VERONICA DINU EUGEN TRUTIA
Profesor dr. Profesor dr.
ELENA POPA-CRISTEA. AURORA POPESCU
Profesor dr. Profesor dr. doc.
BIOCHIMIE
MEDICALA
mic tratat
SM
EDITURA MEDICALA
Bucuresti, 1998[Coperta de: ADRIAN CONSTANTINESCU.
.»Toate drepturiteedivoriate epartin i exclusivitate Editurit Medicale,
Publicatia este mared tnregistratd a Editurit Medicale, fiind
protejait integral de legistatia interna si internagionalé, Orice
valorificare a conginutulul tn afara limitelor acestor legi si a
permisiuniieditorilor este inserzisi si pasibilé de pedeapsd. Acest
lucru este valabil pentru orice reproducere — integralit sau
partiali, indiferent de mijloace (multipliciri, traduceri, microfil-
‘dir, transerieri pe dischete etc).
Tehnoredactare computeriatis TOP GAL SRL
ISBN 973-39-0299.3,Prefata
in domeniulsiingelor biologice progresele tehnologiel moderne au permis extinderea
si aprofundarea studiilor referitoare ta diversi constiwenti celwlari sau subcelwar
Totodatd, uilizarea metodelor moderne de investigayie siingificd in domeni au
evidentiat $4 noi roturi sau mecanisme de actiune - mai mult sau mai pusin complexe ~
ale unor asemenea constituenti. Datorita acestor fapte, insusi obiecnul de studi al
biochimiei ~ in general - sal biochimiei medicale - tn particular - si-au largtt sau g'au
aprofundat continutul propriu. De asemenea, fn ceea ce priveste obiectul biockinitel
medicale, investigatiite moderne de cercetare au relevat not si multiple implicatit - din
ce In ce mai siranse - pe care le are aceasta disciplina cu diverse alte discipline
medicale (genetica, fitologta, fisiopatologia, farmacologia, medicina internd etc.) Se
injelege ca in asemenea conditit se impunea intocmirea unui now tratat pensru studinl
biochimiei medicale care sd cuprinda tatr-un tot util atdt unele cunostinge clasice cat
si noile achizitt ale cercetarilor moderne, precum si evidentierea relatillor existente
intre procesele biochimice si funciile fiziologice - normale sau patologice - studiate de
alte discipline, considerate strict - medicale, In mod deosebit aparea necesar sé fie
elevate mecanismele moleculare care siau 1a baza declansdrié unor boli
in vederea realizarli tuturor acesior deziderate s-a elaborat lucrarea de fata care
‘cuprinde: studiul proteinetor, studiul enzimelor, transferul de informatie, hormonil si
mecanismele de reglare metabolica, energetica biochimica, marile metabolisme,
echilibrul acido-bacic, matricea exiracelulara si nofiuni de biochimia nudritiet.
Pe lingd caracterul didactic care face ca lucrarea sf poatd fi uilizatd de studengi
pentru tnsusirea bnvdjamantulul de biochimie, adresabilitatea acestet biochimti medivale
este mai larga, considerdnd-o folositoare atdt medicilor cat st biologitor; in special,
celor care-si desfasoard activitatea profesionald in laboratoare clinice.
In dorina realizarii unui text usor de urmdtrit si retinut, lucrarea este insogita de
‘material iustrativ bogat cuprinzand numeroase scheme, tabele si tablouri sinoptice.
Referitor 1a bibliografia care a stat la baza elaborari ei trebuie subliniat faptui ca
desi ea a fost vastd, sau mentionat aici publicatiile mai recente $i mai importante,
prezentandu-se deci o bibliografie selectiva
AutoriiCuprins
Cap. 1 Froteinel
Structurd generata. (Prof. De. Elena Popa-Cristea)
1 Aminoaciai
12 Pepiele
U3, Protiele :
121" Sct prima prot.
182 Organizre spajalis moleclloy pote
‘Staci sedan poinln
Strctrs tna spate
Strctry cinemas proteins
133 Propratii genemle le prin.
134 Gasitctes protein
35 Proteioele pasate
Serimaltunina
Invanoplobulincis
eto a eoaglie ibvnogcaa
135 Homoproteinc
137 eonectincte
Cap. I, Enaimele. Prof. Dr E. Taga)
TLL tntoducers, sees ,
M2 Seiderea de clire enrime a ncisiel de acti
caualiel a enzimelon
U3 Specifcisten enziaior
UIT Specifietate de race.
1132 Shecifistate do saat
11333 Specticate sereochinic,
UA Strvetiea enzinlon
MA. Aspecte xenenie. |
142 Engine ov stracaesprossicd |
1143 Easiae or ervtusl heteroprte.
ILS Sistem (complexe) mubienzinti,
16 lasenime -
U7 Central setv gi ance
TX Cinetica ensinatics. :
1LS.1 Expeitnarea viteei reactor easinatice. AUivitten enneion
82 Viteza inal a realoecozinatiee, F
1183 Indluengspit-uui gi emperatai asupra avi envinclor
T1844 Influenjaconcentaietenzim.
TESS Inflenjs concentrate substestuli, Beuaia Michaelis-Menten.
M86 Determinares experimental Ryy Seuaificaiaseestel constant. Conta etait, Ke
18.7 Besujia Linewesver Bork, 5
1838 Inia acivisitensimeloe
ic ioe. Gc
1B
ry
2
cf
FY
as
0
6
a
5
2
3
if
a
“s
6
6
6
»
n
2B
RB
%
1B
7
8
8
a
is
%0
°2
2119, Replaeabiosintat 9 activi easnete.
i191 Anect pene
11923 Relarea ean eine
{19.3 Replies sos atv catch.
U19id Reglare alent a fncit hemoglobin
11953 Roplaes coven 3 ac enanelo
1110 Localizves lorecsald a crane
ILI Enainete paeosis
1112 Chsifcsren denies eco.
(Cap. HL. Vitamine 31 coenzime. Prof. De. doc. Aurora Pesce}
Lt Generale
ML2 Chyiicars visitor
113 Vitaninele hidrosolabe i voir ir coenatinaien.
M131 Complesal B
‘Vaan B, amiss) i cocina tminpiatostat
Vitamin By (ibellavint) x coenzele fav
Vitamina PP (nacia) gi coensimelenicuinarsidice.
Vitamina B,(piridonina) yi coonaimele derivate
‘Aci pantotenic gh ewenbima A,
Blowing gi oll ei Coenimatc,
‘Vitamiat By (ctancobalanina) yi ela ef coeneimati,
Aciul folic eoenziele dria
132 Viumina € acid ascorbic).
MLA Vitanipels paso,
TL Vieanina A reine.
h42 Vismina Doss
Lt Vining
ka Viti
(Cap, IV, Adal nucle (Pro De: Veronica Dino),
1N.1Intocere
N22 Sct chink air aie
V2.1 Brace sunave din store acallor able
1¥22 Nocteoise i eteotde din tors actor wii
1.23 Nucleotide naturale bes
V2 Analg! stctra psor aot i miler
1V25 Sinatanscovaleolt»scgior uch
126 Camis Tato cine nestor al
‘enatraen 9 hates ABN
Rivrales aetior aude
1a’quial devonrivonclet
VS Strasura coves a ABW. :
1¥32 Confonnofia motel de ADRS pu ve saves
{33 Omaizarce nara gee I poss suc
2% attr genous cuca
123 Bioinens ADN (epicaes)-
ices Ja procacns
Reflcwes Is Socio.
Sines de ADN pe mani de ARK.
V4 Atal ancl
Tih Tipo de ARN,
“ARN mesagoe (ARN)
[ARN de tater AUC,
AARN sinozomal (ARN).
AARN nvcler dee! dns
wanes Aaa ma de ABN Gio)
Transeriote ls Euan
Innit a wana
13 rec op psec’ ae niclior de AR,
Exciviaintonor din tnseripce par
Molten posta ulfinae
IVa Bisiates ARN pe maid de ARRCap. V. Blosinteza protenclor(traduceren mesaju
Vel Coda genetic.
¥2 Blosnters proteincor, :
2 Prelucetn postiadieee we malacuiorpotie
Ye Rega oni price.
‘V5 Ltn ale molcslelor de ADN i separate seein, tai
‘VSI Reparte pin excne sna :
V52 Repararea prin evenaree len
33 Mia
Expr erotics mai.
CClonatea genelon me
7 Choarea goosor in viva (Fetioiog ADN recogni
‘141. Seenaial= clon geneor sieves ADN recom
3712, Expamaen fens infonmai copies in ADN vec
72 Clonaresgencov in Vio (Reatia polimeraies Ts la)
73 Aplin le clontn gene
iDetrminaesseevenetnusesicior te eipensdctd)
fhe muse ante
‘eon de trostr Sot
‘enetie). (Pot. Dr. Veroica Dino),
¥.
v,
v,
vi
Cap. VI, Bnergetica blochlmied, @rof, Dt. E-trai)
Tiago me
V3 Sine trmotiunic.Fanli de aarp inno
AA a tc
VLE Cate de sitet ATP i vv, a
Cap. VHL. Metabolism glucidelor, (Prot: Dr. Verouies Dia)... 204
Vila Chimis glucidelr : 204
VILL? Monorail el 5 235
‘Stereoizomeria monveahardeior : _ 2s
Structure eiclie ale monozaharidlor, : A 5 08
“Amsinozshren IS 403
Denosizanarn, u so
Proprieie fiice 4 chimice ale inoneaaacdsin. ans
YViLL2 Olipozsbarvee : 408
VIL Polzahartde HO |
‘ViL2 Digest aber glucdelor, I a2 |
ViL211 Dette enzimatce In digest yi absori guido‘. us
Vil3 Gaile de metabolizare a glocoze. = a6
VMAX Giicolia (Secventa Embden-Meyamnot Pana). us
‘Bilal cacrgeic a licliai : 2
VIL32 Decarboniiea ochlativa tpiuvaiauis |. > 29
‘VU133 Cielul acvalor icssboxle (Cell Kesh) 333
Ciel Krvbs = cae wnibalict F 85
Bilan energetic al ane slacoii or TN SlsVid Ale efi de metsbotizar a slucom
Vili Cale peniozofostatior ce pean ar EF
Dette tn: cnt pte ae pon i
‘vita’? Cale aed a ere ms
VILS Glaceneogens,
‘ViLSi1 Roplare alostaicd a gluconeogencze.
i152 Rela: hontonl a acomsopom
ius Metabalsnal licogenclu
'Vil61 Degradrenshicogena
Reglare plicogenoize
‘Vu.62 Biosintesa plicogenalsi (Gicogenogenera). |
KReglarea glicogenogencze
‘VIL63 Alert entimatice in metaboismal glicogenitul
VIL Meaboismol galacozs.
ILE Metabolism frac
VIL9 Glicoprteiele ees.
VIL9.1 Biosintea alicoproteincion
ii92 Snes lg cpio
‘Vu.t0 Piosoalicani :
Cap. VIN, Metaboisutlpidelor. of: Dr. lens Popa-Ceistesh coeeesees 394
VEIL Chim ipidelor. Se : cose $84
‘WULLLT Asis eae EEN a
VIULL2 Actaris (Glicridls so grisile nasi) aeeettr 387
VL. Retell (Geral fra) 3 339
‘Ai Tosa 389
Fesfsicolinele Gein) 200
Fosftlistanolinl : fon
Fosltiisennsle (en-tfiie. 402
Fontan Ga ois, i 402
Paamalogenle 404
Fostaudigterti DUS 04
VIL Sfngolipdete : : do
‘Slingomicinel. : SEEN Saas
‘Geosinglipiel. 2 LIT fos
urns Comer se 2.0200) : ao
VL Ue ein. aor
rence ao
* aoe
a0
as
Vtl2 Digest absorb lipideor :
VIL Metabolism sciedor grag es NON an
‘VINL3-1 Degradarca oxida’ 4 avsilor gr
Onidarea sctitor grag (Ciclal nat aps iui Lyne, a8
Bonus sar ft Sentara a1
a2
(Oridare chor grain pono
VIU32 Catogenecs 5
\VUI3.3 Biasinezs cil gag
‘Biosineaa eidal pam
Elonpatea aszlor gra. 5
Bosintzaaciilor gayi nestor ==
‘VIS Metabolfemal lev,
‘INS Metaboliemal naciiglicsrtior
‘VINLS:1 Hidolia ta liceroio,
ViIL3.2 Biowineza taciglicerolitor.
LVIILS Metabolism! gliceolosolpidelor.
VIILT Metabotismalsfingolipidelo
VIIL8 Meabolismal colesterohu :
‘VISIT Digestia yi absorbpa colesicrluul
VIN82 Biosinteza coleterails :
VUIL83 Catablisna)eolesteroluii
VIL Lipidele plasmatice
VIO Analiza lipides plasmic,
VIIL92 Chilomicroni ssVIL Lipopreseinele ev densiate mick (LDL, Bl
poproteine).
IIL Lipoproceinele co dentate mare (ADE, eclipopreceine).
UILOG Acti grag ber (AGL, scat graginecsteniie)
‘Vi97 Dispel
‘VI.10 Ficosante.
VILI0.1 Blosintexseicosinoizio
‘¥INL10.2 Catabelismal peostaglandielor 27
YVIILIO'3 Acne biologic ale eicosanizion
(Cap. IX. Metabotismal protelnelor sal annuacizlor. Prof. De,
BX fatroducer.
DC Starea dame poicinelo. Banu anus
BG Digest prtincior lint yaoi nici, iia rte endapee,
124 Fondul de aminoacla. Aminoacta esa
IK Caan wine desist yi Sl nog.
IXS.1 Aspect generale,
1X52 Dezaminarea oxidativi a aminonczlor ji anspor union
C53 Diowntens ce
DCS Rela fine csi ureogenoti i ich senior iearboniic.
ESS Boi cauzate de defecte in metabolizares amoaiacul,
1.6 Catabolism aminoacilon wilzares eeeletclo de carbon,
TX61 Aspect generale
1DC62 Alaina treonina,slicins, seria, estina (i ltina) ro Segre la ald pirvie. |
C63 Aminin, poling, bstidins,glutamina aedulglotamic se degradeso8
In acid eeetogtae,
[D644 Aspagina i aeidal sparc we dagradcn ia onatoseetat” |
[DCG tzoleucing,valos yi mlionins ae degredouss la scsinl-COoA,
1RC.86 Leucinn i lizna e degradeazt lo acid ueoioactic va acetal. CoA,
1567 Trpuotsnul se degrades I aceliCoA alain
[C68 Fenlaanion gi ror se degradeazd ta acid fumavic gt acid acetoacaic
169 Bali caunate de defect th uiljatesacheltal de eatbon a amioaeizlor
i Blsiens anne tei
TK Aspecte zener
1X72 Ca parcalare de biosnis,
1%.8 Fonmarea din aninoaczi a unor comps ce fant speeaizae.
DX.61 Compusi rez prin deearbotiaressminesczion
C82 Biosinteza gluational,
DCR Sintraa ereatne. Relajia crating = creatifosat. Creatnia,
DCB Coripuyi de wconjuene” a aminoseiaior
Cap. X. Metabotismal hemoprotenelor. (Profs, -Tria)
XL Aspecte chime.
2 Bionintea her
YET Elapele bsinere, |
X22 Keaharea biosinteas emul
23 Powe,
X.3-Caiaboismul iin
YLT Brae inal
X52 uilabinomre, vinden Ho ei, anor, ee bile
XC83 Euaple finale a
X35 Hipebtimbineni
Tryin
Cap. XL. Metabolism nuctootdelor purnice prince (Prof: De Blebs Pops-Cristes.
X11 Metabo wucteotidelor pier
X11 Bosnian de novo «leila
ncaa I
Bionntena AMP si GM,
site aucleelr es igi fost wera.
Bisitezn desocibonecleldelo,
Retlava biowntsae de novo purl
XL Ineo toe pir
X113 Cabell purglor
[SUL Batelogia metbolsmttal piston
‘st
m
a
6
6
9
419
09
far
90
93
eu
euX12 Metabolism nacleotielorpisiidinies
urine tt a Fe
Go. om ot Br an ae
ees : : a
‘aise Soe
IRs SaagAn 22
ee : e
aE A ace oe
rae aie ee x
gies oe
‘XILS.1 Hor al parti Wee ee 4
BEIT Sica hi a
va OS Seas
iemaaare “
ee SESS
Oe er & 28
Scar ets 28
Sg
woe i : et
ace SS58
Hormonii hipofizari glicoproteci a a HT @0
XUL11'9 Hormonit neu chipolizan &
ul42 Epis team peal 250g}
SI15 Ehdortne : as
ROLL Ft ei 33
L141 Fula EO peru grow factor : 635
SUL43 Fonte For (Hwa pow aco : Soe 6
XUL143 Fumi POGE (lacket derived grow factor). «2002202. 2 686
XUL144 Familie TGF B (Transforming grow far aes a
XULI45 Factont de eresereinsainclke (GF, emstomeding) EI 6a
XiL146 NGF (Nee grow factor. eae rly
XIL1427 Familia CSP {Colony stimalaing factor). BUI 9.
RITES Eten (Etopenn ning no : 0
XU1149 Intedeakinele GE : eae
XUL34.10Ineroronit ONE), eas
XILI4.11 Oncogencle yi canola erent clare. es
Cap. XITL Apa. Procesee hidrvetcetroitie sf elilbeulaeldostazi. (Prof. Dr. dos. Auror Popescu)
XIIL Ineoduoer . 6a
RIN Cojtel psi ape i on : 63
SHA Beibal spel fn organ, : 67
XMLS.1 Necesal line de ap SII aie
KIL Pendens de apa : Soy os
XiI13.3 Exoosul dt apt aon ST oa
XM Brooceaite neo-chinie ae pet. CUE En ei
ADEA Stn praca marie : ol ee
SIL42 Lagstura de hidropen 9 asoiee molecule : Dg
10%A.4.3 Cio spect clara de vaporzare,
UL Caaare de top, poncal de toi pont de ters
SULaS Ape ordain
hs rose inci
1 noes se rl oi a pc
SUS Kev slaty pl.
XLS. Spect de aca abs i ie
ithe Headsets
‘Yli.61 Silene tanpon aida hiarbooat.
3.63 Satemal tampon a fos
Ae} Seca ign a pri
XiLe4 Sitemal mpen al bomogtobioet
ILS Coopenrea pman-erit
Cap, XIV. Matelea estracelulard (Prof. de. oe, Aurora Popesca}
XIV1 Consttvenyi cic af matrce!extmeelulare,
‘NIV-71 Prec.
YIV.L2 Glicoainingticani i pasieahicaal
Giccraminogiat
Pantie hislogioe ale proteaglicanior i licvaninc pliner:
Biosuncon gi degeadare prteoglcanlr,
IY. Rolal mathe! extacealare Ta eysul mocdopencze
IV3 Modified consttuenlor natsoat exacetlre.
XAV.S1 ModifeSri fa fone do Vast
XIV.3 Colagenozee,
XIV.53 Une mealies calaive dnd
XIV'34 Macopolzanardozele
‘Cap. XV. Nofiuni de nuteite (Prof, Dr doe. Aurora Popes).
VA Katou
53 Necesaral nuit
‘V2.1 Chel de energie
‘Mabotismal boa
Ereccle wnnosenetie
Chet egies den Se elvis a depo.
sever Sega 5
Conipoaii envi jel abner
XV Pencpie native
V9 Ghucse
333 Lida
5353 Bronte
V3.4 Viemiels
KV353 Minerale
KVMs Sobmanjele score hie
V5 Fite smear
wee Nes “i
4 Procipelle prose aineare
‘Vi Wels atsenare de ogi inal
apts si produel acai
ue.
Came.
Pestle
xvid Pret nite de abe was
Corealele.
apie:
XV.43 Ae prodise ainda
‘rodusele zalacoase
Uae
Condiment
XVAE Allmenie bogs Ya ainosei excel
XV Renaniare ner pap aatev nce npn prdas aii.
2xV'5 Couanboya nail pistarea S58,Cap. L PROTEINELE. STRUCTURA GENERALA
Proteinele sunt constituenti chimici ai organismelor vii cu cel mai inalt grad de
complexitate, de variate moleculark gi care prezinté specifictate de specie, de organ.
Denumirea lor deriv’ de la cuviintul grevese .proteias" care inseamin de prim rang,
cel dintti".
Protencle_ sunt ubsanie masromolssulae de-pae-nalioenidich. La consria
proteinelor participa woacizi fundamental, aceiasi la toate vieluitoarele, de la.
i_simpli_bact 18 la om. Prin legare in lanfuri polipeptidice variate ca
jungime si succesiune a uniii{ifor se poate objine un numar nesfirsit de combinagii, Cu
toat multiplicitatea posibilitijilor de combinare a aminoacizilor in lanturi polipeptidice,
1a_un_anumit_organism nu se realizeazi decit anumite.seevente, acelea care sunt
specificate de materialul genetic, de ADN parental, Proteinele sunt macromolecule
informafionale, cu secvenfe_specifice ninoacizi, sunt expresia epigeneticd a
genomului celular,
Proteincle indeplinesc funcfii fundamentale, specifice organismelor vii (Tabelul 11):
Tabet B.
Exemple de proteine st funefil indeplinite de acestea
Proving Fania
‘Colagenul Principala proteind a jesututilor conjunctive
Histooa Proteins nuclear asociatl ea ADN
Spectina rotsnd eritocitara cu rol in menfinerea forme eclulare
“Armilaza Enzimd, paricipé la digesia amidonulut
Pepsina Evin, parcips la digesia proteineior
Glicogen sintaza nein, parc la sinteza glicogenlui
Taciat dehidrogenaa TBnzim, catalizeae oxidarea lactatula la pirovat
Aetna Proicind contactlé din magchi
‘Miorina Proveind contract dia magehi
Tsui Tiormon pancreatic hipoglicemiant
Hormonul de eregere Honnon tipotizar
Serumalbumina Protein plasmatice, anspor jon, vitemie, honnont
Hemoglobina “Transport oxigen i sstemol circulator
“Transferina “Transports oni de Her a plasma
Feritina Forma de depozitare a feral
Giocroni “Transport electron
Trunoglobatinele “Anlicorpl care fixeatl i imobilizearl agenil bactereni
Tibsinogenal Proving plasmatied cu rol Sn coagularea singelal
- Proteinele au un ro structural major, ele consttuie material din care sunt consiuite
toate siructutile celulare, membrane, organite celulare ca si materialul interceluzr al
Jesuturilor gi organelor, Proteinele exist intr-o varietate molecular’ foarte mare si cle
asigurti diversitatea si specificitat
13+ Proteinele. exercitiactiuni cataitice, determindnd varietatea nesférsitt de: reactii
biochimice si specificul transformarilor chimice dn organismele vii.
~ Proteinele contractile sunt instrumentele :u ajutorul c&rora organismele vii
Indepinese activtatea contact i locomotoare.
amine, oxigen, dioxid de carbon.
- Proteinele’ au sarcina de a apira organismul impotriva unot corpi_strtini,
‘macromolecule, virusuri, bacterii, Reactiile imunologice sunt mediate de o clast de
proteine specializate - imunogiobulinele,
L1. AMINOACIZIL
Unitajile constituente ale proteinelor sunt aminoacizii, care prin legatura peptidic&
‘inure gruparea aminict a unei molecule si gruparea carboxil a altei molecule dau nastere
TLROSTMGHECHE peatiee, Esa 20 arniomclapretcnogent specicay pin coal
genetic, prezenti in toate organismele vii, de la cele mai simple pnd la om (Tabelul 1.2).
Altituri'de acesti 20 aminoacizi fundamentali, in proteine se mai intdlnesc alti cdtiva,
care rezultd, de fapt, prin modific’si chimice ale acestora dup’ tncorporare in lanfurile
ppolipeptidice (do ex. hidroxiprolina, hidonilizina et). Totodati, se mai intlnesc si unit
aminoacid cu ate func, ca omitina,cirulina (Tabeld 1.3).
‘Aminoacizii natural au formula general:
B—GH— coos
NH,
ei sunt c-aminoacizi. Face excepfie unul din cei 20 de aminoacizi,prolina, care, are 0.
functie aminic& secundard,_
Diversitatea aminoscizifor naturali este datt de natura tui R care poate fi 0 catend
hhidrocarbonaté alifaticd sau aromatic, un heterocicla sau R poate s& cuprindd o
functie adijionala.
+ Aminoactzit alifatict-(Pard gruptti functionale th R).
Gicocolal sa glicina: GH, — COOH
NH,
Alanna: oH, — cH — coo
th
Valina: cH, — CH— cH — COOH
ba, he
Leucina: oH, — CH CH, — cH— cooH
oh
Teoleucina: CH, — tt — Ge — Gt SO0H
CH, NH,
4