TERMINA CU VAICAREALA $1 FA.CEVA CU VIATA TA! Larry Winget‘rnrteres Ca sbocect Navona & Romi “Termin cu letra 9 eva cu vag: Larry Winget red Vile Limon etre frac = Bucuren Sasa era See are | mont, Vitra (ed). I each, tana (ed) ssa ‘Omani runs Evcu6% Nook 1 Tre SHUT UP, STOP WHINING AND GET A LIFE AKSOCBUTT APPROAGH TO BETTER UE by LARRY WINCET Cormier © 2004 ov Lanny Wine Joon Warr & Sons inteuuamionat Riis Ne REDACTOR Moiasta BUDU crocuteets © reqpensebfitete'® ingelepchune + epeiminn « veing! Dedic din tost8 inima aceasti carte tuturor rizerilor care mi s-au intémplat vreodatS fn via- 4h. DatoritS lor am ajuns cine sunt. Ele m-au ‘Impins #5 citesc, a8 cercetez, ai fu atent, sf inv’, simi detayer, #8 accept, #8 caut nol perspective gi ‘Si-mi construiesc viaga pe care mi-am dorit-o dintotdeauna, Fir¥ toate mizerile care mi s-au intémplat in ‘viagi ag fila fel ca 99,99% dintre arent, adicS a5 duce o viagé medioer’, plin de reproguri, resen- ‘imente gi vilcarel. ‘Aun avut nevoie sk mi se intimple toate aceste necazuri deoarece fn lipsa lor nar fl existat aceasti carte pe care #0 cltesti tu gi n-ai fi avut niciun moti si al incredere fn ceea ce-ti spun. Prin urmare, pentru fiecare experienti mize rabili pe care am triit-o, fi mulgumesc soruil pee enetethins sae oweCUPRINS so Rrefagt pag. 9 Mulgumiri pag. 15 Ynainte si incepi pag. 17 capitate 1 "Tack din gurk pag. 19 “gapitolul 2 ‘Termin cu viletresla pag. 27 capitolul 3 Fi-ceva cu viaga ta pag. 37 capitolul 4 ‘Cum si tries conform nul... pag. 47 capitolul 5 Uidereasfintelor vac ale... pag. 65 capitolul 6 Convingerile ffi determink... pag. 87 capitolul 7 Distracyia pag. 95 capitolul 8 ‘Migcare, méncare gialte... pag. 107 capitolul 9 ‘Toati lumea o din bark pag. 125 capitolul 10 Religia fags tn fayS cu... pag. 131 capitolul 11 Fii maiistey pag. 141 capitolul 12 Stes... Cine are nevoie de el? pag. 151 capitol 13 Irvai i te relaxeri pag. 155 capitolul 14 Bani fac legea pag. 157cxpicaal 15 Rela, prctenle, elsttore capitol 16 Cop sant 9 pacoste captcha 17 Sex: place cx sigurangs capitelul 18 Tubires este cela capitol 19 Despre tick capitol 20 i oft diruey mal malt. expat 21 Uneors, munca nu este altcra pag, ccapitolul 22 ae ‘Nir aidestal timp capitol 23 Suocesul este o problemt... capitol 24 Reming la eperang capital 35 Vinovigi na are nico ‘ulate capitol 26 Gril sto pledere de tiny capitolul 27 Le ° Egolaroul este un lac bun capiteal 28 (© promlsiine este o promishune captoll 29 Lect difcle pag. 275 capitolul 30 iad Test ccesa capital 31 Un gin final pag. 281 pag. 17 pag. 219 pag. 229 pag. 233 pag. 237 pag. 243 pag. 257 pag. 263 pag. 265 ag. 267 pag. 269 pag. 271 ag. 273 pag. 277 Despre autor pag. 283, ‘reaate + responscbitate nla + ointm + wing PREFATA -Aceatta este o carte durk slam vrut si fie aya. Am vreau ate scris-o in acest fel pentru cl am vrut #8 te scutur gi scucur gf site trezesc, Vreau site scot din sirte. Vreau si- fe trezeao gi fe greaph si accepti mal putin decit ce este cel “nai bun pentru tine. Vreau si devil dezgustat de vias ta gf vreau sf creez in tine o doringlintensi si Jamal mult, ef fac mai mult gi, mai ales, si deviio ppersoani mai bunt. Vreau si te fac si cred ci iti oti construl viaga pe care o vrei, Vreau si obtii totul, Dar, pentru a obtine toate acestea, s-ar putea #5 fig nevoit -y dau de-a lungul drumului Cite un gut fn fund si citeva bobimace. Pentru unit s-ar putea ca abordarea mea s% pa- 14 grosolani, far all se vor simi, pur gi simplu, {ntorgi pe dos, Depinde de situatia de via fn care te gisestl, Dack cineva doarme adine, uneori, trebufe #8 scuturi foarte puternic acea persoant pentru a o trezi pe deplin. Daci este doar atpiti, tun ghiont ugor este suficient, Pentru unii, aceasti carte va fi ghiontul necesar. Pentru ali, va flo tezire dur la realitate — ca 0 palm peste fat Sailul meu este agresiv. S-ar putea ca acest stil agresiv si fle singurul lucru care #8 te scoati din. Sivite, Hal si clarificim un lucru: nu imi este fried ‘& te scot din sirite. De fapt, chiar imi place un. pple deoarece, daci te enerveri, asta inseamni ci ‘ti dispus #8 accepsi provocirile. lar dack te simgi Provocat, ai putea lua in consideratie sugestile ‘mele pentru o via mai bung. Si sperim cf nu mi vel considera doar agresiv, el gi un om care-ti oferi sprijin. Vreau si simi ch yf acord sprijin, ‘comunicore » edapeabiiete * heredere © perseverenel © sperentdeoarece aceasta este motivatia mea: Desi stilel este agresiv si direct, motivatia mea este «i-filau ‘curajul si realizezi orice vrei in Mia. Aceasti carte este deosebitk de celetsite-cirti ‘umjul sf de autodezvoltare pe care le-ai cit. Piata nu ve realizea! tolera ca acest tip de stil agresiv si devin’ reguls, rice vrei Cred ci majoritatea eirilor care se gisesc pe pia 4a viagi in prezent nui fac decit si ajute oamenii si suporse suferinga. Cea mai mare parte dintre ele incearct 8 erecze acceptare. Ele vor #8 tefacd si crezi ch, indiferent cit de mizerabilX ye viaga, este ceva normal; existi'o mulfime de clreumstange care-ti scap de sub control gi te-at condus fn situagia fn care esti. Aceste ciryi nu fac altceva decit si te jute si-f construiegt o cochilie care mu are nicio, utilitate, in afar fapeulul eX mu permite adevaralut sX ajungy la tine ~ vreau a zie acel adevir urde, Scopul meu nu este i te ajut ai suporti suferinga, Scopul meu este si sparg acea cochilie,si-j oler ceiteva adevaruri care iif vor schimba perspectiva, si, ca urmare, rezultatele pe care le obi. Fac asta aruncindui adevirul fa fag gi scuturdndy-te Putin pentru a te trezi din somnul mediocritii. Seamiink putin cu povestea cu migarul si nta- ‘us, Obfii mai inti atengia migarului atingindu-1 ‘cu nuiaua gi abia apof il pul sk fac ceva, Considers aceasti carte nulaua din viaga ta, Nut trimit fn iad; Je spun doar adevirul sf of (Blndesc of au afuns deja fn iad. —Harry $. Tramoan Nu vredu si te induc in eroare dindu-nit mare si tare sau pretinzénd ck sunt singurul defingtor al adevirului. Nu am stipinit de Ig inceput toate Iuerurile:despre care vorbesc in aceastt carte Spre deosebire de alg care spun eX sipinesc tot ce scrie fn cirile tau discureurle lor, eu aj vrea 5 fluimal degrabs cinstt sii spun am defec- fele mele, cs oricine din lumes arta, Tot ce fac este #8 Folosesc cit mai bine ceca ce am invitat d, pin cind ma ivi ceva nou sl mi descure un ple fimai bine. De fapt, asta it sugeree 4 fie «fac. Irvatt putin din aceasts carte gi foloseste eit mal bine ce al inviQat, pn cind mal faves! ceva now 4 te descurci putin 41 mai bine Eu fned inv. Nule yi pe toate. A fost o vre~ me, nu cu mult imp in urmd, cind credeam oi gtia totul. Asta era de-a dreptul prostese. Acum tla, cu elt gel mal mule ct ate fgelegt mat bine of ma at de iviat. De accea, recunote deschis in fga ta, chiar acum, ci mu yu tot ce se poate gti despre succes, sau despre imbogitire, sau despre plstrarea Sinitigi sau despre orice altceva. ‘Dar cartea aceasta nu se ocupt cu ceea ce mu tia, ci cu ceea ce sia. Sunt absolut sigur de ai Iafile pe care le fac fn aceasts carte. Lucrurile despre care vorbese fn aceasti carte sunt rezul- tarul a mii de ore petrecute pentru a citi mit de icf sau pentru a asculta caete educative, sunt renultatul multor ani de experienti personalt feile la modu dur—cu multe eyecurt sf, din cind fn ind, cu ete un succes. Acestea sunt invijSturi dln lumea reali. Functioneazk cu sigurangS. Sta ana. ‘Am scris aceast carte pentru tine, Poate cf doar penta tine, Cel putin, ta est eel care 0 <= teste in acest moment. Esti Gu mine pentru cf ai newaie de mine, fle ci a cumpirat aceasth carte, fe ck Ya mprumutat cineva, fe eS i furat-o Conteasi doar cai carta in mani sep gata stepaca er Te pu acu inne Bib ean prreamoreieyey eu eroren ‘area vee Wee cia Himes Posner ee ey err soaere a ee Sra oeaaac een ae ek smi tin Ones ea en Sere creates eae es Sr erg en a ee aera icaae Nu exist niciun fel de: jaicl, fncerciim doar Saas Ait lb, ma il oe ss ae = ener Bad ~Aderiral este, adescori, inconfortabil, Este ‘Tocmai asta face aceasti carte. (De fapt, poate ‘onfortabil numal pentru cei care nu doresc si-] deja a ficut-o.) $y mal span ceva Ignore. Atunci adeviral devine nu doar confor~ ‘abil, of pi Snsullegtor. Orice nefericire umani provine din evitares = Neale Donal! Walsh, ‘reall, aga cur este ca." ‘»Conversations with God? vol. 3 = Buddha Apropo, exact asta face Adevirul. Adevirul nu: {ii sprijins zona de confort personal, dimpotriva, eligi zdruncing zona de confort si te impinge mai aproape de Adevaratul tiu Scop in via Atentie! Un cligeu: ,Adevirul doarel" | Lai mai auzit fnainte? Este adevirat, Uncle cligee sunt adevirate. De fapt, in acest fel am adeviratul inceput sf aprecier dack un cligeu este un adevir: || lu scop a daci te rineste este, probabil, un adevir. Deow lap rece aceasti carte contine adeviruri te vei simti, probabil, rinie. Dar, cel putin, vei ti cind este vorba de un adevir pentru tine, i Alt cligeu pe care pariez Gf Lai auzit este acesta: ,Adevirul te elibereazs” Un cligeu vechi, dar adevirat — de fapt, vine din Biblie ~ si, cu toate cl este valabil, fl consider incomplet. 2 ‘retitat + rexponsabitoe + isepchine + opin * vind isMULTUMIRI ‘Mulyumiri tuturor seritorior care at mi-au influ- cenfat cel mai mult viaja st aceasti lucrare: Wayne Dyer, Deepak Chopra, Marianne Williamson, Louise Hay, Kennedy Shultz, Thomas Moore, Paramahansa Yogananda, Neale Donald Walsch gi ‘multi algt ale cSror ciryi mi-au plicut si din care fam avut ce inva ‘Malgumesc oamenilor care m-au ajutat perso- ‘nal fn atit de multe felur, gi nu mi refer doar la pperioada scrierl acestel crti, ci la toati evoluyia riiea dureroasi care a avut loc de-a lungul a rul- ‘or ani, pentru a ajunge #8 scriu aceste rindurt Sotiei mele, Rose Mary, care a trebuit sf ru porte mai mult decit a trebult sf suporte cineva ‘vreodath pentru a invija sf construiascl o relagie ‘cu mine. Nu sunt o pertoani cu care se triieste _usor ~ stiu asta gio gt tofl cel care mi cunose — dar ea ste si ngelege asta mai bine decit oricine, Sotia mea meriti un premiu pentru ci m- portat cu excentricititile mele, furiile mele, pasi- unile mele, energia, intoleranga si prostia mea, ei orgoliul meu nemisurat si cu tot 2gomotul pe care-I fac. Si le binecuvintatil Fillor mei, Tyler gl Patrick, Nu exist doi ge- ‘meni care si fie mai diferiti si totusi, mai asemi- nnitori fn atét de multe feluri, Mi-au oferit emoxit furtimoase pe care na le-ag schimba pe nimic alteeva. Suat mindru dee le sunt recunoscitor entree au devenirmtyte-birbas adevira cet “mai bunt prleteni ai me,Prictenlor met, care nu sunt mult. fnere aces- ‘is sunt inclugtcolegt are yin conferingealituri de mine sali itiva prietent sotim, precum si ‘mor indiviai anon care mi-au apr fn drum simau ajutatcind am avut nevote, m-au incure- Jat sl m-au pedepsi, Flecare m-a autat, fn felal shu une, mai mult decit pot spun. ‘Asociatiel Keppler. Aceasth echipt minunats Ingelege ce fac smi ajutk sf mk prezint decent in faa oamenilor, Este amuzant af Iucrest ou ef — nigte adevirat profestoniti~ i sunt cel care au 28 ca agenda mea si Be pling ban of curgh. ‘Mulgumiri speciale lui Vie Osteen, directorul meu de marketing, asciat si partener de afaceri si, mai ales, pricten de fncredere care ae griji de mine 5 administreazSafacerea pentru a 0 menfine profitbilt cind eu nu sunt prezent. ft mulgu- ese Vic, nea putut realiza nile fr stable tatea pe care mico asiguri tu Eyti cel mai bum prieten al mes ‘reoivate + responsoiate © nelepcune *optini + ings ina TNAINTE SA iNCEPI ‘Nici micar si nu gindesti si incepl sk citegt a- ‘ceastS carte fSrX un marker gf un pix la fndemand Exist o multime de lucrur interesante fn aceasti carte si vei dori aX sublinieriIucruri la care i revii ‘mai tirziu, Te indemn si-p faci notife pe margi- nea paginilor, si completezi toate chestionarele gi sk scri pe carte tot ce-titrece prin cap. Este car- tea ta pentru uz privat gl ar trebul so folosesti, nu doar pentru referinge, ci si ca material de lucru. Dack vei folost ctate din aceasti carte, atit in prelegerile, eft gl fn cirtile tale, sau dack vrei si Impireigesti gi altora ce am scris in aceasti carte, rune ita un Iucru: eu am scris toate astea. ‘Acordi-ml respectul cuvenit. Dac nu am spus eu tun Iucru, atunci i-am acordat respectul cuvenit ppersoanci care I-a spus. Daci citesi pe cinevs cordi-i respectul cuvenit, Dack serio carte gi eu te citer, atunct igi vol acorda respectul cuvenit, Ne-am ingeles? Nu da altouiva aceasti carte, Dack te gindest! cK este destul de buns inet vret cag prietenul tia #8 0 clteascl, atuncl cumpiri-i un exemplar. (Cind vet termina de citit aceast§ carte, va trebul Hi Ale subliniatt gi adnotatk astfel incit va deveni prea personal ca s-o fmprumuy alteuiva. In plus, nu este elegant si dal culva o carte uzati pe care ai Sloat adnotiri, Dack te gindesti si dai cu fm- prumut cartea cuiva care ar trebui s-0 citeascd gi te astepti ak f-0 inapoieze, atunci est Intr-adevir nav, (In plus, cum veel si cigtig vreun ban dact cmurcare + odopablss»hredre + parzevernts * pean au da ”ona foferi cartea ta sltora? Cumpiri wna “su dou ‘exemplare ~ sau chiar un teancl ~ pentrivede of 1 celor care trebuie si termine cu vaiekreala 9-28 facd ceva cu viaga lor) act nu-fi place cartea, atunci te rog ai nu te ‘curate de_simsi obligat si-mi comunict asta, Orieunn tn nud past. Serios, mu-mi asi. Nu mi intereseaza crt- ile tale, sau ideile tale sau reactia ta. St nu to gindi cS-ji voi rambursa banil doar pentru edt 1M place carta, Asta nu se va intimplaindiferent cit egti de nemulpumit de ceea ce am spus sas de ‘it mi urigt, Dar, dact {yt place accast carte, tw 0g si-mi imitio serisoricd sau unve-mal casio alu gf eu, Imt place si aud cuvinte de lauds din Partea oamenilor, ‘Trebuio sf vorbestt direct $i sincer, astfel tactt © cuvintele tale si poati pltrunde fn inimile noastre a nigte raze de soare.” — Cochise, gef al tribulut apag Chiricabua ‘reattote + respansobitte + inelepcuns* optmtiy + vlngd~ carrot | TACI DIN GURA! (Ce?! Tocmai mi-al spus si tac din guri* Da, cu sigurangi asta gam spus. Cineva tre- buia so faci, Dack semeni cu majoritatea oame- nilor din lume, probabil e& vorbeytiatét de mult fncit nu mat auzi ce fi se spune, Tatil meu ex- [prima acest lucru astfel: ,Eti o stafie de emisie ‘ind, de fapt, ar trebui sii o state de recep" Cualte cuvinte, fnchide-f{ gura un minut gf ascul- ‘8 ou atentic, Probabil ci aceasta a fost Gea mat mare proble- ‘mia ta, Ai fost atit de ocupat si vorbest! inet ai uitat sf tacisuficient de mule timp pentru a putea asculta cu atenfie. Ai ratat toate lectiile impor. tante ale viegi ‘Majoritatea suntem stht de ocupat a alergimn fn ‘oate pleile gf sk ne crokm mica drami{ pe care o _numiim vipa noastrfTnoSt nu mal anim nimi fa Jur. Louise Hay fn Noul Testament, existi o poveste despre Tous care cflstoreyte intr-un var de pescult f= preunt cu discipoli si. Deodati, se porneste tn vine puteric, valurile se ridic $f toy discipoli cred cl vor mur. Vaieirindu-se si plinginds-se, il trezese pe Tous, care triges sn pu de somn, Jar nus spune: Sy; linitel™ Apot, fneepe a le ar trebul af Alo static de recepyicwept dere cdr, malt, ‘Cebu sf potlease ntl, vale acpi. Cand cram mic, mi se spunea alecor, swcult ca Sy". Cid auch neste suns pl ck eb ok toatl ac. De fp, mk gindene Sit, nigel” am stenpin poteaeaduce on Hex dn gurl Lint! Veena Evatt cova “Asta vreau 4 68 aL! spun in acest moment “acid por! Veena ste nv cove! TACI DIN GURA $1 ASCULTA Este imposibil si atculi fm timp ce vorbeyti. Pur si simplu nu se poate. Putem aflainformati utile rmumai dack ticem gt ascultim, Nu pot inva fn timp ce vorbegt. Poti invija numa dack seul, Prin urmare, cid fost ulna dati cand al rimes teut pat ascultat cu adevirat? Vreau sf spun eal ascultat cu toatl tenia. Ar trebui sf incerc si faci asta din eid in cind., S-ar putea sf uimit de ce vel ava, Jini Hendrix aspus odatk: ,Cunog- tingle vorbese, dar infelepciunea ascules” ASCULTA-I PE ALTI Opreste-te si ascultiyi soyia (soyul) sau alte Pettome importante din vata, Nuk refer la cel tip de ascultat cu zgomotul televizorului in fundal. M& refer la situatia cind te oprestt din ‘rice faci, fi fei mina, te wifi fn ochié ei (a ha) gi ssculfi cu adevirat. Aceasty interacyiune specials ‘va duce relagia pe noi culm, Acordi-ti timp si-4i asculti copii. Am cit ‘odati ck piringii obignulgt petree mai putin de 4gapte minute pe zi ca si comunice direct cu copiti lor. Stiu cit este de dificil sk comuniet cu copii ‘81, Am trecut gi eu prin asta, Mai ales cdnd et “retire + rexpensebtetnalipcune» ape» ving pirintele unui adolescent. Uncors, ultioal Iucra pe care vrea sil fack adolescent Su este #8 stea ‘de vorbit cu tine. De obicei, este mult mai usor ‘nud vorbesti, pentru cf t0E ce obyii ca rispuns sunt nigte mérdituri monosilabice. Este un proces dur, dar tebuie sil faci s8 vorbease¥. Dac tre- bbuie, scoate draci din el si forgeaz4-1 si vorbea i. Ambit fi ai mei au avut perioade end rau si sea de vorbi cu mine. Cit de trist. Am continuat si vorbese gis fi fortez si asculte. fi impingeam ‘Sh vorbeasc s1 ma fortam #8- ascult, chiar cind cceea ce aveau de spus mu mi interesa deloc. De | pila, odats, fal meu Tyler, mi-a spus of ar tre- bu si-mi ascult propriuldiscurs. Ohhh! |" Majorittes oamenilor cred e ya comunica" | © tnseamni a vorbit. Vorbitul este doar © mick de) parte din procesul de comunicare. Ascultatul este | > partes cea mai importants, Invati si-i asculi cu | lta pet pcre. | & | ASCULTA-TICLIENTH Earl Nightingale a spun: To ant pe care ‘vei avea vreodaté sunt acum la altcineva". fn afa- Cer acel atcinera™ se mumeyte cient, Chen fu bent, Et ne dau dn bani! lor, acd Xt servia © bine, Una dintre caile de a servi bine un client ste al ase ‘Al poten spune «& tu nu al len, dar tst © avcm Geng Chia dack vi mmey cles, tor enish Vat putea nul peclenl, colegt sat tuaienl, dar elsunt tot nite lien. Ascule-. Et tu toate informafile de care al nevole pentru a tevvt bine, pentra a le rela problemele [pentru ol foe fell Pt acest lucra gt ¥el Hisplatic I carmuricare + adapeshiteate = ineredere = persevered ® ierbng! a»ASCULTALI PE CEI CARE STIU MAI MULT DECAT TINE Cincva stie mat mult dectt tine. Poate of hi vine greu si creti asta dar este adevieat, unt! liner cei care stu mal mal decit tne sunt dispugi 9&4 Implrtigeacd informapi. Gtsegte, Core Ie ajutorul. Sul ce se va intimpla? Te vor sjuta, Nu glumese, Majoritatea oamenilor de succes sunt dlornici sist ajute gt pe alg, dar cel mat mul ou. meni nu cer ajutor. fn schimb, se pling’ Avesta este un Iucru foarte diferit dea care sincer In. formasi. Foarte putin intreab yack gf mat pint reaulttele in scama cu adevirat de saturle primite, No fh ‘nu te mint tu aya, Cind fntrebi, ine seama ca adevieat de niciodaeh fatal primit. fn fond, ai cerut sfatul culva care yt ‘al mule decit tine, Nut iron ceca ce af primit, Apropo, stil cum poti sf afl dack cineva ytie ‘mal mult dectt tine? Veal ce rezultate are, Resal, tatele nu te mint niciodatS. Daci rezultatcle cava sunt mat bune decét ale tale, atund aces persoant & ile cova ce tu nu stil sau poate e& este diepust od fack mat mult decit est tu dispus a fact. Aton t atenfie celui care are rezultate maf bune. Petrece ceva timp cu oameni care se descurci ‘mai bine decét tine. Privestesi. Asculti-i, ma. gineazt-sice fac el gl fncearck si faci situ aceleayt Tucruri. Dact vet reusi si faci aceleagieforturt ca i, atuncl vei reugi a8 obit accleagi rezultate ea et Dupi cum spunea prietenul meu, Joe Charbo, rneau: Fi coea ce fac macgurl vel devent gi up maestru®, ASCULTA-I PE EXPERT Caryile 4 discursurile unor vorbitoti minanas, ‘unor mari profesori si Hlozofi sunt disponibile Snregistrate pe casete audio sau compact-discur! 2 “ereathttate > reaponsabttiate « taloncius mule se pot degra te pe diverse website-ui aval af “Cale mal bane ftur l-am obvine de pe fave fare wlo, el al bn heres we s3te sce: orl ctr so 0 -urilon, am putt si inch pe mentort me fm progr ales pot ssclta im maging, fm tvion, a birou se inns pe marge pscine ‘Am azit dat cf mpl perecut in maint dea Tnngal viol este echvalent cu tinpal neces pentru a purcpe la pir programe de doctors Po foot mpal cit stat leven penta a iva tproape orice crn ote bogoy, as wacos, crn der mai bun su un pirnte ma ec Sot pone mice aien ioe pin xh = io dspomilAscutind Inve {ri aio, po! fv chia com a slibepe — Gly cn mal un cae a aibey ees cetet SW nde in grt tt de mull maneare! “hm inven de dort mh bibotece mea audio. Este una dine cle mal preficae pose” Stun! ale mee~ Sunt conve ck bblotec mea adios svat 6 influent mal mare anupre veh tnele deci once a urs de educate. ASCULTA MUZICA BUNA ‘Nusmi place linigtea completi.. Mi-ag & dorit simu fig aga. Ag vrea sifu capabil si stau in linigte totall si sf méditez, Am prieteni care pot sf fack asta si fmf spun ck este minunat, Nu gi pentru relaxare gf ‘mine! Pur st simpla nupot s-0 fac, Aga ch am inspirasio fnvigetsei ascult muzicl lingtitoare — care mi relaxeazi si care mi poate inspira. Uncle piese mi fac si devin creativ, Altele mk adorm. lar unele “a fac at-zimbese - ‘Du-te ta un magazin bun de muricl si vizitearS sectiunile cu muzica clasici-yi snew age". Alege‘muzicd instrumental’ de calitate, pune-o in CD- + Nu asculta pe cineva care este flit i care players relaxeazi-te ovestegte cm a te fmbogi(ett Nui cer af renung! la muzia ta favorit. Are ee Na cna un dour ge pdt su can congttngh i ex utltatea el. Nimeni nar trebul sini ceard ‘s%j{ mengi sindtata in timp oe el este ober fue sau instinct. vreodati si renunt la Leon Rusel, Elio, Merle meas. Haggard, Willie Nelson, Van. Mervin, sat, Is + Nu asculta pe ceva eare i sputié Gum sf exeelenta muzit rock-n-roll a anilor 1950, 1960 obtit succesul in timp ce el n-a reuptniciodatt ‘inceputal anilor 1970, Nu vol renunga sf scale * "Nu asculta un preoe care-§ spune ef eft un aceasth muzicl, Musica clasict, blues, rock, pedtos find valoare country, new age, trupe mari (dar nu rep, ries ‘+ Nuri asculta pe acei cameni cares vorbese ‘mizeria ala), toate pot servi unl seop fn place de ria pe aly. si Je ascult, Asculh numal muzick Bund 4 feeash 2 Nu ascultabiefle ‘+0 aprecien! + Nu asculta pe nimeni care wrea af te ijo- seasch,oricare at motivul sau momentul ASCULTA-TI EUL INTERIOR Nu te asculta pe tne, dack te autoritic Obervi ck nu am spus #8 te ascull pe tine, ct sscultS- eul interior. Nu vreau ai spun ef ar ‘Accart ultima afirmatie necesito explicate. Aebu si vorbeytisingur sek ascull ce spul dey! Sto 6 Seam spas #4 aso eal interior. Acest faci arta mereu, Eu vorbesc de eul tht interior Iucra esve adevicat, dhe af griji — pentru Acel eu care sintetizeazi oe ai mai bun tn tine nlmen na te vo critic ait de dur pe cit te eritel “care stie ce este bine si faci. Poti si numesti acest tu intuti. Fi tot ce pofi pentru a controla aceasti ex interior congtingt sats instinct. ‘Nucl peck | Yoce negativi. Cid dal seama cf spo crart ‘cum i spui; vreau doar i-lasculi, Este mai bey Ga Nu ag puteasi fac asta niciodaté” sau ,Nu sunt brn aa au Sunt un pron, atune opreye-te Imedint Adunicte pi relormalear, spunindacg sPot fac analy co eferre la acele Merl care Xe doc mal aproape de reautatal pe cael vel ‘Am pins ides. Dee to pare din toate at tea! Pint acum, nu prea al sp mute nowt Cn song ia porte terest? Ce roast?” Tygon petra perten interest? Apoape wns dr wea ono tok Se oc ap fice gel oat devnk ure rain. Neo te Geramigeoe Det, ce wmen! TERMINA CU VAICAREALA! | decit tine. Se acordeazi pe niveluri mai inalte i ‘tic mai mule, Agadar asculti-l yi incearcl si fact ce-fi spune el UNEORI, NU AR TREBUI SA ASCULTI »Stai pupin, mai inééi mi spui sf ascule, iar acum imi spul sf nu mai ascult, Hotirigee-te. i Deci exists intr-adevir lucruri pe care n-ar trebiil ih si le ascule?"™ Da, la fel cum existd o listt cu oameni $i lisek cu oament i Tucrarl pe care near ebel cement i Thera pe care nar webu eT smnithbesiea's wsepteatlihe © taratiin’s puactnanind'> inane tuCAPITOLUL 2 TERMINA CU VAICAREALA! (Oriunde te intorei poy! da peste cneva care se vil- reste, Deschide-ti urechile gi-1 vei auzi pe oa- ‘meni viicfrindu-se fn restaurant, la magazin, la te- leviziune, la radio, la ocul de muned sau acast. Sau ‘te vilciresti chiar tu, in mintea ta sau cu voce tare. ‘A te Viiciri a devenit chiar modul de distractie favorit fn himes de astizi, Al urmlirt vreodatt ‘emisiunea lui Jerry Springer? Nu incerea #8 negi cho urmiresti. Pun aceasty intrebare in cadrul prelegerilor mele si nimeni n-o recunoagte vreo- dati. Nu putea #8 devin una dintre emisiunile cu ‘cea mai fnalth audiengi din lume dacS oamenti nt ‘ urmfreau, Probabil ck al urmirit-o sea ‘Aceastk emisiune mi uimeste. Inviti oameni care nu-gi asumk responsabilitatea pentra situayia fn care se aflé si vin in emisiune si se vaite, O si vezi acolo vreun fliciu complet dezorlentat pen- tru cf, atit sofia, oft i fubita lau pris. Pur gf simpli na poate infelege cum de s-a intimplat asta. Ei bine, di-mi vole si-ti explic, Este gras, rit gi prost; are tatuaje din cap pank in cilele gi au mai rimas numai tei ding, Care crezi ci poate fi cauza? Foarte putini dintre nol sunt disput #i-slasu- sme responsabilitaten pentru ceea ce li se intimpli favorit fa Jumes dei Hl fn Viaf8. De ce am vrea asta? Nimeni nu ne-o cere. Oamenti devin tot ma tolerant fh de wi- trey. Este ceva atit de obignuitincft aproape cS nici nu mal observim, a. Nu este gi cazul meu. Eu observ. Pe mine vii- stragerea ciretii mi imbolnivesc, Dar am constatat cl, dacd steofiel reugeyt si-i faci s& tack un minut, vezi ef s-au sh Surat ie sf se tot viicireacl, Se viledrenc cet stragh ate, pentru ck ceence vor el cu adeve Tat este sb actore cnet, of le spun tel al in gr af ernie cate 9 fk ceva ci via lo! ‘Aj ch dak et un vice, fof suntem ind in cing, cred ck tera sitar tte vai ope Preghit ot schinbtlucrurle. Eye sfal sf fe Aesourci bine; ep stl de epecrt plo eu burunarele gol ot st de rela de tot Jena; st sftl yf obonte a Asal qt oboate te dou cavintr, eel de tote ‘Dack eptinefericit, ma el eucon, opti d= thete sau fait, te rog ceva: fine-le pe toate pentru tine. Noi, ceili, nu vrem sau ma ‘avem nevole si auzim toate astea, aga ck nu ‘te simt obligat s& ni le impirtigegtil Serloares urmit are exten prim excmnpha despre fell de vleieal despre vorbee Este o verisoare reali cre ira fost ime dos sAdiirator. Near schimbat nicl mar un caine ole punctua, nc ortografa, nie aedrele, Dragtdomnule Winget, Sper cf vq puten gt tmp tn programsl dum neavoastrt Incest penta ei scroares men Sant at de supa Ay vea u adeviat of ook recta + rexponsbitts + nelpcune + opsiniem + vgs ‘putes aus, Vol incere sk Au oft de scure posi ‘Am 36 de ani gi sunt frizer. Sunt celibatar si viaga ‘mea este att de durerous. Nu stu int-adevir cul 4g putea sf mak adreses, Visul meu in vag este si fam o carier de succes ficind ceva ce-mi place. Dar cel mai mare vis al meu este sf mi cleorese 1 si am o fimilie, $i acest vie toomal a fost oborde. Am fntilit gi m-am indrigostit de fata visurilor mele. Era raiul pe pimant $1 amano! credeam cf toatl Tumen este a noastré dar ca a hhotirie ci lucrurile merg pres repede si mi-a piisit. Sune complet distrus sc inima sirmats Fiecare ina spus ceblle cl exte partencrul perfect si acum iati-mi singur. A dou problemi este ea- Hera mea. De-a lungul vip mele am fost educat do piringit mei oa si devin jucitor de bascball profesionist. Fi nus im-su invifat niciodats it de Important est scoala pentru of erau prea mulfue afi cuca bine baseball. Aun absolve lice cu chiu ou vai. In vara aceea, arm dat probe pentru a {intra fn dous echipe profesioiste. Nu ma angajat hiciuna, MG simgeam pierdut, Trebuia sf accept orice sli fi epeaincale. Vreme de ani de ze, dam crezut cio si Bu vedett fn liga principals. NU imam gindit niciodati la o altt carierl. M-am Ihotirit aif devin frzer, Pregitives dara numai un an gi aveam o cari. Nu m-a atrasniciodst® cu adevirat ai fu fier. Acum, dupd crcoprezece ani fn aceaset meseri, mi sim nefericit. Nu mai reat i Bu fizor, Acoasté activtate tnt déprima in ecare ai. M-ar plicea st ann 0 carierd in cares jue oamenié sf nu sfSrgeascl ca mine. Ski ajut oi igi fixere objective gi si le realizere. Cum pot si fini fac astfl de cafer8? A trela problem este cf 4m 6 mare datoriefinanciars. Recent, m-am de- clarat fale, Am o mare problems cu jocurile de comunicara + adeptabiltte + icradere» perseverentd*sperants exemplu de viictrealsoroc pe care acum o fin sub control. Este tat de I este destil de tipicd pentru ce se intimpli in diftcl pentra mine. Mi sime prins in capcans. © giua de satin, Vreau simi schimb cariera, si mi stabilese la cova : ‘of mk clatorese. Dar dn cess pobionlen lab rer erred peor ESTE VINA TUTUROR ~ IN sprecia cu adevirat orice stat pe care mi lati putea AFARA DE A MEA da. Am inima 2drobitd, sunt falte gi dezorientat, Am devenit 0 societate de victime. Deschide tele- Va mulfumese cu sinceritate, | vizorul Ia un talk-show §f asculté-i pe toti camenii Joe Bob Vitciretul (au este numele Iai real, acela care se vileSrese si dau vina pe alt pentru desi ar trebut si fie) | problemele lor. Emisiunile lui Jerry Springer, | | Maury, Montel, Ricki gf altele asemenea sunt gti sltul de coea ce ai auzit? Este de mirare of ppline de oameni care x pling i acust pe ali Peftena Joi la plist? Cind am cit serboures | Ru cote ulmitor scl! onsenl acd fe tone See ae © Iumea pentru problemele lor, dar nu pe et tngisit Vel s8 gil ce sfat am dat? Termin cu vi ‘Sune afta de piving! care seunl violenga de pe Sfezul # fi cova cu vata tal am sera individulni |. 7" gcrance televinorelor ce mot pentru eptul ok dictrolagt seas ae cs sPes ok am cit nicodatS i vaja | 7 Saratee lor aruncl in ser elinee west sat ‘vHiolrealaigt_-mea stitea prostila un loc. -am spas ch ar trebea pentru et se fmpugcs in gooll. Violen la televi- ‘Mi comn cu ski fle grea de el insuy, of le ficoa pratt tie zune gi fn filme este prea mare, recunosc asta. $1 via ta turor celor din jurul lui i, acum, imi fees greays sunt de acord 4 cu faptul ef raul oameni sunt in- % simie. L-am intrebat cum de putea i fie surprine ‘emay de ceea'ce vid sou auc Dar educasa de = de vasa lus dezgustitoare cind perspective. hel south jenn datl de plring! ene adevitaa cane ¢ despre viayd era atat de dezgustitoare’ Apo, am Sapa pees fnceput si-fexplic in detaliu ce era gresit in viaga ‘Sunt sital a ascul€ oament care, pentru viaja lor mizerabil, da vina pe faptul’ ch suferi de lui gt ce putea face ca sf repare ceva, Iam oferit versiunea condensati a acestei ciri (cu vei svea soctdinal- act de cocgonitrats- tan al iprn tonth marfa), dar mesajul este acelafi. Apropo, tivitii, sau pe fapeul 6 sunt primul niscut sau cl dlupS vreo sase siptiméni, individul mia witals au fost hriniicu biberonul gi nu la sin. Sunt obo- alt scrisoare in care fmt mulgumea ck am fost sit sf ascult oament care dat vina pe barman! gti singura persoani care i-aspus vreodaté sk termine acjioneaad_in judecath pentru ch ei nu a gtiut cu W¥icSreaa si fack cova cu viafe li. De obicet -cind sh se opreasci din biut 3, dupi ce au fgit ‘ise spuneau lucruri yamabile" si oamenil se aritau din ba, s-au urcat la yolanul masini, au dat peste Plini de compasiune pentru situate lal tied el “ales maging au ucs pe cineva, mia spus ol scrisoarea mea ia schimbat directa. Sunt obosit de oamenit care cheami in sf Alcea imbundtitri majore in viaja sa Cu tote judecat¥ producttorii de.yigiri pentru ci s-au cestea, Iucrul cu adevirat tristeste-cd scrisoarea fnbolnivit de cancer, Nu stiau ef tigirile sunt ‘reottate + respontabiiots © ilepcune» minim. vind violenga lai fanamand Tey aa Wa ‘judecati pe stipanul unui cline, cerand da- penerietaes Sea jul cfinelui de a sta lungit in anumite Jocuri. ocive? Dimi vole si explic: ideea este cf af aprins ceva far apoi ai aspirat faml ih pin i ack cameniiaceia ant int-adevir atic de prot Inc si fack arta, atunc ij merit sours Mice graft si sunt obosit wi asclt ourneniobest care dau vin pe genele lor. Probab am pot ak Snap fm pantalnl de ant de ile. Oamenii etn. arash pent cf minded prea mule Punct, Dany Sel ok pital cite sau al aflat de alte cazur ase 196 din persoanele obere 41 aust probe cin rminitoare, Deyi exemplele fin de domeniul ab- 1” ‘euwa thong saa Motral turduli, tees este simpli: oameni prefrk sf dea \ rincpal pentri care onmeni se ingragt este seca aa pe aff loc lf ann Fespoesbllisie* o persant ——— ——E—E———_— Oe Sinners segue med ste. ae : Fone pander te poi: a mnt ceva reodatt NECAZURILE SE INTAMPLA pentru ci al fost silt? Nu este vina restaurantelor ‘McDonald's ci tu ceri o portie supradimensionatl NNicunul dintre restaurante nu-ti pune um pistol la ‘impli pentru a te forja sf mining. Tu o faci de Dun vole. ste viata gi tu eyt singurud responsall cdo burta mare pe care a ficut-o 9 nu reseaurantel, Am ajuns ai dim vina foarte repede pe alii pentru greselile noastre. Vrem sti din fn jude. Suntem oameni ~ necazurile se tntimpls oamic- nilor. Cind i s6 intémplt un nec, asta dove- deste ck cyt vi deoarece, ait timp cit tale, se Vor intirapla si necarur, Incetears a gindesti i egtt © persoand specials, pe care necazurile trebule 5-0 ocoleaset. Nu existhastfel de oament 4 dack ar exsta, cine ar vrea tle sea prin prea)? ‘eftt cath pe alli pentru gregelile noastre. Uiek-te pu. ta singarul in la niste procese despre care am citit recent, ‘mi? Ar Bi plictisitor. Despre ce ar vorbi? Despre it de perfect este tovul in viaga Tor? Na fi-ar veni sie dal una? ‘In Cleveland, Ohio, un birbat «dee in jude. ‘uth firms M&M/Mars gun vantor loca! de dulciurt cerind 550.000$ pentra « aco- Peri costurle de spitalizare gi pentru 6 ope ‘afi. Sha gluri buza cu dnp cad a mugeat x forph dincr-un baton M&M/Mars cus cocoa alune din care lipsea slunele, 4a Boston, Massachusetts, un ago-2is pont, complet sud, a dat fn juecaté rma YMCA, sollctind daune, de 20,000,008, pentru ci ‘ar creat prejudict cerdndu si fe capabil ‘audi zgomote 9 semnale de alarm. ‘cette + rexponeblas*nelpeune» epemim « void Necazurile care (se tntimplt fac viaga mat interesants. Age viafa, Nu este perfects. Trebuie 5% fal fa. Obignuiegte-te cu idea gi bucurt-te ‘kt mal mult de ving i, te rog ou, orice ai face, te vlc Cineva mica cimis un text gisit pe Intemt, ‘unul dintre texteleacelea stupide care crcull pe Internet fi pe care niment nu le ia in seam ~ sau poate ef eu ag fl bucuros ca niment ule lat se. zl? Desi majoritatesacestor ,poveyi" de pe Inter net nu valoréacé mare lueru, aceasta fm pace: comunicare+edopabliate + ineradere* perseverents = parangBasted moans ea, Bee Pesca Ded poplin a hss aes ee percepts Dect poy # tostgnes eae acl act ott accept ete ir resenmente: ick pot rezista tentapiei de-a trata un pricten bogat mai bine decit un prieten strac; Dect pos! Infrunts lumea firs s§ miagi sf bgt, Dact ii pox! mentine tensiunea sub control Birk ajutor medical ack te pot relaxa fir sibel alcool; Dack poti dormi fir ajucorul medicamentelor; ack pop-spune cinste of, nil micar fy adéncul ‘nimi, nu ai niciun fel de prejudecii egate le convingert,culoare,religl, sex soa polltics, Atunet a ating acelag nivel de erolutie emg eine- Te eu cXBi pst By eon, complet! din, tr torefie ta, Ene coe cence wasn fae, bilo Tnfunien orice se Tntnplt, Ere ena os face vii ntereant qi) D ACA... ste c= au epuizat toate posibl- i OE naps ani Peco Ob, Larry, mai last-mit ia pace! Nau te bas th pace deloc! Trebuie si-ti eistigh ppacea, Nimeni n-o si te lase in pace, in afar de ‘mica ta, aa cK inceteazd si ceri altora site lase fn pace. De ce ar face-o? in viagS, nu-tielibereacs vis poate prev ccupaf cat sconde tie depah ent un perl refute dln ncsoren Duck posi tre cu vederon cind cl drgl se datomiclor in care a intra din proste, Ioctewsd complet ribunt pe te ptr ol cra le merge tu, | “Sepa tames teaver eopsen ane fesi nu este vina ta; "atic n-o si vin s& te salveze, Curigi-ti singur mizeria. Recunoaste cf a fost idiot si angajeazi-te si te descurci mai bine data viltoare. Nu mal _ pierde timpul fixindu-te pe reproguri si concen- freazi-te pe rezolvarea problemeil Incepe acum! > ADEVARATUL PERICOL CAND TE VAITI | Chnd_te vail, prel Jema._ Cit tisap Sanu dite Seige aS ‘Srviae nu mai lag loca inte ceva bu, Aa se pat eee ee aoa ent ae en ie [BSE te conduce mai aprospe de ceca ce-Gidoregt fn [sig ving. Valcireala te fimpinge mal aproape de [ERE succes? Te sjusk eft tmbunttifegt o relatic? Te | 2 face ca adevirat ferict?Serios, ai vizut pe cineva fe Yaledrinduree gi zimbind fn acelag timp? 12 i | | i | fh Deck mergl prin iad, mu t0 opi.* Rispunsul evident este ci vliciresla ‘nu te” Winston Churett __Smpinge mei aproape de obiectival a, ci face ca coneene ~ <2 A problemele si rimink nerezolvate o perioad mai treazi-te af Putini oament ft yor aqumairespontabilita: Tungi de timp. Vaicireala nu te'face si simbésti giseytf : ‘tea pentru rezultatele pe car’ Je-obtin oo = 3, erede-mi, nu te face mai plicut celoral Ps crecumate + responsahittasa elite piminn «vs .Wine = \ | i Ce te poate impinge matsaproape de ceca ce f ' CAPITOLUL 3 i Hl vrei si fig s8 ai? Un plan, Cénid ai un plan pentru ii a-4{ imbunitit situatia, ai mai multi energie, esti i mai fericit, te concentrezi asupra solusiilor. FA CEVA CU VIATA Atunci viaja ta progreseazi, $i nu pott face planuri sai te vlickresti fn acelai timp! ‘Nu uita: Poti alege sX faci un singur hucru, aga %, ce alegi? Te vei vaiciri gi vel rimine blocat in situatia fn cate eyti sau fi vel concepe un plan eare 18 te ajute ai progresez! spre obiectivele dorite? INTELEG CA EXISTA PROBLEME ‘Osmenit au probleme. fg pierd slujba, sunt res. tructurai, etc. tngeleg ci ae intimplt setfel de Iucruri $nteleg ef se intimpli gi uncr osmen ex addovirat capabili, Aja este viajar se intimpll Jucruri rele yi unor oament cu adevirat bunt, Ri fuchid ochii la acerte hicrur, Nu spun cf econo. ‘ia 4 mers fn directa greyité sau firma ts fort vinduts din cauza ta. Acestelicrari nu se bina. pli din vina t, Dar felul cum reacyiones! la acest Iucruri este responsabiltate ta ‘Nu doar viga te influenjeacd fntr-un gens sat alta, itu pot influenta viafa in diverse modu Deci, ai primit o mini proasth, Se intimpli ln Gittle, arunet-le i cere o mink nowt’ Defit controlul. Nu agtepta. Nu te plinge. Lucrurlle bbune nu se intimplt de la sine. Trebie a le fal Sschnimple 5 despre atte von nel ce uurmeazi. Vei descopert cum sk obit vija pe care fal dori-o din tordenmmay Dack nu se tntémpli yi Iucruri rele th vieja ‘a, atunci nu avansezi prea mult. eS reeuate*responablate * nilepeine-+opumian = nyt = Neale Donald Walsch, Conversations with God, vol. 3 Fein mare char eg ital of duck o via mal | putin bogatt. dectt iyi doresti? Si ai mai. putin 1 deci vrei gt decit at visa? S& af mai pugin decit seri? Fi, in sfirgi, pregitit si faci ceva pentru schimba lucrurile? ‘MB indoiese, Cet! Camm pot st fi aga de crud? Cum pofi st | spul cite indoiest ck sunt gata si fac schimbiri?™ Foarte wjor. Am mai auzit toate astea fnainte Probabil c& gi tu ai mai spus-. Imi incep fiecare prelegere cu acesteintrebirt: Cig dintre voi sunt pregiigi si aibS mai mult "ucees im vitor dectt au avut vreodati fn trecut? igi dintre voi sunt pregitiyi si cigtige mat multi bani in vitor decit au cigtigat vreodaté in trecut? igi dintre vot sunt pregititi si se distreze in ‘vitor mal mule decit s-au distrat vreodatt in tre- cut? Le cer sf rispundi la flecare intrebare stri- gind: ,Posi paria cf suntem pregitiil™. Fiecare strigh cu neribdare, Cajidintre acei oameni gin~ ‘dest ck vor avea intr-adevir mai mult succes, mat ‘lei ban sau se vor distra mal mult? Mi fndoiese IF isnsciae yedepetinm stiqedare= preesrent «erent mai muleef vor fl mul care af fack toate astea, Réspunsul ‘Su ar putea fi cf nu se intimpls asta pentra ci prelegerea mea nu a fort suficient de bunt. $i acest Jucru ar putea fl adevSrat, dar cred c& exist ‘mult mai multe motive, % PREGATIT, DISPUS $1 CAPABIL Ai auzit vreodati chestia cu: ,Pregitit — Dispus ~ Copabil, Eu am auzit asta mai toatl viaja, Este ‘unul dintre cligeele cele mai cunoscute PREGATIT acl fact ati cum privesc eu aceasti afrmatie, Fiecare Papin mai este progitit, sau cel pugin crede cd este, sau spi. amult, ne ci este. De aceea, urlk togi:,Poti paria ck sun. remultatele tem progitig!". $1 sunt convins o, atund cind Pot aregte oamenii spun cX sunt pregititi, ef sunt ou adevi ‘eu mult mat rat. Cinstit, n-am fntilnit niciodatk pe cineve care mult si nu fie pregitit pentru mat mult, CAPABIL Sirim la a trea calitate de pe list: capabil. Css i ‘sunt capabili? Tot Serios. Indiferent cu ee situate te confrunt, fie cf al 0 problema la nivel mental, financiar sau fii, esti capabil si faci mal mult Vestea minunati este of, daci faci doar pugin mal ‘ult, rezultatele pot creste cu mult mai mule. Prin lurmare, daci toatilumea este cu adevirat pregited se descurce mai bine sisi albX mal mult gi dact toati lumea este intr-adevir cspabilé #4 fac mai ‘ult gi si progreseze, atuncl unde este problema? Dispus ‘Réspunsul la aceastd fntrebare se afl inal doi- Jea cuvant: dispus. Este orleine dispus si fac mai 3 ‘creaveaee + responsabittaee © infelepchune + optivnlem « wunan’ male su sk dent mai mult pentru a avea tot ce {ql doregte ia vai? Rlopunsul este un. NU asur- dior. 91 ait exte problema, Oamell ni sunt Lf dpust ob potrech wal malt imp sna Si yok care fhivensch cforeurle petra'a schimba Tucruile, vor" yet impasia b alge arene 1 Damen nn exe mpi to wack cate" [ORES NE Lames eve fpr fn gel Cae” er™ Eee ORCS aE NIE Way poate su este capabil oricine st se descurce mal bine, Freq ck da, Tne trebsyes ene Intotdennna elt de dapusextecine- verse descurce a bine i pare Fi dar ma Jortates an runt nflcene de dap, Ni ne pone Probleme dack sant su nu sunt capably, por 9 Empl na sunt dsp "Yeu it de simple san crue? Probabil & te frre do mull rome de ot laa to mu este i bank. Aca a opus: Réspunnal este ck Beep dips of fcl ce trebule pentru ca aa fa fle mal bask. eta nu sun foarte int Giiaigrangt ck este cna Este perfect ins ‘Te a n sltuaia i care ep! pentru el nu al ey nd ae ET bogat sf mu cgtghnicodats dest ban. Post E dds Staley gi Toc de atta, a te Ingregl Gea ce conteark este dick vrei cova sulicient de mult inet A dispus s faci tot ce trebule fScut pentru a objine results} dori.i | nw da vin Pe condigt derabat ALTE TREI MOTIVE PENTRU CARE OAMENII NU AU SUCCES ‘Ti-am spus deja unul dintre motivele pentru care nu ai succes. Nu ai fost dspus si faci ce trebute. Dar pentru c& stiu cX oamenilor le place ai aibi ‘mai multe motive, if dau fnck trei — tet motive despre care gtiu eX nufi vor plicea deloc! 1, Eyu prost, 2. Eyti lenes, 3. Nu-g pask de nimic ‘Av Dai fnapoi? Este un pic prea dur pentru tine? Pagubi in ciuperci, Este adevarat gt adevirul doare! Elemental comun in tot ce fi se intémplit esti tu, Tu esti motivul pentru care viata ta di gfe}. Cu alte cuvinte, daci viaga ta este de rahat, asta se intimpli pentru eS tu egti de rahat. Nu da vina pe condiyi de rahat. Tu esti de vind, ‘Totine confruntim in viaji cu aceleagilcrur + Starea economies, Impozite Asiguriti, irnbtrdnie Oameni proyti cu care trebuie at lncrém, Copii care ne scat din ming. Facturi (liens! nebunt, Lipsi de timp. Bani inauliciengi reowritate + responds nlepcne = : {gt pare cunoscuth aceasti listk? Ar trebul, pentru ck tofi avem o listi azemiinitoare. $i, cu toate acestea, uni fue Fayh acestor circumstante gi se Tmbogiterc, iar alt ajung fais, $tt ce? Nu sunt de vink circumstangele. Tu esti de vind ‘Vrel o list de motive pentru care mu-fi merge bine? Nu exist o lsti de motive. Existi un singur ‘motiv si anume TU. ‘Dack viaja t exte de rahat, asta ve intimplt pentru cf tu egt de rabat Inceteask nisl glseyti score neserioase st infrunti adevirul on epi prost, oi ey leney oF so pant cece ee wei, mu mative, Exit @ mare Aliferents. Motivele sant real. Scuzele ns. Ds, fexinhscuze, da elem sunt reale ite tmpiedick "faci ce este bine, Seuzele it oferi doar o cale de 4 te fri de acceptarea responsablitii Scuzelet [permit si ari cu degetul spre altcineva, n loc st Fifi spre tine.(Motivele te obligi sf arayi cu -getil n directa corects — adic spre fata ‘Sunt dispus si ascult un motiv. Voi fncerce chiar #8 ngeleg. Ay putea chiar si m& striduiese toleres iii vot acorda ceva timp #8 te ocupt de el gt sil depigegt, Dar scuze?! fin pare #0, ‘mi am nicio ingiduings cind vine vorba de seuze, Di-mi voie si claific in acest moment c&ingeleg c& existé condi nefavorabile. Toi trecem prin ‘vremurt difcle. Cu toate acestea, nu puter folost tun moment dif ea scuzt pentru touleauna. Gata, am vorbit destal derpre arta — te-am bit deja la Cap cu toate asta fm Capitolul 2. Vreau acum st ceaminez mai amfnungit cele wel motive pentra care oamenii nu au succes pe cae star dor comune eeptabiiets» tecredere « peewvreiad © sponsei EST FROST. ley | Acum, am sp, ew ata fot H Gilat afirm age corn, Nimentney deseo desc an fata dented ope espe mine. cu sigwrag, nat See Permite sf nvigi mal mule deci in dele oe pe ar webu che smal ‘mult th fiecare zi. Informatiile nu au fos ‘nicicand ta abundcits iu mai wore ed tule de ible orice clyde sass fatea bundy menaced oe mujonitatea dine nol une aco eee Probleme lucruri interesante de thvifat (de fat, er fit au giep pe Internet cru pena eee splctons Ip. tin umnare, fad guinea ee pi doe inormasiy st eae eae Dect lpn de informap nu eae 0 proses $i nit promt mu este ce adorn © em Cis onment sues avin proses Ce, ‘lei mina acum,) Nucred at Set een Profi. Oameni ft destl pest came Sunt convine dear Nu casts perce oe nut ie sllent de mute awk peor ree succor th vaeun domenie, Poste na na ae dlent cas al sues tn orice deri Pay guint asta ces nan see das Problema nu exe nal sen dele ne of: Problema cts epee aa Actat este erenga problema Tene ae nfl mare enc con cog Cae ofp, oe prone elec at oe ESTILENES Jatt un alt cligeu foarte popular: Canastingsle {Inseam putere. Ai aurit-asta'toatl vata i, rete + rexpontebit » ites epsom « igs iM aad ‘totus, acest cigeu este o minciun’. De fapt, cred ‘ek este una dintre cele mal nefericite minciuni alee care fare s-au perpetuat, Cunogtingele nu inseamnn’ sunt putere, Doar dack sunt aplicate insearmni putere, minciuni {eu ceca ce stl, Doar acumulind cunogtinge nu re- Sov nimic. Este nevole de efort. Nu este necesar fntotdeauna mult efort, dar este nevoie de efort ‘Vestea bunt este eX 0 dovk de efort este tot ce ai nevole fn zilele noastre pentru a te descurca Dine. Fxisti multe off oi-ti ctigh tralul. Poti si *eigtigh bani din aproape orice. De fapt, vol risea tun ple si voi spune c& oricine igi poate gist de “Jucru daca vrea cu adevirat. “asta si pentru ciinele meu. Venea o dati pe sipti-_mizerabile © mink, petrecea cincl minute adunind fecilele de a-pi “ Sfinelui si pleca la casa urmitoare casi adune alk align ‘grimadi de fecale. Sloganul ei: ,Suntem pe pri- traful ‘ul loc fn ce rméine fn urmi*, Este acesta un mod mizerabil de a-fi cigtiga " traiul? Poate pentru tine. Acestel femei fi place ‘munca ei. Are o camioneté nou, de marci, igi petrece timpul in aer liber, coca ce fi place foarte ‘mult, si mingtie o multime de efini ceea ce, de asemenea, i place. Te ot, un dnd de veo 20 de ana sna a _mea. Avea un recipient cu mai multe spray-uri pen- ‘ru vopsit 41 sabloane de numere, Vola si revop- = seascl numarul de pe casa mea pentru ci era cam ters de timp. Era dispus i vopicasc’ patra cite pe Vinton iidineiaainiedi Wiasadors usteesceeti ala“pot ni orice este nevoie sk sil despre wit an | malt aubiect. Nu din caura lipse informafilor nu te - descurei bine, ci din cauza lipsi de efore, Nu este © necesar un efort foarte mare cas ltegt 0 carte, "© nu-iaga? De fapt, trebuie doar si stai pe fundul tu votnga de un fond colorat pentru doar inet dolari. Cinct ‘fi miyea dolari? Am spus sigur ck sunt de acces am dat andl bani, dou minute a terminat. Apoi +a dus la Ponuros ca casa urmitoare, 9 sunat la ua vecinulul gi procesul Ai fact cova s-a reluat. Am sat de vorbi cu el in timp ce vopaca numirul vecinului. Mi-a explicate urme 0 facaltate la Universitatea din Oklahoma sl vop ‘umere pe casein ultimele douil veri. In vreo 73 de ile, cfgtigh suficient ca ai-gi pliteascd taxele la facutate, plus cazarea si masa pe un an — ou edte cine dolari pentru dou minute de muncS, dea este cf existi o mulyime de modurl pen- ‘eu aff eijtiga tall. fy trebuie numa voinge de 2 migea Fundul puturos ca faci ceva. Se pare X majoritatea oamenilor preferi si n-aiba un'ban fn bumunar ssi leneveascl, decit si muncearcd 1 si aibx buzunarul plin, Se pling cl-este aie de fngrozitor 8 neat un ban in buzinar inst gt spun fn sinea lor: ycel pugin n-o s8 curg’ sudoarea pe ste necesor un foarte mic efort pentru a gisi © slujbi in zilele noastre. Firmele te angajeazs chiar dack nu stiiprea multe. Tot ce vor este =f vil Is lucru in fiecare 2i. (Standardele sunt destul de SscSaute tn ziua de astizi, dupa cit ve pare.) Poste cece NU-TI PASA ‘Acesta este motival cel mai adevirat gi mai Bart, Acesta cate motival care te paralizeati te “tiengne nefericit cu buzunarele goale 1 Daca et int-adevie pros, i acord osrecare | circammange atemuante ~ cel pufin pentru o vre- “ne. Dar nj acord nico creurmrtangt atenuant ack epi leney lar dack na pas de tine suficient fettok devil tnl bun, nik moar n-o of tolerez Fe Dac au da nico cea dagencral poe se [2 ameampls, dack nu i pasi de nimic, accarta este insulta final pentru tine gi pentru familia ta, Si “yal curn poyi avea succes si sl nu pese suficient 2 si te apuci de treabi este ceva intr-adevir chi sf recunosti ‘cEn.o si fle slujba viurilr tale, dar cel putin o ‘Cum fy pot! pri fami fact cova so a al un salary, Vet avea demniace st pao ag ah a ak dar ‘1 respect de sine. Multe firme angajeaed oumeni "au vel face penn el tubes sft net fica pregitire, experiengé sau aptitudini yi apot fi | Site apuct si citeytio carte, ef urmesi un curs, instruiesc, Vesti bune! Pott si fil prose $i tot if | te scoli ceva mai devreme, si fnchizitelevizorul_ ot abl _gisesti o slujbi, | cevi ma repede, of mance un ple mal suit mil In plus, existi 0 multime de programe de | sau mai multe ore? ame instruire care fie: sunt: gratuite, fie costs foarte tin gi cu ajutorul cirora vel dobiindi cumogtinge specializate astfel: incft- si poti fi angajat into. slujbi intr-adevir bine plitt§. Existi cri din care ‘remantate + reepencobtire sniper optim «ings Asta mu-i cinstit’, fmi vel spune tu. Ba cu _-sigurangi c¥ este. Dack esti capabil mental si devil mai bun gl sX te descurci mai bine gi nu 0. | faci, singurul motiv pe care-| pot gist este ok nu ‘aspuci ttegtt 0 4s4M pask sulfcient de tine i de familia ta frat pare "uy, dar asta it face grea. Hal =i scurtim discufia. acum,. Recunoaste Amediat ck pot face mat mul decit fac. $i marin past ct fact in prezent ~ tntotdeauna pofi face un pic mai mult, Corect? Si, pentru eX ai cumpirat aceasth carte, al hotirit, probabil, ci et pregitit al fact mai male. Si poate cf at nevoie doar de un ghid care sf arate dramul, fn reguls, atunci hai si incepem. ESTE MOMENTUL SA iNCEPEM ecumoapto. Sper ci ett pregitt. La vremea asta, a incetat sh of pot! face te mai vat, ai dat deoparte scuzele jeg gata st al mule ‘i construieyt viafa viselor tale. Dar inainte st decdt fac incepi si faci asta trebuie #441 acorai putin ip © pentru a trasa liniile acelei viesi, Nu poti si te apaci «& construlesti ceea ce vrei dack nu gil Gu ‘exactiate ce vre Dar eu stu ce vreau, Vreau mai malt! fn reguld, uite wn dolar. Acum ai mat mult Daci dau un dolar, o #8 al mai mule, corect? Dar nuasta an minte, nu aga? Stu asta, Tota, este ceea ce al spus. De aceea, trebule of ft mai recs, {fn urmitoarele citeva paginl, te voi ajuta sf concepi un proiect precs penta vafa pe care fio ores gi te vot inva cum sil pui in aplcare. Pregiteste-te, oi te dstreai! _croatnces + respanaabitnere + Angehopchine:s-opeoniem * vowed QF al tat abe ot ce 4 fchmpat a it Pits ucrart banc, cit hres Am de reece ttl © intr-o afacere gi a trebuit si declar falimentul, atit fre, cht al meu pervonal. Aces > jac din eaten propor grey Eu amt cent Bo rcctssitaags. Eu am nat la beeacicirel probleme Pears am svt-ovreoatl Tox eu mit cont Goat nucopl nascent fertres pe care le fr tn ponent. Sta geal ret sepa care te Goi. Ete ur de ingles Tor ce am feat eu ca tne, «foto gin, of vorbim gs ee ” Coea ce gindesti, vorbeytl gi faci determin ceca ce obi,Gindeste-te care ar fi cea mal bunk viziune - cea mai “despre tine. Dupi.ce {al creat accasti viziune, bunt “Iptreabitte de flecare dati: ,Este acest gind in vialune ‘goncordanti cu vines pe care mi-am creat-o degpre tine Gindurile, cuvintele sf scyiunile tale Ori te im- Ping mai aproape, ori mai departe de ceea ce vrel sR fil, Aceste trei elemente sunt esentiale pentru fi crea viata pe care o doreyt si ele au determi- viage pe rat viafa pe care o ai in prezent. (Coea ce vreau eu si-t spun este cl na avutnici- ‘dati o problemi de bani, 0 problems de relaii, 0 problemi de afaceri sau o problems de sinktate, Ai avut probleme cu gindurile tale, cu spusele tale sat. despre mine?*. Dack nu, schimbs-f1 gindul sl Bocare 2, trebule tne strum one glia frumal Ia coea co arn vrea ai trkim; gi, pe misuré ‘ep cvolin fn acct drei mental, ar tru nlfcuri din mintes nosstr toate gindurile gt ‘cu actiunile tale, $i cind vet pune pe ealea cea bunk aceste trei elemente, totul va f minunat. necemanifcative gi ai vedem lucrurile la Géndurile sunt creatoare. Cuvintele sunt crea | sear mare." —Emest Holmes koure. Actiunile sunt creatoare. Acestea sunt cele} ‘rei forge creatoare ale universului thu, Stipénes| te-le gi Jumea fyi va aparyine, SCHIMBA-TI GANDURILE Tot ceca ce’ suntem provine dia géadurile bhoaeere,* Pus Gindurt Iimitate produc reaultate imitate. Re- zaltatele se referé la modul cum triiet, a expe- riengele sl posesitnile tale. Gndirealimitatt pro- vine dntr-o visiune ingusti a cvea ce esti. Cand 4H extine! viaiunen despre persoana ta, atuncl Vel A capabil i gindegt la scard mare. Cind vei fi capabil sk gindesti diferit despre tine despre capaitatea ta dea ndeplint dorin. fele, vei gindl diferit si despre restul lumii. Drept twmare, te vel exprina difert (vei folost alte | __ETICHETEAZA-TE PRIN a —Matel 12:37 Aplici-s etichets de cfgtigitor, Cu citiva ani in firma, am obginut o plicata de inmatriculare per- “sonalizath pe care scria INVINGATOR. La acea “qreme, nu aveam nicio idee despre ce fel de im- _poct va aves acea ,eticheti" anipra vies mele tre imp, am allt e, dack ii pui o plicats de “ Inmatriculare pe care ‘erie INVINGATOR, nu tai pot! face licrurile pe care oblgnulal sé le Fick "Nu poti a8 trect peste ind sa tal faa" aleora cu magina (nu cS eu a9 fi icut-o vreodati). $i de ce ru le-ay tia faa? Ar face aga ceva un IN: ccuvint) gi ve aciona diferi | VINGATOR? Nu, numat un ratat face asta, Tar raat vt laxona un INVINGATOR pe cel caret tale fata Savingteor -Secretal unel viet! excelente exte doar 0 pro- || ssw care demarcasi prea incet dup caloarea ropu? ‘lem de a aves ginduri excelente. Nu, un INVINGATOR nar face niciodati aya = Charles Swindoll | ceva, ci numal un ratat, AF conduce un INVIN- FF cemuncore + odopbblnts«ieradare = prseverennt = spentGATOR 0 masini murdarg? lin ratat ar face asta. Mann: pus ot INVINGATOR 9, deodats, ectunflemiete a Ibuit sf se schimbe ca sf susp ceen e-afigam despre mine. M-amn aproplat mai mult de atuatia de invingStor doar pentru ci mam proclamat {nvingitor in faa tuturor celor care meat vit, Pune-t eticheta pe care o dorey vel devent persoana pe care oproclami. Pune: etichetaBein- Yingitor 4 te vel apropia tot mai malt de sewaia de {nvingitor. Pune-fi eticheta de rata, prost sta in- capable via pling de nut pot” gin ve poste", Parlez cn-o a8 Bi deloc ferici de rezaltate. SCHIMBA-TI CUVINTELE Si revenim la ces mai bun viekune despre tine. Dupe tal conceput aceastlvizhme, fntrea-te de hccare dati: ,Sunt cuvintele pe care le folosese fn concordanti ‘cu cea mai bun visiune despre mine? ‘A spune Iucrurt ca: .N-atn fost niiodatcepabil ‘Xr descarc prea bine", nu va fice dectt af per- ppetueze faptul of ns vei Bi niciodatS capabil si te descurci bine. Dac spul: .Nu sunt bun la mate- rmaticS*, asta nu te face mal bun la matematicl ack spl: ,Mancarea se depunt intotdeauame direct pe goldurile mele atunci oof a oldurt grse, Da- ‘8 spui: ,Intotdeauna ricesc th perioada-aceasta a nul, cate modul cel mai sigur pe care moss de a prinde un gutura CCeea ce spul programessS ceca ce eva ntim- pla. Cuvintele ale atrag fe vista pe eare o dovegt, fe viaja pe care neo drop... é Pe cind aveam 0, afacgre-an-telecomunicatt ‘am ajuns in punctubn care. rain s§ mi due la la- ‘ru. Aveam ,dlepresia de duminick sears. fnfie- tire duminick sear%, aveam un sentiment neplt- ut sind cd dimineaga urmitoare trebuia teeredore» penmnveri «ih ‘schimbs ‘modal fa‘dack ag sti ci asta ar putea produce schimbirl, Nu lita ef ccea ce faci fn prezent determin’ rezul- tatele pe care le al fn acest moment. Dac nui plac aceste rezultate, atunct schimbi ceea ce faci (Dac vret cova co n-al avut niciodatl, trebule si acl cova ce n-al Bicut niciodaté. — Mike Murdock INCETEAZA SA INCERCI Probabil eX aproape te-amn convins aii demarez ack esti pe cale si-mi spui: fn reguli, Larry, o 98 fncerc’, post s- lat bal, Nick mica nu fncepe, act vr numai af incerc, Urise cuvéntul since. care. Yoda, micul Blozof verde din Star Wars, & avut dreptate cind a spus:yFaci ori mu faci, Nest ‘imp de sat la indoiallt ‘Cind cineva fy! spune cf va tncerca" si vink la petrecerea la care lal invitat, te agtepti cu ade- Varat i apark? M3 indoiese de asta. Cand fi spul colva €¥ ,0 sh incerei sf te duct Ia petrecerca la care te-a invita, al ntr-adevir de gid i te dui? Nu cred ata Folosesti cuvintele vol incercs" atunct edna na a curajul 38 spul adevirul verde In fa. Ar trebu ifm tof cinstgi. Tu mi tntrebi:,Vei vent la pe- trecerea mea”. lar eu ft rispund: ,Nu, nu wrest vin I petrecerea ta. Mat degrabi mis bige un ‘morcoy in fund decit #8 vin la petreceren ta plc. tisitoare gi demodatl*. Asta seaming si fl inst! Dar nicunal dintre not nt va spune niiodats aga ceva, nu- aga? Firete of mu. Este mal ugor af spui:,Voiincerea fn Gea mat mare parte, acest voi thoerea este'o seus peritra tine insuti. iti “Sancta ammlehlate enat ck oferi'p cale deeSpare, ,Da, vot veni este un an- ‘Stl re ene ncetea sf cert at tnoe- fects spall ve cera, Pr gi simpl teapot ge trea en rein. Orioun, car pot fae ca “Ger sk inceri? Oprese-te carn acest moment ncearel of il'an pix tum ereion anu ce alla cold. Doar inccare kfc asta, Nu poy. Nu of donot Tncecio el ceva, Or el mand ttl, ork mil del. Pang. Nu exieth ale de fs. Vel iecerest cee ek ca lo fal S pirteasi de obiecuvul iu, Hecate conversatie, iit (ar plea de nesemnificaivs, inseamnd “mult cind vine vorba de a ealza ceca ce vei ‘Dect, cind le vorbesc prictenilor sau cole- «gilor pe hol, spul cf trincineal aa goal are un “impact asupra sanselor mele de ami imbogsti, de fl sinitos, de a avca succes sau dea fi eriit™ = Exact, Flecare cavint conteazS. Dac in con: * versatile tale te viicSrest tot timpul rau injoseyts S oumenii gi te concentreai pe ceca cei lipsegte, aie converaiif i uci panscle de succes ‘AcelasTucru se aplickeciei aylunl pe care o reprini. Faptol of sti in fata televizorulal si “TI se. poate cere socotealé pentru-un. da, vo! yeni" exte un anga-ml Ye! nc o emis in Jo as oat opt Oi su ra dl vox ca spe gpa tua mod Hu ni pare af semne mare eta dat contessi figur Pople dorm cd 30 de eee ea patos awit hl cement svc4.0 inh sin lent In ort conven conte Beck ‘medioert intel napreace mite, eon i ie Aston rant int nae, ered ‘el vorbesti serios. Aceste Jucruri mirunte nu con- tena loa But ant de ale sma pat sinievie* Dar fl 2 inimpat ceva deoseie de ban ato vt Cl eect at crud oa ittmpln vet profs de Borae momen chee fever intaplt lacru mire La tnbnuie conteak cl inal mule Toail tes “Xcord® atenfie Iucrurllor Importante. Foarte putini Soe eee lope Sa Ea ee sae etna ahd Yoia intimplirii. Acesta cate un mod sigur pentru Sven o vag nOGiooR-O Ta pe oa gigi Ga oma TATUAT PE VIATA. Inte-o sear, steam impreun ca sofia intr-un bar servind un octellcind am vizutofemeie nt. 1 (eo. 30 de ani, tot 0 femeie tinket din pce meu de vedere) care a ntrat in conversaie 1 noi. Ena spus oh paral cl am 0 motocclets ‘Am intrcbat-o ce-0 cea #8 crea ata gi ca mica spurs cf aritam ca un motocilt: capal rs, brarbigon,clame slochels de sare, Apo adiugat ch pariad ch am nig tatuaje pe undeve, Lams conflrmatediam fotadevir mai multe etuse ‘reotitte + responses nelepelung optimism + vines ‘Ea nese spus cu mindric ck are giea unul gi s-a ne arate tatuajul care reprezenta o inimi de ce gia tatiat o inkm’ 2drobitt pe gold. Mi-a pus cl, pur gi simpla, i-a plicut. Am intrebat-o de ce ar vrea aX proclame fh fafa lumii gf fn faga fRecérut birbat pe care-Tfntilneste, sf chiar ei fnseqi, c& are o inimi 2drobiei? Am continuat - jnerebind-o cum mergea viaja ei amoroasi.~ A © séepuns ck mergea prost; nu reugea si pistreze angi ea niciun iubit si tost birbagi din viaja ef au " tratat-o grozmic. ‘Am intrebat-o cind a inceput asta. Fa mi-a ‘ispune of in urmi cu vreo cincl ani. Apoi; am- ntrebat-o de cit timp avea tatuajul cu inima zérobiti si ea mi-a rispuns of de vreo cinci ani, “Am intrebat-o daci putes vedea vreo.legituri + intre cele dous evenimente. $-a aprins o luminigi © tn och et gl mia spus: ,Doar nu crea ck tatuajal i toot, nuvi aja, Eu g cu sola toes, Rose Mary, tm asigurat-o i exact arta credeam: Neva intre- | bate ar trebui si fack gram rispune cf af rebut | si gteargi cit mai curind, fn felul acesta, va | declara lumi intret i feetru birbat cu care se poate de intreagi. Ea ne-a multumit, ne-a imbri- {Hpat pe améndos gta plecat la un salon de tatu) Carei lecyia? Ai grijf ca tot ceca ce declari Iumii despre tine sk fle adevirat, fe cf o fac prin ccuvinte, actiunt sau tatuaje, Chiar si lucrurile mici pot avea un impact mare. Demareazi spre 0 viafi uimitoare. Ai griji dé lucrurile mirunte ~f8 acele lucruri pe care inajo- ritatea nu le face niciodats, Fl constient ef flecare lier mirume pe-care-] gindesti, spui stu faci are ssinevinin saad scscarss pane +p eigh ‘este de vin pentru egecurile din viata mea amo- a tot coca cejrpeecert Sees : * i ‘ ~ ics iat ‘si diruiesc in scopuri cariz win impact major anupt! résulsteor pe. care Te ip nl at plies 5 . bt in ving. 2 Ce fel de relatie imi doresc s8 am cu: |= = partencrulde vias . CONCEPE UN PROIECT = expis Sieben PENTRU VIATA TA ~ Fama sine Nu vei obyine ce vrei pind cine mu geil ce vr i Alvfel obi doar resturi, Usise restutile, Eu vreau Si creez ceva nou gi perfect numai pentru mine. Urmeazi un chestionar care te va ajuta si ste Mf bilest exact ce vrei de la viatS. Apuci-te imediat ‘construiegti il completeai. Nu te gribi. Acordi-ti timp sufficient Propria si gindeste-te bine. Nu avem nico grobi, Ris- ‘iap“ponsurile tale i fie foarte precise. Aminteste-t! eX este vorba de constraires pro priel viey, 4 Ce mi-ar plicea si realizes inainte sf mor? Ce ag vrea 23 am fn plus de ceea ce am tn prezent? % Ceol de masind map dort cu adevirat?, Ince fe de cust mi-ay dort sk eliese? Ince fel de magazine micas dori-a-mi fac camp leurle? Ce fel de haine micas dori st port? Ce fel de bjuterit mi-ag dori si am? La ce restaurante mi-as dori si meng? Unde mi-ar plicea sk ctlitorese? ‘Cum mi-ar pliceasi-mi petree tmpul liber? Cu ce fel de oameni mi-ar plicos 68 potree mai male timp? Ce minar plicea cu adevirat sf Fic, duc tonpulst bani nu ar fo problemi? : (Ce greutate mi-ay dori sf am? Capi bani mi-ar plicea s cistg ix Bocaire an? * Citi bani micar plices sf economisese sat ‘véscesc? ae ef" = ‘eoainasbe 5 esgic tienda‘vol face pentra ca viaga mea de vis si devin ieptott vlaga evi Cum te-ai descurcat? Viata cca nouk arati foarte diferit de cea pe care 0 duct fn prezent? Parier ef da, Acum este momentul pentru oare= care sinceritate, Este timpul si ceroetezi ce faci fn ae ‘pentru ca viaja vsath si devin§ reabitate Jatk o alts listd de Iucru pentru tine. Este lista la- ‘erurilor pe care le faci in prezent pentru a feui viaja de vis. Dack nu gtit de unde sf incepi, oti pane la numirul T faptul ef eiteytt aceastt Fire st completezi aceste formulare. Jat, ai prima Sctlune pentru a-ficonstrai via de-vis, Acum na : {i rimine decit 8 continu g ei. > —______—_ creotitate + rexponsabiate + Iingelepeine *optiniam = vont | cence + adoptbitat + rcredere © peers * sero ‘fn veguli, toate astea sunt lucruri pe are spul le vet face. $i pariez preful pe care lat plitit pe aceastlcarte ci mal gist 15 acti pe care se faci. Foarte putinl cament intreprind in realitate 15 acjlunt pentru af constr vata pe care $-0 dlorese. fn plus g-am dat cu prime actume. Acum ‘di-mi voic si dau ine un impuls ca sf spi adevirul despre une 15 scpaat (pe care at ‘Te fact Co fac cu adevirat pentru ami construs viafs (pecare mi-o doresc? sgemiien jdiepiaiiiilibelialibchan cepnnmn + valet da, Curlind vei fi capabil s8 completeat 5i ima list. Dacd incept si-4i construieyt viata pe +0 doresti doar cu citeva actiun, {i se va rea mal ugor. Te vei concentra din ce in ce mai pentru e-qicrea viata visat, pink in punctal care vel deveni obsedat si erteyt in concor= 13 cu visul i, Vei constata effi vei schimba itatea-In, concordanti cu lista pe care at ‘Te-vel ita in oglindi i vel vedea && ports Pancle pe care yile-ai dori; bijuterile viate, of ‘greulatea pe care al vrut-o, Te vet duce in gars), te vel urca in magina visurilor tale gi vet merge la restaurantul pe care ai dorit cu adevirat 1 frecventezi. Te vei bucura de relayile tale gi “vei avea o multiene de timp site relaxer gi sk te ‘bucuri.de viatS. Cu alte cuvinte, 14 vel fl ereat © viaga visurlor tale, _ ‘Un cuvint de avertizare, Trebuie plicit un prey 1 Favea vista vistilor tale. Pentru orice se ‘pliteste un prey. Nimie nu este pe gratis; Indi- fegent ce alegi in viatd, va avea eticheta cu prey. ‘Veet 3 fil skinitos gi fn form bunt? Pe eticheta “de pret serie: mai pujine calorii si: mai mult ‘este gratis‘Vrel si fi bogat? Trebisie «& muncesti mai ssustinut, mai multe ore sau mai iste — probabil toate trel. Nu vet mai avea la fel de mult timp si te uifi la televizor, gi nici si joel golf. Bogitia are un pret. ‘Vrei si ai succes? Prepul este destul de mare, dup cum vel afla curind, ‘Vee si ft fericit? Atunct trebuie si renunti le tot ce te face neferett. $i dack nu vrei nimic? $i asta are un pret Preful este, de obicei, siricie, boali, plictiseals, apatie, mediocritate, relat proaste, ete Realitatea viegii este cS, intr-un fel saw altul, vvei pliti preful. Dar pot! pliti un preg ca si al exact ce vrei sau ca siinu ai ce vrei. Pint la urmi, tot plies un prey. ‘Vestea bunt este of prepul de plitit pentru a =vestemai avex vials visuellor tale este-mai mic decit cel deftin 3 Bi powra vista pe care 1-0 vrei, Viaga pe care n-o ferielt, vrei ve face si fi nefericit, bolnay gi fale: Dupi ‘Miodtoe sl-pirerea mes, acesta este un’ prey prea'inare de ogat plitt. Este mal ieftin sé fi ferict, sinitos si bogat, {Ga toate acestea; natal tu pop lage cite pI “o ‘tecdiete + reaponaabiniate + Ingslepcune * pemism * void “totul pe hitie ~ probabil pentru prima dat _viaja ta. Spulcl et dicpus 8 pliteqtiprepul. Pot "i te [elicit At nsintat pe-drumUl propus mai « hnule decte majoritates oameatlor de pe planet. Foarce putial oamieni au afuns atit de departe tine Dei, hai sf transform fn realitate viaga pe care {al protectato, Si cercetim toate dome- hile vett cu care ne confruntim fecare dinte “not gsi descoperim cum si progresim prin ele _ peste ele pentru a obgine cu adevirat viaja pe care Probabil cri cfm acest moment 0 #4 pre | sinc tot material tipie de autodervoltare, ca stabi- lire yrealiraresobicetvelor, construirea unelati- tudint portive stot felul de marafetari motiva- fionale. Ei bine, ma fj voi prezenta lucruri foarte dliferite fai de ceea ce at itil pin’ acum. De fapt, voi ataca majoritatea recomandirllor pe eare leva aut, lel itt gf le-l fg pind acum, cemmuicae + adapta +ncredere« przererni = paris " Tocmal al petrecut ceva timp gindindu-te la viata. af foaineae “pe care fi-0.doresti Sper of ai acum 0 imagine ape drumul felului de viagK pe care vret si-1 duct. Chiar ai sris _propusex care am: domeniul motivational. ME duc ‘Unora nu leva pice abordarea ety Jara cum probabil ai ingeles deja....riarmt pasd. Jar uni vor gindi ek mu spun adevarel, panty ci. ceea ce afm este complet contra Incrarior cou care am fore bombardati tit de malt thn. ‘Acesta nu este un moti ca afimayile mele mt fie adevirate, Ele runt doar neconventionale ceca ce, dup opi mes, le face mat prowepete gf mal valorosss Toate adevirurile marl fncep prin consi- erate bleafernsi.“ ~ George Bamnard Shaw ATITUDINE $! MOTIVARE (ce efit Di-mi voie #8 tncep cu dou lucruii de cate want con sbrolut sigur: atitnines nu Tnsegmnd total complet motivaia ns functionea canta .Co?! Cum pop sul ata? Miogi Ext un oi acrarildF ric! Cumpir mereu citi ale unde varbitort din ‘aseult ort de ‘fost’ cite ori am ocizia. Ascult fnregistrir audio din ‘obigauit! domentu gi sunt ce mal bun cent pent serile de Inregierri Nightingale~Conant $f Career-Track Ded, ce vref sf spul ex attudines «nt Inseamnd. tou $1 motivaia nu fanctioneseds Eibine, dnl voie sl gro doviesc. Dac et tipul de persoans care asculté vorbitbrt din doe ‘meniul motivatic! yi citeste citi de. autoder- voltare, atunci rispunde-mi la-aesete Tnttebie Cum este vata ta? Eytt bogat, feict, sin pin de succes? Nu? Ei bine, @Faax& ncept 3 Sngelegis materiale acelea na-fietionesh adevirat, nti aga? (Apropo, daci-eg intr-adevir Dogat, frit, ston 9\-plin de ences, ebuncl te fos gi” lot, dar fi garanter ci nu motivatia te-a ads in sth situate.) ‘Nuct aga cf uristi asta? Te-am prins cu ocaua jh. Nu este cazul 88 te slmgi rSu din cauza asta, Fram Ia fel ca tine, Am citt mili de ckryi motivati- ‘atitea casete de acest fel. Am participat la © oulyime de fading am ascultat experi foarte “preci i foarte bine pli (dintre care uni! fmt “funt bunl prietent) spunind toate acele lucrurt ‘cum #8 te simgi bine ox propria persoani spre cum 8 ao atitudine positive in flecare omen ct ep tea, Fam acl puna a © ftotl va 8 ponlb. Am stat pe margines sau jut qf am inghitit toate astea, pink cind am’ jevenit aproape convins de fdeea cS, dack am auivudines corectS, viata mea va ffrumoasi. ‘Ascultk, am avut o atitudine bunk, pozitivs st8 viaja mea gi, ou tonte astea, mi s-at intém- WY plat mai multe mizerii deede‘l pos! imaginal Am. ‘gvuto atitudine minunatS si am dat faliment! Am. “wut o atitudine grovavi in tot timpul oft am avut probleme in afaceri si in cisnleie, probleme “financlare gi de sinState, Aceasti minunati atitu- Aga cf, indiferent de ce spun efrgile, inregis- ‘wirile audio sau vorbitorl, attudinea nu inseam- ni toma. $tlu ef este greu de inghitit, deoarece © aceasti afirmatie contrazice ce spun tofi celal gi © tot ce ai auzit pin acum. La fel ca tine, am vizut Jean cave) spun ch atitadinea inseamnd totul. Pe Poff gist suportari de pahare sau tricouri gi chiar nigte greutiti driguye de pur pe hirtil pe care ‘eerie: ,Atitudinea este totul*, Poy gisl chiar mici Spi garantes ofan motivapla tee adus ia aceasth‘monede de purtat is buzunar care si aninteas- & acelagi lucru sau afige de pus pe perete. Toate astea fi fac pe fraeri rf se simti mal bine gi umplu Dunmarele celor care le brick. $i este 0 minciu- 1, pentru cl atitudinea nu este totull ATITUDINEA ESTE IMPORTANTA, Atitudinea este important, o ai fiu de acord cu asta, dar nu te va feri de nimic, Te va ajata sk faci fay la ceea ce tise intimpli, dar nu va impie- dica lucrurile rele si tise intimple. Aga c, desi este importants, atitudinea nu fnseamn’ totul Oamenii gindese uneori ci, dact au o ati nne corecti, nu vor avea probleme, nu li se va fntimpla nimic riu si nicl miicar nu vor trebui si ‘munceasci — pur gi simplu pentru cl au o atitu dine buna! Atitudinea singuri nu va_schimba Iucrurie Efortul schimb lucrurile. Gandurile schimbi Ii crunile, Cuvintele schimbi hicrurile. Aminteste-f din nou ci ceea ce gindesti, ceea ce spui gi ceea ce faci determinl ceea ce obi. Acestea schimbi Ii- ‘rurile ~ 0 combinatie a acestora schimbi Ineru- rile simu faptul eS ai o atitudine pozitivsl Este necesar mai mult decit si fii pozitiv, pentru c& pot fi pozitiv s/Ienes. Poy! A poritiv gi Stal idel gregite, Poti & pozitiv gi prost, UNEORI, ESTE BINE SA Al O ATITUDINE NEGATIVA, Uneori am o atitudine mizerablli. Vreau si spun total negativS. Dar tu? Nu vei auzl des tun adept al autodezvoleirit recunoscind ci are o atitudine proasti, Dar eu nu, sunt o persoani tipic’, Recunosé bucuros cX sunt ‘uneori foarte negativist Ama aile eind am orice fel _ereoutat «responses rfelepctine'+epemiam + wings ‘de atitudine numsi pozitivi na. Am nevole de sile | Bi bine, Larry, mi se pare of nu mai are nici- [un sens ce spui. De oe ag avea nevole sf fu nega- © tivist. Side. al avea nevole stu i aio attudine negative «Din cin in cind,o atitadine negatvi fmt este © ult. Cred of ft va B tis gl gle. fn uncle ail, at evoie #h fil suphrat pe tine — a8 fi furios pentru {i lucrurile merg prot ss fi furios pe tine pen~ “frac egt aga cum eft, Sx i furios pentru modul ‘eum ii crest copii #8 fit furios pentru modul | Gam te port cu soya; #8 fi furios pentru modul _ bam ii acministres\afacerile, Fura go atitudine | negativi pot 8 uneor factori de motivare mint: | nati, Uncori, trebuie' si ft foarte supirat ca st © facepi sk schimbi Iucrurile Pentru a face schimbiri positive fn viata ta treble sisi mat into atitudine negative fag de [Nu este vorba de a f pozitiy sau negativ; este vorba despre ce functioneazé gi ce nu funcyionea- 24, Este vorba despre cvea ce te poate impinge si esi-din situa prezentd. Este vorba despre ceea + ce tl poate imbunttitisituaia. Seamini cumva cu intrebarea aceea veche si " prosteasci: Este paharul jumitate plin sau jumita- “te gol? Care este rispunsul meu? Cui naiba fi ask? ‘Care-i deoscbirea dack paharul este jumitate pilin su jumitate gol? Problema reali este: i stinge setea? Doar asta contexzi, Atitadinea singuré nu-ti | vastinge setea. Nu te va scoate din situatia prezenti | pentru a te fmpinge in alet directie. De aceea nu Sunt eu un vorbitor care motiveazi oamenil. In schimb, imi spun Singurul vorbitor din ume care \aainadnare~ adegyabtoats nerodere * pereorereegs = perenat Faria $10 aticudine potfl factori de motivareirieS oamenit™. Pur i simplu, nu sunt sigur c& sunt fn stare sf te motives pentru a evolua din situagia Prezenti citre o alta. Dar sunt foarte increzitor ct [pot sf te enervez in aga hal inet si faci tot ce poi Pentru a te migca dela situaia prezentl spre o alta. ee eee ‘Pentre face echimbii pontve fa vaja te trebute st al mal foto attudine nogedd pido os. ep oe COMBINA ATITUDINEA CU MUNCA Manet, co cuvént murdar! pt pits pentra sfortal de a servi bine pe ali. Servite unt 4 Hoplite lntotdeauna, Ete o lege universal. Earl ‘munca Nightingsle spine: 4Risplata pe sare 0 ns seals cu_ vial este diect proportional ca service pevcare ‘atid le Fac, O idee nobil care sun tit de pS ‘Pgztans eate, srviclile sunt deghivate in muncl, Pentra 4 oferi servi eficentealtora este neces, de oblcel, punt sudoare. Ar trebui of munceyt avind 0 atudine bum, Dar chiar jt munca real 28 co atitudine negatvs este rispliel Dar ni atipudinea se plitetes mien se plies. Munca ~cealzaté cu o asitine portva va mat bine pl, 15, va merge mal repede va fcu igurani eal smsiranth, dar ingredient hele pentru a g'merge bine rimine mimes, efrtul,servciul cut ator Eye plate pentras cefortul de at ajuta pe alsis cefortul de a-i servi pe ali; cefortul de a-iiubl pe ali; cfortul de a pe alii dcephitiomsne-c tesicaino weriwerentil « seromatt a ‘nu suntem Iucritoare, ‘suntem Binge ije drumul spre 6 viagi mai bun. Nu merge aya. importanga adevirat, Adevirul este of cei mai multi dintre noi . -Pogi'sta sub-un copac contemplindu-t{ buricul meditagfel ‘nu fac nimic; doar privese, Stim pe fundul nostra ‘mare gras sine titim la televizor. Am devenit nigte voyéuri, Ne place sf vedem la televizor cur se tntilnese cuplurt, in loc a iim nol ingine ‘mofile une! intinir, Prvim cum cineva prepari rmincare la televizor, in timp ce méncim hran’ fata preparath. Ne place at privim pe alfl cum fac sport, igi decoreazk casa, igi pun ordine in ‘raj, fac sex. Toate artes fn timp ce nu ne-am | mica fandurile nll mory. Preferim si privim, in Joc si facem. Sunt mal puine FscuH, tal pufin fort. Ne place #8 spunem cf suntem oameni de acjiane, dar hal sf fnfruntim reallatea, ‘numai pun! acyioneasi, iar restul privese de pe margine. Si cea ce face majoritatea este doar sf se pling’ de cei patni care fac ceva deoarece a Bi trebuit si fac diferi. fi face grea! Inceteaca si privest gt apuc-te a Fal ceval [Ne place si spunem cf suntem Binge umane si ar trebut_nu fine lucrStoare", Asta ne curd dacd nu facem sfne nimic. Ne spune #8 uitim si muncim sisi ne con- ~~eoncentriia centri pe a Imi place idcea ck ar rebut a ne © pink la sfrsitul lumi, dar nu se va schimba nimic nu te scoli, fy scuturi fundul de praf yi te © apuci si fact ceva, ‘Nu desconsider importanja meditate, a tim- _pulul petrecut in nite, a introspectiel sau oricum. fl vrea tu s8-{ spa, Si eu fac asta, Este un Tucru ‘minunat. Dar scopul acestor acte este si ne aduc "claritate; sine fack si infelegem mai limpede cirui “ scop suntem destinasf; si evidentieze modul " fieciruia de a-i serv pe all prin efortul propriu _ DACA VREI SA Al _O VIATA MAI BUNA... FA CEVA! | Cred clam ultat pln gi limba pe care o vorbim. E De fap, este destul de evident; ascults conver- E satile di Jarl th. Este ca gi cum majoritaves nu ar injelege senaul cuvintelor din propria limb. G Onmenit nu au, idee cum af vorbeascl corect, B indiferent cit au fvaat. Deci, a& ne fntoarcem la gramatica de baz. fyi Peafimal concentrim pe a ff mai buni, Fireste ck ar trebui amintesti de verbele de stare? Un verb de stare linda ‘uni si fim mai buni, Ar trebul si devenim tof eft mai ‘este verbul ,a fi". Elreflectt starea existenfei ginu exigti, ‘uni posibil. Si devenim cit mal spiritual, edt starea vreunei actiunii, Ai invigat asta In gcoala. trebule af ‘mal inteligenti, oft mai amabili, cit mai sinatogt, celementari, Cu toate astea, subestimim un pic fact cova cit mai bogati i cu eft mai mult succes, Dar vor event astfel? Majoritatea nu, De ce? Este nevoie de efort. Pentru a deveni mai bun, trebule si faci Este necesar efort pentru a fi spiritual, inteli- ‘gent, amabil, sinstos, plin de succes, bogat. De aceea atit de pusini realizeazs aceste lucrurt ‘Majoritatea nu vor si fuck efort: Ei vor doar sh se magineze intr-o viafi mal bunk sau si-si contem- crown ¢reapanocanueiesialbpmsasgessia,n va acest verb deoarece el reflects, de fapt, sl 0 Seune, Di-ini vote #i-s1 expe: ‘Dac exigt, trebuie a fact ceva, Deoarece orice existl face ceva, Prin urmare, daci nu faci nimic, nu exigt ‘Tu exist? Cu sigurangs of exigti. $i flindes ‘exist, trebuie # faci ceva, Nu vreau s§ spun cX nu, faci nimic, Faci ceva.-Privesti la televizor, mi- crvuricare «adoptable + incedee + pareverenis«spronts nlunul Up care a seris peste 0 duzin’ de ckryi te vel autodezveltare, a inregistrat © multime de scblmbs steriale audio si video scare isi cistig pines _numai ofnd 4 discursuri motivationale? Poate ci pare et pregitit ‘chudst, dar adeviral este, adescori, ciudat. Nu afte inci prea mult, te smloreS....dar-dé ce Se spun ©8 toate astea?’ Gindeste-te singur ceva) Baus oath ziua gi ft list ‘Decl problema nu este ck mu fac nitiey Tact ceva, dar nu fact ceva productiv. Nu serveyt pe - nnimeni. Nu ajugi pe nimeni. De fapt, nu prea faci nimic altoeva decit ai stai pe fundul thu puturos si ‘i privesti cum lumea trece pe lingi tine; lumea ala mare si crud care te trateazi atit de rit, te ‘menfine neferict gi cu buzunarele gosle, Datoriti faptului nu faci ce tebule, nu al succes. Nuregt Dogat. Nu est ferieit. Rezolvi problema! ESTE NECESAR SA FACI CE TREBUIE Ce treble of fai? Nc newoie 8 spun ea, Sill exact ce a nevoie ak fack pentrw ei schimbe complet vats. Problema neste nictodats cf ma fm pi; problema este ci ma facen ce tim deja ck a trebui fic. Aga ino ab te inv prezentin- dui o litt driguys co etl: yDack te apuci imediat gt fach asta gt asta toate ol mentgh srunt Sunt eu complet impotriva motivaiei yi auto- dezvoltini? Deloc. toi clytig. plea tn aeest sector. De fp, cartes aceasta extece guttiervol- tare, Dar sk vedem ce eate cu aceite dou concept: rotivare sl utodezvoltare, Oamenti cred ct sume dou hucruri separate, Cheia este si foloep aceste concepte impreunk. Singural mod dea deveni motivat este of te autodervoll. Asta de- pinde de tine sinu deo carte; ofnrepstrare audio fau de tm dscurs motivational Sian depinde Be riciun, profesor sau vorbitor”"Niconul dine acetia nu te pot motiva cv adevirwt: Nu conta pe ‘idbailiainil ttelepebine 9 undhataniensinsiad Hi fundul atirnindu-si pink la genunchi 9i te Loprest gif spul: La nalbs, am ajuns cft un “hipopotam®, de-abiaatunct vel face ceva. De ce? Pentru ci nite sim confortabil in piclea ta. Dar Pe dack, atunct cind te intorci de labale, 0 persoant ‘pe care o fubeg fn care al ncredere fy spune: Fanter of vei face ceva — pentru ch asta este “ motivatic adeviratil 4 Gindeste-te la mine ca gi cum ag fi acea per- Ssoand iubit s de incredere care te-a prins cind ai fesit din baie gigt spune: ,E,ti eit un hipopo- “tam, Scopull meu fn aceasti carte este site fac sk Pte simi inconfortabil. Numai dup ce te simyi © inconfortabil vei icepe s4 te ichimbi. © Dac te simfi bine, asta nu te impinge spre Jchimbare, Cind te simi inconfortabil, asta te _ impinge spre schimbare. De ce ti schimbi pozitia pe scaun? Deoarece pozitia este inconfortabils. 0 schitnbi ca sii glsesti alta mai confortabils Dack te-ai fi simtit bine in pozigia in care egti pe seaun, atunct nu te-ai i migeat, Ai rimine nemis- = Vreau ca tot ce-t spun $8 te fack sf te simtl % inconfortabil. De ce? Ca sh te schimbi, Vreau si descopert ce ai mai burn tine si si valorifi aceste calititi, Vreau i creci ci ejti capabil si faci, 28 creeni, st realize, si at succes. xi ex-vioo 10 kg bime, Pe misurl ce am m0 a all: t in.greutate, am frvigat mecheria: haine Beyt! _Guroconvingt of sri desl de bine, 0 38 sk- ving of f bey niciodsts. Doar cind te ducila bale pela trei ard binemotivapia ule cu a ‘umfla ua \Vreau si-i ofer directie gi concentrate. Vreau i te incurajer s8 fuel ceva. Vreau si inti in actin re. Dar trebule si fle actiuni concentrate pe cea ce vrei cu adevirat, Nu genul de actiunt care te fac si te invirgi fn cere de parc ai fi o ging cu capul that DIRECTIE $1 CONCENTRARE De obicel, motivatia seamini mult cu a umfla ‘un balon, Unfli un balon fir¥ ei] legt la gura si, ind fi dal drumul, zboari fn toate pirtile si se loveste de toate. Desi este minunat si al un balon ‘umflat eu care sk te joci, dack vrei sf te bucuri ca adevirat de el, trebule 541 legi la gur’. Pott s&-1 folosesti ca minge sau si i freci de cap astfel Sneit electricitatea static si-l fack si se lipeasct de perete. Poy si legl cu o sfoars ca si-l anco- real de ceva sau poti si-I lagi ber st si fugi dup el, Dack nul legi la guri nu posi decit si] last sk se dezumfle mereu pink o si plerai pe fereastr, Defi poate fi distractiv pentru citeva minute, devine plictsitor destul de repede Priveste oamenit care #-au aprins gi sunt foarte ‘motivat, dar nu au o direct in care si-si concen- ‘treze eforturile. Ei seamini cu acel balon eare nit a fost legat la gurd. Se agitd prin cameri lisind fn uurmi suflul cald al motivatiei, afisind sloganul atitudines fnseamni totul" si stind in calea {uturor. Da, el iu toate cuvintele care sunk bine 4 pot cita tot jargonul, dar nu au directie. $y la fel ca balonul, devin obositori dup o vreme. Lam privit pe ful meu, Tyler, cind a absolvit instrulrea de bazS fn armati. Dup ceremonia fn ‘are tofi urlau in cor formulele cunoscute, unl dintre sergensi a strigat, ,Suntetl motivati7, la care tofi soldat au urlat Ja unison: ,Suntem. crecevitate * responsabileate + ingslepciine + optimism + vind | motivasi, suntem motivati, motivayi pink in Elie, vein, vera! Clnd Lam ceasttformull inainte de a incepe orice sarcink rau exercitiu. Acum, ceca ce este important de “fnjeles este cf el cunopteau deja bine sarcina sau | exerciil inainee sf nceaps i urle eat de mot | sail erau, Ar fi prostese aX uli ck et motivat irk Jill pentru ce eft! motvat. Pentru ce sh te “fnotivest dack nu Yat cut un plan? Ei aveau un plan, stiau ce a8 fack gi se motivau pentru a liza sarcina. fagelegi cS aceata este modul"in care trebuiic _Ficute lucrurile? Trebuic mai indi sat un plan. E) Este prostese af te motiven fir a al un plan. Nu ‘jt altceva decit un balon cu acr cald Cred c& trebuie sai direcic: planar, vise, doringe, 0 lmagine a cea ce vre, lt de male vrei fflcum vrei si fie. Nu al nevote de paginiintregt 64 planar al nevoie doar de o directie card in “care si ii pow concentra energla _ ALTE MITURI MOTIVATIONALE ‘Am vorbit deja despre mital atitudinil pozitive gi el al pirerit bune despre propria persoani. Desi “fle s1 numai acestea douk ffi pot pune multe pledici fn atingerea obiectivelor tale, din pScate, ‘mai sunt multe altele ou care am fost hrinigt de-a © Iungul viegit gi care sunt la fel de dSunitoare. lati celveva fn plus POTI SA DEVI ORICE \VREI SA FIl (© minciunS, Nu oricine poate deveni ceea ce fi doregte. Cineva trebule si fact gi ceea ce-mu emunlcare + adopecbhcie + icredre« perseverenté*sperangs au te ack nu Pal fcut um planrem s& facem noi, cella. Na ariciné poste event manechin su baschetbalist profesioat® saustea de cinems. In primol rind s4e putes oT scand, gras gf rit, Asta ip tale destul de repede orice yansi #5 fit manechin. Poste cS al talent sau aptitadini pentru a deveni atlet profesionist sau actor ~ depi vol recunoayte cf sunt destule vedete de cinema, firi mult talent, care paral se descurce destul de bine. Poti devent ceca ce a 38 dovl gl dacs esihdgpis tie eee Soop ‘Recs este adevirul — cl mal mult, nil mal pin POTI SA FACI ORICE VREI SA FACI Gresit. Seamini destal de mult eu mitul de mai sus, Te va concluce Ia dezamigiri, Pofl face offve al talent oi faci. $i af mat mule talent pentru a face ‘mai multe lucruri decét ai crezut pint acum, POTI AVEA ORICE VREI SA Al acd asta ar fladevirat, ay cunoagte-» pe Sal: ‘ma Hayek mult mai bine decit 0 cunose, Adevi- ral este ck potlavea coea ce crezi cl merit siacele Iueruri pentru care actionezi spre ale realiza folo- sindu-ti capacititile, gindurile si cuvintele. Pro- Dlema adevSratS cu aceste trei mituri esté Tegati de cuvintul vrei, Nu ob Iucruri pentru care actionezi spre a le reaira, DEVII CEEA CE GANDESTI alti minciuni, cu sigurangil Nu devil per- soana la care'te gindesti toatl ziua. Dack asta ar adevirat, majoritatea biietilor adolescent! at deveni fete, lar eu, in loe sk vidFIn-oghinei cm Sp de virats medi, cu corcet gi barbigah, apvedeno pe Heidi Klum, “Bice wre tee ea ra “fn Ichimb,-dack deput energie si aentic, devit re doregt sift. Adevirul este ck devi Beea ce gindegt, vorbegtgi-fact. Dupt cum am. Eppa dca, GH novels Ge combinafa calor tek | clemente pentraa fave ca hucrurile se itimple. |. ATAT TIMP CAT ALO ATITUDINE POZITIVA, TOTUL VA Fl BINE “0 alti minciundt © atitudine posits nu te D ferete de necazur, dar ve ajuth aT faci fh. Vet "imaging, #8 Al bolnav, 36 curgi api prin acoperls F sau se poate intimpla ai se imbolniveascs st =i gnoark oameni pe care-i cunost. Asta viaga, Nise timpls tuturor, indiferent de atitudines fleck- + FIITUINSUTI Prost sat! $i dack cyt ioe? $i dack et fries? ‘Dar dact egt uh faier idiot? Dack et rar, mu _jomal strut si ita insu gf incearc af aft cum _ pot ef devi alteineva — chiar daci nu este decit 0 ‘ersiune a ta mal putin fraier. ESTI PERFECT ASA CUM ESTI Dack at crede atta, nu aif campirat secant ‘are, Nu poti sf credi arta niciun moment. Am putes derbace acest subiectmulek wreme, dat mat Fine last spun cum vid eu acest mit. Da, Be lin punct de vedere spirit, i perfect aga cum [eft lint place aceath idee yar putea abo plack Byte: Decl, din pict de vedere spiritual, ete Aeeviraved ci perfect, darin vin de tate vee fu eq perfect aye cum eyti acum, Probebil ek sfnevole sf schimbi multe hucrurk pentru # deveni persoana perfectk pentru cet din ur. ‘Dac din punct de vedere spiritual est acep- tabi ya cum est, mu te atepta I acelagt Inara de Ja rest lumi. Cet din jr te vor amabil gi rezo- nab, o persoand eu care este mficient de ugor de tit, Alvel, no aby giseyi de Incru, no sf cumpere nimeni de la tine, n-0 ste ia niment in {lsktore sno a vey icon pricten, Soak rant singur flit, Aga cd, desteapthte ney singur fat. As dseapete NU EXISTA DIFICULTATI, EXISTA NUMAI OPORTUNITATI At mai auzt chestia asta? Adepfil motivatici © aor. De pe ce planed vin oamenitacegtia? Eu am difcultig. Panct. $i trebule si le tatez ca ature. Firete, sginditoris hat pegte", care viseard pere milete care cad din eer, sp ln spatele fiecivui nor se ascunde soarele™./Nu si aculo de ‘unde vin eu, Uneor, cerul este negra ca smoala, plous de rupe, este furtuni i este numat noroi Peste tot. Suncor, cind este oastfel de furtuns, tot ce pots fal este si-4icautt un adipost sigur Pen ear pies sf umece 9 toma tu ek indivi care suspin acest mit a in brne, Et nce te fac ah privet crue Derspectiva gi s8fnfeleg of toate relele au gio ‘ming§ de bine, Dar este insultitor a8 nl se Indese pe git cle motivationale cind ne confruntim uo adevirati furtund. © difcultate este © difeultate, Te rineste. Durerea existh. Acestea sunt realiigile viet. Nu ‘te ajutt fn nici fel si le indulcegt, Din Recare diffcultate putem invita o lee valoroast, dar 9 dificaltate trebuie trataté ca o difealtate creadiitate + respontabitvote + inelepcune * optimism soins © DATOT CE POT! SI 10% IN PLUS —_ Sigur, asta ar merge. Du-te la munci si di 110% din capacitatea tal Nu?! PS bine, dar asta este cheia — dup cum spun tot expertii moti ‘ational, ram auzit eu insumi, Unii dintre el vor fncerca chiar si-fi vindS o insign§ pe care serie 111036", ca post arita sf altora ce idiot credul yu post da 110%. Este ceva impostbil, Psi da numa 100% din eapaciigile tale. Este maximum, Nu potl da ce nu al Este ca gi cum te-af urca in avion gi stewardesa ar anunfa c¥ avionul este cu 10% mai plin. Nu teste posibil. Avionul este la 100% din capacitate. [Nu poate fi mai plin de atit. Dack exist& persoane peste capacitate, ele trebuie si coboare. ‘Aceasta nu este o problem reali pentru majo- ritatea oamenilor. Foarte pusini se confruntt vreodati cu provocarea de asi folosi capacitiile 100% deoarece majoritatea camenilor par si se slunth destul de confortabil cénd iyi folosese 60% | din capacitate, Mulff oameni lucreas4 doar atit eit «i nu fle concediagi, Dack te apropit de 100%,-eu te aplaud, Fact parte dintr-o minoritate de elit Cu toate acestea, desi nti pofi da 110%, ish garantez ck poti da mult mai mult deci crezi. Posi da intotdesuna mal mult, dar nu poti da mai mult decit existh, $i nu existl decit 100%. NU LUA DE BUN TOT CE SPUN EU [Ai gril ce accept din jur sl cum actionezi ~ chiar cind este yorba de materialal din aceastt arte, fl avent. fnceared 1, dackfunctioneazs in ‘azul thu, folosegte. Dac mt, las-o baltS. Arune-o pe asta In gunoi gi cauti alta carte, incearckaltceva te FuneyionearS fn cau ei, ‘pormintodrg + edepheistite « weretere + pareevseanal * eperengt au poti da ce nualse oe / CONVINGERILE iti DETERMINA REZULTATELE Ceea ce ere determing ce posezi, cit bani clgtgi, it de sinatos og st de cit suoces te bucuri, Deter ‘mini, de abemenca, calitatearelailor tale gi callta- E tea viel tale, = Prin urmare, ce crea? Care sunt convingerile | cu lucruri de care esti absolut sigur ci sunt adevi- © ate gi ln care crezi cu toatl inima, cu toatl ragiu- nea fi cu tot sufletul? Fiecare avem convingeri sisi te gindesti cu adevirat lao listi de lucruri pe care le crezi, dar aceasti situatic este pe cale si se schimbe. ffi voi da sansa si faci asta. Dar, mai fntii, di-mi voie mle si-}i spun care sunt convin- © Nu mai spune! Nici micar nu mi cunosti, (Cum pof! sk yal care sunt convingerile mele?" Este ugor. Pot si spun intotdeauna cu precizie ce erode 0 persoani. Ulitindy-mé la contul tiu bancar, If pot spune ce crezi despre bani. Dack ‘mi ult Ia magina ta, la casa Jn care locuiestl, la _pantofi sihaincle pe care le por, fi pot spune cu ppretizie care sunt convingerile tale. {ti pot spune “Ge ered) dospre tine fice gindesti cf meri Besse Suan Sicseeidperecmend wer JFucrurt fo care crest cou toati ”: : ‘Acum, poate of spui eX nu sunt casi. Sigur sunt inst. 51 poate I spul ck mk concentre ‘numal pe aspecte materiale entra a evalua care sunt convingerile le. In regult, este adevirat. ft pot spune care sunt convingeile tales dack mi uit Putin la rela tale gt a modu cum te nglegt ex Copii i, cu partenerul de via, cu pricteni gi co- legi. tf pot spune cae sunt convingerle ale numa dup flu in care fk petrec timpul liber ~ ce fat ‘cand te relaxezi gi ce faci cind pleci in vacanté. fg. Pot spune care sunt convingerile ale dps rie pe care le citegt, fy pot spune care sunt convingerile tale daci nu. citesti nimic. fyi pot spune care sunt convingerile tale dups programcle de televiiune gt Almele pe care le priveyu. Cu alte cuvinte, tot, orbepes despre thar co, Bit; cn vorbept, ob Poveal, unde meri toate fmi spun cu preciie tare mint convingerile tale, Coen ce crezi se vede fntotdesuna in modal tu de vigS. Fisk exceptie afloat totdeatna sternal de convinged CONVINGERILE TALE DETERMINA CEEA CE Al Ceca ce crest despre bani determin’ cit de mali 3. Ceea ce eredi despre femei determing feel in care ff tratez! sogia st cum te Inflegi cu ea, In mod asemingtor, ceea ce ereri despre birba, de- termin’ felul cum i trates sogul gt cum te impaci cu el. lar ceea ce crest despre bisbati gi femei dlterming flu i care i tratezi Bul, fea, colegit sau sti! pe care il intlnestt, Determing, de asemenes, modul cum votezt i ce simti fag de persoanele cu care fact afacert Ceea ce erent despre tine insu determing mo- dul in care te imbrac, $1 asta se referk deopotrva creotvate + repponeobitce*Inelapine optim oii a eke de curate tant hance, i la cht de mo- f derne sunt: Cea ce crezi despre dragoste deter- Dna cit Grieg ict primeys Ceca co creat B eopre succes dotermink cit de mult succes bMS © Counce cre despre frie determing ack Terie au mu B heam ingclegl cum dey pot spun exact in ce - ceezi doar witinclu-ms la tine gi la tot ce tenon jour? Convingerle tale marcheass Hecate do- Tent a vieitale, Cersteri-y va, Acord-$ _ putin timp pentru ste gind la modal cum trt- Toy, Gineyte-e laste tu de convinger!s «scum if fectensk pores, rail, sucesal AH fericire, Poste ‘ch pent prima dat, veh | Trysege de ce vnj tm eat age cum ete Cole mai multe umbre din via noastri apar din ‘ouzi ll selm in calea proprie! noastre lumaini.* = Ralph Waldo Emerson CEEA CE CRED EU Viaga este simp If crocs! singur viaga, cu bune gi cu rele. ‘A abi, serv pe afi a diva tebule si fe rai- tunile tale dee Bani se obgin ujor deck i serveyti pe ali. ‘A serv pe alt inseamns, deseori, mune’. Po 8 sinitos sm trebule sf suport bola Trliegt vata pe care alegi 5-0 trliest. ogi site schimbi. Cavintele sunt puternice si determing situasile «din aga Gindurle sunt creative sf controeaclrezuliatele. Al incredere in sentimentele tae. Vaicireala si refusul de a-tiasuma responsabili tatea fy uctd gansele de succes. “emuncare dopicitate = nredere = persevered *sperontt vlaga tai i : ; : Rezuliatele nu mint nelodath. Majoritatea oamentlor sunt lenegt si pebule si ‘iste undure sof se apuce de treab Tot binele pe care faci este ripe ‘Sentimental de vinoviie nu servegte Ia nimic. ‘Sj cl griji este 0 pierdere de timp gi energie. Swvisfactin personald spare numa! éind m1 mal epinei de sprobarea ators, Totul in viapi merge mat bine dack tu te sim! bine $i nimic nu merge bine inainte a tua te simp bine. ind vine vorba de cop, aninegte-f of se vor ‘maturiza gi ef la un moment dat Iabeste-t! munca # ve deven! excelent fa coca ce faci, drepe care vei Brisplitie ca atare, Este minunat si al tot felal de hicrur, dar este rnevoie de mai mule decit de posestun! pent 28 fericit. Distractia ar trebut sf Be un mod de viagt $f mu ceva ce ai din fn timp, rice situatie din vag este 0 lecye. Dack refuzi Si Inve lecga, atuncl siuatia se va repets pink ind vet inva Tey. Pe fermen lung, oricum nu contessl prea mule himic din toute astea, aga of nut nevote si bagi expul Dup& cum poate ai fngeles deja, sum tare Ia Aicut liste. Acum,te rog si-t fac ql 0 lists ca luerurile in care creai, dar, mai inti, pow sh te Uti cu atentie Ia lista mea casi veut ce cred ou, Ei bine, asta cred. Acum, concepe-i propria lise (CE CRED EU |Tucru fa viel este ai te bucurt de ea." ~ rincpalul ieee: sigurani ci nu te distrezi att cit ai putea #-0 faci Jack sement cu majoritates oamenilor, nu crezi “Eh slujba pe care o ai este distractivi, dar o tole- real pentra ote gindesti ch ai nevole de ea. Probabil ch-nlej prietenit nu sunt prea amuzangi, ‘dar ar cere prea mult efort si giseyt aly. Poate ‘ek nucti place pres mult nici partenerul de viagh, nei cam te fmbraci, nici magina pe care o conduci sau casa in care liegt, $1 exist multe ganse si faust plac nici cum ari Daci sunt micar pe aproape cu oricare dintre aceste afirmatil, atunci trebuie si asculti ce | urmeazi. Vreau siti schimbi gindirea despre > c2ea ce inseamni si te bucuri de via, Vreau sk te = amual si, in acelai timp, o& cistigi mai mulfi bani, | _Sairelatii mai bune, si al mai mult succes si site Ducurt de Becare aspect al vieyi tale. Poti sf te”INCETEAZA SA FACI ACELE LUCRURI PE CARE NU-TI PLACE SA LE FACI ‘De ce fact lucrur pe care nu- place sf le faci? Pentru ci te gindegti cd trebuie se fac?! Nu, nt trebule af le faci. Pentru e¥ se agteapti dela tine fle faci! Nu Inghit ana, Pentru of al response biliea2 fi arumi mat bine responsabiitile dack fac Iuerurile cu plicere, lar principala ta respon sabiltate este es} aiguri propria feriire! Con- chizie: Nu trebule sf fact Iicrur care nut plac. Grede-mi, este adevirat. {Cel care suferit tn thcere fic mat mult rita celor in Jur dectt cel care se simt liber sf fac coea ce " Neale Donald Walsch, »Conversations with God, vol. 3 FILOZOFIA MEA IN CE PRIVESTE DISTRACTIA -Dumnezeu mi respect’ ind muncesc, dar mi Jabegte cind clint.“ — Rabindranath Tagore Principtul atotputernic care fmi guverneazi ‘viaga este distractia, Uni dintre voi ar putea crede ‘ch aceasti afirmatie este egocentristl gi hedonit3, [Nu poate fi ceva mat gregit. Aceast& afirmasic se Dazeari, de fapt, pe ragiunes serviel altora, Fil atent Ia ce urmeaz4. Cind fyl place ceca ce faci, vel imagina o cale ca sk devil excelent in ceea ce faci, Cind faci excelent ceea ce faci, fi vei servi ‘nai bine pe ceilalfi. Dack it servesti bine pe cel- sreripere reponse = aipcune* opknina «‘vong ali, vei A bine rSeplstit, Cu alte cuvinte, succesul tu depinde de oft de bine fi servesti pe ceil. Banii pe care if cigtigi depind de cit de bine aervesti pe cellafi, Ai mull bani? Nu?! Atunci, probabil, nu-i servesti foarte bine pe celal. lar | Gand esti risplitit bine, vei avea mai multe de Ampirgie cu ceil. | ,Oferi-$i mule plicere gi vei putes drat mules (plfcere gl altora.* —Neale Donald Walsch, ‘»Conversations with God", vol. 3 DE CE PLACEREA ESTE ATAT DE IMPORTANTA Absenjaplicerl indicS frustrare gi lipst de satsfactie, la ipa satnfacyet duce la negatvism. Negativiemul insearani ck vei reaciona negativ la orice stuafie gi faf de orice persoant cu care vil jn contact, Aceastafnsearni ef, fn fina, iyi nirul relagile Ia muncS si acasi, Te vet purta ca un ‘mizerabil cu familia ta. Vei B agasant cu colegi s 1 client, Probabll eI vet scoate din mingi pe feful thu, fn final, vel fi dat afar, i wei pierde pricteni ar aotia te va pri ii va hua tot cea Vee seg singur gi fale ‘Credi ck exagerez? Poste ci da, dar nu prea rule. De fapt, doar accelerez procesul ca 581 anit ce se Sntimpls cind nu te distrest 9 mui place ce fac. SLUPBA. Ii place subs ta? Dack mu, dit emis Dar dar, dar, icin dar. Di-idemisa, Duck u-s place ce faci, probabil cn ext bun in ceea ce fa. Dac Dibcileste sithgtphdians “tuarsdere = paplrerenll« speraapl coon a eptnde de ‘it do bine fH ecrver pe ceil— nu of bam, probabil, "mu egg, Yoateg “iver Is Iooud de mune, lar Gind leet acai nae gm fal docdt of val, bon ce mt She cnt tt de fata ta Prin umare, or prey sia, ol fet 124 plac munca pe treo fil. De ap Inne SH dal Goma” Incearcl a dous vlan Gindegiete ce M place la slaba ta Comoe: ‘Seet-o pe rperoieplluce Sar peta of ai Gh dhe Hagar gms, ete fords © al deel de bun, Recunoee ct inden exe te cap, vor f tpece tal pltcuse Hl payin plc, Ca tone aceten; rene lide bal webute af pct su Fist muflcionte oportanitiyi cant lgtigt ea ial flotnd ceca co-fi place. Nu exist tasi suftci- atl voin pentru a face co lacrurile of ve tnton. ple —Dr. Wayne Dyer’ - Daca faci ceva ce nui place numat de-dragal - altora, vel sfirg! prin 2-1 ur pe acei oameni pentru te impiedicy #8 faci coea ce! place. nul dintre esle mai mick grapurl Ina céro- ra am vorbit vreodati avea unspreaece membri, La acea inte erau zece vicepreseding. gl un pregedinte de firm. Am ficut tirmioan Imatie: ,Cind nu mai este distractiy, ar teebul ek plecit. Am respirat adine giam bine a gurs de apt Inainte si continul, ind nul dintre vite pregedingt m-a intrerupe si mica spus: 4Numal 0 secunds, Larry ~ eu plec" hn acelayshoment, sa ridicat gi a test din sali. Ei bine, atta este 0 shestie care poate da peste cap un seminar! Aa Dropus sh luim o mick pauss. Dupd pau, prege- reatitate + esponstimete «ingelepcine + epi * vans B cicwcle Armes» venit la mine i mi-a spuy/st-au "al spun niciodat aj ceva, Cit de tat exte ok tin om a devenit ait de desamigie de slujba sa fncSt ra hotirtt si demisioneze in acele cir- ‘cumstange. fyi pot! imagina situayia cireia trebuia 51 Gack fajh dack oa hottie aig plrdeeasct slajba fnr-un-atemenea moment i ft acel fl? | Mal trzia, el mica trims o serisoare gl ml-a spun BE cs, dp co am flout afirmaya Feopectv, a sgt Hay cs, in afirge, { se diduse permisiunea si inceteze Bik ok fack o activitate pe care o ura. Aga cf, a acji- _-Dacl ficem coca co tubim, lubim cees oe facem {ne exprimi fn mod liber, if srvio pe aft in Concordanpl cu scopul nortr, Atincs, tot ce ne ‘imine de Aleut exte sf ne deachider pentra & rii.* = Amold Patent PRIETENI TAI, ti plac prictenit ti? Dac ru, scapl deel. Vorbese serior. Nii mica n-0 sf vvorbesc prea milt despre asta, De ce si-{ipetreci timpul cu oament care mir plac? Exit o mulfi- sme de oament (vreo 6 miliarde), dec pot gist cu sigurang’ o mink de oameni ou care -§ plack st {i petrecitimpul. Ew am o politics personali de a nu plesde timpul cu oamen! care nu-mi plac, Asta fnseamnf cf nu mi duc la petreceri sat Ta cink cu oament care intr-adevir mucmi. plac. Uneori, aceasta mi face si par dezagreabilaltora, inclu indo chlar gi pe sofa mes, dar mie fia este foarte bine aps, Nu-ml voi compromite fericirea ca s8 mi al in prezenga unor oameni care nu-mt plac. Sunt egolst? Post si parieat cf sunt! Sf fugerer Ia tata umes fle 1s fel ‘Dataintiurer® edipenhiitinn © acvidnie © evttbiGingt's wpcianglt ssugeres Ia toatl umes si Ble egoisttPARTENERUL SAU ALTA PERSOANA IMPORTANTA PENTRU TINE. [ti place partenerul tu de af? Co fact o eghurk ct area? [Ai tncereat fc ceva? Dack ai incre ou ade ati merge, tame cath pe alzineva. fac o {nt, vp ere prea south pertra a 0 petrece Gu cioers care nur ploce, Dak ea eva el nf fice {nlm olan tap, aun! cau fo ath pare ‘Asta thseami ef sugerex”divoryul? = _-Adoptarea nul punct de vedere congtient fm ce| (priveste pliceres unei relatii este un lucru foarte | Important deoarece mult dintre not cred cu trie ‘co relatie presupune efort, durere gi dificult.“ = Gay Hendricks POSESIUNILE TALE. fi place casa ta? Dack rn, ruel-te fn ale parte, Nui pot permite sf te rug? Zugriveste cara. Nu-fi posi permite sf 2u- srivesti? Muti mob {place magina ta? Dac nu, atunci de ce 0 mai conduci? Vinde-o sa f un schimb, Nutt pot! permite? Atuncl, cumpéri-t o DicicletS sau ia utobuzull ‘Nui plac ainle pe care le port? Cumpirii act aug! ceva difere. Nut po permite? Du-te la maga- place unde tine care vind produse la ména a dovs. Hainele tal muti-te sunt feftine 3 chiar gi celebrite cumpii de fa al parte acolo |” Nu place mobila pe care 0 ai? Vinde-o la © vec "Nui place oral fn care tit? Muti-te. Sta & sunk cam drase, Uneors, chiar este, Nuc wor Sif fick, pur gl almpla, bagsjle 9 sf te muy. Locuiam’ fh Tulsa, Oklahoma. Sunt niscut in Oklahoma gi, cu toate cS am trit x alte locur, am frit la Tulsa din cauza famillel. Tog! procedimn aga, Triim pentru alt in loc ai trim petra not ijine gt afirgim prin a i nefericit si pli de resentimente. Tra in Tulsa nit m-a dus pin punctl in care #8 am resentimente sau af fu nefericit, dar, pur s simpli, nu mi dideam in wnt dupi ora. Mal ales din cauza vremié. Urise frigul. Sofia mea, Rose Mary il uriste nck si mai mult. Aza cf, am Bicut un calcul. Aveam 45 de ani | cel mai ria caz mal aveam cl putin 30 de ani de emuncare + adeptabitate + crdere'>perereren = sberants 101 Divorgul este mai bun decit nefericires, $i micmi turna povestea ca copii. Niciun cop mu ar trebut si aiba ca model o relaie neferieith. ack nu eft cisitorit legal smut place per- soana ou care tiles, nu exist niciun mot ca ricar si mai sai la discutle. Par 9 simple ia: ‘agajul gl cautd pe altcineva Tit sum prea dur? Este dur in comparasic cx toate acele iri smiorcdite despre rela alate sub influenga planetelor (cick mumai dluminagi pot ingelege asta). Uneori, oamenii se crampo- neasl prea mule de 0 relaie proastt. Dack § se core ajutor intimpls # fe, stunct rezolvi problema, Nu te de la cineva chinul si aft din cauza cui nui merge relatia. Ai ‘neimplicat incredere in ce-ti spun: foarte probabil ef amén- dof aveti o parte de ving. Dac dag vina unl pe alta, asta nu rezolvi imate, Fig cinsit unul-cu altal. Vorbiti sincer despre ce simi si aflai ce simte celilalt. Cerest ajutor de In o persoank ncimplicats. Incercati #8 rit separat o perioadt scurth, Distanga calmessS, inlituré resentimen- tele oferd nol perspective, Lucrai lecare sepa- rat pentru fmbunieitives relatiet sf impreun, ajutayi de o tergé parte. Apoi, dack tot nu merge sina pofi fi ferieit, rupe relafia. [Niment nu are vreun profit de pe urma unel selat proaste, Nimenil 5 100 “reoovate + responsable lepine * opin * wont' i ‘iit nt plices Ia Toles patra huni pe an. Este un Joc minut tn aceste patru luni. Vremea, azalele,.. total este wimitor. Celelalte opt luni este prea frig, prea cald sau prea umed pentra ‘mine. Micam spi mi place local unde tlese 0 treime din an. Celelalte dot treimi mu era bune [pentru mine, Cnd am aplcat cele dou treimé In ct speram sf mai trliesc, am realizt cl voi tl fun loc care nu imi place 20 de ani din turmitorit 30. Aga cl, m-am mutatin Arizona unde fi place clima 10 luni pe an, far cele dou luni rimase stain cast deoarece este prea cald fat foc pingelele numai dack mergi pe stradi. ‘A ost difclsimit mut? Fires ea fost dif, Mica pirisit familia, afacerea, angsjai i tot ce fimi era cunoscut. A meritat? Cu siguranti. Este 0 mare recompenst si te wezeyti fn feeare 2 fn Jocul unde it place 58 watext. INFATISAREA TA. fh place cum anti? Dac i, schimbal ‘Existh o multe de lucruri pe care le pot face pentru aft plicea mal mult cum ari. Coafeasi-te difert Schimbit culoarea piruh Fj 0 operapie I nas, dacK al unal mare, Ded aun cap ou urecht mari care arath ca un Coupe de Ville "67 cx uslle deachise, Bj o operate eteticl Slthepte sau ingragi-te (depi aprecier of doar 0,001%% dintre volar avea nevole s se ingrafe) Folosegte chirurgla extetich dacl vrei, Este corpul th gi tu hott ce trebut sf fick cl al te sirni bine. F¥ orice este nevole pentru a te sim bine ct {nfitjarea ta. Dar, vi og, biiet, ha vi cumpiragi > cate 0 pre Yorniotpare cele pe care o posts Burt Reynolds, vey rita cm Davy Crockett cu o © piliie din ple de raton ~ indiferent de ce vi Fyne Viniitoares, Credo, vom ride toi de ‘voi dick mu fn fa, tant pe la spate PUTINA IRONIE: BUCURA-TE DE CEA CE Al Cer" ‘Asculti-ii bine. fnvagS ak te bucuri de ceea ce al. Stu c& pare exact opusul a tot ce am susyinut pink acum, dar nu este, |,Cum pot spune asta? Mai intl pul of rebule si mi bucur de viagi sub toate aspectele el, iar ack ceva nu-mi place si schimb lucrurile. Apot, ‘dupt ce mii hotirise sf-m! schimb viata pentru ek ‘pu-mi place, fmi spui of ar trebui si-mi plac ce am! Fotirigte-tel" Nu spun ci lucrurlle trebule si rimin cum sunt. Spun-doar e& ar trebui sf inveti sii plack. Iucrurile aga cum sunt in procesul de schimbare. Nu devent atit de frustrat de ideea de a-ti schimba viaja bncit ei nu te mal bucuri de ea. Nu destinatia conteazs, ei cilitoria pind acolo. Felul fn care sunt lucrurlle in prezent este exact ce ai nevole Poate oi nu-fi plac lucrurile aga cum sunt pe ‘moment, dar egti in aceasti situatie dintr-un ‘motly. Gu mai mil ani in urmi, am dat faliment slam pierdut tor, Credesni, n-a fost nimic plicut fn acea experienfi. A fost jenant. A fost umilitor. ‘Am pierdut:tot-ce aveam. A fost iadul. Nu-mi “pli ci plerd sot bani, dar nu suportam si pierd $i toate bupnrile mele. Dar exact acolo aveam ‘evoie aX ajuny si ce avetm nevoie s-a intimplat. ar trebut sf Savest apf ‘cum cunt fa procesul de104, Aveam nevole de o lectle. A fost o lectle durk sia fost dificl of accept cl aveam nevoie de o aseme- nea lecfie, Dar, daci nu s-ar fi fntimplat, atunci nal citl aceasti carte. Aces experien}i m-a pins s8 evoluez gi sk fnvi, ceea ce a avut drept rezultat 0 carierk de vorbitor profesionist gf mi-a, permis si scrlu aceasti carte sf si mi bucur de nivelul actual de succes si fnplinire Asta vreau si spun cind afirm cf eth acolo unde ai nevoie ef fi. Am avut nevoie de fallment pentru a mi impinge din situafia fn care eram in. cea din prezent. M-a inviat, de asemenea, #8 mi bucur de oeea ce sunt in prezent deoarece, indife- rent ce se intimpl, totul are o ratfune. Se intim- pli Iucruri din care pot invita o lectie. Este 0 leetie de care am nevoie pentru a evolua spre nivelul urmitor. Aga cS, am invitat ei-mi plack experienta, anticipind urmitoral nivel pe care-1 vot atinge. Poate ci treci prin momente dificile. Desi, cu sigurangi, nu este distractv si tecl prin asernenea, ‘momente, po invija o lectie. Bucuri-te la gindul ho sii fle mai bine dack supravieyuiesti. Desi aceasta poate si nu pari o consolare prea grozavi, s-ar putea si fle tot ce vel cipita, Pe lings asta, cind Iucrurile sunt difcile, aminteste-ji oi nimic nu este vegnic, Serios, nimic nu dureazi la ‘esfirst. $1 nu spune niciodatS ceva prostesc de ‘genul: ,Nu poate fi mal riu decit atit." Crede-mi, poate fl ineotdeauna mai ru, Indiferent de situatia prin care treci, opreste-te si bucuri-te. Bucurl-te [pentru simplal motiv ok nu este mai rit de ate! Alte motive ca site bucuri de situatia prezent sunt toate acele motive pe care le-am mentionat anterior despre ce se intimpli cind nu te bucuri de viafS. Stil ck nu vrei si fi se fntimple vreunul creathtete + responsabitnete « tielepcune © eptinien * ving din acele Tucrurl, aga c& nw adopta pozitia de ‘ictiml gnu te viiciri in loc ai te... bucuri! presen acolo und ft afl o-oo! et ‘ai — Buddha IDEE BONUS! Fil MAI CONSTIENT De multe ori te posi bucura de ceva, nu pentra i schimbi condigile, ci pentra cf invey s8 Bi mai ‘congtient de anumite lucrurl. Cind te-ai bucurat tultima datk de niste lucruri simple? Dack vrel si ‘te bucuri mai mult de viaf8, atuncl incepe prin a * jnviga s8 te bucurt de lucruri pe care le creat normale; lucruri pe care, probabil, le faci | incongtient in flecare 2. {Ci sigurangs cf nu sustit vechea Alozofle scdac te face si te sims bine, B-on, nul aga" ‘Bada, Visa este scurts, Milt prea curs si se scurteazi pe vi ce trove, Aga cl, bucuri-te de ea Tit indulgent cu tine wl cauts plicerea in via Inceteazt si fi ate de autocrti side virtuos. PLL tegte-fi polifele gi bucuri-te, Oricum, niminut ‘nai pasl prea malt, It garantez. $i da le past ‘msi duci-se naib! fn fond, de ce ¥-ar pisa ait de mult ce gindese algi? Cine sunt ei si te judece? Nu alyi triiese pentru tine — tu teebule sii tales viafa. Trieyte gf bucuri-te de viatS. Nu imine prea mule timp. Clad yrem bani, 0 relasic bunt seu 0 slajbi Inlounatl afutin, de fapt, fericire. Gregeals pe care 0 facem este of nu cfutim inof de Ia fnoeput {fericirea. Dac am fice ast, toate celelalte ar veni de la sine." — Deepak Chopra comunicare + odopeabitete + incredere» perseverens *sperantd favesi of de anumite1 _Semitean pe lima cw bo om aren ol. Ni Tis pe ninco spunk alooras® 7 ke? Vonnegut moinentul ,,Viafa este sf prea scurti gi prea lungl ca s-o pe- ‘sf incepem trecem nefericifi. Poate ol viifa este intr-adevir ‘si vrem mai scurtf, dar este cuprinzitoare. Este exact mo- ‘mult mental s§ tncepem s% vrem mal mult. = Jill Conner Browne, ,The Sweet Potato ‘Queens’ Book of Love™ ~ CAPITOLUL 8 MISCARE, MANCARE SI ALTE LUCRURI ARZATOARE Boala nu este 0 necesitate, Poy Hi sinitos. Este 0 alegere, 1p sugerer sh aleg si Bi sinitos. len spui of eu aleg si fis bolnav Da, asta Ig spun. Eu cred of alegi, Ia un anumit nivel, tot cc triegti in viagl. Chiar gt bosla. ‘Gindeyte-te la cuvintul ,bosls* — fn englesd siseare 1", adicklipsl de confort. Nu te “imp confortabil cu vais ta, cu sul tu de ving, ‘ou relafile tale gl cu munca ta, Toate acestes uzeasi lips de confort,adick boalt Cand est plin de frustraresinsatsfactie, corpul tiu reacfionet#’ negativ, Nu vet dormi bine. Sar putea si al probleme cu stomacul sat chiar sf fact + leer. Pott avea migrene. Se poate accelera pro- ol de imbitrinire,Vei fi nervos gi vel avea ten- Siune sau probleme ca ini, Sitemelfmunitar va Fi afectat Uni cred chiar of negativimal poate avea drept reat imbolnivires de cancer st de alte boli grave. Nu am pregitires medicals pentrs {fin misurd of dovedese cele spase mais, ar sunt sigur de un lnere: problemele pahologice st trmotionale se manifests itotdeauna, yi pe plan fai Stim ata din propria experiensl. Cind mint fericit cu ceen ce fc gt tmuumit de mine, mi sat ‘uFmal bine. Dorin mai bine. Corpul meu are xnat ‘multi energie si functloncsei mai bine la toate hivelurle. Aga se fntdmpli i cu tne: Este aceasta osimplificare exagerats fn ce pri- veste sinitates si boala? Poste, dar mie imi plac Tucrurile simple. ack mi crezi, sunt mulfumit, dar nu esti o- Dligat so faci, Este suficient daci fact tot ce am spur in Recare capitol al cfrtit, Incearci, Dac merge este minunat. Dac nu, n-ai riscat nimic. fncearci si te simi confortabil in toate aspectele veg tale gives! dac8 nu vei fi mal sindtos. Jn afard de asta, mai sunt alte lucruri pe care le pot face ca si devil mal sinitos, Sinitatea este tun factor varlabil. Se poate schimba in orice di- rectie. $i, in afar de cazurile extreme, (f, ‘uneori, chiar gi tune), sinStates poste fi afectath de lucruri simple ca dieta si migcarea. Vreau ai spun clar of no sunt un expert th acest domenit, dar am ficut un pic de cercetare fi qu ceea ce spun majoritates expertlor. $i ume ci nimic nu contribule mai mult la starea ta de sinktate decit o bunt diets gi multS migcare. Dar gtit i tu aceste hucruri, musi aga? Cel mat ‘mult! oameni fnfeleg cf 0 diet& potriviti i migca- rea fi vor ajuta si dick o viajd mai sinitoasS. Cu. toate acestea, multi oameni sunt bolnavi. Nu fe pare interesent faptal cS tim ee trebuie ficut ca Bravem bani, succes #sinstate, dar mu facem? De ce? Pentru ci suntem prosti, binuiese. Deck credi of oamenii sunt prosti”” OAMENII SUNT PROSTI = Voiam si pistrez afirmatia asta pentru o altK sect tune cir, dar, pentru anumite motive, simt el fitkiicns-© peopennabitenan-» tetepchane seahiben 3 tel © potriveste alc. fn principal pentru ci in ce priveyte Sindtatea noastrd ne comportim cel mal prostexte. ‘Dect, rispunzind la intrebare, nu cred cX oa: ‘meni sunt prostl. Sti ef oamenii sunt progti Mat intdi, di-mi vole si-ti explic ce ingeleg prin cuvintel ,prost’. Daci nu tii suficient de fulte, atuncl egti ignorant, Daca stil suficient de ‘multe 31 nu faci ce trebule, atunci est prost: Mare diferengil Te vol ferta (pentru citva timp) pentru {nu gti suflefent de multe lucruri. Ignorantul nu teste de vini cf este ignorant (afard de cazul in care teste lenes). Dar odati ce sti ce ar trebui ficut gi tno faci stunct esti prost — pentru ci nu existi nicio seus dact gti si mu fact. ‘Daci nu mi crezi cind spun ck oamenii sunt prosti, mi-ar plicea si-ti dovedese PROSTIA, PRIMUL SEMN DE RECUNOASTERE ‘Mincim alimente despre care stim c& mu ne fasta un comportament inteligent? Sper eS mu. Tati ceva interesant, Majoritatea credingelor religioase spun c¥ sinuciderea este un picat, De ce este un picat si lel un pistol, si-si giurest Ccreleril gi of sfiegeglintr-o fractiune de secunds, dar nu este pilcat si exagerezi cu mincatul si umatul si si te omori fntr-o perioadi de 30 de tru_cei religioss cel putin, ou Tapeul_ of te ‘Omorl este un pleat, ol cit de repede o fad omuncre + eda sincredere* pervert * permis ani?! Rezultatul final este acelayi. Se_pare_S, fac bine, Alimente care tngrasi, infund8 arterele, de ce este erese colesterolul si au o mulfime de alte efecte un pleat sf Aiundtoare, Chiar dupi ce suntem diagnosticaji_ fef un pistol feu aceste probleme sini se spune exact ce nu tre- gl aff ule si mincim, tot mincim alimente care ne fac gturept! ‘iu, alimente care fn final ne pot ucide. Numesti arelerifacti 1 congtient of acelea au 10 PROSTIA, ‘AL DOILEA SEMN DE RECUNOASTERE Oamenil inghit tot felul de alimente pline de substange cancerigene sau alte toxine sau trag fim. fn plimini, Par acestea nigte actiun! inteligente? Nu, par actiuni destul de prostesti. Apoi, dup ce ‘sunt diagnosticaji ou cancer sau emfizem pulmo- nar sau cu o altS boali mortal, Ii se spune c& sin- jgura cale de a supraviefui este sf se lase de Farat. 51, dup toate acestea, mule! continu si fumeze, Poy! numl asta alefel decit prostie? Firegte, cel mai simpli lucru de ficut este 58 dal fn judecats fabricantul de gigarete pentru cf a pus pe piagi un produs care te-a imbolnivit de cancer. Cit de inteligent este sk fact asta? Fabricantul nu te-a obligat#f fumezi, De bunivoie ‘Lai cheleait banié pe figarete, si le-ai indesat in ‘gurl gi al nhalat famul. $l n-al Reut-o o singurs ddatS, ci de mit gi mil de ori. Probabil ch ai vrut = ‘6 imbolnivesti de cancer. Fabricantul de sigiri a Imprimat 0 etichetS de avertizare in care fi spune ‘este posibil ak te imbolnivesti de cancer dack famezi sighrle acelea, dar tu tot le-ai cumplrat si lea famat. Stialc& te pot ucide gi totug ai Fumat, far acum te vaitl, acuzind fabricancul. AsumS- responsabilitatea pentra alegerile tale, Triieste sai mori cu le, dar, in ambele cazui, fi congtient ‘chacelea ut fost alegerile tae, PROSTIA, AL TREILEA SEMN DE RECUNOASTERE ‘Dack bet prea mult alcool, nu pot! condice ma- sina, Judecata yl este afectath iar reacile 1 sunt {ncetinite, Toate acestea sunt lucruri dovedite. ack ai depigit vreodati misura la consumul de alcool, sti ef ce am spus este adevirat, Cu toate acéstea, oameail tot se ube’ la volan bau sl con- ‘due. Ungaei mor in accidente. Alteori, din picate, ‘camentt i ueld pe ali. Dar atunci cind s-au ureat la volan gt of fp gtiau cB judecata Te este afectatS, $i tot au Bicut-o! Din now, nomesti asta un comportament inteli- Nai injeles incl ideea? Oamenti sunt prost ‘Oamenit sunt singurcle finge de pe planets care fac in flecare 2i hicrurt despre care flu ch pot dlistruge. Oamenil iu e-g{ scurteazS singurizile- le dack minine& nesinitos, beau prea mult sou fameazt 51 cu toate acestea continu s-0 fact. Tu ‘cum ai nurhi asta? Eu o numesc proste. fn plus, oamenit gtiu cf igi distrug planeta ~ Tocul unde trilesc ~ $i ex toate astea 0 fac. Veri veo alté ing care face asta? Nicio alt ings na {gi distruge mediul voit, cu buns sing’ gi irespon- sabilitate Facem mereu lucruri despre care gtim cu sigu- rangi el sunt greste; lucruri diunitoare pe plan emotional, spiritual, Ananciar, fizic i psihologte ‘Asta este un comportament prostese! ‘-Numai dout Jucruri sunt infinite, universal gi (Prostia omeneascl gi nu sunt sigur care are intile- ‘tate. — Albert Einstein \Bine, Larry, dar tu nu esti prost niciodatie* Cu sigurangi ci sunt, Cred ch toy! suntem [progti din ténd in cénd. Top fucem lucruri despre tare stim oX nu ne fac bine. Sunt perfect constient ch fac, neo, lucruri care nu-mai sunt benefice. Aleg totus! si le fac. Este 0 prostie. Totugl, nu ‘metg pink acolo incit si.mi afecter sinitatea, ‘succesul, —prosperitatea sau, mai ales, familia. qeste 0 prostic af fad Iuerurk a care fi Aceste Iucruri sunt ma importante pentru mine decit orice altceva, Spun cf este o prostie a faci in mod repetat 1 cca bund gtiingé lucruri care fi afecteazi succesul, prosperitatea, familia sau singtatea. Aga c¥, ince- teazi sh Al prost —in toate domeniile, dar mal ales ind vine vorba de sinitate (CREDE IN SANATATE Ente adevirat; trebuie af crezi in sinitate, Cu alte ccuvinte, inceteaxk #8 accept ideea ok tebule si fi bolnav, Nu trebule, Oricine, indiferent de situatia, sa actuals, i poate Smbunitii sinStatea schim- Dindu-si starea de spirit {nceteari si crezi reclamele de la televiziune despre sosirea sezonului rece si al yripel. Nu este adevirat. Desi existi 0 perloadi a anulul cind ‘oatnenil sunt mal suceptibii sf capete un guturai, tu inseamn ci este obligatorit si te numeri prin. tre cei care #e imbolnivesc, Pentru tinenu trebule 8% existe niciodati un sezon al gripei. Idea ci vei ici doar pentru ci vremea s-a Fiit un pic este un. it pe care fl vind fabricanti de medicamente ea ite facd si le cumperi produsele. Nu este altceva, decit marketing, Daci nu accept! ideea exist tun sezon al gripel g{ nu te mai gindegti ck este inevitabil ai ricegti, atunci o =X wifi de sezonul agripel si n-o ai mai cesti Prin urmare, vreau si spun cumva ck pot sit atit de sinitos eft te gindesti eu c¥ est? Da, in multe cazuri, exact asta pots fac. Nu am miai avut grip’ de multi ani de zile Motivul este accla of eu nu cred ef sunt o persoa. a care are nevoie sk faci o grip. N-o vreau, nu am nevole de ea gi refuz ai mi molipsese, Sunt revo respansebitate*Intleplune * psi + vin N pres ocupst si am prea multe de fScut casi am ‘imp de grips. Prin wrmare, refux sf partiip la experienja imbolnfviri de grips. ‘Acum ai putea spune of asta este o prostie, fn regult, sunt de acord, dar functioneazh pentr Ine pate Fanci fpentru tne. Back MAMA $I MIGRENELE Dack ai avut vreodati'o migrens, gti eft poate {fide chinultoare. Mama suferea de migrene— din acelea care te pun la pat zile intregi. A suferit de migrene vreme de cincizeci de ani, Dar, mai apot, tatil meu a fost diagnostieat cu cancer de colon. Se simfea foarte riu si avea nevoie de ingrjire. ‘Mama a hotirtcX nisi mat putea permite s& abi migrene. Sin-a mai avut niciodati migrene. Ente adevirat, $ti ci tatil meu avea nevoie de ‘ea mai mult decit avea ea nevoie de migrene, aga eX a at hotirivea si nu mal albi migrene. Simplu ‘ca bun rius, Mama a ales sina mat aibi migrene. ‘Dupi ce a trecut o bun bucati de vreme Prk si mal aibi vreo migrenk si la mult timp dup’ ce tatil meu a murit, mi-a tmplrtigit aceasti poveste; cum a hotirit, pur si simpla, cf nu mai favea nevoie ce migrene, drept care migrenele au fncetat ‘Nu prea fmi_venea si cred, Se intimpla cu ‘mule fnainee ai ingeleg principiile pe care le prac ‘ic acum i despre care fi vorbesc in aceasts carte, $i eu am suferit o mare parte din viapl de migrene; la fel si sora mea. Pirea ci sunt eredi- tare, aja cla trebult si le facem fagh cu togil. Cind ‘mama Thi-a spas povestea cu migrenele jy am hotirie chiar acolo si in acel moment cS nu vot ‘mai ayea niciodati migrene. Mi-am spus: ,Dack E., cienuncare' edaprabnase = redere« persovarany + wera ostetge st anmalat devote de iigrese aigrenle vor tocca putut so faci, seston ok poteal. Siam ficut-o, Am hotirit cinco #f mai am-niciodatt @ rigreni, maim mat avut, Simp ca bunk lun ‘Am ficut o alegere iam crest ateptare-t, dlrepe vera, near mal av migrene ‘Roest mod de a gindi va funciona st pentra ‘tine, Daci tu crezi cu adevirat, In acest moment, 1 putea spne ci s-ar putea sf mu functloneze pent tine, In regulf, al drepeate, Poate mu va Foncjiona pentru tine, Acestea sunt doar dou exemple despre cum fi poate scm vagamio- Sh de a gindi, Acest proces ert valbil pentra toate apectcle vief tale (de care rik vol ocupe Iai trian aceart carte), dar ma lia -f sexpe test concept cand este vorba de rinitatea ta, Schimbi-y sstemul de convingert cid este vorba de state give achimba vag MISCAREA Accasta este o.problemi diftcild pentra majo- tates oamenilor! Mai-degrabi ar ynuri decit si faci migcare. Aga cS, mor. Programele de exerci firice nui aint ceea ce cred majoritatea oamenilor. [Nu trebule si mergi la sala de gimnastick i sf tragi de flare ca Amold Schwarzenegger. Exerciile sinitoase constau, tn principal, fn gimnastick aerobick sau orice fi cregte bite inimii 20 de minute de cel puyin tri ori pe siptimin’-Nu. ‘este prea difial, © plimbare cu bicicleta sau pe jos, alergiri sau sex nebun vreme de 20-de mizate (da, ai ingeles bine ~ 20 de minute!) Nu sunt un expert fn acest domeni, aga ol du-te lao sali de gimnas- tick gl angajear un antresior persomal sau mijoar | ““ "j a ie a veo cent & vorbt mal tn ox doctoral sk pl Siitos, nu cel gras san famiton) 2 ies eaten Ee anne DOCTORII $1 SANATATEA Gisegte un doctor suplu care nu fumeaz’. Tre- bute si-fi mai explics asta? Dack totusi trebuie, te intreb cum poll #4 te gindesti ci af putea s¥ al ‘ncredere intr-un doctor supraponderal, care fa- ‘meazi ginu are griji de sindtatea lui? Nuare niciun, Gisegte un doctor care si-ji propuni o dieti au pop! ai ppotriviti, exerci fizice gi remedii naturale fnain- af noredere te si recurgi la medicament. Medicamentele nu fatr-un fi fac ru in afard de cazul fn care esti dependent), doctor dar nici bine. Pariez 8, in primul rind, dieta si famitor, ipsa de exerci it fac riu, aga cS fncepe de alcl. suprapon- ‘Tie pare ciudat 28 accept toate aceste reme- eral ii naturale? Gisesc foarte interesant faptul uunor persoane Ii se pare, abil gf mal Fafional si te lae thlate deat of respecte o diet Hi Baek exercit naturale. 1 fied exerci fizice s1ai ia cemedif naturale, ‘Asta spune multe despre felul cum suntem condi- Shape INCETEAZA SA Fil GRAS ‘Am © prejudecatt impotriva suprapondera- oe. Recess deechis, Nu am prejadecii fa priveyte rage ast orientares sexuals ~ nt posi Mege acestelucruri, Dar am prejudecii cind exte wotba de poste, lene gristme ~ suprapondera- liste Sind rexelttal combine dine poet fi lene. In privinga acetor tre Inerurl fH post Inanifetaalegerea, Provin dinr-o familie mare, Nu vres sf span A nmtem o fase numerondl, wean sb-sptn ch ‘ suntem oameni mari solizi. Existi o predispozitie obiceiurt ce priveste-alimentagia st ipsa exercitiului Bic, Punet, Cei din familia mea nit sunt singuril, ups |» Siiisold? Nu, Ese vorbs de oben proaste in prose eSue ‘cam am spus deja, malff oameni minines prost 41 tu Llograine fn plus periculoase. Ag A putut stfu sien supraponderal, N-ar dura nicio land sf trec de la o greutate normals le supraponderalitate, {imi place gustal tuturor alimentelor despre care seiu ok imi pot face ru, Minctrurile grase au, pur Sisimpla, gurt bun, Pare cf méncirurile diuni- toare au cel mai bun gust $i plac toate. Car- nea 3! clocolata ar trebui si fle dous grupe prin- Gipale de alimente. Dar n-0 ai mi ingras. $1 nu 0 ‘8k ingray din respect pentru mine. Cred cf unul dintre motivele pentru care oa- meni se ingrai si mip das: ostencala oi slibeasod ‘este lipsa de respect pentru sine. fn plus, in cazal ‘meu, am fut prea multé gillgie pe tema asta ca ‘ism pot permite #8 mi ingrag. Misag pierde orice credibilitate daci nu ay tril in modal pentru care fac propagands, Faptul i vorbesc ait po tema asta fmi sabileyte un barem de comportaent pe cate trebule sl reqpect. Ar trebui sf ncerci gaa Vorbeste cit mal mult despre ceva cei doreyt, ar spot, simpla jen de a nu te comport la ilies standardului pe care Lat sabilit te va impiedica i coborlgtacheta, Prejudecata mea legati de oamenit {grag lavorigte din faptul ok sunt congtient od ag utes deveni obes foarte ujor i chiar am fost aproape de a deveni ober de citeva ori, iar acum teebule si-mi mige funda ea sf nur se fntdmple aga ‘ceva, Cind eu munceyt din greu #8 realizer! va, ‘exerseni isciplina sl refuzi sk accepyi o amumita situafie (gi mai depui qi ofort ca si sustt Cand wu Fezigtitentatiei de a cumplra ceva gustos, minfock puyin si vars§ restul in cogul de Ta toalets sau intr-un cog de gunol public. (am spus Si vergi, nu si vomii! Nu vorbim despre Dulimie sici!)."Arm fnvigat acest truc gi m-a ajutat mult. Cind vreau 0 pungi de M&M, o-cumpir,- ‘ninane putin din ea ~ doar atie-cit 3X savurez120 agastul si ai imi fac pofta, ceea ce am sl-vrut, de fapt, iar restal de bomboane le arunc Ia toaleti sau intr-un cos de gunoi. Sugestie: foloseste un 205 de gunoi public, astfel incit si nu posi si caus, ppunga mai tdraiu, Mie mi s-a intimplat si caut punga mai tirziu, Vezi de ce este preferabil si arunel la toaletk? + Giseste un prieten cu care sf el masa, Nu ‘unul gras, Nu persoand care te va tenta cu min- care ce ingragi sat care te duce in locurt fn care ‘fil eX n-ar trebul s8 te duel. fn schimb, ia masa cu ‘neva care are acelagi obiectiv ca tine gi care te wa saraja i mini ragional. * Cand if este foame, nu te apropia de locurt ca restaurantele din marile centre comerciale gi din magazine universale: Dack trebute aig gt it Ko si.sjungi iner-un loc unde pot f tentat, atunck bea un pahar eft mai mare cu api care si te ajute ‘1 umpll stomacal Inainte si pleci de_acass. Sé ples! la cumpinituri pe nemfneate fntr-un super- | market este, de asemenea, ceva prostese. Minin bine gf apot date la cumpirituri, + Voinga este total supracstimati, Nu am foul ying. O rocenoe. fn vine grea of ref Tcrut care fini plac. Refurul nu fee prt, pur gt simply, din stl meu, Pier tt ep fe, ats tefincionessk penta mine: a vit ocle: Sma _silaindemini alimente care-si diunearé, Limiteai fice privegte hrana, Nel umple duapul ae res a8 fle refar, (Gt lac e-un resturant, core chelnerlul ‘tiles coplcu pine pe mek ged ma adc et, Ney ofr singr ena Bini -rsipcue sprees “ct + Cénidte opresi i ei benzins,slege o ben- nlirie unde se pliteste automatiat la pomp. ‘Astfel, nu vet A tentat sf cumperio biuturd co. Fitoare sau duleur, cind int i plteyt + Bea multl ap, Sk af mereu la ting o siclt de apt. Ty umple stomacal ql te hidratear, Acest Iheru este extrem de important cand minine! fn tras. Cere intotdeauna tm pahar cu apt st beac fnainte de a face comands. Umple-Hi putin stornaculsetfel incit #8 mu fi foarte fim cAnd ‘comanz. fn plus, vel avea ma putin loc in stomac ‘Gnd vine mineares, Apol, contin sf bel apa in —— + fncetess si te ming! pe tine g pe all. Nu inicio problems cu glandele endocrine. Procen tajul oamenilor eare sunt supraponderali datoritt tnor probleme medieale este atie de mic incit hlct ni conteaz8. $tnil nu a osse mari. Poate & ai um schelet mai dervoltat decit alt, dar nu. coatele sunt problema ta; problema este grisimea fn care a fftguratoasele. $1 nu pune: yoamenih din familis-mea sunt soli. Accasta nu este 0. sous, Sunt multe ganse ca problema ta si nu fle ereditars. Motivul pentru care cei din familia ta sunt grap este eX minnct la fel ca poretigistau oath alta pe findurile lor graze. -Punct. Ai crescut crezind cf este un hucru normal. Gan- desi, probabil, c& tonté Imes pune somurl grase pind jin cerealele pentru micul dejun. Nu este inmoytenirea ta genetics. Probabl nu incapi fn ppantaloni de cénd erai mic. = + Inchide televizorul, migct-ti fondul gras gi {% ceva, Ai nevole si mergi sau si te plimbi cu comuncore» edopibitat'sncreder = pereverend «spears mbiccleta sau of fact sex orice’ Tyl faom intaia ot bati un pic mai repede. Nui nevoic de sali-de gimnastieS sa de echipament sportiv-ia modi. Este nevote de migcare. + Durte fateo sali de gimnasticl, Sta ci ‘ocmai am spus ci nuci nevole si te duct la sala de ‘minute? Ai putea ste joci de-a ascunselea cu fiul ‘iu? Ai putea si-gtimbrigigeni feta? Ai putea sf fact dragoste cu sofia (Goful) tu? Afi putea si defi impreuns, ef vi jucag impreun’ sau, pur gi simplu, ai vi bucuragi unul de altal? Gandeste-te ind te-ai distrat ultima oari cu familia ta, ‘Aminteyte-{{ partea cea mai plicuti a zilel gi alogerea ta glinnastic # aga este, Dar, dacd vrei cu toatl seri- dea plerde ozitatea #8 Bi sSinktos, atune! o sali de gimmasticS din greutate este absolut necesarS. Trebuie sf rdici ceva greu- gindeste-te ce grozav ar fi.dack ar dura cu 14 ‘minute mat mule, Ai renunta la acele 14 minute doar ck # Fumezi o sigar8? Sper cf nu. Cu toate. Up. Nui nevole sf ariti ca un culturist, dar twebule #i-1{ fortificl mugehil. Mugchii ard ealorii ‘mai repede decit grisimea, chiar ji in repaés: Gimnastica iti accelerearS metabolismul. fn plis, acestea, cu fiecare 2i in care fumezi ffi scurtezi viaga pil refuzi, ye gi familiei tale, dragostea yi amuzamencul de care vi puteti bucara impreuni. ‘Acum pentru supraponderall.=. Este minca- ‘rea mat importanti pentru tine decit copiil i? Al bile de nevole cu adevirat de o portie uriagi de cartofi. ini gf raj? Eyti geta sa moti pentra cartofit a? canceral Supraponderslii mor mai repede dectt cel cu. sunt. greutate normals. $i, chiar daci nu mor, calitatea principalele vicfit lor suferk din cauza greutigi. O viagi mai amaze do scurti poste fi dovada dragostei tale fai de deces _glsegt la sall'o mulyime de cament care au acelaji cobiectiv ca tine: vor si fle mai sinstog. ~ Asta este calea mea de a pierde din greutate Urmeae-o seu nu. Est alegerea ta ACUM, HAI SA SPUNEM LUCRURI CU ADEVARAT URATE DESPRE SANATATEA TA Spui cf i iubeqt familia, fn reguls, te ered. fn fine, oarecum. Putin. De fapt, deloe. Dini vole si-tt explic indoielile mele. fi fubegth eulcient. ca ai-f ptrert ainttatia? ft fnbegt sficent cas fack total penta ted | mat inate posbil afl inte st poy!avea gris de lin ta fo te bucutt de ex? ‘Oh, da, ingeleg. fi iubogti, dar nu destul pask enungi lagi, degi qi ok Becare sgarX pe tare © fumeai ih acurtearS viata cuv14 mainte, dup afirmafile nor specialig. Ce ai putes face fn 14 fannie? ‘tn regu, am mers cam departe, nu aa? Am_ epiyit ours, Mai bine Sint vd de treaba mea i bine, team spur oo #8 fc uritce-f spun: Bolile-de inima yi cancerul sunt principalele cauze de deces fn rita de asta. §{ ambele bol dacoreaek optunilor cute de oameni-pentra <& fn sunt dispusi sf renunte la famat, sf minince ce nig nesitui gis inceteze of ste toatl iua pe andl lor mate i gras. ‘Cum i pot priv fanilia inochi ge spa ‘ tgark sau o portie de macaroane sunt mai im- portante decit dl? Pot fatr-adevir si fack asta? O faci de flecare datk cind aprinio fgark gi de fe- care dati cind infuleci mincare proasti.. Nu‘Bp abot destul faralla 22 854 mengit ‘inkeates pentru ef 16 Foloseyti cuvinte ca a8 spuit asta; foloseyt o furcu- ish sau o figar, dar mesajul este, totugl, foarte lar. Unit oament chiar Ie combing pe améndous: ‘girl si mincarea proasti. Fireyte, premiul va fl ‘mai mare, Familia ta va avea nevoie de o multime de poliye de asigurare, pentru cind vei da colful findes it fubeyti mul, dar nu-l Subesti destul de rule oa #-f1 meng siaktatea pentru ei crecthdasna ¢ responechiiness + ngalapcune ©aptindan! otal ce ai putut mai bine:* CAPITOLUL 9 - TOATA LUMEA O DA iN BARA .»Cfad ff-a! terminat ziua, pune punct. Nu pistra Inicio povars pentru méine. Ai ficut tot co al putt gi dack s-au strecurat nigte gregel! sau pros- ‘i, uiti-le, Tellegte xiua de art! gi Becare 2! ca i ‘cum totul s-ar putes sfirg! Ja apus, far clad pul eapul pe pernt, adormi cu gindul of al cut tot = Og Mandino, ,The Greatest ‘Salesman ia the World ‘Toati lumea o-di fn bar¥. Tot! facem gregell. Da- ‘hi posi imagina cum si rBiogt firs ai faci gre- sel, alls Spf imaginezi cd esti deja mort, Toy facem greseli si toti avem probleme. Ni ‘meni nu este scutit. Te pol agtepta mereu si ai probleme. Este normal si ai probleme, dar nu trebuie exagerate, ‘»Dar, Larry, am probleme adevirate oftora © erebuale si Ie fac Fgh Cu sigurangs chai, Ingelog cd at probleme. $1 ceuam, Tog avem probleme, Nu vreau ale ascult _ pele tale mai mult decét ai vrea tu si le asculfi pe ale mele, $i nici altcineva nu vrea si le asculte, No sti facd niclun bine s% tot vorbesti despre cle, aga ck yine-ti gura. Am ingeles. Ai probleme. Dar, dupi cum am subliniat deja, aceste | probleme sunt in totalitate din vina ta, Nu ai fpisuncare + edepeabtions » neredore « parseverentd = sperontl ‘problemele tale sunt fa din ving ¢2 1ssare lucru so dil fa 126 procedat bine, pentru ci ai ales # mu procedezi bine. Ai ficut 0 ntreagi mizerie, aga c¥ orl trSiegt cu ea, orl curesi. Dar, orice ai face, te rog, nu te Plinge. NU TE INVINUI Dacia ficut © gregeals, nu plerle timp cu auton causal. A-fasoma responsablitatea ma inseam ‘nf si te fnvinutest! cit de prost ai fost. fa schimb, accept cai ficut anuanite slegert care te-au adus acolo unde eft, Tot ce treble af fact exe af ‘erceteri aceste alegert si s8 gisegt not alegeri care af te condck acolo unde vr UN COPIL ISTET ato i, pe eld leyeam prin uga din spate a Gk pentru & murine un seminary ful met mat tare, Tyler, mica spus: ,TatS, ine nu pot sini Imaginez de ce oamenil te-ar plats te duct Is ei sis le vorbess". Mi-am spas hn mintea mea: Ce Tucru deiguy fmi zis". Apol, a tneeput simi spuni cuto m-a ascultat vorbind vreme de ani de aile fi tot au ingelege. Mica aminte c& mi min dress spun oameniior eft de simpli exe vag, A continuatspuondu-at eS el gindepe of eu mam coroplieatviaga prea mult ge viata poate fi mal simpli decit am ficut-o eu si fle, Mica spus el ‘a gindit bine sic sigur ce anume este necesar ‘x al sucees, Lam slspuns:,Fireste oi le gl pe toste. Al 19 ani, tocmai ai fost dat aferd de ln seryictu, al rata primul semestru Is facultate, at Alistrus ‘maging mea... Evident cf al toate Mispunurile*, Lam corut siom implrtigeasch 3 rile ce credea el ck exte mecerar ca ai succes, Mita Hapuns astfel: ,Mare lucrw cat dat-o tn ‘cremtecte + responscbteate + ietepclune + optimtum » volngs “bart “oye ia fndrepet Iucru- rile gimengi fiat departe. fn afr de asta, van cto petterel™ Mare Tatra o-el data burt! Recunosste-, ia {ror ai drops Jcrurle gi mergi mat depart. fa afar de asta, viata cate 0 petrocerl™ ~ Tyler Wingot Sil cova? Fiul meu are dreptate. Este foarte a mmr! a simplu, Ti-am dat o carte intreags despre.cum si. fadrepgi iti traiogt viaga, far ela rezumato intr-o singur ucrurile frac, Urisc asal MARE LLUCRU, Ai dt-o fn bark vreodatt? Cu sigurantf vanigl? * 3h, sparen, nicio ersonni nu ajunsese 6 citeascs poi In paging 158. Acest fapt mia adruncinat serioe ego ‘Trebule int-adevir si citegti cSryile. Este mi- rnunat-si posezi cir. $i eu le lubese pe ale mele, ‘dar pare eX nu mi-au ficut prea mult bine nicio- ‘dati pink nu le-am itt, Dupi cum raporteask USA Today, 43,6% dintre toi americanii adulgicitese sub nivelul clase a gaptea. SUbcS peste umitatedintre abeol- ventii de licew nl-# puteau citi propria diploms de absolvire si nu puteau completa o cerere sim- pli de angajaré? Ce jalnic! ‘Vrei si te distrezi putin? Cere-le oamenilor pe ‘care-i cunogtl si-fi numeasc¥ ultimele cinct e&rsi_erte pe care le-au citi, Va.f uimitor deck fi pot numi minunat af ilcar una. Desi este cam crud, te pot! distra mi- cltegt? nnunat pe tema asta. Apoi, intreabi-i ce carte citesc fn acest moment. Pariez cX nous din zece nu citesc nimic. Apropo, acesta este un indicia [pentru tine: nu-{i mai pierde timpul in preajma amenilor care nu cltese, CUM SA CITESTI © CARTE 1. Dack este posibil, cumpiri cartea. Bibliote- cile sunt surse minunate pentru materialele de referingi si cirtile de ficyiune pe care nu vrei si le plstrezl dupa ce le-ai cits. Dar, cind investesti fntr-o carte in care se afl informayi ce f-ar putes schimba viaga (crue pe care le vei folos iarisi gi Jari), ai mevoie si cumperi cartea respectivi. Dact, pur si simplu, nu fi poy! permite si cumperi ‘arteg, atunci ducte la biblioteck si incearc’ 0 (gisejti~ Tota, pe-crumal’ spre bibliotecs, dif “sing un jut in fund-pentra o& esti atie de pirlit incl no potl permite af cumperi o carte! 1 Cec Satie licens seasbtlane # ernevasheall « sparen 7spun cove 4 (Existi o mulyime de anticariate care vind citi ‘minunate la preyuri de chlipir. Am vizut acolo © carte de-a mea pentru 25 de cen, Ce afacere!) 2, Dac si-ai cumpirat o carte, scrie-t{ nume- le pe ea si subliniask pasaele care iti span cova Fifi notife pe margines paginil. Cand ai terminat cartea, du-te la afirgt, unde este © pagint albi, serie data gi un rezumat despre ce al invijat din ‘cea carte, De fapt, posi incepe sf aplici acest now cobicei cu aceasti cartel 3, Spune Ja toath lumea ce carte minunati cites, Arta va consolida cunostingele dobindite. Ente, de-asemenca, o cale minunati siti spores pirerea bun despre une deoarece este fndolelnic ‘5 cella a clit recent vreo carte, aa inet pot! 8.1 mindru gs ge lau ef tu 0 faci. fn plus, ar putea si-tIncurajeve gl pe cella sf cumpere © carte feo citeatcl 4. Nu tmpromuta nimiut eye tale. .Dar neste egoist at fac ata? Absolut, De fapt, le fact altora 0 tare favoare. Dack fi mprumutt cuiva cartes ta, de fapt,lipsett acea persoani de pri vilegiul de a marca pire care inseamni ceva pentru ea, diminund astfl impactul pe care l-ar tvea cartes atupra viegl peraoanel respective. In plus, probabil ci nu vei mal vedea niciodatt artes inapot. Daci este 0 carte care a fnsemnat inr-adevir ceva pentru tine, vei voi +0 capeti napoi, Mai bine cumpiri-i un exemplar oferk1 pentru uz propriu. Este un semn de gentileye care scoate in evidenfi firea.ta.generoast si induce prsoanei un sentiment de obligate ce ar putea si fo incurajeze of citeasc carte. creowrtate + respensbitate*nsepcune* optim + og 5. Campirs o mulyime de cirsi. Du-te Ta ke Drivie gf dack ttl unei cri fi spune ceva, cum- piri un exemplar, chiar daci mu ai timp sf citesti imediat, Fi-ti un raft cu cirti de citi; veancuri de crgl ce ayteapti of fie citite, 58 al la indemink ‘ntotdeauna citeva chr care te agteaptl, 6. Citeste mai multe cirgi fn acelagt mp. Am li pe care le iau cu mine in avion cand stiu of am citeva ore cind pot si citese fir’ intreruperi. ‘Am, de asemenea, ciryi pe noptier’ pe, care le folosesc ca si mi velaxez i ca si mi ajute sf adorm, Am cirgi pline cu citate gi capitole foarte scurte pe care le citesc cind am. doar citeva, ‘minute, Am clryi care tateazi subiecte difiaile pe care le citese cind am mintea foarte treazi si pot imi concentrer bine alte efrgi mai ugoare care nu solicith clue gtie ce concentrare, Am o varietate de ciry! pe care Ie citese dupi.timpul Gisponibil, locul unde mi aflu si starea mea de spine 7. Nu’ exita si inceteat.s& citeyti o carte proasti, Poate c¥ ai citit25.de pagini dintr-o carte st hotSrigt of nu-t{ spune nimle interesant. Las-o, deoparte gi alege alta. Nu face asta gi cn aceasti carte. Asteapti pin Ia urmitoarea ca si incepi si ppractici acest objec, s 8, Citeyte din motive variate. Citeste ca si te ltepte mai multe org! ‘i acelagt simi inspirat. Citegte ca si-fi ridici nivelul - intelectual. Citegte ca si te distrezi. Orice carte teste mai bunk decit majoritatea programelor de televiziune. comunicre + edoptoblots + redere*perverntd*perats 4s‘au eit co ‘iteso oamenil CE AR TREBUI! SA CITIM? ath un indicia: nu etl ce citesc amenti Sigact Jude ce? Nu veil af fi Ge ch Citesleres oo Sitese carmen bogai. De ce? Pentre ck va 8 Co ek, Nut aga ete skp? Ca toate acest, a go. fn bibliotect sau I- bri, sectunea cu lucari despre autodervottare ete pln de clr erie de gaatans care vor dost Si vdnds gi nu a8 ajute onmenii, Uncle dintre cert cn bine vindste in prezentnu suntaltce vadecit gunot,Faptul clo care ee wind bine nt fnseamnd ch este valoroas ‘Nur limit lecture la un singur gon de cig Dack cleqt numa cir’ despre autodervolare, ‘ei deveni repede insensibil la bine pe eare- pot Tace, Dec, cityte lrg despre flozaie gt patho- logie sublograft ale umor personaje importante, dha poti, pentru divtratiey af ete scr mal tgotre, precum cir polit, amoriice, despre cam sii amenajes! cam sau of vonfecyionert diverse obiece, ete -Oumenil sar descurce mai bine dact ar gti mat aul." Jim Roba. ESTE NEVOIE DE MAI MULT DECAT DE CART! fa ump ce ciryile sunt sursele esle mat gBci- ‘ence din cele Ia indeman pentr a inva, nu te limita numa la cri. Exist mlte alte ff pentew 1 deveni ma iste. INVATARE CU AJUTORUL MATERIALE- LOR AUDIO. Cred ci am petreaut peste 57000 de ore asculténd:casete audio gl coimpact-diseurt ale celor mai bun vorbitort sf sutort din: Kame. Dac’ situ calitoresti mule, posi profita de timpul petrecut pe drum folosind acest mod mminunat de 4 invita. Aproape toti vorbitorii, conferentiarl i instructorii_ cunoscuti fers materialele cere fnnregistrate pe casete audio sl compact-discuri In oamenilor plus, posi descirca materiale audio de pe diverse sig din costal nel fmpire- ‘website-uri pentru o fractiun ‘cirp sie pofiasculta pe computer. Poti face ccea geascl tot ce fac gi eu, adici 58 descarcifigiere audio pe un ovea ce of player MP3, fn acest fel, le poy acu pe drum, yin fNVATARE CU AJUTORUL MATERIALE- LOR VIDEO. Un alt mod minunat de a invita ‘este urmirinea unor materiale video. Acesta este ‘unul dintre modurile mele favorite de a invita ppesitru cf fal place ak privesc. oamentt cfind tral vorberc SEMINARE. Probabil ci fa oragul tiu sunt © mulyime de oportunitigi si asculgi vorbitori, instructori si conferengari de inal calitate ce sin seminare Bogate in continut tatind aproape orice sublect la care te-ai putea gindi, Problema este ch trebuie ai participi, Pliteste biletul si profiti de aceste oportunitiy STAI DE VORBK CU OAMENI INTEL- GENT. fn-final, metoda mea preferati de a deveni mat iste extesi- fntreb pe oameni ceea ce vreau a3 sti, si le cer si-mifimpirtigeasct tot ceca ce et sti. Vor fi eit se poate de doritort ob fuck ata, fntreabX un tip bogat cum s-a imbogitit. Sunt sanse sii acorde citeva minute, Nu ficicslitor gi fa prea mult de timpul oamenilor, Boar fntreabi ce te intereseazS, mulgumeyte pentrusucces cred tau dreptul a 148 (pe acela ‘care Lat sepuna rect mal depart, Omenl vor aprecia tncrenl pe care I a lar tu vel elpanopret aes canbpngy din je real pa ere pol Eva Dar at’ gene de precayer na cones tice oumenil Cand pereorl I spune cv Heat Patra cs inoghl fou uae cosas en ope crude genus cred ol ass ar Fone 1 postr mie Sut unit ok eumen! care Faccet ered olan drape ht consi pe sola fare Leu dobint lr mod event act oament tu plu dope co orbens alin bt Stra or favea succes gi el. In schimb, ar trebul sig (ink fir, oh scute yl el iaveje ve, Nu cere unl om Eopat nou ca ml mee a epere pola, Ne trebute ot tack sta pentra ey fo med evident, Tocrurie fancloneal de rem cease Boge pln de scans Din pleas, cco ext matial Fin care majorain crcl de eucon se perk de svn are mu a succes, Sant oboalf a teapers naa sostors. rin rears, deck ree feel dime woe rive momente ced al ynue feuebl pe cine care ete chela succesful a, rane reopece, interes loprectere, facet fel teenporn fret pot petites pul rebel gate auc Dect eat st pul ftreiet or oament de cod, Seats “pta, prea qi caloge {Eioeadio'Na vreau tpin ch chute a fe tplbnusttnyereafic, vest oh pun ct trebule Sati preafn lor ative! ebecrvind ce face Jerk cl cevwrdin isteyimea lor se va prinde si de EME eg ce vc atop Ouse teteligntiserbeecy de obici, despre lacrrt ma IE Accat ete un inca cl sal de Imclgent. Vorbyte despre a « teslepehae Schatten asubal fn conchusi, itl sougia ca sk devit mai iste 1 cit ai la dispoztie mai multe informayi, cu att gl mal bine pregiie pentru procesul de Tuare a ddeciilor. Cind infrungio situate, vei avea cu nosting pe care si te sprijni care te vor ajuta eB {ef cea mal bunk decite posbils,-Nu af ef mal hori pe yorbectite” Elan msemipsstinnny © Saacios.* passeenaal IPSN solugia oo devil mai step> CAPITOLUE 12 STRESUL... CINE ARE NEVOIE DE EL? Obhbt Asta-t grozay. Oamenilor le place si vorbeascd despre cit sunt de stresagl 1 Visga este pur gi simplu stresanti." [Coplil mei ms epuizeazs.* Vacangele sunt atit de stresante." ‘Pur si simaplu nu pot — sunt atit de stresati. {Seful meu m¥ stresea2X nemaipomenit!* _serfe unele * ‘Ai mai auzit toate astea? Le-al spus gi tu? Sunt dintre . situl pink peste cap de toate asteal Jucrurile ‘Am colegi care triiese excelent de pe urma despre care seminarelor pentru gestionarea stesulul. Al fost. crexi off Ja vreuin astfel de seminar? Ce pierdere de timp! cauzeazi De ce ai vrea sf fnveti sf gestioneat ceva ce nevole deloe sisi? {gi vot spune ce am invigateu despre stres. A fost una dntre leeyile mele importante fn vag Seresul provine din faptul c& git ce este bine si Fai, dar faci co este grit: ‘Stren ‘din fil ce exte ‘Mal at la indemén marker acela Subliniaa dceastd faci acum. panini ch ai nevole 58 fo aninteyt Ja o foale de hire s sorte unele dintre lacru- rile despre care creai ch Ip cauzeack stres. Hal, dabei! ViaSiiathins sagas « faKidsinigt > spanangl 1stfied co au 182 apuckte de treabi imediat a un pbx gt hare gf ware, ‘Acum ulth-te la lista pe care i leut-o. Sl predate ce ar fi bine #f fact in legitur cu flecare Teor din lst, Sigur ck gti. Nu te certa cu mine Tndiferent ce ai sris pe hirtic, si ce este de facut. De fapt, probabil ck pat de o buns bucatt de vreme oe ar trebul faci, dar, pur si simpla, nu a Bewto Problem este ort mu faci nim, of fact ce ra trebuie, Asta auzeacd stresul. Nu lucrurile pe care le-al seis in list ff cauzeazh. tres, cl Eipral ek st ce ar treba fiat in legaturd cu cle, dar n-o faci. De pli, dack sement cu majoritatea oame- nil care au ficut acest exert la unl dintre eminarcle mele, probabil ca srs cap stl tumele uni pervoane Cel care te innebumeyte de Cap poate ci este consoarta at nl dine copit ‘Ar putea f chiar un angojet sau in coleg care caureasi tren Stl ce ar trebui a fact fm legieurd cu acea pertoant. Ar trebul sl scapi de en, sa poste ar {rebut ai cer suze, sau poste ar trebui 84 spa {ho fubeyt, sau ponte ar ft nevoie s-0 concede Indiferent de scfiunes pe care trebule s-0 fntreprin,aflg nu acen pervoant este cauza vest, Stresl este cauzat de fapel fn fact cca ce gti ek ar fi corect af fac. Lipra nel tefiunicorecteextevinovat Pate cai sris in lists Iucrul care este pe local dot ea popularitate in ce prvestestresl tnume greutate, Din now, gt preczie ce cate bine de ficut cas seri in gretate. Inceteact sh ‘mininci ca un pore, Inepe st fackexcrit ice. ote foarte simpla, Grestatea ninth cauzeazi retvtote + rexponsabitate *Iileptune + optimism + ving > niciun strea. Stresul pe care-I simsi este causat de | exerci dar nuo fail Vest’ cum functionesz3? Parcurge acelagt proces pent fiecare dintre lucrurile pe cae le-ai recut in lists. Apot, apuct-te gf cxea ce gil ef este bine af fac.’ tntreprinde acylunea’ care remediazi situatia, Poste cb este dureros, scomp sau chiar jenant. Nu va ujor. Totusi,ovidt de Aificl ar 58 rezolt situa, tot va mal ugor cit of trfiegt in tre, | comuncrt depaban oredee = preerens* perorts va fimat } faptul cf sil ok webule a fncetezl sf mininci ca uyor sf © un pore si trebuie si-ti misti fundul gi aX faci resold sewage deci ‘trllegt fa stres 183» CAPITOLUL 13 INVATA SA TE RELAXEZI Nu prea gtiu si mi relaxez, Cu sigurangi, am flcut progrese, dar tot au stipinesc destul arta. find at pe relaxirii. Nu am molt timp liber acasi gi este agi nu et dificil si slabest ritmul dup efteva zile de relaxae cflitort. Sunt un pic frustrat sind ck trebule 3 fngrimfdese in citeva zle toate hcrurile pe care vreau ele fac acasi. Intotdeauna mi sme pe Fug $1 nd eyt pe fugh na epi relaxat Unii dintre noi trebule si fnveye sf se relaxeze. Dar nu tofi at aceasté problemi. De fapt, penta aajoritatea este adevirat exact contrariul. Ei se relaxeard atfe de mule fnedt nu mai ajung sf duck nimic a bun ffi. Dar oamenil cu mine muncese “int-att ineft nse aime bine cind nu fac nimi ‘Am favifat eX un element chele pentry a te putea relaxa este ali plact intr adevitlocul unde {efieyti~ ait oragul, cits carat. Trilesc tn Para- dlise Valley, Arizona, fmi place Arizona. Mi se pare ‘ek degertal emand pace # este relaxant. ME bcar de ctl gf place casa mes. fot place at de mult incit am devenit gelos pe sotia mea care se bucuri singuri de toate acestes acompaniatS mai de cdinele nostra dguycind ex sunt plecat (Creeazi-j un medi care sg plack gi site rela: creeaat-gt xece, chiar dact este vorba de doar o singurs un media cameri, Mim amengjat in acest mod biroul. Sant care af fnconjurat de lucrurt pe care le iubesc: 0 multime relaxeze‘ach de cérfi, statuete sculptate in lemn de: nativit lmericanl, obiecte decorative reprezentindw] pe Elvis, afige de filme gi fotografi ale oamenilor pe care fi tubese, MA simt foarte confortabil si creativ fn biroul meu. Cénd sunt acasi, petrec o mulyime de timp acolo, FS tot ce poti pentru afi crea un spafiu personal cate si-fi pack. Sé sperim ci acest spafia care-{{ place include gi orayul in care triieyt Sintreaga casi, Dac nu, sai miicar 0 camer, sat iim colt de camer, sx un fotoliu — un loc unde si te pot izola de lume. Un ale mod dea te relaxa este sh faci ceva ce iti _place, Unora le place #8 Joace golf sau si meargi Ia jescuit ori alt fel de exercisinfizic. Altora le place [i citeasci sau sf consi, Unora le place muzica sau si meargé la un film bun. Mie fii place si pictez, ‘Arunc vopsea pe un perete sau pe o pinz’ si ‘mintea mea uith de orice altceva. Este complet relaxant ai fau pensula fn min’ 1 si imprastit calorile. Giseste ceva care si te fack sf ulti de toate —o activitate care sk ij relaxeze mintea ssi si brineascd sufletul. Unalt lucra pe care-I poti face ca site relaxezi este si-firezervi zile in care #% nu ai nimic progra- ‘mat (cel putin o 2). Vreau si spun absolut nimic. ‘Niciun fel de meseriagl care si-jiintrerupa ziua, sicvink tirziu gt si sfirgeasci prin a strica mai degraba decit a repara. Niciun prinz cu prietenil, [iciun fel de sarcini din partea nevestei. Nimic, O astiel de a trebuie previzuth fn programal thu larapel, ebue e meng frm pe pone wet ‘Alt lucru pe cate trebuie #8 inveti s-] faci pen- tru a te putea relaxa este... Nu gtiu care ar f alt Iucru, Vezi, seam spus ct nu sunt foarte bun la ‘inidenanne * renpensab tients © teelajtone © opateiean > lint CAPITOLUL 14 BANII FAC LEGEA! Sunt oament care spun cX importanga banilor este supracsimatS. Evident, acel oameni nu au prea rmulfi bani, S¥ ai bani este mule mai bine dectt si ruil, fmi place sf am bani. Pot ai fac o mulyime de Iucruri pe care n-ay 8 putut ai le fac niciodack dack nu aveam ban Aja o, nu diminua niciodats importanga banilor sau buciria de wT SEE POVESTEA MEA Poate cl se pare cludat c& am agteptat pink la capitolul despre bani ca sii spun povestea mea Majoritateaautorilor fa pus povestea lor mult mal devreme, ca s& constrlascs credibiitate st pentru aj da un motv #8 continu sf citeyt. Dar povestea mea se bazeari pe bani, aga cX este mal potrvit sf gro spun acum, Am inceput citoria ‘mea de evolusie personals din cauza banilor ~ de fapt, din cauza lipsesbanilor. Fiecare are o mot: ‘atle. Aceasti motivatie ar putea consta fntr-un bur faic sau mental, probleme de greutate, ivory, plerderea slujbel sau orice alt motiv “Motivata mea a fost lipa banlor. fn timp ce eram student, Iucram ca operator telefonic la South- ‘ommunicre * adopeatinate« heredere« persevorent + sparontt 17‘western Bell Telephone Company in Muskogee, ‘Oklahoma, Dup8 absolvire, am continuat si lucrez Ja Bell, am fost promovat de mal multe orf 31 tram destul de bine, iu nemaipomenit, dar destul de bine, Dupi zece ani cfteva promovir ‘mute in mai multe orage, m-am trezit pe un post fare nu-mi mai plicea si iner-un orag care nu imi spunea nimic, Curind dup dezmembrarea com- paniel Bell System, AT&T a oferit o pensionare fnainte de termen multora dintre manageri. Am. acceptat-o cu neribdare, am incircat camionl gi ‘m-am fntors in OKlahoma, in acea perioad mi-am ondat propria companie de telecomunicatii— care ‘vindea centrale telefonice pentri firme. Nu aveam capital i niciun fel de cunostinje despre ce {nseamni si administrea 0 afacere, dar gtiam cum sk vind telefoane, Deci, cu multi mune, hott * thre, un vis si cu ajutorul eitorva oameni de bine, ccompania s-a dezvoltat sia devenit un real succes. ‘Am inceput si cfgtig bani buni gi am aflat cam ce ‘simafeal cind ai succes financiar. ‘Apoi, datoritS unei seril de deciziigreyite pri- _grojeli_ vind angajarea unor oameni, datoriti plasiril gre~ fatale care ite a increderii in cisiva angajayl, a unor schim- ‘au dus Ja biri in tendingele economiel, datoritslipsei mele filiment de satisfactie fas5 de ceea ce se intimpla in general 4n industria telefoniei, datoriti doringei mele de a face altceva cu viaja mea gia mal multor greseli cu adevivat prostesti, firma mea a ajuns de la succes Ja dezastra total. ‘Firma a intrat in faliment. In calitate de fondator si pregedinte al firmel, si pentru ci eram tipul accla care semna plin de eribdare pe toate hirtile, am intrat si eu in faliment odatk cu firma. ‘Tristh poveste, nu-l aga? Gregit. Din cauza mea ‘am ajuns fn faliment, fl meritam, Eu am ficut si se-Mtimple aita, Circumstanyele care au condus la Fatiment ay fost rezultarul direct al actiunilor rele, fri asam intreaga responsabllitate $i, ca toate «4 a fost o loviturk financiark terbil, este totusi cel mai bun kucru care mi s-aintémplat re ‘dats. Am fnvitat mat mult din aceasts expe riengi deedt am invijat in toy anit de gcoalé st in tofi anti de munci in lumea corporatsti. Am {nvitat lect care au devenit fundamental carlerel ele de vorbitor. Am invigatc& nu conteazi ce se iatimplt, conteazi cu adevarat numai modul in care infrunft diverse stuayi. Am favigat eit este devimportant sf fubeyti ceca ce faci sl am mai fnvitat ck fi flit inscaman¥ iadul Urise of tlese fait. Urise a mi se configte mayina, Am urit si-mi vind Iucrurile tmer-un garaj If iecare afirit de sipeimang pentru a cigti- g-deatul bani spre ami pliti ratele Ia cast, a sustine cheltuielile pentru copilul meu sia asigura hhrana families, (Eram ca acel tip care a vindut tot ce avea, cu exceptia bciclte! Ii care nui mal avea nik ghd. plore sea ‘Acesta a fost ineeputul cilitosiet mele; 0 «Slk- toric care m-a obliget sf actiones imediat pentru a-mi schimbasituaia financiarS, Nu aveam timp 38 astept ca lucruriles8 se aranjeze singure. A trebuit si-mi fsbunstijese situaia imediat. Trebuia, asemenea, s8-mnischimb complet directa fn viagh dacK voiam sk mai am yreodatt o situatie finan- iar sigur’. Tesbuin_st sues. Trebn sk Sak schimb-obiceiurile qi #8 pun ordine In toate ruljemitoere ST is fettrepreacd mers nee sieuasi. Partea financiari nu va merge bine pink am favigae haf lie ‘partes ‘fnanciart merge bine de pla clad ‘intreaga ta vias ne estegpust ‘pe Rigagal | “eepectele _siegii mele pentru a obtine rerulate, ool bun‘mea sunt ew 160 ind intreaga ta viagS nu este pusi pe Figayul cel bun. Prin urmare, deg! sunt pe cale #i-t{ spun ce ‘trebuie a faci ca si te Imbogitest vreau si te previn c& acest capitol se ocupi mai mult de tine Aecat de bani, Veri tu, eu tot nu stiu prea multe Tucruri despre bani. Actiuni, investiit, planuri de ‘economii, impozite, toate acestea nu le ingeleg gi ‘nu mi intereseazi. Acum imi pot permite si pplitesc oament care gtlu si manevreze bani. Banii ‘hu sunt specialitates mea, Specialitatea mea sunt cou insur, ‘fi atuncl cind fac ceva bine, ‘banii vin in toate modurile. CUM SA CASTIGI MAI MULTI BANI Nu pot fabrica bani ~ in afar de cam in care et un asicator de ant sa hires la trezoreria tajionald. Bani i cipigh. Este interesant cui lesa de-des acest fapt. Spunem de multe or: Am nevoie si fac nige ban", Lato bal fn loc put ob vrei gsi fact nigte ban, ncepe si te fntrebi ce servic posi sf ofer pentra wa cdstiga ‘al mul ban” ‘im Rohn sublina ls seminarele sale cf unit coumeni cijigh 58 pe ork pentru ck furnizeazd un Servctu care valoreazi 58 yi lela 0 oF8 ca a i Teallzeze. Ali cijtigh 5.0005 pe ork pentra ck ‘aloarea servicilu este de 5.0008 gle tebuie 0 bri a ob furnizere, De ce uni cigigh malt mal ‘mult decit ali’ Deorebirea consti in valoarea Serviciulu pe care fleare i furnizead inte-o or "Tot suntem pli pentru 4 furniza servic, dar nu confunda servicios munca grea, Poti Imunci intradevir din grew st #8 cjtigt foarte putin, Salarul nu depinde de cantata de sudoa- Fey deg toy am putea si transpirion pugin mai tnult, Conducmagina pe strada mea si vid ccestitates venparsibiinen's nqulepcone * spinon ¢ wag ‘meseriagi care pun tigle pe acoperigul unei case in rijlocul lun august Ia o temperaturi de 50 de ‘grade Celsius. Et muncese din greu. Pot vedea si ce asta, Totusi, gtin ci nu se imbogijese din aceasti activitate,. Munca grea sigur te oboseste, dar nu te sl imbogijeste neapirat. Munca prin f ‘gars nd servi valoronse ara tembogtiore | Fi'o ints cu toate modurlleta care poy adSugy valoare viet altora: client, geful eu, familia t2, Pricteni, chiar gt striint, Incepe acum s& te gin ‘esti Ia sluba ta raportat la valoarea serviilor gi zu raportat a ore de actvitate, Incepe sf te con- ‘centrezi pe servi cum pot! sdfuga mer Gaawac pac omot ren nee aero sae are Vel Th mai rmulfumit de tine, de sluja ta st de oamenii pe ‘are it servegti fa plus, vei cgtige gi mai mulsi ban FA MAI MULT DECAT ESTI PLATIT SK FACT. Dact fact aa, curtnd vei fi plitit mat male pentru oeea ce fact, Unit ge mpotrivesc acetel {det, Din cauza asta unil oament au au destul bant, Eaitt of munceased un minut mal mult deeit sunt absolut obligato fack gt apot mimeact surpriza ‘cind altcineva este promovat. ffi bagi joc de ‘mine? Cum poste fl cineva surprine cf oamenit ‘are fac mat rule obfin mai mult? Tw al recom ppensa persoana care, ni doar cf g-a fScut treaba, dara mal ffcut st ceva pe deasupra? Binetageles cf 4a. (Apropo, nu sunt mul of oe Ingeimaideasc la zmuned in plas) ADOPTA O ATITUDINE CORECTK IN CE PRIVESTE BANIL, Care este atitudines ta fati de Dani? Al,o atitudine fagk de bani, le c¥ esti cons- _comunicre + odoptaiiote + crore «perseverenis * percois ‘munca grea 2 obovegte mai mult Te “oamentt ‘are fac mat ‘mule obgin mal mule 161162 a pee ere ee, oe eee sorties ne ae oak ee oe ee eh eee oh ere ae ase ee nee Bice erg arr er oe ot fe eee eae sae tet ee oe oe oe geerel as os eres aes soe atc ee ee De ore eee eee egies Oe ‘antec con itl ns rn eee re ee aces sh ht al ci es Se eee ee ee et ten es a _~Distreasi-to pe seama bogapllor si nu vet B wu! ‘dintre el.“ = Reverend Ike Prin urmare, care este atitudines ta fai dé bani? Nu prea esti sigur? Fit! socoteala'cigt bani i asta fl va spune ce crezi despre bani ‘Satins Spain Siena: Sn va IntS o cale ugoar sk aft ce sil fagh de ban. ‘Cum te simgicind fi cheleueyui? Sf mu mi refer la altuna clad te duct fner-un centru comercial st ccumperi hucruri care-ji plac. Vorbesc deepre situaiia cfnd te duct #¥ cumperi alimente, #8 plitegti poligele de asigurir, ai achii faccorile pentru wilt si pentra imporite su cind donesi bani pentra acte de caritate. Amini sii plitest faccurile pin fn uluimul moment doar pentru ck sik ck pout sf fac arta firk af fit sanctionat? fi pliteg impozitele irk nlcio tragere de inim’ gt plingindu-te fn flecare moment de cit de nedrept este totul? Dac ai o problems si dai bani din burunar, atunci vel aves o problem isi Jay bani sq inte in buzunar. Bani vn la tne pe rmfsurl ce a bani pleact de la tine. Banli vin Ta tine pe mitsurk oe alli bani pleadidelatne — Cind primesti o facturi, pliteste-o eu un surfs. Nu bombil pe seama el. Nu te plinge _sind primesticorespondenti stot ce gisesti sunt Tacturi, Fii muljumit ef esti o persoani prosper’ sal cu ce-t plat facturile. _-Dar nu am destut bani si-mi plitesc facturile. (Cum si fu fericie cin le vid?" Toy! avem facturi de plitit — chiar si oamenit Lbogati. De fapr, mal ales oamenil bogati. Nu te gindi c& dact ai bani mul, asta te scuteste de a free probleme’ ci ‘belly Gument bopest on tccleai probleme 9h Soe Fr rans aceleagl provociri doar af aceite provocil Hamas setae oad Obligate pemuntare Tint in tod de vie" Redlitaten etc ch mul amen nal mul lnk dectt au ban: Dar dack corminicne + adapectionetn © teredera» porenserenl © sparen16 te vaiti de situaga ta, asta mu ugureaci lucrurite. Mal degrabi va event {mai difells. Dac te vai & nu al bani, fi alungi din calea ta, De ce ar veni ‘bani in va(a une persoane care se plinge mereu de ei In afard de asta facturile reflects Tucrurile pe care le-ai consumat si este obligata ta si le plitest, De bunivotel Fericit! $i la timp! Piteste-i impociele cu entuziasm. Am mers prea departe cu ideea asta? Ar putea pirea Exagerat si-fi cer ai-fi plitest taxele ca enta- ‘asm, dar parler cf te-al bucurat cu enturiasm de Benficile pe cae lea de pe urmatxcor: life, pompleri si multe altel Stu ci guverm fh va hela! ban fell fn care rat cele tu dacd ai avea gansa so faci. Nu imi plac nici mie fi mu sprijin toate programele guvernulul. Exist orupte isi sl mules prostiecuratl. TrateazS aceste probleme prin felul cum voted st nu vind ed pitas impozitele. fn plus, dac’ plitest imporit, asta Inseam’ ch si cigtigh band. Cu oft plitest impozite mai mari, eu att clgtigh mai mali bani. Mia intém- plat intr-un an ai mu plitesc deloc impozi. tii de fet Pentru ci mu am cigtigat nimie. Crede-mi, teste mai ujor #4 plitesti impozit pe bani pe care FB abdectt ek nu plitegt impozit cl mui al (CHELTUIESTE-I BANI CU USURINTA. ‘Aiccrede ci aceasta nu este o problemi grea ‘Pentru majoritatea oamenilor. Cu toate acestea, ‘nu pot face greseals mai mare. Aprospe orice om stic cum sf ciytige bani, dar ‘nied micar unul dintr-un milion nu stie cum si-i ‘cheltaiascd.* 3 — Henry David Thoreau erauats* maponsoice*Inflepcine + opi + va Bucuri-te cind i cheleuteyt bani, Nu aruncs problema ‘eu banil prostete, dar bucuri-te cit pot cheleut. mente of De aceea ital. Binetnjcles, va trebul si-i achii Jucrumfe smal inti facturile gi toate celelalte obliga. Ar sunt prea trebui sk fact si economii gf investigi, 8 diruiegti scumpe; gi altora, dar sf te gi dstreal cu bani i. John problema Randolph Price pul bani de-o parte pentra_o 21 ploioash, ‘sar tea sf tebulasck af chelesiogei pe o arc PONo ult: Boni vino Une exact esc ma suri tn care pleack. Dack igi este greu si desfact ppunga pentru a cheltui, atunci if va ila fel de {grew sii deschial pungs pentra a primi ali bani ‘Dar totul este atét de scump!" Problema nu este cf lucrurle costé prea mul, problema este cf nu qi le poti permite. Nu te plinge cf totel este scump. Nu pot face nimi fn privinga asta, Coea ce pot este a fick cova cas ai ‘mai mulfi bani. fa fond, asta este problema ta, rust aga? Nu eft mulgomle de ofl bani al dai vina pe preguri? Ti se pare logic? Rezolvi proble- sma banilor sin-o s8-jimai pese de cit cost lucra- rile ‘Dar cum? Fil foarte atent Ia asta: Mat inti, erebuie sf creat of meri mai multi bani. nd crezi ck meri mai mult, atunci vel fnce- pe ai ai mai mule. Te sfftuiesc din now si-4i fel ‘orbele in serios. Am scris urmitoarea declaratie de prosperitate cind cram complet fait. Am purtato mereu ou mine si mi-am citit-o de cel putin cincizect de orl pe zi. Inc o mai care 2. ese in Je post permite 1: sFi anil i crcule. Dack eate off au $f