Adolescenta este subiectul privilegiat si controversat al psihopedagogilor, generator

de opinii si discutii contradictorii. Unii o considera "vrsta ingrata", altii, dimpotriva, "vrsta
de aur"; pentru unii ea este "vrsta crizelor, anxietatii, nesigurantei, insatisfactiei", n timp ce
pentru altii este "vrsta marilor elanuri"; este "vrsta contestatiei, marginalitatii si
subculturii", dar si "vrsta integrarii sociale"; este "vrsta dramei, cu tot ce are ea ca
stralucire, dar si ca artificiu" - decreteaza unii, ba nu, riposteaza altii, este "vrsta participarii
la progresul social"; cei mai multi o considera ca fiind n totalitate o "problema moralpsihologica", dar sunt si unii care cred ca este aproape n exclusivitate o "problema sociala".
Diversitatea opiniilor referitoare la adolescenta deriva din complexitatea n sine a
acestei etape din viata omului, cu o dinamica exceptionala n timp, cu multideterminari si
multiconditionari, dar si din pozitia oarecum incerta pe care o ocupa adolescentul n sistemul
perioadelor evolutive ale vietii. Locul lui n sistemul relatiilor sociale este mai bine conturat
si precizat dect cel al puberului. Totusi adolescentul oscileaza din punct de vedere al
comportamentului ntre copilarie si maturitate, fiind nsa ntors mai mult cu fata spre adult.
La iesirea din copilarie si nceputul adolescentei, ca si n tot decursul acestei perioade,
avem n fata noastra dezvoltare impetuoasa a unei personalitati cu trasaturi n plina formare.
Adolescenta este o perioada importanta a dezvoltarii umane, perioada de numeroase si
profunde schimbari biologice, fizice, psihice, morale, etc, perioada a dezvoltarii, n care
dispar trasaturile copilariei, cednd locul unor particularitati complexe si foarte bogate, unor
manifestari psihice individuale specifice.
Pe planul dezvoltarii biologice, adolescentul tinde spre echilibru si spre adoptarea unei
conformatii apropiata de cea a adultului; n schimb, n plan psihologic, transformarile sunt
extrem de rapide, spectaculoase si de maxima complexitate cu salturi la nivelul unor functii,
cu evolutii mai lente la nivelul altora. Diversitatea dezvoltarii psihice genereaza noi conduite
si noi modalitati de relationare cu cei din jur, forme originale de ntelegere si adaptare.
Traversarea acestei perioade nu se face n mod lent, dimpotriva, tensionat, adeseori cu
existenta unor conflicte si trairi dramatice, cu framntari interne pentru gasirea surselor de
satisfacere a elanurilor, a aspiratiilor si cu tendinta de a evita teama fata de piedicile ce se pot
ivi n realizarea proiectelor sale de viitor. Adolescentul este un nonconformist si un luptator
activ pentru ndeplinirea dorintelor sale, un original n adaptarea solutiilor urmarite, n modul
de a privi si de a se adapta la lumea nconjuratoare.
Adolescenta cuprinde doua faze:

una timpurie ntre 10-11/13-14 ani, perioada a transformarilor profunde fizice si

fiziologice, a unor conturari complicate a intereselor, aptitudinilor si conceptiei morale a
copilului; aceasta perioada se numeste preadolescenta sau pubertate.

a doua perioada 13-14/17-18 ani este cea a adolescentei propriu-zise ce se

caracterizeaza printr-o echilibrare puternica, intima a conceptiei despre lume si viata, prin
clarificarea si intensificarea elaborarii idealurilor omului, printr-o mare dezvoltare a laturii
cognitive, afective si volitionale a personalitatii.