Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
FACULTATEA DE INGINERIE
PROIECTAREA
PRODUSULUI
„FUSTĂ SCURTĂ ÎN 6 CLINI”
MĂRIMEA: 46
David Elena
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
Semestrul II
INTRODUCERE
2
Descrierea produsului
3
1.2. Schiţa Produsului
4
5
6
l.3. Alegerea materialului
7
- proprietăţi fiziologice
Durabilitatea materialelor (ţesături, tricoturi) este proprietatea de a se
purta fără a se distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
Acest indiciu caracterizează comportarea în exploatare într-o măsura
mai mare decât sarcina la rupere sau la alungire, rezistenţa.
În timpul purtării fîrul ce constituie materialul textil sau fibrele nu sunt
suprapuse aproape niciodată acţiunii instantanee de intindere care să
depăşească rezistenţa de rupere.
Materialul se distruge ca urmare a acţiunii unei sarcini îndelungate şi
repetate progresiv sau regresiv care nu se manifestă neapărat şi întotdeuna
prin ruperea materialului şi în general prin schimbarea formei datorită
informaţiilor plastice.
Rezistenţa la uzură prin frecare este unul din paramerii cei mai
importanţi pentru apreciera durabilităţii în exploatare a ţesăturilor şi a
tricoturilor. Importanţa deosebită prezintă faptul că în cazul acestei
proprietăţi, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obişnuite prin
proba practică de purtare.
8
Materiale auxiliare
Furnituri si garnituri
Aţa de cusut este un fir răsucit din două sau mai multe fire răsucite în sens
invers torsionării. Aţa de cusut se alege în funcţie de bază. Astfel pentru
ţesături din bumbac, lână, mătase se va folosi aţa din bumbac sau tip mătase,
9
iar pentru ţesăturile din fibre chimice se recomandă să se folosească aţa de
aceeaşi provenienţă şi cu aceleaşi proprietăţi ale ţesăturii: contracţia,
rezistenţa, elasticitatea.
Fineţea firului de aţă trebuie să corespundă cu fineţea materialului. Se
recomandă ca firul de aţă să aibă o fineţe mai mare decât firul materialului
de bază. Culoarea aţei de cusut se stabileşte în funcţie de culoarea
materialului de bază cu o nuanţă mai închisă.
Pentru construcţia tiparelor de bază pentru fusta în şase clini cu două cute
sunt necesari următorii parametri:
Dimensiunile corpului
Sunt dimensiuni ale corpului tip luate de pe corp.
Dimensiuni proprii produsului
Sunt dimensiuni caracteristice produsului proiectat ce se obţin în general
din normele departamentale.
Adaosul
Sunt suplimentări ale anumitor dimensiuni pentru a asigura liberatea de
mişcare, contracţia şi compoziţia produsului.
Dimensiunile corpului necesare pentru proiectarea produsului fustă sunt:
1. Înălţimea corpului: IC = 168 cm
2. Perimetrul taliei: PT = 74 cm
3. Perimetrul şoldului: PS = 102 cm.
Dimensiuni proprii produsului, necesare pentru proiectarea fustei în şase
clini cu două cute:
Nr. Definirea Simbol Valoare (cm)
10
Construcţia tiparului de bază
Dimensiuni:
- CT = 74 cm
- CS = 102 cm
- Ls = 21 cm
- Lpr = 60 cm (în funcţie de modă) Etapele construcţiei tiparului de
bază
11
12
Construcţia tiparului de model
13
Şabloanele se obţin prin suprafaţa tiparelor pe liniile de contur, valorile
pentru rezervele de coasere şi tiv.
Tipuri de şabloane
14
rezerve pentru cusături şi tivuri:
- rezervele pentru cusături drepte: l cm
- rezervele pentru linia taliei: 1,5 cm
- rezerve pentru tiv: l cm
15
Construcţia şabloanelor
16
Norma internă
Încadrarea este obţinută prin asezarea şabloanelor unuia sau mai multor
produse pe o foaie de material. încadrarea este urmată de şabloane
realizându-se astfel conturarea detaliilor înacadrate. Condiţii ce trebuie
respectate:
1. La asezarea şabloanelor trebuie să se respecte direcţia firului drept
din urzeală astfel încât să corespundă cu direcţia trasată pe şablon
2. Trebuie să se respecte indicaţiile înscrise pe şabloane
3. Şabloanele trebuie aşezate astfel încât consumul de material să fie cât
mai mic, iar suprafaţa materialului să fie cât mai bine utilizată.
17
4. În cazul materialelor cu fire superficiale toate şabloanele se vor aşeza
pe material în acelaşi sens astfel încât să nu apară luciu diferit.
5. În cazul materialelor cu desene, detaliile trebuie aşezate să se
continuie de pe un detaliu pe altul.
Metode de încadrare
După lăţimea materialului
Şabloane pe material desfăcut:
- se vor încadra toate detaliile produsului
- se utilizează cel mai des deoarece suprafaţa materialului este mai bine
utilizată
Şabloane pe material nedesfăcut;
- detaliile perechi se conturează o singură dată
- detaliile simetrice se aşează cu axa de simetrie la marginea îndoită a
materialului
Dezavantaje: suprafaţa materialului nu este utilizata întotdeauna la maxim.
După numărul de produse de încadrare
În funcţie de numărul de produse ce se încadrează pe aceeaşi foaie de
material, şabloanele pot fi:
18
19
Calculul suprafeţei sabloanelor
20
21
Pregătirea pentru croit si croirea
22
Pregătirea pentru croit este o etapă a procesului de producţie în care
materialele sunt supuse unor operaţii de pregătire, în vederea croirii.
Operaţiile de pregătire pentru croit sunt:
- decantarea ţesăturilor
- călcarea materialelor
- controlul şi sortarea materialelor
- şablonarea şi calculul laturilor
1. Decantarea este operaţia de pregătire a materialelor, prin care se elimina
luciul si se reduc contracţiile acestora. Decontarea constă în umezirea şi
uscarea materialelor, astfel are loc creşterea stabilităţii dimensionale a
ţesăturii.
Decantarea se poate face;
a. Manual
- la materialele tip lână se face pe o masă de călcat pe care se aşează
materialul fără al tensiona, apoi se calcă cu o pânză umedă.
- la materialele din bumbac, se ţin în apă 6-8 ore, apoi se usucă şi se
calcă pe direcţia diagonală a firului de ţesătură
b. Mecanizat - cu ajutorul unor maşini de decantat
2. Călcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,
pentru a le asigura aspectul plăcut, uniformitatea, netezimea. Călcarea se
realizează sub influenţa următorilor parametri: temperatură, umiditate şi
timp.
În cazul materialului uşor, se va ţine cont de comportarea acestuia la
temperatură. Fibrele de poliester sunt fibre termoplaste. În procesele
industriale, călcarea suprafeţelor ţesăturilor se realizează cu maşinile de
calondrat, ce sunt prevăzute cu cinci cilindri metalici ce au suprafaţa
încălzită.
3. Controlul şi sortarea materialelor călcate şi decantarea se face din punct
de vedere calitativ şi cantitativ.
Controlul calitativ
- se face numai din punct de vedere dimensional şi al aspectului;
- defectele ce pot fi întâlnite la acest control sunt: scămoşarea, găuri,
modificarea culorii etc.;
- defectele constate se marchează pentru a fi sesizate la croire.
Controlul cantitativ
- are ca scop cunoaşterea dimensiunilor fiecărui balot de material, înaite
de a fi croit;
- cea mai importantă dimensiune este lăţimea materialului, dacă lăţimea
23
aceluiaşi balot variază, acesta va influenta negativ operaţiile de croire
a materialului;
- în cazul baloturilor ce au variaţii de lăţime, se secţionează balotul în
bucăţi ce au aceeaşi lăţime şi se înscrie valoarea lăţimii pe bonuri ce
însoţesc bucăţile respective.
4. Şablonarea este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe
material, conform încadrării stabilite anterior.
Procedeele de şablonare se clasifică în funcţie de modul în care se realizează
şablonarea.
a. Şablonarea manuală - se realizează trasând fiecărui şablon,
succesiv, pe material, cu creta de croitorie creioane speciale.
Acest procedeu este utilizat la şablonarea produsului fusta în
şase clini cu cute.
b. Şablonarea cu trafaletul. Trafaletul este un complot de şabloane
imprimate pe un material rigid. Conturul şabloanelor este
perforat. Se aşează trafaletul peste spân şi se pulverizează praf
de cretă peste toate perforaţiile, apoi se ridică trafaletul,
rămânând imprimate conturul şabloanelor. Acest procedeu are
un randament mult mai ridicat decât cel anterior.
c. Şablonarea automatizată - se face pe calculator, unde se
stabileşte
încadrarea optimă, consumul de material, transpunerea
şabloanelor pe hârtie la scara 1:1.
Croirea materialului
24
- materialele cu fire superficiale (catifea, pluş) se aşează în spân in
acelaşi sens, respectându-se orientarea firelor de la suprafaţă
- straturile de material se depun în spân fără a fi tensionate şi fără a
forma cute
- materialele cu desene şi carouri se depun în spân corespunzător
desenelor de pe şablonul respectiv
- nu se repartizează în acelaşi spân materialele cu lăţimi diferite,
compoziţii fibroase diferite, sau nuanţe diferite
- la spănuire se efectuează şi preparaţia, adică eliminarea defectelor ce
influenţează calitatea produsului.
2. Spănuirea este operaţia de taiere a spanului pe secţiuni, pentru a putea fi
transportate mai uşor la maşina fixă de croit.
25
produse corespunzătoare şabloanele utilizate
- starturile de material sintetice se pot fixa prin punctare, cu rezistente
încălzite
Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul maşinilor fixe
cu cuţit banda:
- Maşini de decupat cu trei roţi
- Maşini de decupat cu patru roţi
În cazul produsului fustă în şase clini cu cute se poate folosi decuparea
manuală a
detaliilor.
Controlul şi formarea pachetelor este operaţia prin care detaliile rezultate în
urma croirii sunt controlate şi apoi împachetate pentru a fi confecţionate.
Controlul semifabricatelor se face:
- calitativ: se aşează şablonul peste detalii şi se verifica forma şi
dimensiunie acestora; dacă au fost corect decupate, dacă nu s-au
deplasat starturile din spân în timpul tăierii
- cantitativ: în cazul pachetelor de detalii decupate din spân se număra
prin sondaj detaliile dintr-un pachet, pentru a verifica daca numărul
lor corespunde cu numărul foilor din spân.
Formarea pachetelor se face în paralel cu controlul:
- se formează pachete ce conţin toate detaliile unui produs
- se aşează în exterior detaliile mari şi în interior cele mici
După parcurgerea operaţiilor de pregătire pentru croit si croire, pachetele cu
detaliile trec la etapa următoare a procesului tehnologic, confecţionare.
Confecţionarea produsului
26
- descălcare (operaţii de tratament umidatermic)
3. Finisarea produsului
- executarea tivului
- coaserea nasturelui şi butonierei
- curăţire de aţe, controlul calităţii produsului
- etichetare
- ambalare
27
- încheierea cordonului M. M.S.C.
- rihtuirea colţurilor M. Cu foarfecul
- întoarcerea pe faţă M. -
- călcarea cordonului M. M. de călcat
d. Prelucrarea cutei - -
- călcarea cutei M. M. de călcat
- însăilarea fermoarului M. Cu acul
- fixarea fermoarului M. M.S.C.
2. Asamblarea feţei cu spatele
- descălcarea cusăturii călcare m. de călcat
- montarea fermoarului M. M.S.C.
- montarea fetei cordonului M. M.S.C.
- fixarea dosului de cordon M. M.S.C.
3. Finisarea produsului
- coaserea tivului M. Cu acul
- coaserea nasturelui M. Cu acul
- coaserea butonierei M. M. semiaut.
- curăţirea de aţe M. Cu foarfecul
- călcare finală călcare M. de călcat
- control final - -
- etichetarea -
- ambalarea -
28
Rolul şi distribuţiile organelor C.T.C.
29
În timpul lucrului distanta dintre maşina de cusut şi capul muncitorului va fi
de 30 cm, iar muncitorul va avea părul legat.
În timpul fixării sub picioruşul de presare să se acţioneze pedala de punere în
funcţiune a maşinii.
Evitarea accidentelor cu ocazia ruperilor acelor, se interzice la maşini dotate
cu ace strâmbe sau fără vârf.
Tensiunea instalaţiei de iluminat trebuie să fie de 24V.
Este interzis muncitorului să pună mâna pe volant în timpul funcţionării
maşinii, oprirea acesteia se va face cu ajutorul pedalei.
Este interzis să se depoziteze pe masa maşinii de cusut obiecte inutile:
foarfece, rigle etc., deoarece în timpul funcţionării maşinii, din cauza
vibraţiilor se vor provoca accidentări prin cădere.
Deplasarea maşinii se va face numai după ce ştecherul e scos din priză.
După terminarea programului de lucru maşina va fi deconectată de la sursa
de alimentare cu energie electrică, apucându-se cu mâna pentru scoaterea
din priză şi nu prin tragerea de cablurile electrice.
Bibliografie
30
Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1996.
2. Ciontea Gh. şi Rădulescu M - „Proiectarea îmbrăcămintei„ - manual pentru
liceu şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
3. Vasilescu Florentina şi colecţia de redacţie - „Pregătirea de bază în industria
uşoară„ - Editura Oscar Prinţ, Bucureşti 2000.
4. Ciontea, Gh. şi Tanase Firita - „Utilajul şi tehnologia confecţiilor textile„ -
manual pentru liceu şi scoli profesionale, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti 1990.
5. Ghimpu M - „Studiul materialelor din industria uşoară„ - Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1991.
6. Notiţe de curs.
7. Nanu Adina – „Arta pe om” - Editura Compania, Bucureşti, 2001.
31