CUPRINS 1, INTRODUCERE iN MATLAB & SIMULINK. (Ce FsTP MATLABUT? eae LANSAREA TN EXECUTIE, INTSRFATA MATLAB 1 ANALIZA. ea 86 (Ce ESTE SIAULINKUL?, 5 ewrentilor unui eizout electric, in regio tramztorin {CB DE CURENT ALT@RNATIV electri dee. te de curent alternatiy RC, RL $1 RLCon. Pei IN DOMENIUL TIMP StFRECVENTA. ELEMENTE DE PROIECTARE $1 ARE ALTOMATA ay ‘modeleior. oye ees us I lad Caleule cv matrice. Gencravea Generarea vectoritor. BL 132 puter, radical, log sia ISP 2.3.3, Runetii rigonometrice ro l4t ‘ctunt de inrare Fisive 24.3, Vectorizarse ealculeior, 3. CALCUL GRAFIC. REPREZE! ma generarea graficelor. Reprezent "i grafice cu axe -NTARI GRARICE TRIDIMENSIONALE (3D) 3.3. CREAREA $1 CONTROLUL PERESTRELOK itlor deo singun 43.2. Apreximarea datelor prin metoda celor mai mici patrate ca grafied de interpolare si apraximare « datelor Curve Fit... 76 ‘TRANSFORMATA FOURIER RAPIDA (FI abSTATICE 7.3. IMBLEMENTAREA COD 8. MODELAREA CIRC! ELECTRICE $1 A FILTRELOR DE RETEA. SIMULAREA DIPERITELOR REGIMURIDE TONCHONA 8.1. MODELAREA SI SIMULAREA CIRC! 8.2. Cincuire ELECTRICE UTILIZATEG} 82. Filtre trifacete pent 82.2, Raspunsal: rledemo.. : 9. MODELAREA $1 SIMULAREA A¢ CU MASINI DE CURENT CONTINU! 9.5. REGLAREA Vi ANEXA coe BIBLIOGRAFIE:.. CAPITOLUL 1 - CuprinsSt verificarea re, comand ivare performant 1.1. Ce este MATLABUI? biologie sau MashiVorks, Ine © Achizita gi amaliza datelor © Simulare, modetare, programare ci, dedicate unui anuacit extinse de funeyii MATLAB, sub ), care decvolté mediul do programare de In o versivne la ‘rea umor teh’ specislizate. Prineipatele domenil tn care t pentru analiza si proiectarea tehaici ‘imp con jgnal pro‘ ‘cuprinde urmiitosrele grupe ée furcjiyimplementaree insahuifltelor, module gi demnodulare, analiza gi sodelere paran lor (image processing): este 0 colectie de ‘semnalelo? bidirecjionale, cuprinds urmatoarele grupe de fix ane teebuie 4 funchioneze in prez mal LQGILTR, factorizares spectral si con 1s valor singulare; ewer anipliudinit gi fuzei foarte eficient pentru IFT) a unel seovente, pot fi cele de procesaic a seim ‘este © colentie de func pentru analiza, modelarca si graficd iv,BF cert necro) ie facilis extinse pentru expunerea i matricelor ea gi grafice. Aceesi libra wf SD pan Viet deo processes nag is istruirea unel interte 1, acest toolbex include Fu i pentra chemares ru } cca pi itiea figiorolos MATLAR (nat,files). 2. Lansarea in execusfe. Interfafa MATLAB - utilizator ac i principal, cu cic’ tipuri de ferosie grafie, uta pri ‘ommand window) si alle patty feresire grufice secandare: sp “Gireclorul curent (current directory), fereastra de afigare 0 coment Launch Pad aecesetea uTMat de bazd (Symbolic math)- este un nucteu integret bazat pe ibolic pent tezolvarea problemelor de algebr fini ‘4 funegilor mater: ine un set de waa fost) stocale im memoric. sezolyates ccusfilor nclisiare, optimizarce n Pachetnl do programe MATLAB 6.5 contine cine pit principale 1. Medial de dewoltare (Developers Euviroumeni): etc un set de woolboxuri care MATLAB, Unele dintre acests unelte sunt interiaje grafice rfaces-GUD, cum at fi pletogrima MATLAB (MATLABya fn MATL & Siok ‘comands (conmar torului se va afige fereastra strumentele (oofboses) veo dann” at afigind pin lecune define de ulliator 120: pi/4:2 *ph: y= sin(y); eastra de lueru (workspace) va sn! $1 conpindnd 81 elemente (vezi Fig. teme de actionare elected, mocanict le inkul are la bazi progremul MATLAB extensie 2 MATLAB, Simuinkul confine sup} sistemelor dinamice.Modi formatil ajutétoare ale MATLABului (Helpul online) Power Systems este o bi lectrice, dispozit (oterfaya grafied interac te modela orice sistem respurzitoare (potrvit} a blocarior din bil diagrami bioe in Si 6 i sistomul modelot, deterning relajia dinte intrrile, 1p, dupii cum se poste vedea in fi ‘erednd blocuri gripat findu-se un singur sist: iniare ite; unor diagrame bloc (analogice i discrete), utilizand biblioteca ‘help help sau etednd propriile blocutl(bibliotei rmafii despre modul de organiean lor stategii de conducere, permite vizualizarea mai muler feresire i MATLAB cu Simulinkul exisia pesibilitaen reeum $i fol lui care se dotoste @ fi algebrive si diferenjisle. Plefind d se bazeazi pe cunoasterea sistem de sigur, pe utilizarea unei metods de rezolvare2. Instructiuni, functii si operatii de baza ale MATLABului flor sunt interpreta MATLABal este ua Limbaj de expres. Fxpresiletipirite de ete, Instrectiunile MATLAB sunt de cele mai multe oi de forma : CAPITOLUL 2 - Cuprins variabile = expresie _Expresile sunt compuse din operator aritmetici, cunt ar fi dreapta, &: impSrfirea Ie stinga, * acti numele variabileis = sant omise, MATLABul creeaza automat o variabila cu inele ,ans” (Fig, 2.) 10 care este returnat rezultatal unui caleul, ea in exersphul urmator: 16 urmatoarea seevenja (operatie matematica) in fereestra de comand: MATLABBul va rotuma rispunsul: 2.4 PROGRAMARE IN MAT 24. fu 2.4.2. Insirucpiuni de inirare/iegire 2.4.3. Vectorizarea calcleior.... la urmitonrea secven't liniei este punet-virgula ace ultimul earacter igen fereastra de coment seriem urmatoarea lini: a=20-245 ‘vom observa ei in fereastrs de comersi nu se tiptreyte nimie, dar ca a figura 2ie, conjindnd numerele de lz 1 la 6 avénd incrementul MATIABuL va genera (stuns) orltarl Inecerental poste 1 pozitiv sau nega urmitor. Linia de comensi: ca fn exerphl O21) (50.249) va genera un (2.0000 4.0090 6.0000 8.0000 10.0000 4$.0000 4.80600 4.60000 4.40000 4.20000 4.0000 MATLABul are cfteva veriabile speciale predefinite, Acestea nu p umber (de exemplu: 0/0) acceagi valoare gi sunt folosite pentra a genera mumerele 4.0006 4.99005 2.1, Structura programetor MATLAB MATLABul lucreaza fie in modu sore prelucrath imediat gi tez gate, fie im programe continute ia fisiee, instrucfiuni MATLAB se numese figiere-m (au extens je de comands, situafie in care lvare a figiorolor de pe/ 1 de Gale se face cu funcjia .foad” si se apeleaz’ cu Yoad nume. fn care fo fon (ASCII sau BINAR) din ace! fst [— Ls = in directona! curen toast (deteades') se foloseste load dave-ascti clonal ouront elele tram Jister eda gin figura 2.2. de comenzi eumMg42) pentru w=1 rline.m: exemple de fier seript pentrs valewelarea am wel; G=LiPwe2); Anpl-abs(G) Faza~atan(imag(G)/real(G)) sintexa MATLAB, permit erearea unor faner MATLABul poste fi 10} cate si le completsze pe a aplicapi specitice 2.1.1. Fisiere script ript pol confine $i comentart(informatit inde program aferent). Un fisir Serpt este un fisier extern forest spectiv este editoru) aru fii prin faptul ch poate lucrs cu argumente (secven re pet fi folosite pentru rezolvarea unor probleme de analizt He de comenzi succesive, cu multe lini de program, 5: care er pentru lucral ix mod interact stra utilizarea figerelor-m cet ‘onal figicrului func sunt Localizare 1a nivelil ‘memoria caleulatonulai nu rlisén Script se prezintS exempta urje in fevenstra de coment: 3=[L IGP; means) ‘ya retum urmitonal spurs: io ‘prime lini @ unui fier fanetion este: 3.5000 Si se serie un fisierfincrion care Sh caleuleze rezistenja echivelen'a a unor Sunction{paraen_iesire}-nume_ finejterparcan irurare) ede fierrion este cuvantul cheie care declardfisierul ca numele funofici, edict numslo sub care se salveact fj re care trebuie separali prin vi neanteze dropte nett de iesire parantezele drepie au sens), far Param_intrare reprerintt paremetrii de intrare, care trabuie, deasemenca, separa} prin virgul, , param iesire Un fier fumofie care are mai raulte intr si iejni poste fide forma: Suction (x, 2] = sforatther phi, rho) acd Msierul fanci’on ou contine nici un argument de iesie, stunci prima linie poste avee forma: rssupuneny oh odin ie 10, 20, function pri a) fe pentru seviexee uni fgier Si se serie un program Mi ritmeticd a unul vector a 5B, de tip finction, cate st calenleze media : _ intrari, toate acestea trebuie 88 apart in exorplul de mai jos: Sofugle: Se creeacd un fisier-m (M-file) cul funetiei ce urmenzi si fe defini in prim mele medie care trebuie si aibé scelasi nume ie, dupa cum urmeazi: ta} = datate,0)se MATL oper pe scur,diferenta dintre cele 2 tipuri de fisiere MATL. rn deserise anterior, figierele-m soript si fiotion: “Tobelul 22. Prinsipsleke deosebici dinte fire series metion Fisicre ceript Figiere function "Ro accept argument de iifare gma rturneas angumente do iegre "Accepitarzumente ds nfrare si nu FURNES anncatedoiegire Opereazi.cu dae dia workspace Variable nteme sunt Tile ph ertideea bolton orexsioniear | jept Hiserul | ltele dodicate 2.2, Matrice gi operafil matriceale MATLADUl luce u sia, veto ‘oleana (I x 1), iar un vector este 0 mat MATLABIL ey de ap un bashers propane exe Icreaz miatriee, Un scalar este interpret ce 0 matrice = linie (1 x a) sau coleana (n x 1) mai ct. un De exemplu, operatonul de inmulfire a dows matrice A si B se simbotizeazt in eazul ‘ablourilor prin de date pot i: su matrices tablousi -matice CU tablouri si matrice sunt prezen Tatiowrh Impariea in dreapta este echivalentulalgsbric (@ ! b=), iar imninires In snga este echivalent a\b=4) b fn conchuzie, daci ZU impirjires 1a stinga (Z \ U) este echivalents cu expresia MATLAB: Pin Z0 Molar rcelor se fece prin une din metodele: sroducerealistei de elemente; ‘Generarea prin instructuni i func: Crearea de fgier area uel liste expl cucbule separae e (blanturi) sau virgules sopard prin sermnul clementele unei matrice sunt cuprinse inte paranteze drepte. in spay 123 me A> [123349 6,7 89) sau A = fl, 2,3:4,3, 0:7, 8,91. 4 1 4 78 nia determina direasiunea une matrice A gi lungimea acestoia, se uilizeszi funetile size (4) si length (4). matricei A se ealculeaz®, Mati 8 izénd functia sum), i objine rezulatl: a ans = 30 36 2 66 1 96 102 126 150 AMA 149 16 25 36 49 64 BDbah ale MA Cele dous iceale genereezs rezultate diferte, in eel dev doilea caz (tab ite celor dowa metrice element cu element (A.*A\}, 2.2.4, Calcule cu matrice, Generarea matricelor in matte domenii ezolvarea matricealé a problemelor a condus, osibili extinder i deja euncseute la damenii mai et de funcji pentru utilizarea mati |. dcterminantului unei matrice se fice cu funetin det ar funeta inv fora sia fi 2 \3 4 nversa acestei matrice, ulzand instuefiunile Det et ts 2 | 2) we calculeze determinantal M= dor), N~ inv(B) vom obfine urmitoarele rez ind x= inv(l)b, Exemplul 2.4: $8 se determine curs ‘ensiunilor sunt 36 9 ic de ordinul 3 deform yl 15 19); 9 12 20 direct 9 12.20), U=[10 15 12); i MATLABul genereazi urmitoral rezultat iE “26001 1.2807 14737 (Ceca ce inseamns ea) J = 3OADi dy y= 12807 ASHI = LATA7 A uMATLARAL 2 i adaugdm 0 rout rntrice, de exernplu matricen B, acest hem se tind comenda! B=[B; [5 6]} tuk: B= oe) a4 56 . menea, MATLABul oferi gi fecilizaten de « extrage o submatrice dint-o mateize, stu iam a matricei, femeniele matricei A, interprotate ca'0 singurd coloans, -5 512, 4, Oale veetontlul are: Cuseventa MATLAR uy V=[2473510}; a) 24 i ve genera o mate M02 wel ‘cee 1 0 maine plat Ns ord je: Cu secventele: M=zer09(2, 4); N= randn(t, 4) in rezaltaele 0 0 000 000 N= 1.2316 10556 1132 3703 0.6353 0.0860 -0.32: 0.6014 -2.0046 1.230 0.5512 -0.4931 -0.631. 1.0998 0.9620 -2.325:fe MATLAR 4e pe diagonala principals egele eu 9) space genereuzA un Yector cu pas linia, far flmefia fagspace genereazi un vector ‘min: past de esanitonare: mex Se genereuza numarul de elemente ale vectorului rezuliant: N=. este omis, stunci valoarea acastuia este consideratéepald o De ascnenea, se poi xeners vector! cu pas logaritmic, exemplul de mai jos Bu: S8 se genereze un vector eu N~ 5 clemente distibuite log 1041 Cu sintaxa = lagspacer-2. 2.3) Se objine rezultatu: 0.0100 0.1000 1.0000 10.0900 100.0000 2.3. Operatii ¢i funcfil matematice uzuale Pachetul de programe MATLAB confine numeroase func pentru operetii matematice fundamentale gi pentru prelucrares detelor. Aceste operaii matciatice se refed la cal exponentiale (exp tale (cf), integral #4, Numere complexe 5 Priacipalele fone MATLAB pentru manipulees murrerelor complexe Deserierea hunciet Caloueara vaoaren absolut (amplitainen) sau nodular argument ewe pares Return’ para inaginerk a num ia mural complex comin cin expres uy + joa 8) 9-72 deforms +4230° Ze ure Se serie un fgier ZI=S+0%, 224084 £1 9-24 MATLABUL 4.3.2, Functile putere, radical, logaritm $1 exponential MATLABul dispure de dous funetit pentru ridiearea la pow2: pentru aridicacifta2 Is puterean (2") 2, A:pentrse rica un aude « fa parorce n (a?)a leazA exponentiala (e), funofia log si fogJ0 celeuleaza loge functia ayrt calculeaza radicalul de ordi poate fi o matrice, cuz in care se operears Exemplul 2.8: S& se caleuleze puterea disipati aacestuia are valoarea R=1l MATLABul va gonere urmétoral rispuns Colurans I through § Of fn @ Colurmns 6 through 10 o 0 0 4 Columns 1 through 13: so 100 0 40180 Colurns 16 through 18 360 6401000 Coloanele 1-6 reprezin:& volorite curentului, colvanele 7-12 reprezinca tensiunea, iar coloanele 13-18 reprezinti valorilecorespunzitoare puter disipae in rezistor. 2.3.3, Funotll trigonometrice Urigonometrice se apelea74 cu sina: *nume_fimctioterguanent) ste numele uneia dintrs functilletrigonomeitice prezentate in tebelul arguomentil ¢ste valoares pentra care se evelueni fine, iar x este voriabila in caro 86 rotumewd rezultatul, ¢ folosese operatori specific tablourilormasriceale ‘Calon Calcaleart arcangenta una argui ‘aan “aan plul 2.9: a se caleuleze funyile igonometice drecte sins s tangent) si inverse 1 gi sretangent&) ale elementelor vectorului V=tal4 1 2/2 2x-w/4} re: Cu seeventa urmitoare: V-[pll 1 sar(2}/2 2p /s A= sin(¥), B= tan(¥), C= aco), D = aan); lace a a7071 0.8413 0.6496 -0.7071 7 10000 4.5378 08843. -L0000 oe 0.8675 en) 0+ 2.38011 b= 0.6658 0.7854 9.6155 1.3909 4.4 Caleule numerice cu polinoame: lai, edie pentru o ngusi valoare aoe foi Objintndu-se rezultacal: f° 153.0000 -1.0000 2.0000 103.0625 218.0000) 3. A treia meted consti in ut polysal. Aoeasth functio evalucazt 1 este adevidraid, se exeoutt tniotdeeune grup' jek 2 ote adevdratd, se execut’ grvpal ia logicd | este alsa, se eve a grup Togici seu operationali (abel imensiuni egale pro LOH xn [-2012.5 3: J> polysalip. x) nent cu element, Ace re se compara, cu elementele fale. Rezultau) obginutoste acces can exemplul anterior. ‘roots ealeuloazi ridte poly —calcuiesz’ coetivient yon cu récciile date polyder ~ caleuleaz’ polyfit- apeoxiniea2A un sot de date cu un polinom ée gredul n residue —descompune In fracti simple raportul a dou2 polincame. 2.4 Programare in MATLAB. Instrucfiuni i funcfii de control Programele MATLAB tuna dupe alta, cat o condi o 2.4.1. instructiunt gl functil de control Instructianea for este folosia pentru repetarea tums de or, Un contor do pres, cin cont white ste 210: $8 se serie un program care sk ceserie utlizarea_ instru 2 Geelt 50 se treee de instrctiuni, dack expresia logic’ es! inch expresia logic este falsi. Forma generala a 1a gencrell else, dupa insiructiunea enc,tus ale NATAL Dect expres vdevirati, se executd grupul de insrucfiani A, lar dack este Fels, se execla grupal de insteuefuni B Dre 8x<2 Exempial 211; Se di functa f(x) =|77 > Si se serie un program MATLAB, vat!) Batyxsd fel care 812, 25), isp) Recelvare: end yee? 216 ™ vart var2 lee 1 5 2 feared end 2 20 4 Tnstrucfiunea repottvd for permite repetarea wou grup arumit numer de on, Are urmatoarea structurl general este o maitre, un vector sou un scalar, iar esie MATLAB (de exemplu A= inital: pas for webuic respeciate urmetoarele repuli 1. indexul buclei for trebuio sf o variabils; daca expresia exte 0 matrice goal, bucla nu se execu; se va trece la urmitoarea se exeeutl © singurti dati, eu indexul dat de ucla se executi de atitea | avdind valoarea ogalf de usmaorul elemental ice, indexul ve aves In flgeare iterajie valorile continue cere so uilizeazA pentrarepetarea 6 loare tilizatds ia timp eft 0 conditie specificals este adeviratt. Forma general a a I pentru a defini expresia, ea ests umntoarcs: while expresie ‘grip_de_insoru end Ducla se exeoutt de: grup_de_ instruct break sc ulilizeazi penteu a ies dintr-o bud ‘Se wecomandé s8 se wilizeze, dack o condijie de ercare este detect In interiorul unei instruetiune Inceteaza execu cicluilur for gi while. cere calouleazl sume ‘Sobufie. 0 variants de program este urmiteare: 1.4.3, Vectorizarea calculelor x=[5 2-9 10-1 9-1); LABal prefera oper le cu vector seu mati sum=0; kel in aceasta, creseind viteza de rispuns Je x(k)
au fost insumate primele trei elemente, al patrulea element, neindeplinind eondifis impus, 10..01:10: N=lengtl 2.4.2. Instruefiuni de intrare /fegire (comena)) despre anumite mirimi de intrare din feveastra Citeya exemple eu estfl de instrucfiuni sunt redate tn plotty) «de mai sus are versiunea veciorirata: lo inteare sgiee 1°0:.01:10; y=sint) piot(ty) Tnstrucfiunea Deseriorea tnstruc iil imp de executie a co ‘Break ‘Dares Semtnusreaexceutirlbuclelee for Gwe ea vestorieath) isp ‘Allgeara un tex sau 0 matice ‘echo Ajeastun fier eu exteniie mie tinpal excl ‘error At nasa) de ereare Format | Cowart atigarea une marin dees Aigea exe Pomile oirine deintere defini do wliabor peezenta grafic o spirali, ne ptem imagina cl avem it 8 constania in jurul unui cere- Dac® miycarea parametric @ acestei misc poste fi. implement secvenitfor m= 1.201 etm) = 2%p1".01 40-1): afm) ~ costeta sala) = sin end plot3(%, 9.3) in)jiatin) = ofr): ‘ack fnlocuim bucla for cu operatii matriceale, programul de mai sus are versiunea: 6° (0:2.01:2) 92 tpl: x = costo): y = sine): = =e; plotite, ¥,2) cost ea, prime seevenfi necesti un timp de procesare mai mare decét in cazul al (versiunea matriceal). fein care nu so poate veotoriza o parte din pr cexceufie, se procedeazi la preulocarea unor vector fn care Vo De exemplu, incluzind o prima instructiune de presloeare ‘se exccui sermnificatiy mei epede Explicetia const in ‘si redimensioneze veetorul y la iteratie ‘Dact CAPITOLUL 3 - Cuprins a ee ee ALCUL GRAFIC. REPREZENTARI $I FUNCTI GRAFIC {AREA SLCONTROLUL SALANINATIE, (US INTERPATA GRAFICA aTERACTIVA (GUD. ae3, Calcul grafic. Reprezentari si funcfii grafice 3.1. Reprezentiri grafice elementare pentru reprezentereagrafied, De asemonea, dofine jerelor de dete, ase Funct ioteet de functi, at penta gonerarea sraficelar in eoordenate liniare (bidimensionale »-y) 2D, cét si pentru generarea graficelor in coordonate tridimensionsle (3D), Repr punctate, de eontur ete.) ou bare in tept de asomensa, eprezentarea grafich 4 suprafejelcr. MATLABul permite si personalizerea graficelor (a‘isarea tilului, denumirea t pe grafic et.) ediugnres une’ rojele pe grafic (gril) sau creams i sau creand . prin combinarea celor doult metede de mai comenzi pt. crearea prafcelor, iar apoi y sunt trasate vyectonul x; © Dack xo un aumir complex, atunci plot (s) este cchivalent lottreal(e)smagl De exemplu, det x=[03.76.16.55.83.6): Comanda plots) ‘ya genera grfioul din figura 3.1. (corummand window): 1 0:0.05:4: y=6 * expe? “1 Linia de program de mai sus va genera graficul din figura 3.2 Fig. 22. Reprezentrea grafic Tn everdonaeliniae a dot veetori tyFig. 3.3 Reprevsrtrea grated atensni fone ds tmp a ur circuit RC se pot reprezents ‘rfc a mai ma pentru a face diferenja. As ic de b7 cu culonre rosie (¢ de Ia red) va fi reprezertat® cu culoazea albesiru 3.1 Tipu de simbotur elon Marchere | Simbel | Culoare ‘Simbor sea = [Alana ney E Tntrerupté | — Els z Roye (ied), 1 puncte e2te 2 | Verdo (green) Linle-punct |, punct Galben (yellow) Tamutgit_| x | Negru (black) k Mov (magente) at 3.4 reprezintitgraficul generat de secventa ce program de mai sus. Ln regi staionar sin Reprezentarea grafic In coordonate logaritmice | polare in reprezentarea graficd in coordonate logaritmice sau semilogaritmice, so utlizeaz le loglag, semilogx ti semilogy. Uiilizarea acestor funcfi grafice este similard cu a celor in paragratul anterior. Deserierea aeestar cemenzi este urmitoarea’ + loglogts, 9) sealeaz8 ambsle axe goncrind graficul logaritmului in baze 10 (logi(s) vs lop)oti 47 srafiea in coordonate polare se face cu funetia polar, si se apclouz le urmatoase: Polar (theta ro) sau polar (theta, rho, ‘lnie tip’) a $i rho sunt vector feta find w taulian’ iar ro reprezinid amplitudine Exemplul 3.3: Se di fisienu factorul de amplificare (gain) a coordonate serilogariimice, ireevenja v freeventi i liniart pentna celor dou axe reprozeatate. inte grafic tn coordonate polare functin fls)=sin(29)*cos/24), de timp t=(0-2n) cu pasul de 0.01 Notupe: Cu urmatoarea seeventa se objine graficul din figura 3.6: 10: 01.2%p3 Tabolul 3.2 Frecveni 20. 40 30 100 Lo in(2¥4).*e0s(3%)polar(,) Solute: Se serie urettorl figier sept YiRepreceniarea grapes Bod, F-(20 4089 100 129 gf 10.3 iter Digrama Bode pt, un 1012000 15600 20000), 32.30.10 3}: semilogx(, ) ‘),slabel( Freeventa (i), yt el('Gain (aB} Se obtine erat Functil pentru generarea graficelor. Reprozentari grafico speciale | MATLABal confine © familie (un | le dint ele sunt descrise de tabe eal eraficd cu bare se face cu funclia bar si se apeleazs fare trseazi an yector de bare cu element vector de bare cu elementele vectoruluiy Ia locale spect lic ereeazi un grafic de bare vertical, in care valorle veetora imea barei, iar valorile vectocului x sunt folosite pr. a etic entarea grafied a semnalelor discrete se face ou finetia stem, sub forma unor In extromitetea opusi axci. Se apeleazd cu Sinlaxa stem) Sau stem(x. trepte sunt uilizate la reprerentares diagramelor sistemelor aumerice de re $i preluerare w area grafick in trepte se face cu functia stairs, care vy)1 gencrre Descrlerea func ‘Genereazt un graf bidirectional cb) Traseaza un grafic cu bare “Trassezi o rejea (rid) ce lini pe prio “Traseaz’ grafico histoaramé cu bare Pisieari coordonstele uni grafic (daca se doresie reprezemarea 1 aceeayi fereastt) reah Traseasl grafico rejea sub form de plas Tompass | Raprerinit grafic vectori soordonate Hiniate Siairs Genereaza un gr ‘fem Raprezintl grafice nub forma Tae _Exemplul 3.5: $5 se reprezinte prafic semnatul discret (in trepte) al functioiy sings). Recolvare: Cu urraioares secyenyt de program se 0b grafeul din figure 3.7 20:.2:63 sings): stai(%, 9) Fig. 2. Reprezentarea grafic afr fei sin(x),lizand fureia MATLAB stats, Caleulol si reprezentorea praficd a ‘une dintre sintaxele: vectorului x, bist 1) si his, 9) — calouleaza si traseazd grafic histograma datelor yectorului x tu abs specificate de valorile veerorulu y. Functia compass reprerints grafic veck de coordonate, Se apeleaza cu una din sintaxcl ruminal complex: fogramelor se face cu finctia se apeleaza cu = calculesza $) traseaz’ histograma cu 10 seyinente a catclor eniral de coordonate in origines sistemulu ass(c) sav compass(s, y), unde z este 2x + iy, ar (x) 91 (9) sunt numero reale (proiestin vectorului ps abseist gi ordonett. 377 St se setie 0, 20] ev x=50 yal figiee funtion eu mumale test. sjimetion y~tesi() Jenin: Cusecvenja urmatoare, serist in fereastr de comand: fp ne reprezentarea grafict din figura 3.9: lest, -20-20), 50); gridSolute: Se serie wn fi X= 0:0.01:20; 91 = 200 *exp-.05 * x) tsin(s): 92 = 08 exp(-O.5 *3),*3ln(10%H); coma care separ cole Yadoudh ase fionat cu axa y pe embele % pear lnscriplenarco taal $ave! x i; fcul din figura 3.10: 9.4.3, Reprezentiri grafice cu axe m le pentru reprezentiile grafice cu exe m ple itera fay de eelealte fa ploy geneceazti un grafie cu 2axe y (pe ambele part), st se apeleaza cu una din sintaxcle: in ploey peru etichetarez amber a y plonyy(el, yh, x2, 92) seu plotyy(el, yl,x2,y2, function”, ‘function2’) rafc, pentru ecelasi set de date, o sealare ‘de caractere fisnction, poste fi inlocuit eu orice Functie MATLAB ee accept sintaxa, ‘ e, cu dont axe x gi et dou « fion(s, y), cum ar fi funofile, care genereazd reprezeniari grace: plot, semilogy, tale se pot reprecenta pe acelasi grafic mal do scalare proprie pentru fiecare axa (exem Se pot crea gral ind partea dreaptt gic2e do sus a graficulu, peatcu o 1 spate stings sicea de jos, pentru cealalipereche de me cy. 2, p2) reprezintl grafic vectonil (matrices) x1 funete de yr, CU axa Y_ Inscriptonata pe pactea stanga, i eu axa y pe partea dreapti. Comenda plopy(i, 91. 32, 72 ") uilizeazi functin fi pentru a reprezenta grafic setul de date pentru axa din pactea stinge a feresiei sl functla function2(s2, y2) penita a uasa grafic seul de date pentru axele din parte drespra, mplul 3.9 Sa se realizeze un program MATLAB care genereazi un grafic eu dous axe axe y rep bxemplul 34: Si se repreime pe eels gale, tplrind wey pe ambele ple, dow nd somanda poi ca functie profi,‘Color’, none’, Xcolor’, k, Yeolor’ 6); Hosa ‘aloare ov aa x deasuprs feresteisicu wea} pe parton Vadreopits 812 ~ linc(x2, y2, Color: Parent ccd) Fina care deferaj inte axele eelor rfectos color 2 axe. (ex. 3.9). seeveria urmittoere de Deoarece, setul de date este complet dife i umfice. MATLAB! ofera postilittea supt ‘ind suplimentar, fats do exerplul pre emits 292) ‘Varezulta graficul din figurs 3.12 cu axele celor dous seturi de dete idenice rears ume rele de axe idee 9.2. Reprezentai gratice tridimensionate (3D) MATLAD plod exte 0 finctie analoaga finctici plot, cu diferente c& repre i stati tridimensional 3D), ime, fanelis plos3¢x, y, 2) gencreard © coordoniate sunt clementele celar tei vec i dimensiune, etunci fanctiaplor3(X, ¥ i tridimensiorale cbjinute din cele teei eolosne ale mat Daca X, ¥ $i Z sunt ti gener un grafie de pective.IX, ¥7 = mesigrii-2: prota B= MtexpeX/2-¥/2); Zh gridon Fig, 314, Reprezentaea grfies in 3D a wel mntrice de dimensiuni eye usliznd Zaneia mesh 12; Si se reprezinte grafic ance Z=X*exp(-X7-Y?) ca suprafays mes, mesh e contur (mesic) sca suprafai cu plan de refering’ (mesh), Selufle: Cu seoventa urmvitoars se cbjin reprozentile grafice din figura 3.15. [XY] = meshgridl-2.0.2.2, -2.0.2:2); =X texpX!2-¥.°2), sulbplot(131) mes!S,V.Z), subplot 132) meshe(X., 2) subplot(133),a1esh206¥Z) Fig 3.15. Comparaje tre reprezentre grafic a fei de func mesh, Reprezentarea graficd a suprafejelor se realizeaza ent 2 putea fi reprezenia sie Grafieele generate cu funcyia surf afigeaza in ace fejeloreolorate, Se apeleazd cu une din sintaxcle surf), sucfX, ¥, 2) seu surf(%, , Z, ©) Functia swr(Z) creaza 0 suprafia tridimensional alcatuita din componentele maticel Z ind x-Lin 5. y=I:m, unde [m, a] ~ sie(2), Z precizeazA ealoaren s inlkimea suprafeji, ek culcarea va fi proportionala cu inlfimea supraete.in azul preced rye. Dac X si ¥ sunt 2). sprafags tridimensional ca i subploW 320) Figura curenta (0-2) ereaza a cova fereastra pentrafuresa cos) pe prina lini sa db “eeoloan 2, 3), plot{x. w) 95 ereaca a rei freastra pena feta tans) pe a dona lini st prima Meoloana Seobjine graffeul din figura 3.17 Fig 3.16. Roprozentare gratiel @ une supraeye 3.3. Crearea $i controlul ferestrelor gratice Bul are dou Ferestre grafice de baza: 0 feeastra de comand sto fereas ira gralied ponte fi impAmtiié in mai multe forest. De asemenea, MATLABul ofers ea de-a putea compara mai multe figuri sau grace prin crearea, de exemplu, mai multor ‘refice, in ferestre diferite, pe aceeasi sigur. Funcfia subpler evecezs 91 controlesza feresirole unui grafic gi poate fi apelati en una din Fic al sintaxele: p) seu subplot). subplots¢ fereast poate fi se poale modifica (schimba) pezitia fecareie, ind comand off, se poate sterge cricare dintre graficele cnrente, dar fereastra riméns jrmatoral exemy aranjate pe lustreaza gut coloana, De asemenea, este prezentati 9 mou st pe grafic gi coloraren acestuia pe acelagi le efigere a Exemplul 3.15: S& se repr sata deasupra, sé se ageze a doua fanctis z= x" Solu ipplor 21) MATLABului Alte con lose —inehide fereastra cu figura curenta, 3.4. Animagio Aupt care pot fi repraduse/apel fis mo etframe modificand de moria necesard, sub forma de matree, pentru 2 nul le timp, eu o anumitt frecveni, functia getframe , care este returnaté printr-un vector coloana, iar Funct emplu, s8 presupunem eX dorim cestIucru, sunt necesari urm&tor + dterminarea parametilor coustioi ce deserie curbalgral de tim, In cazl nostra este vorta de parametric eremplul nostra tebul de ‘penevatea unui grafic 3D la dif wsateus(theta, y=a*sin(theia); e=(I+A teos(wX(e-l)) "theta; ere, DYiaebs(f-2 2-2 2 0 40%pip) grid %generarea mul grafic 3 Siting Miss) =getirame; hacia getframe rottle unui SRA, etm arf regulatoare/controllere, compensetoare et. UL ate dou pari componente © GUL design: esie 0 biblioteca cu blocari destinate .pentru a face ceva util”. De exep! 2 reprozeata grafic rezultatul unei simul ink saw aun fisier de date, Pink a workspace, dup’ de plotare, cum ar ‘care se raseazé grafieal, dimensiunea acestela,c Figuri et, CAPITOLUL 4 - Cuprins sximarea datelor prin metoda oslor rua mic pa rafiesce interpolar’ si aprozinare TRANSFORMATA FOURIER RAPIDA (F. interpolarea gi aproximarea datelor. Analiza Fourier MATLABut define © biblioteed de functii si unele (teols) dedicate anatizei datelor, si renrezentarile gafice interactive (GUD, metode de statistic8 descriptive, costicinsi de corelare, interpolage sau filtzace a datelor si analiza Fourier accepti ca mir de intrare doar vector, iar altele accept doar mi matriceae, Dac fsierul de date confine mii realizate separat (independent) pentru fiecase colouns. Ast ‘de exemphi, maxinal unoi matrice, cezultatal va fi um veotor rile mexime ale dateloe de pe ficeare caloand. care confine 4.1. Importul $i exportul figiorelor de date snizeazi mai malke modalitifi de a importa sau exporta figiere de date din / seu standard, Datele ext sunt in format ASCII, jar cele ‘nu pot fi vazute ini-un editor de text, Formatul binar ard editoral Import Wtzard. ei reeanoagte Accesind fig plasate ce Funefia Modul de Obs datelor_| __separars Toad | Numeris | Doar prin T Tmportal datelor spit eoread 7 Tmporl datclor i Tinportul datelor Exporul de date ‘nead | Nameric ‘save | Numeric spatia Gary] Nameris | Doar spaiie sau wblou smatriceal Exportul de dave Jornaf | Avfaboue | Once caracter Expoiul de dats de MALAI & 4.2, Prelucrarea datelor si calcul statistico MATLAB fe sau cele care nu indeplinese cexemplul 4 “abel 4.2, Funoyi dedicate ex + sti gi prelurarldatelor Funegia Deserierea funstiel ‘min | Determina cea mai aie componente (minimal valoslor unui vector sau matrive max Defermina componente maxima a unui vector cau a une) matiioe mean Caleuleae’ veloarea mecie pred Caleuleazl prod want ‘Caleuleazs sama sort ‘Yeotor sau mutrieo in ordine ereweitonre std (eat ahaterea standard tie Calonleaza diferente dintre nummere suecesive tage Calculeazd integrals Tolusind metoda tapezelor Exemplul 4.1: Fie matricea A=[9 1000 4 8% 16.5 5: 3.27 1]; St se Solugio: Se foloseste urmatoarea eeovena: m=meant A): Sovalsarea medie slgmastd(A); Meabotere strand In plrsizetd); eonest, 1); % genoreaca 0 matrice coloana cu toate elem distmabs(d-etn); mcond=dist<3 "sigma: generat omarive (3x4) cu toa Y=A¢, find(allcond)) colins=p-length(indallimeond)) ick veriabil celinO (ca in cuzul nostra), matricea Y va fi identic’ ew ina nici o coloans. Daca Y¥ 0, atunci coloanele vare mu indeplinese matrices A 42.1, Derivarea s1 integrarea numerica a functilor lcgrala funefiei ffx) pe interval [a, b] se exprima cu elajla 4.1 de exa ox, curbs ffx) si dreptole xa gix =,s= freon ‘© aproximarea functiei de integr aproximarea functici x) cu un h See 2 vessie aS rsaimassanla8) 31420 + Yu tot Yaw) Unde n= (0-2)/2N =x. 70. Pu MATLAB pentru intsgrare numerics sant prezentate tab ‘bell 4.3. Fanefi pen Funcgia Deserierea fune{ic ‘quad Caguleard intograla prin metoda adaptivs ‘quad? | Calculex7A integrala prin metoda adaptiv-reew cordinul 8 tape ‘Coleulenat integra prin metods trpezalor Funct quad si quad® se apeteaz’ cu sintaxee: £ este mumele unui figier ‘admisi dintre 2 pasi conseeu i$) mace ~ controlear§ afigarea ja mapz poate fi apelatt eu uns dint eale dous sintaxe: 2° wrapelX, 1) sau Z = traps) seolagi nur do ste o matrice, Sin(x) pe it ‘Soluge: Cu urmatoarea seeventé se abyine renalttul cent X= U-pi/1O0 pi: V= sin); 2 = trapel%, Y 3: Uiilisind regu ‘y= sin(x) pe intecvatul (0 7) ie: Se seri un fgier ~m ds tip seript(xémpsomeraps mi) cu seevente impson ji mctoda tapezelor, si se calculeze geometrick a derivatel inte-un ponet, roprezints punta ang | considera, ia MATLAB pentru derivare este diffi poste fi apelatd cu sintaxele Y= dUM{X) sau Y= difiX, n) sare ¥ = akg7%, 1, im)Unde on reprezints nr de i remplul 4.4: 88 se aproxineze derivate numeric a nei funofi y(x) pentra X = Y=12.6.3.5.9, 12) ab aif Y)/ ag Cu urmitoarea seevenji MATLAB: N=(O 1234, Y= (2, 6,3,3,9, 12] 2 = dO) B= diff) 9 dy — W~ dif P= difffX. 2) Se retumeaza rezultatele Be eee Ww 44043 P= 0000 serie un fisier funct izand instructiunea for, care 98 realizece ing o& X gi ¥ sunt acolecgi ca si in ‘exemplul precedent, Solufie: Se serie un figioe funtion, eu numele diffnan, cu urmitonul con function aY ~ diffn(X, n) dv =X: fort= ton y= ais: end Dupi rilarea fgierulai fiction diffnm se tasteazi in fereastra de comand urmatoarea syrdig AiG) J. doc initial vector X gi Y au fost defini © eeuarie diferentialé ce ordinal 1 are forma: ay p= B= (x,y), 90 = 9 Y CY IO) =, Unde x este variabila independent iar y este sb)= (bay a ‘unsfile MATLAB pentru integrare numeric a couajillor diferenjale de ordiru! Funejia ‘odea3 ul 4.6 [2], $4 se integreze ecuatia diferentiala y° = 3x° pe intervalul (2, yC2)= 0.5 gi si se reprozinte grafic Functiarozultanis. Solugie: Se sotie un figice fun yn 3%e'2} de comand sau, [oyn)ode23('gh ya=x3-7, leita, yn, Care returneaza reprezentarea grafea din figura 4.1:diterenjele + y=05 pe 2}, cc conditile inifiale y(0)~ 0 yiy'(0)— 1 sind ef y ~ sins) gi si se roprozinte n= )=ydm: yp(2)=y 1), % derivata de ordinul Care returneass grafieul din igure de m: ‘ig. 42: Furia prima deriva a ccusts diferente y"=y-0, 43. interpolatea $1 aproximarea datelor temolaree unui set ‘esupuniem ca dorim si estimaim valoarea y(x) pentra 2 puncte de eoordonate (x), y ede x) JECexp 2a ay periodic sau invers. Dace g() o)=gtttnT,). Une Ty este peroade sare ea er Ft ig SUars 2 th} {a ese poate exprima prin rela oong fel so 21) nen(—j2 st fy pdt (B22) 4.4.4. Transformata Fourior rapid (FFT) ‘MATLAB pentru calcularea transformatei Fourie discrete (DF) a unui vector x, ide (FFT) este f(x). Funcis (x, N) ses celunine N (ou panha gi genereazai un seranal in leze gi sh s0 reprezinte grafic ampli nui semnal) = ji. b) SB se reprezinte pe aczlasi grulie faze yi armplitudinea “figure, oubplot 211), plotifm), yiabel (plot(f "180 / pl), xlabel(Precventa (Hz i sl | i | " | » Fig. 4.10, a) Seal ach fii fhval smal pot fi reprozentate pe acelagi grafic MATLAB = bode, cate afiyeazd raspunsul In frecventa al gram Bode), Mai multe detalii vor i prezeniate in eqpitolul Siparagrafal 3. notion ears 58 calculeze transformata Fourier repic *50%-+1.5*sin(2%pI* 100%) 4sin(2%pI°200"1+0.S*sin(2%pI*330%) si care st remurneze emplinudinea si faza S8 se reprezinte pe acelasi prafic amplitudines si {azn funeti do froevonta ‘Solugie: Se serie urmatonal fisierjimerion eu numele testffe function ff. X]=testft 1d AbD Stin(2 tpi subploi(311 Care returneazi grafiew Fig 4.11. Roprosentscea grafic a vestoitor aul fuck yeneraficn funy gf CAPITOLUL 5 - Cuprins {CUITE ELECTRICE. REZOLVARE, ANALIZA, METODE DE PROIECTARE AO LECTRICE DE CURENT CONTINU .. circuitelor in regio stagionar. 51.2 Caleuld tensiun ¢ de Ga inregim stajlonar. 5.2.2. Cireuite de curent alternativ RC. Bi = 5.3, RASPUNSUL IN DOMENTUL TIMP SU RECV5.Circuite electrice. Rezolvare, Analiza, Metode de proiectare slobal tori Voriajia parametcilor unui electrotennied (Teoreme 8 prin aplicarea teoremelor si legilor din etc), Teoremele lui Kirehoftreprevint, lizate metode de projectare 5.4. Cireulto electrice de curent continu le conexiun de rezistoare si exemple cu astiel de circuite de programe MATLAB. Fig. $1, Ciruit ety doc pony exempll $1 (Cele dua ecuati po ft aranjte into formt mai convenab uu uo A eer eC) R R “Tensiuea (U) care cade pe rezisten de suring (Rs) este data de relia: Gay =) din figura 5, le modur. Dour dintre ole se prezinia in cole co urmeazsfiemetion F=L2iu) global r 72 us=3: i=(us-u) (rf; De asemenca, se moi serie un figier setipt cx numele .TestL.2” care trebuie apelat dupa ea fiserhl funetion L2, cu seevena de mi jos, objinéndu-se acelog grafic din figura §.2 sslobat rt 2 11 = 100; 72 = 100; 0=0:0.01°5; SLI (uy): I2=L2(a): ‘figure, subploi(121), ploit, U1), gridsubpot 12), grid funjie de eurenl din cnet b) Puterea disipet® pe rezisenta de sarcind se poate celeula si reprezonte.grafie eu urmatoarea secventa de program (putereadisipata.m), wtilizénd ect 3) kde fiser scrip ealenleacl transfer! maxi le puteve spat pe rezktenta de sarcins I r= 1023 72 =0:168:5063; 1gth(r2), Séeomponeruce vectoruld 12 si aroaStogr se cole piterea diipat fort=th pHI~ (Gost 2D"; end srea disipata pe resstenta de sarcina’): 2), vlabelP 2007) pletr2, p2,72, p2, slabs MATL AIS a 8 Se obfine Fig. 33. Puteres cisipatt po rezstonga de sre Repreventerea graficd din Fig 3.3 arath ok puserea mas 325 W 25x10") si spare in jamal valor de 10k Fig. $4 Circuit! electric dace peatrnexemplee $2915. legea lui Ohm, puter serie urmitosrete ecitaliFisferul soript cu implementarea matieei (5.6), circuitului din Fig, 5.4, are urmatoarea secventa de program (calcul Calcul curentilr A=[190900:1-1-5000:0 1-10. Use 15:6: 10;0 0 1 0-20:000 1-1-1) :0:0:0); Ul=A | Us ‘Aces fisier va genera solujia cizuituluieleetic ein figura 5:4 3.0000 30178 0.0392 0.0395 0.0295 ooi0t Coca co inscamné c& Uy ~ 5 V, Us = 3.0178 V, Ur = 0.0592 V gi, ALL= 00101 A. 0.0396 A, [= 0.0296 Revolvates citeuiteloreleetrice no poate face gi prin (de contur). Prin aceasta metod se pot calcula euren} rospectiv. Accesif metods uiilizeaza Teorema & doua a lui Kitchoft, pentru serierea \dependent de cou i care se scriu ecuafile caracterstice penteu fiecare ochi de ree Forma generel# « unui asiel de sistem de ecuati este dat de relat (5.7): aca Teoremel carentitor ciclich in ochiurile de refea ele eicouitu Zy Ab Za ly tnt Figel lag tooe Dy LP Zar ly to | pint ka n care urmoaza st int suma algesrica a 6 6.12) hi MATLAB eurentul se poate calcula uilizind una din comenzile urmatoare: I= imvZ)PV saw = ZU, jcorema curentilor de coatar, sf se caleuleze curentul (I) din figura 5.5 gi pterea (P) furnizata de sursa de tensi sR, = 30.0, R= 15.0 siRy = 30.9.Pig. 55, tui elect rei th punts peneu exemplul 53. continuare se ser ecuafile corespunzatoare fecinul ochi de ree: 40: —10-1, ~30-1, =10 chial (1) -10-4, +302, ~5-1,=0 30-1, “5-1, $65-1, =0 in forma matriceala cc 3) (5.15) devin: 4) -10 ~30)[7,] fic 1030-5 ]], [| 0 feornnnsnt5.16) [-30 -s 65 | In] Lo Programa! MATLAB pentru ealcularea curenil fnt-un IAI G12); Fear ene pris rectitena RS forinefCrental prin resictond Rd cate: 8.364 i, br) Medea P= H1)*10; igutcre fur SorinafPaterea furnzata de 0 s MATLABul generea7 urmitoral rispans Curent! prin reistoral R4 este: 0,037 A Purevea furnizaia de 0 sursa de tansiune de 1OV estes 4.7531 W Prin aplicares acestel metode, dacd cireuitul respectiv confine N wuaul dintre cle ca refering, vor rezulta N-1 ecuatii din care nodurilecircuitului respectiv. Dacd notien admitanfe dintre dows nod lc dintre nodur: se pot serie sub forma: Yr Uy thy Oy tat hg Uy = Us, Us, Up sunt (cha surselor de curent a nodului x. is (5.17) se pomte serie sub forma masricealts EIssn (618) accunil (518) ese (N= BT Leena (S19) Care in MATLAB se poate apeta eu unt din sintaxele: U= iQ = 1/Y= 10 entra celeularea tensiunilor unui Tanodusiuk Mote te pete 10 aie - 00h Ww Noll U-U, U-Uy 59, 10 20 Nowel2 Yet Ye ist Gg 62» 10 50 40 Node U,-U, _U,-U, ee 2-2=0. (5.22) 20" 40 a {n forme matriceala eouajile 5.20-5.22 devin: 1s 01-005] [U,] [3] 01 0145-0025} 0, }=| 0) 15.23) =0.05 0.025 0.075 2] Fisiervl seript (potentialdanoduri.m) ere calculeszi sistemul matviceal de ecuaji (6.23) si care genereszi velontetersiunilor la nodur are forma: eh Sodcest fiir caleulezd tensiuie fa rosurt 1S-Dul 0.05; 0.1 0.145 -0.025;- U=in( Us, U2 91 U3 sent int analiza circutelor de curent contin in regim tranzitoriu se fe figuia $7. rent tora] Teoremel lui Kitchoff penta = 0,24(0) = 0 orn5.24) 1528) rome ~e domeniu timp al unui circuit RC, sau alfel spus, tens reprezinte grafic tensiunea (u(0) la bomele eondensatorul lor ale rezistenfei =10kO5iR= script (RCineareare.m) cu urrntoral confinut: 12-10e3;tai2=c¥2; u2~10*(1-exp-thau2); staudmetrl; 18 =10¥(1-expt-tha3)):Tig. 5.8, Incararea una contensaior ew te constante de imp cferit. Figura 5.8 desorie cumbele de inedreare Exemplul urmstior va face refeire descarcarea unui condensator inti-un Exemplul 5.6: Pentru o tensiune de intrare dreptunghiularé (ws), cv amplinulinea de SV §i de ior C= 10 UF, si se reprezinte grafic tensiunea la Lipimea pul do 2.5 kO gi-apoi pentna una de 10 KO, ‘fori= 1:50 {i)-1/ 100; v5 Pespat) te), ‘end vax = (30) fori =51:106 HA=1/ 100, vi) =vmax"exp(-1(t-3O)itan): nd fisieral function reeval, si care pt cu numcle Teserevval, care va aoel salar n MATLAW & Simulink wp “label(Tinpt 6), label Terstanea ye condensator Care va genera graficul din figura 5.9 |_nesuinione eens toe apaghe UtlizéndSU, 1(0) = 0 (5.20) lata ce relatia: eaitasi(S2) Tensiunea le borne rezistouli este: : a, Q=RQ=U, [rel } (5.28) nse cre cae pe babing este daté de rea ) =U, ~14g(0) =U, ve 8.29) Exemplul 5:7 descrie ulilizarea MATLABului pentru analiza regimurilor tranzitori si RL: t Fig £11 Cirouital RL penne al epimurilor wanzitori (exempla 5.7). Solui, Benes iniervalul 0<1< 1,50 utllzeaat eeupin (6.27) pena a calete eurental unde 4 =L/ R= 200/100 = 2860 (530) Penteu 1 second = 0.406) = Lag veneered 31) Penura e+ seeued: soa(S.32) ineare 7, = 1 Ry = 200/200 =1sec eai2=200/200: %ct de tip inde for k=21:120 ()=10: matey ploifti), grid, axis(10 6 0 0.18}, Care yenereazd grafieul din figura $12: ormupriunenth in Fig 510 le MATLABului, de a celeula 51 de-a repre a ireuit RLC, pentru studi! diferitelor regimuri trancit insformaiei Laplace. sm do ecuafi, care defineste faneyionarea unui circuit RLC, confine ccuili u in eeuafi algebries cu ajutonul Transfyor oa opera find Transformata Laplac uration, £8; S8 se determine tensiunea u, de la bomele condensetorului pentns eitcuital in figara 5.13, sting c& R= 10.0,L = 1/32H,C=50 uF, 1s~ 2A. \ Y (5.33), vom obine: cs U,9)-U (+ 2 LE Din ecustia (5,34) putem obyine tensiunea pe cond ee {nlocuind valorte cuneseut (6) ——_100004 208 400004205 ig. ag) 37+ 20005-+ 6410" ~ (541600) (s+ 400) in ecuatia (5.35), va r id Transformata Laplace inversi, vom objine ecvatis tensiunii pe condensator ta +26,67-e™ (837) Sotupte: Stind c@ u{O)=20V, 4 (0) = 0 5. ecuafiet ciferentiale, pcleaza fisicrul fiction gi care reprezinta rafic ten ind functia MATLAB ade23 si Transformata Leplace: 2:0 =$00-6:£-1/32;R=10; Kl xdertvat = (0 (2; UG; , abel Tensiunea pe condensar, V): P88 rancitori ulin Transformcta Laplace i; Me~-6,567 ex - 160%) +26.657 Yoxpr-400% stubplo1(212) plot, we); label Tenstunea pe condensator (¥)): ‘Se genoteaza graftcul din figura 5,14MATLABul confine dout func} ice. Exemplul urmttor va uti -unor samnale sinaoida curentub dis Sante Fig. 5.14, Tensunea po sondoaoatorobjinuta eu este doga metode Tranaformeto Lap funchia ded Figure 5.14 ne aratt ed cele dowd gratice sunt identice, indiferent de metoda de caleul loess, 5.2. Circuite efectrice de curent alternativ ‘Conceptual mu exis entra integrarea numeric, quad si quads, a cs funetia guad, pentru Exempla! $.9: Peniu circultul din figura 3.15 se cunose valotik siutiieind [ine ie Hes u(t) =10 c0s(22078 +30") i()) = 60s 2202 +60") (542) inne) Puterea media se caloueazd eu expres eh Pte = POA 5 Pe 100) 54) paarametii, cum ar fi cureatal, j Faptorul de patre este dat de reli: CCircultele wifazate pot fi anslizate prin comversla tn domenial frecvenfa a sistemelor ée i cars le definese sau prin apliearoa Teoremeior lui Kicboft: Neaunescutle (ensun, 6.48) curenti sistermalui de ecuafi pot fi caloulte si prin metode matriceale. Deck se cunoagte Functia de transfer (f0)) a unui cizcuit, bi confine functii dedicate care pot evalus fet In 0 amumiti freevenfi, sau pot ealeula pol zerourile fancjei respective. De asemenea, exist uncfi dedicate pentru analiza in éomenit freevenit a diferitelor fat lor electice, cum ar fi Bade, ste. Mai malio detalii despre réspunsul in domeniul teeventd vor fi prezentate in subcapitolal 5.3.2, ‘X si eurentul i), sunt marimi sinusoidale, ee snnanin( S46)Se sere fisierul script inea.ma, Curentulm si Putereai i puterea neem"), create pentru a defini tensianea, Yeon ister caleuloasd puiroa meat y efecto’ sl factor de putere sual fea MATEA de Integrare mumeried quad Calcul mmeric T-2%pi/(220*pl)rpertoeia jormet de wn sinasoldale a=0;b=T; Simtale de muegrare Tef=s9rt (lint) ;%6V ao. Pint quad(Putereainstantance' sb, ele function Tensianea, Curentul si Puterealnstantanes au urmitonsl continut: ‘function Uiq~Tensianee(s, e ulzut pt. a cn enstirea mstonanee 4Dpi180)). Isq=(teos(220% pi Sanction Scent fan tr %casi220%pi" cle care se obiin sunt Prtzree mesic analtca 25980762 laicle de mai sus araté e8, prin uilizarea celor dow melode (anal late aproape identice, ‘Mole simula MA\ 5.2.2, Circulte de curent alternativ RC, RL $i RLC ‘8e poate face prin metode a trie, se apeleazt, de multe lor probleme tehnice, cum ar fi rezolvarea ci Se soriu ect i, de exempla Legea Ini Ohm san Intro forma diforenialésimplifieais de componente ale ci espectiv (Lobing izénd o metodk iterativ de lor va deserie rezolvarce uma eirenit Ri Fig. 5.16. ireuit de ea. RC pentns exemplal 5.10 [2 Li Lif: 2; H=zpk 9, Bt tian operotional: | S7aph('s 9; 2480-2} 6'2-24642); intrare-stare-iesire (MM descr fncjionarea sysd=e2d(syse. Ts; Metoda) sysend2e(ayd, Metoda) DacB nu se specifick metoda de discretizare, stunci MATLABul va real timp continau: 57 405-5 +100 8+ 5.s+100 H(s)trafic raspunsul eelor dous sisteme 1a a i de program, care genereaza greficele din figura 5.22: sys-e2d(sysc,0.1) ° si discre: 2 aplicarea unui semnal Srp Res Inger Howie 119 Sots ‘ne cele dod s'sieme discrete cu pat de eaationar 5.3.2, Parametell $1 caracteristicl de bazai de replare avtomata sunt) e101 impul de rispuns seu durata re ccaracterizaezi precizia de funcjionace a SRA in stujonar. Sapraregiajal este un indice de calitate al SRA in regim tanzitoriu, provocat deand cand, ciferenta dint ith (de ex. 5%). de frecventi / pulsaic exists anciite 1 freevent@/putsafie, arath relia dinire am om pertra un ‘considering sistermul respectiv lente, Se poste eplica sistemelor de tip SISO sau i De asemenea, este tilizat pentna proieciarea ‘meteor unor Tepuiaioare sau peat proicctaren diferitelor fiir electronceifiltre de retea fieevenfa/pulsatie, teenie #8 jomeniu (de Ja rere. seu de fa valoaree ‘Pant la o anumita Valoare de interes, de ex. 2 F112), 9 jecare punct al freevente’. frecvenfa/pulsagia (Jo) penira un anc sm valoarea ft a sistemul xv ow fat in comeniul oper ei, amplitedings gi faza rafich a diagramei Bode es! 15.8): bode(num, den) inca (caracteristica doud ferestre (Fig. 5.2 za (caracterstica fazi-pulsatie) fant G)= * Ae) #49057 430-9440 Pea Inglori ecei 117 Fig. $22, Diagrina Bode a ft Gi). 12 5.23, freevenfa este reprezentata grafic in sed logaritmich, feza in gmde, iar anc diferente de faz ‘Obs, Diagrama Bode, alituri de metoéa alocir }ox $i interfafa greficd inte este necesard ctearea fll a dopa cure ‘SISO Desiga Too! penis inchroarea gi editarea Rit GOS) a ‘odeluit, Pen a realiza acest hueru, se seriu urmitosrete init de program [1.930 40)); 9632 defineste fl a modelulah sseazh interjya graficd sf se incare madelud plant =9(50, "fl ‘Aceste comenzi vor genera o fereastrl graficd, eu alocerea pol ic sopra, gi un RG-P ov Kp=1, De ssemenea, se poate tevesa inter ide alccare a pallor cAt si cu diagrama B ilest Reade 1g FriGueney (radlsec) ‘Gan argh \ Phase Margin caracteistisielogariamice anplivtne= Marginen de amplitudine este definite ca medificerea factorului 5.34), eorespunzitor del se detsrminatd de hodograful GM = 20.1 Marginea de faxd este vtiizatt mult mai freevent di si este dei in duels rimea ee 11e(5.62), Unde 0 o repeats sola ecuaie: [A(j@)| = 1: Ge) |,, = 0) 6.63) to a agra Bode, mamgine (reer de fark reper care facto de arpcre ce ri zu (We), pa valour de fash do 180? Tu eazalfiguii $24 PM=10U6, Wipe reprerint fever le faz este de 180? (Fig. 5.24 b). val este insabil, dae este cuprinst int jack i valoritntre 30” gi 60" sistemul es ‘lati dinamige din ce In ce mat Duneprin ufilizarea functiet MATLAB: morgin(nur, den) Se obtine graflul din figura 5.25 onin2.ocessorainee one iM ait rode tt 8) b oss sen eprezints prfic partes ceali a pultafei (0), ip fincfic de paren yar G(s) reprozint fata sistemului tn buck deschish (fird buclé de ‘Ie negative ale frecvenjel produc o imagine ix opine’ de- sama Boée, la estinece performantelor sistomelor de reglare mutomalé, enctie), pe baze roprietijilor sistemmalui far bucl& de ita acest ode ofera informsyit confuze despre itn duel de cote cel mai important criteriu de apreciere« stk rap continu, De esemena, Giagrama Nyquist poate fi utiliza’ pentru a al factorului de fimplifieare (gain) al regulatorului, pert care Funotie MATLAB, pentiu repeezentares gral ‘a diagramei Nyquist, este: int, den) fumizeeza informajit adecvate doupre sisterele firk buclé de reglee, Aczasth fone plsofin axa Ga), deoarece m i in considerare poli si zeroarile de pe care au poli sist axa respectiva roprezenta gratie diagrams Ny astra de comands umtoares lt luenfei medifiekit 3.3. Analiza clreultelor electrice utilizand réspunsul in frocvonté studiul risponsului in domeniul freevenj/pulsatie. «un ‘eeuital RLC din figura $23, ei L+Ue =U,(0),u,0)=0, find ea mirime ce iepire tensiunea ‘dupit caze se poate serie funeta de transfor a acestai scare cade pe rezistonul R, iar ca mfrime de inirare reitulu Ul ___-R SRC H(s)= ‘a CLO Tere 1” FICHSRCH (5.64) Ic maspunsul in frecvental al valoaive R= 100.0 ‘Solutie: Se sci fisieral seri (raspansalfrceventaRLC.m) cu urmitoarea seven}: Yaspunsi in recvent ew cbt RLC (C= 1.25e-6: R1= 10000; R2=100: éoarametri [RI /L Of; dent—(1 RIL IHL*C)] 2enamarstra twtr fi welogspace(t, 4); fou /(2%pi); hl=freqs(numl, deni.) magl=abs(hI): phasel ~anglethl)*180 /pi; num2=[RIA Of den2-[1 R22 W*C)]: 12fregs(mun2.den?, 1): mag2=abs(h2):phase2~ angle(h2) "1 80,p: ‘ttle Raspunsi ampiitudine pr. R=10k) ylabelAmplnedtrea’) subplot(224) semiiogx( phase?) stle(Raspunsal faza pi. R= sabel(Frecventa (H2)),ylabel( Unghiul de faza (grade)') ‘Se obtine grafteul din figura 5.28. ‘Modelwe isle MATLAB Simulink usp e RL Fig, S28. Rispunsul fa domeninl rsovengt ant cire igura 5.28 aruti i, deoarece rezistenja reistorului Ry seade a de band a risp reevarté sei reste. freqs, folosti la rozolvaree exci domeniut freeventa. 2 iunetiei de transfer | i functo este: s=fregstmun, des, range) ial frecvente, nur si den ven in form’ complex, figure,subpioi(i21), bode figure suoplot(121), unk prezentate in figura 5.29, Compara figura 5.28 cu figura 5.29 b) se observ ef csp c ests identic, indiferent de metoda/amgjia utiliza, in freeveng al ci1245, Cet eects Resut,Aair. Metos de prolestate 9 y | ce oa » ig. 5.28, Diagranele Bode (a) i Nye () corepunadioes fa cironlte RLC din Fig 5.27. schernt de reglare datonté simol soto. implementarea model re $2 seriu ecuatile din nsformata Laplace (operaforul 3) pentru a obfine ft «sistem: detalii despre medelaren i simulares mec vor fi prezentae [n capitol 9 dt do M,=K-i-J- “24 b.a=J- . a 4, 0508 dt 4=K-o K ceprezint® consianta: masini i transformata Laplace evuatia (5.65) devine (s+): a(s)= Ks) (i (Resi) L@)=K als sie ‘Hlimindad curentul 1() se objine Rta mee, avand ea marime de igre, viteza de rotate siunea la bome U,(5): (8.67) pea Kiss Tosvo)(esd eR”wiceala,utiicdnd ridcime de intrare, reaulta sistema de ex HE * 45.68) (5,67 51 5.68) in MATLAB, este 1K, don (-b) RL) 1, espe cesar sh se iientit Peau & implementa 2c: incase namiritorul gi mbr Solnfie, Ventry implementarea ccuafiilor mee In MATLAB se ereeaz un fier seript cestepresponse.m), care definsste parame ‘reouzd um vector pent numaritonal ji numitoril fit G(s) sau penieu matricele de stare ale model aspunst area plicarea un troapté gi impuls de mirare-Fig. 5.31 Dihigpensidircapti a wok MOC in bac dared Fi.Dh; BL; R=O01; Ret: L=0.5; suanK den {00L) (I*R)+(L4B)) (CBR) KD) A= [HR KDR. RAL]: B> [0:EEC={1 O2:D =O: auto 21) step nmin er, 0°0 14) ter Raspunssl la wn serine irecpiaceumawi MCC in bucla deschisa’, ylabelf es (rads) )xlobel(‘Timpeljgrid apott 12) dnpadseransche, 01-4) gred ide Rasprunsal mce fav semneal ce fy amp subpon(211) step(A, BCD), labo’ ew (rads? tter Rasp 12 12)mpuise(A. B,C, ‘jslabel( Ppl), ter Respunsul mee la un senne wp spans oan simp) mee io ue Bese Dome se apliet 6 tensiume de | volt, motor! ‘nasina mu are ni motoral se aecelerea mare de 60? da ‘ati de eeriny de banda de Din diagrama Rede rer s, ceea ce insean cemenen, diegrama Bode penta o rezerv’ de fal de ot!” corespunde velorit de AddAugdnd un regulator la sistemul eschisi [contrclerm Bode (Fig. 5.23). Prin adaugarsa un) regulstor, de exemple proportior ‘uctontl de amplificare Ky, Se poate desermina valoarea acestuia corespanzstocre valet ind comanda: Ing, phase, of -bodtetvarn deny 10)lich Meo de eioetre 1 5.Crmuie chen —. seca co seam of, pentns a ebjine Ky (0139 (mum =70" ru), relumeua raspuns ‘alls, nuraritorl ft tre Fig. S34, Schana bles db woglar «onal stem EM Chis, 8 objine vizualizarea rispansuh reapid de intiare, se adivgi unnitoarele figure steptaume inchisa-Kp~1 ‘an sisiom fn but doh Fig, 5.82, Diagrams Bou fl Prin cularea programa, ct: moditicarea de mai sus, se ve obtine diggrama Bode din figara 333, Sactonului de amplificare A marginea de 2 se implementere un luera dovedoyt f Fig 538, Diagrams Bode modifica on K,=70.‘amolifeare = de faa si Ky rita ingoaveniontele de mal sus, et pont reprezentares.grafied ip fag controlter, se moditiea Fig. 5:36, RSepunvu fn recvend a sistemal ou lag conrot fi reds prin micjor enor de sti reclacerea lui K,=50 gi adiugaree de exemplu, regulatorul de tip ‘a reduve eroarea de regim ‘do rispuns, Un lag controler se comporta izat pentru & Imbut K-50 4 4B), ji Tacionul de -pulatory ideschis, we (Fig. 3.56), rezult 8, margines de fa2% ests comet, cea impusi din datele de proicetare: { % (1/40 dB), vizuelizarea rBspunsa 186 utilizenzt funeile cloop area nie de program care ve genera grafical din figura 5.37: {mime dene] =cloop numb, den 1 :0=0:0 01:4: figure, step(nunesclercs) 2see, factorul de supraregla) ate errer) <| YoFig. $38. Schenna bloc a unui sistem cu bucld de roglore, Semmnalul de iasire al reguletoralui, folesit ce mirime de execute / intrare « actuatorului (plant, poate fi exprimat prin elaia urndtoare: eK, eK, fed+k,-& (5.70) a 5.4.1. Caractoristici de baza alo RG-PID Funotia de tmsfer aur RG-PID are forme: Kettle Ky oe he Rete Gry 5 s in-care Ke, Kp $i K; reprezinta factor de ampbiticare ai regulatoarelor de tip proportional, derivat RG-PID sunt va teduce timpul de erestere al sistemulu’ si eroaroa de regim ina eroarea de regim stajionar, dar-va inet RGD va eresie stabi se Imbundtaeste rig ‘Teel 5.10, Carsteristcilergulatoarstor Pt Factorulde | Timpul de Factoralde | Tira amplificare erestere Supraregiare Te wade rege Trodiicare soide redust Ee regio liming Ko Todi Sead Thodificare redusa iz, down referint sistemul in buclt deschisa, modelat prin fat G(s), sf aibe un timp de eresieve id, sin contin eronte de regim stasionay, ir factor de suproreglaj sfc minim, fisict mefile, pentru a ebjine rasp. {reaped intra, In acest sens, se serie figure 5.39, um sden=/1 10 20};step(anm.den)s == Fig, $29. Raspansol sistruhi f88 busi de regan, \Valosrea de ce a factorului de amplifcare (DC gain), a fa in ed, valoarea finala a mai i unitatea, dupi cum roiese gi si figura 5,39, Acesi Iucra corespunde unei exori de rea ionar de (2.95, care este putin cam mare, Mei mult, timpal de erestere al sistemahui este de 3 secunde, reguletor care sf reéucd timpul de erestere suprareplaf scared reducd sau sa elimine eroarea de repim stationar, tere al raspunsulul sistem stajionar. Funetia de transfer eare modelos, isd cu RG-P este deserisa de ecuatia (5.72) de seglare ip bust Ky 66)==— = =F HO 3+ (204K,) (5.72)Daca factoral de amplifieare al regulators propor ‘ou urmétosrea, se poate optine rispunsul iui seraal treapth, dup cum ara figura 5.40, Kp =300numm=[Kp]:dlen=[1 10 20*Kp-0:0.01:2;step paragrafal ‘0s, Dupi cum am menfionat iin bulk ie 1 a objine fut a Uni “zarea urmiloarelor lini de progres Figura 5.40 ilusireazi faptul «@, cregle fimpul de suprareglaj, sh desereste timpul de prin smului, Fanefia de vansfera sister Ky-atKp 5 GO=aanpee Ps (0+K,)-8+Q04+K,) Pentru k, sal den [I 104K 29 -Kp]:t~0:0.01 Kit hist ea RG-PD (Ky=800, Kd 10), de reglare al asypra timpului 1730, land programul, se bine ga1D (Kp=350, Kd-50 i Ki-200). Fig, 542, Rispunsol sistem fr belt inchish ex RG. Dupt eum deserie gi stem uel te toate cond , Sistemal are un eazt gi nu are nil eroare de regim station ‘Obs. Uneori, nu este necesar si se implementeze, 1oete componeaja RG-PID, Inirn singer controler, De exemoh jatograter (RG-PY) asiguri sistemlul de replare un rs ‘cerinfele mpuse, au ele necesar s8 so adouse Seevativ (RG-D). Controlerul sstomuht de seplre trebue st fe et mal simp Ta exemplul anterior, lt fat a sitemulul cu RO-P, se edaugi un RG, con ns Rue tip RG-PL, 1a conformitare eu tabelal 5,10, prin utiizazea unl RG nuh sistenilud in Duel Inchisa va scadea, tn tinp oe; athe Ge raspuns vor ereyle lar eroarea de tegim siyionar va f sistemulu, aceaste se rofiet conform relajicl $.75: Ky ist Ky 66)- > ep) s'4]0-a°+Q04K,)-s+K, Cu vatorite factorilor ds amplifiare K-30 si Ki=70, se creoaza un fsier (PID_designom) ceauunmitcarea seovenft de program, care va genera graficul din figura S43, Kp=30; Ki=70; nam={Kp Kili den stoptmum,den.b, tte Raspensil site (auls({0 20 1.25]), slabelf'Tompul 3" Modilcesnn fn Inere Lleset 197 $e adn in RGD, pene «oat « ene sii tinal suet 2 sho ut RO ptm alma ere dep or oa parametilr RG-ID (Kp, Ka, Ki) pt se be opnstl dni G6)-20.. x U0) (Sos+b) (RE SLE 6.16)1 Meade de proiere de ecuatia: b=0.17 Ke0.01; rR) + (2B) ) sumpeXp* nismy des coop (nung, den; A de Sconanda care reprezicta cratic aide reglere cu R6-P proportion: Faspaasul treapta Sa sisten Care venereaza praticul din figura 5.44, Sep ep wih progr soni [Fig $44, Rispunt wenpt al sistem tr buléfachss cu RG-P. 8G-. pentns & elimina eros de segin suprarealaj (vezi tabelul 5,10), i aceasit cooesth os & ka ao 1 URGMD (Kp-100, Ki-Ku1), fatal el, rispunsul sistenaa parametrul Ki, figura 5.46, fn progiamul de mai sus, yi rulafil din nou, Veql objineig: 56 Rapuara stom bu eis x ROSPID (K-10, Ki-200. Kat) este mult mai sapid deat i tranzitori. (ectorul de necesar si eregtem gi factonul in program, se objie eraficul fn ues coz erat fatal cl, rs ‘Ki foarte mare a dus le entra a reduce fecioral de are al derivativuin: (Kd=10). Duna aceasta wo storia eridauditid Tine ee) ia 547 Rspunsl wong demnll nbc eis REPID Rp-100KS-200, K-19) reap de stoare), 52 poate real feountile care le definese, De asemence, se oat vata Laplace ( tum ar fi bode, root un reistor R Us circuit de ineireare © unei bateri (figura 5.49) prin intermediul eontine o beterie conestata la © sursi de tensiune prini-un rezistog 0 dioda (D). Fig. $49. Greil redresor de netecare «one baer1 Cand teisioen do intra este mai mare debit ensures [a bore: ater ‘at curentul prin did (ip) este dat de relate: (5.80) 4 incepe st condust Ta ur unk O dat de relaia UUs dun 18-sind, =18-sin20 4-4) =U, 68) ind, < Us dda este pleat iver se blocheaz8 staal psy care valabilt relatia (5.82) 18-sind, = n(120 16 f,) =U parnrrsnen G82) Detorita siete se poste soe ct 0) omc mcg mner aS) ent represntnren gafen a porter ode! st serie un progr SRE 6 Dioaa.m) cu us Jap. J8rsin( 20D): ‘Curent prin coda (1 (Aypuasio([0 0.04 -0.01 0.081) zal de conc peal; acordl=(theta2thetal (2p) ‘ourentul de veer i/2) UVR Modes 10 MA mura 5.50, iar fereastra de comandd se aligeazs reall acond = 0.2724 Ly=90520 ener wi de fungionare a dies "Aplicdnd legea lui Ohm pentru fezistorul R, objinem cealalé ecuajie care earacte 5.85) «mina diferenja de potenjal la bomele diode:In elsirea ridzcinilor ecuarei (5.86), ca diferenja de potential ‘ca necunoscat. ‘on cirovitslui cw rostoda Newton-Rephson {3] este nevesard gi derivate (9) panto valoare Seoventa de. rouitului si vectorul timo: Se geierened un vector ponte tenshanen de slimeatare la ciferit terval de apy te determing tensiumea care cade pe diod8 ulilizind meteda Newtox-Rephson; ‘Carentulil prin cireut eorespurtoare tensiuni pe dioda; fe reprerinds grafic tensianea de ‘esire a cicuitulai si carentul prin circuit in Funeje de timp ae, Fig. 5.52, Pensanoe do i euro printeun cuit de rdresare sennallemanid cu diod T1140; f=50; YO~S: j-leneih();K=200 zeros(L.X);tZer0s(l WO easp( UAT) 96 (UAL) Steep (DRT) VED) TB), J-yfakes DMs git urentul prin dioda ()) le Tensiunea sursel déCAPITOLUL 6 - Cuprins 6, INFRODUCERE IN SIMULINK. MODEL ARE-SIMULARE-ANALIZA- BIBLIOTEC | EDrTORUL SIMULINRCLLLT . 147 AREA MODELELOR $1 A SUBSISTEMELOR. VIZLALIZARLA SENNALELOR 148 6.2.1. Crearea sieditarca modelelor : : 15 147 6.2.2, Viewal 149 6.2.3. Creare 184 6.2.4. Modelarea si 1S 161 165 165 7) 174 LTS 10 183 190 ‘ 202 es 202 205 212 219 219 lr 6.6, PROGRAMIARE TN SIMULIN, BLOCtRI LOG 6.6.1, Descrierea hlocuriior 6.6.2. Crearea subs 223 6.6.3 Biblioteca State 228 6.6.3.1. Generali $!caracreriuici de baz 7 nanan 226 6.6.3.2. Creare si inplomentarea blocurilor siateflow fen DDD. lace gi anatiza al is in timp, discrete in timp sau hibride. Cu si extonsie « inkul confine, suplimenter, mai multe earacteristici specifice sistemelor ispozitivelor misard §1 muting, ereares unui model nou sau deschiderse east1a cu ecitonul Simulingului (Fig. 6.1). wodel nou, se iret din ese si din i confine urmatoarele componente/menivri de baz ‘comenzile pentra crearee, edilarea, vizvalizarea, printarea st accasate printi-un eeseia;Fig Ga, Feseasta Simin penity erearee nai model zea pin intermedia! comenzitor save sausave as or extensia Sinwlink este mdf (anode! area modelelor re este Salvat un m0 6.2. Crearea modelefor si a subsistemolor. Vizualizerea semnatelor. mnkul furnizeazit un bibliotecle proprit. Crearen modelel nme (echeme) bloc bazaté pe modelul maiematic al sistemul macimile de intiaesiare iepire (MM-ISD) Squaligares traiectorie unui semnal necesiti, int-o print clap, creares Simuliak print-o sehen bloc. Htapa umatoare in jo simdlare si pasul minim si maxim de integrare, simlareg avaliza gi vizaslizarea formelor de und ale 6.2.4. Croarea gl editarea modetelor haragraf ne arate cum se poate cree 9i ait un rd (qucleul de baz’). In acest sens ti exemplu) urmitor, care ‘Searea, implomentarea $1 reprezeniarea grafied a unui model si ‘Simulink, fu ete un semnal simisoidal, iar marimile de iegire reprozints ind bloouril: find blocusile ferestre cifeite, xemplal 6.1 Si se inlogroze sis se deriveze um soramal sinusoidal ‘si apoi si se reprezinte pe acelayi oraic st 104 cele dou seranale de iesi). led) Gupt care se selecterza, din Dipliotevile (schema dive), cos Continuons se fc Sins se selectes7i blovul Scope iat ine Wave, care repredintS seanals] de intrare ecolvare: Se Weschie 0 fereesita nous {i ink, biocurile necesare realizhnit modal ‘nvalizarea pe acelsgi gratis a mei m coculuux (rmutiplexor), lar pentru reprezenarea gracd in terete difete se flocul. Scope, ast inoat— «SB accepts 3 intr er of eas Desens ee ale mode (ig 622) 2 Fig. 62,4) Diagiamele bce ale modelalal yb) repre 6.2.2. Vizualizarea trajoctoriel unui semnal llor bibliocess Sinnulink eonfine bloc exemplul precedent, care re; le de kesire ale sisterrului De asemenca, exemplul 6.1 a scos i, faptul o8, blocul figere 0 ferenatti ca axe multiple (Fig. 6.2 ele o-y find ciferte, Fereastra blocului Stope detine tea de'a modifica param intemi, de a printa un semmal, de ¢ autoscalarea acestom, sav pentru a 2 flotat ests identic eu blocul Senpe, dupa eur a fost (Pioating este autonom. Suy imentar, pentruaxe X-Y, reprezentand grafic d (oxa ¥), Acest bloc ie sau datele a dou mirini de stare (de exempta ¢ 52: Sage viru )epal cu 0.55] ca marime de intrare un semnal feregsra respectivee rp cafe este setat la valoarea unt, ink poste fi modifies. In ranctrul inter. gain, la valosrea ceruta cin enum} ‘nem al biozurilor din postr, aim sca iid co blocurile modelului au fost plesate in noua fereestr se po! inte mérimile de intrae ~ stare ~ieyire ‘Concetorea blovurilor se poste face manual sau automat ‘© manual - prin utilizares mouseului, tinfnd apasat butonnl din stings se pot uni ous blocu ‘eutoniat- prin selectarea blosurilor care urmeazl a fi eonectate, se dintre blocuri (cel din sténge) si tinind apasats tasta ear se sel doilee, asta reolizéndu-se legitara dine ele. ‘Modktul cezuliant este prezentatin figura 6.49): »ogre ssn MATHLAI Simin ‘ea eral prevent i igum saree dec cu celebs ssarea blocului Scope (Fig, 6.4 b). SS cond Dace] Te wats wane [tmtesapedeiole W smedaatonotsose Vittienac ome Fant [ieoy a oa Fig. 64, Modtarea unui a simi b) yi paretri atom ‘Senpe (c) s: To Workspace (A) pevit salvar fe ern a MATL-ABulu figura 6.6), iar § a marimil de ieice, tn imation. rkspace) si i alegerea mumelui gi ters Data history Wave data to area acestel ¢ dstele Vor fi selvate, dupi cum deseri Adopt executarea simular denumiree ScopeDuta in fo pontsu roprozontarea lari prin utlizacea comenziit plot ScopeDatat 1) SeopeData(:,2)), gridJuve Suse Anak Bibione So tavodose Foreastra Workzpace 10 b) din menial we ‘Pentru afigaren \iow) a MATLAB! sau_,youtsignals. waite’ fnofie de timp, Vectorul timp (t nals reprezinta structura alcat values $i dimens ‘poate fi tot un vector coloans, fiecare valoare, avind tn corespondent pont vectoril imp, sau poate fi un tablou matrceal (arey), ‘semnale, Dimensions precizeav dimcosiunite (angimee) I, 88 dupa care se pot i¢ cu primul, cu deosebises c& nu afigeazs nicture ~ acest format este id timpal sorkspoc, sub forma de ‘abel (matice, Asta ingeamnd , decd vor avea dou Stimale tmitivcs din feeasta do Iuera va conjne tei coloae, Daele ro fi ‘Strate, at ub forma de vector cits) sib formé de tablouni matical 6.2.3, Crearea subsistemelor si a blocurilor mascato ‘care dorim si-1 implemenidim in Simulink creste, ca dimenstune st simplifieat prin griparea diferitelor blocun in-un subsistem seu ta emai cul blocurilor medelului gi se menfine ordinen de zea sbsistemelor se poate realiza prin dou mod 1, Prin adugares unui bioc subsystem, din biblioteen Ports & Subsi model deje creat, iat apoi prin deschiderea acesiuia, se poate copia modelal spective se fixeazh monse-ul pe reapta, Dia meniul ce opare 86 subsystem alege Acelagi st se poste obfine si prin selecteren of q Crearea subsistemelor, prin addugarea unui bloc subsystem, din subbil ark tems, se poate realiza in tei payi (Fig. 6.7) ee + ce copiazi blocul subsyssemn in fereastra ca modal deja creat; + sedeschide blocul suhsystem prin dublu click pe acest; eee subsistezmil respeotiy prin Ge lewiturh dint acestea, Pentru 1 urmitor va deserie cum s¢ poate models un osistor eu fieevenja varabilt g cons 5 et pot grup blocrle component modlolnt-un sabi apot se va reprezenta rate access blocu Scope, cit B sript.2 [7]; $8 se modeleze un occilstor cu frecvenla variabila si amplicudine si genereze dou funett ortogonale, situs gi cosines, iar epoi si se repreziate coscilator are formas (64) cprimate in forma integra Tntroducdind © nowt variabilé 2 de Forma FY rmiennit 65) ‘nlocuind-o in ecuatia (6.4), se objine: = $45 Y2(0) = Yagevnnnnl6.6) 6) in forma integral ) are roel de a forms un vector din cele dout ‘pe acclasi grafic, si, de asemerea, pentru a stoca , imtr-un bloc your din fereastra de Tuer (workspace) a esi orton trebuie mifaliznte cu valarile corespunztioar (1(0) yx) {yee reprezni dou forme de andi snusoidaleortogonile ale at ealorile y\(0)=Vau si 9300), blocuie in figura 69 8) so prezini® remultat (o=377 rad/s), cblinut pentra cond Metoda de itegrare numcricd aleasi a fost Runge-Kutta de or sgrre a fost setat Ia 0,0001 {maxi Ia 0.01Mole simuirein A ‘em continu poate fi modelat printr-0 ecuapie diferentialt de be Fp PHO) + Hf 095 0) = 968) yom pra de un boeing is, eves interoze marines prope de inare des antag ney ™ Asiemuli, Ponts genau sonal rt din biltes Sones, ae i cerezetneh gael, 9 6 tate in figura 6.10; e Ezuatia (68) poate fi sris8 si cu ajutoral opemtorului Laplace (5), pentru x in bloc maseat este o itera inte Simulink si MATLAB pentru un subsistem ce ii poate tae tun bloe clementar cu parametritpropri. niodel existent, se poate face pri SR ADEE nn(6.9) Care areca solute funetia de transfer: MATLAB, care in exemplu 1 modell dia simulink, Sas A nea de intrare este un semmal vatiabil. Blocurile continue ese in setul de feyi al subbiblicte uous precum $i ‘Operations (sain, sum), Sirks (Scope) si Sources (Constaat, Clock) 9 eat fi disorote, in Funojie de mi int conectate, De exemplu, blocul gain poate aves att car Exemplul 64 araté cum se poate modela fn Simulink w stomatic al unei ecuafit diferente: de tant daca la intrere ayem un semnal 64: Sa se implementeze model walizeze forma de und‘Asti mite 1606 tances lates unui sistem dinamie contine deus etape Crecrea unui model grafic, uiiizind ecitoru) modelelor di stare ~ iesire (MM-ISD). Aceste algebrice, integrale gi / sau prezeniaron grafic ‘ig, 610.) Sohome bloe de model ? ‘mimi de Fen one ra ample ecu (6 10) a Simin, 6 er Fon a0 orn ere scelien dele nuaralor suitor (aunsaor 1, nominator a Prin utilizarea Transformatei s). modelul devine mai simplu si are ‘on dee lo din Fm 6 tate, stare gi cele de iegire ale i. Conexiunile dire blocuri se real zeaza prin mai multo melrimi de intrare ~ stare — ioe paate sf contin’ una figura 6.12: aed Fig, 611, Schema blot eo ‘de ordinal‘ dcpind de marimile de state ale sistemului, Aceste lorile de stare oniesioare, pentru a calcula actualele jopurile respective trebuie s8 contind o memorie sate si poate reine, se observ8 8, reprezeniared blocurle care nu conjin misimi de stare sunt blocul sumaior (sum) sau blocul gainict a blocutilor din bi param a. Blocul gain co corespunzater, pentru a odtine, de exempla, yaloares_ am ‘Valoatea paramettlor unui bloc poate fi modificats sii obtinerea ine! valori cit mai apropiate de cerina sistem jecare bloc, stu subsistem dinti-un model, poate fi color explicative ale Femonca, exists un cod culoare, pentru a indics cala de eysntionare In care impul simular, ceea ce e refer la procesal de evaluare (calculate) « marimilor de val de timp, utilizand informayii furrizate de modeln ae fn timpul. provesului de vecepta semnalele generate de parametri de cesar calcula spectiy gi lo sorte zh succesiv marimile de stare si mis mulation start time ~ slop time) jinannc. le succesive de timp Ja care marimile de stare si mirimile de iogre sunt fe exaticnare (step time), iar domeniul timp dinire 2 posi se numeste perioada de ée iogire csensionare inane de lense itm dinamie, se sets24 perametnl ca setinene tiny tod de integrare (e223, ode45 te) luery se poate realiza din Parameters, dupa cum atul cf, dacd se alege ra ‘prin marites pesului pentru o precizie de integrare Solver, Metodele ce inegearo Wa, Adams, Euler, Rosenbrock, metoda trapezelor ct rea difertelor opiiuni cere vr de realizare a unor modele pentru datele care urmeazi a fi si Array (vevi peragraful 62.2) Sper we Nestea] [eases sl a oe | shag fa ayy sew [Pere ote 1 Foe [et (Uae te ig. 6.13.4) Forest Smuton Pare ratte caramel Sober i >) Workspece /0. a ell mtr e pein madelen wise dans i de stare cat gi blocani cu fei de transfer (a). Modelares unui sistem prin os ste ullizaa,freovent, tn analiza sistemelor de control (SRA), else objine fincjia de trensfer 1(6) deserist de cough inifiale mules Fen ce seta passes 8 TSeope jie modell din Tere 6 a este avantajoasi, in caval diferte de zero. phe Transtes Fo D neces rebels emg Mest timmctoseitenmes Cosene se aecmeroert » si omni de dare Tig. 6.14) Implements stoma diane din ex, 65 pin mi ® (earn francior aera el ut oar Sane Sacer Model gmail in MATL ig. 6.13, Simalaea rspunsului treapta sistema divamie, Dap cum se poste observa igura 6.15, simolerea sistem identicd. Modelarea unui teme diramice in timp discret (cu date viiror componente opereszi cu perioade de istome care au in comporentt blocuri discret gi wnt redate in biblioteca Diserete, dar po ar i Sources (Pulse Generator) sau Sinks. Aceste blocu Prin setarea acestul peram: ‘ntregi ai timpului de esantionare,MATLAB Simi api Sinulae nites sau pulse generator). Aceste biocuri pot fi gasite in ‘cou Sources sau in biblioteca Diserete. seteristicile de functionar# de la ate bl ft conect 1 unui bloo, permite modelares sistemsetor care dliferte perioade de esan si componcnto discret nu pa area tebule opritl, ay dupa modificares.parametrulst res pentru ¢ aves eft. De aremenea, in cémpul dedicat ime (Ts) se poate adiuga si al doilee paramery notat eu Ty Ts, Toh tensfonmdad parametrul sample time intr-un vector. Space rai sus, se preznt&exerplul din figura 6,16 (dliscresim rearh deren diate un bioe cantina, aul sample loc care are slat parametel intem samp mn crac discret. logic. care-i it gi blocul gain sunt marimi analogies), care janare). Figuca 6.17 prezinta rezat al discret (TaD. 1), Pek ‘inseamné e& pln Ie valoarea offerului ma avem nici un 62 pas fix elt §. cu pss variabil, iar iegrare aleast (Ode, discrete ete),6.3.2.1, Discrotizarea modelolor consti in modificares a acestuia| rubs MTL proaints- modelarea unci MC scret G2), avind parioads de 2g D1 (Ts=0.01), $8 se determine fa Sotufe: Notind numaraorul fat H(s) cu num=1 5 51 mumitorul eu den>| ren comenzii (nud dend}—e2devnum, den, Ts,'zoh’), se abjine fat Sora neta a HHS +4002 ont de rane TE Baxje ‘auent conti prin ft wild unsisted 44 obfinut prin salvarce izareaitereei grace GU Model Diserotize penta discretizarea mod 6203) 6.3.2.2. Controtul digital al SRA Fig. 621.) Rispunsul teapt8 a unui mee modlat cu ft dserete gi, (>), continue semului tn bucli deschist la aplicarea unui seraral treapta poate fl vazut si ink prin accesarea blocurilor ZE-nuratla si 1B-Scope din modelele prezenzate th si et 2 z-1 18 eratica Gi facestuia cu metode zevo-order-hold, cbjindndu-se 17: $4 se simulece rlspuns ‘component MCC medelati prin functia de ret de ti P sau PI, Sa se compare réspunsul ‘reaptt a unui SRA eu i for Gruns Analia =Wibvet ct er eat let atone ae SIDED limi eye ree 5 hloe di ‘entry 8 dbjine RG-P se setex24 factorul de amplificare al integretoralai Ki-O (Fig. 6.22), a) pete et pH | ae ™ 5 vel nohist cu regulator det PL fren magi, D}, mpleteeatatea RG-P We tp scr: ct liter 6.22.) Implementarea conclu st transfor fen pet erie Hei 198 Fused tna site nt noi 9 FP C0 0) i dup cele dout ctape de proiectare, torul pas eorsti in scontarea paramettilorrezulstorulut In cazul nostra, rebuie st creslom dd rdspuns al sistemului si st reduce 1 de suprareela). Timpul de réspuns al jul va eroste dact crestem faetorul de ary (K=70), iar factorul wprareglaj se poate reduce prin adaugaren prin majorsren muiui de amplifcare al RG-P (Kp-156), Figura 6.26 prezinia grafic elapele de proisetare ale sistemului discret, inclusiv eu fcdrle menfionste msi sus,1746 ntmanceren ue Sioae Ania Ribitch ‘general domeniie de i de servomecanisme si motoare elecitice, ‘ensiunilor gi curentilor ope rnnacleerls et a -m cu bucl# de mglare (a), sirlepunsul at (b). Sisterul de reglare automata de salureti}, uilizat pentru limitacca iat prntr-o functie de transter cu poli i pdiseret aun MCC jute opanselireapt 21 buck do regare gi RCFE. cl be reptave 91 RC Fig, 24.3) C fea bull doreglae, jouca 624 sent fapul ct, rispunsul sistemlat discret io buclt Snehis, medelat prin it ‘cu Kp-150 gi Ki=70 gi limitare, Ia splicarea unui sem facitor, deoarece timpul de rispuns al sistem este < 2 secundi emele neliniare sunt acele sisleme care ni 8 ‘omogene. Pe exemplu, pentru un seminal sistem neliniar (convertor st ‘confine mi rite fad de fundementalé (ormonici), in timp eu tare sinuscidal, sem te semvnale de ampli confine ta andl neliniar conjine componente inteme cum ar fi susele contolate de tensune au ‘yabine sau elemente ce depind, de cxempli, de tensiunea eplicalé Ia femontole semicondvetoars (Yiristoare, tranzistoare) Sa re componente: converivate staice, transformatoare dane su caracteristi’neliniare se aumese regulaoare sau algoritmi de seplare var crore, la protectin sistemelor azate pe scheme clecrie ov reles 1h laere aumerie® (convertoare numeri-analogice) ) elementele neiniare se intélnoro ca blocurt ot dine Inte tegulatoure si elementele Ue excenfe. Bloc de saturate moseleazl cel malcontinuare se_prediat for de cucent continus (ce), modslat prin fat, fe control el miriraii de isire(turatia moo). ‘mplul 6.8: Si se imaplementeze schema bloc a unui servor mp iscrel (by=0.837, 0.0921, sample time=S0 ‘aim de command — tensianea mec, avéing fi 20 HO" Trips? +208 942 ‘on regulator disereé de tip PIS! de co eu regulator de tip PI de curent continau eu regulator de tip PI pent reelares vuraieh ‘eelaveautomats - SRA (cu bvel6 do rele), i post implementa tn 41 gua 6.26), sstemnelinir al Sawuration au fost seteyi la (EN) ast a fie Dende rzulta svomotonul la spt ni de intrare a servomotorulu Fig. 627. Modelares une indactansneinire god con: de satura, ccxemplul urmitor esie deseriss implementarea unei ind n tunel inductanje nel simalarea parsmetrilor care 0 earacterizex7i flux, curent), fe Incr-un eireuit Exomplul 69, Si plete rd ni bobin ina ih onc oi de ence senna a0 V. £50 He rsa fh is bobinadmecsona 3 ie. Conform rlaior do rai ews, bobina iS oe Ce , bine tbo dimensionats fs Fanti de fax b) 1 bucht de rola si, b), semmatele de ie Bae v2, Uy Az finan a apicarea unui Serna treep. Defy Mo Leh Fig) 6.26.4) Schoma bloc a unui SRA neliniae de curt cent (6.16)cs Sila Al (Canacteristicn neliniara fux-curent are forma din figura 6.28. FR, 18 (anos Fig. 628, Corociotiatiea nelinae «hobinei de inductanff L=2H tinénd cont de satura Dupi cum deserie Figura 628, fn intervaiul (0-120)V, bobina are o valoare constants L=2 faloarca nominals (Ug>120V), bodina se oo tun bloe Leok-yp-table din teriorul ciruia sea setat le capers. sistre Me, ‘camul nostru am ales prima metodi Ode23ib. aMole yiaquive MAULANA dere Sinan Ana - Dito sundiiale curental § Jem components continu’ (Uice-0), formele de ‘wut siovsnidale, iar velorile mexime corespund valorilor nominale: 120-N2 93954 me 22 - iuctanfei, pleednd u Discontinuities. oaste expres erate Lout-uptable ew unul Fen, in interionul et ole componente ou cu inmplementarea unei rezistente netiniare care pote ieee er ‘lectre pentru protecia echipamentelor lt stat Ia. 0 alloare de dova ori mai mate deat de olimontare (tensianea refeei)trebuie mea de protectie Uy a fo Gin ust), tensiunea de vit loerea = 120-43 -V2-2,3 6.10, $82 implomeniere modell ml “A ice u=fti) definitl de relatia (* sau precizia si care st faciliteze ai rapid, Acest Tucru se poate face, de exemply, prin inal 1, avind fat de forma i{s)=1i(14T s), in interior rarisorul metalic) este contin, ca figura 631), i de tensiunea ce le borne, dupa int un bloc nelinisrl a iev0s/sqrt(3)*scrt{2)"2, curentul de referiny lg=500 prin éublu clic pe blocul respect Ic) au fost defini prin clic dreapia pe blocul respect, accesind siorul ciruia se alege opfunea Edit mask si tccesind meniul rarameters se definese variabilele bloculul respectiy, iar aceesand. me ligation ce luce in fereastra respective: ecuatia (6.18), care reprezint® caracteristica neliniard a nul care: mk iar implementarea intregului sistemJe Shmulare— Asli rea sau modificarca unui bloc moseat, acest lncru se ponte face te blocul respectiv éups care se alege, din menial care apare, optiunes Look sul care troce prin varistor si tensiunea de la ig. 5.32 1p, $i caracteristiea neliniura a varstorului I-{(U), pe axe x este reprezentat curentul, iar pe axa y tensiunes. ps ___ Be = autematicl sau aofionir electro, ‘conta paamstior uni reins (RC), ca pate conponenil x contokinl rel) (Monte Caro, algorian gens fe pot I sie accesdnd bilnn bdo de exompla, timp corectie in figura la valoarea de 3 ta 1 seoundi iar probleme de compararea solutic fale ow Blocul NCD permite, de esemenea, opimizarea difer regulaioare sau @_unor lan sera treapth mpensare sau se put area blocutilor cin biblioteca NCD nt exemplcle urmtioare, a cerinfelor de proiectare gi iniializerea varabil ‘dupa exe apisind butonul stat al NCD (Fig. 629 a) stu celoetind butonul start din se poate testa modelul un iniar eu parame! de exerplu, se poste considera et parametcul zvariazK cu 5 % f 1445, Pentru a. implem 1 Oprimization optiunea Uncerta cliveMe Ania wine Fig. 628, Dlagcama bloc a spore cu id ‘by, freasira Oprinsation Parameters penitu setareavariabilelr are xt peremetral K’ joarele valori: K=0.21079, 20.62. ii regulator de tip PID, anumite eeviafe de proHite ft unui servomator de actionare este = 8 she optimizer psrametri una regulator de tip PD. 50-5) 443-57 43-541 incit SRA ef Hntraneasek uematoarele cond timpal maxim de orestee de proiectare: suprareglajul (a 10 seeunde gi re rispurisil sistem se compare formele de unda, cu si 278 optimizarea parametritor regular 1 modelat printro ft Tmplementarca modelului sistemului de regia ish, cu gi dlint-un servomotor de actionare eu lin 2), PIDdesign.ma. Li sia Rte Liner (ig. 6.306). oc de i sau msi mari decat 2, ‘curate Limiteaza valonle mirimii de imiteazi le 0.8 writifi/seeundt viteza de ceegere ID ste forma din figura 6.30 ) ‘pan sistemul yrioada de osciletic ctinfle sistersului rénuie st declarim acordatcy ig. 63) ) nterfu rae internet pent optimizareap ') isponsil steric optimizarca parame acordareaparameuilor lind metode numerice de toca Control System. Cu ajutoru acesteibibliotee se pot provezta $1 analiza difertetipari de regulatoare ponte sistemele dinamiee de imei ferestre grafiee interactive ss a unui regulator arat im form ‘ou ajutorul metode! de op ‘ealizen2d regiaren robustl a parametrilor unui sistem neliniar avind parametii varia 6.4,Analiza $1 Linlarizarea modeleler. Biblloteca Control System. ‘© colectie de algorits caze farnizearttun set de funeh ‘ecvenfialt a sislemelor liniere si pentru avordarea ip SISO, MIMO, costinue sa discrete care 5a temelor de reglare automata necesitt i constanj in timp). Liniarizarea unui mode! se apliex in gpecial la pul analizacii unor param ul de reglare gi marginile de si zerouri, $i pentru a econda parame! unui SRA,Grin [7 —SOSCSCFanmat farce Lacan Sd ae bas Ie lehvoec| Pater Doble Red Imago seri] ddr | | coca ve | ¥ f- Contents of Pat 6 Chesed oop DgerLoop F vtoy 6s) [Loup Tanitert TF tow FCs) 1 compensate F dutey (05) Fier F yey PF rene TF ney as) sencth Exemplat 6. | Sa se extragis model letied «198‘Sink (Scope) uu sant considerate mirimi de inirare sau d area comenzil Hnmod, aplicaté atat sistemeloy liniare : bovde(, B, C, D) sau bode(svs), step, B, C, D) san step(sys) impulse(A. B.C. D) sau impuise(ays) scrise in command window, se odjin grsficele din Figura 6.35. ¢ accleasi forme de und can pe anumite porfiuni, > a fients) eo innea-Linear analysis, 2 Neal care se doreste sa fie Fig, 634, Diggrama blce a mosetai ‘Tactdnd linia urmitonre [A,B,C DJotnmod tiniarizare’) fn fereastra de comanca a MATLABului, se obtin urmatoarele valori pt. matricele de stare ale sistemulut: A=-200000 ~i.0000 -1,0000 7.00009 0 0 1.0090 -1.9000 B= 10000 0 0 c=0 10000 0 0 0 -1.0000 D=0 1a , ous isi ale modell din Fi ispunsal imp (valonrea fa care se atinge regia stotion ere timp de regiare sav a valorit maxi cic dreapta pe figur se poate alegeo ala meted de ana rat. cum ar fi: diaprama Bode, N aliza @ unui cirutt electric de curent altemativ RC, \ interfata grafic LT! Viewor oso prezentet in continsare rezentata diferents de tensune sinusoidal 5 tensiunea de ie‘same eneAt = —_efezajul_facei{radd Fracverta_sewmaluiuifred/s)— Fos eee sf618) sa} Frat) oo r4506 (3-212)-| 2g "0018 & (ee He ) Obs, Dacé vatorile mirimilor de stars sistem netinier, sunt apropiate fayé de punc Se ve comporia aproximatv le fol ea unul linia 6.8, Familia de runcpit S (S - functions) Funoiile § foarte putemio peatu liugarea unor algoritmi i de ce pet fi ‘stem dinamic modelet Simulink 9:firctiow, poate i seris da sau Fortran, cfd sunt compilate ca seris in MATLAR (avand ox ). Xd specifica de epelare, fe poite fue comunicarea ik Structura acestor fun comuna si poate intogra re 944 pod Aceste func, utilvzenza S, prin adiugeresunor -s1astfel blocuri personalizate, eare pot (Dash. Dupa sevierea TLAB) se defineste creindy- imulink, Fig. n (dit. biblioteca Lser-Difir interfuja dimire ele pe baze faciita lor Dupa cum deserie blocul $-fi ne programa € constants, Vat im. separa prin vite ezinta un exemplu de implementare « une fan ti din bibliotees. Simulink, eare confine un program Jude 0 functie $ intr-un model din Si dupit care se noteaz blocul eu namele S (S-funetion name), unde se definese si care vor fi apelaji. Aceyti parametri pot expresiifunctii MATLAB eat $1 mume ale unor fisiere salvats in ceastifcfie integrozs, in apart cu e parametritintem:. Revultetul simalii este She Wave >| S-Funcion,realizarea grea cu am De asemenea, prin utilizarea funcfiilor S se poate reduce timpul de simulare dinamicd, nul de siraulare obtinu lizarea blocurilo standard, jecare bloe $-funetion dintr-un model Sit do intrare et yolut, 0), pentru mfrimea de lesire, drdtf(t, hut x, u), pentru meine aetval ler S se poate fave im sau mex. O fimefc S cu exten m ese alcatutd ditto finchie Semnificetia parame! tapele Aceste scevenje de ins! ‘aleularea timpulut de esantionare gi iniegrares mirimilor de save, dupa cum descrie uta unui gle MATLAB a une s RutinaS-funetion | Simbolul de identifiers Flag snl nalizeSi08 Tg TiaiGetTimeOANexLVaTATT Tages alas Tag Tala Tag=2 alba Teel rdlTerminate ago le gi pentru ie $ serisi in MATLAB, Si aloca un is, denumnit FLAG eare indict etapa Ta cere se alt simutarca, iC, Simlinleal apeleaza dirs e fun fiecknui Noe, peat programele in continuare, Dupa cum rezulta si din tebelul 6 10 sunt mile parametrulai FLAG (0,sys, avin codul avané codul ays = mdlUpdane ‘flag=3~caleuleaza marimile ys = mel lz blocusile cu timp de eyantionare (tesa: are, avand codul flog=9 -sfegital proceduri: de i case 9 py = mdlTerminateft x, us ‘Dasi nu se utilizeard un flag oarcears, de exemplu 2 gi 9 codul est: ‘case {2, 9} sos = ff: La terminstoa apeliri se adaugd pentru evitare flag-urilor nedorite: otherwise erron(| ‘unhandled flag ~ * num2st(flag))); iar pentru incheierea programului se utlizex7A insirctiunes sizes. DirFeedthrough NumSampleTines = 1: sys =slnsizes(ozes) umarul de mirim! ingroduse in ‘mena sintaxa pent realizarea de function sys = iDer 56) = ).M Ea). x1); Bs(2) = 12): % Pentru afisarea rezultatelor se seri “finction sys syst) =x1)s 902) = x12): 0) {rn consinware se prezinti dou exemple simple care vor s8 scosti in relief cum se poute nents 0 funcie S ik, apelind Exemplul 6.17, Si se implementeze shema bloc # uni mode! are ca intrare un seminal sinusoidal si care generenz Ia iire it-— Sine Wave Function 9aia ig. 641 3 Tplemantarea scheme’ Bloc a model ‘by rome simolir:somalelor do IN iE Figiecul MATLAB cu implementarea programului, denumit sfiermmplim, este modelat pe bhaco unt siraturistandaed de ienplementare a funcpilr S, gi are forma de mai jos, ina S-fenction pe care o apeleaza fisierul timestwvo.m. 96 Funetion man sate ordering srngs (0), and Sizes struct % Load the sys veetar wit ‘gs = % x0 = 1: YeNo continuous states % str = []: %No state ordering % 18 = [1 0); %6 Inherited sample tine % End of mdlinitalzes fiction sys ~ mau gee? siun alt fisier echivalent scris in MATLAB, de stare (MM-ISI) prin MMLIST cate apeleacd G alt funetie S. avaind codiul sursi seris csle cajun. Aceasté Tunctie modeleaza un sistem continu Lsemplul uitor prezinti implementarea unui sistem mod: sccasta functie, un sistem deseris de eeuofile de stare sul MATLAB de tip funcjie denumtt xemplul 6.18 [1, 12]. Si se implementere in izand un bloc S-function cae epeleaz Solufie. Sistemul descris de ecuatilor de slave are form dwilt=Ax+Bu yeex*Du jizeack un fisicr M, cu mumele exfune2, constauit pe daza modelulul existent esfar, $1 © ini bloe implomertatt in Simulink ou aumele sfancsfanc2.md!, avaad forme din figura ) care apeleazi fisierul MATLAB si gencreaza graficul din fignra 6.42 5):Yomalnitialzesizes ‘este continu, se edad mai jos. finetion ays = mabDevivetivest ‘function [sys, x0, str, ts} =esfiane2(, x, flog) ys At + Be: % Terminarea , malDerivatives". sfenc2 este un exatnplv de S-function avid eodul surst scris in C, intr-un fisier mex-le, Spo sewennanconnamanauensensssssssosseesse pentru definirea %ecuaiilor sistemnului dx/dt~ Ax + Bu; y= Cx + Dy care genereaz 9% madlOuapts ‘un sistem de ee. Tiniare continue % Returncazd Blocurile do iesre yeaa ee aera A= £0300; 2.9 -0.62-2.3;023 0]; fimetion sys = mal Oupus( BH (10:0): C= (110: 1-31): D= (Ol); sys= Cr+ DI % Afigeazi flog-vrile switeh flag, case 0 {sys. x0, str, is} = milritalizeSizes(A, 8, C.D): ewe] is = mdlDeviveniver(i.t,4,B,CD); % Cal ease 3 4, B, ©, D); % Caleularea marimilor de iesire Inifalicare derivaielor sys = mdlOutpusti figierele cutnulate Anal idioec UX are acoes direct la si in caracterul multfunejional, numirul mare de rutine $i Wd ca mérime de intrare numere complexe, sau tensia M consti in viteza de dezvoltare (timp redus) si acces ecile MATLAB, ofr un set de fin de comande a tastnd comanda: , care pot fi apelate gi din fe sflntemas ‘au direct din Simulink prin aovesarea bibliotecii $-function denios, in ambele cazuri se obfine lurmatcarea fereastr grafied din figura 6 43: Fig. 643. Biblio ia Fei S propa in fines de programul de mplementers, De asemenes, accesind blocul Af files se objine pictograma urmatoare din figura 6:44: Fig. 6.44, Famili de boc Mefile Sfietion din bl fn figiercle MATLAB, Mile S. imtlor de stare in dows paris mim stare continue ocups prima parte a yeciorulu s} tex a doua. Peniru blocurile firh micimi de stare, iote MATLAR de tip functie iar logiura dinte neste realizali prin paraniesul lag. Acest parametra indi faza in care oo Syfetions (ME lcs) exist doi vetori de stare spar penn serot. In C MEX 5 i ian setul de i Unmatoarele dows exemple sunt dedicate ‘electrice (masina de ce i masina de induct), cemptul 6.19,[12]. Si ‘cui (6.17), care reprezinia: modelul matematie sf simuleze fn regins din tunel masini de ec cu ox {6.17} ds “Dee BM, Ohm O) =H inversele constantelor de timp Ta, Te gi Tr, jar Ua Uegi Mr ‘ensiunea ex cuplul la arborele masini ‘infin cont de faptul c8 marmite de ivimile de icyre la, Tesi w, se oti Seema bloc din Fig, 645, din Fig, 646 a) cu bloeal S-funetion MM_MCC,Modelo Sinilae Anal tite function [sys x0, st, 15] = MM_MCC( sm. fleg) APT /0.2; B= 1/02; C= 1/03; Switch flag, case 0 sys, x0, st.) = mall case E sys = mdlDevivaives(t 1, cate (2.4.5.9) Sizex(A, B,C); error({ wrhandled flag =" rwm2sir(flag))): end _function{sys,x0,st,i8]= melintializeStzes(A,B.C) ‘Sikes ~ simSizes; izes, NumConsStates =3; fan ives| sys foAda(1) +A UC) -BXQ)+BAu2) CUD) Model amare MATLAN 4 Sinan eu ais sanction syv = mdiOusputs(t) sys fx(l) x(2) x3)} ‘Sh unde x(1) = Jas x(2) = Te six(3) = turati Sinnplitii este redat fn Fig. 6.46 b) Fig. 646 b) Xezultanl simular unui sistem dinar eu tei esa diferente Simulares acelui it diferenjiale utilizand bloourile din browsers] lare mai redus, de 0.731 s, Otinerea timpului de simulare se poate face prin scvierca in Command Window a Hixisi oar 15 eputime: sim(‘weiecdif? Jae apoi tuctindu-se litera se obfine timpul de e= 29348 In continuete se precinna un exemplu de implementare x une! mayini de induce, uiizand ioe sfimetion si failtyile blecurilor mascate pentru definires parametrilor, Exemplul 6.20. $8 se implementoze modolul unoi mayini de induofie wtilizdind un bloc S- ion implementat printrun fisier MATLAB, Si so simauleze catneteristicile de regim‘Moe sitar in MATLAB &Sinui eu apa a ic (Max) si curentul statorie Y6 Marimitede tire desget I) De Br Auta) im) +eps)+j "Lr: 2h); Dupa tularea simula, prin accesarea butonului mascai PLOTS, care apeleaza fisien plum, se reprezinil grafic caractorisicile ce regim slayionar ale masini, precentate i 648; Fou). Siula) in); r=reallDti=imag); Tet Yeon, hey; f= jum Te eli): exe 0, m= Mlength(wo: £=[0.0,m.2.0.1); xO-Uf error({'unhendled jleg = ‘num2sirflag)}): end Ma -funetion 5 Blocal S-funetion cu modelul si paremetrii masinii, apelenct figicrul MATLAB Jnassmod3.m, avand secventa (cod) de program de mai jos {% Modell masini dendrite pt. stucd regime stpionar atilicat de modell imes3.ndl fanction (fx0]=imssmod3 (2, uflog,RS,Rr,LslLrl,Lanum) switch flog, case 3,Sole — Aalst Moocir siren MATLA & Sinn exept a nsec Heed = 219 {n biblioteca Ports d Subsysieme gi are forma gencrald desctist ura 6.30 2) Blocul f poate fl seat pent a avea ima elseif ce ipire uebuie conectaa la un subsistern devion pentmu a putea fi este adaviratt.220-6 tds Shelia, Movlae—Simalre— Avaliable implementeze un i numerelor int a 5 faye ae ie { toon LIT ie dy Ove ) 5 CO Tamtea Fg. 650.BlocunieLoxice tel. yb sh deseronearezultatele simultcii sunt idence pA cum se poate observa tn figura 6.51 1g. 551 b), are in component un iterator care genereaz’ un nt, fix de terafi 51 ¢) este modclet foarte smpulal Ge simulare, Subsistemul J lar cu subsisternal For, cu restricfia cf numrul de ites a folosit si un bloc care reprezint& 0 sol Soluffe. implementarea modelului este prezentaid in figura 6.32 2), iar rezattatele simular igura 6.52 5), Sernalul de ieyire al bloculu cere roprozints 0 condita logict, este fon ca refering penim a dicta execufia acestora, Dect rea este adevaratd (if u,>0), atunci va fi executa: blocul corespuncater semalului If Action Subsystems, altel ve f exccutat blocal corespunzater semnalulw negativ Jf Subsystem: (Cand se pornegte simularea, sau edad se actuslizea7® diagrama blos a model 529), ‘oman teca Simulink define patra |. subsistem de vabdare Jat in MATLAI & Sinai Fig. 652.) Implemeniarea mod redesenexz conexiunile dinire biocuri, care reprezinté semalele de att (Fig, 5.52 6) , Somnalul se numeste semnal de comand subsistem de declansa flecare daa cand apare ccomsndi), Un eveniment de declangare. po: descreseatoare a unui semnel, care poate fi « tom de validare ji doslarsare (triggered and enabled subsystem) ~ este ‘control flow statement executh care aparin unui subsistem co semnahul de comands este plAvaliable for, sermalul de comand a (rior subsistmului conditionale vor fi prezenta ra marime de comand, care poate fi tit orice tip de bloc atat eontinuy cat si discret, Pencra juli de eyantionsee ou timpul de simulare, Blocurile disecete A i B funcfioncaza independent fay de blocul de comar in schimb, stune sistemo au 9 siagurd mirime do comands spelat (executat) puri de impulsuri de comand care forfeazd subsisteml s& gencreze un , zktor (falling) sau embele, De exerpla, dack som: era impulsurl atuaei cénd serra TeWarayace L oul Tae Subsysten lementele enmponente accoseaza blocul ‘rigger: Subsistemee de eta sau blocuri diserete avénd timpol226-6 ttre Mars Sinaare— Ania are selat In -1, ceea ce indicd feptul cd, timpul de esantionare este identic eu celal Dent oreaueite noepsen] Fig, 6.58, Diagram logica de functionare a subsistemelor de valde yi deciangare, Pentru a crea un subsistem de validare si declangare, se copiaza ambele blocuri tn interior eme, unt avaind on Exemplul 6.23. $a se implementeze un sistem, care are tn componengs subs ale, in ceopul modelini unui redresor (dispozitiv electronic care face conversia ren eltemativ tn curent continau pulsatoriu. Sointie, Subsisterul condijional este alatuit din dows bloceri de validare, unul pentra semmelul pozitiv ar alt! pentru semnalul negaiy, gi ual merge. Blocul merge combint mai milte semnale la intrare generind unl singur Is ichite, a cru valoare est tot timpul egal cu valoare calculeti. cleat bloe de implemeniace ¢ modclului enableredresorsmadl, esc prozontetd in Fig, ). eth < 229 2 $i. 6.56.a) Implementaree medeluul un ecresorutliziné subssteme conditional, b) Blocurite coniijionae pox §, 0) negatv aie modetul czaltatul simalarit este prezentat tn figura 6 57ultmii ani tot mai multe eompanii uilizeazt acest foofbox pent apl ‘cum ar fz embedded systems (aviatie, autorncbil it, perifericele calculatoarslox), man machine interface le MATLABului (MATLAB 7.1 tarjials a tooIboxurlorbibliote: Ultimele versi sus 0 Imoundtire st noralitat! $1 caracteristicl de baza 12a Starflow este un medi de sinulare julorul ciruia se pox model, si ului si pentru a valida seevenja logica de deteotare a unui obstacol inkalui, de dervoltare gi proiectars, ce, dupa © anumits logics bezata pe exemplu de mayind cu ati ‘Pot evalua rezultatele simuliri, se poate 2k de proieetar, izand logiea temporal definegteirecunoaste vector, matrce si date tabelare. 2. Crearee $i implementarea blocurllor statefio\ genereazi un fisier func raveghea toate evenimeniele careplate tn MATLAB & Simin ou eveniment (impuls) de la blocul siaieftow Offa blocul On pein de legaturi swiich on si astel se realizeazd tranzitia la mirimen de sare ul Off si fie inuetiv iar bloc On acy. ai : in evidentiazi caracteristicile de ba28 ale unui bloc | switch off matrimile de stare (reprezeatate prin dreptunghiusi) si tranzifia (leptture fa | =e Daca se acaugit o joncjiune (an object rorund ee furnizeazd 0 solulieAraieclorie (ranzite), diagram rezultamtl va confine o sehsind figura 65 ae ye ree model Cu legature dint blocurle | on | Dingrema Statefiow din figura 6.59 a), repreind schema logict de Furctionare a unui sta al unui ventilator. Semmificefia punctului de jonefiune este aceea cl atanc! edad se izeazktranzitia dintre cele douk siti ate sisemulsi, OF 5i On, se verified daca temperatura np) 30, mul va ramine pe Off dacd este falsé gi 7 ‘stunci se realizeazl tranzijia de In stares sistemului Off la On 51 venilatonul este Fig, 6.58.) implementaea up model in Simulink utilizand arta stateflow gi b) dngrama bloc acces, ‘in component si blocuri din teflow, dup care se copiaz Senotesai blocul Starejlow hhostu cu On si Off selectind buronul On-Off 'n amnbele seasuri, pentru leclind buloaul Default Transitions se poate lath prima dat in interionul buclei (starve ini | putea modifica starea sistemului, seta diagram de stare eare si fie ap ji nostra am ales optiunea Lisher edge. Prin adéugarea uni, la blecul On_off din Simulink, va apaze 0 mirime de intrare, caze este de faph le comand®, identicl cu ceea a stomelor) cendijionalelegice, orul pes. const imulink si cele din iguia 6.58 a}, sccate in rel imente prin medificarea stirD) Fig. 659.8) Diagsams Statflow cu implementarea nl scheme ozice ‘implemenlarea modelulst on_offehartandl ie. Sixwlia cmplil de ami aut, parametrul femp este definit de le de tip constont din {intririle consfant2 sau constant3), der poste fi definit gi im fereestea mplict 3 workspace. Un exemplu in acest sens, cu defines fn workspace, este prezentat in continua, [Exemplul 6, 24, 88 se implementeze un model in Simulink utitizind un bloe Stateflow, rralul de irtrate sinusoklal si fie aplicat la iesire cu 0 intirzione (delay) de 25 ‘amplitudine de 5 ori mai mare, bloc chart din biblioteca Staejfow intro fereastr nou eteata din 2 edivorul grafic al acestuia Se consiruieste diagrama din figura 2 cerinfelor impuse, se define ‘workspace pein setarea 1} petit a determina amplitudinea semnalal Jars iepirea seronalului sinusoidal de (gain si delay) care yor ft Yeriabila gain este veriabila de/ay pent & terval de timp (25 see), cuca sbi scelann de NATEAD wate tn~.9-29) {smut Modelie simi MATLAB Sink i pict pine Hest = 289 a Fig 6.60) lmplementarea modal, }) overseen diagram! Satflow go) rez sili a Snase moh yhonyacend els mca inreruratorul (SW) se deschide ceee ce fiseamnd ct nu yom aves we l bomele conmutatorului ideal (Vi3~0) des june invert, CAnd se spliek un f (g>0), comatatorul (SW) se inchide gi curental poate circala in miele t 0 ). Stiind ef Ry 0 mo, siunea de la bornele comutatorulu ideal, daca acest ms gi se inchide din nou la t=165 ms. tial mts, se deschide la = ia yales carat cap ioe: asta en ioteca SimPowerSystems ‘este situat n Bxira Library / Conaroi Blocks din bispac eletrnic 9 Fie 716. Cael eons comarca (hy) lens condensator ( oa a Je asemenea, se pot modifi Fowergut poste genera MM- ‘utomat poate acceso interfafa L77 meniul timp cat si in domeniul freevent, oferite de blocul Ponergui este prezeatat in figura 7.17 ig. 7.17.0) Inertia gales Powergu sib), meni Stead Wl Powergul pentiu mode i ncoeeute dup exeoutarea in figura 7.17 b) este prezentat meni itchul, ca 0 surs& de curent controlats ‘ntrerupitor pentru deconectarea sau ygere al unui are x, mosllat print-0 reistenf electric care cenjine $1 un intrerupator se alege o meroda wegrare numeric’ de tip si, cum ar i Ode2Ieb sau Ode75, modeleze un cireuit RL serie (R=1 ©, L=10 mH) slimentat de 1a 0 simulezs rogimal tonzitoria al de un timer, n serie cu circutul, ictal fatrerupitorulu este inchis inifial, se descnide a t~30 ms ednd curcntul prinreprezenta grafic toate 1ast Beate Oe : $6 Peake Exemplul uravtor simuleazs rispansul unui circuit electric RC de curent a nd, de asemence, un inary D. Titistoure GTO. aml), este prezentalt in figura 7.22 4), iar 722 b). In aoest eaz, tip GTO (eu stingere pe pear) su elements componente inclusiv‘de conductie (VV), in condi ‘comand’ din grill este setat pe zero 7 der curertul din citcuital de fori nu se anuleazs instantaneu, Deoarece procesal de ‘al cucatulai prin firistor contribuie semnificativ Te pierderile incom 12 de blocare 4 tiristoniiui GIO este inelust in modelul ecesiuia, Principalele ‘mponente ale timpului de blocare sunt timpul de cédere/descregtere (Ifa ime) gi impul de (Tyail time) pentru care sunt curacteristice curentul anodic TARKIN-lwe ipl cum descr si Tgura 7.23, (ut=01 Fie. 7.23. Curental din eiruitl ée fer (4) erertul de comand din gil i cee dou sti satura/bocat [6]. surentul 1a 10% rl GTO se blocheazé cind I4-0. WTO esie rodclat ca un element aeliniar, avénd in component o sursi de jae MATLAB & de agitare (latching curren) si timpul de stoeare (s1orage sme), cx ia dispozitivaiu fa rispunsul semnalului de comands, mi au fost inehuse in iristorahi. Pentru a evita mesaele i wodelului nu poate mu poats fi disere ‘algoritm (metoda) de f 1 de cuzent nointroruptd=60 % si regimul de ntrerupl-d=20 %), stiind cB param L=5 mH, E=80 V, intemi tistorului GTO sunt Rg=O.01 0, Lye Sotuste, Com tlrime de iegire tt o tensit ve, dispo ‘in petivada de conduct (tq). Avsst luoru se poate faco prin intermediul unei diode 6,), atunol cfnd trst ‘in cazul convertorului coborétor de tens 1 Tact 0 whl ts a Vg =D-Vyee47A) Studiul convertorul s¢ face tn fun din punct de vedere tants, (cegim ‘ntrerupt, regim de curent i, in regim stayionar, curentul prin bebing poate fisel.3) sider e8 puterce de le intrare este egal cu puteree de iepire atunei putem serie: I, -D'I, =D-I, 0.6) Dawa se Modelul converterului coheritor de tensiune, avand ca element de conutatie un tiristor See ieee eae is ori intemal convertor coborter eprezin ua ict echvatent Convertor eaboratr ée tensune cuthistor G10 Lag a cebortio de ern supratensiuni, tn timpal UU Besndecseat ramet UU 06 OES OCos O1Or ome com 0m se our Eom Goo OeLLL E, Tranzistoare ]GBT electronic complet comsndebil. Se comand doar in tensinne, avand performanjele tvanzistorulai bipolar (BJT) relentoare a circutul de forta siale tranzistorului MOS referitor la eireuitul de comand (pierde inzistoral TGRT este elementul semiconductor cel mai des utilizat, de tensiunea gi ourentul cireul 28 tor (Ver Je), dupa cum deserie fi Fig. 128 Tranzstoral GBT ca clomentels eamponent alm ‘Tranzistorul IGBT intrt fn conduetio ind sunt fndeplinte conditile Vey>0, Vea>Vr sh «nd i poarta este aplica un semana pozitiv (520), si se blocheaza cénd Vcx>0 gi g=0. IGBTut ide proweefie RC, e pater). La fel ca $i modetultrsto Exemplul urmtor pr converter) avid ca element de com venta de commute 10 KHZ, Ky°0.01 82, owl Hl. KO, Crinf. Stiind of param are inductantz nefnirerupt $i Solufie. Seema dp unui convertor co-ce ridiedfor de tonsiune este preventa tn Fgura 7.29 a), De rem Pa, ate aceeasi com) ‘eobordtoare de tensiune, cu deosebirca ef elementele compo! tine la iesire tensiune ca valoare medie mai mare dee tensiunea de ikrare. ia dintre tensiunea ce intrare (Vi,), tensiunea de iesie (V,) $1 le comatati (i condvetie gif blocaro}, respect fheterul de ursplere (D) Vata + Vn Vo) big = 07D De unde recut ementarea in Simulink a convestorulu ridicdtor de tensiune (Ighteonvridicator.mal]), este sail in figura 7.29 b),2730 deste faneionarea converon cle dat rogimur regia do cart neinterip! pei un fator de umplete D0 Ya Teil irenup pextniun factor ceumpere D-40 %mplet comundshile, care se comand’ doar in teasiune IGBT), ls 0 freeventi de comulstie ridiests (£+20-100 Moves a MATLAB & Sima Hise 269 paalel cu o dioda, care are onecia tranzistorul cid acesta esie polarizat invers (Vg: tele componente ale tranzistorului MOS sunt aproape identice cu ale tranzistorului deosebires de conduetie La 0. © sursd de curent sau ou un Si in acest caz, find Si fle Ode23t sau Mem nelinar, reteda de integrate trebu ea tranzistorului MOS, ca cloment de comutafie @ unui onvertor cee rezonamt de curen, Bxemplul 7.8. $2 se modeleze un converter rezonant de ce-ce aviind cn clement de lutafie un tranzistor MOS, cu ‘eeventa de comutatie F-2 MHz, latimen ui de comands 72° (D=20 6 simuleze curentul 9i tensiunes din ircuitl de for’ 2 MOSFETalul sator si cuenta priniota za Funotionsei convertor ent zero, ceea ee duel Fig, 7.33, Implementerea convertorlalevasi-ezonan wind un tanzistor MOS, Fig. 724, Resultstee simul convertorulal rezonant ov MOSFET. 1° modell printr-o surs ideal de eurent Ty iar fn pai luctanta Ls sa <2, deoareee MOSFETul mu poate fi conectat in serie ew 6 bobin’ Dios sil fn anipartel ey MOSFET pemiteeureniule 7,3. Implementarea convertoarelor statice monofazate $/ trifazate in punte (patra elemente de comuitaic), sau cu tei brale (gase clernente de comutatie din’ comporenta converterului poste posible (0), prin seterea paramettilor 5Motel aren MATLAB Si rk ura 7.36 este reprezentata schema de principin a ‘n figura 7.37 este prez entarea recresoruhui se copi prin bobins () 9i & teasiun pe s ui se utilizeaz’ blocul Powvergt DoE Exemplul 7.9, Si se implementeze ua redresor menofazat fn punte eu diode, utlizind transfor tor de tensiune ( pe sorcint (Va), pertra cireuitul discrefizat eu un pentru cireuitul continu, Vy reprezinta valoarplus tensiunes pe bobins Deal, My My EE ig 10) be UR pie td sia urmatoas obfintl prin aplicarca teoremslor Iai Kirchof, deserie funtionarea rului monofazat i pune complet ne o semipericada: di WR +t, eey, a iy2y <6, eee 4 dt ti Fig. 7.97, Implementarce rdrescrlul monofaza In punte complet cu diode (redresormenopunte-ml). "beajulii de jos a pun cedeescare. rezaltatele simularit modetulut ata ca timp diseret (a), 8 puntiireéresoare, corespuneitoare tua tot iu ramuta de sus a puagi Pert -278 MATLAB & Model Fig. 738.) Remitetcle simula model disortizat gb) « medelull sofiarare si pentru a asigua o vn tao linear, naree unui convertor trifazat in punte cu tiristoare care nu gl analizeaz8 formele de urdi ale curensilorulilizand, pot reprezenta grafic ett in éomeniul timp, ce, dupa execuiaren sinulirit modelului ou Fig. 740, lmplemeniars SS ee au kn kn Fig. 7.38, Schema depowerSatns, Mola dsporiveler tenia convey tee leas sisinmfiecin MATLAN & Sinulak cu aphéai tn apne Heer: 22 Ca a a CL) Fig. 741. Reaulatele sn ig, 742. a) Foreastza grail « moniul FET Analysi/Powe fneie de frecvena ib), In suneie dé sum i _ —_) este de 28:57 %, dup tency axis) se ponte reprezenta all frecvena ct (u,& parametrilor findamentalei gi a numarului total de armonict eu areia (Fig. 7.43) Daca in fisienal cu datele salvate exist’ mai multe msi seal In parte (le ex. Tensiunes redresata CAPITOLUL 8 — Cuprins 8, MODELAREA CIRCUITELOR ELECTRICE SI A FILTRELOR DE RETEA. SIMULAREA DIFERITELOR REGIMURI DE FUNCTIONARE, 8.1, MODELAREA St SIMULAREA CIRCUITEL OR ELECTRICS IN SINULINK 42.1, Pile wrfucote peru e 4.2, Rlgpnel cielo RLC sre peel eid interes rledemo.diferitelor regimuri de functionare 6.1, Modelarea $i simularea circuitelor electrice in Simulink $ip. 8.1, Circuit RLC paral slimentat de lo sur de tensiune coin. : Rue =o aro curentul prin bo! resorise fn funetie dup eum urmeaz in) si tensiunes la bornele condeas ‘doua marimi de stare gi in fun Model sina MATA de Simin eu a poi nce 280 Exuailite (8.2) pot out integratoare peat g2-Kutta de orlnul 45), timpal ée pomire'a simul inim si maxim (wrinimum step size=U.1 msee, maxintum sep srance~le-5),. ‘Rerultatele sinulici sunt prezeniaie fn figura 83.3. Simulaea egimalai dinaie lsitouitalul REC paral Pentru seminal ireuptt de itrare - Us=100 V aplicat la 1-000 secunds, acest, Exempla 8.1: Sa se implementeze ecuatia unui citcuit electric RL de curcat alternat ‘i se simuleze eurentul prin bobind si tensianea de alimentar, sind e& RO 4 ©, L=0.04 100 V. Fig. 8.4, Ciroit docs RL. sre ponies exer Ecuatia ciouitului RL din Figura 8.4 este dati de relate ai Ug ERA LLIO) = fy or ooe3 les gah: 483) Pentru a implementa ecuatia (8.3) In Simuling, aceasta se aranjeaztn form integral aren MALAI m7 [ =i R)dt +10) manl8.4) Figure 8.5 descric implementarea ecuatiei (8.4) in Simulink utilizénd blocuri cin bibliotece standard figura 8.5, eebuie defini printr-un bloc maseat (prin Faramcti circuitulul dinteun fisier MATLAB mnului RLeaparam), cate cit senpt, Compinutal acest isier este prezent lzarea paremsrilorerenitalal RE. Séparan rare st condipie nqiale R= 04; %R=040hm Le sy Me= 314, S6frocvenjatnradice Vac ampi = 100; inl Use in Voi iLe =D; % vaioarca infill « curenttel prin Boh stop = 0.5; % ting de simudaro i (A) TTensianea de climentare a circuitului RL.) vlabel(Cea (V)') lizatea parametrlor se treee Ia simularea sistomului, objinéndu-se rezuttetl din286 W. Moveluea chon ig. 8.6.4) Rasp i tranzitoria crea Simulink mle mai simply prin reduosren de transfer (fd) sau In MMASL. Aceasitmetod? de entre se poate wiliza doar ature! cng pace cre In continua se print un exempla de implemeatare a pata prin ‘xlelul matematic (MIM) al imuleze raspunsal treaptd pli cemplul circuit RLC seri Le t0, dues RI reale poztive ale parametrilor R, L si C. Functia de LC din figura §.7 2), uilizat ca fitru de rejea(fileu tece jos), are Vic a9) See RILEUEC Gs) = Funcfia de transite a circuitolui paralel RLC cin figura 8.7 b), uilizat tot ca filteu de rojee ‘Gili trece jos) poate fi seis sub forma: In figura 88 este reprezentat grafic rispunsultreaptt al celor dou cireuite RLC, consctate ‘u seste gi arate, gi modelate th Simulink prin K C ta stroaneriacFiend refe. Suuen aie 14 fam Oh *\eisania | *L ip si Sage Rese ] Seg sca! Fig. 87.3) Schemele cir’ RLC sore parall, b), lca arcacsemplal ©), jmplemeatarea circulteloe RLC sere i parle prin fi. spa ee unui circuit seve RLC, att prin utilizes blocuri din biblioteca standard, ct s prin ft si marimi de Model stare in MATLAN, Fig. 89, Difecte modal de implementa ac290, Modan chestlr ete a Auer de ees Sinn ere eh Fig. 810. Respunsal es implementavex dn Fig 8.9.8) Curent prin ‘oul sb) te ee ig 89.) Cwental p Aiferite valor ale rezistenei resistors fa NATLAD & Salo cwalicaitalopmerie Hach 294 cultul RLC veri eu paruneti asta, laaplicarea unui semnal reap (1 see), ara 8.11 rezul tice, in cazul_ implementrit lectrie att prin mbundtajirea/compensarea faciorului de putere. Prin aledtuite din rezistent, lensatoare, armonicile pot Yale sunt determinate de tpal veasiune de frecventa de svonda De erealeliminaren anor pproiestate pentru a ayea caracter copacitiy la Recvenja fundamental, astfel neat s2 poate fi utilizate si pentru prodveerea puterii reactive necesari convertoarclor statice sau maginilor electice (de ex. la nnasina de inductie pentru magnetizare).e ordinul 3, eliminand pierder unui filttu RLC serie, este definit de Rj} 3 se refera 1a valoarea (caltatee) reactanfi inductive seu capacitive corespuncitoare freevenjel de acordare, si determin litimea de banat = Ff ) do avordare (f,). In eate, f/f reprezinta ordinul armonies, tar f; este Filtrete cn dou freevenge de acordare (double-taned filter, sunt caractetizate prin acca avantgjul c& plerderile sunt mai mici, Ia fel $i aroplitudinea impedanfst la Fezonan{é care spare intr cele Gout frecvene de aeordate. Un asta de flr poate serie LC si un cireuit RLC porate. In acest ea, este dous ciruite,avand 4, unt soorate Ino iceventé medic f, =a] fi fy cate in tout car 9 pint ou ves O= My 9p, pentru doul freevenje se refers, de fapt, a configuraille MATLAR, cusp scordath peniru ficevenje inalte Exemplul 8.4, Si se implementeze un filtra de rejea, avand in component elemente pasive R. LC serie gi/sav paral, uilizat pentru filtearés armoni filew single-rured (Pig, 8,12 a) pentna filtrareaacroni dovble-tined (Fig, 7.12.0) pent de tip C (Fig, 8.12 €) pent (Q.=49 MVar) absoarbe azul fill double. di P= pentru fit trece sus de tip C, s4 se reprezinte grafic enrentul prin circuit gi ‘ispunsul in domeniul freeventl (diagrama Bede) a fileului de refea in cele tel situati Solus i pentru filial RLC sere, tilizand operatorul Laplzce, este: Impedanga cir 2 Ui LC +R Cott 20 =F ae lace Measurement $. a MATLAB din biblamt Deus sans 2AO epiaenee tip C ‘grafic a de rfea LC srie si REC paralel i. Fig. 816, Réspunsul in fecveny.a trai LC sere i RLC prae! powers Does Impedance mecsurement i era gra neal Ipedanca measurement din biblioteca SPS,200-9 Model div ects ya Horde stn. Seca dela veins ei itre trfazate pentru ellminarea armonicifor ind cu versiunea 7) au introdus 0 coleetie d Power Exemplul 8.5, Si se implomentezs patna tipuri de file trifazate de inarea anmonict de ordinul 24, un filirw tree sus de inul 3, un fl lui In frecvenf2, se deconectoaz de la 2 sclecteaz®| meniul Impedaice ys printr-un intreruptitor (Arecike) ‘quency Measurement $i butonul Display. 7 rr (tMat—(0Nhar, S00} oie Fire os roto itzate zt pentru educerea amonlclergeneale de un redresorin pute ectri cu flue tnfeate de een, Fig. 819, Iplementarea instfreevenja @ “= = 500+ 0342/ 417 = 600 MVAr 8.2.2. Raspunsul cireuitefor RLC interactivi riedemo si paralel vtiizdind intertata grafics denumita rledemo, care gent ue prin fat s1 reprezinié sisieme le pentru orice valoare reali pozitivi a elementelor de cireut. eractive, descrist mai sus, poate fl xecesata‘astand cuvantalrledema fn forests de comenzi a MATLABului, obfinindu-se foreasta grafic din Fig. 8.19 Fig, 821 Inert eich ntetesVAHadomo pnts pista fila de ree irid clement pine: Prin modifiearea parsmetriter ‘configurajia dovitd a Aralui de retea, itului electric se poate proiccta foarte sit CAPITOLUL 9 — Cuprins 9, MODELAREA §1 SIMULAREA ACTIONARILOR ELECTRICE,, (CU MASINI DE CURENT CONTINU 9.4, ACTIONARE REVERSIRILE CU SI REDRESOARE: COMANDA “ASCADK,40M 9. Modelarea gi simularea actionarilor olectrice cu magini de curent continuu, fem electri (acfianare elect ip rezislent, ca marimi de stare — tensiures electromotoare indusd, Muxul, i sau tensiunen pe condensstor, iar ca misimi de desire ~ curapia, cuplul electromagnetic sau poztia, Mim ce depind de de siare, Rezolvaree ecuapilor care definese regimul dinamic se face plectnd de le e de stare. bs. Pentns studi de ste sunt expr regimunlor tranzitori nu se utilizeaz’ ecuatia de misearo comparativ vane este daté de relia Meg My = F-22500) =O g 0 (9.1) in cate Muy ~ cuplul eleetromagn Qee-n » My ~ caplul mecanie rezistent, 1 — inerjia ine 14 fo nas cu n—turafi rotoralui fa = energia magnetica + lor electrics (ME). 0 ME poate fi defini prin Yot~ Amper (ecuntia incusului (otorului) si ceuatis excitatie) si prin ecuatis de lare ale ME sunt: iea vatisbielor independente ;ea funcjiler de store (relate dintro maria); aranjarea lor ini-o forms convenabila impleme ‘= Rezolvarea e0 ct numerice); 9.4, Modolarea maginii de curent continuu cu excitefie separatd Magina de curent continuy (MCC) este primul conyertizor electro-mecanic care 2 fest zat in actionavile electrice cu turafie variabla, dori viteza de rotaie. MCC cu excitatia separath poate fi utilizaté ca servemotor, controll migerii realizandu-se rin indus (rotor) cA si prin Inflgurarea de excitatie, Reglajul prin indus utilizeaz® ca semnal de comand tensiunea Ia bomsle maginii (Vj, Ia un flux sau curent de excitatic iar reglayul prin excitajie reprevint variafia curentalui din tnf¥gurarea siubea indusului consiantd (Uc), infisuriri de excitafie: separaté, derivetis (in paralel et MCC cea mai dos th fn acjionaci electrice este ees ou tailor largi si simple de regiare # turafei gi dstorité carat separaté, detortl ie mecanice (n=f(1)) rmatematic al masinii) ca excitajio separatd se nde reglare automata (SRA), sinulavein MATLAB & Sinn eu rn boc @ unui MCC ou exstaie separa si reostat do pomire (Ry) este prezentati in Fig. 9, Peniru a modela 0 magind de ourent continu (MCC) se pleact de ta eeustin volt-amper (0.2) $i de le ecuafia de migeare 9-1) UL Ry thy SAFO LO) = Lop ors 2) Jn care U, ~ tensiamea de | indusului a Inductania tnfagursiiindusul oe) 4) din infigurarea de excitstie separa si rtarea Hh Simulink, dupa cum deseria si eeu ie (9.1) — 04) reprezint’ mock aranjale i forma integrals pentcu imp) 05) 05): 1-1 JO,-1, Ry -U,)-d + 1,(O)-----83) aut 6) 9M =F Jorn

Potrebbero piacerti anche

• It Ends with Us: A Novel

  

  Da Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (5835)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Da Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (5813)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  Da Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (1131)
• • Riviste
  • Podcast
  • Spartito
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  Da Everand

  The Art of War: A New Translation

  SUN TZU

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (3045)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Da Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (20074)
• The Handmaid's Tale

  

  Da Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (13228)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  Da Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (20479)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  Da Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (5708)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  Da Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (10941)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  Da Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (3309)
• And Then There Were None

  

  Da Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (8976)
• The Hobbit

  

  Da Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (25199)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  Da Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  Da Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (7866)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2487)
• The Hobbit

  

  Da Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (24587)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  Da Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2559)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  Da Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2571)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  Da Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2507)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  Da Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (12954)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  Da Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (12556)
• Good Omens

  

  Da Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (12042)
• How To Win Friends And Influence People

  

  Da Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (6537)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  Da Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (5719)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  Da Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (9974)