Sei sulla pagina 1di 3

Nunta Zamfirei

George Cosbuc

Talent precoce, George Cosbuc versifica, in stil popular, basme, snoave, legende si balade care
urmau sa constituie o epopee nationala si populara, care a ramas numai un proiect. Poetul a ilustrat satul
ardelenesc, cu obiceiurile si traditiile lui, evidentiind virtutiile morale ale taranului roman.
La inceputul secolului al XX-lea, a infiintat impreuna cu Alexandru Vlahuta revista Samanatorul,
care a dat numele curentului literar - samanatorism- prin care se promova o simpatie deosebita pentru taran,
cu scopul de a promova o literatura care sa se situeze in mijlocul istoriei si al traditiei.
George Cosbuc este considerat un poet solar, al carui vers echilibrat, in care domina optimismul si
dorinta de a trai. In opera lui se armonizeaza elemente clasice cu elemente romantice. Este romantic prin
raportarea la folclor si prezenta elementelor fantastice. Printre cele mai importante opere ale sale pute
aminti: La oglinda, Moartea lu Fulger, Balade si idile.
Lucrarea Nunta Zamfirei a fost poblicata in revista Tribuna, din Sibiu, la care autorul era
redactor si fusese scrisa cu intentia de a face parte dintr-o proiectata epopee pe motive populare, din care nu
au ramas decat cateva fragmente. Alaturi de "Moartea lui Fulger", poeziile vorbesc despre evenimentele
capitale din viata satuli, cum sunt nunta si ritualul inmormantarii.
In "Nunta Zamfirei", Cosbuc urmeaza pe Eminescu din "Calin - file de poveste" insa cu mjloace
absolut proprii, zugravind in culori vii o nunta din poveste, desi cadrul si atmosfera redau o nunta
taraneasca.
Poezia este o balada culta, deoarece este o specie a genului epic de dimensiuni medii, cu numar
restrans de personaje in care se prezinta evenimente istorice, itologice sau folclorice, si in care elementele
epice se intrepatund cu cele lirice. In poezie, elementele epice sunt evidentiate prin existenta personajelor
(Zamfira, Viorel, Sageata), existent unui natator obiectiv, cu scurte interventii mai ales prin interogatii
retorice Dar ce sa scriu eu?, dar si prin prezentarea firului epic pe momentele actiunii.
Tema centrala a poeziei este prezentarea ceremonialului nuntii, pein armonizarea elementelor reale
cu cele fantastice. Motivele care contureaza tema poeziei sunt: motivul nuntii, vantului, universului,
vulturilor, horei, cununiei, ospatului.
Visul lui George Calinescu a fost de a realiza o epopee in care sa prezinte cele trei momente
esentiale din viata oamenilor: botezul, nunta, inmormantarea. Acesta reuseste sa plublice doar doua
momente, nunta si inmormantarea, in Nunta Zamfirei si Moartea lui Figaro.
Din punct de vedere structural, poezia Nunta Zamfirei este impartita in 28 de strofe, cu o actiunea
lineara prezentata pe momentele subiectului. Fiecare strofa cuprinde cate sase versuri, formand strofe
setime, cu masura de opt silabe primele cinci si patru silabe ultimul, si cu rima imperecheata.
Poezia Nunta Zamfireiare o actiune lineara, continutul putand fi prezentat pe momentele
subiectului in inlantuirea lor fireasca. Expozitiunea reprezinta o hiperbolizare a universului, evidentiata prin
frumusetea nuntii. Rolul strofelor de inceput, cu caracter pur narativ, este de a ne introduce in spectacolul
nuntii. Cosbuc se simte alaturi de nuntasi, le impartaseste sentimentele si povesteste in graiul lor. De aici
formula de debut: E lung pamantul, ba e lat, parca desprinsa din basmele noastre populare, facand posibila
imprecizia temporala si spatiala a nuntii, dand astfel impresia de permanenta a acestui eveniment, ce revine
mereu in viata poporului." Unicitatea personajelor, bogatia lui Sageata, frumusetea fetei sale prezentata cu
ajutorul superlativului absolut, ca la eminescu, cuvantul "frumoasa" este repetat de trei ori in text. puritatea
Pagina 1 din 3

fetei este subliniata cu ajutorul metaforei icoanei "icoana-ntrun altar s-o pui..". tot in expozitiune este
prezentat si Viorel, viitorul mire, un tanar frumos, cu caracter pozitiv fiind subliniat prin versul "El a venit
dintr-un afund de rasarit." Inceputul poeziei subliniata, totodata faptul ca alegerea casatoriei intre cei doi se
face doar pe baza iubirii.
In intriga este prezentat momentul in care se impartaseste vestea casatoriei dintre cei doi. In aceste
versuri este sesizabila dorinta de participare a intregului univers la realizarea prin nuntire a unei noi familii.
Desfasurearea actiunii prezinta toate evenimentele care inglobeaza ralizarea ceremonialului nuntii, o
adevarata pagina etnografica ardeleneasca. Actiunea incepe prin trimiterea invitatiilor in toate cele patru
colturi ale pamantului si primirea raspunsului pozitiv pe care il dau toti imparatii universului, fiind subliniat
elementul fantastic prin hiperbolizare nuntasi din 90 de tari s-au rascolit. Remarcabila este pregatirea
printr-o vestimentatie specifica a imparateselor care onoreaza prin imbracaminte nunta clor doi (Hainele de
pe feciori/sclipeau de argint). La nunta celor doi participa din personaje mitologice: Grui, ???, Rusandra.
Autorul foloseste aliteratia cu rolul de a sublinia ritmul alert al pregatirilor de nunta prin vulturi vantul viu
vuia.
De asemenea, este prezentat alaiul mirelui, insotit de flacai, nuni/nasi si alti nuntasi, avand un
staroste in fruntea lor, pe craiul Paltin. Frumusetea nuntii este descrisa de bogatia florilor de mai, lucru
evidentiat prin intermediul interogatiilor retorice, care arata subiectivismul autorului (Dar ce scriu eu?).
Alaiul mirelui este cel obisnuit de la sate. Radvanul lui Viorel, incarcat cu nanasii, cu socrii mari
si cu nuntasii este insotit de flacai calari, asa-numitii vornici. Semnul de plecare la cununie e dat de vataf,
personaj nelipsit in nuntile taranesti prin rolul sau bine definit de maestru de ceremonii.
Alaiul se indreapta spre locul de nuntit, spre casa miresei. Intalnirea dintre cei doi tineri prilejuieste
realizarea portretului Zamfirei, zugravit in culori vii, precise, care au menirea de a fixa insusirile fizice si
sufletesti. Poetul insusi se arata uimit in fata frumusetii Zamfirei si cauta sa-l convinga si pe cititor,
declarand: Frumoasa cat eu nici nu pot/ O mai frumoasa sa-mi scot/ Cu mintea mea
Specificul naional este exprimat prin: mituri, tradiii, jocuri, obiceiuri, datini, ritualuri, nume,
imagini, portul construind un univers rural romnesc. Hora propriu-zisa este descrisa magistral, vizual si
auditiv, intr-un tablou plin de miscare. Imaginea initiala consta in miscarea simetrica a dansatorilor cu pasi
numarati spre stanga si spre dreapta, dupa o regula cunoscuta a dansului.
Urmeaza jocul mainilor care se prind si se desprin in aceeasi cadenta maiestuoasa, pregatind cercul
horei. Poetul obtine efecte artistice deosebite prin folosirea verbelor cu valoare dinamica, repetitiva (se
prind, se desprind, s-aduna, se intind) dand senzatia de vesnic repetabil. Ultimele versuri surprind
ritmul sacadat al jocului ajuns la final.
Urmeaza, bineinteles, ospatul ca a durat patruzeci de zile-ntregi. Personajele, oaspeti rari din
nouazeci de tari, intregesc atmosfera hiperbolica.Punctul culminant este reprezentat de momentul cinei,
ospatul. Acesta este redat cu ajutorul hiperbolei (un rau de vin), elementelor fantastice, Barba cot participa
natural la acest ceremonial. Intreaga nunta a tinut patruzeci de zile.
Deznodamantul este preprezentat de urarea pe care o face Mugur imparat celor doi miri, adica
implinirea familiei prin venirea pe lum a unui copil Si un print la anu/ Bland si mic/ sa creasca/ mare si
voinic!
Ca i n cazul lui Creang, constatm faptul c George Cobuc este un erudit al culturii populare.
Atitudinea critic este redus la cteva elemente de umor, cu care-1 nsoete pe Barb-Cot sau pe brboii
regi, fiindc de-i porneti sunt greu de-oprit.
Elementele clasiciste se fac simite prin faptul c eroii au un aspect ideal n mprejurri ideale, prin
elementele care sugereaz conceptul de armonie i echilibru (trmbii, muzici, tilinci), prin cultivarea
modelului moral al lumii rurale romneti.
Stilul lui George Cobuc este romantic, cu elemente clasiciste i realiste. Astfel, metaforele de tip
romantic: Icoan-ntr-un altar s-o pui, roiuri de-mprai se mpletesc cu aliteraiile:Prin vulturi vntul
Pagina 2 din 3

viu vuia, cu simbolurile vegetale: Un trandafiriu vi prea, cu epitetele realiste: mers iste, gnd
rzle, prul cre, brboii regi, sfetnicii-nvechii,cu simboluri ca: semn din steag, bru de-argint,
Soare/e mirat sta-n loc. Analiza n profunzime aduce argumente pentru apartenena lor la mai multe
estetici. Astfel, metonimiile: Sunt grei btrnii de pornit, / Dar de-i porneti sunt grei de-oprit! Srea
piticu-ntr-un picior sunt att de subtil contextualizate, nct nu se pot face distincii de apartenen la o
anumit estetic.

Pagina 3 din 3

Potrebbero piacerti anche