Netespectavea Standardelor de Slat este urmiicitd conform legis, Reproducerea interzisd. 22Pag. PRETUL LEI 6.00 zur 62t.9.02.001.4 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 6599/2.82 & 5 acer emer trer oom cen =o) <4 CONSILIUL NATIONAL ASCHIERE $I SCULE ASCHIETOARE Hubei = PENTRU §TIINTA SETEHNOWOGHE CALCUL PENTRU TRANSPORMARES RELATE, SSS INSTITUTUL ROMAN UNGHIIURILOR PARTI ASCUISTOARE Clanficares alfsaumerien STANDARDIZARE oe GROMETRY OF TB AGIVE COUPE ET OUTILS DE COUPE PESABUE 11 PEATE PART OF CUTTING TOOLS Pasa etn eaten THUTPYMENT DL General conversion formulas (o Hint lee angtes de Foutllen main | Mevoan paciera pax seaexoun Folate too! and working angles ot Tes ges cn tava eady posyitet tact Stondardut corespunde ou 180, 9002/11-1681 “The standard comespends to. ISO 3092/1-3081 1 GENERALITATI 141 Obiect si domeni de aplicare Prezentul standard stabileste relatiile de calcul pentru transforamrea unghiurilor eon- structive ale sculei in unghiuri efective gi invers, care pot fi aplieate in proiectarea, executia si exploatarea sculelor agchietoare gi folosite In toate eondifiile de agehiere. 1.2 Standardele conoxe Tn legiturt cu prezontul standard sint : STAS 6599-81 Agehiere si seule aschietoare, ‘Terminologie STAS 8902-71 Masini cu comands numeries. Axe si mi, STAS 577/281 Freze. Terminologie STAS 571-82 Burghie elicoidale. Terminologic STAS 350-82 Cutite de strung gi raboter si mortezi. ‘Terminologie 2 DEFINIREA ANELOR DE CCORDONATE 24 Sistemul normal de coordonate este un triedru ortogonal, drept, de sens pozitiv (fig. 1). 2.2 Axele seulei in sistemele de referin{x constructiv si efectiv sint definite prin intersec~ ‘ia plinelor notate intre paranteze 2.2.41 Axelo seulei in sistemul de referinf’i construetiv (f) Acest sistem are urmiitoarele axe de coordonate : EXAP,P 5), VPP s), ZA PsP) Axa X, se considerii pozitivis intr-un sens ce se indepirteazi de virfal sculei spre partea de prindere, axa Y, se consider pozitiva in sensul opus sensului migcdrii probabile de agchiere, jar axa Z, se consider pozitiv’ in sensul ce se indepirteani de suprafata agchiat% pe piesi (fig. 2 si fig. 3). Aceste axe au fost definite in STAS 6599-81, pet. 3.1. OBSERVATIE — Penten o seal data, Sistemi] de referint emsimetiy este unie. axele sistemntot find) Geterminate numa} pein operatia pe cate sevla se pFesupume cho reallzea3, fApronat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE pee eiiine Data fotririt in vigoare : Str, Rome nr, 32-34 BUCURESTI 1982-12-01 ‘Telex 11912 CNST FRSTAS 6599/2-82 ye 2.22 Axle sculei din sistemul de referin{’ efectiv (f,) Acest sistem are urmiitoarelo axe do eoordonate : Xp (PrP yey Vel PyP reds Zs PrP) Ava X,, se consider’ pozitivi intr-odireepie ce se indepirtearci de virful seutei, axa Y,, se consider pozitiva in sensului opus senstilui migcdrii rezultante de agchiere, iar axa Z,.se con- sider pozitiv’ in directia ce se indepirteart de suprafata aschiat pe piest (fig. 4 si fig. 5). Aceste axe au fost definite in STAS 6599-81, pet. 3.2. ORSERVATIE — Orientarsa axclor sistemlil de esferintl efcetiv poate resultant de syehiere sa de orientazen sculel fe mosina-unealta Respects 2.3 Axcle sculei_in sistemul de referin{i conform STAS 8902-71, OBSERVATIF — Nemeaclatura axclor din STAS 8902-71 nu se apliel diet tn prezentul standtrd, dar Ky bara determinaei orientanit unut sistem de vefeein(® In raport cu plancle mesindeunele pe care are Toe prelicrre, © sehinbe Ty funelic de directa nematic ¢ si planele acestui sistem de refering, 24 Se considers: ,,pozitie zero” a sculei pe maginaamealti, situatia in care sistemul de referin{s constrietiv al seulei cu planele P,P,P, coincide en sistemul de referin{’ cinematic al maginii definit prin axcle Yq yZne , Deck, cind scula se gisegte in ,pozifia. zero, : — axa de pozitie a masini, X,, coincide eu axa X, a seulei, — axa de pozitie a masinii. ¥,, coineide ou axa ¥, a sculei; — axa de pozitie a mazini, Z,, coincide on axa Z,, a sculei. e #Y ae a Fig. 1 Slstemul de coordonate deptDirectia re- Directia de zultanta de agchiere agchiere Punct consi~ derat de pe tais fe ¥ ‘fe Tig 4 Axele de coordonate ale sistemulu! de referintd efectiv Ia un eutit de strung pe areaptaFig. 5sis STAS 6999/2 3 DEFINIREA UNGHIURILOR DE POZITIB §I A UNGHTURILOR DE MISCARE Pentru a defini orientarea axelor sistemului de referinti constructiey al seulei (X/, ¥,, Z,) in raport eu axele sistemului cinematic (Xq; Yar Zq) sit necesare douis serii de trot unghiuri (unghinrile Euler), couform fig. 6. De asemenea sint necesare dou serii de trei un- ghiuri pentru a defini orientarea axelor sistemului de referint’, efectiv (X.Y, Z,,) in raport eu aceleasi axe de pozitio ale maginii, in sistemul cinematic (Xyy Yur Zq)> conform fig. 7. Prima serie de unghinri corespunde modului de pozitionare practici a unei seule in vederea ascutirii pe un suport tripln pivotant (fig. 8). Coa de a doua serie de unghiuri — pentra citeva cazuri intilnite freovent in practica de atelier — nu pisireaz’ un raport direct al orientiirit sistemului de refering. efectty si cel cinematics in aceste cazuri, relafiile respective pentru unghiurile auxiliare sint stabilite Ia pet. 4.3, folosind componentele vitezei remultante de agehiere gi de avans in raport cu axele de po- zifie ale masinii in sistemul de referinti cinematic. 34 Ungh do pozitie Pozifia sistemului de referintt constructiv definit de Xj, V,, Z), tn raporb cu sistemul de refevin{x cinematic al masinii, definit de X,, Yyz Zqy este doterminatd prin trel unghiuri (tig. 6 si fig. 7); — unghiul de pozitie in plan, 6, — unghul de pozitie in elevafie, ZZ, t unghiul de pori Se considert ci initial scula se giseste pe magina -unealti in ,,pozitie zero”, in aya fel fncit sistemul de refering construetiv al scwlet si coincid’ ou sistemul de referin{’ cinematic ‘al masini; pentru pozitionaea ei in pozitie de lucru pe masina-unealti. seula va efectua trei miseiri: in plan, cu uughinl @3 in in clevatie, ew unghitl H si in pivotare, eu unghinl T. e in pivotare, Z. Fig. 6 Unghiwrt de positieSTAS 6599/2-82Pore STAS 6599/2-82 Aceste unghiuri G, H, Z, definese pozitia sistemului de referinti constractiv al sculei in raport cu sistemul de referin{i cinematic al mayinii-unelte. Mixoirile caracterizate prin unghiurile @,J1,L se aplick indiferent de ordinea lor; tusi explicafiile rotafiilor din definitit presupun e& nnghitmile sint in ordinea de pozifi plan G, elevatie H, pivotare L. 3141 Unghiul de pozitie in plan, @, este unghinl dintre plannl de Incru P, in pozitia, zero si planul de Ineru P, in pozifia sa finaki, misurat m planul de bazi al soulei P_ atlat in po- Zitia zero (fig. 6 si 7). Acest unghi corespunde cu 0 rotagie in jurul axei Y,, a sistemului de refering cinematic al maginii. Aceastii, rotatie face ca axele de coordonate ale sistemului de referinti constructiv Si ia o povitie intermedian’, notati Xj, Va, Zj. Axa ¥ din sistemul de referin(% consiructiv al senlet rimine in eoincidenfi. cu asa ¥, din sistemul de referin{i cinematic al masinii. Conventia de sein este detiniti in modul urmstor jul de pozitie in plan & este pozitiv dack unghiul de atac efectiy al taigului x,, scade si unghiul complimentar de atat efec- liv al tdisului ,, creste. 3.1.2 Unghiul de pozitie in elevatie, H, este unghiul dintre axa de pozitie a masinii, Yq gi proieetia sa_po pozifia finali a planului de lueru P, (fig. 6 gi 7)- Acest unghi corespunde on 0 | o Totagie in jurul axei intermediare 2}. Aceastii rotafie di pozitia final a axei 2, din sistemul de referinfa construetiv si o pozitie intermediani a axei Y,, notaté Yj, axa Z) riminind neschimbatit. Deci axele sistenulni de refering constructiv m aceast a doua pozitie intermediar’ sint X,, Yi, 2. Conventia de semn esto definitk in modul wmitor : unghiul de pozitie in elevatie H este povitiy dack unghinl de degajare posterior efectiv ,. ereste. 3 Unghinl de pozitie in pivotare L, este unghiul dintre planul de baz al sculei, Py in porifia zero si planul de bazé al seulei, P,, in pozifia sa finali, masurat in planul de Inerat Py | in pozifia sa finali (fig. 6 si 7); Acest unghi corespunde cu o rotatio in jurul axei X, a sistomulat de referinti constructiv. Aceastis rotatie di pozitia finali, a-axelor sistemului de referinti: constructiv ¥,,% 2, al scuilei, in raport cu axele sistemmini de refering cinematic al maginii Conventia de semn este definiti, in modul urmitor : Unghiul de por este povitiv dack inghiul de asezare lateral defectiv a, creste je inpivotare, Z, | 32 nghiuri de migeare Oo Pozitia, sistemului de referinfS efectiv al sculei definit de X,.,Yj,Zj. in raport en i sistemul de referinfi cinematic al masini definit de X,, Yq) Z,: poate fi determinata si prin amnuitoarele trei unghiulri (fig. 7): | — unghiul de miyeare in plan, 12; — unghiul de migcare in elevatie, V; —unghiul de mijcare in pivotare, 7. Se consider cl un sistem“de axe de coordonate 2y2, care coincide initial eu sistemul do referinté cinematic al masini X,,¥,,Z_ va coincide final cu sistemul de reterint efectiv al seule X..¥j5 Z,, prin rotires inérégufui sistem eu’ trei unghiuri Euler. de Iueru electiv P,, misurat in planul X,,Z, al sistemului de referint® cinematic al masini Acest, unghi coresptinde cu o porilie intermediart a sistemului de axe de eoordonate 29,2, rotit cu unghiul Mf in jurul axci de pozipie ¥, 2 masini (fig. 7). | Axele de coordonate in aceasti\ poritie intermediaré sint 2*Y,,,.’. | Conventia de semn este definiti in modul urmitor : unghiul de miscare in plan IT es | | 3.2.1 Unghinl de miscare in plan, M, este unghiul dintre planul ¥,Z,, al masinit si plaunl pozitiv daci unghigl de atae efectiv x,, ereste si ughiul complementar de atae efectiv al 18: sului g,. seade,In procedent de stranjire pe masini de uz gen a plesei gi direcfia migedrii de avans. cal, IF este tunghiul dintre axa de rotatie EXEMPLE: STAS 6599/2-82 esi | — Pentri stranjire cilindries exterioant (tig. 9): — Pentra strunjire conic, eu unghiul la vint 2: ~ — Pentra majoritatea eelorlalte prelueriri prin ayehiere, unghiul de migeare in plan M este egal ow zero. 3.2.2 Unghiul de iniyeare in elovatie, NV, esto unghiul dintre axa de poritic a masini Y, si proiectia sa pe planul de lueru efectiv Py,. Acest unghi corespunde cu » doua pozifie intsrme= iar printr-o rota(ie in jurul axei Z’ 9 pozitie’ intermediare ,Y,, 2’. Avele in acest’ a doua pozitie intermediars sint X., 4’2'- Accastd rotatie di. pozitia finall’a axei X,. sic pozitie inter- inedian’, a axei y’, axa 2‘ riminind neschimbatii, Intrucit rotafia se efectueaz’ in jurnl acestei axe Conventia de semn este definiti in modul urmitor : unghiul de migeare in elevatie este pozitiv, daeii unghinl de degnjare posterior efectiv y,, seade. La stranfireacilindict, dactt punctal considerate ip (fi tanfa Ji sub axa de rotatie, unghiil NV se ealeuleaz eu relatin . 9b) este deplasat en dis- he sin =2* a unde d reprezinti diametrul efectiv al piesei (pinit la punetul considera de po tis).STAS 6599/2839 =n- azoryose ap erioeara oS ad op aezep ezeTyose ap erioaata =tsuos youngSTAS 0599/2-82 i La aiurire, deoarece planul P, coincide ea planul P,, unghiul de miscare in elevafie, W, este egal cu unghiul de pozifie in elevatie, HZ; in majoritatea cazurilor unghiul de migeare in elevatie, M, este nul. 3.2.3 Unghiul de migeare in pivotare, 7, este unghiul dintre planul X,Z, al sistemului de refering’ cinematie al masini si planul de baz’ efeetiv P,, miisurat in planul de Inern efec tiv P,,. Acest unghi corespunde une} rotatii in jurn! axet Xy, a celui de al doilea sistem inter moditt, Xj y',% care devine astfel sistemul de referinti efectiv al sculei (jy Vp. Z,2) Conventia de seran este detinitt in modul wmitor: unghinl de migeare in pivotare 7 este pozitiv daci unghiul de agezare lateral efectiv 2,, descreste. In procedeul de strunjire pe masini de uz general (strunjire cilindricé, conics, fronteli), dacii direotia de agchiere este paralelt cu axa Y,, a sistemului cinematic al masinii, acest unghl este format de ditectia de aschiere si direetia rézultantd de agchiere (adici unghiul al direc- fiei_rezultante) s T= = in care d este diametral efectiv, in mm, al piesei in punctul eonsiderat de pe tis; 8 este avansul in mmjrot, La frezarea prin rulare si la cea frontali, acest unghi reprezint’ suma unghinlui de Poritie in pivotare, Z si a unghiului dircetiei rezultante de aschiere, » (fig. 10). Directia de agchiere Directia rezultam ta de agchiere Vedere in pla~ nul Pee Viteza rezuttanta « de agchiere s Wieeza de agchiere wv Viteza de avane ¥. 1 7 | ' PerPee Punct considerat. de pe taig erXee Fig, 10 ‘resare prin rulare= 13 - STAS 6599) Ta giurive, unghiul de migeare in pivotare, 7, este egal en unghinl direehiei rezultante de asohiere, 9. 3.3 AltA metoda do a lega sistemul do rel infii eonstructiv (X,,Y;,Z,) al seulei de sistemul de refering cinematic (Xqy Yu, Za) al magi Dac& valorile unghiurilor de migeare Af,N,7, nu pot fi determinate ea uguringi din datele practiceale procedonlni deaschiere (de exemph strunjirea conied eu osculit dezaxatii), pozi- fia sistemului de referinta efectiv (Xj Yj.) Z,) al sculei in raport eu sistemul de referinti Cinematic (Xq, Yu; %q) al masinii, poate fi detcrminata din componentele pe axele X,, Yq; Z ale vitezoi de avaus gi ale vitezei de agchiere, dup cum urmeazi: Componentele vitezei de avans: Componentele vitezei de agebier xml () 2m Aceste componente se folosese pentru determinarea unghiurilor auxiliare, conform pet. 4.3. OBSERVATIE ~ Oriontarea sistemulut de referint efectiv al seule in raport ca sistenmul ds refering cin 4 FORMULE DE TRANSFORMARE, PREZENTAREA CAZULUI GENERAL ‘Transformarea direct permite obtinerea unghiurilor din sistemul de referint’ efectiv in funefie de unghiurile constrictive ale sculei folosind unghiurile de pozifie si unghiurile de migeare. ‘Transformarea inversi permite obtinerea unghiurilor constructive ale seulei in funetie de unghiurile din sistemul de referin(i efectiv, folosind unghiurile de pozifie si unghiurile de migeare. tn ecuatiile de mai jos, se utilizeazi unghiurile auxiliare stabilite conform pot. 4.3. Aceste unghiuri anxiliare notate in general (i, j), sint funetie de unghiurile de pozitie (@,H,1) side unghiurile de migeare (,N,7). Cu toate ei expresiile prezentate sint complexe, in aplictini practice ele se simplifies considerabil datoritt faptului ci: multe din unghiurile ce intri in relafiile respective au valoare 0° sau 90°. OBSERVATIE — suplimentar, fata de formulale de transtormare ce fac obleetul aeestui capitol, so va folosh Gin STAS @590/1-81 tabelnl relafilor Intre unghiurile sistemulu de referintX eonstructiv (feetiy) pMn fidingatea indleelat-e fa simbolurte unghiuelor efestive. 4.1 Transformarea direct (unghiuri efective tunetie de unghiurile constructive) 4.1.1 Unghiul de inelinare efectiy al taigului, 2.2 sin arg = €08 Ay sin x, cos (1,2) + sin 2, 60s (2,2) ~ c0s Ar €08 x COS (3,2) 41.2 Unghiul de atac al fa:sutui, tax, = —| C8 Arsin x, 0s (1.1) + cin i-cas (2,1) ~ cos 708 x, cos (3,1) "= —| cos i; sinx, cos (1.3) + si Sar eer cerae acaSTAS 6599/2-82 exikes 005 thing sau 605 (ne 4415 416 447 418 4.1.3. Unghiul de degajare normal efectiv, 7, 19 Yue = — I= st x x] 60s (1.2 $50 Tne = Gags tL Sin 79 Sn Ay sin x, + 608 79608 =] 008 (1.2) + [sin y, sin Ay cos x,-+ cos 7, sin x,] cos (3.2) + sin 7, cos 4,005 (2.2) sa 60S (qe — 74) = [608 x7 60s (1,1) + sin, C05 (3,1)] 60S %,_ + [Cos x, C08 (1,3) +sin x, cos (3.3)] sin), 4. OBSERVATIE — La folosirea accstet relalii trebuic 8X se cuncased de Ia tnceput dick unghiul de degajare normal efectiv este mal mare au mal me desit unghiul de desajare normal 14 Unghinl de agezare normal ‘efectiv, a. {{sin a, cos %, ~cos a, sin 2, sin J cos (1,2) 08 Fre + [c0s a, sin 270s x, + sin «, sin x] cos (3,2) + cos a, cos J,cos (2.2) ~ ag) = fo0s x, 608 (1,1) +8in x, 60s (8,1)] 608 #), + [008 x, c05 (1,3) + sin x, c08 (3.3)] sinx,, OBSERVATI: : 1 La folosirea aoostetrelaii treble © se cunmnsed de la ineeput dock vaghiul de asezare normal efectiv este mal mare sau mat mie decit-ungh ezare normal 2 Dacd unghie degajare normel efectlv al see! Ye Si unghinl de asezare normal efectiv dpe a fost deter rings, celilatt se poate cileula en relate: Hot Fret I= 90 sh 8 ‘Unghiul de degajare lateral efeetiv, xj<: 19 7 — 1.24998 (8.9) + 10 9, 608 (1.3) ~ cos (2,3) 16 cos (2.2) = tg ¥, 608 (3.2) — tg y, cos (1,2) Unghiul de degajare posterior efeotiv, yp. : ~ 1971008 G1) +t, 08 (1.1) —cos at) 49, 7m cos (2,2)'— 19 7,608 (3,2) ~ tg 1, e08 (1.2) Unghiul de agezare lateral efectiv, x). 2 at a, C08 (3,3) + cot a, cos (1,3) ~ cos (2,3) 0s (2,2) — cot a, cos (3,2) — cot w, cos (7,2) ‘Unghiul de asezare posterior efectiv, a. ‘cot a, = £04 £08 (3,1) + cot a, cos (1.1) ~ cos (2,1) ‘Gos (2,2) = cot a, cos (3,2) — cot a, 60s (1,2)424 4.2.2 423 sin y= 424 605 4, = 42.5 42.6 4.2.7 = 35 — STAS 6599/2-82 ‘Transformarea inversi (unghiurile constructive in functie de unghiurile efective ale Unghiul de inelinare al tiigului, A: Sin r= C08 Ary Sin xq COS (2,1) + sin 27, C08 (2,2) — Cos Ay, C05 x,, COS (2,3) Unghiul de atae al thigilui, x, : tax, = — [228 2re8iN%.608 (1.1) + sin pg608 (1.2) ~ 608 4, 6089608 (1.3) "=~ [cos 4y,5inx,,C0s (3,1) + sin 2;, 0s (3.2) — COs Ar, COS x, C05 (3,3) Unghiul de degajare normal, v, + Foe Tf EH 80 Ihe 8M ry 89% p+ 608 Yye C08 X] 608 (2,1) + [Sin 7pgSiM Arg COS Xp + COS Yop SiN Xp] COS (2,3) + Sin YneCOS Hyg COS (2,2)} OBSERVATIE — Unghiol do degajnre normal, ys ponte i ealeulst din expresia os (yap ~ ya)» ndicath la pete 44.8. Fotus,pentm a flos aceaatt vealfe"tobate ae cunoasct de a Inceput ick ung de degajare Formal al seule! sete rati mare st" mai sale eect unghial do degajare nermal cecty. ‘Unghiul de agezare normal, 1, ¢ Sap FEL £08 Be SP Ay im My +80 C08 Hg] 608 (21) 4 [C08 4,8in 17,605 %, + SiN d,9SiN %,_] COS (2.3) + 608 C08 Ar, COs (2.2) } OBSERVATIL: 1 Unghiul de asecare normal, aq, poate tk ealeulat din expresia c0s(a ~ ce), indicat in cap. 41.4. Totus, peutru a folost accasth relatle trebufe si se cunoased dela ineepat daca ugh de asezare normal sl scuteh ‘Ste mial mate sau mal mie decit unghiul de agezare normal efectiv ‘2 Daed tinghiat de degajare narmal efectly al seulet yqe Sau unghlul de ayezare normal efectiv oige a fost de- tetminat, celslait se poate ealewla din relajin: 4B + %n= 90° Si Bo= Bro ‘Unghiul de degajare lateral, yt 15 7% 605 (3.3) + 10 Ype 08 (3.2) = 19 Y4 605 (2.3) — 19 Jpg 605 (2.1) + cos (2.2) ty Unghiul de degajare posterior, rp? 19 ¥%¢ 608 (1.3) + 0 Ypp 608 (1,1) ~ cos (1.2) ieee once ME Fn 1G i COS (2.3) = 1G Yqq €08 (2.1) + c08 (2.2) Uiighiul de agezare lateral, a: Cot a, cos (3,3) + cot a,, cos (3,1) — cos (3,2) cot — Got a, Cos (2,3) — Cot tp, cos (2,1) + 608 (2,2)[SATS 6399/2-82 Rae 42.8 Unighinl de agezare posterior, x: _ £0 tig COS (1,3) + cot ayy €03 (1,1) — cos (1,2) $0 29 = — cot ay 608 (2.3) ~ cot ery cos (2.1) + cos (22) 43° Unghiuri auxiliare Semuificapia geometric a unghiurilor auxiliare (iy Unghiul (1,1) este unghiul dintre axele X, 3i X,,. Unghiul (2,1) este unghiul dintre axcle ¥y si Xy.. Unghiul (3,1) este unghiul dintre axele Z, si X,. Unghiul (1,2) este unghiul dintre axelo X,/si ¥,.. ‘Unghiul (2,2) este unghiul dintre axele ¥,'si 1,. Unghiul (3,2) este unghiul dintre axcle Z, si ¥. Unghial (1,3) este unghiul dintre axele X, §i Z,.- Unghial (2,3) este ungbinl dintre axele Y; si Z;. “Unghiul (3,3) este unghiul dintre axele Z, $i Z,,. Valorile cos (ij) pot fi exprimate, pe de o parte, in raport: en cosinusurile dircetoare ale axelor sistemului de referin{& constructiv (X,.¥;,2Z,) si axele de pozitie ale sistemului de teferint cinematic, (XnYmZn) al maginii, si pe de alt’ parte, ou cosinusurile directoare ale axelor sistemului electiv (X,., Vj; Z,) si axele de pozitie ale sistemului de referin(i cinematic (Xos¥my%u) al masinii: ) este urmiitoarea + 608 (1.1) = C08 (XpXq) COS (Xp Xp) + 605 (Xp Vn) COS (Kye Yq) +098 (Xp Zp) COS (Xp Z) 608 (2,1) = cos (¥,Xq) 608 (XipXq) + 608 (Vn ¥,) Cos (Xp, ¥) + cos (¥pZ0) cos (XZ) cos (3.1) =cos (Z, X,) 608 (X;,Xq) + 608 {Zp ¥,) COs (Xj, ¥7) + cos (Z, Z,) COS (Xp Ze) €05 (1,2) = 605 (XpXq) £05 (Yip Xq) + 605 (X, Vn) 605 (Yj. ¥o) +608 (X,20) cos (YZ) 605 (2.2) = cos (¥,Xq) C08 (Yop Xq) + C03 (Yq Von) 05 (Yin Ye) ++ ons (¥p £0) cos (Ve Ze) 08 (3,2) = cos (Z,Xq) 603 (YinXq) + 608 (Zp ¥) 695 (Vie Yq) + c0s (2,20) cas (YZ) €0s (1.3) = cos (X,Xz) COS (Ze Xp) + C05 (Xp Vn) COS (Zn Vr) + cos (XpZ>) cos (Ze 2") €08 (2,3) = 608 (¥Xq} 608 (Zip Xq) + C08 (Ys Vn) C0 (2, Vg) + cos (¥,2/) cos (2p, Z0) 605 (3,3) = COS (Zp Xm) COS (ZipXq) + C05 (Zp Yq) £05 (Zy, Vp) + C08 (2,2) C08 (Zp. Z,) ‘Unghiurile dinire axele sistemului de referingii constructiv si axele. sistemului de refe- ring einematie al masinif, pot fi exprimate in funetic de unghiurile de pozitic : 605 (X,X_) = G08 G cas 603 (X; Yq) = sin 7 cos (X,Z,) = —sin Geos H 608 (¥Xj_) = — 608 G sin H cos L + sin G sin 605 (Y, Yq) = 605 H 608 L cs (¥,Z,,) = sin G sin H cos L + cos G sin L 05 (Z; Xp) = 005 G sin H sin L + sin G cos £ 605 (Z, Yq) = — cos Hsin L 08 (Z,Z,,) = — sin G sin H sin £ + c08 G cos L Unghiurile dintre axele sistemului de referinti efectiv si axele de porifie ale sistemu- Tui cinematic al maginii, pot fi exprimate in doui moduri: in functie de unghiurile de migcare sau in fanefie de componentele vitezei rezultante de agchiore si vitezei de avans: a) fn functie de unghiurile de miycare : 605 (Xj X,) = 608 Mi cos N + 605 (Xp Ye) = sin N £08 (XjZm) = — sin M cos N 08 (Yj4Xq) = —cos M sin N cos 74 sin M sin T €08 (Via Yq) = COS WV Cos T 608 (YioZ,) = sin MM sin N cos T + cos Af sin T 05 (Z,,Xq,) = 6oS M sin N sin T+ sin M cos T 605 (2. Yq) = —cos W sin 7 608 (2). Z,) = ~ sin. sin N sin T+ cos Af cos T=u STAS 6599/2-82 4) in fanefie de componentele vitezei rezultante de agchiere gi vitezei de avans : Dm: (V1) 2 = (¥ V2: (¥) Ym isin ov vy 608 (Xp Yq) = LY Dem: VO xm (Ian: 20 tt Ye fsin gv «vd 608 (Xj, 2) = LY Dam han bt : 08 (Yq, X,) = — tm + Wan 608 (Xj, Xp) 605 (Yip, Vo) 605 (Yip, Zp) = hd 608 (Zj, Xp) = COS (Nip, Yn) £08 (Yep Zp) ~ 605 (Xj Zp) COS (Ys Yn) 08 (Zip, Yq) = COS (Xj: Zp) COS (Yip Xin) — COS (Xs Xn) COS (YZ) 608 (Zp, Z) = COS (Xi Xp) COS (Yq, Yq) ~ 605 (Xj, ¥,,) COS (Y,, X.) Produsul (sin g.0.»,) poate fi caleulat direct sau din expresia urmitoare : [sin @.¥ Vf = JE Vom: Dem = 0 Yam: WD vad UY Vane Dim = (Yims zn] +1 Wd yer unde: @ este unghiul direetiei de avans; ‘este mirimea vitezei de agchiere; ty este mirimea viteei de avans. OBSERVATIE — In anumite cazuri, functle de tipul seule, de utilizarca ef si de punetul considerat pe tats, (de exemph, peatru un punct considerate pe till principal al vmut eajit de strung pe stings sau pentru un : Dunet considerat pe tdisul secundar al nut eutit destrungpe dzeapta) termes) (ym zm — za? Prm Dante fi negativ. In scest enz, sing. So va inlocul cu — sing .0. vy in toate Telatile. Viteza remiltanti de asehiere 0, poate fi caleulati astfel: ee Wh= {Erm F Dal FO om Dvd Van + Dead 5 FORMULE DE TRANSFORMARE PENTRU CAZURILE IN CARE PLANUL DE LUCRU EFECTIV P,, COINCIDE CU PLANUL DE LUCRU {N SISTEMUL CONSTRUCTIV P, 5.1 _ Tipurile de preluerare pentru eare planul de Iuera efeetiv P,, si planul de Iuera cons- tructiv P, coincid, sint urmitoarele : — toate operatiile de giurire si operatii similare — majoritatea operatiilor de frezare; — majoritatea operatillor de strunjire frontal, de retezare si anumite operafit de strunjire cilindries. Dack planul P,, coincide cu planul P,, intre unghiurile de poritie si de miseare sint unnitoarele relafii : unghiul de pozitie in plamul @ poate avea o valoare arbitrari, care nu este nuki, dar este totdeanna identie en unghiul de migeare in planul Mf: GamSTAS 6599/2-82 = 18 — Aceastii prevedore se aplict si pentra unghiul de pozitie in elevatie, Z, si unghiul de mijeare in clevafie, WV. Astfel, H=N ‘ntre unghiul de pozitie in pivotare, L, si unghiul de miscare in pivotare, 7, nn sint relafii directo, valorile acestora sint arbitrare. Din relafiile de mai sus, caloulul unghiurilor auxiliare de Ia pet. 4.3. va fi: cos (1,1) =1 cos (1,2)=0 cos (1,3) =0 0s (2,1) =0 cos (2,2) =cos (TL) cos (2,3) = ~sin (7 ~L) cos (3,1) =0 cos (3,2) =sin (TL) Gos (3,3) = cos (T — L) wea transtormarilor, in cazul preluenirilor mentionate la pet. 5.1L. necesare urmitoarele unghiuri : = unghiul-de pozitie in pivotare, 1; = unghiul de migeare in pivotare, L. Unghiul (7-5) este unghiul intre divectin probabil de schiere (axa ¥,) gi directio rezultanti de agchiere (axa ¥,,). OBSERVATIE — Din expresile wighluritor ausiare si din semmitieatin fizket a wughlulul (7—2) se conse ltd cf ntre axele seulei in sistemul constructiv si axcle teulel in sistemnul efectiy sint rela{il decley fad a utiliza axele sistemulnt cinematic al masini. De aeuea, penta geeste operatit de preluernte, nu itebuie Aetini&X ,poatia zero" a Seutel pe masina ‘Transformarea directit Inlocuind valorile de mai sus ale unghinrilor suxiliare, tn formulele generale de trans- formare, se objine: in Ap cos (7 —L) ~ ces Aces x, sin (7 —L) 08 Arsin », Sin Azsin (TL) + 60s 2,08 x, €08 (7 — 19% ay SiN Tog meetin Jn Sin hp C08 x, + 608 7,8In x) sin (T—L) + sini yy cos Ay.cos (T — £)] 54 Transformarea inversi Tnlocnind din non valorile de mai sus ale unghiurilor auxiliare, in formulele generale de traufsormare, so obfine : ‘sin Ars sin Ap, C08 (7-1) +608 Arg c08 x, sin (TL) = C08 Ap, sin x), sin, Jy, sin (7 — L) ~ 608 Ay, c08 x,, cos (TL) 1 cos i; (80 Ying S19 Ayy COS Xp 4+ COS Yq SIN x) Sin (T— L) +8in yng 005 2 €08 (T- L)] 6 BXEMPLE 6.1 Strunjirea cilindriea (fig. 9) In general, 1a aceasti operatic plaml de bazi, P,, fo sistemul de referin{i constrne- tiv rimine in pozitie zero.= 19 — STAS 6599/2382 Unghiul de pozitie in plan, @, este diferit de zero. Pentru strunjirea cilindriet, directia de ayans coincide cu axa Z, din sistemul de referinta: cinematio al masinii, 6.11 Cazul cind punctul considerat de pe tis este central, 1a nivelul axei do rotatie (fig unghiul 7 remlti din: N=O 9a): unde: @ diametrul efectiv al piesei, in mm, in punetul considerai: de pe tis; s avansul, in mmjrot. Unghiurile auxitiare an urmitoarele valori: 08 (1,1) = cos G cos (1,2) ~sinTsinG cos (1,3) = — cos TsinG cos (2,1) = 0 eos (2,2) = cos T cos (2,3) = — sin 7 €0s (3,1) =sinG cos (3.2) =cosGsinT cos (3,3) = cosGcosT Reaulti urmittoarele formule de transionmare 6.1.1.1 Transformare direotis sin 4y,= sin 47cos T — cos Arsin T cos (x,-G) tg x_ -——____£08 asin (x, ~ 6) "* “cos 4ros 7 cos (x, G) + sin Aysin F Sin Igy = G08 Jy, £008 (*, = G) sin sin arsin y, +087 sin y, cos 4, + sin (x, ~ 6) cos, sin 7) 6.1.1.2 Transformarea inversi sin Ar= sin Ay, COS T + COS Ap, COS Xp Sin T = €05 Jy, SiN x,, 608 G + sin dy, sin T sin G—cos Jr cos x, C08 T sin G eG ne cos G + Sin dip Sin [sin G — cos 17_ 608 x,,c08 T sin G 19x, ¥cos 47, sin x, sin G +5in ay, 60s G sin T—cos 2, C05 x, cos G cos T siny, G05 1, [8° Yre 608 Ar, COS T— (sin Yp'Sin Ay, COS Xp +605 Yup Sin x,) sin T] OBSERVATIE — Utilizing cel de al doilea mod de stabllire a relaillor intre sistemul efectiy sf sistemul cinematic, unghlurilc au\iliare aur urmitoarele. valor (eu exceptia Componcntelor (Pir sl. Wve, toate, feleaite componente sint nile Ia. strunfieeaellindies cos (1,1) = cos G 0s (1.2) =sin G, A.zm Sill cos (1,3) =sin GYD ¥e Wa cos (2.1) =0 609 (92) = ~ 0s @ ty ‘cos (3,3) =~ 00016 m 5 a, Deoareco SINT = TR gi aceste valori corespund celor determinate mai sus. 2STAS 0509/2-82 = 20 — 6.1.2 Cazul cind punctul considerat de pe tiis este deplasat cu valoarea h in raport eu axa de rotatie (fig. 90): @) Unghiul de migeare in elevatie, W : sin —7 unde: @ diametral efectiv al piesei, in mm, in punctul considerat de pe tis. d) Unghiul de migeare fn pivotare, 7, conform pot. 6.1.1. ¢) Unghiurile auxiliare au urmvitoarele valori: cos (1,1) =cos N cos G cos (2,1) =sin N cos (3,1) = cos Nsin G 0s (1,2) = ~sin N cos T cos G ~ sin T sin G cos (2.2) = cos N cos T cos (3,2) = + cos G sin T — sin G sin N cos 7 cos (1,3) = sin NV sin T cos G ~cos T sin G cos (2,3) = — cos NV sin T cos (3,3) = cos G cos 7 +sin G sin N sin T Formulele rezultate sint : 6.1.21 Transformarea direct : sin Az, = ~ 608 AysinN é0s Tsin (x, — G) —cos arsin Tcos (x, ~ G) + sin 2;cos cos T ce 0s Apcos N sin (x, G) +sin Aysin N "=< cos ArsinNsin? sin (x, — G) + 60s Acos T'60s (*, — G) + sin Apcos sin nn la loys een Tans, + nan nen 6) = 608 y, sin Ncos Tcos (x, ~ G) + 608 7, sin Tsin (x, ~ G) + sin 7,008 2,c0sNcos T] 61.2.2 Transformarea inversi : sin Ap= cos Argsinx,,sinN + sin Ay,cosNcos T + cos Ay,c0s x,,c0ssin T 608 Ar SiN x COSN COS G + sin Are [sin cos Tcos G + sinTsinG] + 10%) =~ Cos A;,sin x,,cosNsin G + Sin Ay, [cos G ‘sin Gin Neos T] + 608 Ay,CO8 =, [sinW = C05 Ay, C08 x, [C08 G cos + sin GsinNsin 7] sin yp [= sin ppq Sin pg SiN %5 + C08 pg COS X,q) SiN N + SiN ¥p_C0 A;,cO8N COB T 08 Ay ~ (sin YpgSin Ag C08 %y + C08 Pe SN %4) COS Nin 7] OBSERVATIE — Prin folesiren al celui de al doilea mod de stabilie a reltilor tntre sistemml do referin} tect si sistemul de referintt cinematic al masini, unghlurile auxiliare su urmAtoarcle valori (componen- tele Om Om $1 (2m Nefllnd nile pentru steupjtrea elllndlea):=a STAS 0599/2-82 cos (1,4) = cos (32) = ~ sin oem — cos ote cos (13) = cos @ Petes sing 0s (2,3) = ~ there (itn Walon ca ~ sn gl aattten cos GF) cos (3,3) 6.2 Strunjirea conics Se presupune ei, punetul considerat de pe titis este deplasat in raport eu axele de rota- tie, eu o distant b si ed HE: si G20. In acest caz, unghiurile de migeare mu pot fi calculate usor in condifii de atelier. urmare se foloseste cel de al doilea-mod de stabilire a relafiilor intre sistemul de referin{a ofec- tiv yi sistemul de refering, cinematic al masini. Componentele vitezelor de avans' si de agchiere, eare nu sint nule, sint unmitoarele : (Dam Nam xm Nn Se pot calcula urmiitorrele valori : |sin ov ov] = SW VFL DEm + Ven YD3m & Fn) in LEM + OD xd + WY Vm + U3 Unghiurile auxiliare au wmuitoarele valori : 60s G(v )ym(VA2m + SiN GV )ym(Va xm See enew nv = Wm 2m fsin ov v4 sin GY ym(Vzm ~ 008 GV Vvn(V/en es. kinovevy = 608 GEV lym + (Vd xm] + $0 GV) 2m cos (1,1) = cbs (2.1 cos (3,1) 0s (1.2) cos (2.2) =—- Vel £08 6 £0 )enl) m= WV M¥Dan) #810. (VDznlly [2 * 0 Daa xn) $608 03) oem mma in| ps EIFS cos (2,3) = WY Drall en “Dn + Ad fsing-v vill, sin G UV Vm 43m: ¥ Vim Ya) 608 G [VN zmlv [2 + W Ixm(¥A xm, cos (3.3) fin g.v vy,STAS 6599/2-82 = 2 1.2.3 Semnele componentelor vitezei de avans si vitezei de agehiere ta goneral: = ra $i (en sint negatives — dack punctul considerat de pe tis este sub axa de rotatie, atunei (0)xx este pozitiv : — dack conul de preluerat are un diametru ce creste in direetia de avans, atunci (ym este pozitiv. 6.38 Frezare prin. rostogolire (fig. 10) Se consider o frezi cilindrie’ eu canale eligoidale Ia care : — unghiul de inclinare al tigului 2 unghiul de inelinare al elicei; — unghiul de atae al muchiei de agehiere «, =80°; — unghiul (7—1)=unghiul directiei remultante de asehiere 9, deoarece dircotia de ‘agehiere coincide cu directia probabilii de agchiere ; — planmmile P, si P;, enincid. Aplicind conditiile de mai sus formulelor de transformare previizute, la pot. 5, obfinem = 6.3.1 ‘Transformarea directii, sin a= sin 2,05 9 an aysin 4 1 SiN Yop = in n+ sin Yne™ Gap Ip, (008 Yn SiN n+ Sin 79608 A-cO8 n) ‘Dransformarea inversii sin Ar= sin Ay, OS m +005 dy, C08 x,_ $19 71 sin p= = (Sin pg S19 Ary COS %pp+ COS Fog SIN X;q) SIN 1 + SiN Ig OS Ay, COS.) cos 4; OBSERVATIE — In conformitate ew ptevederile pet. 5.1, pentmy accasts operatte nu este necesard definite ‘pesitiel ero" a seule! pe masina-unealt Elaborat de: MINISTERUL INDUSTRIPL CONSTRUC Colaboratort = ‘THLOM DE MASINL ANConteul de cereetare stinpiticd 1 inginerietehnologlen Instititul de eerectare stinfticd sl Inginerie tehnologicd pentru mecanted find sh scule pentru industria. construetilor de’ masini Tnstitital Politelnle—Bucurestt Rerponsabilul prolestulai: ing. Theodor Grgorka Titreprinderea Seminitoarea Rodactot (inal Institutal romain de standardizare Iistreprinderes de attacamioane— Brosov Servieiul constmuctit de masini Intreprinderea de seule—Misnov Ing. Mexandeina Coustantineseu tiia Bditura Tehnicd, Bucuresti 1962. Tiparit ia 20.11.1982, Eaitia 1 — 9705427 ex. 1. P. tnformatia c.10702