Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Organizatie socio-profesionala
Juramantul
(solidaritate, profesionalism)
Hipocratic
Independenta profesionala
Justitie, egalitarism
Pro-viata, NU eutanasiei si NU avortului
A nu face rau (non-vatamare)
Beneficenta
Competenta, profesionalism
Egalitate
Non-discriminare, justitie
Fidelitate, loialitate
Onoare, responsabilitate
Jur pe Apollo medicul, Asclepius, Hygeia si Panacea, si iau ca martori pe toti zeii si zeitele, ca voi pastra dupa
abilitatile si judecata mea urmatorul juramant si intelegere:
Sa il consider pe profesorul care m-a invatat aceasta arta egal cu parintii mei; sa impart cu el traiul meu, si
atunci cand va fi in datorie de plata, daca va fi nevoie, sa contribui pentru a-l ajuta; sa ii consider pe copii sai
ca pe fratii mei pe linie barbateasca si sa-i invat aceasta arta daca vor dori, fara taxe ori fara vreun acord
scris, si invatandu-i , sa impart cunoasterea acestei arte catre fii mei, catre fii profesorilor mei si catre
discipolii care au prestat un juramant dupa legile medicale, dar nu si catre altii.
Voi folosi prescriptii pentru a ajuta pe cel bolnav dupa abilitatile si cunostiintele mele; dar si ca sa tin departe
orice vatamare si injustitie.
De asemenea nu voi da nici o substanta letala chiar daca mi se cere si nici nu voi sfatui n aceast privin.
Tot aa nu voi da unei femei remedii pentru a induce avortul. Voi pastra in puritate si curatenie viata si arta
mea.
Nu voi folosi cutitul, nici chiar pentru cei cu pietre, dar voi permite sa o faca celor care practica aceasta
munca.
Si in oricate case as putea sa intru, voi intra spre binele bolnavului, tinandu-ma departe de orice injustitie din
vina mea ori prin inselaciune abtinandu-ma de la placerile iubirii cu femei sau barbati, fie ei liberi sau sclavi.
Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legatura cu viata aceluia si care nu
trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu privire la cele ce nu se pot spune.
Daca va fi sa tin acest juramant cu credinta, fie sa ma bucur de viata si practica artei mele respectat de catre
toti oamenii in toate timpurile; dar daca il voi incalca sau voi jura stramb, contrariul sa mi se intample."
"Dumnezeul meu, pune in inima mea iubirea pentru arta si pentru toate creaturile.
Sa nu accepti ca setea de castig si de glorie sa imi influenteze arta, pentru ca
dusmanii adevarului si ai iubirii de oameni sa nu ma poata abuza ori sa ma
indeparteze de la datoria mea nobila de a face bine copiilor tai.
Sustine forta inimii mele pentru ca sa pot fi intotdeauna gata sa servesc atat pe cel
sarac cat si pe cel bogat, pe prieten dar si pe dusman, pe cel bun cat si pe cel rau.
F, Doamne, ca in cel atins de boal s nu vd altceva dect omul suferind.
Fa astfel ca spiritul meu sa ramana liber si clar la patul bolnavului si sa nu se
rataceasca inainte de a inregistra tot ceea ce experienta si stiinta m-au invatat.
Fa astfel ca bolnavii sa aiba incredere in mine si in arta mea pentru a urma sfaturile
mele si prescriptiile mele. Indeparteaza de patul lor pe sarlatanii inarmati cu miile lor
de sfaturi si pe cei care stiu tot pentru ca vanitatea poate esua cele mai bune intentii
ale artei si conduce adesea spre moarte.
Daca ignorantii ma blameaza fa astfel ca iubirea mea pentru arta sa imi fie
aparatoare si sa ma faca invulnerabil pentru ca sa pot continua fara sa tin seama de
prestigiul, renumele si varsta dusmanilor mei. Da-mi Doamne, indulgenta si rabdare
pe langa bolnavii incapatanati si grosolani.
Fa astfel ca sa fiu ponderat in toate, dar fara limita in iubirea pentru stiinta. Nu ma fa
sa cred ca pot totul. Da-mi forta, vointa si ocazia de a cunoaste mereu mai mult.
As putea astazi afla lucruri nestiute ieri intrucat arta este mare dar spiritul omului
este patrunzator si mereu mai in fata.
F-m s in seama, n faa celor din breasla mea, de sfaturile celor cu adevrat
tiutori i ale celor dornici s m nvee s neleg, intrucat mare i necuprinsa este
ntinderea tiinei!
O buna vointa este buna nu pentru ca efectele sau rezultatele ei sunt bune ci
pentru ca e buna in sine. Chiar daca nu va avea nici un rezultat bun ea va straluci
ca un giuvaer, ca o valoare in sine (Imm.Kant).
Astfel rezulta ca binele nu se regaseste in rezultatul actiunii ci in calitatea vointei si
exercitiul datoriei spre a atinge acel rezultat (in actiunea insasi).
Binele ca finalitate, consecintele/rezultatul (finalul) actiunii devin irelevante pentru
a defini moralitatea actiunii intrucat sunt necontrolabile la momentul actiunii si nu
pot exprima binele la momentul in care alegerea acestuia (calea binelui) era
definita doar de catre calitatea vointei si diligenta actiunii (sarguinta efortului).
Valoarea morala a actiunii nu decurge astfel din consecintele sau rezultatul pe care
actiunea o produce (care deseori nu poate fi cunoscut, anticipat ori garantat) ci in
calitatea vointei agentului (fapta buna pentru motivul bun) si diligenta pentru
mijloacele corecte (sarguinta pentru a alege mijloacele corecte) si care deopotriva
conduc actiunea agentului.
Astfel responsabilitatea medicului revine pentru calitatea vointei sale si alegerea
mijloacelor actului medical dar nu si pentru rezultatele ori consecintele actiunilor
ce sunt intreprinse in exercitiul datoriei implinite cu diligenta.
Valori (personale,
culturale)
Datorie
(obligatie
morala)
Comportament,
gandire, actiune
Datorie
(obligatie
morala)
Rezultate
Onorabilitate
Empatie, umanitate
(profesionala, individuala)
Loialitate
Fidelitate
Confidentialitate
Catre sine
Datorie
Competenta
Profesionalism
Proprii valori
Exercitiul datoriei
Datoria este o obligatie morala. Poate fi:
asumata sau neasumata
impusa sau autoimpusa
Competenta
Mai intai oamenii au gandul si dorinta binelui pentru celalalt (benevolenta exclusiv o virtute-)
Obligatia morala
Benevolenta (bene = bun; volens = vointa, lat.) = dispozitia (dorinta) de a face bine bine (intentia buna)
Beneficenta (beneficentia/beneficentiae = bunatate; benefactum, bene = bun; facere = a face; beneficus = beneficiu,
lat.) = a face bine (actiunea buna) cu un inteles specific de bunatate, caritate.
Beneficenta constituie o virtute (calitate de caracter) dar si o datorie (obligatie morala).
Elementele beneficentei (conceptul larg al beneficentei, Wiliam Frankena, 1964):
1.
a nu face rau (non-maleficenta)
2.
a opri raul
3.
a indeparta raul
Conceptul ingust al beneficentei, James
4.
a preveni raul
Childress, 1970
5.
a face bine
Asociatia Medicala Mondiala (WMA) * este organizatia mondiala a medicilor care a luat fiinta dupa al doilea Razboi
Mondial si promoveaza cunoasterea eticii medicale si moralitatea practicii profesionale.
In acest sens si-a asumat sarcina formularii si actualizarii codurilor, normelor morale si regulamentelor menite sa
indrume medicii spre a cauta si gasi binele pacientului lor, urmarind sanatatea pacientuliu ca principala indatorire.
Since it was founded in 1947, a central objective of the WMA has been to establish and promote the highest
possible standards of ethical behaviour and care by physicians. In pursuit of this goal, the WMA has adopted global
policy statements on a range of ethical issues related to medical professionalism, patient care, research on human
subjects and public health. WMA Council and its standing committees regularly review and update existing policies
and continually develop new policy on emerging ethical issues.
The WMA serves as a clearinghouse of ethics information resources for its members and cooperates with academic
institutions and global organizations concerned ethical matters, as well as individual experts in the field of medical
ethics.
The WMA has adopted numerous policies that are recognized internationally as the global ethical standard for the
topics they address. The following selection represents some of the most important ethics policies of the WMA **.
Printre actele emise de WMA se numera:
Declaratia de la Geneva, 1948
Codul de la Nuremberg, 1949
Codul International al Eticii Medicale, 1949
Declaratia de la Helsinki, 1964 cu privire la cercetarea pe subiecti umani
Declaratia de la Madrid cu privire la Eutanasie , 1987
Declaratia cu privire la drepturile pacientului Lisabona, 1981, etc.
*http://www.wma.net/en/30publications/10policies/index.html (accesat 10.03.2014): aveti listate dupa prima litera a documentului toate
documentele care reglementeaza moralitatea practicii medicale pe teme.
** http://www.wma.net/en/20activities/10ethics/index.html (resurse de politici)
(http://archive.hhs.gov/ohrp/irb/irb_appendices.htm#j6 )
http://www.lifeissues.net/writers/irv/irv_214needtoknow.html)
4.
5.
6.
7.
8.
1.
2.
3.
4.
Un medic se va comporta fata de colegii sai tot asa cum si-ar dori ca
acestia sa se comporte fata de el.
Nu va submina relatia pacient-medic a colegilor in scopul de a atrage
pacientii.
Cand este medical necesar va comunica cu colegii care sunt implicati in
ingrijirea aceluiasi pacient.
Aceasta comunicare va respecta confidentialitatea si va fi limitata la
informatia necesara
LECTURA OBLIGATORIE
CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012 al
Colegiului Medicilor din Romnia, EMITENT: COLEGIUL
MEDICILOR DIN ROMNIA. PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr.
298 din 7 mai 2012
[http://www.cmb.ro/legislatie/codulDeontologic/cod.pdf]
DECLARATIA DE LA GENEVA, 1948
CODUL DE LA NUREMBERG, 1949
CODUL INTERNATIONAL AL ETICII MEDICALE, 1949
LECTURI RECOMANDATE
Declaratia de la Helsinki, 1964 cu privire la cercetarea pe subiecti
umani
Declaratia de la Madrid cu privire la Eutanasie , 1987
Declaratia cu privire la drepturile pacientului Lisabona, 1981
http://www.wma.net/en/20activities/10ethics/index.html (resurse de politici)