Adolescenta

Identitate de sine
Emotiile la adolescenti
Activitate individuala
Obiectiv: Identificarea aspectelor critice specifice varstei adolescentei;
Aspecte critice in adolescenta
(Shapiro si Hertzig, 1988)
Dependenta vs.independenta in raport cu familia nucleara;
Licente comportamentale vs. Control comportamental;
Loialitate fata de familie vs.grupul de similaritate;
Functionarea normala a nevoii de impartasire a gandurilor si sentimentelor cu
cei de aceeasi varsta vs nevoia de izolare;
Aspecte critice in adolescenta

Idealizarea vs devalorizarea parintilor si a celor de aceeasi varsta;

Formarea identitatii, a caracterului si asumarea de roluri;
Consolidarea raporturilor sexuale si cautarea partenerului sau a partenerilor;
Definirea, apararea si consolidarea modului propriu de gandire

Egocentrismul adolescentin
Elkind (1978):
O forma a egocentrismului din copilarie;
Se exprima prin tendinta copilului de a exagera importanta,
unicitatea si severitatea experientelor/problemelor socio-emotionale.
Momentul maxim al acestei forme de manifestare 13 ani
(Elkind&Bowen, 1979) dupa care urmeaza o perioada de declin a
acestei forme de comportament;
Componentele egocentrismului:
Perceptie deformata despre sine (exagerarea
calitatilor/abilitatilor proprii);
Perceptie deformata in legatura cu atitudinea celorlalti despre
sine
Perspective teoretice asupra dezvoltarii personalitatii adolescentului
G Stanley Hall;

 S Freud;
Anna Freud;
E Erikson
G Stanley Hall
Adolescenta =furtuna si stres
Transformarile fizice cauzeaza schimbarile psihologice
S Freud
Adolescenta-stadiul genital
Anna Freud
Libidoul ameninta echilibrul din etapa anterioara
Mecanismele de aparare a eului cu rol important in aceasta etapa:
intelectualizarea si ascetismul
Dezvoltarea identitatii de sine
Aspecte generale si specifice
Ce este identitatea?
interaciunea psihicului sau eului/sinelui cu socialul
este dezvoltat n timpul adolescenei
proces important care va influena toate interaciunile sociale ulterioare
Identitate de sine reprezinta:

Ceea ce ofer continuitate fiintei psihice;

Liantul permanent al coninuturilor psihice supuse schimbrii;
Pol stabil al psihismului;
Ceea ce este mereu identic cu sine nsui.

Definitii:
Sinele=sistem organizat si dinamic de atitudini, credinte, opinii pe care fiecare
persoana le considera ca fiind adevarate si importante despre sine;

 Sinele cuprinde un set de reguli personale ce ghideaza actiunile noastre

sociale si personale si ne asigura continuitatea in timp;
Sinele este fundamentul cognitiv si motivational al identitatii noastre;
Sinele- internalizarea imaginii celorlalti despre noi

Terminologie
Ego n latin,
Self, I, Me - n englez,
Je, Moi, Soi - n francez,
Eu, Mine,Sine - n romn.
Construirea sinelui se face
In relatie cu corpul propriu si fiziologia acestuia (schema/imaginea corporala);
In relatie cu obiectele lumii externe;
In comunicarea cu partenerii sociali
(Trevarthen, 2001)

Construirea sinelui= adaptare=

Integrarea autoreglarii corporale;
Atasamentul fata de persoanele care ingrijesc si reconforteaza copilul;
Acompanierea oferita de parteneri cu experinta avand scopuri clare fata de
copilul pe care-l acompaniaza.
(Trevarthen, 2001)

Adams & Marshall (1996)

Identitatea se dezvolta in urma proceselor individuale si sociale;
Procesele de diferentiere si integrare stau la baza relatiei dintre individ si
context;
Identitatea modeleaza si este modelata de mediul inconjurator
Etape ale construirii sinelui
0-4 luni- perioada pre-sinelui- la sfarsitul perioadei zambetul are valoare
sociala, copilul recunoscand chipurile familiare;
4-8 luni- incepe procesul de recunoastere proprie in oglinda;
8-12 luni se construieste sinele ca obiect permanent, copilul isi recunoaste
numele, intelege semnificatia lui NU;
15 luni recunoaste re in oglinda;
18-24 luni- incepe procesul constientizarii de sine;
2-3 ani Nu-ul copilului ca modalitate de diferentiere prin limitare, prin
diferentiere de ceilalti (A Muntean, 2006);

 3-5 ani- se formeaza perspectiva fizica asupra sinelui (schema corporala),

autocontrolul, autoservirea, initiativa, conceptul de sine, conceptul de gen si
relatiile cu ceilalti copii;
6-11 ani- dezvoltarea abilitatilor de adaptare interpersonala/sociala
Teorii
Teoria psihanalitica (sinele se construieste in jurul relatiei obiectuale cu
mama;
Teoria atasamentului (sinele se dezvolta in cadrul relatiei de atasament ce se
construieste cu mama, figura de atasament);
Teoria psihosociala a lui E Erikson
Influente negative asupra conceptului de sine

Atasamentele;
Dependenta;
Judecatile;
Comparatiile;
Asteptarile;
Sindromul copilului nevoias;
Autoimportanta.
(Marry Looms, 1991, apud Munteanu, 2006, pp. 221-222)

Stadiile dezvoltarii psihosociale

E. Erikson
1) 0-18 luni-conflict incredere-neincredere (corolar axiologic speranta);
2) 18 luni-3 ani conflict autonomie-nesiguranta, rusine (corolar axiologic
vointa);
3) 3-5 ani- conflict- initiativa-vinovatie (corolar axiologic-finalitate in actiuni);
4) 6-11 ani-conflict harnicie-inferioritate (corolar axiologic competenta);

E. Erikson

5)12-17/20 ani- conflict identitate- confuzie (corolar axiologic- formarea

identitatii);
6) 20-30/35 ani-conflict intimitate izolare (corolar axiologic-mutualitate
afectiv);
7)35-50/60 ani-conflict creativitate-stagnare (corolar axiologic-responsabilitate);
8) btraneea- conflict integritatea eului-dezndejde (corolar axiologicntelepciune)

Teoria dezvoltrii psihosociale a lui Erikson adolescena ca sintez a

identitii.
Identitatea unei persoane se manifest att pe plan contient ct i pe plan
incontient
Rdcinile identitii sunt n copilrie - identificri ale copilului cu persoanele
semnificative din viaa sa
copilul trebuie s rezolve cu succes probleme precum ncrederea, autonomia,
iniiativa, rezistena la efort i identificarea
abordare psihosocial fa de nelegerea identitii
Contributia lui E Erikson
Identitatea ego-ului;
Criza de identitate;
Procesul de formare a identitatii;
Moratoriul psihosocial
Identitatea ego-ului
=perceptia constienta a unicitatii individului=recunoasterea din partea
celor care conteaza pentru noi;
efortul inconstient de a obtine continuitatea experientei=a sti catre ce ne
indreptam;
o identitate optima perceputa ca un sentiment psihosocial de bine=
sentimentul de confort in propria piele
(J Kroger, 2009, apud Adams&Berzonsky, p.241)

 Criza de identitate
Punct critic in viata unui individ , punct in care dezvoltarea nu poate avea loc
decat, adoptand un nou curs directional;
La adolescenta aceasta criza se traduce prin conflictul dintre identitate vs
neclaritatea rolului
Difuzia identitatii este traita la nivelul a patru componente:
Intimitatii (lipsa de incredere in ceilalti deoarece altfel ar putea sa-si piarda
sentimentul identitatii;
Difuzia timpului (neincredere ca timpul poate sa aduca schimbari, dar si
neincredere ca se vor produce schimbari in starea actuala ) ;
Difuzia efortului personal;
Identitate negativa= atitudine ostila fata de rolul considerat dezirabil de
ceilalti
(Erikson, 1968)
Procesul de formare a identitatii
Abilitatea ego-ului de a sintetiza si integra identificari importante mai timpurii
intr-o forma noua, pur personala;
prin recunoasterea de catre comunitatea a importantei persoanei tanarului;
prin recunoasterea acestui sentiment de catre adolescent.
Moratoriul psihosocial
Proces de dezvoltare in care tinerii experimenteaza liber diferite roluri de
adult pana il gasesc pe cel care li se potriveste (Erikson, 1968).
Teoria statusurilor identitare - James Marcia
Identitatea = structur de valori, credine i direcii vocaionale care disting
o persoan de alta

Identitatea matur este capabil s aib angajamente puternice, contiente i

alese n deplin cunotin de cauz .
Marcia identific 4 statusuri 1. identitatea difuz
2. fortata

3. moratorium-ul sau criza de identitate

4. identitatea realizat
Statusurile identitare
Difuza fara preocupari in ceea ce priveste asumarea rolurilor si valorilor de
adult.
In moratoriu (criza identitara)-proces de cautare a rolurilor si valorilor de
adult, cu care adolescentii se identifica;
Fortata tradusa prin conformism fata de valorile parentale;
Dobandita, realizata

Adolescentii cu Identitate difuza

Niveluri scazute de autonomie, stima de sine si simt al identitatii;
Probleme de adaptare si predispusi la timiditate;
Niveluri ridicate de nevroza;
Stil cognitiv caracterizat de taraganare si de evitare a problemelor
Adolescentii cu Identitate in moratoriu
Sunt in proces de cautare a identitatii ceea ce provoaca multa anxietate;
Folosesc negarea, proiectia si identificarea pentru a limita manifestarile
anxioase;
Sunt sceptici in legatura cu ceea ce stiu sau cu ceea ce vor putea sa
achizitioneze in plan cognitiv;
Au un stil analitic/filosofic de a aborda problemele;
Stabilesc relatii apropiate de prietenie caracterizate de respectul fata de
integritatea celorlalti;
Relatii ambivalente cu familia

Adolescentii cu Identitate fortata/ bazata pe compromis

Niveluri ridicate de conformism, autoritate si schimbari ale aspiratiilor
asociate cu anxietate si atitudini defensive;
Putin deschisi spre experiente noi
Locusul controlului in exterior;
Putin capabili de a integra idei noi si de a gandi analitic;

Adolescentii cu Identitate dobandita:

Niveluri ridicate de motivare, respect de sine si ale locusului de control intern;
Grad scazut de nevroza;
Scazuta utilizare a mecanismelor de aparare;
Multa constiinciozitate si extravertire;
Niveluri scazute de timiditate;
Capacitate de a functiona adecvat in conditii de stres;

Judecata morala superioara, sociabilitate, atasament fata de familiile lor ;

Nivele de dezvoltare a ego-ului inalte;
Apropiere fata de cei apartinand celorlalte statusuri
Exercitiul nr. 4
Obiectiv: Construirea a patru repertorii comportamentale concrete pornind de
la cele patru modele identitare;

Sarcini de lucru:
Pornind de la schita teoretica a fiecarui tip de identitate, va rog sa realizati
patru scenarii care sa suprinda profilul comportamental al fiecarui tip
comportamental

Structura Sinelui
Sinele actual/real este rezultatul experienelor noastre in cadrul socio-cultural
n care trim.
Sinele viitor const n felul n care persoana i percepe potenialul de
dezvoltare i se proiecteaz n viitor.
Sinele ideal este ceea ce ne dorim s fim dar suntem contieni c nu avem
resurse reale s devenim
Componentele sinelui actual
Sinele fizic (imaginea corporal, identitatea de gen etc.)
Sinele cognitiv (identitatea intelectual)
Sinele emoional (modul n care i percepe emoiile, capacitatea de reglare
emoional)
Sinele social (modul n care persoan crede c o vd ceilali)
Sinele spiritual (percepia cu privire la valorile sale)
Cunoastere de sine
proces de autoreflexie care se dezvolt o dat cu vrsta i cu experienele
prin care trecem,

 este un proces continuu care nu se ncheie o data cu sfritul perioadei

tinereii;
este un proces cognitiv, afectiv, motivaional care suport influene puternice
din partea mediului.
Imaginea de sine
totalitatea percepiilor privind abilitile, atitudinile i comportamentele
personale;
o reprezentare mental sau o structur organizat de cunotine
declarative despre sine care ghideaz comportamentul social.
imaginea de sine se reflect n rspunsul la ntrebarea cine sunt eu?!
Imaginea de sine
Se exprima prin trei elemente:
informatii despre sine;
autoprezentarea;
stima de sine
Stima de sine
=dimensiunea evaluativ i afectiv a imaginii de sine.
-se refer la modul n care ne evalum pe noi nine, ct de buni ne considerm
comparativ cu propriile expectane sau cu ale altora.

Termeni inruditi pentru stima de sine:

A avea incredere in sine;
A fi multumit de tine;
A fi sigur de sine;
Iubire de sine;
Amor-propriu;
Cunoastere de sine;
Afirmare de sine;
Acceptare de sine;
A crede in sine;
A fi mandru de sine;
A avea o inalta valoare de sine.

 Componentele stimei de sine

iubirea de sine ce presupune respectul de sine indiferent de ceea ce i se
ntmpl, adic a-i asculta nevoile, aspiraiile proprii.
ncrederea n sine= a te considera capabil s acionezi n mod adecvat n
situaii importante;
concepia despre sine=a crede n capacitile tale i a te proiecta n viitor.

Stima de sine pozitiva

asumarea responsabilitilor;
comportament independent;
mndri de realizrile lor;
realizarea fr probleme a sarcinilor noi;
posibilitate de exprimare att a emoiilor negative ct i a celor pozitive;
ofer sprijin i ajutor celorlali.

Stim de sine negativa

nemulumii de felul lor de a fi;
evitarea realizarii sau implicarii n activiti noi;
sentimente ca sunt neiubii i lipsiti de valoare;
blamarea celorlai pentru eecurile lor;
uor influenabili;
nu pot tolera un nivel mediu de frustrare;
pretind c nu le pas de sentimentele lor;
par rebeli sau dimpotriv prea cuminti

experienele din copilrie care dezvolt o imagine de sine negativ la copil:

Este des criticat;

Este ignorat, ridiculizat;
I se vorbete pe un ton ridicat;
Este comparat frecvent cu ceilali;
Ceilali se ateapt s fie perfect;
Este des pedepsit

 Formarea stimei de sine

este conditionata de
Calitatea relatiilor afective cu parintii;
Raportare/comparare inconstienta si permanenta la persoane semnificative
pentru individ;
Perceperea reusitelor si esecurilor proprii;
Interiorizarea modului de gandire si comportare a celor semnificativi (stilurile
educative ale parintilor);
Distanta dintre realizari si reusite

Pentru o stima de sine pozitiva, formatorii trebuie sa:

S exprime expectane rezonabile n raport cu vrsta copilului;
S planifice din timp activitile elevilor;
S formuleze clar ce ateapt de la elevii lor ;
S se focalizeze asupra aspectelor pozitive ale elevilor;
S ofere recompense ;
S ofere posibiliti i opiuni elevilor ori de cte ori este nevoie, n aa fel
nct acetia s-i poat afirma i dezvolta calitile;
S accepte sentimentele negative ale copiilor;
S fie suportivi n ceea ce privete identificarea, exprimarea i controlul
emoiilor negative trite de copii.
Exercitiul nr.5
Obiectiv: Formarea stimei de sine pozitive/negative la adolescenti;
Dezvoltarea emoional a adolescentului
Perspective

1. adolescenta este un portal catre viata de adult, iar modificarile ce o

caracterizeaza sunt o adaptare la transformarea din copil in adult;
2.adolescenta are caracteristici unice ce nu persista in viata de adult
In raport cu emotiile:
1. caracteristicile corpului adult sunt pentru prima data legate de atractia
sexuala, cognitie si aspect fizic;

 2. evenimentele cognitive si fiziologice influenteaza in mod unic perceptia

adolescentilor despre dezvoltarea lor
Viata emotionala
Dezvoltarea emotiilor pana la adolescenta
-emotiile principale apar in primul an de viata;
emotiile complexe apar in legatura cu dezvoltarea constiintei de sine ;
-3-4 ani copii inteleg ca nu se accepta sa te manifesti dupa cum simti;
-6 ani copii inteleg ca exista diferente intre emotiile simtite si cele
manifestate;
-in preadolescenta sunt prezente capacitatile de a controla manifestarile
emotionale (Saarni, 1984)
Influente asupra vietii emotionale a adolescentului
Dezvoltarea cognitiva (cunoasterea lumii prin evenimente imaginate si
deduse, recunoasterea relatiilor-cauza efect, schimbari la nivelul memoriei si
procesarii informatiei) ;
Schimbarile hormonale;
Evenimentele existentiale;
Transformarea cerinelor i ateptrilor sociale provocat de debutul
adolescenei;
Orientarea catre colegii de generatie;
Schimbarea structurilor identitatii-cand experientele emotionale se schimba,
identitatea se schimba
Dezvoltarea cognitiv
la adolescenta
dobndirea cognitiv a operaiunilor formale i o adaptare emoional fa de
acest mod nou de a percepe lumea
adolescenii neleg ce nseamn s tii ceva
adolescenii incep s neleag oamenii ca personaliti
recunoaterea propriilor emoii, complexe, multiple i plurideterminate,
precum i pe cele ale altora;
i pot analiza propria personalitate i pe cea a celorlali
tinerii pot s aib, simultan, reprezentri cognitive ale propriilor idei, precum
i ale ideilor altora.
tinerii inteleg relativitatea cunoasterii;
-isi analizeaza eforturile de descifrare a informatiilor ambigue

 Evenimentele hormonale
schimbri biologice semnificative
instabilitatea emoiilor la nceputul adolescenei poate fi legat de fluctuaia
nivelurilor hormonale ce caracterizeaz aceast perioad
schimbrile hormonale pot influena experiena subiectiv sau privat a
emoiilor, deoarece fluctuaiile hormonale dau natere predispoziiilor
emoionale.
schimbrile evidente n ceea ce privete aspectul fizic au capacitatea de a
influena imaginea despre propriul corp.
Experienele de via
experiene inedite care servesc pentru prima dat ca declanatoare emoionale
evenimentele sunt normative i previzibile (tranziia colar), n timp ce
altele sunt ntmpltoare (destrmarea familiei, mutarea ntr-o nou
comunitate, nceperea unor relaii sentimentale).
factori importani de stres
Diferene de gen
Fetele
sunt mai predispuse dect baieii s prezinte factori asociai cu depresia;
prezint stri mai accentuate de ruine, vin, tristee, timiditate, i
ostilitate ndreptat spre sine, mai ales n contexte interpersonale;
traiesc mai intens sentimentele de rusine provocate de schimbrile fizice
decat baietii
Baietii
au sentimente negative cu privire la activiti i realizri, dect legate de
viaa interpersoanal.
Viata emotionala cotidiana a adolescentilor
Larson-1990, Lampman- Tetraitis- 1989
metoda esantionarii experientelor Rezultate: experienta emotionala a adolescentilor difera ca intensitate,
frecventa si persistenta de cea a persoanelor mai in varsta sau mai tinere;
- adolescentii au limite mai extinse in ceea ce priveste extremele emotionale si
cele intre care oscileaza dispozitiile;
Adolescentii au dispozitii negative mai frecvente decat adultii;
La 13 ani se intensifica simptomele depresive la fete;ele sunt insotite de
diminuarea stimei de sine, perceperea negativa a competentelor scolare si
sociale, a aspectului fizic, a sprijinului acordat de parinti si congeneri;
La baieti predispozitia de asi nega sentimentele cu desavarsire.

 Rusinea un sentiment prezent, mai ale la fete, generat de aspectul fizic,

dorintele sexuale, acceptarea cele din jur
Deprinderile/abilitatile dezvoltate in adolescenta
Emotiile mixte;
Disimularea emotionala;
Empatia=rezultatul actiunii coordonate a proceselor emotionale si cognitive
(Hoffman, 1984)

Competente emotionale la adolescenta

A-si regla emotiile intense;
A-si nuanta/modula emotiile care oscileaza rapid;
A se linisti singuri;
A constientiza si a se ocupa de propriile emotii fara a fi coplesiti de ele;
A intelege urmarile manifestarilor autentice ale emotiilor in comparatie cu
cele ale disimularii lor asupra sinelui si asupra celorlalti;

Competente emotionale la adolescenta

A gestiona experientele empatice si de compasiune;
A folosi deprinderile cognitive pentru a aduna informatii despre natura si
sursele emotiilor.
Competente emotionale la adolescenta
A folosi gandirea simbolica pentru a re(in)cadra un eveniment mai putin
placut in unul mai placut;
A separa experienta emotionala de identitate si de a recunoaste ca sinele poate
ramane intact si continuu in ciuda fluctuatiilor emotionale;
A distinge sentimentele de fapte pentru a evita rationarea bazata pe emotii;
A negocia si a mentine relatiile interpersonale in prezenta emotiilor puternice;
Dezvoltarea identitatii sexuale
Perspectiva psihanalitica
diferentierea sexuala se realizeaza prin descoperirea diferentelor anatomice;
4 ani varsta diferentierii de gen prin trairea sentimentului castrarii

 Teoria psihanalitica
S Freud
Stadiile dezvoltarii:
Oral (0-2ani);
Anal (2-3ani);
Falic (3-5ani);
Perioada de latenta (5/6-adolescenta);
Genital
Dezvoltarea identitatii sexuale
Perspectiva cognitivista (L Kohlberg)
-achizitia rolului sexual se bazeaza pe dezvoltarea capacitatii mentale a copilului
cu privire la imuabilitatea sexului individului, indiferent de circumstante,
aparente.
-La 4 ani se definitiveaza identitatea sexuala
Dezvoltarea identitatii sexuale
Modelul comportamental- (Mischel-1966, 1970)
-diferentierea sexuala se realizeaza printr-un proces de invatare complexa;
-factorii care contribuie la instalarea si mentinerea unui comportament sexual:
puterea de atractie a modelului, caracteristicile procesului de selectie si de
integrare a noilor comportamente
Dezvoltarea identitatii sexuale
Modelul interactiv (J.Money)
-rolul activ al subiectului in procesul de structurare a identitatii lui sexuale;
-etape de structurare:
-intrauterina-prin impregnare hormonala;
-in copilaria mica-prin fixarea stimularilor de care beneficiaza copilul in
timpul activitatilor ludice si a relatiilor cu parintii.
Dezvoltarea identitatii sexuale
Modelul construirii identitatii sexuale in procesul de comunicare cu ceilalti
(Roge si Ionescu, 1996)

-identitatea sexuala apare in contextul schimburilor de mesaje in procesul de

comunicare sociala
Diferentele de gen
Sunt vizibile mai pregnant la nivelul :
Deprinderilor verbale;
Abilitatilor spatio- temporale;
Agresivitatii