P. 1
Apendice

Apendice

|Views: 55|Likes:
Published by sc0ril0
Vieaţa păstorească în poesia noastră populară II
Vieaţa păstorească în poesia noastră populară II

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: sc0ril0 on Jun 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2015

pdf

text

original

APENDIOE

VARIANTELE ,,:;ynORI'J_'Eh 1

I

Auzi, minura, ce se-aude Peste eel vtrfut de munte? Trei miori dalbe eornute, Trei miori dalbe sbierind, Trei pacurari trtmbittnd, Numai unu-i streinel,

Ou trlmbita ltnga el ; Ceialalti trei mi-l minara~ Cu dona galeti a-min a

Sa le-aduca apa Iina, Pina streinul venia Ceialalti legea-i faceaMincind carne de mioara ~i bind apa de izvoara-e-

1. Fiind raspindite in publicatiuni nu totcleauna usor aeeesibile., variantele lvlio1·itei - cite Ie cunosc - mi s'a parut ca-~i gasesc bine locul aici, Strrnse la un loc, ele vor inlesni urmiirirea baladei asa cum ni s'a transmis, Variantele deb Alecsandri ~i G. Dem. Teodorescu am crezut ca nu. au de ce sa fie reproduse, deoarece sint destul de cunoscute,

Am llisat la 0 parte si ce s'a publicat in Revista eritiea-litcran'i, III (1895), 25,3-266, si in L1WMlfi£r~)l, IV (1905), 275-278, pentru eft variantele de acolo nu pot fi luate in sama.

Manuscriscle in care Ar. i .cnsusianu crezuse ea s'ar fi pastrat dona versiuni interesante ale }';!'ior" lei trebue inUiturate ca neavind aiei 0 valoare pentru cercetiirile ssupra ei (unul din aceste manuscrise, eel din Banat, scris intre 1848-1865, mi-a fest posibil sa-1 eontroiez pontrn ca l-am gasit printre hirtiile ramase dela tatal meu - celalalt, din 'Transilvania, nu stiu ce a devenit). Aceste versiuni sint simple prefaceri dupa cea dela Alecsandri, dar pt in intermcdisrul aceleia date de V. Bumbac. In ziarul Concordia din Budspceta a fl1}arnt intr'adevar, in n-rele dela 6 si 10 iunie 1865, 0 parafrasare a variantei

124

VIEATA PASTOREASCA

Ca pa strain sa-l omoara. Streinul ca i-a rugat

Sil-l mai lase atita:

«Sa triillbi~ mamei una». Ceialalti ea l-au lasat, EI trimbita a luat

Wa 'neeput a trtmbita.:

Vaile so seutura,

Muntii se eutremura.

~i rna-sa I-a auzit,

La el iute a venit; Raine negre ell. si-a luat, Catra el a si plecat,

EI din gur' a euvintat: «En stiu, maica, e'oi muri f;1i pe mine ma 'ngropa~i

dela Alecsnndri, sub titlul: Mioara (balada populara), partea 1 de Vasile Atecsondri, purteo. a II-a, a III·a ~i IV prourmate de subserisui pe basa piirtei 1 (dedieata Domnului V. Aleesandri) - subserisul era: V. Burnbae. iar Ia sfirsit din sul arata un de ~i elnd scrisese aceasta «prourmares : Ia Viena, Ia :38 mai 1865. In versuri lafel en er-Ie dela Alecsandri i s'a parut lui V. Bumbae ea poate desvolta bslada si a amplificat-o atunci, nu flirli oarecare indeminare citeodsta, putind induce in eroara pe unii, cum s'a I;\i intimplat, Manuserisul banatean al lui Ambrosia Jurma, la care se referia Ar. Densusianu, reda parte a a Ill-a si a IV-a din textul imaginat de Bumbac; inceputul lipseste probabil pentru cli Jurma a cunoscut, Ia intimplare, numai n-rul din Concordia dela 10 iunie ee cuprinde, in continuare, cele doua parti dela Bfir~it scrise de Bumbac (Jurma a insemnat la sfirsitul manuscrisului sau, care Be incheie tocmai cu Miol·ita, ~i data de 28 mai 1865 . pe care tot dela Burnbae a luat-o, flira sa spue ea si aici n urma pe el ', Manuscrisul din Transilvania care, cum spunearn, nu ni s'a mai pastrat dupa ce a fost utilisat de Ar. Densusianu, reda si el in partea a II-a ~i a III-a, asa cum au fost tiparite in Renista. criticiiliterarii, partile III ~i IV dela Bumbae, cu unele modificari, dar nu asa ca sa nu recunoastem izvorul. Inceputul se presinta in acest rnanuscris cu vagi amintiri dela Aleesandri, dar ~i C11 ceva deosebit : ciobanii indu~rn&niti sint Mocanul Murgan ~i un Vrincean. Laslnd la 0 parte aceasta deosebire - care vom vedea cum trebue inteleasti - e -sigul' ca si in manusorisul transilvanean s'a utilisat ce publicase Bumbac, Ar, Densusianu il data dinainte de 1848, flira sa stim do ce ; datarea era de sig ur gresita : 1lU putea fi decit posterior anului 1865 sau poate chiar din aeest an, cit timp in el se transcrisese ce tiparise Bumb~

Textul publicat in Luceafiirul de G. Ciitana (J si el aproape la fel cn al lui Bumbac. Ceva mai rnult : din el nu lipseste partea a II-a

. din stihuirea acestuia, care a fost suprimata in manuscrisul transilvsnean : ea cnprinde 0 naiva diluare abaladei, cu povestirca luptei intre Moldovean si Ungurean, alaturi de Vrincean (lupta se da, dupa tnchipuirea lni Bumbac, cu mute ~i pistoalc). Primele versuri se potrivesc Illsa en cele din manuscrisul transilvaneau, cu deosebirea cli in ele se vorbeete. ca la Alecsandri, de un Moldovean, de un Ungurean l;>i un Vl'lncean.

APENDIGE

125

Buciumul 0 bucinma, Trlmbita 0 trrmbita, Oile cele corn uto

Mtndru m'or einta pe munte, Oile cele biWli

Milldru m'or einta pe vui.

In strunguta oilor, In usa spatarilor,

f?i in loe de erucisoara Irni puneti 0 trunbicioara, t3i in loc de buhasel

Imi puneti un buciumel, i;li cmd vlntul 0 sufla

'I'ransilvania (Rodna-veche) -, Ov, Densusiauu, Flori oiese din {;inteeele poporului, 107-109.

Cum sa se explice aceste asemauari f;li deosebiri? De sigur numai astfel : cind a aparut in Concordia balada refacuta de Bumbac, ea a irnpresionat, se vede, pe cetitorii de peste munti si unii s'au gindit chiar sa 0 transcrie in eulegeri de cintece cum so obisnuieu, cum este si manuscrisul lui .Iurma, Versurile ticluite de Bumbac aveau tnsa 0 parte care, 1& rindul ei, putea fi schimhatii dupa fantasia unuia san altuia: drnsul tinuse, mai mult decit Alecsandri, sa presinte tntr'o lumina simpatica pe ciobanulMoldoveun : de aeeea accentueaza aceasta nota cind il face sa-i spunji Vrinccanului ca 0 sa inteleaga <ce poate un cioban - un baci moldovean», si inaltind pe Moldovean eobora pe ceilalti, pe Mocani, numindu-i «neam de hotomani», Cineva care a

. cetit in Transilvania alcatuirea lui Bumbac si a gasit ea merita sa fie transerisa intr'un caiet nn a putut aproba cum se verbis acolo de Mocsni si, de aceea, s'a giudit sa inlocueasca pe Moldovean cu Mocanul Murgan, dind baladei un inceput cum i s'a psrut mal potrivit. A:;;a s'ar explica versiunea din manuscrisul transilvanean (e intrebarea dacs aceasta versiune, ticlu'ra de cineva, cum facuse :;;i Bumbac, nu s'a tiparit in vre-un ziar de dincolo - cit am eontrolat TIU am gllsit-o --, asa eli msnuserisul public at de Ar, Densusianu s'ar putea sa fie numai o copie dupa pagini de gazeta),

Cunoscut si in Banat, textul lui Bumhac nu a fost remaniat ca in manuscrisul truneilvaneau : acolo numele de Mccan putea fi lasat, mai U~Ol' decit in Traneilvania, asa cum il presenta scnitorul bucovinean ~i in chipul aeesta ne explicam vcrsiunea publicata de Q, Critana. Dtnsul afirma iusa in Luceafdrul ca a cules balada dela un «musieant» Todor Lautasu, In casul acesta trebue sa presupunem cli musicantul luat ca marturie era stiutor de carte si cetise undeva textul lYIioritei pornit dela ticluirea lui Bumbac, invlii;lndu-1 biue, pentru ell in cea mai mare parte este absolut acelasi.

, Cele trei «variante» din Rev. criiicii-Iiterarii si Lueeafiirul, di'rora li s'a dat oarecare importanta, trebue priu urrnare exeluse, pentru eea slnt numai 11ii01'ita ... lui Bumbac.

126

VIENj'A P .A.~TOREASCA

II

De pe min' te-ai miniat, Cace en nu to-am mlnat De [en] zori

In lunci eu Ilori, De en noapte

'N grine coapte?

- Ba eu nil m'am miniat; Cliee tu nu m'ai -mrnat

De en zori

In lund cu flori, De cu noapte

'N grine cospte,

Da uite ce-am auzit,

Ca ciobanii s'au vorbit Ca pe tin' sa te omoare Ptna 'n rasarit do so are.

- Spune-le, miorita, spune ea daca m'or omori,

. Ei pe mine sa rna 'ngroape Toema 'n use la strunga, S'aud eiobanii mulgind

$i Iaptele eiuruind

$i po mrndra strungarind, Fluiera sa nu mi-o uite, Cil vintul cind 0 l>ufla Fluiera 0 suiera

$i Dumnezeu m'o ierta.

Pe piciorul eel de munte Merg oile toate frunte, Iar vre-o opt ori nona sute Nu stiu noua-s 01'1 0 mie, Nu ~tiu, Dumnezeu le stie, Cele opt 01'1 nona sute Au vre-o nona ciobanei Cu vataful linga ei, Clnd sean). s'a apropiat Oile Is-au adunat $i eiobanii s'au eulcat ; Cind vatafu-a adormit Ciobanii ea s'au vorbit Pe vataful sa-l omoare, Ptna 'n rasal'it de scare. $i vataful imi avea o miori~a frumusea, Care toate le stia, Miorita-a auzit Ce eiobanii s'au vorbit, Ea in data c'a plecat, V3:taful I-a desteptat, Vataful s'a mtniat Cli de ce 1-11 desteptat, Catramiori~a-a grait :

Ce ti-e, miorita mea,

Transilvania (Boarta) -Tribuna poporului, Arad, 1897, 7 iunie ..

III

Cea zano3ga verde, Da de verde-i verde, Da de-abia se veda 'I'rei ctrduri de oi, Noua ciobanei,

La tot ctrdnl trei.

U nu-i Moldovean f.;\i unu-i V rtneean S'unul A.ustrian. Da al Moldovean ei e1 ca-mi avea De-o mica miorica, Dalba oche$ica, Picioare poleite,

I

.~

j

I

Unghii potcovite,

,f;li tot sbierind umbla, Dara el zicea:

~ Mica mioriea,

Dalba oche~ic~,

De trei zile 'neoace Gura nu -~i mai tace :

Ori do capul tan,

Ori de capul men, Ori de cutite-ascutite,

Ori de lupi sa to manince ? - Stapina/iml meu

f;\i al oilor,

Nu-i de capul meu, Da-i de-al dnmitale,

Ca- 8 trei veri primaverei f;li ei s'au vorbit

Ca sa te omoare,

Cll ai eird mai mare f;li [ugani rotati, Bani ineomorati

-E3i dulai barbati .

.: Mica miorica,

Tu a~a sa Ie spui Ci1 de m'or omori,

Po mine sa ma 'ngroape In strunga oil or,

In [ocul mieilor,

f;li fluierasul men

Mie sa mi-l pue

In eheotoarea stinei :

Cind vintul mi-o bate

APENDICE

127

Fluierss mi-o zice, Oile s'or stringe

f;li pe min' m' or pllnge, Wo vreme mi-o veni, La vale'ti tuli

$i v'iti inttlni

0'0 baba batrina,

On brtul de lina

De par de eamila,

Cil druga 'ndrugind, De fin intrebind,

Da voi ca sa-i spuneti Oa pe min' m'a~i lasat, In nrma en schioapele ei cu fatatele.s

Mica mioriea

'Nainte-i iesia,

Din gura-i graia: «Maicnli~a mea, . Fiisorul tau

Ti l-au omorit

Ai trei veri primaverei». E;li ea i~i graia :

<:Voi ciobanilor,

Fiisorul men

Oe 'rau v'a facnt De l-ati omorit? Dare-ar Dumnezeu De-o ploaie cu vint, Trasnet pe pamint E3i sa va trasneasca ~i sa va omoare.

Transilvanla (Oohalm) - Fintina Blandusiei, 1889,.11 iunie (re-produsa "i in Oontemporanul, VIII (1889), 72-74.

III!!.

~Se--aude, se-aude, Departe la munte,

Goman, gomanaa, Glas de buciumas, De trei ciobanasi, Goman gomonind,

128

VIEATA PASTOREASCA

Oile porni+d

Pe-un picior de munte, Ou hatasuri multe, Wapoi sue ~i coboara, Zi mare de vara,

Din varsat de zori

Pan' Ia tardltori

E?i din ~arditori

Pin la einiori 1,

Trei cirduri de oi,

De oi bucalai,

La Hna tigai,

La coada pirnai, Cu eoarnele sute,

Cu steluta 'n frunte, Cu trei ciobanei, Tustrei verisori,

Ca-s din trei snrori :

Unu-i Uuguraan, Unu-i Moldovean f?i unu -i V rlncean. Dar eel Ungurean $i eu eel V rincean Pe eel Moldovean Ei mi s'au grilit. Mi s'au domuit 2 Ca sa mi-l omoare, In apus de scare,

U mbre cmd pornesc, Negure se-opresc

Pe munti ~i pe ape ... Dorm oile toate. Dara eea mioara,

De trei miei in vara, Mult mi-i nazdravana ; De trei zile 'ncoace Iarba nu-i mai place, Gura nu-i mai tace : <Cioban staptnesc, Fecioras domnesc, Ciobanas eu oi

De pe aste vai,

On sumanul lai,

Mincat de nevoi

E?i batut de ploi, Ciobanas cu lance, Da-ti oile 'neoaee,

La verde zavoi,

Ca-i iarba de noi

E?i umbra de voi - Sus frunza rotunda, Jos iarba marunta -, Ciobanas cu gluga, Da-ti oiie 'n lunca - Lnncura 'nflorita, Inima 'mpartita, Luncuts; pletoasa, Inima duioasa+-,

Oli mi s'au vorbit,

~/[i s'au domuit

1. Culegatorul a pus siniori, explielndu-l : «in revarsatul zorilor». A. int-les gref/it: sini01'i trebue sa fie pentru c'inion; (derivat din ei'llii), ce spare in poesii populare (v, dictionarnl D-lui Tikin, s, c1;nii).

2. In textul cum s'a nublicat in Muldova dela Nistru e: lZlfmolii, cu explicatia : «a se dam ali, a vorbi in taina, domol». Forma f' falsa si explicatia 'improvisata, La G. Dem. Teodorescu (pag. 435) cuvintul e redat exact (<<s'au domuit») : e un provincialism de origine slava (rut. domoniti «a ispravi de vorbit, a ispravi de a pune la cale ceva, de a se intelege cu eineva»),

Cei doi eiobanei, Verisorli tai,

en pe la chin die Ei sa te rapue,

t;;i I'apus de scare Ei sa te doboare, Sa mi 1:;,8 omoare,

E;li la miez de noapte Dorm apele toate - Sa mi te ingroape La valea adinca,

La poteen strimtal'. El din gnr' a zis : «Mioadf, mioara,

De .trei miei in vara, De mi-esti suricara, De mi-esti nazdravana, De-s gatca de moarte, Spune-Ie tu toate ;

Ca sa rna iljgroape

In strung» de oi,

In joeul de miei,

In dosul sfinei,

Sa rna urle cinii :

J 311' tu din glugnta Sa-mi faci iconita, $~ di~ triyeu1i\a. '. ~ Sa-mi faci erucilita, f?i din bueiumas . Sa-mi faci prapuras, Tot sa ma mingii, I'll 131 cap sa-mi pui F'luieras de GS,

Ca ziee duios, Fluieras de soc,

Ca zice ell foe, Fluieras de fag,

Ca ziee en drag. Oile-or sbiera

$i nr'or eauta;

APRNDICE

129<

Ctnd vintu-o sufla F'Iuieru-o etnta. Iar daea-i zari, Daea·,i tntilni Mindr~i copilita, Alba la pelita

N eagra la cosita, Boura la tilia,

La straie pestrita,

. Bl1luta, baluta,

GJas de copilWi,

Prill munti alergtnd, Din oehi lacra.mlnd, De mine 'ntreblod, 83:-i spui c'am plecat, Departe "n iernat, Pe-o gl1ra de rai, Cam de peste plai, Jar de mi-i zari, Daea- i intilni

Maicnta ba.trina,

Ou briul de lina,

Din caier tragind, Din ochi lael'amind, Din gura 'ntrebind : -.- Cioban ungurean f?i ell eel vrincean, }\Hiri,n'21ti vi'lzut

~i n'ati auzit

De un ejobaDa~,

Tot de-un £lacuual?

E;li de-un feciora~,'

Pe pieior de munte Cu oi multe, multe, C u coarnele sute,

La Hna tigai,

La coada plrnai....? Mari, de mi'ti spune, De voi 0 fi bine,

Dar de nu mi'ti spune,

1:30

VIEA'fA PASTOREASCA

:Mult voi Htcrama La muche de mal,

f?i voi blastema La valea adtnea,

t;li v'iti olatina, La poteea strimta,

Mari, ca frunza, De vint nebatuta,

~i v'iti legana, De ochi nevazuta.

Mari ell, iarba, Matu~e blHrina,

- N oi ca l-am vazut Cu brtul de ltna,

f;li l-am au zit, Alba Ill, cosita,

Seara pe 'nsel'at: N eagra Ill, straite,

Ija dealul barbat, J\Tu mai intreba,

La drumul sapat, Nu mai blestema,

La bradul plecat ea vint s'o porni,

El e ingropat, Pamlntul te-o trinti,

In ~arn' astupat, Pin': om alerga

La capatde deal, Mi te-o astupa»,

Moldova (jud. Iasi) - Mold017a dela. Nistru, Ohisinau, III {1922), 306.

IV

In poiana mare,

Cea gura de vale, Trei cirduri de miei eu trei oiobanei ; Doi stnt tinerei

f;li mai sprintenei, Unul mai batrin

Si e mai strein,

':ind la munti suiau Doi mi se vorbiau f3i se socotiau,

Fiind ca ei sint veri ~i j uni in puteri,

Pe strein s'omoara, Caci are comoara, Are oi mai grase, -Cu mite frumoase

~i cai mai dedati

'f;'i cini mai turba~i,

Bani incomindati. Cel strein pazia, Apoi ea graia : «Mica mioriea, Draga ochesiea, Coarne rasucite,

U nghii poleite,

Late de a:rgint.,

Ttr:ie pe pimint, Una dintr'o rnie,

Ce poate sa fie?

De trei zile 'nooace Gura nu-ti mai tace, Ce-i de capul tau

Sau ce e de-al meu ?> Miorica gdiia:

«De m'ai asculta,

Nu-i de capnl men, . Ci-i de capul tan,

Ca Rp1 auzit

Ptna s'au vorbit

Ai Hti ortacei Ce-s mai tinerei

ea sa mi. te-omoara Pentc' a ta cnmoara, Oite mai grase,

Cu mite frumoase,

. E;li oai mai de dati E;li cini mai turbati, Bani Ineomindati>, Streinul se mira

f;li se supara,

Apoi Ie graia : <Voi, crtacii mei, Ciobani tinerei,

V oi ea va vorhiti Sa rna omoriti.

Ginu de nu lasati, V oi sa rna 'ngropati In strunga oilor

In jooul mieilor, Bueiumasul meu, Drag sntlstu] men, Voi sa mi-l duceti, t;li sa mi-l puneti' Pe virful de stina, Stlna la fin tina ; Fluisraeul meu, Drag suflotul meu, Voi sa mi-l Iuati,

$i s.a mi-l lega~i

La ces stinisoara, La Inoheietoare, Vintul cind 8'0 'nfla Ele VOl' sufla,

Oile s'or stringe,

EIe rna VOl' pltnge :

Cele mai marunto M'or pllnge pe munte, Cele marisoare

Mai prin vaisoare,

APENDICE

131

lara cele sehioape Prin rtturi si groupe, S'apoi cei clrlani

Tot prin bolovani, Vineria-mare venia, Ciebanii oobora

De pe vtrf de munte 1'e plai inainte,

Trei nu mai erau, Doi se ortaciau,

o baba batrina

Cu rochie de lina, Cu brill de camila, Cu zeghe de mite Cusuta 'n trei ite, De grabit grabia,

De suit suia,

Din drug::! 'ndrugtnd, De fin intrebtnd :

- Ciobaneii mei, Dragii-mi nepotei,

Pe undo-ati muntit, Pe unde-ati vait, Doara a~i vazut,

Pe fiu-mi pierdut ? - Cu nu l-am vazut, Nu l-am cunoscut.

- Oehisorii lui,

Raza soarelui, Sprinc(mele lui

Pana corbului,

ei cam 'nalticel

Ca un bradieel,

i;\i cam frumusel

Oa un crinisel.

- El ca e la sUna, Stina Ia ftnttna.> Mama ca gri:i.ia: «De rr'o fi asa, Atunci rna. rog eu

133

VIEATA PASTOREASCA

Sa dea Dumnezeu '0 ploaie cu vint, Trasnet pe pamint, f;li sa va trasneasca,

[Transilvania] - Albin«, Viena, 186'7, 4 ianuar,

v

Plaisori de munte, Scoboara oi multe, Trei ctrduri de oi, Trei ciobanoi,

Un cioban mai mic Cu oi mai multe.

Cei doiveri prlmari Ei ea s'au vorbit Intr'un apus de snare ea sa mi-l omoare

f';\i [sa] mi-l ingroape 1 n umbra strnei, Unde zac vara einii. - Oita, 1aita,

Mica miorita,

Ce, lupii, ti-e tie?

Din iarn'ai scapat, Lupi nu te-art mtncat, - Stapine, staplue, 'Ce, lupii, mi-e mie '? Din iarn'am scapat, Lupii nu rn'au mincat,

Sa va prapadcasca Cirdul jumatate,

Pe voi intr'alta parte>,

Ce, lnpii, mi-e mie 'p-oi spune ~i tie :

Cei doi veri ai tai Ei ea s'au vorbit Sa: te omoare

Si1-ti ia oi ~i. bani: - Oiti1, laWi, Miea miorl\8.,

f;li m'or omori

~i m'or ingropa

V oi m'iri desgropa In tirh· oiler,

In [ocul rnieilor, Oitele-mi . [0:'] pliuge Cu lacl'ami de singe,

~i bueiumul sa-mi puneti, Buciumul sa-rni zica, Cinii sa se stiinga,

Pe min' sa rna piing-a; F'luieras sa-mi puneti, Fluieras de soc

Sa-lui elute en foe, Fluieras 'ill,ai mare Sa-mi Clote ell j ale» ,

Muntenia ("auzita la Bucuresti dela Marita Simioneascr., i;ii dela 'Tinea Hagica, de lac din Mizil») - Contempomnz.l, VI (1886). 500-501.

VI

Pe virf de magura Cea~a si negura,

JOB h :dldacina

Tot ploaie ~i t.iniL Nu se mai razbuna, Sa-mi fae voie buna

iOU fratii dimpreuna, Cu pahare pline. Streirml de mine, Colea mai la vale Senin e si soare, Cirduri de mioare - Inima rna doare. Pa~e oitele,

Irni pIing pacatele. Ptna asta vara <t?i-asta primavara Ell ea m'am tlnut Ti.nerel eopil,'

Cu mintea deplin,

Iar de-atunci incoace Eu ea nr'am vazut Batrtn ~i carunt,

Rau ca mi-a parut, '~i nu-s pres de multo -Cea mioara laie,

Laic buealaie,

La lrna tigaie,

De trei zile 'neoaee Guru nu-i mai tace.

Nu stiu iarba n11-1 place, Oar iarba, oar apa,

Oar ea di, mi-si face Oar de caput ei,

Oar de eapul HE'lL

Cel voinic strein,

'Strein fara rude,

Prin tarmuri treente E;ledea s'o "ntreba :

"Mioriti), laic, Laie buealaie, La lin a, ~i~(a!e,

De trei zile 'neoaee Gura nu-ti mai tace, Dar iarba' nu-ti place, 'Oar apa rau-ti face,

APENDICE

Oar tu ca mi-ti face, Oar de capul men, Oar de capul tau ?>.' Mioara graia : <Staprne, staptne, Mie iarba-mi place, E;li iarba f;li apa,

E;li nu mi-e de capul meu, Ca-mi e de eapul tau,

Ca eu am auzit

Ei ca s'au vorbit

Cei doi veri primari, La inima trlhari,

La apus de soare . Sa mi ttl omoare, Oile mai toate,

Banii [umatate,

Dulai mai barbati Deeit eeilalti.>

Cel voinic strein,

El dac'auzia

Laneea ca-si Ina Frica-l eu prindee, Dela oi dosia, Drumu-si apnea,

Niei mult nu mergea, La eel par prasad, Acolo cadea,

Boala-l en prindea,

El de oi doria.

~i el ctnd zacea,

o luna 'neheiata, )\ia-sa c'auzia,

Dupa 81 se lua

Pe-o gura de vale, Din milia 'ndrngind, Din oehi Iacramind. Imbracamintea ei:

Camaf;le de llna, Cusuta en sirtna.

134

VIEAJA PASTOREASCA

Din gurs graia ~i se vaita:

"A pa curgatoare, De-ai fi vorbitoare, Eu te-asi tntrcba :

Tn cnm' rr'ai vazut La un voinie inalt, Inalt ~i sprincenat, Stricat de bubat.Y> A pa ell, graia:

<Tu baba batr1na, en ie de !ina

De par de eamila, Cnsuta ell strma,

Ba en am vazut,

La eel par prasad Zaee-un voinie inalt, Zaee razbolit.»

Ma-s« c'auzia

~i ea se ruza :

« Doamne mCiiostive, De ce nu ma Iaci De-o eorboaica IJeagra f5i en ea sa sbor

I n eel virf de par ?> Ea dsca vedsa, Luntrs se punea,

en furca mina, DineoJo trecea, Corboaic' 0 facea Cum ea se ruga

~i ea ea sburs •.

In eel vrrf de par Ea eli cloncania. Voinicul ee graia?

{(U~ ! eorboaica neagra, Nu mai cloncani l

Las' dae' oi muri,

Tot m'ii cloneani>. Ma-sa ea gdiia:

«1v1a1'e, voinicele, en eusma de miele, eu ochi de soimele,

N u-s corboaiea neagra; ~i slnt maica-ta» Voinie ce graia ? «De-ai fi maica-mea,

J os ea mi te-ai da

E?i nr'ai eauta

f?i nr'ai adapa>.

Ma-sa c'auzia,

Peste cap se da, Femeie se facea,

La el se scobora,

Pe el lesina, '

f?i daea se scula,

Ea mi-l cauta

f?i mi-Ladapa,

Bine ea-l facea,

De mina ea-l lua f?'aeasa mi-l adueea. eel voinie strein

Nici mult nu sedea,

EI de oi doria,

Dupa oi lancea ca-si lua; Dupa oi pleca.

Pe-o gllra de vale

EI ea-mi intilnia

o femeie din Breb: «Femeie din Breb.

Tot, stan sa te 'ntreb :

Ai barbat sau n'ai? Daea n'aitbarbat, Sa rna bagi argat SR-ti fin dc-alergat f?i noaptea de pat». Femeia grllia : «Mare, voinicele,

Cu eusma de miele, Nn ma ispiti

"{)It te-oi maSCari,

Ca eu am barbat

:Si eu l-am trimis

In tara ungureasca Cu sare dornneasca, Sa se prapadeasca, Si merinde i-am Iuat Tot putini en brinza, Dedesubt efruuza

f;li deasupra-i brtnza ; "I'ot putini eu unt, Dedesubt e lut

:ei deasupra-i unt;

APENDICE

135

$i eu i-am mai dat Carne de cocos

Din genunehi in [os, Cil, e dragast.os

E3i lui e de folos>, Pe el ca-l Iua,

La oi se ducea

lSi se eununa,

Oile ca-si Iua

$i ei ea trecea

In tara ungureasca, Sa se pomeneasca.

Muntenia (<<auzita in maDastirea Hurezului (Vilcea), dela Oprea Dragan Lautsrul») _- Iieaista pentru ist., arh, $i fit., VII (1893), 421-422.

VII

Pe deal ~i pe vale 'Senin e si soare,

La cea stina mare,

Cu noua ciobani,

Toti is veri primari, Numai unu-i 'mai strein, 'l\fai strein si maibogat, C'o mie de oi

t;;i 'n pung' 0 miede lei. Din elrd se-alegea

Tot 0 oaie ochesea

t;;i eu staprnnl vorbia.: «Stapine, stapine,

La apus de soare Vreau sa te ornoare, Tovarasii t.ai.

Si s'au sfatuit

:~i ei s'au vorbit

"C'au sa te omoare

La apus de soare:

Oile siHi iee, Banii sa ti-i bee.>

EI se su para, .

Din gura zicea : «Oita btrsans,

De esti nazdravana, Spuno-le a~a:

De m'or omori,

Tot ca sa rna 'ngroape Tot. in strunga oilor

f;li 'n jocutul mieilor,

i?i fluier Ia cap sa-mi pue :

Cind vintul 0 bate FJuier111 0 zice, Oile s'or stringe

Pe mine m'or plinge, Cu Iacrami de singe. $'apoi maica de-o veni $i de ru'o 'ntreba,

As» sa-i cuvintati

$i cuvint sa-i dati,

Ca eu m' am insurat

136

VIEA'fA P ASTOREASCA

~i m'am' cununat f;\i mie mi-a fost NUlla, nuna Sfinta luna,

f?i nun mare Sfilltul soare,

f;\i nuntasi

Paltinasi, t;ii lautari Tin~ari,

~i averea mi-a ramas Pe mina streinilor, Chiar in gura einilor.»

Moldova (jud. Suceava)-AI.Vasi:1iu, Oinieee, uriituri 'fi bocete, 240..

VIn

Frunza verde de-un maslad, Pe eel vir! de munte 'Ilalt 8'0 poala de codru verde Ce tnrma de 01 se vede, Dar la dinsa cine sede ? ':;;ed sapte fdi~iori,

Numai unu-i streinel,

Nu tine nime cu e1.

Cei sapte fratiori

Ei 3i;ift s'au sfatuit

Pe dinsul sa mi-l omoare, Miorit'a ascultat,

D(, trei zile n'a mtncat, Nici apa n'a mai baut, Nici a paste rr'a pas cut. Ciobanasul a 'ntrebat-o : - Mioara, mioara, Mioar~g: cu Iltima,

Ce sezi tu suparata ? De trei zile n'ai mincat Nici apa n'ai baut,

Niei a paste n'ai paseut, -- Cum oi bea,

Cum oi minoa,

Cii cei sapta fratiori Ei asa s'au sfatuit

Pe tine sa te omoare.>

El din gnr' a~a a zis : <Po mine m'or omort,

Tu singura sa ma 'ngropi In strunguta oilor,

Unde-i jocul mieilor; Flnierul Ia cap sa-mi pue ~i triscuta la picioare, Cind vintul mi-o vijii Fluierul di mi-o hod

~i aile m'or bod;

Cind vintul m'o ajunge

Ea, triscuta, ca mi-o zice

E;)i oileca m'or plinge>.

Ei pe dins l-au omorit

f?i de-aeolea c'au pornit, S'au intilnit c'o biltta baba, .. A~a a zis catra ei :

- BUlla calea, oiobanei l

-- Multumese, baba b:1.trina.

Si ea iara i-a 'ntrebat:

~ In ce munte ati varat ? - Intr'un vtrf de munte 'naIr ~-- N'a~i vazut,

N'ati auzit

De-un bilia{, cam streinel, N u tine nime' cu e1?»

Ei asa din gur' all zis: «N~am vazut,

N'sm auzit.>

Ap"ENDICE

U7

'Dar mioara, saraca, :'Ea din ochi mi-ti Hierama :i:;>i din gur' asa azis: <Latri cine, l-ati mlncat, Singura I-amingropat In strunguta oil or, Unde-i jocul mieilor; Fluieru] Ia cap i-am pus

Moldova (fara alta indica tie) - fjexi.ttoarea, V (1899), 91-92.

IX

Pe picior de mnnte Merg aile 'n frunte, Si-s noua ciobani, Cu vatafu-i zece. Unu-i Ungurean, De zi1e mai mic,

De trup mai voinic, :JNaIt ~i subtirel. Feti~oara lui

Spuma Iaptelui, 'Oehisorii lui

Mura eimpului, Mura de pamtnt Neajunsa de vint, 'Coapta: la racoare Neajunsa de soare.

~i trl~cu~a Ill- picioare :

Cind vintul i-a aburit Fluierul ea i-a horit ~i oile I-au bocit,

S,i cind vintul i-a ajuns Triscut» ea. i-a zis

~. '1 ~ I J'"

>,-'1 01 e ca -au pans'.

- Mioara, mioara,

Co-m] esti nazdravanioara ? De trei zile Jncoace

Gum nu-ti mai taee,

- Tovarasi tai

Ei mi s'au vorbit

Ca sa te omoare

E;li sa mi te 'ngroape In dosul stinei,

- Mioara, mioara. Fluierasul men

Tn sa ini-l pui

In vtrf de paltinas, Ctnd vmtul 0 bate Fluierul mi-o zice, Oile s'or stringe

Wor 'incepe-a plin~e Cu laerami de singe.

Moldova (jud, Patna) - 1. A. Candrea, 0". Densusianu ?i Th, ,D. Sperantia, (Iraiul nosiru, I, 282-283.

x

- Miorita mIca,

Ai fost nazddivaniclt:

De trei zile "ncoace :Gul'a nu-ti mai tace,

eil [a apa te-am adiipat, La iarba te-am pascut Ce lupul minca-te-ar ? Oaie Iaie,

Bucalaie,

Miori~a mica,

138

en Ilna pe tine eHidiUi,

De ce gura nu-ti mai tace? - Stapine, stapine,

Eu ti-asi spune

Ca s'au vorovit

Trei stapini ai tlii

Ca sa te omoare,

Ca ai oi mai multe,

f;li sa te inf~roape

In dosul sttnei,

Unde zac einii,

VIEAJA PASTOREASCA

_. lVIiorita miea, De m'or 'omori

Sa-mi pui la picioareBuciumas de fag, F'luipra~ Ia cap;

Cind vlntu-o bate Bnciuma~ Ra-mi cinte, Fluierul sa-mi strige S'oile a'or strrnge,

Pe mine nr'or plinge Cu Iacrami de singe>;

Din acelasi judet, - Ibid., I, 294.

XI

En nu te-oi lasa, Stu pine, staptne,

J n brate te-oi lua Si te-oi arunca

In mijlocul stinei, In sbnrdul oiler

Si 'n [ocul mieilor,

Q' , d J_ AI'

",1 n ver eata cimpu ui;

Si la umbra eodrului,

In florile clmpului.

Cind vintul mi-o bate Codrul cind 0 carle

f;li umbra ti-o face,

Cind vintul mi-o aburi Miros de flori yi-o veni ~i noi to ate te-om boci>..

--- Miorita draga, De trei zile 'ncoace Gura nu-ti mai tace, - Sta.pilJe-a~i tacea Daca mi-asi putea, Cli eu am auzit De doi veri primari Ca sa te ornoare /?i sa mi te iee Din sburdul oil or, Din jocul mieilor, ~j sli, mi te-omoare f,-li sa mi te 'ngroape Din dosul stinei, U nde zace cinii,

Din acelasi tinut - Ibid., I, 297-298.

XII

- OiVi, la.i~a, Cu ltna plavi~a,

De trei zile 'ncoace

Gura nu-ti maitace, Ori iarba nn-ti place, Gura dB nu-ti tace? Oiya birsana,

Ori esti nazdravana?

- 10-8 mic far a mama, De esti nazdravana, 'Sue pe eorhana

~i mi-i da 0 taina, "I'aina ea de mama, Fie buna, rea,

·0 sti inima.

- SM.pine, stapine, Stapina~ii tai

'Cu toti s'au vorbit 'La apus de soare Ca sa te omoare, - Oita birsana,

Cum esti nazdravana, Ta sa-mi dai 0 taina, Taina ca de mama:

APENDICE

139

De m' or omort,

Tu sa nu rna 'ngropi De Iaturea stinei, Unde urla clnii,

Oi tu sa rna 'ngropi In strunga de oi, Unde-i joe de miei, Iar la cap sa-mi pui Fluieras de soc

Sa cinte cu foc; Vtntul 0 sufla, Fluieru-o elnta,

Mieii VOl' juea,

Oile m'or plioge

Cu laerami de singe».

Moldova (jud, Tecuci) - T. Pamfile, Cint8e8 de tara, 79.

XIII

Se-aude, se-aude 'Urea halca Ia munte, Se-aude, se-aude

De doi negri paeurasi, D'aceia nu-s paeurasi, Dar is ai mei Irati. Vreau sa rna ueida

~i oile sa-mi inghita. Dar voi, ai mei fra~i,

De'ti veni zilele sa-mi luati, Sa ~titi cum sa rna 'ngropati :

In strunguta oilor

~i 'n [ocsorul misilor. ~isa-mi faceti, ai mei frati, Dintr a mea cupsoara Mindra crucisoura,

Dint!" a mea' bardita: :Mindra luminita

~i dintr al meu toporas Cel mai mindru prapuras, ~i 'nca sa-mi Taceti ;

Un fluieras de vint

Sa mi-l puneti 1a morruiut, Vtntisoru-o bate, Fluierasu-o zice,

Oite1e s'or strtnze

~l toate m'or pltnge.

Wo veni 0 maica batrina C'un caier de lina.

Din caier smulgtnd,

Din- ochi lacramind,

Din gura 'ntrebind :

«N'ati vazut pc fiul meu"» Da voi drept sa-i spuneti Ca m'am insurat,

Da ea inca sa 'ntrebare: «La cine fata a luat»?

Da voi drept sa-i spuneti:

140

VlEA'J'A P A STOBEA seA

<Pe sora soarolui Ce-i draga veri-cui».

Da ei 'nca sa 'ntrcbare : «Care lui IS Baed mari?» Da voi drept sa-i spnneti : «Luna [umatats

131 stelela toate>,

Da ea lncil sa 'ntrebare : -"- Care 1111 is nuni mari ?

- Acei doi [nratori,

Lnceferii din zori.»

Da ea a prins din gur' a cetera, Dela inim' a. ofta,

Din ochi negri-a lacrama

Si Ia Dnmnezeu a se ruga: ,; Fa-ma, Doamne, ce mi-i face, ll'a-ma, Doamnc, 0 eorboaica Sa tree Dunsrea 'n cea parte». t;l'a dlit Dumnezeu

Tocmai dupa gindul meu

$i ctnd am prins a suiera, Din ochi negri-a Iacrama, Dela inim' a ofta,

Paltini galbeni a rasturna, Dar fiul maicei a auzit

E,)i la dtnsa a grait :

<De-al £itu mnieutn mea, De-ai fitu draguta mea, Din gnrll: n'ai suiera,

Paltini mari n'ai rasturna, Dar te-ai duee SI1 b stinci maI'D. f,l'ai aduce frunze marl

E?i le-ai Iipi Ia rani marl,

$i te-ai dnce rsnb stinci mid· Wai aduce frunze mid

~i Ie-ai Iipi ]n rani mici>. ':;;;1 ea s'a dus Ill, stinci mari. E;l'a luat fruuze mari

Wa lipit Ia rani mai mari, Si unde frunza a Iipit Ranele s'au tamaclnit.

~i s'a dus Ill, etinei mici t;Va h.lat frunzo mid

f$'a lipit la rano mid,

f;li unde frunzela-a lipit Ranele S'tW Ulrll:lduit, Fiul maieei c'a in vis, Facliile s'au aprins

~i mesele s'au intins.

Bucovina - E. Nieulita- V oronca, Dut'ineie si fW'cd1:ntele POp!> "1!,lui romin, 565-566.

XIV

Pe eel deal pe la noi 'I'reea-o turmuta de oi Cu trei eiobiin~i,

Doi is rratiori,

Tlnu-i streinior,

Cei doi s'au sHituit

Fe eel strsin sa-l omoare. Da el a simtit

Din gur' a grait : <Voi doi fratiori, De m'iti omort,

Sa nu ma 'ngropati In va.i adinci,

Nioi in ape reci, Nici in pietre seci, Da sa ma )ngropati In strunguta oiler, In salasul mieilor,

Fluierul eel mare Sa-1 pui la pieioare ; Vintul 0 india,

Tot de acolo - Ibid., 567.

xv

Pe pieior de munto Merg oile frunte,

Vre-o opt, noua Elute; Dar de-or fi mai multe, Dar de-or fi 0 mie, Dumnezou le stie.

Noua ciobanei'

Cu vataful I1nga ei, VMaful si-a adormit, Ei aile Ie-au pornit, Ciobanii s'au vorovit

ell. 'ndiirl'tt ca sa se 'ntoarea, Pe vataful sa-l omoare,

~i vataful ca-mi ave a

o miori'ta frumoasa,

Mioara clod a auzit

$i din tnrnia s'a ales

0' I ~. C 1 ~ •

~l a vataru: .. ca ~1. ... a mers,

Vata£ul din grai graia :

- Ce ti-i, miorita mea? Ori doar tu te-ai mini at

APE:NDICE

141

Fluiern-o cinta, Oils 5'01' strmge

Pe mine nr'or pltuge>.

Caee eu nu te-am minat De en noapte

'N grine coapte,

[De] en zori

In lunca en flori ?

- Ia, en nn m'am miniat., Da iaca ce-am anzit :

Ciobanii s'au vorovit

Ca 'ndarat ea sa se 'ntoarne, Pe tiue Sfl, te omoare.» Vataful din grai graia : <Spune-le, miorita mea,

Ca daca m'or omort,

Sa rna 'ngroape'n u~a strungei S'aud oile mulgind

~i laptele ciuruind, Mindrutele strungarind. ]j'luiera sa II'.l mi-o uite

~i ei la cap sa mi-o puo

$i cind vintul 81 va bate

$i flnierita va ziee,

Tu miorita vei plinge.»

Muntenia (auzita dela 0 Iemeie din Craiovn, de origine din Transilvania, com. Boarta, distr, Medias) - Revista Ion Ckeanga, ::U,237.

XVI

Pe un pieior de munte Scoboara 01 multe, lVlulte ~i cornute

Si mal multe sute. . Si ein' le tragea $i ein' le mina ? Vata£ul Ion,

Ca el nici un om,

142

Fecior de Moean t;li de mocirtan, Adus din ArdeaI.

. Da Ion mi-avea, Mi-avea 0 mielusica, Mindra frumusiea, Cu [ina pla vWl,

Cu patru cornite,

Cu cite-o piatra nestemata, De-mi lumina noaptea toata ; Cind simtia de vreme rea, Tragea oile la perdea.

Si simtia de vreme buna, Tragea oile la pasune, Unde iarba e mai buna, Vin noua ciobani

Dela Poienari,

Tot prima, primari, Cu caeiuli de urs, Ca nu sint supusi, 'Nalte ~i motate, Pornite pe spate, Cata strinatate.

La Ion mergea,

La oi ca-i ba.ga, Cu. oile-i pornia, Mare, se vorbia

Ca ei sa-l omoare Pe vataful Ion,

Ca el nici un om. Mioara mi-auzia

~i mi se 'ntrista, La Ion merges. Ion mi-o vedea

8i et mi-o "ntreba : .. Draga miorita, Cu lina plavita,

Ce mi-esti tristisoars, Dragu\a mioara ?

. -_ Ioane, Ioane,

VIEATA PASTOREASCA

Vatafe Ioane, Ai noua eiobani Dela Poienari,

Tot prima, primari, Mare, s'au vorbit f;li s'au sfatuit

Si-au Hieut prinsoare Ca sa te omoare», Ion ca-i spunea :

- Draga miorita, Cu liua plavita,

Ei de m' or uri

~i m'or omori,

Ei tot sa ma 'ngroape

, La stina aproape, In strunga de oi, Sa fiu tot en voi, Cam in dosul stinei, Sa-mi aud cinii.

Foaie verde miesunea, Ciobanii sosia

~i mi-l omora.

Un' mi-l tngropa ? Cam in dosul strnei, Ca s'auza cinii,

Stilp ee mi-i punea ? Cavala~ul lui,

Crivat ea-mi batea Cavalul urla,

Fe Ion [elia.

Dar ei ee-mi face au ? Ei mi se uitau

~i ei ca-mi vedeau De-o cucie verde Sburtnd prin livede, Cu doi ealu~ei Vineti, porumbei, Lneii ca serpii

r;li iuti ca soimii, Dar cine-i mina,

,

!

Cine-i bieiuia ~

JJt9-UZ/ LOJO N008LZc"§"

C{f- grtTga:~ ifcr-e .~(f(far, eu baierul de bete:

Fuge nu se vede ; Biciul ell zorzoane :

Fug ~aii sa moara, Cucia-mi venia, Mare, mi-aducea, De-o calugal'ita, Alba Ill. peli~a, Neagra Ia haini~lf.

Muntenia (jud. Teleorman) - Gr. Tocilescu, llfaterialur'i folkloristiee, 3-4.

XVII

Foaie bob de linte, 'Nainte, 'nainte,

'Pe-al pieior de linte, Prin tufe marunte, Coboara-mi, coboara, Pe-al pieior de munte, o mie cinci sute,

Tot miori cornute :

Pe-ale vaJeele mari, Tot oi de-ale marl;

. Pe valcele miei,

Tot mielusei mid. Dar cin' Ie coboara ? Cei nona ciobani, Tot din Poienari,

To~i slnt veri primari ; Sint buni verisori,

Din nona surori,

Dar ei se vorbiau,

I;li se sfatuiau:

Stapin sa-si omoare E;li sa mi-l ingroape,

La tir]a-mi tragea;

_Fe _/C;y./ """"--'-*7'&-8 _I «mane,loalle,

Vatafe Ioane \»

El nu raspundea. La mormrnt mergea I?i ell. mi-l jelia

I?i mi-l destepta.

In brate ea-l lua,

In eucie mi-l punea

I?i acasa ea mi-l duces.

In ttrla oilor,

In jocul mieilor. Cirligelul lui,

Ei ca sa i-l pue, Sttlp la cap sa-i fie ;, Glugulita lui,

Tronnl trupnlui :

Flujera~ul lui,

Ei ca sa i-l pue Intr'un vlrf de plop, Cind vtntul 0 bate, Prin e1 0 strabate, Fluiernl 0 zioe,

Oile s'or stringe, Oile l-or pltnge

Cu lacrarni de singe. ~i ei ca sa-i ia

Oile ~i banii,

Cinii'f;li magarii,

I?i eu 'toti sa treaea, Bine sa traeasca,

In tara turceasca,

Iar eea oaie buealaie, Care-i facuse turma,

143:

APENDtCE

143:

Cine-i hicinia ?

De-uri mic Mocana~ Cu gluga 'ntre spete, Cu baierul de bete :

Fuge nn se vede; Bieiul eu zorzoane:

Fug caii. sa moara, Cucia-mi venia, Mare, mi-aducea, De-o calugarita, Alba la pelita, Neagra la hainWL

Muntenia (jud, Teleorman) - Gr. Tocilescu, Materialuri folkloristiee, 3-4.

XVII

Foaie bob de linte, 'Nainte, 'nainte,

Pe-al picior de linte, Prin tufe marunte, Coboara-mi, coboara, Pe-al picior de munte, o mie cinci sute,

Tot miori cornute :

Pe-ale valcele mad, Tot oi de-ale mari;

- Pe valcele mici,

Tot mielnsei mid. Dar cin' Ie coboara ? Cei nona ciobani, Tot din Poienari,

Toti sint veri primari; Sint buni verisori,

Din nona surori,

Dar ei se vorbiau,

I;\i se sIatuillU:

Stapin Sa-Ill omoare I;\i sa mi-f tngroape,

La ttria-mi tragea, Pe Ion striga : <Ioane, loan8, VataIe Ioane!»

EI nu raspuadea, La mormint mergea ~i ea mi-l jelia

I?i mi-l destepta.

In brate ca-l Ina,

In eucie mi-l punea

I?i acasa ca mi-l duces.

In ttrla oiler,

In joeul mieilor. CirIigelul lui,

Ei eli sa i-I pue, Stilp Ia cap sa-i fie ;. Glugulita lui,

Tronul trupnlui :

Flujera~ul lui,

Ei ea sa i-I pue Intr'un virf de plop, Ctnd vlntnl 0 bate, Prin el 0 strabate, Fluierul 0 zice,

Oile s'or strtnge, on- l-or plinge

Cu laerami de singe. ~i ei ea sa-i ia

Oile si banii,

OinU '~i magarii,

I;\i cu toti sa treaea, Bine sa traeasea,

In tara turceasca,

Iar cea oaie buealaie, Care-l Iaeuse turma,

144

Mergea 'n fruntea oiler, Minea fruntea florilor; De simtia de vreme rea, Tragee oile 'n perdea ;

De simtia de vreme buna, Tragea oile 'n pa~une.

Ea dac' auzia,

Pe urma raminea, La ei ascults.

Stapin de-acasa venia, Pe urma dac' 0 gasia, EI din gura ti zieea : <Tu oita mea,

Care mi-ai faeut turma, Erai fruntea oilor, Mineai fruntea florilor ; De simtiai de vreme rea, Trageai oile Ill, perdea ;

De simtiai de vreme buns, Trageai oile "n pa~une; Dar acum, nu stin :

Iarba nu-ti- mai place,

Ori vre-un semn ca ~i se face? De turma tu mi-ai JasatLupul £i te-ar fi mtnoat !» Jar oaia ca-i zieea :

<Ba, stapine, ba,

Nu rna blestema,

Oa Iupul nr'o mlnca, Turma ti-o ram in ea. Mie iarba-mi place, Semn 1111 mi se face. Dar eei nona ciobani, Tot din Poienari,

To~i sint veri primari, Sint buni- verisori, Din noua snrori,

Ei ea s'au vorbit

Pe tine sa te omoare, ~i sa mi te 'ngroape,

VIEAJ'A PASTOREASCA

In tirla oiler,

In [ocul miei1or.

lar eirligul tau,

Ei ell sa ti-l pue, Stilp la cap sa-ti fie; Gluga sa ti-o pue,

Tron la trup sa-tie fie; Fluierasul tau,

Ei ea sa ti-l pue . Intr'un virf de plop, Vintul eind 0 bate, Prin el 0 strabate, Fluierul 0 ziee,

Oile s'or stringe,

Pe tine te-or plinge Cu laerami de singe .. Iar ei ea sa-~i ill. Oile t;li banii,

. Cinii ~i magarii,

~i eu toti sa treacs In tara turceasca>. Sta.pin de-auzia, Ran frate-i venia, EI pe gtnduri sta, ~i se hotarl

Oi a napusti.

Lua ciomazul Ill. spin are. ~ieavalu'n s!lp~ioara, S'apuca pe drum Ia yah, Tot pltngind din ochi ell jale. Si e1 ea-mi mergea,

t;li mi se 'ntll_!lla,

Se 'ntllnia euil'iganu 'n cale,

Buna ziua, 'figanule. - Mnl~umim, eiobanule,

- Ia sa-mi elnti cintecul,

Sa-mi sune opines, Sa-ti dan galbennl...

- N u-mi sun a opinca, Nu-ti dan galbenul.>

;f;j'apuea pe drum la vale, Tot pltngtnd din oehi ell jale, ~i e1 di: mergea,

'f3i e1 se 'nt'll iii a, .

Se 'ntilnia eu Ruminu 'n eale,

Buna ziua, Ruminule. - Multumim, eiobanule.

- Ia cinta-mi eintecu1,

Sa-mi sune opines, Sa-ti dau. ga1b,~nul: ..

-- Nn-ml Buna opl11ea,

Nu-ti dau galbenul>, Wapuea pe drum la vale, Tot plingtnd din oehi en jale. Si e1 ea mergea,

~i el se'ntilnia,

Se 'ntilnia cu Sirbu 'n eale.

Buna ziua, Sirbule. Multumim, eiobanule, Ia sa-uri cinti cintecul,

Sa-mi sune opinca, Sa-ti dan ,galbennl...

- Nu-mi sun a opinca, Nu-ti dan gn,lbenul». S'apuea pe drum 1a vale, Tot plingind din ochi eli [ale, Si el ell. mergea,

E;H e1 se 'ntilnia,

Se 'ntllni.& ell 'I'urcu ) n eale.

Buna ziua, Turcule, Multumim, ciobanule, fa sa-mi cinti cinteeul,

Sa-uri sune opinca, Sa··tiT dan. galb~l1ul.:.

----. }~ u-mi sana optnca, Nn-ti dan galbenul> 0 r:;;'apuca pe - drum Ia vale, Tet plingind din ochi cu [ale, Si e1 eli mergea,

~i e1 se'ntllnia,

APENDlCE

145

Se 'ntilnia en Grecu 'n cale.

Buna ziua, Greeule, - Multumim, ciobanule,

- Ia sa-mi einti cintecul,

Sa-mi sunc opincn, Sa-~i dan galbenul...

- Nu-mi suna opine-a, Nu-ti dan galbenul>. Wapuca pe drum Ia vale, 'l'ot plingind din ochi cu jale, ~i e1 ea mergea,

f;li el se 'ntllnia,

Se 'ntilnia cu Cazacu 'n cale.

BUlla z iua, Cazaeule, - Muli;umim, eiobanule,

- Ia sa-mi cint! ciatecul,

Sa-mi sune epinca,

Slqi dan galbmml. ..

- Nu-mi suna opines, Nn-ti dan galbennh. E;l'apuea pe drum Ia vale, Tot plingind din ochi en jaie. ~i el ea mergea;

~i e1 se "ntilnia, '

Se "ntilnia en Unguru 'n Gale,

Buna ZiUfL, lJrlgul'nle. - Mult;umim, ciobanule.

- Ill. sa-mi elnti eintecul,

Sa-mi sune opines,

Sa-ti dan galbenul,..

- Nu-mx SUB}), cpinea,

Nu-ti dan galbenlll». t;;'apnea pe drum La vale, Tot pltngind din ochi ell jale. Si e1 ea-mi mergca,

f;li 61 se 'ntllnirt,

Se 'l1til~a ?U N~';rntll 'n cale, - Huna zrua, Nsamtule. Mnltumim, eiobauule.

Ia sa-mi ctnti eintecul

10

146

VIEA'fA PASTOREASCA

Sa-mi sune opinea,

Si:i-ti dau galbellul...

- Nu-mi suna opinea, Nn-ti dan galbenul.> S'apudi pe drum 1a vale. Tot plingind din ochi cu jale, $i el ea mergea,

~i el se 'ntrlnia,

Se 'ntilnia ell Mocanu 'n cale,

Bema ziua, Mocane. - Multnmim, eiobane.

- Ia sa-mi ctnti cmtecul,

Sa-mi sune opinea,

Sa-ti dau galbenul...

<-- Mi-a sunat opinca,

Mi-ai luat galbenul !» $'apnea pe drum Ill. vale, Tot plingtnd din ochi eu jale, $i el se ducea,

Si el se 'ntilnia,

Se 'ntHnia eu lupu 'n cale.

Buna ziua, lupule. Multumim, ciobanule.

- Lupnle, frumuselule, Dolafi-inelule,

N'ai vazut oile mele?

- En, frate, ea le-arn vi"izut,.< Frumusel ea Ie-am paseut.:

Pe valcele Tot picere, Pe costite Tot cornite, Pe Ill. fintini Capa.~lni}).

Staptnul ctnd auzia Ran atu oci ii venia,

f;li cadea [os si muria, Ciobanii daca-I aflau, Ei frate ca mi-l luau, Si Irate mi-l ingropau ; Tot in ttrls oilor,

f;li in jocul mieilor.

lar stilp dinsii ce-i Hiceau 'r Cavalul e3.i-l puneau,

f;li eind vintul imi batea Oavalul asa zicea .. .'

Din acelasi judet -- Ibid., 1254-1256.

XVIII

Pogoara, pogoara pe plai Tot noua eiobani,

De sint veri primari, f;ji eu unul zece i

El e streinior,

eu oite multe :

Cite pietre 'n munte, Atitea-s cornute; Cite pietre 'n vale, Atitea-s mioare ;

Cite pietricele,

Arltea-s mielusele. Vai, nona ciobani, De smt veri primari, Ei ca, s'au vorbit

f;li s'au sfatuit

La apus de soare Pe el s3:-1 omoare, Bani:;;ori 83:-1 bea, Oite sa-i ia,

Sa Ie 'mparteasca, Sa le raspindeasca. Dar 0 mielnsica - Ea e ochesica r+

Ea ml-~l auzia, ~chioapa se face a, In urma raminea

E;li unde mi-si sbiera Local tremura, Brazil vestejia,

Iarba so pirlia.

Dar staptnul ei Ctdig rasueia

f?i in loc stetea, Oita 'ntreba: «Oita laita:,

Mie dragulita,

De cind te-am vazut f?i te-am cunoseut Asa rr'ai facut.

Doar nu v'am pascut Tot prin Iivezi verzi, Apa nu v'am dat

La izvoare reci,

Ori nu v'am culcat Pe-ale virfuri 'nalte Unde vintul bate?» Oita-mi graia: «Stapine, stapine, Stapliorul nostru,

Ba tu ne-ai eulcat Pe-ale virfuri 'nalte Un de vintul bate,

f?i tu ne-ai paseut, Tot prin [ivezi V81'zi f?i apa ne-ai dat

La izvoare reei. Stapine, stapine,

Vai, nona ciobani,

De aint veri primari, Ei cu s'au vorbit

APENDICE

14.7

~i s'an sratuit

La apus de soare

Sa mi te omoare, Bani~ori sa- ti bea, Pe noi sa no ia,

Sa ne impa.rteasca, Sa I,e rasptndeasca». Stapinul grai:

«Oiva Iaita,

Mie dragnlita.,

De m'or omori,

Voi m'i~i ingropa

In tirla oilor..

In jocul mieHol',

In dosul stinei,

Sa-mi aud ctuii. Cirligelul men

Voi di mi-l veti pune Stilp la ca.patii,

Iar, ca mingiiere, Fluieras de soc,

Ce-mi zice en foe,

V oi ea mi-l veti pnne In usa tirlei:

Vintl11 mi-o adia, Fluier mi-o misca, Fluiernl mi-o ziee, Oile s'or stringe,

Pe mine m'or plinge Cu lacrami de singe.

Ah, strein de mine, Mult strein in lume:

Niei un ajutor Dela Dumnezeu f?i stapinul meu>,

Muntenia ("ltuzita in «Spitalul Brineovenesc> del a «Mama Balasa», 0 gurdianen batrina, de locul ei din Crarova» - Coniemporanul, I (1881), 431-433.

VIEATA PASTOlU;ASC.l

XIX 1

~. f t ~. ~

• • • ')'1 ra e-sau ~Hl pUS nona

[slnguti, ~i tusnoua verisori, Facnti din nona surori, ~i ei asa se sfi'!.tuira:

Pe fra~ior sa mi-l omoare, Turmusoara sa i-o iee, Bani~orii sa i-i bee.

Dar 0 ealica de mioara

Se fi'icea tot sehiopaeioara : - Stapine, stapinul nostru, Tn ti-ai pus nona sluguti ~i tusnoua verisori,

li'acu~i de nona surori ;

Ei a~a se ~fatuiau

Pe tine 8a te omoare, Turmusoara sa ~i-o iee, Banisorii sa ti-i bee .

- Pe mine de rn'or omori, Tot acolo sa rna 'ngropi

In strunguta oil or,

Unde-i jocul rnieilor,

Sa puneti fluisr Ia dreapta:

Cind vtntul 0 aburi Fluiera~ul m'o pali. ~i de-o veni 0 baM Cu eaisrutul de Una Wo "ntreba de mine,

Sa spuneti ca m'am insurat - Dar pe cine, focu, a luat?

- Luat-[a] luna [umatato

E?i stelutele mai toate>.

Moldova: (Suceava) ~ $cxittoat'ea, XIII (1913), 217,

xx

Au fest trei paeurari 1$1 s'au Iuat si s'au dus ~i au gasit un mos batrln. Tare de' mos se rug au : <ia-ne, taica, pe toti slugi>,

f?i Ino~u se 'nvoia~ Pacurari pe totl ii punea, Gu oile se dueeau

E?i trei fete mi-si gasiau.

Si una din tete iute dupa Ieciorul eel mai mic se ducea.· Cind a venit vrsmea si s'au dus 1a oi, fratii DB eel mai mic l-au Iuat si I-au omorit.

L Contopita en balada Piieurarul $i sora. (d. pag. 34), care Iormeaza partea dela lnceput. Pentru alte contaminari, in. care insa abia se mai reounoaste 1'riiorita, ef'. D. Caracostea, 1JiioTita in ltfoldovu, 67; Con», lit., I,III, 14·1.

APENDICE

149i

Cind pe fata 0 'ntrebau:

Merge en ei ori ba, B'ata nimic nu vorbia, Dumnezeu aripi ti da E$i ea iute i~i sbura.

~i ei asa au udit ~i din gara ei tot se vorbian i. «Dumnezcu ne-a bstut, ca si fratele ~ mort ~i nevasta nil avem ~i la oi tot asa vom - f\edea». Dar rrriorita din gura-mi graia: <unde-i drag ~taplnul "men? L-a minoat hulda~l ? Dar huldaul nu I-a mlncat; voi sinteti blestemati, ca, pe el Ivati zdrobit I;li I-ati bilgat in pamint. Daca VOl ai;i facut asa, Ia picioare i-oi pune lancea si Ia cap fluiera>.

iSi cind £lui era mi-si horia Oile mi -si pornia.

Transilvania (Tara Hategului) - Ov. Densusianu, Gmiul din' 1hm, lictteg'ului, 180-190.

XXI1

1

Mergu-si, msrg o11e 'n munte, Tot en trei pacurarei,

ell oile dupa ei.

Cei mai mari IS veri primari, Celalalt, mai mititcl,

Aeela e mai streinel.

Sus Ia munte au sosit,

Ceia doi s'an vorovit

Pe eel mic de omorit. Pe el numai I-au mtnat Dupa apa 'ntre izvoare, S'an vorovit 8a·-1 omoare, Dupa ai1u "ntre valcele, Lui legea di i-o faceau:

Ori s3-1 puste, ori sa-l taie, Ori sa-·] pue 'ntre fartaie i Ori sa--l taie, ori sa-l puste, Ori 8a-1 pue "ntre tapuf;lte. Cmd en apa a'nturnat Oile toate-au sbierat,

1. Am gn,pat aid variautele in care M';or'ita apare sub forma de colinda, distinghidu-le numai prin cifr~~ arabc, .A~i fi putut adauga si altele pe care lc dan oulegerile, dar ele lin aduc n'Illic caracteristio, redan stereotipic ce Ilasim In variantele de aici. Ohiar dintre acestea eiteva puteau fi Hisate la 0 parte; le-am inregistrat totusi, pentru ca sa se ,vada in general tinuturile pe uncle .MiuTita cireula sehimbata in eolinda.

150

VIEA'l'A. PASTOREASCA

- Oile, oilor mele,

Ce sbierati a~a en jele?

- Cum, Iocutu, n'om sbiera, Ca a~ti doi s'au vorovit

Pe tine de omorit ?

- Pacurari, firtatii mei, V oi daea m)i~i. omori,

Pe mine ma astupati

Irr Tocutul strungilor,

In locul galeWor,

~i-mi puneti Iaucea la cap, Fluierasul la pieioare, Trfrnbituca de-a dreapta :

Vintu~ cald cind 0 sufla Lancea 8'0 legana, "Trtmbituca 0 prinde-a zice,

Oile m'or prinde-a pling;e, Oile ell lancile,

Berbecii en coarnele :

Tot in lac de miorele M'or jeli luna ,~i stele;

Tot in loc de frati de-ai mei 1\1'01' jeli-rna stejarei.

Jos la munte'ti scobort, Mama 'nairite-o iesi

f?i pe voi v'o intreba :

- Wal nost paeurar 0 veni?

- Wal vost paeurar ar veni,

D'a ramas pe cele groape, Cu oi sute si cu schioape Wi' ramas pe cele vai,

Cu oi schioape ~i eu miei.>

Maramures -- Dintr'o culegere inedita a Dvlui Tache Pxpahagi

2

Pe eel vtrfut de munte Mergu-si trei pacurarei Cn aile dupa ei,

Doi mai mari, unul mai mie, Pe eel mai mic l-au minat en galeata la izvor

Ptn'ei or face sober,

Cu galeata dupa apa

Ptu' ei or fa' judeeatiL Inapoi s'a inturnat,

Frn.tii lui l-au intcebat :

-- Ce mortita tu-ti poftesti ?

Ori din pu~ea impuscat,

Ori din sabie dimicat ? -Alta moarte nu-rni poftesc, Dara din pusca 'mpuseat

f;li din sabie dimicat.

Pe mille nu m'sstupati

Nici in verde tintirim, Nici in dalbu temeteu, Numai unde-oi zice en:

In vtrfutul muntelui, '" b lif 1 • ou cruces InO ittului,

In strunguta oil or

f;li 'ntarcntul mieilor f;li 'n urma ga18~ilo1'.

Sa>mi punoti un miel la cap, La picioare

Fluier mare

Si la cap 0 t;ritJ1bi~a. Un vint tebes 0 sufl a, Fluiera si-o fluiera, T~im?i? si-o .trim~*, Sl mielucul 1;31-0 sbiera, Crucita si-o legana

f;li oile nr'or cinta,

Oile s'or tocmi rind

f?i mi-or paste pe mormint,

Ele numai ea si-or zice:

"Ian, scoala, stapine, scoala $i ne scoate la pripoare,

Sa bern apa din izvoare,

Sa ne pastem earbunei,

Sa ne fatam mielusei, Mielusei cu coarne 'ntoarse, Cum is aile frumoase.

De Clnd tn ti-ai. adormit Iarba verde n'am paseut,

APENDICE

151

Apa rece n'am baut».

Ei. acasa si-an venit, :Mama lor i-a intrebat :

_- eel mai mie un de-a ramas? .- Tot pe vai si pe valcele Ou aile eele rele ;

Tot pe viii. ~i pe hirtoape Cu oile cele i;lehioape».

Din I't1aramure~ si din aeeeasi eulegere aD-lui Papahagi,

3

Pe uli~a, pr'intre val

Se due trei paeurarei,

Ei au prins a se sfadi

$i au prins a vorovi:

<Pe unul l-orn omori.> Dar eI numai si-a strigat: «Ca voi de m'rti omort, Tot pe mine rrr'astupati In tarcntul mioilor,

In staulul oiler,

$i voi numai ca tmi puneti La picioare

Fluier mare

$i Ia cap trtmbita,

Ca cind vintul si-o sufla

Trtmbita t;;i-o trlmbita, Fluierul si-o fluiera E;)i numai si-or auzi Oile cele ell lapte,

M'Of hori mergind pe sate, Oile cele corn ute

ThII'or han vara pe munte, Cele hiete miorele

M'or jeli vara en jele,

Rei tu, "biete miorele, Spnneti catra mama m.ea, V'o 'ntreba mama de mine Spuneti ea m'am dus la bins, Ca numai nr'am insurat

E;li eu numsi mi-arn Iuat

Tot 0 fata de 'mparat,

Sa nu fie eu banat»,

Tot de acolo :;;i din aceeasi culegere aD-lui Papahagi.

Mergu-si, mamuliea, merg, Mergu-ai trei pacurarei Pe carare, pe muncei,

Cu oile dupa ei,

N umai unu-asa zicea: «Stl-l.~i, fratilcr, sa vedem Care din cine sintem>. Cei mai mari

Nici in sftntu temeteu, Fara unde-oi zice eu.

Tot pe mine ilia 'ngropati In strunguta oiler,

In cararea' fetelor,

In tarcutul mieilor,

In drum;11 Iemeilor

$i )n eaiea voinicilor,

In strunguta sterpelor,

In calea nevestelor.

~li 'n mina men de-adreapta

Puneti-mi, trimbita,

Sa-mi zic seara dintr'insa, Ctnd vintutu si-o sufla

D:"" t.'l":' de"l,,' mama

AU, 'l;,(d.,... C~..c.i.J. 0.,

Ca s'auda trtmbita,

Cind trirnbita 0 trimbita ODe toate-or sbiera.

S! 'll min a 111.ea de-a stinga Puneti- mi, irati, fluierul :

Cind flueru-o rprinde-a zice Oile toate s'or stringe,

Ciud din Iuier de mi-oi ziee Oilo toate or plinge

Oile cele baEii :

'I'oate or sbiera prin Val. eu fluiernl 01. fluiera

$i oile m'or ointa :

Cere mindre bozarela

]\;1'01' jeli seam. "n pornele, Oele mindre si en Hni M'oe jell van~ prin sttni, Oile eele cornute

Mtndru ru'or ciuta prin munte, Oile cele balai

Toate rrr'or jeli prin vai, Oile eel," albastre

Toate m'or jeJi. pe coaste, Cele mindre ~i cu Iapte M'or [eli trecind prin sate.

APENDICE

153

Rei voi, fratiorii mei, Cind acasa iti sosi, Mamuca v'o .agodi

Ou mincare calda 'n masa f;1i en apa rece 'n vasa,

$i cn strut Verde 'n fereastra. f;1i acasa daca-ti merge, Maica "nainte v'o iesi, Mamue» vo intreba:

Frate-vosr' node-a ramas ? Spuneti c'am ramas pe munteCu oile cele eornute,

A ramas pe niste vai,

Cu oile cele ba:Jai,

A dimas scant 'n pornele Cu one cele bogarele,

A ram as printreJitrtoape Cu oile cele schioape,

A ramas pe cere' groape On aile cole schioape,

Ar veni ~i nu mai poate.>:

Numai el si-a envintan: <Pe cind aeas' oi sosi Strutuc verde 13'0 vestezi, Apa 'n vasa s'o 'ncalzi

. f;1i mincarea s'o raci, f;1i 03'0. r~ci 71ncarea,

Nil n(01 veuea cu mama, $ohan Plu'o fi Iumea, Ne-om vedea la judecata $'atuncia nnmai odata.» S'acasa dac'au venit, Maica 'mrinte Ie-a iesit,

Da fiutul men nu vine? - A. ramas pe munte,

en aile celo cornute,

A ramas pe niste vai

Ou oile cele bJ:JJai,

A ramas ~eara 'n pornele Cu oile cele bogarele,

152

VIEA'j'A. PASTOREASCA

Is veri primari,

eel. mai mic - Skein voinic.

Numai el a zis asa : <Hei tu, fratiorii mei,

N umai ell ca si-oi muri, Pe mine m'iti ingropa

In virfutul muntelui, De-a umbruta hradului. In locut de eopirseu Puneti scoarta de durzau E;li in locut de sala~

Puneti scoarta de buhas, 1;li de-a mina de-a dreapta Tot imi puneti trirnbita, La cap puneti galeata,

Si de-a mina de-a stinga Tot Imi puneti fluierul,

Ca cind vintnl si-o sufla Trtmbita 0 trtmbita, Fluierul 0 fluiera,

Galeata 0 suspina

Ca nu mulgeti in dtnsa.»

Tot de acolo si din acceasi culegere.

5

Mcrgu-~i trei pacnrarei eu oile dupa ei,

Cel mai mare-i V3,1' primal', Cel mal. mic a rapt si-a zis : «Hei tu, Hitiuh1~ul .meu,

Numai eu ctnd voi muri Pe mine ca sa rna 'ng:l'Oape In strunguta oilor, -

Sub fundul galeti1or,

S'aud vinul cinruind

f;li mindrele tropotind>.

Tot de acolo si din aceensi culegere.

Mere trei veri primavarei, Is t;;strei paeurarei,

Cu oile dupa ei,

Sus Ill. verdele munte

La iarba pina 'n gcnunche. Acolo dac'au sosit

Numai pe cela rnai mic, Care era mai streinic, Dupa apa I-au miuat,

'Pina lege a i-au gatat.

Pina apa a 'mpartit Legea lui ea i-au gatit :

Pe dtnsul de omorit, Da e1 bins-a auzit

f?i ·e1 numai cI(; si-a zis : «Prna apa mi-arn luat Voi legea mi-o ati gatat; Pina ap' am impar~it,

Da voi lege" mi-ati gatk Hei in, fdttio,:ii mei, Daca voi m'i~t omori,

Pe mine nu rna "ngropati

154

YIEA1'A PASTOREASCA

A dimas printre htrroape, A ramas pe cele groape

Cn oile cele schioaps, War veni si nu mai poate>.

Maramuros -- $exiiioarca, XVIII (1922), 148-149.

7

Oile-or pleoa

La etina batrina, Unde iarba creste,

In patru se 'mplete~te, f,ji s'or adapa

In Dunarea mare ... » Dunarea zicea

Cil i .1e-o 'nneca; Dalb de pacurar'

EI se lauda

f,ji din grai graia

Cll. lui nu-i e frica, C'are berbecut docai Cu coarnele 'n vtnt, Cu late de argint, Razima 'n pamint, In coarne or plemni, Oile-or porni

In virfurile muntilor, In adincul vailor.

Pe pieior de munte les oile 'n frunte t;)i 'naintea lor

Merge Dinu Constandin, Din zile mai mie,

Din trup mai voinic ... - Mica miorica,

Ce stai singurica,

De apa nu-mi bei,

Nici iarba-. nu-mi pasti ? - Cum en rr'oi sta,

Cil doi ortaei ai ti1i

Ei se tot vorbesc

t;)i se gomotese

Cum sa te omoare

Si sa te ingroape

In tirla oil or,

In [ocul mioilor,

Fluiera la cap 8'0 puna. Vintn-o abura,

Fluiera 0 ~ipa,

Transilvania i'.fara Hategului) - Ov. Densusianu, Graic! din TU'a Hategului, 219-220.

8

Colo sus pe munte 'n sus, Hoi lerui, Doamne,

81nt vre-o opt sute de 01 s: vre-o opt pacurarei,

. Numai unu-i streinel,

E;!'o 'nchinam en sanatate.

f,ji pe-aeela l-au minat Sa bata oile 'n jos. Pin' oile Ie batea

Lui grea lege ca-i faeea :

Ori sa-l puste, ori s3:-1 taie, Dara e1 din grai graia :

- Pe mine nu ma'mpuseati,

APENDICE

Numai capul mi-l luati. ~i pe mine rna 'ngropati In strunguta oilor Q" • ".] "J ",'1 n JOCU\U, mieuor.

Pe mine lut nn puneti, Numai draga "luga> mea Pue drag fluierul meu. ~i cind vintul 0 sufla Fluierul dt m'o cinta. Cite oi mindre, balai,

Transilvania (Turda) - A. Blrseanu, Cincixeci de colinde, 20~21.,

9

Pe ritul cu fIorile, Dimineata lui Craciun, Mindru joaca, oile.

De joc cine Ie zicea ? Pacurari cu fluiere, Dar Ia oi cine era? Opt r-acurarei, pares. Dintre opt pacurarei Streinu-i unul din ei, ~i pe el ca I-an minat Sa tntoarcs oile.

Pe cind oile-a 'nturnat Grea lege i s'a gatat:

Ori '33:-1 puste ori sa-l taie, De viea~a sa-l despoaie, Cind legea $i-a auzit

Catra ei as'a grait:

Toate m'or ctnta pe val; Cite oi mtndre, saine,

Toate m'or einta pe mine; Cite oi mindre, eornute, M'or cinta pe virf de mnnte. Ctnd 0 snfla vintn 'ncet ~i'or cinta ca pe-un secret; Cind 0 sufla vtntul lin

M'or cinta ca pe-nn strein>.

«De voiti ca en sa ptei, Sa m'ascultati, fratii mei; Pe mine nu rna, 'mpu>\lca~i, Cii pe mine rna 'ngropati Colo 'n strunga oilor, Unae-i jocul mieilor :

Cu lut nn m'aeoperiti ; Fluierul mi-l punati cruce, Vintul 0 sufla si-o zice, Vintu-o zice, turma 0 plinge. SaracHe oi bi:iJai

Jalnic m'or cinta pe vai; Saracile oi eornute

J alnic m' or emta pe mnnte; Saraeile oi saine

Jalnic m'or crnta pe mine».

Sa £ii gazdlt vesel, bun, C'a ajuns Sfintul Cracilln.

Transilvnnia (Strimbu) --- Gasceta JJ~n8£lvaniti, 1899, 13 decernbre..

10

Colo 'n [os pe sssurele Urea turma de oi se vede,

Da la ele cine sede ?

Da vre-o opt pacurarasi ; Numai unu-i streinel,

i;li pe-acela mi-l minara

156

YIEA1'A PASl'OR],;j,SM

Sa: intoarea oile, Pina oile 'ntorcea

Cei ~apte lege-i facea. Cind la ei ea se 'II torcea Ei il prind a-I intreba:

.- Frate, cum lti vrei moartea :

. Ori puscat, ori sage-tat, Ori caputul jos luat ?

- Nici pnseat, nici sagetat, FiiTa oapul jos luat,

~i pc mine ma 'ngropati La strunguta oilor

La jocutul mieilor, F'luierasul men eel drag Mi-l puneti, ortaei, la cap, Ca vintul ctnd 0 sufla Fluierul 0 fluiera,

Oile or lnturna :

Oile cele cornute

Mindru m'or cinta pe munte; Oile cele bilJili

Mindru m'or data pe viti; Oile cele saine

Mtndru m'or cinta pe mine",

Transilvania (Rodna) - Gaxeto. Traneiloanici, 1896, 15 decembre.

11

In strunguta oiler, U nde-i jocul mieilor,

Pe min' pamint nu tipati, Far' draga gluguta mea, F'luierita din curea.

Cind vintul 0 tragana Fluieri(a rni-o einta;

Cind vintul 0 vijii Fluierita mi-o hori

~i oile m'or jell:

Celea comuto

Colo pEl sub munte, Odea bilUii . Pe linga vai.»

. Colo sus, Doamns, mal sus Sint la opt turme de 01 8,i ell opt pacurarei, Streinei unul din ei.

Tot pe asta I-an minat De oile-a vntnrnat,

Pin' oile le abiHea

Lui grea lege Ii fi'icea:

Ori sa-l puste ori sa-l taie. El din grai asa gdiia:

<Pe mine nu rna 'rnpui;leati, Nnrnai capul 1111-1 Iuati ' f;li pe min' sa :rela 'ngropati

Transilvnnia (Muras-Ludos) -- Gaxeta Traneittariiei, 1892, 13 decembre.

12

Sus IaJn1.111Lf', priatre viii, Sint opt turmute de 01

8,i ell opt paeurarei.

I

Da pe unnl mi-l minara Sa-si tntoarca oile. Cind oile le /atorcea Lui grea legeii faeea :

Ori 8iH ptl~te ori sa-l taie.

"Pe mine nu ma puseati, Fara caput mi-l Iuati

~i pe mine rna 'ngropati In strunguta oilor,

In jocutul mieilor; Draga fluierita mea Inpropati-mi-o 'n pamlnt

APENDICJI!l

157

Cu doputul catl'a vint,

Ctnd vintul 0 tragana

Toate oile-or juca.

Cite oi mindre, balai,

'I'oate m'or plinge pe Val; Cite oi mtndre, corn ute, Toate m'or plinge pe munte>.

Transilvania (Ceanu-de-sus) -- A. Viciu, Colinde din Ardeal, 167-168.

13

Fara capul mi-l -Iuati

t;\i pe mine ma 'ngropati In staulul mieilor,

In strunguta oilor;

Pe mine pamiut nu puneti, Far' scumpa gluguta mea ~ i fluiera la cnrea,

Ctnd vtntnl 0 t,ragana Ftuierita mi-o cinta :

Oi, oi, oi, mindre corn ute Mindru m'iti cinta pe munte, Oi, oi, oi, mindra motato Mtndru m'iti ciuta pe sate».

Trei paourarasi pe munte, Hoi Ieru-mi, Doamne! Dei mai mari is veri primari, Cel mai mic e streinel Ca s'o luna do inel, Toti pe el ea mi-l miua Sa baHl, oile 'n sat. Pina oi!e batea Mare lege ii facca :

Ori sa-l puste ori sa-l taie. EI din grai asa graia : «Pe mine nu 'rna - puscati,

Transilvauia (Ciungs) - Ibid., 1138.

14

O· VI t . '~]t·

'" rr. ~a- pu.~ B 01'! s!~- aze.

]U din f!;ral asa graia-re : «Pe mine nu m'iti Impu~ea, Nici capul nu mi'ti taia, C'am 0 gluga en cures, Fluiera-i bagata 'n ea ;

Cind vurtul 0 tdlgana Fluiera 0 rasuna,

Oile 8'01' intnrna,

Trei paeurarei pe munte, E;)i toti trei stnt frati de cruce, N umai unu-i singurel Ca i6 lume de inel, Tot pe el ea si-l mtna Oile de le 'nturna. Pin' venia ~i pin' venia :Legea lui ca i-a facea :

Transilvauia (Bistra) - Ibid., 158-169.

158

YIEA:fA PASTOREASCA

15 Lui grea lege ca-i facea-re,.

Ca pe €I ca sa-l omoare.

Sub dumbrava muntelui, Da si el din grai graia-re :

Dimineata lui Craciun, <Pe mine daea m'omoriti,

Siut nona pacurarasi, Pe mine ma tngropati

Diminesta lui Craciun. In strunguta oil or,

Cel mai mare jos pe mare, Colo 'n [ocul mieilor.>

Cel mai mie e streinel, Da pe el cine sa-l cinte ?

Streinel ell, ~'nn inel. Da, zan,:l. lui oi ceJe multe,

f;li tot pe e1 il minara Da, zau, cele baH11ai,

Sa tntoarca oile-re. Da ~i cele ochisele

Cind oile Ie 'ntorcea-re Sa-l cinte pe el de jele.

'I'ransilvania (Muntii spuseni) - Eoaia poporului; Sibiu, 1898,. 20 decem bre.

16

])e-o crueita mrca 8,i de-o fh;ierica, Vintul etnd 0 bate Prin oi va razbate, Flnieru-o doini, Oils-or grai,

Pe min' m'or boci : «Same gazda nost Ne-a dat adapost

Si ne-a hi'iranit

Cu iarba frumoasa Pe Ill, umbra groasa, S,i ne-a ada pat

La izvor curat»,

Colo sus Ill, munte Neaua-i de-un genunche. Stan trei pacnrari S,i trei lotri mari. Lotrii se vorbira Pe streini s'omoare, Streinii-auztra, Catra ei graira: «Davi de omortti-ne ~i 'ngropa~i-lle In usa streinilor, In pragul vocinilor, S,i ne puneti voi

Transilvania (fara alta indicatie) - T. Pamfile, Oraciunul, 76.

17

Sus in plaiul muntelui Sint trei lari

Pacurari,

N umai unul streinel. Da-l mina s'abata oi, Ptna oile-abatea

Lui grea lege de-i facea :

Tot pe e1 ca 8a-l omoare.

'El din grai asa grai:

«V oi daeli nr'iti (<IDOl'l, 'Tot pe mine n:ca 'ngropati In strunguta oiler

$i 'n jocutul mieilor, Ou {flueta rna mvaliti, Flui;ru:l puneti 1", cap, Impltntati-I In 'pamint ell hudele catra vint,

Transilvania (Ciubanea) Acad. rom. 4554, T. 203.

18

Trei pacurari,

Hoi lerui, Doarnue, La 0 turma de oi, Le miua la munte, La cele mai multe. "Nainte Ie iasa ::\'Itndra i?i frumoasa Fata deznaior,

Cu guler gal bin. Unul euvinta :

APENDlCE

159

Ca ctnd vintul 0 sufla Fluierul mtndru-o cinta :

Oile eele saine

Mmdru m'or einta pe mine; Oile cele baUG

Mindrn m'or einta pe 'Vai; Oile cele corn ute

Mtndru m'or cinta pe taunte>.

Chestionarul N. Densusianu, ms.

«Asta oi lua»,

Cei doi euvinta :

«Tu de-o vei ina,

N oi te-om sag eta

Si te-em ingropa

In staur de oi,

In jocul de miei, Fluierul cel drag

ri I-om pune steag, Fluierul cel dulce ri l-om pune eruce».

Tot de acolo - Goaeta Transilvaniei, 1885, 24 decembre.

Colo'n sus, Doamne mai sus, FIorile dalbe,

Sus la virful muntelui, Tlmbla-un pacut ar la oi Cu fluierul fluierind, 'I'urmulita Inturnind.

1. Colinda aeeasta este de fapt cea fourte raspiudita in care eiobanul spune oilor ea trebue sa Ie paraseasea. Ell. aratll insa Ia sfir~it eontaminarea eu Miorii«.

160

VIEATA PASTOREASCA

Fluier tace, Turma paste :

Fluier zice, Turma p1inge.

Ciod en flllierul tacea

El din grai a~a gdiia: .gLitsa-f vu]voi la Iupii, oi, C'am albit la cap ca voi», Oile toate plingeau,

Oatra domnii lor ziceau : <Staptne, BU ne lasa

Cil de tine-om asculta,

Si tu nu ne pari'isi,

Cil noi bins te-om griji L[!, 81n-Jorz

C'UD miel frumos, l"a Pascj~a

Cu jinti~a,

I~a .Ispas

Ti-om du ~i ea~. Daea-i mud undeva

N oi pe tin' te-om Rl,itep""" In cimpul ell florile, Unde bat vinturile. Dintre Hoi oele balai

Mult te-om mai plinge pe vai;. Dintre noi eele cornute :Mult te-8m mai pllnge pe

[munte».

Transilvania (Boioreni) - Gw:eta 'Iromcilooniei, 1895, 10 deeembre.

20

Trei pacurari slut pe munte, Leru-i Domnul,

Si vorbesc de zile sfinte, Din parinti stnt pacurari $i toti sint veri primari. Pacurarul eel mai tinar 'foata ziua sufla 'n fluier Si de turma sa se uita $i pier oi in sarna multa, Ceia!al~i inte1f'geau

Se vorbeau, legea-o £aceau Pentru ce nu Ie-a pa.zit

$i 1a Iupi le-a para.sit.

$i·j desleag'o judecata

Ca de spnda sau sageata $i de mina lor sa piara, Soarele sttnd de seara,

Sa,·1 astupe eli mohoare Inca 'n fa,sarit de scare. <Paeurari, rna judeeati, Dara capul nu-mi tliiati, Ci de :vreti rna sageta~i

$i va rog ma 'mmorrntntati In strungutaoilor,

In eel strat al florilor, $i va rag a m'astupa

Cu cea gluga neagr'a mea, Fluierul dela curea,

Ca en v'intuI' eu slut Irate $i de-o 'neepe trist a bate Glugll~bara s'o misea Fluiera~ul 0 oint .. :

<Oi frumoase si earunte, Mindru v'am etntat pe munte ; Berbeci ~i mielusei, Blestemati pe sotii mei

APENbiCE

161

Ca mau sagetat in stina

~i nu stiu :oil fin de vina>, Cel mai tinar ca muria, Vtnturile il batea,

Glugusoara se misea, Fluierutulfl cinta,

o "nchinhm spre sanatate.

Trnnsilvania si Biinat -- At. Marieuescu, Colinde, ed. a dona, Bucuresti. 1861: 164.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->