Sei sulla pagina 1di 6
Erori ale masuratorilor efectuate cu tehnologia GPS Precizia masurdtorilor de pozitionare sau de navigatie,efectuate cu ajutorul tehnologiei GPS, este dependenta de precizia cu care se determina distanta (range) de la satelit la receptor. Erorile care se pot comite in acest gen de masurdtori sunt de doud tipuri 1. Erori accidentale de masurare si de observare, cum ar fi eroarea datorata pparcursurilor multiple (multipath), electronica aparaturii de la bordul satelitului si ale receptoarelor, interferentele electromagnetice, excentricitati ale centrilor de faz ale antenelor, etc, 2. Erori sistematice (bias), cum ar fi erorile datorate ceasurilor de pe satelit si receptor, ‘erorile de refractie cauzate de troposfera si ionosfera, erorile datorate orbitelor satelitare, etc, ‘Aceste erori sunt permanent prezente in cadrul masurdtorilor, separat de acestea existnd si alte anoti induse cu bund stiinta de cei ce gestioneaza sistemul de pozitionare GPS si care, chiar dact nu actioneazé permanent, au ca scop degradarea preciziilor de pozitionare si navigatie in timp Teal, actiune numita ,.Disponibilitate Selectiva” si ,,Anti-furt”, in engleza , Selective Avillability - SA” si ,,Anti-spoofing - AS”. Tinand cont de diferitele surse de eroare, constatm c& pozitionarea absoluta efectuata cu ajutorul masuritorilor de cod s-ar situa ca precizie de pozitionare planimetricd in jurul valorii de cca. +/- 100 m, Daca aceste erori sunt tolerabile, in cazul aplicatiilor privind calculul vitezei de deplasare a unui mobil sau pozitionarea acestuia, pentru scopurile geodezice si geodinamice aceste precizii sunt intolerabile si in acest sens analizarea erorilor, a cauzelor care le produc, precum si a metodelor de inlaturare sau diminuare a acestora, este strict necesara. Erorile accidentale Potrivit unor reguli din literatura de specialitate, precizia de determinare cu ajutorul tehnologiei GPS poate fi estimata acoperitor, ca avand valoarea de cca. 1% din lungimea de und ‘Aceasta apreciere conduce la preciziidiferite potrivit cu diversele observabile care sunt Iuate in considerare, dupa cum urmeazi: = codul C/A: precizia = 1% = 1%*300m = +/+ 3m = codul P : precizia = 1962 = 1%* 30m = +/- 0.3m = Lasi La, precizia = 1%) = 1%*0.2m = +/- 0.002m In realitate, aceste precizii sunt simple supozitii teoretice, astfel inedt trebuiesc analizate in continuare diferitele surse de erori si contributul lor la stabilirea preciziei masuratorilor. Erorile de multiparcurs (multicale) In cazul determinarilor de precizie este absolut necesar ca atat in faza observatiilor de teren, cat si in cadrul fazei de prelucrare, si se aiba in vedere toate sursele de erori Eroarea de multiparcurs (multipath) apare atunci cand o parte a semnalului de la satelt ajunge la receptor intr-o maniera indirect, prin reflectare de diferite suprafete amplasate mai aproape sau mai departe de receptor. Masurdtoarea intre centrele de faz al antenei receptorului si ale antenei satelitului nu mai are deci un parcurs rectliniu, aplrand acelasi fenomen de intarziere al semnalului si de crestere & tistantel masurate, Receptoarele din ultimele generat au softul de pretucrare mai ,dovat” si poate si elimine din inregistrari semnalele parazitate de efectul de multiparcurs. Eroarea multipath Erori datorate excentricitatii centrului de faci al antenet Aceasta eroare este datorati variatiei pozitiei centrului de faz al antenei, care in fapt este o problema teoretica de electronica si mu de mecanica, aceasta datorita variatiei im functionare a Frecventelor (central de faz pentru portanta I nu coincide cu centrul de fazii a portantei La si clevatiei satelitului care emite semnalul. Din punct de vedere al utilizatorului, pentru ca aceasté Groare, cand existd, sd nu fie amplificata este necesar ca orizontalizarea antenei precum si orientarea ei sa se faci cu maximum de atentie. ‘Aceste erori au o valoare mica, in jurul a 2-3cm, dar aceasta valoare devine important pentru determinarile de precizie in probleme de nivelment. Erorile datorate electronicii receptorulut 0 serie de alte erori depind de starea tehnicd a componentelor electronice ale receptorului. De exemplu, misurarea diferentelor de fazA reprezinta o modalitate de corelare in timp real si in acest cay este foarte important ca semnalul de la satelit si’ nu fie depreciat, pentru a permite 0 corelare optima. Calitatea semnalului depinde oricum, in mare masurd, de eventuale interferente electomagnetice care pot cauza cresterea zgomotului semnalului si, in unele cazuri nefavorabile, s conducd chiar Ia pierderea semnalului Erorile sistematice Erorile de ceas Erorile de ceas ale satelitilor si ale receptoarelor, pot fi si fie divizate in doud componente: » tsincronismul (offset) ceasurilor, fapt ce conduce la o deplasare a originii de masurare a timpului; = deriva, datorata teoriei relativitatii, dependenta de timp; Pentru perioade de scurta durata, aceste erori pot fi modelate de polinoame de ordinul doi, pentru ceasurile atomice de la bordul satelitilor si de polinoame de grad superior, pand Ia ordinal opt, WN pentru ceasurile cu cuart ale receptorilor GPS. Erorile de orbit Este cunoscut faptul c& pentru pozitionarea GPS este necesar sa fie cunoscute orbitele satelitilor Sbeervatl fofemeridele),'in sensul de a se cunoaste la fiecare epocd de inregistrare coordonatele cit mai precise ale centrului antenei de emisie a satelitulu scrawte Gate referitoare la orbite, reunite in notiunea de efemeride, au o precizie diferit, dupa cum urmeaza: ~ broadcast”, efemeride transmise in mesajul de navigatie care au precizie in jurul a 30-50 de metri; _ precise” efemeride care sunt calculate si pot fi utlizate dupa perioada de observati, in cadrul etapei de procesare a datelor si au precizii metrice si chiar subdecimetrice, Dupi cum sa mai specificat, aceste erori au repercursiuni asupra povitionit absolute si safecteaza in mod direct coordonatele spatiale ale receptorului. Trrcesul in care observatile se realizeaza prin metoda diferentiala sau relativa, influenta acestor cerori in pozitionare este minora. Tr rkemcnea caauri, care Ia utilizarea tehnologiei GPS in domeniul geodeziei sunt normale, se poate observa cf abaterle standard relative ale bazelor mAsurate sunt relat de aoclas ordin de méarime cu abaterile standard relative ale distantelor (range) satelit - receptor, adic’: 5 b => db=: “dr 20000 Intelegind prin b, lungimea bazei determinate, distantasatelt ~ receptor si prin si ss abaterle standard abeolute ale acestora, conform relatei (1.27), ele pot fi considerate proportional sans in relatia de mai sus se trece la diferente si se considera alttudinea medie a satelitlor, r 2 e9000km in tabelul 1.1 de mai jos se prezint, in functie de valorile ,dr”, erori ale orbitelor satelitare, valorile db”, erori ale bazelor determinate in functie de lungimea acestora: [Nex | Eroare orbita ] Cungime baza | Eroarea bazai ] Eroarea bazei ert @m) am) _(opm) (om) 1 20.0 10 10 10.0 2 20.0 1000 10 7000.0 3 2.0 10 O.1 1.0 4 2.0) 7000 OL 700.0 5 0.2 10 0.01 0.1 [6 02 7000 0.01 0.01 Erorile datorate refractiei troposferice ‘Tropostera reprezinta, segmentul de bazd al atmosferei, cuprins intre suprafata Péméntului sio {naltime de cca.40 - 50 km. ‘Aceasta zona este divizatd in doua part: ‘© partea ,umedi”cuprinsi intre suprafata Pas altitudine de pond in care umiditatea atmosferica este prezenti si are valori semnificativ @ partea ,uscata” cuprinsd intre atitudinea de cca.11km si 40km Refractia troposferie& provoacd o intérziere a receptiondrit semnalului de la satelit, intarziere 11km, care conduce la eresterea timpului de parcurgere a distantei de la satelit la receptor si in consecinta o crestere sistematicd a distantelor. forarvierea datorati refractiel troposferice este independenta de frecventa semnalului, accasis comportandu-se identic fata de cele doud unde purtatoare Ly si La, dar este dependent de parametti atmosferici si de unghiul zenital sub care se gaseste receptor fats de satelit Paloma refractiel troposferice creste exponential cu valoarea unghiului zenital si din aceste vetive nu este recomandabil a se efectua observati Ia satelitit care apun sau rasar, decat dup ce ‘au intrat sau au iesit, sub unghiul zenital de 70° - 75°. au tra jiminarea acestei erorisistematice, -au realizat mai multe modele matematice printre pent fe mai utilizate sunt cele realizate de Hopfield si Saastamoinen, find de amintit si realizatile lui Good-Goodman, Black, Niell, Chao si altit Modelul Hopfield, are urmatoarea forma: K L oos(z? +6.25) * foos(z? +2.25) ua K=155 2810-7 (40136 +148.72T x) [m] Kk Rave L=(—0.028512T, +817. 90) [m) * unde Reap =(Ro- BR) eroarea troposferica R distanta rectilinie (geometric) Ro distanta masurata P presiunea atmosferica [mbar] Tr temperatura [grade Kelvin] ep presiunea umeda [mbar] z ‘unghiul zenital [sexa] upd cum se poate observa din relatile de mai sus, corectia troposferic#, Reon, are doi termeni primul (K) care reprezint&contributul componentei uscate, dect a zone ‘superioare a troposferei ary jeilea (1), care reprezintS componenta umedi aferentd zonei de la suprafata Pémantului, ambele calculate fata de zenitul locului. atal de incertitudine al modelulu, estimat la cca.5%, este datoratdificultailor de modelare le componentei umede, datorits distributici necontrolate a vaporilor de apé in Tungul traseului semnalului, de la satelit la receptor. Refractia ionosferica Tonostera, reprezint® o altd parte a atmosferei terestre, cuprinsd intre altitudinea de 40 - 50 km, paind la cca 1000 km. Pan datorate reftactiei ionosferice depind de frecventa semnalului si deci ele au valor diferite pentru cele doua unde purtitoare L1 si La. cores eroare care se manifesta prin intarzierea semnalului de la satelit la receptor si care de fapt face s& creascd timpul de parcurs al semnalulu, are consecinte directe in marines distantelor sae vate la sateliti, aceasta eroare eliminandu-se printr-o combinatie oportund a putatoarclor 11 sila Modelarea matematic a procesului de calcul al corectiei ionosferice se realizeazi cu ajutorul unei dezvoltari in serie (Willman —Tucker, 1968): B, _B. a Bing FEF {in care ORions este eroarea datoratd ionosferei, f este frecventa semnalului si B;depinde densitatea electronilor liberi si are valoare estimat cu urmatoarea relatie: B =A, JN'(h)ds in care: ‘M = densitatea electronilor in functie de altitudinea h (km); A, = constant de estimare; po= parcursul semnalului ; Pentru frecvente inalte, cum sunt semnalele GPS, termenul doi, din formula poate fi neglijat, valoarea erorii datorate refractiei ionosferice putand fi data de relatia: Masurdnd distanta Ri, intre satelitul ,,j” si receptorul ,,i”, cu ambele purtatoare Lr si Lz, din cauza efectului diversificat al refractiei ionosferice asupra frecventelor »fi” si »f2,” se obtin pentru distant, valorile Ro: si Ro2, dupa cum urmeaza: Ry=R)-BL => BL=H(R)-Ro) 3, f Egalizand cele doua relatii de la grupul de formule de mai sus se obtine: £2(R)-Ry)=f} -Re) si in acest fel se obtine distanta (range), cao combinatie a celor doua frecvente: Ri(f? -3)-Raf? Raf de unde 2 f Rof?—Be: £2 Ry -Ra( piaRaft-Re i af Rg=Ri- => B =f (Ri-Ra) In acest fel, distanta Rj se determina combindnd cele doua frecvente si se poate elimina efectul refractiei ionosferice asupra distantei. Utilizarea receptoarelor cu dubla frecventa este indispensabila cAnd se intentioneaz& masurarea unor baze mai mari de 15km, sub aceasta lungime, efectul refractiei ionosferice putand fi eliminat prin masuratori diferentiale sau relative. Refractia ionosferei In sintezd, valoarea erorilor sistematice care afecteazA distanta de la satelt la receptor au valorile prezentate succint in Tabelul 2: _ Tabelul 2 Tipul erorii sistematice Eroarea ERORILE DE CEAS: ~ sarelit (cu parametrii corectati) 5-10m - receptor 10- 100m ERORILE DE ORBITA ~ efemeride ,, broadcast” 20 - 40m | - efemeride , precise” 3-5m ERORILE DE REFRACTIE = ionosfericd 20- 50m = troposferica 2-10m