorismul ar putea fi
clasificat astfel:
terorism patopolitic, reprezentat de grupri naionaliste (ex. ANE, n
S.U.A.) care apr interesele etniei sau culorii din care provin; acioneaz
iraional, violent fiind singur i cea mai uzitat form de exprimare;
terorism psihotic, reprezentat de persoane care provin de obicei, din
familii dezorganizate, de indivizi cu probleme de adaptabilitate social, de
comportament care s-au aflat mult timp n omaj sau n-au fost integrai
organizaional. Acestea, n general, atac personaliti politice;
terorism autorizat, n care caracteristic este abaterea de la reguli,
cutume sau nelegeri internaionale (ex. folosirea armelor atomice, la sfritul
celui de-al doilea rzboi mondial, asupra Japoniei, implicarea personalului CIA n
asasinate politice n America Latina etc.);
terorism criminal sau pirateria, prin care se foreaz obinerea unei
recompense importante, dup care se retrag sub protecia ostaticilor luai;
terorism endemic sau al btei, caracterizat prin anarhie, masacre
intertribale, ntre gruprile mafiote; acte care se petrec numai ntr-o anumit zon;
terorism practicat de vigileni, aprobat tacit de ctre un regim politic
ameninat i exercitat asupra dizidenilor;

7
 terorism organizaional, practicat de organizaii revoluionare sau de tip
Mafia, fat de care statul de drept folosete msuri drastice pentru a putea menine
linitea social;
terorism pragmatic, unde folosirea violenei are ca scop obinerea
sprijinului populaiei pentru acte de extorcare de fonduri sau n declanarea unor
greve;
terorism funcional, prin care o organizaie folosind violenta poate
obine avantaje strategice ntr-o anumit zon, structur sau domeniu;
terorism manipulativ, cel care creeaz unele situaii de negociere prin
mijloace specifice, folosindu-se de mass-media pentru manipularea sentimentelor
de simpatie ale opiniei publice;
terorism simbolic, n care victima ce trebuie distrus reprezint un
simbol deosebit pentru partea advers i prin a crei eliminare se ncearc
obinerea de avantaje etnice, politice sau de alt natur.
De cele mai multe ori, terorismul este conjunctural (cu excepia
regimurilor totalitare). Unii analiti ai fenomenului au ajuns la concluzia c
subiectul este n declin. Naionalismul, patriotismul, interesele etnice sau
proletarismul, n epoca modern, datorit globalismului, devin desuete i, deci, nu
mai pot constitui motorul actelor teroriste. n cazul unui declin progresiv i
durabil al cauzei, terorismul poate deveni ns un scop n sine, o activitate fr
motivaii explicite i justificabile la nivelul analizei i al grupului, aprnd ca o
anomalie ce trebuie eliminat din viaa social. Va fi ns greu de anihilat, tocmai
datorit faptului c disimularea practicanilor fenomenului este perfect n mediul
pe care-l vor distruge la momentul potrivit, nelsnd nici o urm de ndoial asupra
bunelor lor intenii fat de cetenii printre care se amestec.
Terorismul rmne, n esen, o problem politic. Politicienii, diplomaii,
structurile forelor informativ-operative trebuie s in cont de impactul produs de
orice tip de rspuns la un act terorist, de consecinele asupra intereselor politice i
naionale i, mai ales, dac costurile economice, politice, sociale sau financiare
justific amploarea rspunsului preconizat ca pedeaps. Contraatacurile excesive
aplicate organizaiilor teroriste, uciderea unor oameni nevinovai prin amploarea
pedepsei au dovedit deseori c duc la rezultate opuse dorinelor de eradicare a
fenomenului. De aceea, este nevoie de a studia foarte bine fenomenul, motivaiile
care stimuleaz aciunile teroriste, izvoarele acestuia i numai dup aceea s se
treac la msuri coercitive.
Specialitii n analize sociale i politice susin c nici o form de
terorism nu poate rezista n fata unor guvernri sau a unor puteri ce se dovedesc
flexibile, deschise spre reforme, care-i favorizeaz pe moderai i care fac orice
efort pentru uurarea situaiei celor defavorizai de sistem, de relaiile sociale sau
politice. Iat de ce se impune cu necesitate un acord internaional asupra definirii
fr ambiguiti a terorismului.
Fr o definire clar a acestui fenomen, se poate ajunge la abuzuri
practicate de unele puteri economice, politice sau militare, avnd ca el ascuns

8
scopuri strategice sau geopolitice, folosind manipularea informaional n
ctigarea unui acord masiv pentru declanarea unor intervenii militare punitive,
aciuni care n era armelor biologice, chimice i a celor nucleare pot deveni foarte
periculoase pentru ntreaga planet. Se impune, de asemenea, instituirea de
mecanisme, construirea unor instituii la nivelul organismelor internaionale
(Consiliul de Securitate, de exemplu, s-i asume sarcini n acest sens) care s
poat interveni urgent n astfel de crize.

9
 BIBLIOGRAFIE:

1. Ziarul Observatorul militar nr. 47 (26.11.2003)

2. Din discursul rostit de G.W.Bush cu ocazia vizitei sale n Irak, n ziua
de 27 noiembrie 2003
3. Tudor Cearapin TERORISMUL INTERNAIONAL Repere
juridice, istorice i forme de manifestare, Ed. Fundaia Revista Jandarmeriei,
2005
4. Profeiile lui Nostradamus
5. Bob Graham INTELLIGENCE MATTERS The CIA, the FBI,
Saudi Arabia and the Failure of Americas War on Terror.
6. Gerald Posner: DE CE DORMEA AMERICA: Eecul prevenirii lui
11 septembrie (WHY AMERICA SLEPT: The Failure to Prevent 9/11).
7. General-locotenent Gh. Rotaru, seful Direciei Generale de Informaii a
Aprrii, Prelegeri
8. Andrew Nichols Pratt, colonel, profesor la Centrul European pentru
Studii de Securitate George C. Marshall, Prelegeri

10