Studiu Tratabilitate Apa Slatina Balcescu v02

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE HIDROTEHNICA
Bd. Lacul Tei 124 * Sector 2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA
Tel.: +40-21-242.12.08, Tel./Fax: +40-21-242.07.81, www.utcb.ro
BENEFICIAR FINAL:
COMPANIA DE APA OLT S.A.
BENEFICIAR:
EPTISA ROMANIA S.R.L.
STUDIU DE TRATABILITATE A APEI DIN

SURSA SUBTERANA STATIA DE
POMPARE NICOLAE BALCESCU
LOCALITATEA SLATINA, JUDETUL OLT
Martie 2016

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE HIDROTEHNICA
Bd. Lacul Tei 124 * Sector 2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA
BENEFICIAR FINAL:
COMPANIA DE APA OLT S.A.
BENEFICIAR:
EPTISA ROMANIA S.R.L.
STUDIU DE TRATABILITATE A APEI DIN

SURSA SUBTERANA STATIA DE
POMPARE NICOLAE BALCESCU
LOCALITATEA SLATINA, JUDETUL OLT
Decan,
Prof.dr.ing. Ioan Bica
Colectiv elaborare
Prof.dr.ing. Gabriel Racoviteanu Director proiect
Conf.dr.ing. Elena Vulpasu
Sef lucrari dr.ing. Eduard Dinet
Martie 2016
STUDIU DE TRATABILITATE A APEI

SP BALCESCU, LOC. SLATINA, JUD. OLT
CUPRINS
CUPRINS
Abrevieri ............................................................................................................................................... 4
1
Descrierea instalatiei pilot ........................................................................................................... 5
Calitatea apei brute...................................................................................................................... 9
Consideratii teoretice................................................................................................................. 12
3.1
Consideratii privind prezenta fierului si manganului in apele naturale .............................. 12
3.1.1
3.1.1.1
Procese fizico-chimice de demanganizare............................................................ 12
3.1.1.2
Oxidarea manganului cu oxigen ........................................................................... 13
3.1.1.3
Oxidarea manganului cu clor ................................................................................ 14
3.1.1.4
Oxidarea manganului cu dioxid de clor ................................................................ 14
3.1.1.5
Oxidarea manganului cu ozon .............................................................................. 14
3.1.1.6
Oxidarea manganului cu permanganat de potasiu .............................................. 15
3.1.2
3.2
Tehnologii de reducere a concentratiei de mangan din apele naturale ..................... 12
Procese biologice de demanganizare .......................................................................... 15
Consideratii privind existenta azotului amoniacal in apele naturale .................................. 16
3.2.1
Surse de amoniu un apele naturale ............................................................................. 16
3.2.2
Tehnologii de tratare pentru eliminare azotului amoniacal din apa ........................... 17
3.2.2.1
Clorinarea la break-point ...................................................................................... 17
3.2.2.2
Actiunea clorului asupra azotului amoniacal........................................................ 18
3.2.2.3
Procese biologice de reducere a concentratiei de amoniu .................................. 20
3.2.2.4
Procese de schimb ionic ....................................................................................... 20
3.2.2.5
Osmoza inversa ..................................................................................................... 21
Rezultatele cercetarilor experimentale ..................................................................................... 24

4.1
Descrierea protocolului experimental ................................................................................ 24
4.2
Determinari experimentale Ciclul experimental nr. I....................................................... 25
4.3
Determinari experimentale Ciclul experimental nr. II...................................................... 33
Concluzii si recomandari ............................................................................................................ 41
Bibliografie ......................................................................................................................................... 46
TABELE
Tabel 2.1. Calitatea apei din localitatea Slatina, Statia de pompare Balcescu, 12.11.2015..................... 9
Tabel 2.2. Calitatea apei din localitatea Slatina, Statia de pompare Balcescu (analize efectuate de
ECOIND). ................................................................................................................................................. 10

CUPRINS
Tabel 3.1. Avantaje si dezavantaje ale tehnologiilor de indepartare a azotului amoniacal din apa
destinata potabilizarii. ............................................................................................................................... 22
Tabel 4.1. Parametrii de functionare ai instalatiei ciclul I. .................................................................... 26
Tabel 4.2. Calitatea apei tratate si a apei brute din localitatea Slatina, SP Balcescuciclul experimental
I. ................................................................................................................................................................ 28
Tabel 4.3. Parametrii de functionare ai instalatiei ciclul II. ................................................................... 35
Tabel 4.4. Calitatea apei tratate si a apei brute din localitatea Slatina, SP Balcescu ciclul
experimental II. ......................................................................................................................................... 37
Tabel 5.1. Calitatea apei tratate si a apei brute din localitatea Slatina, SP Balcescuciclul experimental
I. ................................................................................................................................................................ 43
Tabel 5.2. Parametrii recomandati pentru schema de tratare propusa................................................... 44
FIGURI
Figura 1.1. Imagine de ansamblu Statie Pilot de Tratarea Apei, Laborator Alimentari cu Apa U.T.C.B.
.................................................................................................................................................................... 6
Figura 1.2. Statia pilot camera de reactie rapida, camera de reactie lenta. .......................................... 6
Figura 1.3. Statia pilot decantor si filtru rapid de nisip. .......................................................................... 7
Figura 1.4. Statie pilot generator de ozon, coloana post-oxidare, filtre cu carbune activ granular. ...... 8
Figura 3.1. Variatia concentratiei de amoniu, respectiv amoniac in functie de pH. ................................ 16
Figura 3.2. Variatia procentajului de HClO in solutie apoasa la 20 0C. .................................................. 18
Figura 3.3. Reprezentarea grafica a curbei de clorinare a apelor cu continut de azot amoniacal [1]. ... 19
Figura 4.1. Schema tehnologica ciclul experimental I............................................................................. 25
Figura 4.2. Curba clorare apa bruta Slatina, SP Balcescu ciclul experimental I. ................................ 26
Figura 4.3. Sistem injectie hipoclorit de sodiu ciclul I........................................................................... 28
Figura 4.4. Filtru nisip si filtru CAG ciclul I ........................................................................................... 28
Figura 4.5. Concentratii medii pentru Amoniu si Fe - ciclul I. ................................................................. 30
Figura 4.6. Variatia in timp a principalilor indicatori pentru apa filtrata pe nisip - ciclul I. ....................... 31
Figura 4.7. Schema tehnologica ciclul experimental II............................................................................ 33
Figura 4.8. Curba clorare apa filtrata Slatina, SP Balcescu, ciclul experimental II. ................................ 34
Figura 4.9. Sistem injectie permanganat de potasiu si coloana pre-oxidare - ciclul II. .......................... 37
Figura 4.10. Variatia concentratiei de amoniu si de mangan pe schema de tratare ciclul II. .............. 39
Figura 4.11. Variatia in timp a concentratiei de mangan si amoniu din apa filtrata pe nisip si a
concentratiilor de clor din apa post-oxidata cu clor ciclul II. ................................................................. 40
Figura 5.1. Schema de tratare propusa. ................................................................................................. 42
ANEXE
Anexa 1
Schema tehnologica a instalatiei pilot
Anexa 2
Buletine de analiza ciclul experimental 1
Anexa 2
Buletine de analiza ciclul experimental 2

SP BAPCESCU, LOC. SLATINA, JUD. OLT
ABREVIERI
Abrevieri
AB
Apa bruta
AFRN
Apa filtrata rapid pe nisip
AFCAG
Apa Filtrata pe Carbune Activ Granular
APREOX
Apa Pre-Oxidata
APOX
Apa Post-Oxidata
AT
Apa tratata
CMA
Concentratie Maxim Admisa
EBCT
Timpul de contact aparent (Empty Bed Contact Time)
FNU
Unitati Nefelometrice (Formazina) de Turbiditate
d10
Diametrul ochiurilor sitei prin care trece 10% din materialul cernut
d60
Diametrul ochiurilor sitei prin care trece 60% din materialul cernut
HAP
Hidrocarburi Aromatice Policiclice
MON
Materii Organice Naturale
NTU
Unitati Nefelometrice de Turbiditate
O2
Oxigen
O3
Ozon
Debit
SDWA
Safe Drinking Water Act
ST
Statie de Tratare
STAP
Statie de Tratare Apa Potabila
Tc
Timp de Contact
TDS
Total Substante Dizolvate
THM
Trihalometani
THMFP
Potentialul de Formare a Trihalometanilor
TOC
Carbon Organic Total
U.M.
Unitate de masura

CAPITOLUL 1
Descrierea instalatiei pilot
1 Descrierea instalatiei pilot

Instalatia experimentala din cadrul Departamentului de Inginerie Hidrotehnica, Facultatea
de Hidrotehnica din Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti a fost conceputa sa asigure o
flexibilitate ridicata, pentru un debit nominal Q = 0.2 - 0.72 m3/h si este constituita din
urmatoarele obiecte tehnologice:
bazin de pre-oxidare, cu inaltimea coloanei de apa de 4 m, care asigura un timp de

contact 8 40 min.; se pot utiliza ca agenti de oxidare ozonul, clorul, hipocloritul de
sodiu;
coagulare floculare, in bazine de reactie rapida si lenta;
treapta de decantare, poate fi asigurata cu doua tehnologii alternative:

o decantor cu viteza ascensionala variabila cu modul lamelar in curent ascendent;
o decantor cu camere de reactie rapida si lenta si cu modul lamelar tip "";
filtru rapid pe nisip, cu o inaltime de strat H=1.2 m;
bazin de contact post-oxidare, cu caracteristici similare bazinului de contact preoxidare;
filtre de carbune activ granular (2 unitati) cu inaltime activa de strat H = 2 x 1.2 m, cu

posibilitatea de montaj in serie sau in paralel, care asigura un timp de contact de 15
30 min.;
generator de ozon din oxigen;
instalatii de dozare reactivi care cuprind pompe dozatoare si bazine de stocare reactivi;
instalatii de dozare clor cu vacuum, care cuprind butelii de clor, pompa de circulatie,
injector si dozatorul propriu-zis;
instalatii de repompare cu rezervor si pompa submersibila;
instalatie de apa spalare filtre constituita din rezervor cu volumul V=300 dm3 si pompa
apa spalare;
compresor aer spalare filtre;
rezervor stocare apa bruta cu pompe de recirculare si de alimentare;
instalatie de ultrafiltrare complet automatizata;
filtre cu medii speciale;
aparatura de laborator si de proces.
Instalatia pilot a fost conceputa si dotata cu legaturi multiple astfel incat:
asigura by-passul fiecarui proces;
permite functionarea in serie a unor procese;
asigura un domeniu larg de parametrii tehnologici: incarcari, timpi de reactie, debite,

spalari;
sunt prevazute dotari pentru recoltarea probelor atat in fazele finale ale proceselor cat
si in fazele intermediare.
Determinarile experimentale au fost efectuate in 2 cicluri experimentale, prezentate in

continuare. Apa prelevata din sursa subterana, a fost transportata la sediul UTCB pe timpul noptii

CAPITOLUL 1
pentru a nu se denatura calitatea acesteia. Apa procesata pe instalatia pilot a avut o temperatura
medie de 10 - 150C. In anexa 1 este prezentata schema tehnologica a instalatiei pilot.
In figurile urmatoare sunt prezentate fotografii cu obiectele tehnologice din cadrul
instalatiei pilot.
Figura 1.1. Imagine de ansamblu Statie Pilot de Tratarea Apei, Laborator Alimentari cu Apa U.T.C.B.
Figura 1.2. Statia pilot camera de reactie rapida, camera de reactie lenta.

CAPITOLUL 1
Figura 1.3. Statia pilot decantor si filtru rapid de nisip.

CAPITOLUL 1
Figura 1.4. Statie pilot generator de ozon, coloana post-oxidare, filtre cu carbune activ granular.

CAPITOLUL 2
Calitatea apei brute
2 Calitatea apei brute

Conform buletinului de analiza nr. 1860.1 din 18.11.2015 emis de Administratia Nationala
Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Olt, Laborator Regional de Calitatea Apei Rm.
Valcea, pus la dispozitie de beneficiar, apa prelevata din statia de pompare Balcescu are
caracteristici specifice apelor subterane si prezinta depasiri fata de concentratiile maxim admise
pentru apa potabila la amoniu, mangan si turbiditate.
In tabelul urmator este prezentata calitatea apei brute la data de 12.11.2015.
Tabel 2.1. Calitatea apei din localitatea Slatina, Statia de pompare Balcescu, 12.11.2015.
Nr.
Indicator
U.M.
Valoare
Legea 458/2002 cu
crt.
modificarile si
completarile ulterioare
1
pH
Unitati pH
7.7
6.5-9.5
Turbiditate
FNU
11
<5
Conductivitate
S/cm
512
2500
Cloruri
mg/l
19.86
250
Fier
g/l
61.55
200
Mangan
g/l
124
50
Duritate totala
grade de duritate
5.27
min.5
Amoniu
mg/l
2.06
0.5
Azotati
mg/l
0.2209
50
10
Azotiti
mg/l
0.0174
0.5
11
Indice permanganat
mgO2 /l
<LOQ
12
Sulfuri/ hidrogen sulfurat
mg/l
<LOQ/0.014
0.1
S-au efectuat 2 analize complete privind calitatea apei brute din cele doua probe furnizate
pentru realizarea studiului de tratabilitate. Rezultatele acestora sunt prezentate in tabelul
urmator.
Analiza rezultatelor a pus in evidenta urmatoarele:
apa a avut un pH de 7.4, in domeniul usor alcalin, iar turbiditatea a fost 0.17 0.36
FNU, sub limita admisa pentru apa potabila (1 NTU valoarea maxim admisa de legea
458/2002 pentru eficienta dezinfectiei);
conductivitatea de 506 - 512 S/cm pune in evidenta o mineralizare medie a apei,
specifica apelor subterane;
duritatea apei a fost relativ redusa, cu valori de 4.58 5.15 grade de duritate;
concentratia de mangan a fost 79.5 g/l in prima zi de teste, respectiv 82.8 g/l, in
ziua a doua, fata de 50 g/l, concentratia maxim admisa pentru apa potabila conform
legii privind calitatea apei potabile;
concentratia de fier a fost 23.8 40.1 g/l fata de 200 g/l, concentratia maxim
admisa pentru apa potabila;

CAPITOLUL 2
concentratiile de azotati si azotiti pentru cele doua probe analizate au fost reduse,
sub limitele admise pentru apa potabila;
concentratia de amoniu a fost in domeniul 1.63 mg/l 1.7 mg/l fata de 0.5 mg/l,
concentratia maxim admisa pentru apa potabila;
incarcarea organica evaluata prin oxidabilitate si concentratia de carbon organic total
a fost redusa incat se estimeaza ca nu exista riscul de a se forma trihalometani cu
clorul adaugat pentru dezinfectie;
din punct de vedere al continutului de metale grele apa sursei este de buna calitate,
concentratia acestora fiind sub limita admisa pentru apa potabila;
de asemenea concentratia de micropoluanti organici a fost sub limita admisa pentru
apa potabila;
In concluzie, apa din localitatea Slatina, statia de pompare Nicolae Balcescu, nu se

incadreaza in limitele impuse de legea privind calitatea apei potabile. Aceasta prezinta depasiri ale
concentratiilor admise la mangan si amoniu.
Tabel 2.2. Calitatea apei din localitatea Slatina, Statia de pompare Balcescu (analize efectuate de ECOIND).
Nr.
Indicator
U.M.
Valoare
Legea 458/2002 cu
crt.
modificarile si
8.02.2016
9.02.2016
completarile
ulterioare
1
pH
Unitati pH
7.4
7.4
6.5-9.5
Turbiditate
FNU
0.36
0.17
<5
Conductivitate
S/cm
506
512
2500
Duritate totala
Grade
germane
5.15
4.58
min.5
Fier
g/l
40.1
23.8
200
Mangan
g/l
79.5
82.8
50
Sulfat
mg/l
7.75
7.06
250
Cloruri
mg/l
20.18
19.48
250
Sodiu
mg/l
89.1
82.7
200
10
Amoniu
mg/l
1.7
1.63
0.5
11
Azotati
mg/l
0.47
0.51
50
12
Azotiti
mg/l
0.08
0.069
0.5
13
Indice permanganat
mgO2 /l
1.6
1.6
14
Bor
mg/l
0.796
0.076
1.0
15
Sulfuri si hidrogen sulfurat
g/l
<10
<10
100
16
Arsen
g/l
<0.2
<0.2
10
17
Cadmiu
g/l
<0.12
<0.12
18
Crom total
g/l
<0.4
<0.4
50
19
Cupru
mg/l
1.4
1.1
0.1
20
Plumb
g/l
<0.05
<0.05
10
21
Nichel
g/l
<0.4
<0.4
20
22
Seleniu
g/l
<0.1
<0.1
10
10

Nr.
crt.
Indicator
CAPITOLUL 2
U.M.
Valoare
8.02.2016
9.02.2016
Legea 458/2002 cu
modificarile si
completarile
ulterioare
23
Stibiu
g/l
<0.3
<0.3
5.0
24
Fluoruri
mg/l
0.31
0.29
1.2
25
Mercur
g/l
<0.01
<0.01
26
Carbon organic total (TOC)
mg/l
1.24
1.23
Nici o modificare
anormala
27
Aluminiu
g/l
16.7
17.1
200
28
Zinc
g/l
27.7
27.2
5000
-benzo(b)fluoranten
g/l
<0.0006
<0.0006
-benzo(k)fluoranten
g/l
<0.0006
<0.0006
-benzo(ghi)perilen
g/l
<0.0006
<0.0006
-indeno(1,2,3-cd)piren
g/l
<0.0006
<0.0006
30
Pesticide organoclorurate
g/l
<0.001
<0.001
0.1
31
Pesticide triazinice
g/l
<0.008
<0.008
0.1
32
Pesticide organofosforice
g/l
<0.001
<0.001
0.1
Tetracloretena si
g/l
<0.05
<0.05
Tricloretena
g/l
<0.05
<0.05
34
Bromati**
g/l
<0.5
<0.5
10
35
Benzen
g/l
<0.05
<0.05
36
Cianuri totale
g/l
<10
<10
50
37
Cianuri libere**
g/l
<10
<10
38
1,2 Dicloretan
g/l
<0.25
<0.25
39
Epiclorhidrina
g/l
<0.05
<0.05
0.10
40
Clorura de vinil
g/l
<0.05
<0.05
0.50
Hidrocarburi aromatice
policiclice
29
33
0.1
10
11

CAPITOLUL 3
Consideratii teoretice
3 Consideratii teoretice
3.1 Consideratii privind prezenta fierului si manganului in apele
naturale
Fierul si manganul se numara printre metalele cel mai des intalnite in alcatuirea scoartei
terestre si reprezinta elemente importante pentru nutritia oamenilor si animalelor [7].
Aceste elemente sunt solubile in apa in forma lor redusa (ioni bivalenti) si sunt intalnite in
ape subterane, lacuri naturale si lacuri artificiale. In forma redusa ionii de fier si mangan se pot
intalni ca ioni liberi ( Fe2+ si Mn2+ ) in cazul majoritatii apelor subterane, sau legati in combinatii
complexe cu materii organice, in cazul apelor de suprafata sau apelor subterane puternic colorate.
In forma lor oxidata, fierul si manganul sunt insolubile in apa, cum este cazul apelor curgatoare si
lacurilor aerate artificial pentru mentinerea gradului de oxigenare.
Prezenta acestor elemente confera apei culoare, turbiditate si gust metalic. In plus, aceste
elemente favorizeaza dezvoltarea ferobacteriilor si formarea de depuneri in retelele de distributie,
cu efecte negative cum sunt coroziunea conductelor, aparitia de pete la spalarea tesaturilor si
furnizarea la consumator a unei ape cu aspect inestetic.
Analizand efectele prezentate, rezulta ca fierul si manganul pot genera probleme de
acceptabilitate a apei la consumator, crescand importanta acestor elemente in procesul de
selectie a schemelor de tratare [7].
3.1.1 Tehnologii de reducere a concentratiei de mangan din apele naturale

3.1.1.1 Procese fizico-chimice de demanganizare
Cele mai intalnite forme de prezenta a manganului dizolvat in apa sunt MnO2, Mn2CO3 si
MnCO3. Figura urmatoare prezinta evolutia potentialului de oxido-reducere a Mn2+ in functie de
valoarea pH-ului:
Figura 3.1 Evolutia potentialului de oxido-reducere a manganului in functie de pH [1].
12

CAPITOLUL 3
Tabelul urmator prezinta recomandari privind utilizarea diversilor agenti oxidanti in functie
de eficienta lor in procesele de demanganizare:
Tabel 3.1 Agenti oxidanti in procesele de demanganizare [1].
Aer
Cl2
ClO2
O3
KMnO4
++
+++
+++
Nota: +++: Eficienta maxima;

++: Utilizare recomandata;
+: Utilizarea este posibila;
0: Utilizarea nu are efect, sau efectele utilizarii nu sunt semnificative.
3.1.1.2 Oxidarea manganului cu oxigen

Procesul de oxidare cu oxigen a manganului este puternic influentat de temperatura si pH.
Viteza reactiei de oxidare este de 5 ori mai mare la temperatura de 22C decat la temperatura de
11C. La valorile uzuale ale pH-ului apei reactia necesita timpi de contact incompatibili cu utilizarea
procesului la scara industriala. Prin cresterea pH-ului la valori de peste 9.5 viteza de reactie creste
considerabil, si este favorizata de prezenta dioxidului de mangan, cu rol catalizator, acesta
formandu-se in timp in treapta de filtrare a schemei de tratare prin manganizarea mediului
filtrant.
Manganizarea mediului filtrant reprezinta formarea unui strat de dioxid de mangan la
suprafata granulelor din stratul filtrant, procesul fiind dificil de controlat, uneori chiar imposibil,
chiar si cu utilizarea de permanganat de potasiu. In timp, stratul de dioxid de mangan poate
ajunge la saturatie, prin conversie in oxid manganic Mn2O3, fiind necesara regenerarea acestuia cu
permanganat de potasiu [1].
Reactia de regenerare simplificata este urmatoarea:
3Mn 2 2 MnO4 2 H 2O 5MnO2 4 H
(3.1)
In practica, in loc sa se urmareasca manganizarea stratului filtrant existent, se realizeaza

combinarea acestuia, in diverse proportii, cu materiale avand continut ridicat de dioxid de
mangan.
Si in acest caz este necesara regenerarea mediului manganizat, la anumite intervale de
timp [1].
Procesul de oxidare a manganului, catalizat de mediul filtrant manganizat se realizeaza in
2 etape [1]:
-
Un proces rapid de adsorbtie a Mn2+ pe particulele de dioxid de mangan;
Mn2 MnO2 MnO2 .Mn2

-
(3.2)
O reactie lenta de oxidare efectiva a Mn2+;
MnO2 .Mn2 O2 2MnO2
(3.3)
Doza teoretica necesara este de 0.29 g O2: 1 g Mn2+ [8].
13

CAPITOLUL 3
3.1.1.3 Oxidarea manganului cu clor

Reactia de oxidare a manganului cu clor este urmatoarea:
Mn2 Cl2 2H 2O MnO2 2Cl 4H
(3.4)
Doza teoretica necesara este de 1.3 g Cl2 : 1 g Mn2+, dar in practica dozele utilizate sunt
mult mai mari, pentru asigurarea oxidarii simultane si pentru alti constituenti ai apei (fier,
substante organice, etc).
Procesul de oxidare a manganului cu clor necesita timpi de contact mari (peste o ora in
conditii de pH sub 7). Spre deosebire de fier, care este oxidat rapid de clor, in cazul manganului
este necesara atingerea unui pH de 9 si utilizarea de clor in exces. Astfel, un aspect foarte
important in selectia clorului ca agent oxidant pentru demanganizare este compozitia apei brute,
fiind necesara evaluarea potentialului de formare a subprodusilor de tipul trihalometanilor. Daca
exista risc mare de aparitie a THM se recomanda utilizarea unor agenti oxidanti mai puternici, care
nu produc THM, cum sunt dioxidul de clor sau permanganatul de potasiu.
3.1.1.4 Oxidarea manganului cu dioxid de clor

Reactia de oxidare a manganului cu dioxid de clor este urmatoarea [9]:
Mn 2 2ClO2 2H 2 O MnO2 2O2 2Cl 4H
(3.5)
Doza teoretica necesara este de 2.45 g ClO2 : 1 g Mn2+, insa dioxidul de clor se utilizeaza
destul de rar pentru oxidarea manganului, atingerea eficientei dorite impunand depasirea dozei
stoechiometrice datorita materiilor organice prezente in apa. Prin oxidarea materiilor organice se
reduce dioxidul de clor la ioni clorit (ClO2-), subprodusi nedoriti [1], care prezinta potential risc
toxicologic si imunologic privind oxidarea hematiilor.
3.1.1.5 Oxidarea manganului cu ozon

Oxidarea manganului cu ozon este o reactie rapida, desfasurata conform urmatoarei
ecuatii [1]:
Mn 2 O3 H 2 O MnO 2 H 2 O 2 H
(3.6)
Valoarea pH-ului optim pentru oxidare este 8, iar doza teoretica necesara este de 0.9 g O 3
:1 g Mn2+. Este necesara dozarea astfel incat oxidarea sa conduca numai la formarea de dioxid de
mangan.
Supradozarea ozonului conduce la formarea MnO4-, conferind apei tratate culoarea roz [1].
In cazul reactiei manganului cu ozonul rezulta suspensii coloidale ce nu pot fi retinute
direct in treapta de filtrare. Astfel, este esentiala pentru eficienta procesului de demanganizare,
destabilizarea suspensiilor coloidale inainte de treapta de filtrare. Daca ozonul este aplicat la
punctul de intrare in schema de tratare, deci inainte de injectarea agentului de coagulare,
suspensiile sunt destabilizate si se pot retine in treptele de decantare si filtrare. Daca injectarea
ozonului se realizeaza intre treapta de decantare si treapta de filtrare este necesara destabilizarea
particulelor coloidale prin adaugarea unei mici doze suplimentare de coagulant [9].
14

CAPITOLUL 3
In mod uzual schemele de tratare continand treapta de ozonare si treapta de filtrare pot
produce ape cu un continut total de mangan dizolvat sub 0.03 mg/l [9].
In cazul in care manganul se afla in combinatii cu substante organice si sunt necesare
procese de coagulare-floculare si decantare, pentru evitarea utilizarii unor doze excesive de ozon,
implicand costuri de productie ridicate, se recomanda utilizarea altui agent oxidant inainte de
treapta de decantare, sau ozonarea apei numai dupa decantare, cu eliminarea in treapta de
filtrare a manganului precipitat [1].
3.1.1.6 Oxidarea manganului cu permanganat de potasiu

Reactia de oxidare a manganului cu permanagat de potasiu este urmatoarea [1]:
3Mn2 2MnO4 2H 2O 5MnO2 4H
(3.7)
Doza teoretica necesara este de 1.9 g KmnO4: 1 g Mn2+, dar in practica valoarea este
influentata de pH si de compozitia apei, o parte din permanganatul de potasiu fiind redus de
materiile organice din apa. De asemenea se impune determinarea exacta a necesarului de KMnO4,
supradozarea conducand la aparitia unei ape de culoare roz in obiectele statiei de tratare, care
ulterior in conductele de aductiune devine de culoare galbena [1]
In cazul in care manganul nu se afla in combinatii cu materii organice, pH-ul optim pentru
oxidare este de 7.27.3, iar timpul de contact necesar este mai mic de 5 minute.
Daca manganul se afla in combinatii cu materii organice timpul de contact necesar creste
pna la 20 de minute, pentru accelerarea reactiei fiind necesara cresterea pH-ului pna la valoarea
de 8.5 [1].
3.1.2 Procese biologice de demanganizare

Exista numeroase bacterii capabile sa oxideze manganul in mediu aerob. Anumite tipuri de
bacterii contribuie indirect la demanganizare, activitatea metabolica a acestora conducand la
cresterea pH-ului apei, astfel favorizandu-se reactiile de oxidare cu oxigen dizolvat. Anumite specii
de bacterii realizeaza oxidarea Mn2+ cu ajutorul unor enzime. Alte bacterii adsorb manganul pe
suprafata celulelor lor, concentrandu-l in strate ce inconjoara una sau mai multe bacterii.
Pentru dezvoltarea acestor bacterii este necesara mentinerea unui potential de oxidoreducere de peste 400 mV. In cazul in care valoarea potentialului de oxido-reducere scade
semnificativ sub aceasta valoare, anumite bacterii pot dizolva manganul retinut anterior. S-a
demonstrat ca prezenta substantelor organice reprezinta un factor stimulativ pentru dezvoltarea
speciilor de bacterii capabile de demanganizarea apei. Rata de dezvoltare a populatiilor bacteriene
utilizate in procesele biologice de demanganizare este mult mai lenta decat in cazul proceselor de
deferizare biologica, putand ajunge pna la 3 luni [1].
Printre avantajele utilizarii proceselor biologice de demanganizare se numara [1]:
-
Reactivii necesari in acest proces sunt in mod uzual oxigenul, de obicei asigurat prin aerare,
si uneori, in etapa de amorsare, permanganatul de potasiu;
15

CAPITOLUL 3
Pentru majoritatea apelor brute timpul de contact pentru aerare este redus si corespunde
timpului necesar pentru cresterea potentialului de oxido-reducere pna la valoarea
recomandata pentru dezvoltarea speciilor bacteriene;
Ca si in cazul proceselor biologice de deferizare, din activitatea bacteriana rezulta flocoane
rezistente, care permit utilizarea de viteze de filtrare ridicate, de pna la 30-40 m/h;
diametrul efectiv al granulelor materialului filtrant trebuie sa fie mai mari decat in cazul
proceselor de deferizare biologica, incadrandu-se in jurul valorii de 1.35 mm;
Spalarea filtrelor se poate face cu apa bruta sau cu apa filtrata, neclorata;
Namolurile rezultate se pot deshidrata usor.
In cazul in care apa necesita atat deferizare cat si demanganizare, si exista posibilitatea
adoptarii de procese biologice in aceste scopuri, datorita conditiilor foarte diferite impuse pentru
dezvoltarea bacteriilor utilizate, este necesara utilizarea a 2 trepte de filtrare [1].
3.2 Consideratii privind existenta azotului amoniacal in apele naturale

In solutii apoase ionul amoniu exista in echilibru cu amoniacul. Concentratia unei forme
sau alta in apa este dependenta de valoarea pH-ului si de temperatura.
In figura urmatoare este prezentata variatia procentuala a formei ionice, respectiv
moleculare in functie de pH pentru diferite temperaturi.
La pH-ul apelor naturale azotul amoniacal se gaseste preponderent sub forma ionica.
Figura 3.1. Variatia concentratiei de amoniu, respectiv amoniac in functie de pH.
3.2.1 Surse de amoniu un apele naturale

Sursele de azot amoniacal in apa sunt reprezentate de procesele de degradare incompleta
a compusilor de natura organica care contin azot, amoniul fiind prima stare de degradare a
compusilor orgnici. O alta sursa importanta de poluare cu azot amoniacat a surselor de apa o
reprezinta fertilizatorii utilizati in agricultura.
16

CAPITOLUL 3
In zonele in care s-a practicat agricultura intensiva concentratiile de amoniu in apa

subterana ajunc la valori care sunt peste limita admisa pentru apa potabila conform Legii
458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
Concentratii mari de amoniu in apa potabila conduce la formarea azotitilor in conditii
oxidative. Azotitii sunt compusi toxici care conduc la oxidarea fierului divalent din hemoglobina la
fier trivalent impiedicand transportul oxigenului catre tesuturi si conducand la
methemoglobinemie.
Acesta trebuie eliminat din apa potabila deoarece este un nutrient care favorizeaza
dezvoltarea bacteriilor in reteaua de distributie. In plus reactioneaza cu clorul adaugat pentru
dezinfectie reducand gradul de eficienta a dezinfectiei si formeaza cloramine care confera apei
miros specific putand crea probleme de acceptabilitate la consumator.
3.2.2 Tehnologii de tratare pentru eliminare azotului amoniacal din apa

3.2.2.1 Clorinarea la break-point
Clorinarea la break-point este una dintre metodele aplicate pentru reducerea concentratiei
de amoniu din apa destinata potabilizarii.
Clorul agent oxidant
In conditii normale de presiune si de temperatura, clorul este un gaz galben-verzui. La
introducerea in apa a clorului se stabileste echilibrul:
Cl2 + H2O H+ + Cl- + HOCl reactie de disproportionare
Cl0 Cl+1
Cl0 Cl-1
Acidul hipocloros disociaza generand ioni hipoclorit conform reactiei:
HOCl OCl- + H3O+ ;
Constanta de aciditate a acesteia este data de relatia:
Ka
OCl H O 7.6
HOCl
(3.8)
Distributia formelor HOCl, OCl- este functie de pH. In conditiile apei de baut ramane o
cantitate foarte mica de clor sub forma moleculara.
Aceste trei tipuri Cl2, HClO si ClO- pot coexista, cate doua, in solutie apoasa.
17

CAPITOLUL 3
Figura 3.2. Variatia procentajului de HClO in solutie apoasa la 20 C.
3.2.2.2 Actiunea clorului asupra azotului amoniacal

Clorul este singurul reactiv eligibil pentru eliminarea azotului amoniacal prezent in apa, fie
sub forma moleculara NH3, fie sub forma ionica NH4+.
In solutie apoasa, clorul liber oxideaza amoniacul la azot gazos, printr-o serie de reactii care
conduc intr-o prima etapa la formarea monocloraminei (NH2Cl), dicloraminei (NHCl2) si
tricloraminei (NCl3).
Suma cloraminelor constituie clorul combinat.
Pentru doze de clor suficient de mari, reactia globala, care conduce la degradarea totala cu
formare de azot, se scrie:
3 Cl2 + 2 NH3 N2 + 6 Cl- + 6 H+
Aceasta reactie implica o stoechiometrie de 7,6 g Cl2/g N-NH3, care corespunde unui punct
denumit punct de ruptura sau break-point.
Aceasta este doza teoretica de clor necesara reactiei cu azotul amoniacal. In practica
dozele de clor necesare sunt cuprinse in domeniul 9.7 14.5 mg Cl2/mg N-NH4+ [11].
Evolutia concentratiei clorului rezidual (exprimat in mg/l), in functie de doza de clor
aplicata in cursul clorinarii unei ape naturale, conduce la o curba caracterizata prin patru zone:
zona I: consumul instantaneu al clorului de catre elementele reducatoare prezente in

apa,
zona II: formarea monocloraminelor si dicloraminelor,
zona III: distrugerea cloraminelor (trecerea in N2),
zona IV: acumularea clorului liber in apa.
Alura acestor curbe este influentata de numerosi parametri cum ar fi: pH, alcalinitate,
forma de clor utilizata (gazos sau hipoclorit).
18

CAPITOLUL 3
Figura 3.3. Reprezentarea grafica a curbei de clorinare a apelor cu continut de azot amoniacal [1].
Clorul poate, de asemenea sa reactioneze cu compusii de natura organica din apa si sa

formeze compusi organo-halogenati care pot depasi concentratiile admise pentru apa potabila.
Din acest motiv, atunci cand se utilizeaza clorarea la break-point pentru indepartarea amoniului
din apa trebuie prevazute filtre cu carbune activ granular pentru retinerea compusilor organici
halogenati [11]. In plus, carbunele activ catalizeaza descompunerea tricloraminei in azot gazos
[11]. Probabilitatea de formare a compusilor organo-halogenati creste cu cresterea timpului de
reactie dar si cu doza de clor [11]. Pe de alta parte, un timp de reactie prea mic si o doza de clor
redusa conduce la reactia incompleta a azotului amoniacal cu clorul.
Clorul reactioneaza, de asemenea cu compusii anorganici: fier, mangan, azotit. Actiunea
clorului asupra ionului azotit are loc conform ecuatiei urmatoare:
NO2- + HOCl = NO3- + HCl [1]
Doza de clor stoechiometrica este de 1.54 mg Cl2/mg NO2- [1].
Aplicarea acestui procedeu trebuie sa se realizeze pe baza unor studii de tratabilitate care
sa conduca la optimizarea dozelor de clor si a timpilor de reactie in vederea reducerii
concentratiilor de sub-produsi de reactie formati.
In Romania concentratia maxima de trihalometani admisa pentru apa potabila este de 100
g/l conform Legii 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
19

CAPITOLUL 3
3.2.2.3 Procese biologice de reducere a concentratiei de amoniu

Microorganismele nitrificatoare sunt bacterii chemoautotrofe care utilizeaza carbonul
anorganic (bicarbonati, dioxid de carbon) ca sursa de carbon si azotul amoniacat ca sursa de
energie.
Procesul de nitrificare are loc in doua trepte:
oxidarea amoniului la azotiti, proces in care sunt implicate Nitrosomonas si aditional

Nitrosospira, Nitrosococcus si care are loc conform ecuatiei:
NH4+ + O2
2H+ + H2O + NO2-
oxidarea azotitului la azotat, proces in care sunt implicate bacteriile Nitrobacter si

aditional Nitrospira si Nitrococcus. Procesul are loc conform reactiei:
NO2- + 0.5 O2
NO3-
Pentru desfasurarea proceselor este necesar oxigen dizolvat si o temperatura adecvata.

Concentratia minima de oxigen necesara functionarii biofiltrelor este de 2 mg/l [12] dar s-a aratat
ca limitarea acesteia nu are influenta semnificativa asupra procesului de nitrificare in intervalul de
temperaturi de 14 27 0C [13]. pH-ul optim pentru desfasurarea procesului este in domeniul 7 9.
In procesul de nitrificare se elibereaza ioni de hidrogen care conduc la reducerea pH-ului apei.
Reactia completa care caracterizeaza procesul de nitrificare este:
NH4+ + 1.83 O2 + 1.98 HCO3-
0.021 C2H7O2N + 1.88 CO3- + 1.041 H2O + 0.98 NO3- [14]
Pentru oxidarea a 1 g N-NH4+ sunt necesare 4.18 g O2 si 7.07 g alcalinitate [15].

Datorita riscurilor asociate procesului biologic, aplicarea acestuie trebuie sa se faca numai
dupa teste la scara pilot care sa puna in evidenta daca apa poate fi tratate prin procese de
nitrificare si daca intreaga cantitate de amoniu este transformata in azotati. Factorii care
influenteaza procesul sunt: concentratia de oxigen dizolvat, temperatura, pH-ul, concentratia de
materii organice, alcalinitatea, turbulenta.
3.2.2.4 Procese de schimb ionic

Pocesele de schimb ionic pot fi utilizate in retinearea ionului amoniu din apa destinata
potabilizarii cand concentratiile acestuia sunt relativ reduse.
Schimbatorii de ioni sunt utilizati in special in domeniul tratarii apei. Acest proces este
cunoscut in tratarea apei potabile unde ionii de sodiu sau de hidrogen din rasinile cationice
inlocuiesc ionii de Ca si Mg din apa de tratat, reducand astfel duritatea apei. Schimbul de ioni este
folosit in cazurile in care este necesara indepartarea (eliminarea) azotului in diferite forme,
metalelor grele si a materiilor dizolvate.
Schimbul ionic este o operatie unitara care are o baza teoretica comuna cu adsorbtia si
cromatografia, sustinuta si de elemente specifice. Procesul global, cuprinde mai multe faze:
Afanarea - se realizeaza prin percolarea coloanei cu un curent de apa pretratata sau

tratata si are drept scop indepartarea impuritatilor mecanice, a bulelor de gaz si a
particulelor de rasina sfaramata. In acelasi timp se realizeaza si o distribuire uniforma a
20

CAPITOLUL 3
particulelor solide, in vederea diminuarii sanselor de aparitie a defectelor de scurgere

prin strat;
Epuizarea - procesul se desfasoara pana cand matricea se satureaza, iar ionii ce trebuie
separati nu mai sunt retinuti de rasina, si apar la iesirea din coloana, momentul fiind
marcat de cresterea brusca a concentratiei ionice;
Regenerarea - este procesul invers celui de epuizare, de reactivare a schimbatorului de

ioni prin schimb ionic, realizat pe baza gradientului de concentratie dintre ionii retinuti
la epuizare si ionul din agentul de regenerare;
Spalarea - are drept scop indepartarea solutiei de regenerare in exces in stratul de

rasina. Operatia de spalare se efectueaza prin introducerea unui curent de apa tratata,
decarbonatata sau demineralizata in sensul parcurs de influent in faza de epuizare;
Datele din literatura pun in evidenta posibilitatea reducerii concentratiei de amoniu din
apa prin utilizarea cationitilor sintetici puternic acizi in forma Na respectiv in forma H si a zeolitilor
artificiali.
Capacitatea de schimb a zeolitilor, determinata pe apa sintetica (apa care nu contine si alti
cationi in afara de amoniu) a fost de 9 mg N-NH4+/ g zeolit.
S-a demonstrat ca in cazul rasinii sintetice Lewatit 500A capacitatea de schimb a acesteia
se epuizeaza dupa un volum de apa trecut prin rasina de 2750 BV (bed volumes) cu o concentratie
initiala de amoniu de 10 mg/l [16]. In cazul unei ape naturale cu aceeasi concentratie de amoniu
capacitatea de schimb a cationitului se epuizeaza dupa trecerea unui volum de apa de 295 BV [16].
Acesta pune in evidenta faptul ca ionul amoniu intra in competitie cu ceilalti cationi
prezenti in apa naturala (Ca2+, Mg2+) ceea ce conduce la epuizarea prematura a acpacitatii ed
schimb.
In cazul apelor cu mineralizare ridicata in care concentratia de calciu si magneziu este
ridicata iar concentratia de amoniu relativ scazuta schimbul ionic conduce la costuri ridicate
datorate regenerarii frecvente a cationitului. In plus, solutia rezultata de la regenerare care
contine concentratii ridicate de sare si amoniu reprezinta un deseu care poate crea complicatii in
gestionare (nu poate fi acceptat in statia de epurare).
3.2.2.5 Osmoza inversa

Osmoza inversa - procesul produce permeat (apa ultra pura) intre 65% si 80% si
concentrat (20%-35%), indiferent de calitatea apei brute. Osmoza se poate aplica pe debit partial,
astfel incat prin amestecul apelor sa rezulte incadrarea la concentratiile depasite si sa nu fie
necesara remineralizare. Procesul este fizic (o sitare printr-o sita cu ochiurile foarte fine care retine
tot) se desfasoara la presiuni mai mari decat presiunea osmotica, Problema fundamentala o
constituie formarea concentratului, care, ca si saramura rezultata de la schimbul ionic, trebuie
tratat sau depozitat corespunzator. Procesul prezinta un grad foarte mare de automatizare, ceea
ce il face pretabil in zonele rurale, fara a fi nevoie de operator permanent cu grad mare de
calificare.
Statiile de tratare prin osmoza inversa sunt proiectate sa asigure o reducerea de 90% a
sarurilor totale dizolvate continute in apa bruta, indiferent de calitatea apei brute.
21

CAPITOLUL 3
In procesul de osmoza inversa apa este pompata printr-o membrana semipermeabila

rezultand 2 fluxuri de fluid: permeat cu o concentratie redusa a sarurilor totale dizolvate si
concentrat cu o concentratie mare a sarurilor continute.
Intregul proces de tratare consta in urmatorii pasi:
1. Dezinfectie (daca este necesara)
2. Coagulare a eventualelor suspensii si materii coloidale;
3. Filtrare rapida pe nisip;
4. Preparare-dozare reactvi
5. Microfiltrare
6. Osmoza inversa
Este obligatorie utilizarea reactivilor chimici pentru fiecare pas de tratare, iar acestia sunt
utilizati pentru urmatoarele procese:
Coagulare;
Dezinfectie;
Neutralizare clor;
Corectie pH;
Anti-incrustare.
Pentru reducerea concentratiei de amoniu la valori mai mici de 0.5 mg/l este necesar sa se
treaca tot debitul de apa prin instalatia de osmoza inversa, fiind necesara remineralizarea in
vederea asigurarii unui continut de saruri care sa conduca la o apa in echilibru calco-carbonic. In
caz contrar apa produsa va fi coroziva.
In tabelul care urmeaza sunt prezentate avantajele si dezavantajele tehnologiilor de
reducere a concentratiei de amoniu din apa destinata potabilizarii.
Avantaje si dezavantaje ale tehnologiilor de indepartare a azotului amoniacal din apa
destinata potabilizarii.
Tabel 3.1.
Nr.crt.
1.
2.
Proces
Clorare
point
la
Avantaje
break-
Procese biologice
Dezavantaje
eficiente ridicate;
doze ridicate de clor;
cost relativ scazut;
posibil formare THM;
oxidare si alti poluanti (fier,

mangan, azotiti);
posibil formare azotiti;
necesar automatizare;
timp de reactie relativ scazut (30

min.)
necesar adsorbtie CAG;
costuri relativ reduse;
fara consum de reactivi chimici;
proces
dependent
temperatura, alcalinitate,
oxigen dizolvat;
posibil formare azotiti;
amorsare greoaie a procesului;
necesar sursa aditionala de C in
de
pH,
22

Nr.crt.
3.
4.
Proces
Schimb ionic
Osmoza inversa
CAPITOLUL 3
Avantaje
Dezavantaje
cazul apelor cu alcalinitate
redusa;
gestionare
biomasei;
necesar adsorbtie CAG;
complicata
eficienta ridicata;
necesar pretratare apa;
operare simpla;
costuri ridicate in cazul apelor

cu mineralizare ridicata;
necesar
reactivi
regenerare;
rezulta solutia de la regenerare

greu de gestionat;
pentru
eficienta ridicata;
necesar pretratare apa;
operare simpla
costuri ridicate in cazul in care

se trece tot debitul de apa prin
instalatie;
necesar remineralizare
rezulta concentratul (30% din

debitul de apa tratata) greu de
gestionat;
23

CAPITOLUL 4
Rezultatele cercetarilor experimentale
4 Rezultatele cercetarilor experimentale

4.1 Descrierea protocolului experimental
Experimentarile pe instalatia pilot au fost conduse in vederea retinerii manganului si
azotului amoniacal din apa (indicatorii semnalati ca avand depasiri in buletinele de analiza puse la
dispozitie de beneficiar) cu eficiente cat mai ridicate, astfel incat apa tratata sa se incadreze in
limitele impuse de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile
ulterioare. S-au efectuat 2 cicluri experimentale astfel:
Ciclul experimental nr. I:
Oxidare cu clor a manganului si clorarea la break-point a azotului amoniacal;
Filtrare rapida pe nisip in vederea retinerii compusilor insolubili cu mangan si a

turbiditatii apei brute;
Adsorbtie pe carbune activ granular in vederea retinerii subprodusilor de clorinare;
Dezinfectie.
Ciclul experimental nr. II. In acest ciclu expeimental s-a optat pentru retinerea separata a
manganului si apoi, intr-o treapta de tratare ulterioara, prin clorare la break-point, retinerea
azotului amoniacal.
Retinere mangan:
Oxidare cu permanganat de potasiu a manganului bivalent solubil;
Filtrare rapida pe nisip;
Retinere azot amoniacal:
Clorare la break-point a azotului amoniacal;
Adsorbtie pe carbune activ granular;
Dezinfectie.
Au fost recoltate probe de apa pe filierele de tratare in vederea stabilirii eficientelor de

reducere a indicatorilor urmariti: amoniu, mangan. De asemenea a fost urmarita variatia pH-ului, a
turbiditatii si a clorului rezidual liber si total pe schemele de tratare.
Monitorizarea instalatiei pilot s-a realizat prin determinarea amoniului, clorului liber si total
si fierului cu un spectrofotometru DR 2010 conform metodelor de analiza specificate in cartea
tehnica a aparatului si prin determinarea pH-ului si a turbiditatii cu echipamente WTW.
Pentru confirmarea rezultatelor au fost recoltate probe care au fost analizate de catre
laboratoarele ECOIND.
Mentionam ca este posibil sa se inregistreze diferente intre rezultatele UTCB si rezultatele
ECOIND datorita, pe de o parte erorilor de masurare dar si faptului ca UTCB a efectuat analizele in
timp real iar ECOIND abia dupa terminarea experimentelor pe instalatia pilot.
24

CAPITOLUL 4
4.2 Determinari experimentale Ciclul experimental nr. I

Schema de tratare din cadrul ciclului experimental nr. I este prezentata in figura
urmatoare.
Apa bruta
REZERVOR APA BRUTA

Hipoclorit de sodiu (15 mg Cl2/l)
BAZIN PRE-OXIDARE
Tc=27 min.
Q =200 dm /h
FILTRU RAPID DE NISIP

vF = 5 m/h
ADSORBTIE CAG
EBCT=17.7 min.
Hipoclorit de sodiu (0.5 mg Cl2/l)
DEZINFECTIE
Tc=42 min.
Figura 4.1. Schema tehnologica ciclul experimental I.
Doza de clor necesara a fost determinata experimental, prin efectuarea unei curbe de
clorare la break-point, prezentata in figura urmatoare.
25

CAPITOLUL 4
3.5
3
Amoniu
Clor total
NH4 (mg/l)
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0
10
15
20
Doza clor (mg/l)
Figura 4.2. Curba clorare apa bruta Slatina, SP Balcescu ciclul experimental I.
In tabelul urmator sunt prezentati parametrii de functionare ai instalatiei pentru ciclul

experimental nr. 1 si principalii indicatori de calitate ai apei brute. Un buletin de analiza emis de
ECOIND, cu calitatea acesteia este prezentat in anexa nr. 2. Conform acestuia concentratia de
amoniu a fost de 1.7 mg/l iar concentratia de mangan 0.0795 mg/l.
Tabel 4.1. Parametrii de functionare ai instalatiei ciclul I.
NR.
CRT.
PARAMETRU
UM
VALOARE
GENERAL
1
l/s
l/h
PARAMETRII CALITATE APA BRUTA
TURBIDITATE
NTU
pH
Fe
mg/l
Mn
mg/l
NH4+
mg/l
SCHEMA DE TRATARE
PRE-OXIDARE CU CLOR
FILTRARE RAPIDA PE NISIP
ADSORBTIE PE CARBUNE ACTIV GRANULAR
DEBIT APA BRUTA
0.056
200.0
0.3
8.4
0.04
0.084
1.710
26

4
4.1
4.2
4.3
4.4
5
5.1
5.2
CAPITOLUL 4
DEZINFECTIE (HIPOCLORIT DE SODIU)

PREOXIDARE
min
TIMP DE CONTACT
DOZA Cl2
CONCENTRATIE Cl2
DEBIT POMPA
mg/l
%
ml/min
m/h
VITEZA DE FILTRARE
INTENSITATE APA SPALARE
l/s,m2
ETAPA 1
l/s,m
ETAPA 2
27.33
15.00
0.140
36.00
5.0
3.0
6.0
TIMP SPALARE
5.3
min
min
ETAPA 1
ETAPA 2
10.0
15.0
DEBIT APA SPALARE

5.4
ETAPA 1
ETAPA 2
l/h
l/h
FILTRU CARBUNE ACTIV GRANULAR
6.1
6.2
7
EBCT
VITEZA DE FILTRARE
7.1
TIMP DE CONTACT
DOZA NaOCl
7.2
675.0
1350.0
min
m/h
17.7
4.1
min
41.8
0.5
DEZINFECTIE (CLOR)
mg Cl2/l
In figurile care urmeaza sunt prezentate imagini din timpul experimentelor efectuate in
acest ciclu experimental.
Instalatia pilot a functionat cu un debit de 200 dm3/h, o perioada de 10 ore iar tratarea a
constat in:
oxidare mangan si amoniu cu hipoclorit de sodiu;

filtrare rapida pe nisip in vederea retinerii compusilor insolubili formati in timpul
oxidarii;
adsorbtie pe carbune activ in vederea retinerii sub-produsilor de reactie;
dezinfectie.
In tabelul urmator este prezentata calitatea apei tratate comparativ cu calitatea apei brute
utilizand schema de tratare mentionata. Buletinele de analiza sunt date in anexa 2.
Prin clorare la break-point si filtrare rapida pe nisip s-a redus atat concentratia de mangan
cat si concentratia de amoniu sub limita admisa pentru apa potabila.
Doza de clor a fost ajustata astfel incat concentratia de amoniu in apa filtrata sa fie sub
limita admisa pentru apa potabila.
27

CAPITOLUL 4
Figura 4.3. Sistem injectie hipoclorit de sodiu ciclul I
Figura 4.4. Filtru nisip si filtru CAG ciclul I
Tabel 4.2. Calitatea apei tratate si a apei brute din localitatea Slatina, SP Balcescuciclul experimental I.
Nr.
Indicator
U.M.
Valoare
Legea 458/2002 cu
crt.
modificarile si
AB
AFRN
AFCAG
completarile
ulterioare
1
pH*
Unitati pH
8.38
8.35
8.27
6.5-9.5
Turbiditate*
FNU
0.314
0.25
0.05
<5
Conductivitate
S/cm
506
2500
Duritate totala
Grade
5.15
min.5
28

Nr.
crt.
Indicator
CAPITOLUL 4
U.M.
Valoare
AB
AFRN
AFCAG
Legea 458/2002 cu
modificarile si
completarile
ulterioare
germane
5
Fier
g/l
40
3.8
8.3
200
Mangan*
g/l
84
28
13
50
Sulfat
mg/l
7.75
250
Cloruri
mg/l
20.18
250
Sodiu
mg/l
89.1
200
10
Amoniu*
mg/l
1.7
0.12
0.11
0.5
11
Azotati
mg/l
0.47
1.94
0.33
50
12
Azotiti
mg/l
0.08
0.023
0.014
0.5
13
Indice permanganat
mgO2 /l
1.6
1.44
1.76
14
Bor
mg/l
0.796
1.0
15
g/l
<10
100
16
Arsen
g/l
<0.2
10
17
Cadmiu
g/l
<0.12
18
Crom total
g/l
<0.4
50
19
Cupru
mg/l
1.4
0.1
20
Plumb
g/l
<0.05
10
21
Nichel
g/l
<0.4
20
22
Seleniu
g/l
<0.1
10
23
Stibiu
g/l
<0.3
5.0
24
Fluoruri
mg/l
0.31
1.2
25
Mercur
g/l
<0.01
26
mg/l
1.24
1.15
0.56
Nici o modificare
anormala
27
Aluminiu
g/l
16.7
200
28
Zinc
g/l
27.7
5000
policiclice
-benzo(b)fluoranten
g/l
<0.0006
-benzo(k)fluoranten
g/l
<0.0006
-benzo(ghi)perilen
g/l
<0.0006
g/l
<0.0006
30
g/l
<0.001
0.1
31
g/l
<0.008
0.1
32
g/l
<0.001
0.1
Tetracloretena si
g/l
<0.05
Tricloretena
g/l
<0.05
Bromati**
g/l
<0.5
29
33
34
0.1
10
10
29

Nr.
crt.
Indicator
CAPITOLUL 4
U.M.
Valoare
AB
AFRN
AFCAG
Legea 458/2002 cu
modificarile si
completarile
ulterioare
35
Benzen
g/l
<0.05
36
Cianuri totale
g/l
<10
50
37
Cianuri libere**
g/l
<10
38
1,2 Dicloretan
g/l
<0.25
39
Epiclorhidrina
g/l
<0.05
0.10
40
Clorura de vinil
g/l
<0.05
0.50
41
Clor liber*
mg/l
0.081
<0.01
0.5
42
Clor total*
mg/l
0.31
<0.01
43
Trihalometani
g/l
<0.15
<0.15
100
NOTA: * analize efectuate de UTCB;

-
pentru indicatorii ale caror valori determinate pe apa bruta nu au depasit limitele maxim admise
pentru apa potabila nu s-au efectuat analize pe apa tratata deoarece acestia nu se schimba in
procesul de tratare aplicat;
In figura care urmeaza este prezentata variatia concentratiei de amoniu si mangan pe

schema de tratare (valori medii). Se observa o reducere semnificativa atat a concentratie de
mangan cat si a concentratiei de amoniu. Apa filtrata pe nisip, respectiv apa filtrata pe carbune
activ granular a avut concentratii de amoniu si mangan mai mici decat limita admisa pentru apa
potabila conform Legii 458/2002. Valorile reprezentate grafic reprezinta media a 6 determinari.
10.00
Amoniu
Mn
1.00
mg/l
Legea 458/2002 - NH4+
Legea 458/2002 - Mn
0.10
0.01
AB
AB
AFRN
APREOX
AFCAG
AFRN
AFCAG
Figura 4.5. Concentratii medii pentru Amoniu si Fe - ciclul I.

AB apa bruta, APREOX apa pre-oxidata cu clor, AFRN apa filtrata rapid pe nisip, AFCAG apa filtrata
pe carbune activ granular.
30

CAPITOLUL 4
In figura urmatoare este prezentata variatia concentratiei indicatorilor monitorizati in timp

pentru apa filtrata rapid pe nisip. Se observa faptul ca din punct de vederea al reducerii
concentratiei de mangan procesul a fost stabil, neinregistrandu-se variatii semnificative ale
concentratiei. Stabilitatea procesului este data de faptul ca la suprafata filtrului de nisip s-a format
un strat de oxid de mangan cu rol catalizator.
Concentratia de amoniu a fost usor fluctuanta deoarece aceasta este foarte usor
influentata de variatiile debitelor si a concentratiilor de amoniu din apa bruta.
Concentratiile de clor liber si clor total au avut usoare fluctuatii in timp date de variatiile
debitelor. Concentratia de clor total a fost in domeniul 0.19 0.58 mg/l iar concentratia de clor
liber in domeniul 0.04 0.12 mg/l, ceea ce pune in evidenta concentratii reduse de cloramine
(0.15 0.46 mg/l. Cloraminele formate in timpul clorarii la break-point vor fi retinute prin adsobtie
pe carbune activ. De asemenea carbunele activ are rolul de e retine eventualii subprodusi de
reactie (trihalometani) formati in timpul clorarii la break-point.
Pentru apa pre-oxidata concentratia de clor liber a fost de 0.12 0.19 mg/l iar concentratia
de amoniu 0.05 0.41 mg/. Faptul ca nu s-au inregistrat modificari semnificative ale
concentratiilor de clor si de amoniu pe parcursul filtrarii pune in evidenta faptul ca timpul de
reactie asigurat in coloana de pre-oxidare (27.33 min) a fost suficient.
Mangan
Amoniu
Clor liber
Clor total
mg/l
0.1
0.01
1
Timp (ore)
Figura 4.6. Variatia in timp a principalilor indicatori pentru apa filtrata pe nisip - ciclul I.
Pe parcursul experimentelor a fost monitorizat pH-ul care a avut valori de 8.33 pentru apa
bruta si valori cuprinse in domeniul 8.2 8.3 pentru apa filtrata pe nisip respectiv 8.2 8.4 pentru
apa filtrata pe carbune activ granular.
31

CAPITOLUL 4
De asemenea, s-au facut determinari de turbiditate pe schema de tratare. Valorile

turbiditatii au variat de la 0.3 NTU pentru apa bruta la 0.2 0.3 NTU pentru apa filtrata rapid pe
nisip, respectiv 0.05 0.07 NTU pentru apa filtrata pe carbune activ granular.
Pentru confirmarea rezultatelor s-au efectuat analize la un laborator acreditat (ECOIND).
Buletinele de analiza sunt prezentate in anexa 2.
Analizele efectuate au aratat ca, concentratia de trihalometani in apa filtrata rapid pe nisip,
dar si in apa filtrata pe carbune activ granular a fost de <0.15 g/l.
Schema de tratare adoptata in acest ciclu experimental a condus la o reducere
semnificativa a concentratiei de amoniu, fara concentratii reziduale de cloramine si, de asemenea,
la reducerea sub limita admisa pentru apa potabila a concentratiilor de mangan.
Desi oxidarea a avut loc concomitent pentru mangan si amoniu, procesul de tratare a fost
stabil in timp, neinregistrandu-se variatii semnificative ale concentratiilor indicatorilor
monitorizati.
Se considera ca prin aceasta schema de tratare, corect condusa se poate obtine o calitate a
apei tratate care sa se incadreze in limitele impuse de Legea 458/2002 pentru apa potabila.
Trebuie mentionat ca datorita faptului ca doza de clor necesara reactiei azotului amoniacal
este de 8 12 ori concentratia de amoniu orice variatie a concentratiei de amoniu in apa bruta
conduce la reactie incompleta sau la concentratii de clor liber in apa tratata. De asemenea dozele
ridicate de clor pot conduce la concentratii de sub-produsi de reactie (compusi organici
halogenati) peste limita admisa pentru apa potabila. Din acest motiv este necesara automatizarea
procesului de tratare dar si adsorbtia pe carbune activ granular pentru retinerea eventualilor subprodusi de reactie, respectiv a clorului total rezidual.
32

CAPITOLUL 4
4.3 Determinari experimentale Ciclul experimental nr. II

Schema de tratare din cadrul ciclului experimental nr. II este prezentata in figura
urmatoare.
Apa prelevata din sursa subterana Slatina, SP Balcescu a fost transportata la sediul UTCB in
data de 9.02.2016.
Apa bruta
REZERVOR APA BRUTA

Permanganat de potasiu (0.21 mg/l)
BAZIN PRE-OXIDARE
Tc=27.3 min.
Q =200 dm /h

vF = 5 m/h
Hipoclorit de sodiu (15 mg Cl2/l)
CLORARE BREAK-POINT
Tc=41.8 min.
ADSORBTIE CAG
EBCT=17.7 min.
DEZINFECTIE
Tc=42 min.
Figura 4.7. Schema tehnologica ciclul experimental II.
33

CAPITOLUL 4
S-a optat pentru permanganat de potasiu in preoxidare pentru ca:
apa are pH ridicat si acesta reactioneaza cu eficienta ridicata la pH ridicat;
are potential mic de a forma subprodusi de reactie;
se oxideaza in totalitate daca timpul de reactie este suficienta;
supradozarea este imediat observabila (apa roz);
precipitatul negru de MnO2 se retine usor din apa prin filtrare pe nisip;
dioxidul de mangan format are proprietatea de a adsorbi alti ioni din apa (Fe 2+,
Mn2+, Ra2+) marind astfel eficienta de reducere a acestor ioni;
deasemenea dioxidul de mangan are proprietatea de a adsorbi materiile organice

naturale care reprezinta precursori de formare a THM in procesul de dezinfectie;
dozele utilizate sunt reduse: 0.94 mg KMnO4/ mg Fe redus, respectiv 1.92 mg

KMnO4/mg Mn redus.
Doza de permanganat re potasiu a fost doza stoechiometrica corespunzatoare

concentratiei de mangan din apa bruta, respectiv 1.92 mg permanganat/mg Mn.
Doza de hipoclorit de sodiu necesara pentru clorarea la break-point a apei filtrate pe nisip a
fost determinata experimental prin efectuarea unei curbe de clorare pe apa filtrata. Aceasta este
prezentata in figura urmatoare.
2.5
Amoniu
NH4 (mg/l)
Clor total
1.5
0.5
0
0
10
15
20
Doza clor (mg/l)
Figura 4.8. Curba clorare apa filtrata Slatina, SP Balcescu, ciclul experimental II.
S-a utilizat pe instalatia pilot, si in acest caz, o doza de 15 mg Cl2/l.

34

CAPITOLUL 4
In tabelul urmator sunt prezentati parametrii de functionare ai instalatiei pentru ciclul

experimental nr. II si principalii indicatori de calitate a apei brute.
Tabel 4.3. Parametrii de functionare ai instalatiei ciclul II.
NR.
CRT.
PARAMETRU
UM
VALOARE
GENERAL
1
4
4.1
4.2
4.3
4.4
5
5.1
5.2
l/s
l/h
PARAMETRII CALITATE APA BRUTA
TURBIDITATE
NTU
pH
Fe
mg/l
Mn
mg/l
+
NH4
mg/l
SCHEMA DE TRATARE
PRE-OXIDARE CU PERMANGANAT DE POTASIU
POST-OXIDARE CU CLOR
DEZINFECTIE (HIPOCLORIT DE SODIU)
PREOXIDARE
0.056
200.0
min
TIMP DE CONTACT
mg/l
DOZA KMnO4
%
CONCENTRATIE KMnO4
ml/min
DEBIT POMPA
m/h
VITEZA DE FILTRARE
INTENSITATE APA SPALARE
l/s,m2
ETAPA 1
27.33
0.21
0.007
10.20
DEBIT APA BRUTA
l/s,m
ETAPA 2
0.25
8.4
0.04
0.091
1.200
5.0
3.0
6.0
TIMP SPALARE
5.3
min
min
ETAPA 1
ETAPA 2
10.0
15.0
DEBIT APA SPALARE

5.4
l/h
l/h
POSTOXIDARE CU HIPOCLORIT DE SODIU
DEBIT APA FILTRATA
l/h
675.0
1350.0
6.3
6.4
6.5
7
min
TIMP DE CONTACT
mg Cl2/l
DOZA NaOCl
%
CONCENTRATIE NaOCl
ml/min.
DEBIT POMPA
FILTRU CARBUNE ACTIV GRANULAR
41.8
15.0
0.140
36
7.1
EBCT
6
6.1
6.2
ETAPA 1
ETAPA 2
min
200.0
17.7
35

NR.
CRT.
7.2
8
8.1
8.2
PARAMETRU
VITEZA DE FILTRARE
CAPITOLUL 4
UM
VALOARE
m/h
4.1
min
23.6
0.5
DEZINFECTIE (CLOR)
TIMP DE CONTACT
DOZA NaOCl
mg Cl2/l
O analiza in detaliu a calitatii apei brute a fost efectuata de laboratoarele ECOIND. Buletinul
de analiza este dat in anexa 3. Apa bruta a avut o calitate similara cu cea procesata in ciclul
experimental I.
In figurile urmatoare sunt prezentate imagini din timpul experimentelor.
Solutia de permanganat de potasiu a fost injectata pe la partea inferioara a coloanei de
preoxidare iar aceasta a fost alimentata cu apa bruta prin partea superioara. Timpul de contact in
pre-oxidare a fost de 27.33 min.
Apa pre-oxidata, evacuata in zona inferioara a coloanei de pre-oxidare a intrat in filtrul
rapid de nisip pe la partea superioara. Viteza de filtrare a fost de 5 m/h.
Efluentul filtrului de nisip a fost pompat in coloana de post-oxidare unde s-a dozat
hipoclorit de sodiu 15 mg Cl2/l. Timpul de contact in coloana de post-oxidare a fost de 41.8 min.
Apa post-oxidata a fost pompata in filtrul cu carbune activ granular pentru retinerea prin
adsorbtie a eventualilor sub-produsi de reactie formati in timpul clorarii la break-point.
Dat fiind faptul ca dozele de clor necesare reactiei azotului amoniacal sunt foarte mari, si
timpii de contact necesari sunt mai mari de 30 min. probabilitatea de a se forma sub-produsi de
reactie (cloramine, trihalometani) este ridicata.
In tabelul urmator este data calitatea apei brute comparativ cu cea a apei filtrate pe nisip
respectiv efluentul filtrului de carbune activ granular.
36

CAPITOLUL 4
Figura 4.9. Sistem injectie permanganat de potasiu si coloana pre-oxidare - ciclul II.
Tabel 4.4. Calitatea apei tratate si a apei brute din localitatea Slatina, SP Balcescu ciclul experimental II.
Nr.
Indicator
U.M.
Valoare
Legea 458/2002
crt.
cu modificarile
AB
AFRN APOX AFCAG si completarile
ulterioare
1
pH*
Unitati pH
8.36
8.32
8.28
8.31
6.5-9.5
Turbiditate*
FNU
0.21
0.2
0.22
0.28
<5
Conductivitate
S/cm
512
2500
Duritate totala
Grade
germane
4.58
min.5
Fier
g/l
23.8
4.4
38.2
200
37

Nr.
crt.
Indicator
CAPITOLUL 4
U.M.
Valoare
Mangan*
g/l
91
20
10
Legea 458/2002
cu modificarile
si completarile
ulterioare
50
Sulfat
mg/l
7.06
250
Cloruri
mg/l
19.48
250
Sodiu
mg/l
82.7
200
10
Amoniu*
mg/l
1.2
0.99
0.02
0.02
0.5
11
Azotati
mg/l
0.51
0.64
4.84
50
12
Azotiti
mg/l
0.069
0.04
<0.003
0.5
13
Indice permanganat
mgO2 /l
1.6
1.44
1.76
14
Bor
mg/l
0.076
1.0
15
g/l
<10
100
16
Arsen
g/l
<0.2
10
17
Cadmiu
g/l
<0.12
18
Crom total
g/l
<0.4
50
19
Cupru
mg/l
1.1
0.1
20
Plumb
g/l
<0.05
10
21
Nichel
g/l
<0.4
20
22
Seleniu
g/l
<0.1
10
23
Stibiu
g/l
<0.3
5.0
24
Fluoruri
mg/l
0.29
1.2
25
Mercur
g/l
<0.01
26
mg/l
1.23
1.22
0.54
Nici o modificare
anormala
27
Aluminiu
g/l
17.1
200
28
Zinc
g/l
27.2
5000
AB
AFRN
APOX
AFCAG
policiclice
-benzo(b)fluoranten
g/l
<0.0006
-benzo(k)fluoranten
g/l
<0.0006
-benzo(ghi)perilen
g/l
<0.0006
g/l
<0.0006
30
g/l
<0.001
0.1
31
g/l
<0.008
0.1
32
g/l
<0.001
0.1
Tetracloretena si
g/l
<0.05
Tricloretena
g/l
<0.05
34
Bromati**
g/l
<0.5
10
35
Benzen
g/l
<0.05
36
Cianuri totale
g/l
<10
50
29
33
0.1
10
38

Nr.
crt.
Indicator
CAPITOLUL 4
U.M.
Valoare
AB
AFRN
APOX
AFCAG
Legea 458/2002
cu modificarile
si completarile
ulterioare
37
Cianuri libere**
g/l
<10
38
1,2 Dicloretan
g/l
<0.25
39
Epiclorhidrina
g/l
<0.05
0.10
40
Clorura de vinil
g/l
<0.05
0.50
41
Clor liber*
mg/l
0.58
0.01
0.5
42
Clor total*
mg/l
0.62
0.01
43
Trihalometani
g/l
<0.15
100

-
Rezultatele experimentale sunt prezentate in figura urmatoare.
10.00
Amoniu
Mn
Legea 458/2002 - NH4+
1.00
0.10
mg/l
Legea 458/2002 - Mn
0.01
0.00
AB
AB
AFRN
APOX
AFCAG
AFRN
APOX
AFCAG
Figura 4.10. Variatia concentratiei de amoniu si de mangan pe schema de tratare ciclul II.
AB apa bruta; AFRN apa filtrata rapid pe nisip; APOX apa post-oxidata cu clor; AFCAG apa filtrata pe
carbune activ granular.
Se observa ca prin oxidare cu permanganat de potasiu si filtrare rapida pe nisip s-a redus
concentratia de mangan la valori sub limita admisa pentru apa potabila (0.02 mg/l, valoarea
medie, fata de 0.05 mg/l concentratia maxim admisa pentru apa potabila). Concentratia de
amoniu nu s-a redus semnificativ, astfel ca in apa filtrata pe nisip aceasta a fost de 1 mg/l.
39

CAPITOLUL 4
Post-oxidarea cu clor care s-a efectuat cu scopul reducerii concentratiei de amoniu a

condus la concentratii ale acestui indicator usor sub limita admisa pentru apa potabila. Trebuie
mentionat ca timpul de contact a fost de 41.8 minute iar dupa post-oxidare apa a fost pompata in
filtrul de carbune activ unde a avut loc adsorbtia clorului rezidual, spre deosebire de ciclul
experimental nr. I unde reactia clorului cu azotul amoniacal a putut continua in filtrul de nisip.
Concentratia de amoniu in apa post-oxidata cu clor a fost de 0.02 mg/l fata de 0.5 mg/l
concentratia maxim admisa pentru apa potabila conform Legii 458/2002 cu modificarile si
completarile ulterioare.
Concentratia medie ce clor liber in apa post-oxidata a fost de 0.58 mg/l iar concentratia de
clor total 0.62 mg/l. Aceasta pune in evidenta o concentratie scazuta de cloramine (0.04 mg/l).
Figura care urmeaza reda variatia in timp a indicatorilo monitorizati.
10
Mangan
Amoniu
Clor liber
Clor total
mg/l
0.1
0.01
1
Timp (ore)
Figura 4.11. Variatia in timp a concentratiei de mangan si amoniu din apa filtrata pe nisip si a concentratiilor
de clor din apa post-oxidata cu clor ciclul II.
Concentratia de trihalometani in efluentul filtrului de carbune activ a fost <0.15 g/l.

In concluzie, si aceasta schema de tratare conduce la o calitate a apei produse care se
incadreaza in limitele impuse de legislatia in vigoare.
40

CAPITOLUL 5
Concluzii si recomandari
5 Concluzii si recomandari
In vederea stabilirii tehnologiei optime, a parametrilor de functionare precum si a tipurilor
si dozelor de reactivi pentru tratarea apei prelevata de la statia de pompare Nicolae Balcescu,
Localitatea Slatina, jud. Olt s-au realizat doua cicluri experimentale pe instalatia pilot.
Analiza rezultatelor analizelor efectuate pe apra bruta in cadrul ciclurilor experimentale a
pus in evidenta urmatoarele:
conform datelor puse la dispozitie de beneficiar apa bruta prelevata din SP Balcescu
localitatea Slatina, jud. Olt prezinta depasiri ale concentratiei admise la turbiditate,
amoniu si mangan;
analizele efectuate in cadrul cilurilor experimentale a pus in evidenta:

- apa bruta prelevata din statia de pompare Balcescu, localitatea Slatina are
caracteristici specifice apelor subterane (mineralizare ridicata, concentratie
redusa de materii organice);
- concentratia de fier a fost 40.1 g/l in prima zi de teste, respectiv 23.8 g/l, in
ziua a doua, fata de 200 g/l, concentratia maxim admisa pentru apa potabila
conform legii privind calitatea apei potabile;
- concentratia de mangan a fost 84 91g/l fata de 50 g/l, concentratia maxim
admisa pentru apa potabila;
- concentratiile de azotati si azotiti pentru cele doua probe analizate au fost
reduse, sub limitele admise pentru apa potabila
- concentratia de amoniu a fost in domeniul 1.2 mg/l 1.7 mg/l fata de 0.5 mg/l,
concentratia maxim admisa pentru apa potabila;
- concentratia de substante organice a fost redusa (1.23 1.24 mg/l carbon organic
total);
- concentratiile de micropoluanti organici si de metale grele au fost sub limita
admisa pentru apa potabila pentru ambele probe analizate.
Schemele de tratare au vizat reducerea concentratiilor de amoniu si mangan, acesti

indicatori fiind semnalati cu depasiri in buletinele de analiza puse la dispozitie de beneficiar.
Rezultatele ciclurilor experimentale realizate pe instalatia pilot au pus in evidenta
urmatoarele:
Azotul amoniacal poate fi redus la concentratii mai mici de 0.5 mg/l prin clorare la break-point.
Deoarece doza de clor stoechiometrica necesara este de 7.6 mg Cl2/mg N-NH4+, iar in practica
aceasta variaza in domeniul 9 14 mg Cl2/mg N-NH4+ variatia debitelor si a concentratiilor de
amoniu in apa bruta conduce la variatii ale concentratiilor de amoniu in efluent dar si la variatii
ale concentratiilor de clor rezidual liber si de clor total in apa tratata. In vederea asigurarii unui
proces stabil este necesara automatizarea procesului.
Procesul de oxidare concomitenta a manganului si a azotului amoniacal cu clor a condus la

eficiente ridicate de retinere atat a mangan (60%) cat si a azotului amoniacal (91%). Apa
tratata se incadreaza in limitele impuse de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile.
Oxidarea in trepte (oxidarea manganului cu permanganat de potasiu si retinerea compusilor

insolubili urmata de clorarea la break-point a apei filtrate pe nisip) conduce, de asemenea, la o
calitate buna a apei tratate insa avand in vedere ca manganul se gaseste in concentratie usor
41

CAPITOLUL 5
peste limita admisa si dozele de clor necesare oxidarii acestuia sunt extrem de reduse, se
prefera schema cu dozare de clor in pre-oxidare care sa asigure atat oxidarea manganului cat si
reactia cu ionul amoniu.
Pe baza celor prezentate se recomanda urmatoarea schema tehnologica pentru tratarea
apei din statia de pompare Balcescu, localitatea Slatina:
Preoxidare cu clor (10 - 20 mg/l) cu asigurarea unui timp de reactie de cel putin 30 min.;
Filtrare rapida pe nisip cuartos, pentru retinerea compusilor de fier insolubili;
Adsorbtie pe carbune activ granular pentru retinerea eventualilor sub-produsi de reactie

rezultati in procesul de clorare a apei; sortul de carbune activ granular se va selecta pentru a
corespunde retinerii cloraminelor si trihalometanilor;
Dezinfectie cu clor (0.5 mg/l) pentru a asigura doza de marcaj conform Legii privind calitatea
apei potabile cu completarile si adaugirile ulterioare.
REZERVOR APA BRUTA

Hipoclorit de sodiu (10 - 20 mg Cl2/l)
BAZIN PRE-OXIDARE
Tc=30 min.

vF = 5 m/h
ADSORBTIE CAG
EBCT=15 min.
Hipoclorit de sodiu (0.5 mg Cl2/l)
DEZINFECTIE
Tc=30 min.
Figura 5.1. Schema de tratare propusa.
Calitatea apei tratate pe aceasta filiera de tratate, comparativ cu calitatea apei brute este
prezentata in tebelul urmator.
42

CAPITOLUL 5
Tabel 5.1. Calitatea apei tratate si a apei brute din localitatea Slatina, SP Balcescuciclul experimental I.
Nr.
Indicator
U.M.
Valoare
Legea 458/2002 cu
crt.
modificarile si
AB
AFRN
AFCAG
completarile
ulterioare
1
pH*
Unitati pH
8.38
8.35
8.27
6.5-9.5
Turbiditate*
FNU
0.314
0.25
0.05
<5
Conductivitate
S/cm
506
2500
Duritate totala
Grade
germane
5.15
min.5
Fier
g/l
40
3.8
8.3
200
Mangan*
g/l
84
28
13
50
Sulfat
mg/l
7.75
250
Cloruri
mg/l
20.18
250
Sodiu
mg/l
89.1
200
10
Amoniu*
mg/l
1.7
0.12
0.11
0.5
11
Azotati
mg/l
0.47
1.94
0.33
50
12
Azotiti
mg/l
0.08
0.023
0.014
0.5
13
Indice permanganat
mgO2 /l
1.6
1.44
1.76
14
Bor
mg/l
0.796
1.0
15
g/l
<10
100
16
Arsen
g/l
<0.2
10
17
Cadmiu
g/l
<0.12
18
Crom total
g/l
<0.4
50
19
Cupru
mg/l
1.4
0.1
20
Plumb
g/l
<0.05
10
21
Nichel
g/l
<0.4
20
22
Seleniu
g/l
<0.1
10
23
Stibiu
g/l
<0.3
5.0
24
Fluoruri
mg/l
0.31
1.2
25
Mercur
g/l
<0.01
26
mg/l
1.24
1.15
0.56
Nici o modificare
anormala
27
Aluminiu
g/l
16.7
200
28
Zinc
g/l
27.7
5000
policiclice
-benzo(b)fluoranten
g/l
<0.0006
-benzo(k)fluoranten
g/l
<0.0006
-benzo(ghi)perilen
g/l
<0.0006
g/l
<0.0006
30
g/l
<0.001
0.1
31
g/l
<0.008
0.1
29
0.1
43

Nr.
crt.
Indicator
CAPITOLUL 5
U.M.
Valoare
AB
AFRN
AFCAG
Legea 458/2002 cu
modificarile si
completarile
ulterioare
g/l
<0.001
Tetracloretena si
g/l
<0.05
Tricloretena
g/l
<0.05
34
Bromati**
g/l
<0.5
10
35
Benzen
g/l
<0.05
36
Cianuri totale
g/l
<10
50
37
Cianuri libere**
g/l
<10
38
1,2 Dicloretan
g/l
<0.25
39
Epiclorhidrina
g/l
<0.05
0.10
40
Clorura de vinil
g/l
<0.05
0.50
41
Clor liber*
mg/l
0.081
<0.01
0.5
42
Clor total*
mg/l
0.31
<0.01
43
Trihalometani
g/l
<0.15
<0.15
100
32
33
0.1
10

-
Tabelul urmator prezinta parametrii generali recomandati pentru schema propusa de

tratare.
Tabel 5.2. Parametrii recomandati pentru schema de tratare propusa.
NR.
CRT.
PARAMETRU
U.M.
VALOARE
SCHEMA DE TRATARE
PRE-OXIDARE CU CLOR
1
DEZINFECTIE CU CLOR
2
BAZIN CONTACT PRE-OXIDARE
2.1 TIMP CONTACT
min
2.3 DOZA DE CLOR
TIP PROCES: FILTRARE CU NIVEL CONSTANT SI
3.1
DEBIT VARIABIL
3.2 VITEZA DE FILTRARE IN CICLU DE FILTRARE
3.3 VITEZA DE FILTRARE IN CICLU DE SPALARE
30
mg Cl2/l
10 - 20
m/h
m/h
5
MAX 8
%
mm
MIN. 95
0.9 1.0
3.4
CARACTERISTICI STRAT FILTRANT

- CONTINUT DE CUART
- DIAMETRU EFECTIV
44

NR.
CRT.
3.5
3.6
4
4.1
4.2
5
5.1
PARAMETRU
CAPITOLUL 5
U.M.
- COEFICIENT DE UNIFORMITATE
- DENSITATE APARENTA
g/cm3
- DENSITATE REALA
g/cm3
- POROZITATE
%
- FRIABILITATE
%
- PIERDEREA LA ACID
%
- INALTIME STRAT
m
DRENAJ CU PLACI CU CREPINE
SPALARE IN CONTRACURENT CU APA SI AER:
- ETAPA 1: CU AER SI APA SIMULTAN:
- INTENSITATE APA:
l/s,m2
- INTENSITATE AER:
l/s,m2
- DURATA:
min.
- ETAPA 2: CU APA:
- INTENSITATE APA:
l/s,m2
- DURATA:
min.
ADSORBTIE - FILTRU CARBUNE ACTIV GRANULAR
min
EBCT (Empty Bed Contact Time)
TIP PROCES: FILTRARE CU NIVEL CONSTANT SI
DEBIT VARIABIL
DEZINFECTIE
min
TIMP CONTACT
5.2 DOZA CLOR
mg Cl2/l
VALOARE
< 1.6
1.4 1.6
2.4 2.6
40
<5
<2
1.20
4
18
10
8
15
15
15
0.5
45

BIBLIOGRAFIE
Bibliografie
1.
Degremont - Water treatment handbook Seventh edition, ISBN 978-2-7430-0970-0,

France, 2007.
2.
Directiva 98/83/EC - Calitatea apei destinate consumului uman.
3.
Legea 458/2002 M.O. Nr. 552/29 iulie 2002 - Legea privind calitatea apei potabile cu
completarile si modificarile ulterioare.
4.
AWWA - Water Quality and Treatment a handbook of community water supplies fifth
edition;
5.
Australian Government Australian Drinking Water Guidelines 6 2011, version 3.0

updated December 2014, disponibil la:
http://www.nhmrc.gov.au/_files_nhmrc/publications/attachments/eh52_aust_drinking_water_gu
idelines_update_131216.pdf
6.
HDR ENGINEERING INC. Handbook of Public Water Systems, 2nd Edition. John Wiley &
Sons, Inc, 2001.
7.
WHO. Guidelines for Drinking Water Quality, Third Edition, Volume 1. Geneva, 2008;
8.
USEPA OFFICE OF WATER. Alternative Disinfectants and Oxidants Guidance Manual.

USEPA, 1999.
9.
BLACK&VEATCH. White's Handbook of Chlorination and Alternative Disinfectants. John

Wiley & Sons Inc, 2010;
10.
John F. McPeak, Harold L. Aronovitch. Iron in water and processes for its removal.
Hungerford & Terry, Inc, Philadelphia, Pennsylvania, 1983.
11.
Szabolcs Tak - Ammonium removal from drinking water - comparison of the breakpoint
chlorination and the biological technology - Conference of Junior Researchers in Civil
Engineering pag. 248 254.
12.
S. Chen, C Zhun: Nitrification kinetics of biofilm as affected by water quality factors Original Research Article, Aquacultural Engineering, Volume 34, Issue 3, May 2002, Pages
179-197.
13.
Wilczak, Andrzej - Chloramine Decay Rate: Factors and Research Needs - 2001 AWWA,
Annual Conference Proceedings. Washington, D.C.: AWWA. 2001.
14.
Kirmeyer, Gregory J., Lee H. Odell, Joe Jacangelo, Andrzej Wilczak and Roy Wolfe. Nitrification Occurrence and Control in Chloraminated Water Systems. Denver,
Colo.:AwwaRF and AWWA. (1995).
15.
Shulin Chen, Jian Ling, Jean-Paul Blancheton - Nitrification kinetics of biofilm as affected by
water quqlity factors - Water Research, Aquacultural Engineering 34, 179197 (2006).
16.
H. M. Abd El-Hady, A. Grnwald, K. Vlkov, J. Zeithammerov - Lewatit S100 in Drinking

Water Treatment for Ammonia Removal - Acta Polytechnica Vol. 41 No.1/2001.
46

ANEXA 1
SCHEMA TEHNOLOGICA A STATIEI PILOT
ANEXE
Schema Statia Pilot de Tratarea Apei.

Legenda: 1. Bazin de stocare apa bruta; 2. Bazin contact pre-oxidare; 3. Decantor cu viteza ascensionala variabila; 4. Decantor cu camere de reactie si modul lamelar; 5. Filtru rapid de nisip; 6. Bazin de contact post-oxidare; 7. Filtre de carbune activ
granular; 8. Filtre speciale; 9. Generator de ozon; 10. Instalatii preparare-dozare reactivi; 11. Instalatie golire si evacuare namol; 12. Pompa recirculare namol; 13. Treapta de repompare; 14. Compresor; 15; Rezervor si pompa apa spalare filtre; 16.
Instalatie preparare-dozare clor. 17. Instalatie de filtrare pe membrane.

ANEXE
ANEXA 2
BULETINE ANALIZA CICLUL EXPERIMENTAL I

ANEXA 2.1
BULETINE DE ANALIZA BENEFICIAR
ANEXE

ANEXA 2.2
BULETINE DE ANALIZA UTCB
ANEXE

DEPARTAMENTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE IN CONSTRUCTII
Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA
Functionare conform HG nr. 223/2005, cod fiscal R13726642
DEPARTAMENT DE INGINERIE HIDROTEHNICA
LABORATORUL DE CHIMIA APEI SI A POLUANTILOR
BULETIN DE ANALIZE FIZICO-CHIMICE

nr. 8 din 8.02.2016
Proba:
Recoltare:
Data primirii probelor:
Efectuarea analizelor:
Conservare proba:
Rezultate obtinute:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
Nota:
Indicator
pH
Turbiditate
Amoniu
Fier
Mangan
Apa subterana, jud. Olt, loc Slatina, SP Nicolae Balcescu (AB);

Recoltat de beneficiar;
8.02.2016;
8.02.2016;
-
U.M.
Valoare
Val. Adm. Cf.

L. 458/2002 si L. 311/2004
uniti
NTU
mg/l
mg/l
mg/l
8.38
0.31
1.7
0.04
0.084
6.5 9.5
1
0.5
0.2
0.05
a. Rezultatele incercarilor se refera numai la proba supusa incercarii.

b. Corecturile sau adaugirile se pot efectua prin intermediul unui alt document suplimentar la Raportul de
incercari
c Se interzice reproducerea partiala a prezentului document fara acordul scris al UTCB.
Decan,
Elaborat,
Conf.dr.ing. chim. E. Vulpasu


nr. 9 din 8.02.2016
Proba:
Recoltare:
Conservare proba:
Rezultate obtinute:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
Nota:
Indicator
pH
Turbiditate
Amoniu
Fier
Mangan
Clor liber
Clor total
AFRN Ciclul experimental I, jud. Olt, loc Slatina, SP Nicolae Balcescu;

Proba a fost recoltata de la iesirea din filtrul de nisip de Elena Vulpasu;
8.02.2016;
8.02.2016;
-
U.M.
Valoare
Val. Adm. Cf.

L. 458/2002 si L. 311/2004
uniti
NTU
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
8.35
0.25
0.12
0.01
0.028
0.081
0.31
6.5 9.5
1
0.5
0.2
0.05
0.5
-

incercari
Decan,
Elaborat,


nr. 10 din 8.02.2016
Proba:
Recoltare:
Conservare proba:
Rezultate obtinute:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
Nota:
Indicator
pH
Turbiditate
Amoniu
Fier
Mangan
Clor liber
Clor total
AFCAG Ciclul experimental I, jud. Olt, loc Slatina, SP Balcescu;

Proba a fost recoltata de la iesirea din filtrul CAG de Elena Vulpasu;
8.02.2016;
8.02.2016;
-
U.M.
Valoare
Val. Adm. Cf.

L. 458/2002 si L. 311/2004
uniti
NTU
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
8.27
0.05
0.11
0.01
0.013
<0.01
<0.01
6.5 9.5
1
0.5
0.2
0.05
0.5
-

incercari
Decan,
Elaborat,

ANEXA 2.3
BULETINE DE ANALIZA ECOIND
ANEXE

ANEXA 3
ANEXA 3
BULETINE DE ANALIZA CICLUL EXPERIMENTAL
II

ANEXA 3.1
BULETINE DE ANALIZA BENEFICIAR
ANEXA 3

ANEXA 3.2
BULETINE DE ANALIZA UTCB
ANEXA 3


nr. 11 din 9.02.2016
Proba:
Recoltare:
Conservare proba:
Rezultate obtinute:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
Nota:
Indicator
pH
Turbiditate
Amoniu
Fier
Mangan
Apa subterana, jud. Olt, loc Slatina, SP Nicolae Balcescu (AB);

Recoltat de beneficiar;
9.02.2016;
9.02.2016;
-
U.M.
Valoare
Val. Adm. Cf.

L. 458/2002 si L. 311/2004
uniti
NTU
mg/l
mg/l
mg/l
8.36
0.21
1.2
0.04
0.091
6.5 9.5
1
0.5
0.2
0.05

incercari
Decan,
Elaborat,


nr. 12 din 9.02.2016
Proba:
Recoltare:
Conservare proba:
Rezultate obtinute:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
Nota:
Indicator
pH
Turbiditate
Amoniu
Fier
Mangan
Clor liber
Clor total
AFRN Ciclul experimental II, jud. Olt, loc Slatina, SP Nicolae Balcescu;
Proba a fost recoltata de la iesirea din filtrul de nisip de Elena Vulpasu;
9.02.2016;
9.02.2016;
-
U.M.
Valoare
Val. Adm. Cf.

L. 458/2002 si L. 311/2004
uniti
NTU
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
8.32
0.2
0.99
0.02
-
6.5 9.5
1
0.5
0.2
0.05
0.5
-

incercari
Decan,
Elaborat,


nr. 13 din 9.02.2016
Proba:
Recoltare:
Conservare proba:
Rezultate obtinute:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
Nota:
Indicator
pH
Turbiditate
Amoniu
Fier
Mangan
Clor liber
Clor total
AFCAG Ciclul experimental II, jud. Olt, loc Slatina, SP Balcescu;

Proba a fost recoltata de la iesirea din filtrul CAG de Elena Vulpasu;
9.02.2016;
9.02.2016;
-
U.M.
Valoare
Val. Adm. Cf.

L. 458/2002 si L. 311/2004
uniti
NTU
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
8.31
0.28
0.02
0.01
<0.01
<0.01
6.5 9.5
1
0.5
0.2
0.05
0.5
-

incercari
Decan,
Elaborat,


nr. 14 din 9.02.2016
Proba:
Recoltare:
Conservare proba:
Rezultate obtinute:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
Nota:
Indicator
pH
Turbiditate
Amoniu
Fier
Mangan
Clor liber
Clor total
APOX Ciclul experimental II, jud. Olt, loc Slatina, SP Balcescu;

Proba a fost recoltata de la iesirea din coloana de post-oxidare de E. Vulpasu;
9.02.2016;
9.02.2016;
-
U.M.
Valoare
Val. Adm. Cf.

L. 458/2002 si L. 311/2004
uniti
NTU
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
8.28
0.22
0.02
0.58
0.62
6.5 9.5
1
0.5
0.2
0.05
0.5
-

incercari
Decan,
Elaborat,

ANEXA 3.3
BULETINE DE ANALIZA ECOIND
ANEXA 3

Studiu Tratabilitate Apa Slatina Balcescu v02

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Studiu Tratabilitate Apa Slatina Balcescu v02

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

COMPANIA DE APA OLT S.A.

EPTISA ROMANIA S.R.L.

STUDIU DE TRATABILITATE A APEI DIN

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

COMPANIA DE APA OLT S.A.

EPTISA ROMANIA S.R.L.

STUDIU DE TRATABILITATE A APEI DIN

STUDIU DE TRATABILITATE A APEI

Descrierea instalatiei pilot ........................................................................................................... 5

Calitatea apei brute...................................................................................................................... 9

Consideratii privind prezenta fierului si manganului in apele naturale .............................. 12

Procese fizico-chimice de demanganizare............................................................ 12

Oxidarea manganului cu oxigen ........................................................................... 13

Oxidarea manganului cu clor ................................................................................ 14

Oxidarea manganului cu dioxid de clor ................................................................ 14

Oxidarea manganului cu ozon .............................................................................. 14

Oxidarea manganului cu permanganat de potasiu .............................................. 15

Tehnologii de reducere a concentratiei de mangan din apele naturale ..................... 12

Procese biologice de demanganizare .......................................................................... 15

Consideratii privind existenta azotului amoniacal in apele naturale .................................. 16

Surse de amoniu un apele naturale ............................................................................. 16

Tehnologii de tratare pentru eliminare azotului amoniacal din apa ........................... 17

Clorinarea la break-point ...................................................................................... 17

Actiunea clorului asupra azotului amoniacal........................................................ 18

Procese biologice de reducere a concentratiei de amoniu .................................. 20

Procese de schimb ionic ....................................................................................... 20

Osmoza inversa ..................................................................................................... 21

Rezultatele cercetarilor experimentale ..................................................................................... 24

Descrierea protocolului experimental ................................................................................ 24

Determinari experimentale Ciclul experimental nr. I....................................................... 25

Determinari experimentale Ciclul experimental nr. II...................................................... 33

Concluzii si recomandari ............................................................................................................ 41

STUDIU DE TRATABILITATE A APEI

Schema tehnologica a instalatiei pilot

Buletine de analiza ciclul experimental 1

Buletine de analiza ciclul experimental 2

STUDIU DE TRATABILITATE A APEI

Apa filtrata rapid pe nisip

Apa Filtrata pe Carbune Activ Granular

Concentratie Maxim Admisa

Timpul de contact aparent (Empty Bed Contact Time)

Unitati Nefelometrice (Formazina) de Turbiditate

Hidrocarburi Aromatice Policiclice

Materii Organice Naturale

Unitati Nefelometrice de Turbiditate

Safe Drinking Water Act

Statie de Tratare Apa Potabila

Total Substante Dizolvate

Potentialul de Formare a Trihalometanilor

Carbon Organic Total

STUDIU DE TRATABILITATE A APEI

1 Descrierea instalatiei pilot

bazin de pre-oxidare, cu inaltimea coloanei de apa de 4 m, care asigura un timp de

coagulare floculare, in bazine de reactie rapida si lenta;

treapta de decantare, poate fi asigurata cu doua tehnologii alternative:

filtru rapid pe nisip, cu o inaltime de strat H=1.2 m;

bazin de contact post-oxidare, cu caracteristici similare bazinului de contact preoxidare;

filtre de carbune activ granular (2 unitati) cu inaltime activa de strat H = 2 x 1.2 m, cu

generator de ozon din oxigen;

instalatii de repompare cu rezervor si pompa submersibila;

compresor aer spalare filtre;

rezervor stocare apa bruta cu pompe de recirculare si de alimentare;

instalatie de ultrafiltrare complet automatizata;