AMELIA TOADER Drept civil. Contracte sp le. Succesiuni. Copyright © 2004 ~ Editura ALL BECK Toate dreptuile sunt rezervate Editurii ALL BECK Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata fra permisiunea sorisi a Editurii ALL BECK Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate editurii Copyright © 2004 by ALL BECK All rights reserved The distribution ofthis book outside Romania, without the written permission of ALL BECK is strictly prohibited JA TOADER . Contracte speciale. Succesiuni. | CAM! Drept Culegere de spete / CAMELIA TOADER Bucuresti: Editura ALL BECK, 2004 184 p. 20 cm (Seminarii si teste) BN 973-655-421-X Bucuresti, Str. Serg, Nuqu lon, nr. 2, sector $ ® (021)335.32.12, (021)3: 32.18 Fax: (021)3) Departamentul (021)335.32.39, (021933 distributie E-mail: comenzi@allbeck.r0 Redactor: Forina Serban Tehnoredactor: Violeta Serban OLR CAMELIA TOADER Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni Culegere de speteCapitolul 1. Contractul de vanzare-cumparare 1. M.C. a chemat in judecati pe D.V si D.M,, soti, solicitand obligarea acestora de a se prezenta la notariat in vederea autentificdri actului prin care fi s-a vandut autoturismul ,Renault 10" inseris circulafie pe mumele reclamantului, sub sancfiunea plat unor daune cominator {In motivarea actiunii, reclamantul a araitat c& desi a vandut auto- turism! parafilor si s-a convenit ca pind la 16.7.1979 sa se autentifice contractul de vanzare-cumparare, piratii refza si se prezinte la nota- Fiat, astfal incdt nu se poate radia autoturismul de pe numele sau la Polite, el continuiind totodaté sé plateasca impozit la fise. Prin cerere reconventionalt, paratii au solicitat obligarea recla- ‘mantului la restituirea pretului platit, precum si a unor cheluieli pe care le-au fut cu autoturismul, dup§ intrarea in posesia Iu Instanta a admis actiunea si a dispus obligatea piritilor de a se prezenta la notariat in vederea autentfiedrii conventiei, sub sanc- {iunea plait unor daune cominatorit de la riménerea definitiva a hotarérii si pind la executarea obligatiei. Cererea reconventionala a fast respinsa Hotirdrea a fost atacat la instanta superioars,sustinénduse 8 fn mod sgresit actiunea a fost admisa, desi fald de dispozitile art, 1294-1295 C.civ., af rebut si fe respinss 1. Comractul de véncare-cumpirare a unui autoturism este consensual saw solemn? 2. In present, care sunt formalitatile cerute de lege pentru radie- rea/inmatricularea unui autoturism? Ce relevansé an ele tn plarul dreptului civil? 3, Hotardrea instantel este legal? Care este motivarea ei? 2. La data de 8.10.1990, M.M. si M.L. au chemat in judecata pe CO. 1 CA. pentru a se pronunta 0 hotarare care sini foc de act autentic de instrdinare a imobilelor situate in municipiul Bistrita, inserise in cartea funciard ta numérul (..). Reclamangii au aratatc& la4 Drept civil. Contracte speciale. Suecesitini 31.6.1976 au convenit cu parati ca acestia s’ le vanda imobilele cu pretul de 20.000 lei, suma achitata integral la incheierea conventie data la care au intrat si in posesia bunurilor, dar patti refuz’ s8 se prezinte la notariat pentru intocmirea actului autentic Judecdtoria Bistrifa a admis actiunea, a constatat valabilitatea conventici incheiate intre pit la 31.6.1976, hottrarea wrmind si ind loc de act autentic de instrainare si a dispus intabularea pe numel reclamanfilor, a dreptului de proprietate asupra acestor imobile {mpotriva hotararii a declarat apel N,V. care a cerut si se constate imobilele vandute de parati nu le apartineau in exclusivitate, ea fiind de asemeni coproprictari asupra acestora, astfel cum rezulté din extrasul de carte funciar’, pentru 1/2. in consecinta, a cerut si se anuleze hotararea care a consfintit vanzarea ful a respins ca inadmisibil apelul dectarat de N.V. it Iucrului de edtre unul dintre coproprietari se aplicd regulile vancarii lucrulu altuia? 2. In caz de coproprietate (indiviziune) se poate cere anularea sau constataree nulitaqii ~ totale sau partiale ~ a contractului? 3. Consideraji legale hotdrdrile pronuntate in speta? Ce pro~ bleme de drept se mai puteau invoca? 3. La 9 martic 1933, F.G. a incheiat cu concubina sa B.M. un contract de vanzare-cumparare prin care a fnstrdinat imobilul cu nr. top. 96, format din casa cu dows camere, curte si grddina, eu pretul de 3.000 lei. Ulterior, BM. si-a intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara Dupa moartea lui F.G., in anul 1953, fiul stu F.A. a chemat in ju- decata pe B.M., pentru constatarea nulititii absolute a contractului din 9,3.1933 gi restabilirea situatiei anterioare incheierii acestuia, deoare- ce nu a fost real, vénzitorul fiind alienat minal Actiunea a fost admis, anulindu-se contractul, cu obligarea piri tei la resttuirea imobilului, eu motivarea ed vanzarea-cumpararea, de fapt 0 donatie deghizata, a avut o cauza imorals, fiind incheiat inte dow’ persoane care triiau in concubinaj 1, Alienajia mintala, pretinsd de reclamant, este 0 cauzd de anulare a contractului? Contractul de vanzare-cumparare 2. Vanzarea intre concubini este valabila? 3. Hotardrea pronuntata in spel este legaldi? .. Prin actiunea introdusa, reclamantii au solicitat instantei si pronunte © hotirdre prin care si se constate validitatea conventiei de Vanzare-cumparare incheiate cu paratii, prin care acestia din urma s- au obligat sa Je vanda reclamantilor vila proprietatea lor. Paratii s-au opus admiterii actiunii, cu motivarea c& desi este adevarat c& au in- cheiat cu reclamantii un contract de vanzare-cumparare, platindy pretul, aceasta conventie, prin acordul pirtilor, ditia ca reclamanti s4 procure la randul lor vanzitarilor oferte pentru achizitionarea a doud apartamente si a altor bunuri, pentru facilitarea obligatiei de predare @ imobilului vandut. Or, intrucdt reclamantii nu si-au indeplinit aceasta obligatie, vanzarea nu poate fi considerata ca perfectata Reclamantii au depus la dosar inscrisuri din care rezulta €& parati au instrlinat unele din bunurile procurate prin efectul conditici Instanta a admis actiunea cumparatorilor si a constatat existenta valabilé a contractului de vanzare-cumpiirare, ca act translativ de pro- prietate, considerind c& gestul vanzatorilor de a vinde o parte din bu- nurile procurate prin intermediul cumpardtorului reprezinta 0 renun- tare la conditi. 1. Contractul de vanzare-cumparare poute fi afectat de moda- litayi? in speta, despre ce modalitate este vorba si care este efectul ei? 2. Solugia pronunjata este legala? A, proprietar al unui teren agricol situat in extravilan, a in- registrat ,oferta de vanzare” a terenului agricol Ia consiliul local la data de I martie 1999, Cu respectarea termenului legal, proprietarii vecini B si C, oferind acelasi pret, au inregistrat ofertele lor de cumpirare la consiliul local. Ulterior, A a acceptat ofertele de cumparare, formulate separat de B si C. Dupa trei zile de I acceptarea ofertei_de citre A, C i-a transmis lui D, prin donafie autentificata,” 1/2 din terenul pus in Vineare de A 5 (edd Lo, cgd om Ava fedetd UR acrten, adi ast sod6 Deept civil. Contracte speciale. Succesiuni La 20 aprilie 1999, A a incheiat eu B (care nu cunostea c& si C facuse 0 oferta de cumpirare) un contract de vanzare-cumparare autentificat pentru intregul teren, pe care |-a si predat cumparatorului, 1. In calitate de avocat al tui B, pe cine il sfatuiti sa cheme in ju- decatt si ce anume si solicite? 2. C. doreste sa clarifice in justitie situatia si va solicita, ca avocat, sd formulati 0 acfiune. Cum ii valorificati drepturile acestui client? 3. In calitate de judeedtor, ce solujie veti pronunta in fiecare dintre actiunile formulate? G. La 1 august 1998, X a incheiat cu Y un antecontract de vanzare-cumparare cu privire_ la un apartament, situat in Bucuresti, convenind ca in decurs de maximum 0 lund st se prezinte la notarul public BNP pentru a incheia un contract de vinzare-cumparare in forma autentici, pentru pretul de 6 milioane lei. Ulterior, la 15 august 1998, X a incheiat cu Z un contract de vanzare-cumparare constatat prin inscris sub semnaturd privata cu privire la acelasi imobil, pe care |-a predat cumparatorului in schimbul pretului de 8 milioane lei 1. In calitate de avocat al lui Y, pe cine chemati in judecatd si ce ‘anume solicitati? Motivari actiunea. 2. in calitate de judecdtor, considerati ct X are sau mu are obligatia, nascutd din antecontractul semnat la 1 august 1998 de a vinde apartamentul edtre Y? Motivati raspunsul 3. In calitate de judecdtor, considerati ca. X are sau nu are drep- tul de a vinde apartamentul lui Z, dupa ce incheiase antecontractul uy? 7. Sotia reclamanté R a solicitat in contradictoriu cu P, soqul parat, partajarea bunurilor comune iar in contradictoriu eu C, con- ‘cubina pirdtului, sa se constate dreptul de proprietate al celor doi sofi asupra apartamentului ce a format obiectul unui antecontract de vanzare-cumparare, intitulat .chitanta”, incheiat la 31 martie 1994, prin care parta se obligase si-i vanda lui P bunul in cauzi. Contractul de vénzare-cumparare 7 Pe calea ceterii reconventionale, C a solicitat anularea antecon- tractului, motivat de faptul cA nu a intentionat niciodata si-si vind apartamentul, cd nu a primit pretul, dar c& a procedat totus la intoc- ‘mirea chitanfei, in urma ameningirilor Pacute de pardt eu intreruperea relatiilor de concubinaj. A mai aratat ca antecontractul a fost incheiat pentru mentinerea relatiilor de concubinaj, P considerand perfectarea acestui act ca 0 proba de fidelitate din partea ei Din probele administrate la dosar s-a retinut e8 anterior incheierii amtecontractului, concubinit s-au despartit in mai multe randuri, si- tuafie care mu s-a mai intémplat ulterior datei de 31 martie 1994, cfnd pardtul P a si introdus actiune de divort impotriva sotiei sale. 1. Ce conditii trebuie sa indeplineasca un antecontract de van- zare-cumparare pentru a-si produce efecte? Care sunt aceste efecte? 2. Ce hotardste instanta? Motivati solusia. 'B. X i-a vandut lui Y un televizor color cu pretul de 500.000 lei Televizorul era de fabricatie romaneasca si avea o vechime de 5 ani, find in bun stare de functionare. Pretul s-a platt si bunul s-a predat. S, sofia lui X, i-a chemat in judecat’ pe X si Y, solictind desfiin- {area vanzari, intrucat pe de o parte, prequl convenit nu era serios, iar pe de alta parte, bunul era proprietatea ei exclusiva, dinaintea casi- toric. Prin intimpinare, paratul Y a solicitat respingerea actiunii, sus- findnd ca atunci cand a contractat, nua cunoscut situatia real’, rele- vata de reclamanta pri = a Prin ction. eran emt 1. Ca avocat al pardtului X, cum il veti apara? . 2. in calitate de judector, pronungati-va, separat asupra fieca- reia din suspinerite reclamantei S si ale celor doi pari. 3. La ce solute legaléi vati oprit? 9. Prin actiunea introdust ta 3.1.1995, reclamanta R a solicitat instanfei sa constate, in contradictoriu cu pirdtul P, nulitatea con tractului prin care fa data de 14,7.1994 R i-a vandut pardtului apar- tamentul sau cu 2 camere din Bucuresti pentru un pret de 100,000 lei8 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni Prima instanya a admis actiunea si a constatat nul contractul de vanzare-cumparare dintre parti, dispundnd repunerea in situatia ante- rioara. Impotriva acest’ solu a declarat ape pra 1. Care eredet ca a fost motivarea solujiet promunfate de instanta de fond? 2" tn caltare de avocat al pardtul, cum motivati apelulimpo- triva hori? 5. in caitae de judecator ta instanta de apel, care este decizia pe care o pronuntai? 10. A, in calitate de vinzitor si B, in calitate de cumparator, au incheiat un contract de vanzare-cumparare constatat printr-un inseris sub semnaturd privat’ cu privire Ia autoturismul marca Ford”, fa- bricat in anul 1988 si avand un rulaj de peste 300.000 km, pentru pretul de 16 milioane lei. A doua zi, A a incasat pretul si-a predat tui B aufoturismul, precum $i toate documentele aferente acestuia, nece- sare circulate pe drumutile publice Ulterior, cumparatorul a constatat ci autoturismul functioneaz defectuos. De aceea, s-a efectuat o expertiza, care a atestat existenta certa, ined de la data vanzarii, a unui viciu grav la motor. in con- secinf’, B I-a chemat in judecata pe A, solicitind desfiintarea vanzarii si restitutio in integrum, pentru urmatoarele motive: = convengia semnaté nu a fost incheiata in forma autentica (motiv pentru care, de altfel, organele.de politie au refuzat inmatricularea autoturismului pe mumele cumpirétorului B), find lovita de nultitate absolut; «chiar dacd actul semnat de parti ar fi va rare, se impune desfiinfarea sa in temeiul garantiei pentru v se ce revine vanzatorului, intrucat viciul existent nu putea fi sesizat de ccatre cumparator, a c&rui profesie (artist liric) nu fi oferea suficiente cunostinte in domenia ; Necontestind existenta si caracterul grav all vis solicitat respingerea actiunii, intrucat din probele administrate a rezul- tat cu certitudine ca nici mcar el insusi nu cunoscuse existena viciu- Iu invocat. bil ca varzare-cumpa- ascun- lui, paratul a Contractul de vanzare-cumpiirare 9 1. Pronuntati-va separat, in calitate de judecditor, asupra fiee rreia dintre sustinerile reclamantului. 2. Poate fi primita apararea pardrului? 43. Actiunea va fi admisa sau respinsa? Motivati optinnea: LL. Prin actiunea introdusa, reclamanta SC ,.X” SRL a chemat tn judecata pe pardta SC .Y” SRL pentru a fi obligata la plata restului de pret convenit prin contractul de vanzare-cumparare incheiat intre parti, avénd ca obiect un utilaj pentru fabricarea beri Prin intémpinarea depusd, pardta s-a aparat, aratand ca, desi este adevarat ci nu a platit jumatate din pretul utilajului livrat, nu poate fi obligati sa 0 facd, intrucdt potrivit conventiei, pentru bunul vandut, inclusiv pentru cartusele filtrante, pariile au convenit c& vanzatorul datoreaz’ garantie contra vieilor pe o durata de 12 luni de la predate. Mai arata pardta c& prin contract a fost conditionata plata pretului de instalarea aparaturii si de validarea rezultatelor functionarii; or, rezu tatele scontate nu s-au realizat, astfel ca nu mai are motiv de a plati Jiferenta de pret pretinsa prin actiune. 1, Care sunt conditile raspunderit pentru vicii ascunse? 2. Ce hotaraste instanja sesizata? 12. Vanzatorul V, proprietar al unui frigider, a incheiat cw C, cumparitor, un contract de vanzare-cumparare pentru pretul de 1,000,000 ei. Pretul s-a platit in chiar momentul incheierii con- tractului, dar predarea bunului a fost amanata prin convengia pirtilor Pentru a doua zi, cand cumparatorul urma si il ridice eu un auto vehicul de la domiciliul vanzatorului In acea noapte, in oras s-a produs o furtund puternicd, iar frigi- derul, depozitat pe balconul lui V., a fost distrus de un trlznet, intruct V. a refuzat si restituie de bunavoie pretul incasat, C. a formulat o actiune in instants avind ca obiect restituirea pretului si a cheltuielilor cu mijlocul de transport cu care voia s& ridice frigiderut. 1. Ca avocat al pardtului, cum formulayi apararile acestuia, prin intdmpinare? 2. Ca judectitor, cum solutionati actiunea. Motivagi solutia,10 Drept civil. Contracte speciale. Suecesiuni 113. S.G. a chemat in judecata pe S.A, fosta sotie a tattlui sau S.1, jin prezent decedat, solicitand dectararea nulitatii contractului de vvnzare-cumparare prin care S.J. vinduse un imobil prdtei in timpul césitoriei lor, motivul actiunit flind violarea art. 1307 C. eiv., care interzice vanzitile intre sof Ulterior, reclamantul si-a modificat actiunea, solicitind, in baza art, 1303 C. civ. anularea contractului pe motivul neseriozitatii pretu- Jui, stipulat inact la 3.000.000 lei, in raport cu valoarea bunului, apre- ciata prin actiune la 10,000,000 lei Parata a sustinut cQ, astfel cum rezulta din actele dosarului ta dezhaterea succesorala intre mostenitorii lui $.1. la care au participat sipartile din proces, s-a realizat o tranzacte, in sensul ed s-a recunos- ut ca valabil contractul de vinzare-cumpirare dintre sot in schimbul renuntirii paratei la drepturile ei de mostenire. Pe de alta parte, imobilul fusese vandut cu rezerva dreptului de uzufruet in favoarea vanzatorului Instanfa a admis actiunea reclamantului, cu motivarea ca, potrivit art. 1307 C. civ, contractul de vanzare-cumparare dintre soti este lovit de nulitate absolut ardta a declarat ape. 1. Ce probleme de drept se pun in cazul neconcordantei dintre va- foarea lucrului vandut si pretul stabilit? 2. Ce sanetiune se apliea in cazul vanzdrit intre sori? 3. Ce incidenyas are stabilirea sanctiunii in solufionarea spetei? 4. Ce hotardste instanja de control judiciar? TA. 1M. a chemat in judecati pe T.D. pentru a fi obligat s pliteascd suma de x lei, reprezentand rest din pretul pentru care i-a vvindut o pianina marca Grosset” din Viena. Pardtul a introdus cerere reconventionald, prin care a solicitat anu- larea acelei vanziri si obligarea reclamantei vanzitoare si-i restituie suma de y lei pe care a primit-o de la el drept parte din pret, precum $1 suma reprezentand cheltuielile de transport, motivand c& vanzatoarea i-ar fi garantat cf pianina in cauza are placa de bronz, ceea ce a ‘constituit 0 conditie esentiala in vanzare, inst ulterior s-a constatat c& aacea conditie nu a fost indeplinita, pianina neavdind o atare placa. Contractul de vanzare-cumparare un in proces, s-a administrat proba expertizei tehnice, proba cu in- scrisuri si proba cercetarii locale Din probe @ rezultat c& pianina nu are placa de bronz, ci rama de fier, astfel cum rezulta si din traducerea cuvaintul aflat pe factura cu care initial a fost achizitionata pianina de la fabrica producatoare din Viena. Pe baza acestor probe, instanta a respins actiunea reclamantel si a admis cererea reconventionala a pardtului, cu motivarea cA se impune anularea contractului datorita viciului ascuns de care era afectat bu- nul, faptul cd in speta a fost nevoie de un raport de expertiza precum si de unul de contracxpertiza demonstrand & paratul nu putea sisi dea seama cf este victima unei induceri in eroare. 1. Daca luerul vandut este afectat de un viciu ascuns se poate cere anularea contractului? 2. fin spetii este vorba de un viciu ascuns sau de altceva? Ce anune? 3. Solujia promuntata este legala? 15. MA. si-a pairasit sotul, refuzind 58-1 ingrijeasca. in aceasta situate, fiind despartit in fapt de sotia sa, M.V., printr-un act autentic humit contract de donatie” a instrainat sotilor M.D. si RD.. in schimbul obligatiei de intrefinere, un imobil dobandit in timpul casa- toriei cu MR Dupa decesul lui M.V., fosta sotie, M.R., singura Iui mostenitoare, a chemat in judecata pe dobanditorii M.D. si R.D., solicitand si se constate ca imobilul formeaza proprietatea sa in proportie de i deoarece a fost dobéndit in timpul casatoriei cu M.V. si, in consecin- 48, se impune anularea pe jumatate a contractului Prima instanté a respins actiunea ca nefondata, cu motivarea ca parijii au dobandit imobilul printr-un contract de donatie, cu obligatia de arl intretine pe instrainator, ca si-au executat aceasta obligatie si oricum, valoarea intretinerii prestate depigea cu mult valoarea imobitutui Apelul declarat de reclamanta a fost admis, cu motivarea ¢& imo- bilul a fost dobandit in timpul casatoriei reclamantei cu instrainatorul sideci este bun comun,12 Drept civil. Contracte speciale, Succesiuni 1, Ce fel de contract se incheiase in spefa? 2. Ce semnificagie are pentru paréti admiterea actiunii reclaman- tei? - 3. Care este solutia corecta? 1G, La 1.2.1991 paraqii au vandut reclamantilor un teren. Cu oca- ia punerii in executare a contractului, nu s-a predat fntreaga supra- fata, deoarece s-a recunoscut unui tert in Juna martie 1992 dreptul de rietate asupra unei portiuni din teren. oft seca state, campo ay cera fn jodeat pe vinz tori la data de 4 mai 1992, pentru a fi obligati Ia plata unor despigu- biri reprezentand plata contravalorii portiunii de teren pe care mu au utut-o lua in stapanire. a tan admis aime, consort af ty reduere de pret, proportional cu intinderea gisita lips’ si a considerat ca pentru reclaman(i, prescriptia dreptului la actiune incepea si-curgi de la data cand ei au cunoscut sau trebuiau Si cunoascd atét paguba, cat i pe cel ce rispunde de ea, ‘Apelul dectarat impotriva acestei hotardri a fost respins, meni nandu-se solutia primei instante, dar cu motivarea c8, fiind vor despre o evictiune partialé datorita vanzarii lucrului altuia, dreptul la actiune al reclamantilor s-a nascut din momentul cfind au fost evinsi, adica de la data rimanerii definitive a hotararii prin care s-a recunos- cut tertului dreptul de proprietate asupra portiunii de teren in discutie. 1. in sped, este vorba despre aplicarea art 1327 C. ch ce san tioneaza neexecutarea obligajiei de predare sau de rdspunderea atorulul pentru evictlune partial " 2 Care este rermenul de preseriple pent dra la aun in despaigubire Impotriva vanzdtorul in caz de evicyune parjald? De cdind curge acest termen? . 3. Soluia admiterii actiunil este corectd? Comentati motivarea flecdireia dintre cele dowd instanye. 17. Gh.V. a introdus actiune in rezotutiune pentru neplata pretu- lui impotriva lui M.P. cdruia fi vanduse, prin act autentic, drepturile sale de mostenire de pe urma defunctului sau tat Contractul de vanzare-cumparare 3 MP. sa aparat, aratind c@ oricum repunerea in situatia anterioara ‘nu mai poate avea loc, intrucat prin act autentic el a instrainat ecea ce a dobandit de Ia reclamant lui A.B., care efectuase si formalitatile de Publicitate imobiliara Fai de aceasta aparare, reclamantul a chemat in judecata pe A.B Pentru ca, in contradictoriu cu acesta, s& se dispuna rezolutiunea con- ‘ractului pentru neplata preqului 1. Ce reguli se aplica vanzarit unei mogteniri? 2. Ce solugie va pronunta instana? 1. Reclamantul R. a chemat in judecatt pe pérdtul P, cerdnd obligarea acestuia la restituitea imprumututui de 10,000.000 lei In instanta, pardtul a contestat dreptul de creanfa al reclamantului iar dupa mai multe termene de judecata s-a hotarat s4 vand& lui T. acest drept litigios. Anterior, 7. eumpfirase de ta P. apartamentul grevat cu ipoteca pentru garantarea imprumutului 1 Inspeta, se poate ivoca retractlltigios? 2 Ducts da, de edtre vine? 3. Daca my, de ce? 119, Prin actiunea introdusa, reclamanta NF. a solicitat consta- farea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare incheiat Intre societatea comerciala X de administrare a fondului locativ de Stat, ca imputernicité a primariei, pe de o parte si fostul sit sot, co- pardtul F.V., contract incheiat in baza Decretului-lege nr. 61/1990. in motivarea actiunii, reclamanta a aritat ca desi prin sentinta de divort pronunfata in ianuarie 1991 apartamentul ce a constituit domi- ciliul conjugal i-a fost stribuit ei, pardtul a formulat in septembrie 1991 cerere de cumparare de Ia stat a acelui apartament, ce i-a fost vandut prin contractul atacat. Prima instanta a admis actiunea. Prin apelul formulat, pardtul a sustinut ca solutia este gresita, pen- {ru urmatoarele motive: mai intai, nefiind parte in contractul de van zare-cumparare, reclamanta nu avea calitatea de a-l ataca; apoi, actiu- nea este lipsita de interes, de vreme ce nu i s-a cauzat nici un preju-4 Drept civil. Contracte speciale. Suecesitni diciu, ci dimpotriva; in fine, chiar dact apartamentul fusese atribuit sotici, nu se operase nici o modificare in contractul de inchiriere, unde siel figura ca locatar, 1. Care este specifieu! vanzdrii-cumpararit in temeiul legit invo- cate in speta? 2. Raspundesi, motivat, fiecarui motiv de apel al paratulu 20. Reclamantii V.M. si A.V. au chemat tn judecata pe para LL si T.D. pentru a fi obligati la plata sumei de 2 milioane lei, actualizata pe perioada 30.3.1996 (data incheierii antecontractului) pana in prezent, reprezentand avansul plitit de reclamanti in vederea incheierii contractului de vanzare-cumpairare pentru dou’ imobile si- tuate in Bucuresti, ai cdror proprietari erau pardtii, Au aratat recla- ‘mantii e8, ultetior primirii banilor, pardtii au refuzat incheierea con- tractului de vanzare-cumparare si au Instrinat imobilele altor per- soane, astfel cf se impune restituirea sumei detinute fara ttl. Judecdtoria Sectorului 3 Bucuresti a admis actiunea si a obligat pe pirat, in solidar, la plata sumei de 9.774.000 lei, reprezentind avans re PT peluldectarat de pel TD. a fost admis, respingindu-se ative nea reclamantilor ca nefondata, In motivarea solutiei s-a aritat c& pir- tile mu au inserat in contract o clauza prin care in caz de neexecutare, conventia si fie desfiintata de drept, astfel incat solictarea reclaman- tilor, intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza este nefondat’, Reclamantii au declarat recurs, aritind e& hotararea instantei de apel face o gresita aplicare a legii, cu referite la art. 1074-1075 C. fundamentul restituirii sumelor affndu-se in imbogitirea fEr& just cauzA, iar nu in rezolutiunea eontractului, Recurengit au mai ardtat €& «din moment ce imobilele fuseserd instrdinate, era evident cit nu se mai putea incheia un contract de vanzare, astfel inet cererea de vezolu- tiune nu se mai justifiea, contractul incetdnd de drept 1. Incalitate de avocat ai pardtilor, ce aparari ati formula? 2 Care va fi solutia intanjet de recurs? 4211. Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a respins cererea formula- ta de reclamantii P.M. si P.T. impotriva parijilor P.G, si P.E. pentru Contractul de vanzare-cumparare Is ‘onstatarea incheieriiintre parti a unui contract de vanzare-cumparare sub semnatura privata si de pronuntare unei hotardri care sf tins loc de act autentic de vanzare-cumparare, $-a refinut in motivare cé auto- ‘ii pardjilor nu au avut un drept de proprietate exclusiv asupra obicc- tului conventie, fiind coproprietari cu D.N. si D.A. si, in plus, imobi- Jul nu poate fi individualizat. in fapt, autorii parayilor au promis vanzarea terenului prin ,actul de vanzare-cumparare” sub semnaturd privati, incheiat Ia 30,7.1974, insi terenul nu a fost individualizat in materialitatea lui, deoarece autorii piritilor nu aveau asupra acestui teren decat un drept de proprietate in indiviziune, Impotriva acestei solutii au declarat apel reclamangii, arténd c& au fost incileate dispozitite privind sistarea starii de indiviziune si drep- turile proprietarului, de vreme ce se putea valida conventia pentru 0 suprafata de 336 mp, reprezentand 25% din totalul terenului, detinut de pardti in indiviziune cu alti coproprietar. ‘Tribunalul a respins apetul ca nefondat 1. Promunjafi-va asupra motivelor de apel invocate de reclamanti. 2. Promitentul cumparator poate solicita direct partajul terenu- lui? 122. Prin actiunea thregistrata in anul 2001, reclamantul M.A. a ‘chemat in judecata pe paréta SC A”, a chemat in judecata pe pardtul LY, solicitind evacuarea sa din apartamentul ocupat in bl. 409 din Tandarei, pentru neplata cu rea-credinté a chiriei si a intretinerii. in drept au fost invocate dispozitile art. 24-25 din Legea nr. 114/196 si art, 1429 din Codul civil Instanta de fond a respins actiunea, cu motivarea ci pardtul are un titly Tocativ valabil, respectiv contractul incheiat in 1994, astfel incat in lipsa rezilierii contractului, nu se poate dispune evacuarea din apar- tament In apelul declarat, reclamanta a aritat c& nu a solicitat rezilierea contractului, datoriti existentei unei clauze contractuale potrivit cu re ,rezilierea se poate face numai cu acordul ambelor parti, in afard de cazurile expres prevazute de lege”, dar considera c& exista sufi- ciente probe care dovedesc neplata chiriei si a intretinerii de catre para, Ce hotaraste instanga de control judiciar? Motivati in drept so- Iugia. 10. Judecitoria Sectorului 1 a respins actiunea prin care recla- manfii, mostenitorii fostului proprietar al crui imobil nationalizat a fost retrocedat, au solicitat evacuarsa pirétilor, ocupantit aparta- ‘mentului situat la parter Apelul reclamantilor a fost admis de Tribunalul Bucuresti, care a refinut ca reclamangilor nu le este opozabil contractul de inchiriere pe care pératii l-au incheiat in anul 1985 cu fosta intreprindere de admi- nisirare a locuinjelor de stat, astfel incdt s-a dispus evacuarea din imobil Pariii au declarat recurs. Intimatii-reclamanfi. prin intimpinare, au solicitat respingerea recursului, ardtdnd c& potrivit art. 480 din Codul civil, proprietarul trebuie s& se bucure de toate prerogativele acestui drept, iar prin retrocedarea imobilului, contractul de inchiriere al parajilor a fost reziliat unilateral. 1, Care sunt cauzele de incetare a contractului de inchiriere? 2. Care este solutia legalit in spefa?46 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni IL. La data de 16.10.1990, P.A., P.M.S., si P.R.A. au chemat in judecata pe M.L. $i M.M., soliciténd evacuarea pérdjilor, pentru lips de titlu, din apartamentul situat in Bucuresti si obligarea acestora la contravaloarea lipsei de folosinta pe ultimii 3 ani. in motivarea actiunii, reclamantii au ardtat c& sunt proprietarii apartamentului, pe ‘care parati au ocupat in baza unui contract de inchiriere cu durata determinata, incheiat cu P.G. autorul lor. Cu toate cd, dupa expirarea contractului, au cerut paratilor si eli- bereze apartamentul, aceslia refuza orice discutie, mai mult, nici nu le-au platit echivalentul lipsei de folosing&. La 16.7.1990 i-au notificat pe parati pentru eliberarea spatiului, dar demersul lor a ramas far’ nici un rezultat. Prin intampinare si cerere reconventionala, paraii au aritat ci titlul de locatiune il constituie contractul de inchiriere incheiat cu P.G. si pe care reclamantii, in calitatea lor de succesori sunt obligati s& fl respecte, contract care a fost de doa ori prelungit de drept, dupit care @ operat relocatiunea tacita. Au cerut si se dispuna obligarea recla- ‘manfilor la incheierea unui nou contract de locatiune. Instanta de fond a admis numai capatul de cerere privind obligarea paragilor la contravaloarea lipsei de folosintS, respingand cererea de evacuare. A admis cererea reconventionala si i-a obligat pe reclamanti si incheie cu piratii un nou contract de inchiriere. in apel, s-a admis integral actiunea, dispundndu-se si evacuarea aratilor, iar cererea reconventionali formulati de acestia a fost respinsa. S-a retinut in cauza cd parajii nu au platit chirie cel putin 0 perioada de 3 ani fata de data introducerii actiunii, deci chiar anterior implinirii termenului conventiei Prin recursul declarat, pérafii au sustinut ci este gresita solutia de evacuare a lor, deoarece acestia au avut contract de inchiriere incheiat cu autorul reclamantilor pentru perioada 28.7.1980 ~ 1.8.1983. Ulterior, prin dispozitiile Decretului nr. 386/1983, contractul a fost prelungit de dept pana la | ianuarie 1988, dati dupa care, conform art. 1437 C. civ., a operat tacita relocatiune. Care va fi solujia $i motivarea instantei de recurs? Contractul de inchiriere a suprafeelor locative 47 12. Reclamantii au chemat in judecata pe parati, solicitand eva- cuarea acestora in baza art. 21 din Legea nr. 14/1996. Actiunea a fost respinsa, cu motivarea cd, desi reclamanfii sunt proprietari ai iui apartament, in baza unor contracte autentice de vanzare cumparare, incheiate in anul 1997 si 1998, contractul de inchiriere al parajilor a fost prelungit pan la data de 18.4.1999, prin efectul Legii nr. 17/1994, Din actele dosarului se retine eh paratii erau titular ccontractului de inchiriere nr. 51754 din 30 august 1990, imobilul fiind la acea dati partial proprietate de stat, deci supus normelor privind inchirierea locuinelor, cuprinse in Legea nr. 5/19 Instanta de apel a schimbat in tot sentinla in sensul cf a admis actiunea i a dispus evacuarea pérdjlor. Pentru a pronuna aceasta decizie, curtea de apel a retinut ca efectele prelungirii contractului de inchiriere in baza Legit nt, 17/1994 au incetat la data de 18.4.1999, iar prevederile Ordonantei de urgent @ Guvernulti nr. 40/1999 mu sunt apliabile, eoarece paraji nu au notficat, potivit art 9 alin. 2) siart, 10 alin. (2) din aceasta ordonanta, actualilor proprietari intentia de. incheia un now contract de inchiriere pentru spat de locuit din impotriva deciziei din apel, piri au declarat recurs, sustnand c& instanja a aplicat gresit prevederile art, 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr, 40/1999, neobservind e@ reclamantii, in calitate de proprietari, erau obligafi st-i notice pe chiriasi, in vederea incheirii unui now contract de inchriere, sub sanefiunea prelungiri dle drept a vechiului contract de inchiriere. 1. In calitate de avocat al reclamangitor, cum ati formula intam- pinare in acest recurs? 2. in catitate de judecdtor, ce solutie legala pronunjayi?Capitolul VI. Contractul de arendare 1. Prin contractul incheiat, A, proprietarul unei livezi de meri tineri situata in comuna C, judetul Bacdu, s-a inteles cu B. ca acesta din urma si se ocupe de ingrijirea si exploatarea bunului agricol, urmand ca in fiecare an, in luna octombrie, A. sa primeasca 50 kg mere gi 10 milioane lei upd doi ani, A. a formulat actiune in justitie, solicitind rezilierea contractului din vina pardtului, care nu si-a indeplinit obligatia asumati, de a-i plati arenda in cuantumul convenit, Parétul s-a aparat, ardténd c&i nu din vina sa nu a plitit arenda convenité, ci in raport cu natura gi varsta culturii, nu tofi merii intra- ser pe rod, astfel incat in luna octombrie s& fie in masura st achite arenda integral 1. Care este durata contractului de arendare, daca partite mu au convenit nimic in acest sens? 2, Ce hatdirdste instanta? 2. Petentul P. a formulat contestatie impotriva executari silite tarea unei pomite de executor judecatorese impotriva sa pentru a Sune de bani in favoarea creditorului C 'Asustinut contestatorul ed nu a fost chemat in judecat® de eatre C pentru ase putea apéra impotriva pretentilor acestuia, decurgind din Contractul de arendare incheiat intre pBrti si inregistrat la Consilul local in plus, dacd arendatorul doresteincetarea contractului si esti tuirea bunului, trebuie si tin cont cel, Pa efectuato serie de chel- tuieli de intretinere gi Imbundtaire « utiajelor agricole, care tebuie si+i fe resttuite 1. Ce probleme de drept se pun in speta? 2. Ce va hotdiri instanta invested? Capitolul VIL. Contractul de antreprizi 1. in speti, un antreprenor s-a obligat ca, in schimbul unui pret forfetar si cu materialele sale, si construiasca pentru client osatura metalici. si acoperisul unei hale industriale. Inainte de predarea lucrarii, in urma c&derilor abundente de zpada, edificiul s-a prabusit Clientul a introdus actiune in justtie, soliciténd obligarea antre- prenorului ca, pentru acelasi pret stabilit initial, sa refaca lucrarea, de data aceasta cu respectarea unor noi prescriptii tehnice, care si previna 0 noua prabusire. Antreprenorul s-a aparat, ardtind ca este gata si refacd lucrarea la prejul convenit dar in exact aceleasi conditi tehnice. Instanta sia insusit punctul de vedere al pardtului si a dispus refa- cerea lucrarii la pretul si in conditile tehnice prevazzute in contract. 1. Cum poate fi motivat apelul clientului impotriva acestei hota 2. Cine suporta riscul lucrului in contractul de antreprizii? 3. In spetd era vorba de rise? 2. Reclamantul, client intr-un contract de antrepriza, a introdus actiunea in justifie impotriva curagatoriei chimice cAreia fi ineredin- {ase 0 vestt spre curatare, solicitind obligatea la plata de despigubiri pentru prejudiciul suferit prin distrugerea bunului Périta s-a apérat prin invocarea art. 1480 C. civ., polrivit c&ruia nd meseriagul pune numai lucrul sit sau industria sa, dacd Iucrul piere, dauna nu cade in sarcina lui decdt numai daca va fi urmat din culpa sa in urma expertizei efeetuate in dosar a rezultat c& reflexele rosia- tice constatate in urma curatirii erau rezultatul sarurilor revelate prin cea operatiune, care nu a putut elimina pata Jn ce constd riseul Iuerulul $i cine M syportd dacd materilul este a clientulut? 2. Ce hot ste instanta?Succesi 50 Drept civil. Contracte spe A.B, mester particular a introdus acfiune impotriva societati ite, antreprenor general pentru construirea unei case, solicitind obligarea acesteia ta plata contravalorii Iucrarilor executate in plus fata de cele convenite initial Ia pret forfetar. in motivarea actiunii reclamantul a ardtat cA el s-a angajat fata de antreprenor sa toarne cimentul in curtea imobilului ce se construia, dar c& pe parcurs, fara a incheia vreun inscris, i s-au solicitat, iar el a executat, lucrari supli- mentare, constind din cateva scari exterioare. Arat prin invocatea art, 1484 C pai Pardtul s-a apa civ., privind stabi- lirea prefului forfetar in contract Ce hotdraste instanja? Reclamania, SC ,M”, a chemat in judecata pe pérdta Banca oX", soicitind obligarea acesteia la plata contravalort in lei a sum de 180.000 USD, reprezentind luerai de finisare pentru sediul pi anireprenorul general. in potrivit contractului incheiat cu SCY” motivarea actiunii, reclamanta a ardtat c& @ executat lucritile, care au fost implicit acceptate de beneficiar, dar datorita intrarii in faliment a antreprenorului general nu si-a putut recupera costurile, astfel inedt se igarea beneliciarului si plateasca contravaloarea lucratilor. Prin intampinare, parita a ardtat mai intai ca lucrarile executate nu rau cuprinse in planurile incredintate SC ,.Y” si, in al doilea rand, intre parti nu exist nici un raport contractual in temeiul ciruia si poatt fi obligati la plata catre reclamanta, Prima instanfa a admis actiunea astfel cum a fost formulata, re- tindnd ca atdta timp cit Iucrarile au fost executate de reclamanta iar pardta beneficiaza de ele, ocupand clidirea, este echitabil si plateasca contravaloarea acestora. 1. Ce este subantreprica si care sunt efectele ei? 2. Ca avocat al pardtei, cum motivasi in drept apelul impotriva hotdirdrii promuntate? 3, Ca judecditor, care considerati ca este solutia corecté a spefei? Contractul de antrepriats 51 5B. R., client, a incheiat cu SC. unei lucriri de forare a unei fAntani termenul de garanfie pentru vicii ascunse, in condijii de exploat nii, era de 10 ani. Ulkerior receptiei lucrarii, fantana P” un contract pentru executares Potrivit clauzelor contractului normal a fant s-a innisipat, iar R. a apelat la serviciile unui mester particular pentru putea folosi din nou putul de api. Contravatoarea lucrarii de reme~ diere a fost de 90 milioane lei, solicitati prin actiune de la SC ,P 1. Ce semnificatie are folosirea unei alte persoane in interiorul termenului de garantie, pentru remedierea defectiunilor? 2. Ca avocat al reclamantului, cum afi motiva acfiunea? 3. Cum se poate apara societatea pardta? 4. Care este solusia pe care 0 va adopta instanja dwvestitd? 6. Prin actiune, reclamantul a chemat in judecata pe pardtele Of- ciul PTTR si diriginta acestuia, solicitand obligarea lor in solidar la acoperirea prejudiciului ereat prin netrimiterea la timp a unei telegra- ime expediate de reclamant. Au fost invocate dispozitile art. 998-999 C.civ Sau administrat probe din care a rezultat e& daca telegrama ar fi fost expediati la timp de oficiul postal unde fusese predata de recla rant, acesta din urma ar fi cdstigat o suma importants de bani de la destinatarul telegramei, Actiunea a fost respinsa, cu motivarea ca intre parti existind un contract, reclamantul nu isi putea intemeia pretentiile pe dispozitiile art. 998-999 C, civ. 1. Comentayi solujia $i argumentarea instantel 2. Ca avocat al reclamantului, cum motivati apelul impotriva ‘acestei sentinfe?Capitolul VII. Contractul de mandat I. Prin procura eneraki de administrare, sub semnaturd privat, M.A. a imputernicit pe RB. s& se ocupe de treburile sale pe timpul cat lipseste din tara, uemand sa plece pentru 4 ani in misiune in straina- tate. Reclamantul R.B a chemat in judecata in baza acestei procuri pe C.A., chiriasul mandantului, soliciténd rezilierea contractului de chiriere si evacuarea acestuia pentru neplata chirie Instanta a respins actiunea, cu motivarea ea in baza procurii det ute, mandatarul putea cere cel mult obl sinicidecum evacuarea. wea Ja plata chiriei restante 1. Ce fel de mandat si in ce forma trebuie sd fie redactat pentru intentarea actiunii in evacuare? 2. Este legals hotardrea? in spet lun cetajean strain, c&ruia i s-a refinut de inculpat in mod abuziv autoturismul, a dat mandat unei persoane, cetifean ro- ‘man, ca pentru el si in numele lui sa se prezinte la organele com- petente in vederea ridicdrii autoturismului”, pentru aducerea la inde- plinire @ acestei insircinari, mandatarul putandu-se ,adresa oricaror organe de stat sau persoane particulare, ficdnd declaratiile necesare gi toate actele pe care le va semna in numele mandantului” fn baza mandatului, mandantarul a depus la instant’ plingere prealabili, solicitind condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de abuz de incredere Aparitorul inculpatului a solicitat incetarea procesului penal, {ntrucat instanta nu ar fi fost legal investita. 1. Ince constd deosebirea intre mandatul general si cel special? 2 Inspeta, cum poate fi calificat mandatul primis de mandatar? 3. Ce hotdraste instanja? Contractul de mandat 53 «Prin actiunea introdus’, reclamanta A.R. a chemat in judecats pe pardta P.A. solicitind obligarea acesteia la restituirea sumei de 700,000 lei cu dobanda legal, precum gi la cheltuieli de judecata. In motivarea actiunii, reclamanta a aratat c@ in urma cu 6 luni i-a ineredinfat paritei suma de 700.000 lei pentru a-i cumpara niste ma- teriale de constructii, dar c& pardta nu gi-a indeplinit aceasta obligatie intrucat intre timp suma de bani, datorita neglijentei sale, i-a fost furata, Périta s-a aparat, sustinand c& nu are nici o vind in disparitia ba- nilor, pe care i-a {inut intr-un figet metalic din biroul séu, alaturi de tul incheiat, ea nu s-a inserisuri de serviciu si, in plus, prin contra obligat si si pastreze bani 1. Ce contract s-a incheiat tn speqa? 2. Ce solusie va pronunta instanja? 4. Prin contractul incheia, un importator 2 mandatato firma spe- cializaté pentru vamuirea unui lot de marfé. Fara a-1 anunta pe man dant, acesta din rma a ineredinfat operatiunea unei alte societ Dupa efectuarea vamuiri, mandatarul a intrat in dificultatifinan- ciare iar substtuitul sa adresat mandantului penteu plata remunera tie in fata instantei de fond pérdtul s-a aparat, aitind cf desi mu ine bstituirea mandatarului, towusi substiturul nu tia de a plati remu- terzisese prin contract s era agreat de el i in plus, el si-a executat obli fin temeiul art. 1542 C. civ. rom,, instanfa a admis actiunea directa a substitutului impotriva mandantuli 1. Consideragi legala solujia? 2. incercati o comparatie cu sublocatiunea, 5. Reclamanta S.A. a chemat in judecata pe fostul sau sot, solici- 1nd impartirea bunurilor comune, dobandite in timpul cAsatoriei Parfitul, prezentindu-se in instants, a ardtat ci este de acord cu imparjeala celorlalte bunuri, dar in privinta imobilului bun comun, cesta nu mai poate intra in masa partajabil’, intrucat prin procura34 Drept civil. Contracte speciale, Suecesiuni autentica data in timpul csitoriei reclamanta I-a insdrcinat pe el si-1 vnda si si dispund cum doreste de pret. Chiar daca pind la data introducerii actiunii vanzarea nu avusese loc, aceasta nu inseamna ci {mobilul mai poate intra la parta 1. Analizati operatiunea juridicd intervenita in speta. 2. Mandatul in interes comun poate fi revocat? 3. Ce hotei ste Instanta? G. MM. a dat lui Gh.C. in anul 1954 0 procuré autentic’, in legatura cu administrarea clidirii sale si cu imputernicirea de a se adresa justfiei in caz de neplata a chiriei de catre locatar. fn anul 1958, in baza acelui mandat, Gh.C. a chemat in judecata contractului de inchiriere si evacuarea pe C.B. solicitaind rezil pérdtului pentru neplata chiriei. Prima instant a respins actiunea ca fiind introdusd de o persoana fara calitate, cu motivarea c& reclamanta este internata cu diagnosticul de psihoz maniaco-depresiva, boald cronicé ce o face si nu mai aiba constiinja faptclor sale si, ca atare, procura data in anul 1954 si-a pie dut eficienta prin incapacitatea mandantei, survenita anterior intro- ducerii actiunii Reclamanta s-a adresat unui avocat pentru declararea pelului, 1. Care este cd tului de mandat? 2. Cum poate fi motivat apelul impotriva acestei hotdrdri jude~ eatoresti? pacitatea prevezuta de lege pentru partile contrac- J. X a primit mandat (constatat prin inseris sub semnatur& pri- ‘vata pentra ca, in numele i pe seama lui Y, s& vanda cu pretul de cel putin 50,000,000 tei constructia situata pe terenul terfului T si aflata in proprietatea exclusiva a lui Y La 1.2.1993, mandatarul X a incheiat cu tertul Z un inseris sub semniturd privat in care s-a consemnat vanzarea-cumpararea aparta: ‘mentului aflat in proprietatea lui Y, mentiondndu-se calitatea de man- datar a lui X, precum si faptul ca pretul stabilit (50.100.000 lei) se va Comtractul de manda 55 pliti prin mandat postal la 4.2.1993, iar cheile apartamentului se vor preda Ia 1.6.1993 In adresa unde acesta este situat La 42.1993, Z a expediat prin mandat postal telegrafie suma de 40 mitioane lei, incasata de catre Y. Douti zile mai tarziu s-a produs tun cutremur care a avariat acoperisul clidirii, paguba fiind de 1.000.000 tei La 25.5.1993, ¥ a pus la dispozitia cumparatorului Z cheile apar- lamentului sia solicitat in justitie plata imediata sia restului de 10,100,000 lei Prin cetere reconventionala, Z a emis la réndul stu pretentii impo- triva lui Y, solicitand: a) declararea nulivatii vanzari, neru in forma autentificata; it mandatul nu a fost incheiat b) in subsidiar, compensarea parjialt a datoriei sale cu suma de 10,000.00 lei, reprezentind paguba creat apartamentului prin cu- tremurul produs mai inainte de intrarea acestuia in sipanirea cumpa- ratorulu 1. In calitate de judecditor, pronunjati-va, motivat, asupra fiecd- reia dintre susginerile lui Z, 2. Admiteti sau respingeti actiunea $i, respectiv, cererea recon - Reclamantul R., agent imobiliar, a chemat in judecat pe sotii P., solicitind obligarea acestora la plata sumei de 3 mili prezentand onorariu! pentru serviciul prestat, 9 pentru apartamentul parajilor Prin Intmpinare, paratii au solicitat respingerea actiunii, araténd cc, desi este adevarat ca reclamantul le-a intermediat vinzarea apart. mentului, in lipsa vreunei clauze in contract, nu datoreaza nimic aces- tuia, mandatul fiind in principiu gratuit, poteivit dispozitiilor art. 1534 din Codul civil ane lei, re: ssirea unui cumparator in calitate de judecdtor, ce solujie adoptati? Motivagi raspunsul,56 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni . Antreprenorul A a chemat in judecata pe clientul C, solicitind obligarea acestuia la plata unor lucriri suplimentare, acceptate de M, mandatarul clientului Paratul s-a opus admiterii actiunii, cu motivarea c& modificarile convenite de M nu ii sunt opozabile, intrueat, desi fusese informat in feacdt asupra acestora, nu a confirmat niciodat& expres lucritile efectuate in afara planului inifial, pentru care se obtinuse si autorizatia de constructie. A invocat in aparare dispozitiile art. 1546 din Codul civil Ce hotaraste instanpa? 10. PFC. a chemat in judecatt pe C.C. si C.A. solicitand instanja si dispund evacuarea pardtilor din apartamentul situat in Bacdu, str. A.R., bloc 11, ap. 50. Din probele administrate rezulté c8, Ia 4.2.1987, P.C. a imputer- nicit prin act autentic, pe fosta lui sotie, N.A., ea in numele s&u si pen- tru sine si instrdineze apartamentul in litigiu, La 9.2,1991 N.A., in realizarea mandatului primit, a vandut cu actul autentic nr. 77, apar- tamentul mentionat reclamantului P.F.C Prin hotirarile atacate cu recurs extraordinar instanfele au consi- derat ci acest act de vinzare-cumparare este anulabil deoarece, jude- catoria prin senting’ a respins actiunea formulata ca nefondata. Prin aceeasi senting s-a admis cererea reconventionala formulata de pardtt si s-a anulat contractul de vanzare-cumparare nr. 77/1991 auten- tifcat, privind acelasi apartament, cu motivarea c& la data intocmirii lui, mandatul primit de vinzstoare incetase, fiind revocat tacit prin voinia mandantului care anterior datei contractului, respectiv la 10 septembrie 1987, a instrlinat apartamentul, vnzéndu-l th baza unui act sub semnatura privata parailor. 1. Ca avocat al reclamantului, ce argumente de drept veti invoca in motivarea apelului impotriva sentingei? 2. Ce semnificatie poate avea in spetit forma celor dowd contracte de vanzare-cumparare? 3. Ca judecator, cum solujionagi apelul reclamantului? Contractual de mandat 37 IL. La 23.11.1995, reclamantul R, insotit de pardtul P, s-a pre- zentat la sediul pardtei SC X, unde a incheiat un antecontract de vn zare-cumparare pentru un autoturism marca Dacia 1307, platind un avans de 8 milioane lei Ambele fnscrisuri au fost semnate de re clamant, dar paratul P era cel care vorbea cu reprezentanii pardtei SC X, pe care i cunostea Jn luna mai 1996, cand reclamantul a solicitat resttuirea avans lui, intrucdt para nu mai primise autoturisme de genul celui conve nit, a aflat ca banii fusesera ridicati in luna martie 1996 de cate pard- tol P care a semnat in numele reclamantului pe documentul de r tuire Prin acfiune, reclamantul i-a chemat in judecata pe cei doi solicitind obligarea acestora in solidar Ia plata sumei de 8 milioane lei, actualizaté cu rata inflate, de la data de 11.3.1996 Instanta a admis in parte actiunea, a obligat pe paratul P la plata sumei determinate prin expertiza contabila, respingind cererea de obligare in solidar a societatii pardte, cu motivarea c& aceasta nu a comis nici un faptilicit, solidaritatea nu a fost prevazut in nici un inscris intervenitintre parti, c& s-a inerezut in aparenta existentei unui mandat dat de catre reclamant paritului P 1. Mandatul tacit poate fi prezumat? Dar mandatul special? 2. In ce consta obligatia mandatarului de a da socotealdé man- dantului? 3. Considerati legal solujia? Motivati-va optiunea. 12. Potrivit legistatici anterioare anului 1989, persoanele care cupay anumite functii nu aveau dreptul s& detina in proprietate lo- cuinge. in aceste conditi, reclamantul R a convenit cu paratul P, con- satean, ca acesta si incheie cu intreprinderea de construire si vanzare 4 locuinelor un contract pentru dobandirea unui apartament pentru reclamant, baniifiind procurati de acesta, dar pe numele pératului intrucét dupa terminarea apartamentului si plata integralé a pre- fului, pardtul a refuzat si-l mai predea reclamantului, acesta a for- mula actiune in revendicare impottiva pardtului P si actiune derivand din neexecutarea obligatiei de predare impotriva intreprinderii con- structoare,38 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni 1. in calitate de avocat al pardtului P, cum veti formula apararile 2. Ca jurisconsult al societatié pardte, ce vefi invoca? 3. In calitate ior, care este solufia legal pe care 0 veti 4. Ce actiune ar fi putut formula cu succes reclamantul? 1B. Prin acti pe fosta sa sojie B.M. si pe mama acesteia, S.P., cA apartamentul in care locuiesc tofi trei, este proprietatea sa si a primei pirate. sustinut de reclamant c& a com nea introdusi la 9,3.1977 BE. a chemat in judecata rnd s& se constate enit cu fosta sotie, si-si con- tei S.P., pensionara, aceasta struiasca un apartament, pe numele pa unmand si figureze formal in contractul de construire si tot prin intermediul acesteia sa fie plitite ratele din pret. in baza acestei infelegeri si in deplin acord cu S.P., aceasta a incheiat contract pentru construirea apartamentului cu O.C.L.P.P. Constanta gi apoi cu Banca de Investitii Constan(a, pentru un imprumut de 67,000 lei, semnénd ambele contracte, in calitate de beneficiara a constructiei si respectiv a imprumutului. Avansul din pret si ratele au fost platite insa din banii proprii ai reclamantului si din céstigurile conmune ale sale si sotiei Ulterior, relatiile dintre soji inrautatindu-se i ajungéndu-se 1a divort, atat fosta sofie cat si mama acesteia refuzi si-i recunoasca recla- mantului vreun drept asupra apartamentului Judecdtoria Constanta, prin sentinja civila nr. 4219 din 27 iunie 1977, a admis actiunea si a constatat ca apartamentul este bun comun al reclamantului si pardtei B.M. ‘Impotriva sentintei paratele au declarat recurs. Tribunalul judeean Constanta, prin decizia civila nr. 1136 din 26 ‘octombrie 1977, a respins recursul Care sunt critici ‘lor pronungate tn ca ce se pot aduce hota Capitolul IX. Contractul de comodat 1. Prin actiunea introdusd la 16.3.1981, Directia de munca si ocrotiri sociale Dolj a chemat in judecati pe LM., ceriind obligarea acestuia la plata sumei de 13.258 lei, cu titlu de despagubiri in motivarea actiunii s-a aratat cd la 2.2.1997 reclamanta i-a pre- dat pardtului spre folosingé, in baza contractului incheiat, un moto- triciclu, evaluat prin contract la 17.000 lei, dar intrucat paratul nu s ingrijit de paza lui, i-a fost sustras de persoane necunoscute in noaptea de 20 spre 21.7.1981 Judecatoria Craiova a admis actiunea astfel cum a fost formulat’, refinnd ci in baza contractului incheiat intre parti paratul urmeaz’ si ispunda pentru prejudiciul cauzat reclamantei prin disparitia bunului ce i-a fost incredintat Tribunalul judejean, admitand critica formulati de para, a respins actiunea, cu motivarea c& nu s-a cut dovada ca pardtul ar avea vreo culpa care s8 fi facilitat furtul mototriciclului 1. Cine suportit paguba rezultata din furtul lucrului imprumutat? De ce? 2. Ce semnificatie juridica are culpa comodatarului? 3, Ce importanja are evaluarea lucrului in momentul contrac- ari? 4. Care dintre cele doud hotardri judecdtoresti este legala? Mo- tivafi solutia, 2. Reclamantul a chemat in judecata pe pardtii P.. si R.D. soli- citand obligarea lor la plata contravalorii autoturismului proprietatea lui, ee a fost distrus intr-un accident de circulate in timp ce era folosit de parati, cdirora li-l imprumutase in motivarea actiunii, sa aratat c, flind rugat de cei doi parafi r clamantul le-a imprumutat autoturismul pentru céteva ore, dar acestia, contrar infelegerii, s-au deplasat in alti localitate, iar la intoarcere, din neatentia conducitorului auto, pardtul P.L, s-au rasturnat, izbind60 Drept civil. Contracte speciale, Suecesiuni masina de un copac. Instanta a admis actiunea si a dispus obligarea in solidar a paritilor la plata sumei solicitate cu titlu de despagubire Paratul R.D. a declarat apel, susfindnd i nefiind cu nimic vinovat de producerea accidentului, obligarea sa la repararea prejudiciului apare nejustificata Ce hotaraste instanga de control judiciar? Caré solufiei? este motivarea Prin actiunea introdusa ta 11.3.1983, reelamanta C.S. a chemat fn judecata pe parita N.M. pentru a fi obligata si-i predea auto- turismul marca ,D” proprietatea sa, care formeaza obiectul contrac tului autentic de comodat, incheiat de reclamanta in anul 1980 cu sotul parte, decedat in 1981 si a cirui unic& mostenitoare este. Se mai solicta obligarea patel la plata sumei de 100 lei pe fiecare 2i de {ntrziere in predarea autoturismului In motivarea actiuni, s-a aratatc@ prin contractal intervenit, auto. rul pirdtei sa obligat sii predea reclamantei, spre folosint gratuit, pe timp de 4 ani autoturismul propritatea sa si a paratei. In timpul Vietiisofului pératei reclamanta nu a avut nevoie de autoturism, dar cand La solicitat pardtei in anul 1982, deci in timpul celor 4 ani conveniti, aceasta a refuzat sé-l predes, ba mai,mult, pe parcursul procesului ka vandut, desi, conform art. 1560 si art. 1563 C. civ. in calitate de legatar’ universala a sotului decedat, avea obligajia si ‘execute contractul de comodat incheiat de defunct. Instanfa'a admis actiunea si a obligat pe part sii pred ‘mantei spre folosint@ autotuismul pind la 16.7.1984 impotriva acestei hotariri a declaratapel prt recla- 1, Ce contract s-a incheiat in spefa? 2. Cum poate fi motivat apelul pardtei? A, Prin inscris sub semnatura privata incheiat in anul 1984 partile s-au infeles in sensul c& parétul a Iuat cu imprumut, gratuit, de la re- clamant o bicicleta, Bunul a fost predat la data incheierii contractului, neprecizandu-se termenul restituirii, ci doar e& restituirea se va fa dorinta comodantului la Contractul de comodat 6 in anul 1988 reclamantul a introdus actiune in justitie prin care a cerut obligarea plritului Ia restituirea bicicletei sau a contravalorii acesteia. Paratul s-a aptirat, aratdnd ca reclamantul nu a prezentat nici un titla care si-i ateste dreptul de proprietate iar in al doilea rand, actiunea este prescrisd. 1. Ce actiune are la dispozitie comodantul in cazul refucului de restituire din partea comodatarului? 2. In ce termen de prescrie dreptul comodantului de a cere restituirea bunului? 5. in luna octombrie 2000, R a imprumutat colegei de birou P un radiator electric pentru a fi folosit pe parcursul sezonului rece. intrucdt primavara bunul nu a fost resuit, Ra intentat actiune in justitie, solicitand obligarea la restituire in natura. Pardta s-a opus admiteri aciuni,arétnd e8 reclamanta a intrziat sii resitule un Imprumut bnesc pe care i- acordase, astfel incdt pana la plata mprumutulu, este indreptyta si rein radiator Instanta a admis actiunea, dispunand obligarea paratei la resti- tuirea in naturd a radiatoruui sau a plata contravalori acestuia, de 1 milion lei, determina prin expertiza 1. Cum a motivat instanta respingerea apararit formulate de paréta? 2. Solujia instanjei are semnificatia instituirié unci obligatii alternative? 3, Pardra se poate libera direct prin plata unei sume de bani? 6. Reclamantul, proprictar al unui autoturism, a chemat in jude cata pe pirat, proprietanul terenului pe care autoturismul era parcat, solicitind obligarea acestuia la plata unei sume de bani, cu ttlul de despigubire pent stricaciunile produse autoturismului. in motivarea at cf, potrivit infelegerii dintre parti actiunii, reclamantul a. ar paratul a acceptat ca o parte din curtea sa si fie folosita de reclamant pentru parcarea autoturismului, care a fost avariat datorita neglijentei pardtului cu ocazia manevrarii cdrutei proprii la intrarea in gos-2 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni podaric. Ca atare, in temeiul contractului, la acoperirea prejudiciului astfel cauzat. Prin intémpinare, pérdtul a aritat c& nu poate fi tinut s& raspunda, intrucét el a permis reclamantului sa-i foloseascd in mod gratuit 0 parte din curtea gospodatiei, fra a se obliga sii pazeasca autotu- a cerut obligarea pardtului 1. Ce efecte produce contractul inch: 2. Ce hotaraste instanta? iat intre pari? 7. Reclamantul Ra chemat in judecata pe pardtul P, solicitind obligarea acestuia la plata unei sume de bani, reprezentind contra- valoarea unui taur al reclamantului, pe care il lasase intre vitele pard- tului pentru monta, dar pe care ulterior Ia gisit in padure, ucis de un Pardtul a solicitat respingerea actiunii, cu motivarea cd el avea deja un taur si La avertizat pe reclamant sa nu-si lase taurul pe paigune inte vitele sale Au fost audiati martori, din depozitile cdrora a rezultat ea: fii reclamantului au dus taurul si |-au Hisat intre vitele pérdtului; taurul a fost gisit a doua zi ucis de urs in padure, pardtul le-a cerut si nu il lase, intrucdt are deja un taur pentru montd, imprumutat de la altcineva. Judecatoria Suceava a respins actiunea Reclamantul a declarat apel, sustinénd cd din probe rezulté neindoielnic incheierea contractului de comodat, care este un contract real, pentru a carui validitate se cere predarea bunului, care a avut loc. 1. Ca avocat al reclamantului, ce afi mai fi invocat in actiune, respectiv in apel? 2. Ce a hotardt instanga de control judiciar? Capitolul X. Contractul de imprumut de consumat 1. Prin cererea inregistrata in anul 1984, reclamanta R-E. a che- ita M.E. solicitind obligarea acesteia Ia plata ind mai multe imprumuturi de obiecte matin judecata pe samei de 19,000 tei, reprezen in motivarea actin, reclamanta a arta c8intre pat au existat relatii de prietenie si intrajutorare reciproca, in virtutea carora de-a I timpului a vandut paritei diferite bunuri pe credit, (-a impru: mutat diverse sume de bani, bunuri gi bani pe care parita a refuzat sa le restituie. in dovedirea acfiunii reclamanta a depus la dosar un in- jalat declaratie", scris si semnat de martora N.N., care confirma sustinerile din actiune. Parfta s-a apirat, ardtdnd ci actiunea nu putea fi admisa in lipsa ‘unui inscris doveditor, De asemenea, a invocat exceptia preserierii dreptului la actiune Instanta a admis actiunea astfel cum a fost fo apararea paratei cu privire la prescriptie, cu motivarea e3 imprumu- turile au avut loc succesiv si fri a se stipula vreun termen de resti tuire si, ca atare, datoria pretins’ avand caracter de unicitate, se rapor- teaz la data ultimului imprumut, care a avut loc in anu 198 find curge termenul de prescriptie de 3 ani Impotriva acestei hotarari parata a declarat apel 1. Cum se face proba contractulud de fmprun 2. Mativaji, in calitate de avocat al parétei, apelul acesteia 2. Reclamantii, sotii R, au solicitat instantei ca prin hotardrea ce va pronunta si anuleze contractul autentic de imprumut, in contra dictoriu cu parata P. in motivarea actiunii, au sustinut c& in ziua de 3.1996 s-au prezentat la notar cu convingerea c& vor garanta imprumutul acordat nepoatei lor de catre pardt. Ulterior au fost che mati in judecata de pirat, care a pretins de la ei restituirea unui im- prumut de 16,800,000 lei, pe care sustin c% nu [eau contractat, find in eroare, cu ocazia semnarii inscrisului, cu privire la natura juridica a64 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni contractului incheiat. De aceea au promovat actiunea civila de fata, in anularea contractului de imprumut 1. in calitate de avocat al reclamantilor, ce temei in drept ar trebui sii in 2. Ce solujie va promunja instanga? B. Prin actiunea tnregistrata pe rolul Judecttoriei Galati, recla- manta a chemat in judecata pe parata, solicitand instantei ca prin hotd- area ce va pronunfa si dispuna obligarea acesteia la a-i dona aparta- ‘mentul, astfel cum s-a obligat prin contractul de imprumut incheiat cu un an Tn urma, Din copia contractului de imprumut, depusa la dosar, a rezultat e& intr-adevar, reclamanta imprumutase pardtei suma de 200 find inserata clauza potrivit cu care in caz de nei tuire la termenul stipulat, parita se obliga si-i doneze reclamantei apartamentul sau. Instanta a respins actiunea ca inadmisibila, 1. Cum a motivat instanga solufia promungata? 2. Consideragi legalii solufia? Motivagi raspunsul. 4, Tribunalul H., seotia civild, prin sentinta nr. 48 din 23 martie 2000, a admis in parte actiunea reclamantei C.G. si la obligat pe parftul A.D. si-i restituie suma de 68.515.000 lei, plus dobanda prac- ticatsi de Banca A. la depozitele persoanelor fizice la data introducerii actiunii si pana fa achitarea sumei datorate, fiind respinse celelalte pretentii ale reclamantei, care solicitase valoarea actualizata a sumei de bani imprumutate si nerestituite. S-a retinut in motivarea hotirarii cf potrivit art. 1578 C. civ., obligatia ce rezulta dintr-un imprumut in bani este intotdeauna pentru aceeasi suma contractata gi n plus, nu sa putut determina cu exactitate data scadentei si consecinjele neresti- tuirii imprumutului, intrucat nu s-a Incheiat un act scris tn legatur’ cu suma imprumutatd, ci s-a fcut un transfer de bani din contul recla- mantel in cel al paratului, ambele conturi fiind deschise la Banca A. Prin apelul declarat, reclamanta a susfinut ci inexistenfa unui inscris doveditor in sensul clasic al imprumutului nu 0 poate priva de dreptul de a-si recupera suma virata cu acest titlu in contul pardtului Contractul de imprumut de consumatie 65 care a primit in anul 1996 suma de 68.515.000 le, resttuind pe par- cursul judecaii, in anul 1999 aceeasi sum, desi puterea de cumparare a banior a fost serios erodata de procestlinflajionistCa atare, a S0- Ficitat,invocdnd art. 970 alin (2) C. ev. gi ar. 981 C. civ. obligarea pirdtulu la restituirea unei sume de bani cu aceeasi putere de cumpa- rare, articolulnefiind aplicabil in eau. Instanta a admis apeul, a schimbatsentinga sia obligat pe pat la plata unet diferente de 381.205.811 lei, determinat& prin experti2h, Teprezentand actualizarea sumei de 68,515,000 lei, S-a motivatsolutia prin interpretarea art, 1578 alin. (2) C. civ. in sensulc& debitorul te~ buie 58 resttuie suma imprumutata numai atunei end ,sederea pre- {ului monedelor” a avut un eatacter obiectv gi neprevtzut de pati la contractare, nu si atunci cdnd debitorul,intt-o perioada previzibil in Tafionists, profitind de nestipularea termenulut de resttin achitat voit suma timp indelungat tocmai pentru a determina, prin neexecutarea obligate, sedderea pretulu banilorimprumutat impotriva acesteidecizit au declarat recurs ambele parti, rec manta solicitind si obligarea la plata dobanzi legal, iar pital sol citind respingerea actiuni, intructt datora contracts a fost achitata 1. Ca avocat al paratului, formulagi prin intémpinare, aparari fad de recursul reclamantei. 2. Ceva sustine reclamanta in aparare faja de recursul paratului? 3. Care va fi decizia instantei de recurs? 5. Prin actiunca inregistrata la 21.9.1998 pe rolul Judecatoriet C. reclamantul L.D.S. a chemat in judecata pe pardta B.D. solicitand ca prin sentinta s se constate intervenita intre parti vanzarea-cumpararea ‘unui imobil constand in constructie neterminata, amplasat pe un teren concesionat. A motivat & la data de 34.1998 a imprumutat pardtei suma de 45 milioane lei, reprezentind echivalentul a 5.200 USD, cu scadenfa la 27.6.1998. in contract s-a stipulat clauza potrivit eareia in ccaz de nerestituire a sumei se va transmite reclamantului-creditor pro- prictatea imobilului instituindu-se gi interdictia de instrainare gi gre- vare a bunului in favoarea acestuia, Parata nu a restituit suma si, desi notificata, nu s-a prezentat in fafa notarului pentru a perfecta vin- zarea-cumpararea imobilului, Reclamantul a invocat in drept dispo- Zitile art. 969 C. civ66 Drept civil. Contracte speciale, Suecesiuni Judecatoria C., prin sentinfa civilé nr. 16098 din 26 octombrie 1998 a admis actiunea, constatand intervenit in beneficiul reclaman- tului vanzarea-cumpararea imobilului, A motivat instanta 4 potrivit ar. 969 C. civ., parata a fost de acord, la semnarea conventiei, si transmit proprietatea imobilului dact mu va respecta termenul de restituire a imprumutului, astfel inca, in aplicarea art. 1295 C. civ privind caracterul consensual al vanzarii actiunea a fost admisa, 1, Dacdi sunteti co indh ca avocat, ¢ ultat de pa m o sfiituiti sé susfine direct in apel nulitatea elauzei de instrétina- re? Care sunt argumentele in favoarea rispunsulut ales? 3. Ce va decide instanta de api G. Prin actiunea inregistrati 1a 18.1.2000 pe rolul Judecdtoriei Suceava, completata, reclamantul P.N. a chemat in judecata pe pariit R.V. si R.A., solicitind obligarea acestora la restituirea contravalorii fn lei a sumei de 12.000 DM, tmprumut acordat la 18.4.1999 si ne- restituit, precum gi a unei dobanzi de $% pe fund, la care partile au convenit prin Inscrisul sub semnatura privata, depus in copie ta dosar Paraii au contestat scrierea gi semnarea de catre ei a inscrisuluit constatator. S-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice. Prin sentinta civilé ne. 27 din 12.2.2001, Tribunalul Suceava a admis actiunea, a obligat pe paragi Ia plata in solidar a sumei de 12,000 DM sau a contravalori in lei Ia data achtirii, cw dobsnda arent. In motivarea hotatti, instanfa a tejinut e8 prin pr ministate, Inseris denumit proces-verbal, -a Rieut dovada e& cei doi ele ad- pardti au Imprumutat suma de bani mentionata, fiind de acord, con- form art, 1507 C. civ. si cu plata unei dobanzi de 5% pe luna, Apelul parailor a fost respins prin decizia nr, 43 din 16.10.2001 Curtii de Apel Suceava, sectia civild, care a considerat c& dovada im- prumutului a fost ficutd de reclamant prin inscrisul prezentat, coro- borat cu expertiza criminalistich ce a concluzionat ca semnaturile apartin celor doi parati, situatie acestia, nu prezenta relevant impotriva acestei decizii in termen | Recursul este fondat si va fi admis, cu con in care proba cu martori, solicitata de at recurs paratil infa castirii hota arilor pronungate si trimiterii spre rejudecare la instanta competenta, Contractul de imprumut de consumatic: 07 in conditiile art, 725 alin, (2) teza a Ha C, proc. civ., pentru urmi- toarele considerente, Reclamantul a pretins, in motivarea actiunii, c& i-a imprumutat pe paréti cu 12,000 DM la data de 18 aprilie 1999, convenindu-se achi- tarea unei dobanzi lunare de 5%, la fiecare 8 ale lunii pentru ca debi- tul sa fie restituit apoi in dou trange a cate 6.000 DM fn noiembrie 1999, respectiv ianuarie 2000, Un inseris sub semmaturd privat, semnat de cele trei parti aléturi de doi martori, A.V. si sofia a fost depus in copie la dosar. Ca atare, a solicitat obligarea acestora la @ suma totald de 18,000 DM, formata din 12.000 DM capital si 6.000 DM dobanzi datorate din mai 1999 pana in februarie 2000, Contractul de imprumut este un contract real, unilateral, prin care im- prumutatul se obliga sa restituie suma de bani primita (art, 1578 C. civ.) Cu privire Ia proba unui asemenea contract, sunt aplicabile dispozitiile art. 1180 alin. (1) C. civ. Actul sub semnaturd privat trebuie s& fie seris in intregul lui de acela care I-a subseris, sau cel putin acesta, inainte de a subsemna, s& adauge la finele actului cuvintele bun si aprobat", ardténd totdeauna in litere suma sau cétimea lucrurilor si apoi sa iscdleasca. Fati de obiectiunile paratilor la raportul de expertiza, instanta ar fi trebuit sd observe e& a omis SA stabileascd, astfel cum prevede art. 201 C. proc. civ., obiectivele expertizei, care si concorde cu cerintele spe- ciale de probatiune in materie de imprumut, redate anterior Cu inealcarea art, 129 alin. (4) C. proc. civ., ambele instante au respins probe care puteau fi pertinente si chiar concludente pentru kimurirea deplind a situatiei de fapt. De aceea, Curtea constati doar cA imprejurarile de fapt nu au fost pe deplin stabilite, cauza urmand a fi trimisa spre rejudecare instantei inigial investite, Judecditoria Suceava. Cu ocazia rejudecarii, instanta va administra probele necesare cunoasterii exacte a faptelor, observand, de asemenea, c&, intre timp. moneda in care se pretinde c& s-a acordat imprumutul nu mai exist Pe de alta parte, se constatai fondata gi critica din recurs vizind nede- terminarea cuantumului la care paratul poate fi obligat Formularea dobiinda aferent, mentionatd in dispozitivul sentingei casate nu indeplineste cerinta de a fi determinata. De altfel, daca s-ar avea in vedere dobnda de 5% pe luna (consemnata in inscrisul con-68 Drept civil. Contracte speciale, Suecesiuni testat) care poarti asupra unei sume in valuta, se observa ci aceasta este ilicita, fiind lovité de nulitate absolut’, ca ascunziind un impru- ‘mut camatarese (art. 5 C. civ.) Pentru aceste considerente, recursul se priveste ca fondat, urmand a fi admis in sensul celor anterior aritate, instanfa de trimitere fiind finuta s& observe art. 315 C. proc. civ. Comentati spea prezentate. 7. Reclamantul a chemat in judecat& pe pardt, solicitind resti- tuirea imprumutului acordat. in motivarea actiunit a depus chitanta serish i semnati de parat, prin care acesta atesta ci a primit cu acest tila suma de bani inserisa in ciffe gi litre. Prin intampinare, pardtul a solicita respingerea actiunii, cu moti- ‘area cd inscrisul depus nu confine nici o mengiune privind obligaia sa de a resttui imprumutul, cu att mai putin nu era prevazat vreun termen 1. In cazul in care contractul nu confine nici 0 clauzd in acest sens, care este scadenta obligatiei de restituire? Ce hotdirdgte instanja? Motivasi in drept solutia 8. in anul 1946, V.M. a imprumutat pe M.I cu suma de 32.000 lei, eu obligajia de a-iresttui pand la 1.5.1946, iar in cazul in care pind in anul 1952 nu-i va restitui, au convenit darea in plati a canttafi de 1000 ke porumb, Partile au consemnat infelegerea lor printr-un inscris sub semna- tur privat, datat2.10.1945. La 21.10.1952, V.M. Ia chemat in judecata pe ML1, solicitind obligarea acestuia la predarea camtitatii de 1000 kz porumb, potrvit intelegerii din anul 1945. 1. Ce este clauza de impreviziune? Este permisa de lege o aseme 2. Ce este darea in plata? 3. in cazul unui imprumut de bani, partile pot prevedea clauza de restituire in produse? 4. Ce hotardste instanya? Capitolul XI. Contractul de depo: 1. Prin actiunea introdusd fa 28.10.1988, reclamanta a chemat in judecata pe pardtii P-L, P.B. si PLC. pentru a fi obligati si-i restituie obiectele de mobilier si de arti ce au fost date in pistrarea primei pirate, in actiune se arata c& atat prima paraté, cat si fiul si nora sa refuza si restituie reclamantei obiectele pretinse prin actiune. Judecdtoria Sectorului 6 a admis actiunea. impotriva hotarérii au declarat apel parStii, aritand c& obligarea ultimilor doi parti la resti- tuire incaled principiul relativitati, de vreme ce ei nu au participat la incheierea conventiei, iar in privinta primei parte, actiunea este prescris8, bunurile fiindu-i incredinfate in urma cu opt ani 1. Ce contract s-a incheiat intre pérti? 2. Ce fel de acjiune a intentat reclamanta? 3. Actiunea era prescrisa? 4. Actiunea era admisibild fata de persoanele strdine de contract? 2. Reclamanta N.S. a chemat in judecaté CEC, Sucursala munici- piului Bucuresti, in ealitate de comitent, precum si pe LB. si M.M. in calitate de prepus, solicitind obligarea acestora in solidar la plata sumei de 10.697 lei, cu titlu de despagubiri. in motivarea acini, reclamanta a aritat c8 este titulara unui libret CEC emis de filiala sectorului 2, c& in seara zilei de 10.4.1980 irau fost furate actele, print care libretul mentionat, precum si bule- tinul de identitate,aflate in poseta sa, de cétre LLA., care in ziua de 11.4.1980 a lichidat libretul CEC cu soldul de 10.697 lei, desi in aceeasi zi reclamanta declarase pierderea la unitatea piri Instanja a admis actiunea si a obligat in solidar pe pfrite st plateasca reclamantei suma pretinsi, retindnd ca pardtele L.E. si MM. in calitate de prepuse ale CEC si-au incaleat atributile de serviciu deoarece nu au cerut confirmarea soldului de In unitate si nu au verificat identitatea persoanei care a cerut lichidarea libretului CEC. impotriva acestei hotarari, pardtele au declarat apel, sustindnd ca gresit au fost obligate la despgubiri, de vreme ce reclamanta era in-70 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni dreptatita sd solicite daune numai de la persoana care i-a cauzat direct Paguba prin sustragerea libretului si buletinului de identitate. 1 In ce conditii raspunde CEC in cazul eliberarii sumelor de bani din librete pierdute sau furate? 2. In ce conditii poate fi angajata raspunderea prepusilor? 3. Ce hotirdste instanya de apel? Prin actiunea introdusi, reclamanta a chemat in judecata pe Soful su, solicitind impartirea bunurilor comune, constind din mai tutte bunuri mobile, inclusiv o suma imporianti de bani, depusi la CEC pe numele paratului. Paratul, fiind de acord cu impartirea ce- lorlalte bunuri, a comtestat existenta vreunor economii rezultate in timpul conviewuirii cu reclamanta. Prima instant a admis actiunea astfel cum a fost formulata si, Constatand si motivele temeinice ale partajului in timpul casatoriei, a dispus imparteala bunurilor comune. Impotriva hotararit pardtul a declarat apel, depundnd totodata un inscris, intitulat adres” emanand de la CEC prin care i se comunica faptul ci pe numele sau nu s-au gasit librete CEC. 1. Cum se coreleaza dispozitiile privind secretul depuneritor la CEC cu necesitatea probayiunit in instante? 2. Ce hotdrdste instanga de apel? 4. La 8.10.1973, reclamantii Vu. si V.V., soti, avand bilete pentru tratament balnear, a fost cazat in vila nr 10, apartinnd Int. balnenel materice Vatra Dome, unde lisa pus la dispozitie 0 camerd In ziva de 18.10.1973, imoredindu-se in camera dupa 0 absenta de cirea 5 ore, au constattlipsa unui aparat de radio portatiy i a dout huine de pete Desi au fost sesizate organele de poliie,autorl furtuunu a fost descoperit Prin actiunea formula in baza a reclamangit au solcitat despigub teed , 1623-1624 si art, 1000 C. civ, de la intreprinderea balneoclima. ta a solicitat respingerea actiunii pentru urmatoarele motive: Contractul de deposit 7 autorul furtului nua fost identificat ca persoand incadrata la unitate; administratia unei statiuni turistice nu poate fi asimilata cu hangiul sau hotelierul: ~ cei cazati in statiune isi asigura paza bunurilor, cheile de la camere aflandu-se asupra lor 1. Ce natura juridicd au raporturile dintre partie litigante? 2. Ce hotardiste instanya? Motivatt solugia 5. Prin actiunea formulati, reclamanta a chemat in judecata pe fostul siu sot soliciténd impartirea bunurilor comune dobandite in timpul easaitoriei lor, desficute prin divort. Printre alte bunuri, recta: manta a pretins si suma de 35.000,000 lei, ce reprezenta soldul unui ritului, a cdrui titulard era una dintre libret CEC ramas in posesia fi ele pairtilor Prin cerere reconventionala, paratul a solicitat sa se constate 3 in partajabila urmeaza a fi inclusa si suma de 20,000.000 lei, ce se sisea depusa pe patru librete CEC, pe numele celor doi copii minori ai partilor, librete ramase in posesia reclamantei, care le-a lichidat, ea figura za de imputernicire, Din probele administrate in cauza a rezultat sa intr-adevar libretele pretinse au existat si ele aut fost lichidate dupa despartirea in fapt de cei doi fosti soti ind la cla J. Ce raporturi juridice se nase in cazul depune @ unor sume de bani pe numele copiilor minori, parintele deponent figurdnd sila clauza de imputernicire’ 2. Ce hotardste instanja in privinta cererilor formulate de parle i de catre pairingi din litigi 6. Reclamantul a chemat in judecats CEC Sucursala judefean Cluj, solicitind obligarea acesteia la plata unor despigubiti in suma de 15.000.000 Ici, reprezentand o parte din depozitul constituit pe nu- mele reclamantului de catre tatdl stu si eliberata nelegal de catre pé- rita unei alte persoane.n Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni in fapr, tn urma cu patru ani, tatal reclamantului a depus pe nu- mele acestuia suma de 30,000,000 lei din care CEC a eliberat in urma cu un an suma de 15.000.000 lei mamei reclamantului, desi aceasta nu figura in libretul de economi, iar reclamantul era major. Instanja a respins actiunea, cu motivarea c& reclamantul nu a anun- tat CEC despre pierderea sau sustragerea libretului de economii si pottivit Statutului CEC raspunderea acestet insttutii poate fi angajata doar in cazuri limitativ prevazute, doar dupa comunicarea anuliii libretelor pierdute sau furate Considerayi legal solupia? Motivati opinia. 7. La 7.1.1997, reclamanta a chemat in judecata pe para, pentru ca prin hotirdrea ce se va pronunfa s& se dispund obligarea acesteia la restituirea a 1230 bucdti piei de ovine sau la contravaloarea actual acestora Tribunalul a admis actiunea astfel cum a fost formulata, contrava- loarea fiind determinat& prin expertiza intocmita in cauza, Apelul paratei a fost respins, cu motivarea ci potrivit procesului- verbal intocmit la 8.2.1994, reclamanta a lsat in custodie 1230 piei de ovine, care s-au degradat datorité conditiilor improprii ale depo- ziti, astfel neat pardta este finut’ de obligatia de restituire in natura sau prin echivalent. Pardta a declarat recurs, sustindind c& gresit actiumea a fost admis, invocdnd urmatoarele argumente: procesul-verbal nu face dovada existentei unui contract de depozit, ci doar a predacii bunurilor, fra sii se specifice cauza predirii; inserisul nu confine nici o prevedere cu privire fa calitatea si contravaloarea bunurilor sau la termenul resti- tuirii; reclamanta nu a ficut dovada c& era proprietara bunurilor pretinse. 1. Ce fel de contract se incheiase in spefa? 2. Care a fost temeiul in drept al actiunil? 3. Solutionayi, motivar, recursul. 8. Prin actiune, reclamanta a solicitat obligarea parstului la resti- tuirea unui colier din perle pe care i la incredintat spre reparare, Pé Contractul de depozit B ratul s-a aparat, aratind c& intre parti nu s-a incheiat nici un contract de depozit ci, bunul pretins i-a fost incredintat pentru a fi reparat intrucat peste noapte magazinul a fost jfuit, iar easa de fier in care se ea si colicrul reclamantei a fost sparta, nu are nici o culpa, astfel incdt nu poate fi obligat sa raspunda. 1. Ce contract se incheiase intre pari? 2. Ce semnificaie are aceasta calificare pentru solutionarea spe- sei? 3. Ce hotaraste instanga? 9. Reclamantul a chemat in judecata pe parati, comostenitorii lui D, soliciténd anularea partiala a certificatului de mostenitor eliderat dupa decesul Iui D, in sensul inlaturarii din masa succesorala a sumei de bani reprezentind soldul unui libret CEC, care fusese lichidat ‘inainte de deces, banii find folositi de reclamant, titularul clauzei de ‘imputernicite, in interesul lui D. Prin intampinare, paratii au solicitat respingerea actiunii, cu moti- varea ci reclamantul este de rea-credint&: profitind de imprejurarea c& autoarea lor comund era internata in spital, in coma, a lichidat libretul CEC, la numai cdteva zile intervenind decesul titularei. 1. Fata de cine trebuie sé dea socotealé mandatarul in ci decesului mandantului? 2. Ce probe irebuie sit dispund instanja a se administra pentru solutionarea cauzei? 3. Care este solujia pe care afi pronunga-o, ca judecditor? 10. Prin actiunea civilé, porité in cadrul procesului penal de- clangat impotriva pardgilor pentru abuz de incredere, reclamantii au solicitat restituirea unei garnituri de mobil si a unui serviciu de masi, care au aparfinut mamei reclamantilor, acum decedata, ai cirui unici mostenitori sunt ei, bunuri pe care piri au refuzat s& le restituie reclamantilor. Paratii au recunoscut ca bunurile au apartinut mamei reclaman. tilor, dar nu le-au fost lasate in depozit, cum se afirma, ei le-au fost4 Drept civil. Contracte speciale, Succesiuni donate, prin dar manual, ea recunostingi pentru serviciile pe care le-a acut in gospodaria aces Nici una dintre parti nu a putut depune la dosar vreun inseris in sprijinul propriilor afirmatii, Martorii audiaji au confirmat ci au \ilor cdnd fi ajuta pe parati sé transporte vAzut-o pe autoarea reclama bunurite la domicitiut tor 1. Ce reguli de interpretare va folosi instanta pentru a solutiona inpilor? 3, Ce concluzit puneti, ea avocat al inculpailor-pardti? 11. CEC, Sucursala municipiului Bucuresti, a chemat in judecata pe C.N., domiciliat in Bucuresti, pentru a fi obligat si restituie suma de 30.000 lei, cu dobiind a de 4,5% pe an de la data de 3.6.1975 Pani Ia acoperirea integrala a prejudiciului, suma fiindu-i achitata din eroare ca urmare a unei operatiuni efectuate pe libretul de economii rir. 62-210-190, titulara fiind minora G.M. in motivarea actiunii, reclamanta a aratat ci, la data de 13.8.1973, pe baza depunerii sumei de 5.000 lei de catre parétul C.N., a emis pe numele G.M. libretul de economii cu dobindi si cdstiguri in mentionat, cu clauza de imputer= autoturisme, purtind num nicire pentru depunatorul C.N. La tragerea la sorti din trimestrul 1 1975, libretul a iesit castigator, urménd ca titulara G.M. st primeasea uun auroturism Dacia 1300” sau contravaloarea de 70,000 lei, in care se includea $i depunerea de 5.000 lei GL Gh., parintele titularei minore, in ziua de 29.5.1975, a depus Ja Sucursala judeteana CEC Vrancea 0 declaratie de pierdere a libretului de economii, dupa care, in ziua urmatoare, in fia de cont a libretului a fost ficuti mentiunea de blocare a soldului. in ziua de 3.6.1975, depundtorul C.N., in posesia libretului de economii, a obtinut de la CEC, filiala Sectorului 3, 3, Bucuresti, plata sumei de 30.000 lei, dupa efectuarea operatiunii pe libretul de economii mai rmanand inscris un sold de 40. 138,90 le in aceste conditii, sustine reclamanta, suma a fost achitaté din eroare paratului, deoarece dupa blocarea soldului din fisa de cont a libretului, singurul in drept de a incasa banii cra unul dintre parintii minorei titulare Contractul de deposit 18 in drept, actiunea a fost intemeiata pe principiul platii nedatorate din Codul civil si pe dispozitiile Statutului CEC Paratul C.N. a formulat actiune reconventionala, cheménd in jude- cata si pe G.M., precum si pe parintii acesteia, G.1.Gh. $i GE., domi- ciliafi in comuna Paunesti, judeful Vrancea, pentru a se constata ca el a depus suma de 5.000 lei pe numele minorei G. M., prin clauza de imputernicire rezervandu-si dreptul asupra sumei depuse, a dobanzii si cdstigului eventual. A ardtat ci declaratia de pierdere a libretului nu corespundea realititii, pentru c& libretul a fost tot timpul in posesia sa si cd aceasta declaratie a fost facut’ de o persoand fia calitate, sus- lindnd c& efectuarea depunerii constituie din partea sa 0 oferta de donatie, pe care insé G.M., titulara libretului si parinfii acesteia nu au acceptat-o, din moment ce el nu le-a transmis libretul de economii Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, prin sentinfa civil’ nr. 4769 din 5 noiembrie 1975, a respins actiunea principala si, admitand cererea re- conventionala, a constatat ca suma de 70,000 lei aparjine in intregime pérdtului. Instanfa a retinut c& desi este adevarat c@ a depus suma de 5.000 lei pe numele minorei G.M., depunatorul C.N. nu a perfectat donatia prin remiterea libretului CEC, ci, prin clauza de imputernicire, si-a rezervat dreptul de a ridica orice sum’ inserisa in libret. 1. Ce fel de contract s-a incheiat in spepa? 2. Ce semnificatie are inscrierea deponentului si la clauza de inputernicire? 3. Ce naturd juridica are cdstigul si cui ti aparfine? 4. Considerati legala solusia pronunjata? 12. Prin contractul incheiat la 10.5.1991, consemnat prin inseris prin semnatura privata, Y s-a obligat s& pistreze produsele alimentare ale lui X in depozitul sau pana cand acesta fi va indica beneficiarii chrora si le expedieze marfa. Potrivit unei clauze din contract, in azul neindic&rii beneficiarilor pana la 1.6.1991, Y putea vinde marfa, urmand ca pana la 31,3.1992 s& 0 inlocuiasca cu produse in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate La 1.6.1991 Y a vandut marfa si la 31.3.1992 a fabricat aceeasi cantitate de pate de ficat. Prin actiune, X |-a chemat in judecati pe Y pentru nerespectarea contractului de depozit16 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni Instanfa de fond, refinand ca intre parti s-a incheiat un contract de depozit voluntar cu termenul de 31.3.1992, I-a obligat pe Y la plata unor despagubiri, reprezentind contravaloarea mirfii instrdinate din depozit fara consimtimantul deponentului 1, Ce fel de contract(e) s-a(w) incheiatintre parti? 2. Cum motivati, in catitate de avacet, apelul pardtului? 3. Ce hotardste instanta de apel? ‘apitolul XIT. Contractul de societate civil + C, creditor personal al lui A, a pornit urmarirea silita a recoltei de pe terenul lui B. in cadrul contestatiei la executare formulate de B, Ca aratat cd atata timp cat A este administratorul terenului si potrivit conventiei dintre A si B, plata acestuia se face proportional cu cag- tigul realizat, inseamna ca cei doi au incheiat un contract de societate. Ca atare, intrucdt A nu are bunuri urmaribile, se impune urmirirea recoltei terenului obiect al societati 1. Care sunt conditile de validitate a unui contract de societate? 2. In spetdi ne gaisim in faja unui asemenea contract? Motivati raspunsul, 3. Era indreptiyit C sé urméreasca bunul? 2. Prin contractul incheiat in luna februarie 1992 de Municipiul B. cu SC X, primul a pus ta dispozitie terenul aflat in proprietatea Privatti a municipiului si structura de baz a blocului inceput, urménd a societatea comerciala si se ocupe de refacerea structurii’si de finalizarea Iueririlor de construire. Partile au stabilit proportia contributiei fiecareia: 35% Municipiul B. 31 65% SC X. Din lipsa fondurilor necesare, SC X a incheiat cu diferite persoane fizice si juridice contracte de asociere, prin care acestia din urma se obligau s& Plitease& periodic, pana la finalizare, sumele de bani proportional cu valoarea fiecarti apartament pentru care au optat Dupa terminarea luerarii, SC X a solicitat inscrierea in registrele de publicitate imobiliara a dreptului de proprietate asupra unui numér de apartamente, corespunzator cotei sale de 65%, urmand ca dupa receptia fiecarui apartament, SC X si incheie cu persoanele fizice si juridice menjionate acte de partaj voluntar, prin care se consemna transmiterea dreptul de proprietate asupra apartamentelor gi dreptul de folosinta asupra cotei indivize de teren construt. S-a refuzat inscrierea dreptului de proprietate, cu motivarea ca Petenta nu avea decit un drept de creanta, iar nu un drept real, Susceptibil de a fi inscris in registrele de publicitate imobiliars,78 Drept civil. Contracte speciale, Suecesiuni 1. Ce contracte s-au ine ‘iat in sped? 2. Este legal refucul inscrierii drepului de proprietate asupra constructiei? Motivati solusia Capitolul XII Contractul de tranzactie 1. Reclamanta $.1. a chemat in judecata pe pa in baza art, 1716 C. civ., s& se dispund anularea tranzactiei intervenite intre parti si consfingita printr-o sentint& judecitoreasc in motivarea actiunii s-a aratat 4 fntre phir s-a aflat pe rolul unei instanfe procesul de partaj succesoral, de pe urma defuunctului printr-o hotarare de expedient. Reclamanta considera insi tranzactia incheiata nula, intrucét din cuprinsul ef rezulta c& nu au fost avute In vedere dispozitile testamentului pe care defunctul il lasase in favoarea ei Prima instanta a respins actiunea ca nefondata Apelul reclamantei a fost admis, dispundndu-se anularea tranzactii, cu motivarea 4, desi testamentul invocat s-a gisit in posesia recla- mantei, fiind cunoscut si de pardta, din termenii tranzactiei, prin care s- au inelus in loturile parlor cote ideale de proprietate, rezulta cu evidenta c& reclamanta s-a gasit in eroare, astfel cB, potrivit art. 1712 actiunea este admisibila fa DV., pentru J, Eroarea constituie motiv de anulare a tran: 2. Care dintre cele doud hotdrari judecatoresti este legala? tie? 2. Reclamanta S.M. a intentat actiune de divor; impotriva paratu- lui S.D., aflat in detentie pentru sivargirea infractiunii de delapidare a sumei de 746.000 lei. Actiunea a fost admisa, dispundndu-se desfa- cerea cisitoriei din vina exclusiva a sotului pérdt, find ineredintati reclamantei spre erestere si educare copiii rezultati din c&satore. in privinta impirtelii bunurilor comune, instanfa a luat act de tran- zactia incheiata intre parti, prin care s-a recunoscut reclamantei 0 cot majoritara la dobandirea bunurilor comune, paratul find de acord ca toate bunurile supuse partajarii sa fie atribuite reclamantei, aceasta asuméndu-si doar obligatia de a pli o sult de 24.000 lei 1. Comentati hotdrdrea judecdtoreasca pronuntata. 2, Dacé'o consideragi nelegali, care ar fi fost solufia corectis?80 Drept civil. Contracte speciale, Succesiuni Printr-o sentnt® penal, ineulpatul Rl. a fost condamnat pen- tru savargirea infraetiuni de ucidere din culpa in cursul procesului, sa refinut e& inculpatul a accidental mortal cu autobuzul pe care-I conduces, apartinind L.T.A. Brasov, 0 per- soand care find in stare de ebretate, se ala in mijlocul sosele. Intre partea civil si inculpat sa realizat 0 ingelegere, inculpatl find de acord si plateascd Intreaga sum solicitat, de 10,000,000 lei, repre- zentind cheltuieli de iamorméntare, dovedite cu martor i insevisuri impotriva horarri a declarat ape partea responsabiltcivilmente Care sunt motivele invocate de I.T.A. Brasov? A Prin sentinta civilé nr. 4582 din 12 aprilie 2001, Judecttoria Constanta a admis exceptia de inadmisibilitate si a respins cererea formulata de reclamanta in temeiul art. 36 C. fam., prin care aceasta solicitat impartirea partilor sociale definute de pirat la diferite societayi comerciale la care este actionar, precum si a dividendelor pe care le-a obtinut in baza acestei calitati. in motivare, instanta a retinut cA nu mai pot fi formulate nici un fel de pretentii cu privire la im- parfeala bunurilor comune, deoarece partile au incheiat o tranzactie in cursul procesului de divort. Prin decizia civila nr. 1905 din 18 octombrie 2000, Tribunalul Constanta a admis apelul formulat de reclamanta, a desfiinjat sentinta judecdtoriei gi a trimis cauza spre judecare, cu motivarea c& actiunea este admisibila, deoarece tranzactia nu se refer la bunurile care fac obiectul judecati Curtea de Apel Constanta, sectia civilA, prin decizia nr. 253 din 27 februarie 2001, a admis recursul declarat de parit, a casat decizia tribunalului sia respins ca nefondat apelul, mentinand solutia primei instante, impotriva acestei decizii s-a declarat recurs in anulare, in temejul art. 330 pet. 2 C. proc. civ., pentru incalcarea esentiald a legii care a determinat o solutionare gresiti a cauzei pe fond. in esenta, se sustine a decizia a fost pronuntata cu incdlcarea art. 969, art. 1704, art. 1709 si art. 1710 C. civ., intrucét, din aceste dispozitii legale, rezult’ c& forta tranzactiei incheiata de parti poate fi invocaté numai cu privire Ja bunurile pe care le-a avut in vedere, iar efectele ei nu se pot Contractul de tranzactie 81 prelungi si asupra altor bunuri, cum sunt cele a caror partajare a fost solicitati de reclamanta prin actiune, Ce a hotdirdt instanga? 5. Prin actiune, reclamantul B.S, a chemat in judecaté pe frat . solicitind partajarea averii ramase de pe urma parintlor lor decedati. Prin cerere reconventionala, unul dintre cei patra parat solicitat si includerea in masa partajabila a unui grajd, folosit de catre reclamant Jn cadrul solutionfrii partajului suecesoral, instanta a incheiat un proces-verbal, consemnindu-se c& pe baza optiunilor exprimate de parti s-a stabilit ca atribuirea bunurilor succesorale (terenuri si con- structii) st se fact potrivit variantei unice de lotizare, care prevedea atribuirea unor bunuri cre fiecare parte litiganti’ si menfinerea fratilor in indiviziune eu privire Ia 0 suprafata de 2,058 mp teren situat in punctu in spatele terenului de acasa”. Procesul-verbal a fost semnat de membrii completului de judecatt Prin sentint, Judecitoria Valenii de Munte a admis actiunea si cererea reconventionala i a dispus impartirea bunurilor succesorale conform variantei menfionate in procesul-verbal Impotriva acestei sentinge a declarat apel péritul-reclamant recon- ventional, care a sustinut ci el nu a fost de acord cu varianta inclusd mat, cum de altfel nu Iau semnat in procesul-verbal, pe care nu I nici fratit sai, parti in proces. 1. Care sunt conditile de validitate a contractului de tranzac} tctie? 2. inspetd, era vorba despre o tra 3. Ce hotdrdste instanja de apel? 6. Pe parcursul procesului dintre reclamant si pari, aviind ca obiect plata unei sume de bani, paritul a decedat, lisind ca moste- nitori pe sotia supravietuitoare (sora reclamantului) si un copil minor Minorulu i sa numit un curator care sB-i apere interesee in proces. a termenul urmtor,reclamantul, impreun8 cu sora sa si curatorul minorului, au prezentatinstanjeio tranzactie, prin care paratii se obli-82 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni ue gau sa plateasc reclamantului suma pretinsd, tinfind seama si de torul moral acordat cu ocazia iamormantarii pardtului inigal Instanta a luat act de tranzactie si a pronuntat © hota dient. e de expe- acfiei de catre un minor? Indeplinirea condiyiilor de 1. Care sunt condigite hicheierii tran 2. Cui i revine obligayia sd ver validitare 43 in spe, hotardrea este legal? 7. Prin actiune, bazaté in drept pe art, 1705, art. 1706 si urm. si art. 948 C. civ, precum si art. 12 din Legea nr. 33/1994, reclamantal Municipiw! S.M., prin primar @ chemat in judecata pe paratii O.L.A. si OL, pentru a se constata nulitatea absoiuta a invoieli eu privire Ia exproprierea unor imobile, consemnata in dispozitivul senintei civile nr, 196 din 10 julie 1998, pronunfata de Tribunalul Arges. A invocat lipsacapacitatii procesuale sau a consimfamantului Ia. incheierea tranzactie’. dedus’ din faptul ed nu existé nici o hotirare a consiliului local, prin care o atare tranzactie s@ fi fost aprobata, in condifie in care, potrvit art. 84 alin, (3) din Legea nr. 69/1991, repubicata, (in Vigoare la data investirit instante), ,renunirile la drepturi sau res noasterile de drepturi in favoarea fertelor persoane se fac pe baz’ de expertiza insusité de consiliu’ Instanta a respins actiunea, cu motivarea et 0 hotirire judeci- toreasca (cum este cea de expedient) nu poate fi atacata decat prin cale de atac, iar nu pe calea unei actin ulterioare, Or, in spet, sem tinga nr. 196/1998 a Tribunalului ramasese irevocabila prin exercita- rea tuturor cailor de atac impotriva ei 1. hn calitate de consitier juri ie al primdriei reclamante, cum ‘motivai apelul impotriva hotararii? 2. Ca avocat al p 3. Ce hotaragte instanta a “igor, ce apéirari formula? apel? Capitolul XIV. Contractul de renta viager’ 1. Reclamantul a dobindit de ta piriti dreprul de pro asupra unui imobil, in schimbul plait unei rente viag obligat, in suma de 300.000 lei lunar. In acelasi timp, paratii si-au re la care sa intrucdt au descoperit c& dabanditoral in inserisal constatator al instrdinstorit au obfinut, dup doi ani de la incheierea o anularea lu, pent motivl vcieritconsimxamantulu to Prin actiunea introdusd, reclamantul solicita obligarea péraitor la resttuirea ratelor de rent@ pe care le-a achital pind la dest actului PAratii s-au apairat, invocdnd caracterul aleatoriu al contractului de Ce hotardiste instanga investitaé cu actiunea in restituirea presta- fillor de catre debirentier? Prin actiune, reclamanti, fiti lui D, au chemat in judecata pe parita P, solic ei la plata sumei de 20 milioane lei, reprezentand renta datorati defunctului lor tata, potrivit injelegerii dintre D si P, care primise in schimb nuda proprietate a unui apar- ‘and obligarea tament Parata a formulat intimpinare sia solicitat respingerea actiunii, cu motivarea c& desi in ultimele 5 luni nu a mai putut pkiti lui D din motive obiective suma la care se obligase, datorita caracterului v obligatia s-a stins o dati cu moartea lui D, astfel ca reclamantii nu au legitimare procesual activa, ci ar trebui si-i lase deplina proprietate a artamentului, cu atét mai mult cu cat tatal lor nu o chemase in judecati Solyionati, motivat, actiunea84 Drept civil. Contracte speciale. Suecesitni B. Contractul de renta viagerd incheiat la 23.1,1991 inte parti prevedea cd in schimbul garsonieri sale, reclamanta va primi lunar de Ja parati contravaloarea in lei a sumei de 50 USD, in eaz contrar Putnd cere restituirea bunalui imobil Prin actiunea de fat, formulata la 10.4,1995, reclamanta a sok citat rezolutiunea contractului, intrucat pardtii nu au achitat din luna februarie 1995 ratele de rent Piri s-au apérat, invocéind urmatoarele: pardtul a devenit somer iar soya sa fmbolnavit, find internata in spital; art. 1647 C. civ. pre- vede ci nu se poate cere rezolutiunea pentru simpla neplata a renteis au ajutat-o pe reclamanta, Picindusi cumparaturile; datorta inflated, datoria lor a devenit oricum prea oneroasi Ce hotaraste instanga? A. Prin cererea formulata ta data de 24.1977, LG. a solicitat infiintarea si validarea unei popriti asupra pensiei datorate de Oficiul de asigurari sociale din cadrul Directiei pentru probleme de munca si ocrotiri speciale Arad, debitorului A.T. pentru cite 500 lei lunar, pensie viagerd, cu incepere de la 1.1.1977. jn sustinerea cererii sale, creditoarea a depus la dosar sentinja civild ne. 806/1976 a Judecatoriei Ineu, ramasi definitiva, prin care debitorul a fost obligat sti pliteasca efte 500 lei lunar Intrucat pe parcursul solufionarii cauzei creditoarea a decedat, a fost introdus’ in cauz8 mostenitoarea testamentara a acesteia, S.H. Judecdtoria Ineu, prin incheierea din 23 mai 1977, a infiintat po- prirea Aceeasi judecitorie, prin sentinta civia nr. 674 din 19 julie 1977, a admis cererea gi a validat poprirea pentru suma de 1.448 lei, cu mo. tivarea 8 succesoarea creditoarei are dreptul si urmareasca pe debi- tor pentru pensia viagera pana la 28 martie 1977, edind ereditoarea a Incetat din vias Tribunalul a admis apelul declarat de parat si a modificat sentinta. in sensul 3 a respins cererea de infiinfare si validare a popriii, cu motivarea ci, fiind vorba de o creanti personal, urmarirea ei nu se putea face decat de creditoare, in timpul vietii acesteia, Contractul de rent viagera 85 Care dintre hotirérile judecdtoresti este legal? Motivafi ras- punsul 5. in anul 1973, C.R. a instrainat un apartament mostenit de la paringi catre sotii D.R si D.S., in schimbul plafii unei rente lunare, stipuldnd in contract ea ,in caz de neplata, contractul se va desfiinta”. C.R. a decedat in anul 1985. Prin actiunea formulata in 1986, sotia supravietuitoare a solicitat rezolutiunea contractului si obligarea PAratilor dobénditori la plata contravalorii ratelor de renta restante de 10 ani Prin intémpinare, paratii s-au opus admiterii actiunii, aratand ca date fiind relatiile de afectiune dintre ei si defunctul credirentier, au fost convingi ci acesta nu o sa le mai pretinda niciodata plata ratelor de renti, ceea ce s-a si intamplat, find real ci de 10 ani nu plitiser’, fird sa li se reproseze nimic de beneficiarul rentei Instanta a acordat paratilor un termen de plata 1. Fata de modul de formulare a clauzei contractuale, putea instanta sa le acorde un termen de gratie pardtilor? 2. Era prescrisd actiunea? 3. inspetd, se putea admite actiunea asifel cum af st formulata?Capitolul XV. Contractut de intretinere 1. Sojii L.D. si L.M. au chemat in judecata pe pardta V.M., in_contractul solicitind instanfei si constate implinita c autentic de intrefinere incheiat in 1976 gi, in consecingl, s& 0 oblige pe sat in plus fai de cea parta sa le restituie suma de 4.582 lei, in previizuta In contract in motivarea actiunii, tract de intrefinere prin care pardta, proprietaré a unui imobil evaluat prin conventie la 12.000 lei, I-a instrlinat rectamantilor in schimbul Intrefinerii sia unei sume de bani de 4.000 lei, primita dupa perfecta- rea actului, Pentru c& au prestat deja intretinere in suma de 12.582 lei, deci peste valoarea imobilului, se impune sistarea prestatiei pentru tei Ia restituirea contravaloriiintretinerii inca- aratat intre parti a intervenit un con- viitor si obligarea pi sate in plus. Judecitoria a admis actiunea pentru motivele invocate de recl ‘manti, retinand in plus si imprejurarea c& in anul 1979, date fiind felegerile dintre parti, printr-o hotarare judectitoreasc’ s-a dispus ease suma de 200 lei lunar, ca in contul intretinerii reclamangi sa pla pana la incetarea obligatici contractuale, creditoaret intretinerii 1. Ce semnificatie are evaluarea bunului prin contract? 2. Cum poate fi motivat apelul impotriva sentinger? 2. Reclamanta LS. domicitiati in Sibiu a chemat in judecata pe parajii P.C. si P.P., sot si sofie, solicitand sa se constate ci acestia nu: si indeplinese obligatia de intrefinere in conditiile stabilite pri contractul de intrefinere si sf se dispund rezilierea acestui contract in aza art. 1020-1021 C. civ in motivarea actiunii, reclamanta a at trefinere a transmis pardjilor dreptul de proprietate asupra imobilului iar paratii s-au obligat si-i asigure toate cele necesare tat €& prin contractul de in- proprietatea sa existenfei (respectiv: locuing’, incalzit, iluminat, alimente, ajutor me~ dical, medicamente, iar in caz de deces si 0 inmormanteze), obligatii pe care nu si le-au executal Contractul de tntretinere 87 Paraii s-au opus admiterit actiunii, iar prin cererea reconventionala introdusd, au cerut s4 se constate simulatia contractului de intretinere, in sensul ci prin act secret au convenit cu reclamanta ca in schimbul transmiterii dreptului de proprietate asupra imobilului, sA-i pliteased suma de 3 milioane lei, iar in contul intrefinerii cate 40.000 lei lunar, reclamanta urmand a fi ingrijita de pardi doar in cazul in care nu se va putea ingriji singura, datorita bolii sau varstei, Cu ocazia incheierit contractului, pe langa suma de 3 milioane lei, parajii au achitat anticipat {in contul intretinerii suma de 1.180.000 lei, astfel cd s-au acoperit ratele pana la data de 1.1.1997. in dovedirea cererii lor, parfgii au depus la dosar inscrisul sub semnatura privata, incheiat in aceeasi zi ct actul autentic de instrainare. 1. Ce valoare probutorie are actul sub semnituré privatt in raport cu actul autentic? 2. Ce natura juridica are contractul incheiat intre parti: vanzare- cumparare cu clauzi de intrefinere, contract de intretinere sau de vrenta viagera? 3. Ce hotaraste instanga? « D.A. a chemat in judecatd pe paratii B.A. si B.AL,, solicitind rezilierca contractului de intreinere autemificat prin eare in anul 1982 ca si defunctul ei sot au transmis parajilor imobilul proprietatea lor, in schimbul intretinerii pe care acestia s-au obligat s& le-o asigure pe toata durata vieti, obligatie pe care nu si-au indeplinit-o Judecatoria Resita a admis actiunea astfel cum a fost formulata, re- findnd ca pardtit nu si-au tndeplinit obligatia contractuala, neglijand {ntrefinerea transmitatorilor sub toate aspectele, astel 8 se impune rezi- lierea contractului, cu consecinga repuneri partlor in situaia anterioara Tribunatul, admitand apelul pirajilor, a modifica sentin(a, in sen- sul c& a dispus rezilierea contractului numai pentru cota de 1/2 din imobil, rejinand cd reclamanta nu avea calitate procesual activa pentru exercitarea actiunii si in numele sofului decedat, deoarece dreptul de intreinete este un drept personal, netransmisibil prin succesiune, in dteptifirea reclamantei de a cere rezilierea limitindu-se la cota-parte din imobil ce 0 privéste pe ea Care dintre cele doud hotdrdri este corectt? Motivati solutia.88 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni 4. Reclamanta V.M. a chemat in judecata, prin actiunea introdu in ianuarie 1988, pe paratii H.I. si HLV., solicitand rezilie tului auitentic de intretinere prin care, la 7.8.1987 mama sa a instrainat tilor cota sa de 5/8 dintr-un imobil, in schimbul intretineri {in motivarea actiunii, rectamanta a aritat c& pardfii nu i-au acordat nici un fel de intrefinere mamei sale, intrucdt aceasta, la circa dowd siptiméni de la incheierea contractului s-a internat in spital unde a si decedat la 25.9.1987. Fata de aceasti imprejurare, reclamanta, ca mostenitoare legala rezervatara, considera nul si imoral contractul prin care parstii, fra a presta intretinere, au dobandit un drept de proprietate, deci actul juridic incheiat este lipsit de cauza, in sensu! ant 966 C. civ 1. in cauzd, de unde rezultd lipsa cauzei contractului? 2. Ce hotdirdste instanja? Motivagi solutia, 5. Reclamanta ILA. a chemat in judecata pe pardtul LC., nepotul sau de fiu, solicitind instantei c& dispuna anularea contractului auten- tic prin care, in anul 1988, impreund cu sotul, in prezent decedat, i-a vandut un imobil compus din patru camere pentru preful de 30.000 lei, cu rezerva dreptului de uzufruct. S-a sustinut & pe lings plata pre- {ului p&rtile au convenit sila prestarea fntretinerii din partea pardtului care instrdindtori, dar cd dup’ decesul soqului reclamantei partul nu si-a mai indeplinit obligatia de intretinere asumata, avand in plus, un comportament violent fata de acesta. De asemeni, 2 sustinut recla- manta, pretul nu a fost plat. Judecatoria a respins actiunea ca nefondata, retindnd ca, fat de Iimprejurarea incheierii actului in forma autentica, in fata notarului, nu poate fi primit motivul erorii naturii juridice a contractului, invocat in actiune. Inscrisul autentic nu prevedea existenta vreunei obligatii de intretinere in sarcina dobénditorului, meniondndu-se si dectaratia instrainatorilor, in sensul primirii pretului Tribunalul judetean, admitand apelul, a admis actiunea, dispunand rezolutiunea contractului in baza art. 1365 C. civ., pe baza depozitiei tunor martori 1. Care este natura juridicé a contractului, in speja? Contractul de intrefinere 89 2. Ce elemente sunt hotardtoare in calificare? 3. Care este solujia legal? Motivayi opsiunea G. Prin actiunea introdusa, reclamantul G.R. a solicitat obligarea paratului N.L la plata sumei de 1.525 lei. in motivarea actiunii s-a ardtat c& printr-o senting anterioard, pronunfaté in 1982, s-a dispus rezilierea contractului de vinzare-cumpétrare cu clauza de intretinere, astfel ca se impune ca pérdtul-vinzator sa-i restituie suma pretinsa, reprezentind: 775 lei tax’ de autentificare, 50 lei taxa de transcrere gi 700 lei taxa pentru eliber rea certificatului de aliniere. Judecatoria a admis actiunea astfel cum a fost formulata, obligénd pe parat la plata sumei solicitate, cu titlu de despigubiri, in baza art, 998 C. civ. S-a refinut c& intr-adevatr, intre parti a existat un con- tract care a fost desfiintat pe cale judiciara la cererea lui N.I., Instrai- natorul bunului, pentru neexecutarea obligatiei de intretinere asumate de G.R. in virtutea principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, se impune ca partile sA-i restituie reciproc prestatiile, ca atare si pardtul trebuie sa restituie reclamantului cheltuieli ocazionate de contractul desfiintat 1. Care este calificarea corecti a contractului? 2. Care dintre sanctiunile ,ré cabila? 3. Hotararea pronuntata este legal? Motivati solufia, iliere” sau ,,rezolupiune” este apli- 7. Prin cererea inregistrata la 19.7.1999, reclamanta C.A. a chi ‘mat in judecatd pe pardtii N.A. si N.B. si a solicitat ca prin sentinta ce se va pronunta s& se dispuna rezolutiunea contractului de intretinere incheiat cu paratii la data de 25.6.1992 si repunerea pairtilor in situatia anterioara, deoarece paratii nw si-au indeplinit obligatiile contractuale asumate prin contract. in motivarea acfiunii, reclamanta a aritat ci, cu soful ei, in prezent decedat, a incheiat la 25.6.19 pardtii un contract de intretinere prin care acestia s-au obligat si le Presteze pe toata durata viefii intretinerea necesara, constiind in ali- mente, imbriciminte, iluminat, incalzire, curafenie, medic $i medica- mente in caz de nevoie, iar la deces si-i inmorménteze conform obi: ceiului locului, primind in schimb apartamentul descris in petitul ac-te speciale. Si 90 Drept civil. Contra cesiuni fiunii, Cu toate acestea, pardti nu si-au indeplinit aceasta obligatic contractual nici in natura, cum a fost stabilité prin conventia in- cheiata si nici sub forma unei intretineri de 500.000 fei lunar, cum s-a stabilit prin decizia civilé nr. 410/198 pronuntata de Tribunalul Cluj. in drept, actiunea a fost intemeiata pe prevederile art. 1020- 1021 C. civ. siart. 1101 C. eiv. Prin sentinfa civila nr. 426 din 11 iulie 2000, pronuntata de Tribu- nalul Cluj, s-a respins s-a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamanta C.A. pentru rezilierea contractului de intretinere incheiat cu paratii N.A. $i NE. Pentru a pronunfa aceasta hotardre, instanfa a retinut gi motivat, pe baza raspunsurilor date la interogator de catre reclamanta si parti si din declaratiile martorilor audiati, c& neexecutarea obligatiilor con- tractuale nu este imputabilé paratilor, care au ficut dovada expedierii prin posta, iar apoi a consemnarii la CEC pe numele reclamantei, a sumelor datorate cu tithi de intretinere, dar a caror primire a fost -a mai retinut c& anterior, intre refuzata fira motiv de reclamanta. parti au mai avut loc doug litigi: 0 actiune pomiti de reclamanta pentru rezolujiunea contractului de intretinere in naturé (actiune respinsi irevocabil) si 0 actiune, promovata de parati, care a fost admisa si s-a dispus inlocuirea prestiril intretinerii in natura, printr-0 suma de bani platité lunar. Cum reclamanta, prin comportarea sa, a impiedicat executarea obligatici de catre debitori, instanga de fond a dedus c& actiunea pentru rezolutiunea contractului de fntretinere formulata de reclamanta este nefondatd 1. Mn calitate de avocat, cum motivasi apelul impotriva acestei sentinge? 2. Cajudecdtor, cum solutionati apelul declarat de reclamantii? B. Reclamangii au chemat in judecata pe paratii Pl, P2 si P3, solicitind anularea partiala a contractului de intretinere autentificat la 18.8.1993, cu privire la suprafaja de 30 mp teren, S-a aritat in motivare ch prin contractul mentionat, paratii PI si P2 au instrainat fiicei lor, parata P3, un teren in suprafata de 212 mp, dintre care 30 ‘mp apartin reclamantilor, iar nu instraindtorilor. Contractul de intretinere a1 Prin sentinga, Judecatoria a respins actiunea, retindnd c& reclaman- {ii sunt terti fata de contract gi nu au calitatea de a cere anularea, chiar si parfiala a acestuia, Prin apelul declarat, reclamantii au aratat c& desi initial paratilor PI si P2 Ii s-a atribuit, prin ordin al prefectului, suprafaja de 212 mp, ulterior, tot prin ordin al prefectului, suprafata a fost diminuata la 182 mp, astfel 8, pe cale de consecinfa, se impune anulatea in parte a contractului prin care acesti pardti au instrainat catre fiica lor intr suprafaga de teren 1. Ce probleme de drept se pun in speta? 2. Ce actiune mai puteau formula reclamanii? 9. La 18.1.1949, GL a instrainat lui PN si PI imobilul inscris an cartea funciard nr. 932 Cluj, nr. top. 9621/11, in schimbul unei sume ce se va plati in rate si al intrefinerii pe care cumparatorii o vor presta instréinatorului pana la incetarea lui din viagi. in executarea clauzelor contractuale, PN si PI s-au mutat in casa in care locuia $1 GL, acor. dandu-i acestuia intretinere si platind suma de 3.400 lei, reprezentnd © parte din valoarea imobilului __ Prin sentinta din 1956 contractul a fost reziliat, ctr motivarea c& pardfii nu au achitat cu rea-credinti intregul pref al locuintei La 28.2.1957, PN si PI au chemat in judecata pe GL pentru a fi obligat la plata sumei de 51.000 tei, reprezentiind 3.400 lei o parte din Pretul achitat si restul, contravaloarea intrefinerii pardtului timp de sase ani si noua luni. Pératul a formulat cerere reconventionala, soli- citind obligarea reclamantilor la plata sumei de 3.120 lei, repre- zentnd chiria pentru timpul eat au locuit in casa acesteia si a sumei de 3.100 lei, reprezentand folosirea gradinii, Instanja a admis in parte actiunea, a obligat pe GL. sa pliteasca reclamantilor suma de 28.000 lei, respectiv 3.400 lei partea din pretul de cumpairare achitat si 24,600 lei contravaloarea intretinerii, calculata prin apreciere la 10 lei pe zi. De asemeni, a admis in parte cererea re conventionali, obligiind pe reclamanti la plata sumei de 8,620 lei, echi- valentul chiriei pentru locuinta si al folosinjei gridinii. S-a dispus compensarea creanjelor, obligind pe parat la plata sumei de 19.380 lei92 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni Instanta de control judiciar a modificat aceasta hotardre, in sensul c& a obligat pe pirat sa plateascd si suma impozitelor achitate de re- cclamanti pentru casa, 1. Ce este recilierea contractului? 2. Comentagi fiecare dintre cele doud solutii pronuntate. 10. Prin inscrisul autentic din 27.5.1958, sotii I. si A.B. au primit de la D.A. suma de 12,000 lei, asumandu-si obligatia de a o intretine pe timpul vietii ei. La un moment dat, D.A. a plecat din locuinta sotilor I. si A.B. unde primea ingrijirile corespunzitoare obligatiei asumate de acestia, spunand ci nu are nici 0 pretentie pentru intre- finere. Ulterior, D.A. a chemat in judecatd pe I. si A.B., pentru a se stabili c& acestia fi datoreaza o renta viager de 350 lei lunar si a fi obligafi si-i pliteascd sumele de bani datorate pe 19 luni. Prin sentinta din 1962, prima instanta a admis actiunea, cu moti- varea ci reclamanta a plecat de la locuinta paratilor cu consim- faméntul acestora, avéind astfel dreptul de a pretinde in temeiul regle- mentirii privind contractul de renta pe viata, suma de bani echivalenta ‘ntrejinerii, iar suma pretins® prin actiune nu a fost contestati, in cuantumul ei, de catre parati. Calea de atac exercitata de pardti a fost admisi, modificdndu-se hotardrea atacata, in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata, cu motivarea e& intre pArfi nu s-a incheiat un contract de rent& viagerd asa cum gresit a considerat prima instanta, ci un contract de intre- {inere, iar obligatia de intretinere a pardtilor nu s-a executat din culpa reclamantei, care a refuzat intretinerea, astfel ci aceasta nu poate pretinde de la parti despigubiri echivalente intretineri, pe tot timpul cit a plecat nejustificat din casa estora. 1. Conventia prin care o persoanit se obliga faja de alta, ca peniru o sumdi de bani primitd, si-i presteze intreyinere pe tot timpul vieti este wn contract de renta viagerd sau de intretinere? 2. Creditorul intretinerii poate cere transformarea obligatiei de iniretinere intr-o sum de bani care si fie platita periodic? 3. Care dinire cele dow: soluji este corecta? Capitolul XVI. Contractul de asigurare «Lao intersectie de drumuri se produce o coliziune intre dows autoturisme si 0 motoreté eu o capacitate cilindriea de 60 cme Potrivit constatarilor de organelor de politie, vinovati de accident sunt tofi trei conducatorii de vehicule, si anume: proprietarul motore- tei in proportie de 50%, proprietarul autoturismului ,,Dacia” in pro- portie de 30%, iar proprietarul Oltcitului in proportie de 20%. Pentru reparatii, atelierul service a estimat c& pretul este de 800.000 lei pentru motoreti, 1.500.000 lei pentru autoturismul Dacia” si 2.000.000 lei pentru ,Oltcit”. 1. in ce proportie $i cdruia/earora dintre proprietari va plati asiguratorul despagubiri in baza asiguririi obligatori?? 2. Dece? 2. Lao intersectie de drumuri se produce o coliziune fntre dows autoturisme si 0 motoreta cu o capacitate cilindrica de 60 eme. Potrivit constatarilor organelor de politie, vinovati de accident sunt: proprietarul motoretei in proportie de 30% si proprietarul Daciei in proportie de 70%, Ambele autoturisme aveau contracte de asigu- rare obligatorie. Devizul intocmit de atelierul specializat pentru reparatii este de: 1.500.000 lei pentru motoret8, 5.000.000 lei pentru autoturismului Dacia” si 3.000.000 lei pentru ,,Tico”. 1. In ce propontie si ctruia/edrora dintre proprietari va plati asigurdtorul despagubiri in virtutea asigurarit obligatorii? 2. Dece? 8. Concuciind autoturismul .Dacia 1300" pentru care proprietarul gurare obligatorie, inculpatul T.M., cu o imbibatie aleootica 31 fi permis de condicere a accidentat mortal pe pietonul de 1,5% VIL94 Drept civil. Contracte speciale. Su Mostenitorii vietimei, consttuiti parte civila in procesul penal, au cerut obligarea inculpatului la plata despagubirilor constind din chel- tuieli cu inmormantarea si obiceiurilor crestinesti de pomenire, pre- cum si a intretineri celor tref copii minori ramasi fra ta Pe parcursul procesului inculpatul a propus parti civile incheierea unei infelegeri prin care in mod amiabil parle sa stabileasca desp: gubirile cuvenite. Reprezentantul societatii de asigurare, citatd in proces, apreciind ca despiigubirile solicitate sunt rezonabile, a fost la Fandul su de acord cu incheierea acestei conventi 1. Cum se stabilese despagubirile cuvenite victimeifavanzilor ei cauzd in cazul asigurdrii obligatorit de raspundere civild pentru pagube cauzate de autovehicule? : 2. In calitate de consilier juridic al asigurdtorului, cum ar trebui sd procedati, potrivit legit? 4. DLL. si D-F. au chemat in judecata pe Gh.D. pentru a fi obligat Ia plata sumei de x lei cu titty de daune, dobai sud si cheltuieli de judecata Prin sentinta pronuntata, judecatoria a admis actiunea astfel cum a fost formulata, iar tribunalul a respins ca nefondat apelul paratului Instanfele au considerat c& paratul, vinovat de avarierea autoturismu- lui, a provocat 0 paguba reclamantilor, constind in diferenta dintre prejul platit de ei pentru autoturism si pretul rezultat din vanzarea bunului dupa accident, mai putin despagubirea platita lor in cadrul contractului de asigurare de buauri Prin recursul formulat impotriva ambelor hotarari, prdtul sustine a ele sunt gresite, caci prin incasarea despagubirii de la asigurator, reclamantii au fost integral despagubifi, cum de altfel au si declarat prin mentiunea facut pe actul de evaluare a pagubei si nu mai aveau deschisa calea unei actiuni intemeiate pe art. 998 C. civ. impotriva autorului accidentului. Societatea de asigurare a depus la randul ei cerere de interventie prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantilor, pretentile lor fiind acoperite prin plata indemnizatiei de asigurare. nda legal Ia aceasta 1. Ce hotaraste instanta de recurs? Contractul de asigurare 95 2. Asigurdtorul are actiune impotriva persoanei vinovate de pro~ ducerea accidentului? 5. Reclamanta a chemat in judecaté pe pérats, solicitand obliga rea acesteia Ia plata unei sume de bani cu titlu de daune, precum si la cheltuieli de judecata La rindul siu, cirdusul a chemat in garantie pe asigurator, araténd cca in temeiul art. 48 din Legea nr. 136/1995 el este asigurat pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule, in speti fiind intru- nite conditiile ca asiguratorul sa acorde despagubiri Judecdtoria a admis in parte atat actiunea, cat si cererea de che- mare in garantie formulata de pardta impotriva asiguritorului, Societatea de asigurare a declarat apel impotriva hotirarii, in partea privitoare la solutionarea cererii de chemare in garantie. Din probele administrate, a rezultat c& un autocamion proprietatea pardtei, care transporta marfa pentru reclamantd s-a rasturnat, 0 parte din marfa find avariata, motiv pentru care reclamanta a intentat ac- fiune in daune in temeiul contractului de transport, 1. Ce hotiragte instanga de control judiciar? 2. Ce greseli a sdvarsit instanta de fond? G. in cauza s-a incheiat un contract de asigurare intre reclamantul RG. si SC .M" SA, obiectul acestuia flind asigurarea autoturismului proprietatea reclamantului. fntrucat autoturismul a fost furat, pro- prictarul a actionat in judecats SC ,M” pentru a fi obligata la despa- gubiri, in cuantumol sumei asigurate. ‘Tribunalul a admis actiunea in temeiul art. 969 C. civ. si a ob pérdta s& plateascd cu titlu de despagubiri contravaloarea autoturismu- tui furat fn speta, s-a dovedit ca, in schimbul pliti unei rate de 298 dolari USA, s-a incheiat un contract de asigurare in temeiul caruia recla- mantul a fost garantat pentru o serie de riseuri, printre care si acela privitor la furtul autoturismului, S-a dovedit de asemeni e& autotu- rismal nu a fost adapostit in garaj Prin apel, socictatea pardti a solicitat respingerea actiunii sau imicar diminuarea despgubirilor, data fiind atitudinea reclamantului t96 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni care nu a parcat autoturismul in gi ‘mirirea riscului asigurat. aj, contribuind in acest mod la 1. Ce semnificatie are atitudinea asiguratulul pentru plata des- pigubiritor? 2. Care va fi decizia instantei de apel? 7. La 7.5.1996 reclamanta a chemat in judecata pe pardta solici- tind obligarea acesteia la plata sumei de 13.600.000 dolari SUA, indemnizatie de asigurae si a tuturor cheltuielilor ocazionate de pro- dducerea cazului asigurat, al cfror cuantum se va stabil pe calea uni expertize. in motivarea actiunii, rectamanta a ardtat cf la 30.5.1993 a Incheiat cu pirita o politi de asigurare a unei nave la valoarea de 13,600,000 dolari SUA, impotriva pierderii totale, efective sau constructive (ce apare atunci cand costul reparafilor depageste 3/4 din suma asigurata), cu termen de valabilitate pana la 31.12.1993, iar la 15.11.1993, nava a fost serios avariata de un putemic ineendiu, pro- dus ca urmare a unei explozi fa eamera motoarelor La cererea parte, consecintele acestor evenimente au fost eva~ luate initial de firma N° SA, care, printr-un raport preliminar i tocmit la 1,12:1993, a estimat intinderea pagubei Ia 7.500.000 dolar SUA. Deoarece nu a fost de acord cu acest raport preliminar, consi- derdndu-l incomplet i nedefinitiv, reclamanta s-a adresat societaii uN" SA, care a evaluat costul reparajilor navet in dou variante, la 13,367,000 dolari SUA i 11.030.000 dolari SUA, conform cotatitor firmei constructoare I. $,respectiv, firmei H. Pe baza acestor expertze, reclamanta a solictat pardtei suma de 13,600,000 dolari SUA, dar a fost refuzata cu motivarea c&.N” SA nu este recunoscuti pe plan international in acest domeniu. Jn atare situaie, reclamanta a apelat la firma specializata .New York 8.” SC, recunoscuti pe plan international, care a evaluat costal reparatilor in dous variante, la 13,691,590 dotari SUA gi 14.758.500 dolari SUA, in functie de cotatile santierelor Constanta gi, respect, Elensis. Prevalindu-se de aceasta expertiza,finalizata la 29.6.1995, recla- manta a reiteratcererea de despiigubiri dar a fost refuzata din now de pardta, pe considerentul 8, potrivit expertizeipreliminare din Contractul de asigurare 7 1.12.1993, costul reparatiilor nu reprezinta 3/4 din valoarea navei si, deci, nu este vorba de o pierdere total constructiva Fata de acest refuz, apreciat ca nejustificat in raport de concluziile ultimelor doua expertize, care, spre deosebire de prima expertiza, sunt complete si definitive, reclamanta a promovat prezenta actiune, inte- reiath in drept pe dispozitile Legii nr. 136/1995 gi Lexi nr. 47/1991 Prin intmpinare, pardta a invocat exceptia prescriptiei dreptutui la actiune gi in subsidiar a solicitat respingerea ca nefondata, deoarece nu s-a produs o pieire totald a navei in sensul clauzelor contractuale. Tribunalul a respins exceptia prescriptiei, cu motivarea c& in spetd termenul de prescriptie, de 3 ani, a inceput si curga de Ia 29.6.1995, cand s-a finalizat ultimul raport de expertiz, moment ce marcheaz indeplinirea conditiei de pierdere totalé a navei, cuprinsa in potita de asigurare, A admis actiunea si a obligat pe pardti si-i plateasca reclamantei 13.600.000 dolari SUA indemnizatie de asigurare, 88.025.404 lei cheltuieli ocazionate de incendiu si stingerea lui onorariu experti2a, luca de intrefinere a navei, taxa de stafionare gi 29,190,100 lei cheltueli de judecata S-a refinut cd, pottivitultimei expertize, costul reparatilor avari- Joe produse de incendiul din 15.11.1993, generat de explozia motoa- relor, depageste 3/4 din valoarea asigurata a navei, astfel ineat parata, re este reasiguraté pe piata londonezd, trebuie si-si indeplineasca obligatile asumate prin polifa de asigurare. Pardta a declarat apel sustinand ci actiunea era prescrisi deoarece ddreptul reclamantei s-a niscut la data producerii evenimentului asi- {gurat, respectiv 15.11.1993 Curtea de apel a admis apelul pardtei si a schimbat sentinta in sensul respingerii actiunii ca prescrisi, obligind-o pe reckamanta s&-i plateasca apelantei 4.994.311,920 lei cheltuieli de judecata. S-a Tefinut c8, potrivit art. 3 alin. 2) si art. 7 alin, (2) teza 1 din Decretul nr, 167/1958, in materie de asigurari termenul de prescriptie este de 2 ani si curge de la data producerii cazului asigurat 1. Ca avocat al reclamantei, cum vefi motiva recursul impotriva acestei dectzit? 2. Cajudecator, cum solusionagi recursul in cauzi?98 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni B.SC AIT”, in calitate de asigurator, a chemat in judecata pe parita SCS SRL, solicitind obligarea acesteia la plata unei sume de bani corespunzatoare indemnizafiei de asigurare pe care reclamanta 0 platise asiguratului su, SC ,G”, ca urmare a jefuirii marfurilor asigu- rate iransportate de pirdta din proces. “irdta a solicitat respingerea actiunii fafa de ea, care nu are nici un raport contractual cu reclamanta, ci a fost doar cAraug al asiguratului iar potrivit informatiilor transmise de politia italiana, autorii jafului au rimas neidentificati, 1. Care era temeiul in drept al actiunii formulate de societatea reclamama? 2. Ave pardta calitate procesuala pasivi? 3. Ce probe trebuie administrate pentru ca actiunea sa fie admi- 9. Pe autostrada Bucuresti-Pitesti s-8 produs un accident de cir- culatie din culpa exclusiva a conduedtorului auto P, in urma caruia celalalt autovehicul, o autoutilitara apartinind SC ,,AT” SRL a suferit avarii pentru a cdror remediere sau cheltuit 155.600.000 lei Reclamanta, asigurator al autoutilitare, a solcitat obligarea para tului P fa plata sumei de 75.677.000 lei, reprezentand diferenta dintre ddauna acoperiti in temeiul rispunderii civile a pardtului si vatoarea integrala a prejudiciului, acoperit de reclamanta in temeiul asigurari Casco a societaii proprietari a autoutilitare. Instanta a respins acfunea, cu motivarea cd pérdtul nu se incadrea- 28 in cazurile limitativ prevazute de art. $8 din Legea nr. 136/1995 care dau dreptul asiguritorului s& recupereze sumele platite de la persoana vinovati de producerea evenimentului ce constituieriseul asigorat Tmpotriva sentinfei a declarat apel reclamanta, care a sustinut in sent ct art. 22 din Legea nr. 136/1995 fi permite s inteteze actit- nea impotriva paritul persoand fizicd vinovat de producorea acci- dentuui 1. Care este corelatia dintre art. 22 si art. 38 din Legea asigu rarilor? Contractul de asigurare 99 2. Ce hotdiraste instanja de apel? 16. Prin actiune, reclamaniul $.D. a solicitat instantei ca, prin sentinfa ce © va pronunta in contradictoriu cu GS., SC 0” SA Isalnita si SC ,Ardat” SA Dol}, Sucursala Oltenia, si oblige in solidar parati la plata sumei de 16,500,000 lei cu titlu de despagubiri si Ia cheltuieli de judecata Prima instant, prin sentinja civilé nr. 1148 din 19 august 2000, a admis in parte actiunea fata de paratii G.S. si SC .,O” SA Isalnita, obligandu-i in solidar la plata sumei de 16.500.000 lei si 1.395.000 lei cheltuieli de judecata. $-a respins actiunea fata de SC Ardaf* SA, Sucursala Oltenia. in motivarea sentintei, s-a retinut c& la data de 20 aprilie 2000 pe DE 70 s-a produs un accident de circulatie, soldat cu daune materiale pentru reclamant, din culpa paratului G.S., prepusul SC 0” SA Isalnita, Fata de pirdta SC ,Ardar” SA actiunea a fost respinsi, cu motivarea c& aceasta ,nu raspunde, deoarece SC ,,0” SA Isalnita nu a achitat la timp primele de asigurare”, contractul fiind suspendat, Instanta de control judiciar, prin decizia nr. 1548 din 21 decem- brie 2000, a admis apelurile declarate de reclamant $.D. si de pératul G:S., a schimbat sentinta in sensul c& a admis actiunea fay de SC ,O” SA $i SC ,Ardaf” SA, respingand-o fata de paratul G.S. Instanta de apel a considerat cd atdta timp eat societatea de asigurare recunoaste valabilitatea contractului, partea vatémata poate urmari pe oricare din cei ce rispund solidar, neavand relevanta imprejurarea c& asiguratul thu platise prima de asigurare. Recursul declarat de societatea asiguratoare a fost admis cu urma- toarea motivare: «intre SC ,Ardaf” SA si SC ,O” SA s-a incheiat un contract de asigurare in temeiul c&ruia societatea de asigurare s-a obli- gat s& achite despigubirile ce vor fi cauzate tertilor fn urma acciden- telor produse din vina prepusilor sai, situatie refinuta corect de instan- ta de apel. Valabilitatea acestui contract nu a fost contestata, dar ris- punderea societitii de asigurare nu putea fi retinuta cdi ‘cum rezulti din actul incheiat intre cele doua societati a data de 11.1.2000, se stabileste c SC ,Ardaf” SA nu va pliti daunete int plate in perioada de intarziere a platii ratelor, suma ce trebuia achitata in speta fiind de 52.489,000 lei. Ratele, conform aceleasi conventi trebuiau plitite in perioada 11.1.2000 ~ 11,5.2000. Nefiind achitate in vyreme, aja100 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni perioada respectiva, situatie necontestaté in speti, iar accidentul pe- trecindu-se la data de 20 aprilie 2000, nu se putea refine raspunderea SC ,Ardaf” SA in cadrul contractului de asigurar 1. Care sunt drepturile victimei unui accident de circulatie? 2. Cum comentay fiecare dintre cele tre hotdrari judecioresti? IL. Reclamantul a chemat in judecata pe pérata, societate de asi- gurare, solicitand obligarea acesteia la plata contravalorii reparatilor la autoturismul su, avariat intr-0 coliziune, in temeiul polite’ de asigurare facultativ’ Casco (impotriva avariilor i furtului Prin intampinare, pardta a fost de acord s& plateasca cu titlu de indemnizatie numai jumatate din suma pretinst si dovedita de recla- mant, cu motivarea cA autoturismul, marca Renault RTR” in foarte bund stare, fusese asigurat, la cererea reclamantului, doar pentru 0 sum asigurata de 50 mitioane lei. Instanta a admis actiunea astfel cum a fost formulata, a obligat pe pardta la plata sumei de 8.800.000 lei, contravaloarea reparatiei barei de protectie spate a autovehiculului. S-a retinut in motivare ci acci- dentul s-a produs in perioada de valabilitate a contractului, polita nu cuprindea nici 0 clauz8 privind 0 anumiti francizi care si nu fie despagubité, iar suma pretinsd este mai mica decat suma asigurata I. Ce este subasigurarea si care sunt efectele ei? 2. Cum motivati apelul impotriva semtingei? 3. Ca judeciitor, ce solugie pronunfati in solufionarea apetului parétei?TITLUL It SUCCESIUNICapitolul I, Reguli generale privitoare la mostenire A. Reclamanta R.A. a chemat in judecatii pe pardta R1., mama sa, solicitand instanfei s& constate ci pérdta, in mod nelegal, dupa ce ‘acceptase tacit succesiunea patrintilor sai, a renuntat expres la ea. Or, Pottivitlegii, actul juridie de optiune succesoral& este irevocabil in urma acestei renuntiri, intreaga mostenire a revenit surorii paratei (matusa reclamantei), pe numele c&reia s-a eliberat certficatul de mostenitor. Reclamanta a solicitat anularea acestui certificat de ‘mostenitor prin care intreaga avere a bunicilor s8i a revenit unei alte Persoane decdt mama sa, a cArei unica fiicd este reclamanta, 1. Actiunea este intemeiata? 2. Cu ce motive se poate respinge actiunea reclamantei? 2. Prin testamentul intocmit, A.B. a dispus @ toati averea sa mobila si imobila s& revin dupa moartea sa unui Institut care sii poarte numele, in localitatea natala Dupa deschiderea succesiuni, aflind despre existenta testamen- tului, céjiva conséteni au depus diligente pentru infiinfarea Institutulul Bagot din Pomarla, Functionarea lui a fost autorizata potrivit leg, dobiindind gi personalitate juridicd. Organele fiscale au pretins ins ulterior c& mostenirea se cuvine statului, ca succesiune vacanta, soli- citind restituirea bunurilor din mainile administratorului Institutului para 1. Ce hotardiste instanja? 2. Care este capacitatea cerutd de lege pentru a fi gratificat prin testament? 3. La 15.1.1993 intr-un accident de autoturisngi-au D.M. impreuna cu fratele su FM. ut viata110 Drept civil. Contracte speciale, Suecesiuni Pentru cd D.M. nu avea descendenti, parinti sau sotie supravie- fuitoare, asupra mostenirii ramase de pe urma lui au emis pretentii nepotii N.M., fiul fratelui F.M. si P.M., flul surorii S.M., predecedat Actiunea de iesire din indiviziune a fost intentatt de reclamanta, ‘mama minorului N.M., niscut la 25.12.1993, ca reprezentanté legal a acestuia. Paratul P.M. a solicitat respingerea actiunii pentru lipsa calitatii procesuale active, persoana ce pretinde drepturi la mostenire neinde. plinind conditiile pentru a mosteni, 1. Cum poate fi detaliata apdirarea pardtului? 2. Ce hotdirdste instanga? Motivari solujia 4. Reclamanta D.R., in nume propriu si reprezentanta legala a minorilor NI, N2, N3, N4, NS i N6 a chemat in judecata pe parati PI, P2, PS si P4, frat defimetului ei sot, decedat la 18.10.1982 Prin actiune s-a cerut si se constate deschise succesiunile ramase de pe urma decesului fostior ei socri, intervent fa 23.2.1981, respec tiv la 15.9.1981. A mai cerut reclamanta si se constate c& partea din cele doua mostenir, ce se cuvenea fostului ei sot, fi revine acestia, in calitate de sotie supravietuitoare, precum si celor sase copii minori, nepotii defunctilor. Instanta a admis in parte actiunea, a constatat deschise cele doul succesiuni, mostenitori fiind cei patru parati in calitate de fii, precum si cei sase copii minori, care vin la stccesiune in numele tatslui lor, decedat 1. Hotardrea instantei este legal 2. Nora poate culege o parte din mostenirea lisatd de socrii ei? 3. Ce cote va culege fiecare dintre persoanele indreptcyite? 5. La 7.12.1978, reclamanta a chemat in judecata pe pératul P, solicitind ca, in contradictoriu si cu pardfii A, B, C, D, E, F, G, H sa se constate c& nu numai primul parat are dreptul la concesiune as pra locului de inmormantare situat tn cimitirul ortodox al municipiului Calarasi ramas de la autorul comun, defunctul P.C,, incetat din viat la 18.11.1943, ci gi ceilalti mostenitori, printre care si ea, reclamanta. sguli generale privitoare la mostenire m1 a cerut si se ia masuri de anulare a actului de conce: siune nr. 3322 din 27.3,1975, eliberat de Comitetul executiv al Consi- liului popular al municipiului Calarasi pe numete pardtului P.M. (prin preschimbarea actului de concesiune nr. 10684 eliberat la 27 august Totodata, 1970 tot pe numele paratulvi IM.) Locut de tare este identificat prin actele de concesiune sus-mentionate ca find acela din parcela VII lit, E.P. in motivarea acfiunii gi in cursul judectii reclamanta a susfinut c@, cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului sau tata, P.C., in anul 1971, la Notariatul de stat local Calarasi, a renuntat, ca si alti descen- denti, a avea vreo pretentie asupra imobilului succesoral din’ muni- cipiul Calaragi, in favoarea fratelui stu, pardtul P. si a nepoatei de sora, parita A., dar nu si asupra concesiunii locului de inmormantare, care a apartinut pardtului, despre care nici nu s-a discutat la notariat si nu a fost inscris tn certificatul de mostenitor nr. 288 eliberat la 19 iunie 1971 Judecitoria Calarasi a respins actiunea, iar Tribunalul lalomifa a confirmat solutia, respingand ca nefondat apelul declarat de recla. manta, Reclamanta a declarat recurs, sustindnd c& dreptul de conc asupra locurilor de inmormantare se dobandeste de drept, indiferent de pozitia pe care 0 au persoanele cu vocatie Ia suecesiune fata de celelalte bunuri. Se reproseaza instanfelor c& nu au finut seama de faptul cf locurile de inmormantare din Cimitirul ortodox al munici- piului Calarasi sunt proprietate de stat si se concesioneaza prin acte administrative, prin care titularul dobandeste un drept real de folosin- {8 asupra locului de inmormantare pe durata concesiunii 1. Cum si-au motivat cele doud instante hotardrea de respingere a acfiunii? 2. Ce hotiaraste instanja de recurs?Capitolul II, Devolutiunea legal a mostenir 1. Ta decedat doi copii, pe C1 si C2. fn urma cu 20 de ani, C1 a fost condamnat pentru sivarsis fractiunit de tentativa de omor impotriva tatalui sau, Dupa sAvargirea faptei, T. 1-aiertat si s-au impacat Dupa decesul lui T, fiul siu C1 a vandut 1/4 din mostenirea ter- tului X, iar trusa cu scule, ce apartinuse defunctului, a vandut-o lui Y. La 5 luni de la deschiderea succesiunii, C2 si-a pierdut viata intr-un accident. R., fiul lui C2 a chemat in judecata pe Cl, unchiul sau, pe X si Y, cerdnd instantei si-i recunoasca dreptul la intreaga avere rimast de pe urma bunicului sau T, intrucét C1 este nedemn si in consecintd se impune si desfiintarea actelor juridice incheiate cu tertii X si Y. Pardtul C1 s-a aparat, aratind c& fapta ce i se imputa acum a fost sAvarsiti cu multi ani in urmd,tatil su iertindu-l pentru ea si in plus, a fost gratiata pedeapsa 15.4.1991. La data deschiderii suecesiunii avea 1, In calitate de avocat al tui X, cum L-agi apaira? 2. Formulati apararea pentru paratul Y. 3. Ce hotardste instanya? 2. F.G. a fost condamnat pentru fovituri cauzatoare de moarte aplicate sofiei sale. Defuncta nu a lsat avere imobiliard, iar cea mobiliar’ a fost insu- sitt de nudele ei de singe, mostenitori legali ai acesteia, Cooperativa de consum a chemat in judecata pe F.G, in calitate de sot supraviefuitor al defunctei sale sotii, pentru a raspunde de lipsa in gestiunea ei, stabilita dupa deces, in cursul procesului, in suma de 2.500.000 lei. tul s-a aparat in sensul c&, find condamnat pentru lovituri cauzatoare de moarte, este inlaturat de la succesiunea defunctei, ca nedemn, Devolusiunea legalai a mosteniril 113 Actiunea a fost admis, inliturdndu-se apararea pardtului, cu moti- varea c& acesta nu a dat o dectarajie autentica privind renuntarea la mostenire si in plus, cauza de nedemnitate mentionat& poate fi invo- ‘cata de alte persoane pentrt a-linkatura de la mostenire, dar nu-i poate folosi acestuia pentru a evita plata datoriilor succesiunii 1. In ce mod opereazdi nedemnitatea? 2. Loviturile cauzatoare de moarte sunt cauze de nedemnitate? 3. Lipsa declaragiei de renunjare la mostenire inseamnit accep- tarea mostenirii? 3B. C.A. a decedat Ia 7.4.1992. T.A., sora lui C.A, a predecedat acesteia, lasdnd 0 fica, AM.A. Aceasta a decedat la 9.5.1992. EMA. siCM.A, fili lui A.M.A. au chemat in judecaté pe D.A. fatele lui C.A., gi pe cei trei descendent ai altor surori (predecedate) ale lui C.A. pentru a se dispune iesirea din indiviziune asupra averii rimase de pe urma lui C.A. Prin sentinfa pronunfata, prima instanfa\ a respins actiunea ca inad- risibila, pe motivul cf reclamani pretind e& vin la mogtenirea lui C.A. deoarece reprezinta pe bunica lor T.A., ceea ce nu este posibil, fntrucit s-ar tece peste mama lor, A.MLA., care a decedat dupii C.A, in aceasta situatie, prima instan{S @ considerat c& reclamantii sunt exclugi de la mostenire de fratele defunctului si de ceilalti descendenti de surori predecedate, care vin prin reprezentare la mostenirea lisata de Ca 1. Este corecta solusia? 2. Ce argumente s-ar putea aduce in sprijinul recunoasterii unor drepturi in favoarea reclamantilor? 4. VN. a cerut impartirea mostenirii rimase de pe urma lui G.N., aritand cd defunctul a lasat 7 copii, dar 5 find predecedati, urmeaza sai vind copiii acestora, prin reprezentate. Refindnd ci unul din cei sapte fii, predecedat, este exclus de la mostenire ca nedemn, astfel c& fiica sa nu poate avea la mostenire decét un drept propriu, iar nu prin reprezentare, prima instanta a admis actiunea.Sl ug Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni ribunal, cu motivarea cd, pentru Aceasti hotiirire a fost casata de t unei ho. ‘ase constata nedemnitatea fiului predecedat se cere existent tende penale definitive de condamnare, eeea ce nu este cazul in speldy iar inal doilea rand, daca fiica nedemnulai vine in concurs cu deseen denti de primul grad ai defunctului, en mu poste pretinde drepruri succesorale in nume proprit 1. in stadiul actual al legislatiei, nedemmul poate fi reprezentat in materie succesorala? 2. Renungitorul la most 3, Motivarea si solujia insta renire poate fi reprezentat? mei de control judiciar sunt legale? 5. Sotul lui RE a decedat in anul 1946, neavind descendent Mama acestui soja decedat inanul 1955. Tee cota supravieuitoae, a chemat in judecat pe F.C. pentru a se utd testamentulautentie prin care mama defunctului ei sot a lsat vn vere. in subsidiar, a cerut reductiunea acestet i legale si atribuirea a 1/2 din averea rostenitoare legal testatoa- pardtei intre liberalitayi in limitele rezerv' testatoarei, pe motivul cd este singura rei, ca sotie rezervatara a unicului fiu al acesteia. 1. Ce hotardste instanta? 2. In caz de anulare a testamentului, ce 3. Reclamanta este mostenitoare rezervatard? drepturi are reclamanta? siunea Iwi LP. unicul fiw al La 10,9.1990 s-a deschis su acestata, Mihai P., a decedat in anul 1989, Sotiaacestul fu, Maria P SLEP., copil adoptat cu efecte restranse in anul 1970 de soyii Maria 3! nd altora Minai P. au folosit fn intregime toat’ averea, nerecunos nici un drept asupra mostenirii Iasate de LP. 1La5.12.1990 AP., frate primar al defunctului, impreund eu C.D. st DP. copii unui alt frate consangvin al defunctului, au chemat ip judecata pe Maria P. si pe E.P. pentru a se stabili masa succesorals si cotele ce li se cuvin din mostenite. 1. Se recunose sau nu drepturi succesorale partilor im litigin? Motivagi rdspunsul. Devolugiunea legal a mostenirit us 2. Ce cote se vor atribui péirfilor indreptapite? Ardtati modul de calcul si motivarea in drept a soluiet. T. La 53.1989 s s -siunea lui M.S. vb sil itt in fe nse tt bunurile Kasate mostenire, nerecunoscénd celorla vitor! drep. bane se ope, seins es ue Se La 2561989, PRL, PRO, PR3 in aliate de fa prima, CS 2m ited cone UT in cited Pt uterin al ite, precum gi M.A. neat de ama a defune juecaa pe SS. pent a se stabil masa sucesoral i cotele ce i se cuvin din succesiune. vee” 7 [eating ‘cH masa succesoralii se compune din bunurile precizate i ori hotararii, instanta a dispus ci din toate acestea se cu vine reclamantilor frafi 1/3, reclamantei mame 1/3 ide 13 se ee 7 jantei mame 1/3 iar restul de 1/3 se tului, in calitate de sot supraviefuitor. 1. Solusia pronungata este legala? 2, Cum se imparte intre, 2. Cum se imparte intre frati cota ce li se cuvine din mostenire? BM si r Tonescu au adoptat cu efecte restrnse pe C1 lit sei ene C29 CL tad 28319802 incetat din viata si CL. alee aasiital oti supraveuitoare a i Cla chomat are ali Cl cheat judeeath pe C si T. Ionescu pentru a se imparti aver a e "tee gies ir aveea ras de pe uma deiner Ce hotdrdste instanta? “cDeBBil G3 D n: DdnoG osn nat mas re eter ses a. ath fama for sa retsitort eu X.Acesta La adoptat pe G. cu efstele depline ale unei filiatii firesti. Din cAsatoria sa ou a 12h Fie ultat copilul F. ene Talal free al iG. gia i Bsn trie reuténd ois, 8. satorit, din aceasta cisa-116 Drept civil. Contracte speciale. $ in urma unui accident de circulatie, G. si-a pierdut viata Cine il va mosteni pe G. $i in ce cote? 10. Ri, R2 51 R3 au chemat in judecati pe paritii PL, P2 si P3, pentru a se dispune anularea certficatului de mostenitor eliberat de notar, in care figurau ca mostenitori ai defunctului D.S. si pari, desi sunt colaterali in grad mai indepartat decat reclamangi Instanfa a admis acjiunea gi s-a dispus intocmirea de cdtre notar a unui now certificat de mostenitor, pe numele reclamangilor gi al par tului PI, ov urmatoarea motivare De pe urma defunctului D.S. na au rimas descendenti ascendenti sau eolaterali privilegiati, ci numai rude apartindnd elasei a 1V-a iniuntrl acest clase, frati si surorile parimlor predecedati ai lui DS.,respectiv RI, R2, R3 si PI ~ colaterali ordinari de gradul I inltura de la mostenie pe para P2 51 P3, care sunt copiti unui alt frate predecedat al tatu lui DS, adicd rude colaterale de gradul IV Impotriva acestei hotrdri pari au declarat ape, care @ fost re pins, cu motivarea cd induntrulaceeiayi clase de mostenitori se aplicd principiul proximitatii gradului de rudenie In schimb, apelul declarat de reclamanti a fost admis, constatindu-se ca pardtul PI, desi frate uterin cu tatal lui D.S, nu are vocatie succeso- rali la mostenirea Iui D.S., deoarece el nu este fiul lui B.S., bunicul dupa tata al lui D.S,, intrucat vaduva AS, -a nascut dupa doi ani de la moartea sotului ei si, ca atare, neavénd vocatie la succesiumea buni- cului lui D.S., nu are vocafie nici la succesiunea lisata de D.S. 1. Vocatia suecesorald a unui unchi, in concurs cu alfi colaterali ordinari, este conditionata de vocagia la succesiunea unui ascendent 2. Principiul impariril pe linii se aplica $i atunci cand la suce siune sunt chemai frati (buni, consangvini, uterini) ai paringilor de- functului? 3, In spetd, cine si in ce cote dobiindeste mostenirea? LL. Reclamanta R. a chemat in judecaté pe parti PI, P2 si P3, pentru a se partaja averea rimasi de pe urma defunetlor 1.B., taal Devolusiunea legalii a mostenirit 7 reclamantei, decedat in 1990, si P.B., fratele reclamantei, decedat in 1991 LB. a fost casatorit de dou’ ori. Din prima cAsatorie, cu M.M., au rezultat: PI, P.B. si C.B., decedat in 1989, care a lisat pe copii P2 P3, La succesiunea Jui P.B. au venit: mama acestuia, M.M., reclaman- ta R., cei doi frati buni, dintre care unul prin reprezentate si alti doi fragi numai dupa mama, 1. Cum se imparte mostenirea in cazul a dowd decese succesive (al doilea defunct find mostenitorul primului)? 2. Cum se imparte mostenirea inire descendentii din doud cast Lori fray buni si consangvini)? 3. Dar intre colateralii privilegiayi care sunt frati buni, fragi con- sangyini si frati uterini cu defunctul? 4. Inspeti cine si ce cote-péirti va primi din mostenire? 12. A.B. a incetat din viagé Ia 10.1.1984, in varsta d Ela fost cisdtorit cu A.C., neavind co In timpul acestei casdtori, s-a stabilit la Radauji, unde s-a cisito- rit cu A.D., de bunt-credin(a, csitorie din care s-a mascut A.M., pe care A.B. ba exheredat. Tatal lui A.B.-A.T., a fost cdsatorit de doua ori. Din prima cisa- torie a rezultat A.P., iar din a doua, A.S., sora bund cu A.B. Mama lor ddecedase mai inainte. AS. a predecedat fratelui sau, I de ani ind doi copii, frati uterini intre ei Cum se imparte mostenirea lasati de A.B.? 13. F.A,, fratele bun al defunctului, a folosit in intregime toate bunurile Hisate mostenire, nerecunoscfind celorlalte rude drepturi suecesorale F.C, fratele consangvin al defunctului si M., mama defunctului au cchemat in judecata pe F.A. pentru stabilirea cotelor-parti ce lise cuvin din mostenire, in ealitate de mostenitori legal Prin intémpinarea depust la dosar, pardtul a solicitat respingerea actiunii, intrucdt mama defunctului a beneficiat de o donatie din par-18. Drept civil, Contracte speciale. Succesiuni tea acestuia, echivaland cu 1/3 din mostenire, iar F.C., cu 3 luni inain- te de deschiderea succesiunii a proferat injurit grave la adresa celui care a lisat mostenirea, relafiile dintre ei fiind grav deteriorate de multa vreme, Ce hotariste instanga? Care este motivarea solupiel? 14, Fratii ui LP., F.A. si F-B., au chemat in judecata pe parata S.P., sotia supravietuitoare, pentru a se dispune partajul succesiunii rimase de pe urma lui LP. Instanta a admis actiunea, retindnd 4 tn masa partajabil@ nu intra biroul, casa de bani si clasorul ce au apartinut defunctului, fayé de Imprejurarea cf cei doi sofi aveau acceagi profesie (avocati) si deci cle se cuvin in exclusivitate sotiei supravietuitoare, pentru a-i servi la exercitarea profesici. Pe de alti parte, m baza art 703 C. civ. instanta a inkiturat pe parata de la dreptul de a mosteni frigiderul, tei tablouri de Bancila, trei covoare, aragazul gi un serviciu de argint, bunuri pe care le-a ascuns. Cum poate fi motivat apelul reclamantilor? Dar apetul pérdtei? Capitolul II, Drepturile statului asupra mostenirii vacante 1. Prin actiunea introdus in numele statului s-a-cerut anularea certificatului de mostenitor prin care paratul, medic primar a dobindit fintreaga avere a defunctului D.M., in baza unui testament autentic prin care a fost institut legatar universal. in motivarea actiunii s-a susfinut c& defunctul, persoana far’ rude fn grad succesibil nu putea intocmi testament in favoarea pardtului, care in calitate de medic I-a ingrijit mai multi ani 1. Care este sanctiunea inedledril incapacitayii medicilor si a far- ‘macistilor de a dobéndi prin testament? 2. Are statul calitatea de a cere anularea acestui testament? De ce? - Reclamanta, fosta concubind a defunctului decedat flirt moste- nitori, a chemat in judecaté statul roman pentru a fi obligat la plata a 1/2 din valoarea de circulatie a imobilului dobandit ca succesiune vacant de para, in motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca in cei 15 ani de con- viefuire cu de cuius a participat cu munca si materiale la edificarea lunei constructii pe care apoi cei doi au schimbat-o cu un alt imobil, Himas in patrimoniul defunctului la data deschiderii suecesiunii Instanfa a admis actiunea si a dispus obligarea statului de a plati reelamantei 1/2 din valoarea de impozitare a imobilului dobé succesiune vacanti, indit ca 1. Este admisibili actiunea unei persoane pentru valorificarea unui drept de creanta impotriva statului? 2. Hotardrea pronuntatit in spefat este legala? La data de 15.5.1962 a decedat G.M., iar la 5.6.1963 Nota- riatul de stat Cémpina a emis certificatul de succesiune vacant, in care s-a consemnat ci fiul defunctului, G.N si fica defunctului, F.O. au renunfat la mostenire.120 Drept civil. Contracte speciale, Suecesiuni Prin actiumea inregistrata la 26.5.1998, reclamantii, mostenitorii lui P.O. au chemat in judecata Statul roman, prin Ministerul Finan- {elor Publice, solicitand 8 se constate cA certificatul de succesiune vacanté este nul absolut, intrucét nici defuncta lor mama si nici defunctul lor unchi nu renuntasera la succesiunea lui de cuius. in acest sens, au administrat proba cu martori, care au declarat ci G.N. a locuit in permanenta, pana la decesul sau, intervenit in anul 1975 in imobilul ce-i apartinuse tatélui su. De asemeni, au depus la dosar 0 Instiintare emisa de fostul Sfat popular Campina catre mostenitorii lui GM, pentru plata impozitelor aferente imobilului. Instanta de fond a admis actiunea si a constatat c& certificatul de succesiune vacant& emis in anul 1963 este nul absolut, fiind incdleate dispozitiile art, 26 din Decretul nr. 40/1953 (astfel cum a fost repu- blicat la 7.12.1960), potrivit cu care ,.Daci dupa trecerea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii notarul de stat nu constati existenta vreunui mogtenitor care si fi acceptat succesiunea, el elibereaza la cererea organului financiar certificat e& succesiunea este vacanta”. Instanta a refinut c& nu s-au depus la dosar declaratiile de rentunfare la succesiune din partea lui G.N si F.O., ceea ce creeazi presupunerea c& mentiunile din certificatul de succesiune vacant referitoare la renunfarea la succesiune mu sunt reale. impotriva acestei sentinfe, pardtul a declarat apel, sustindnd ci: actiunea a fost tardiv introdusd, in raport cu data eliberarii certifi catului de succesiune vacant; lipsa declaratiilor de renunfare dupa atatia ani este explicabil, dar este indubitabil cA cet putin fiul defunc- tului renunjase la mostenire, acest lucru fiind consemnat in registrul renuntarilor pe anul 1962, care s-a pastrat; constatarile notarului, consemnate in certificatul de suecesiune vacanté fac dovada deplin& pnd la inscrierea in fals, procedura care nu s-a declangat; instiintarea de plata depusd de reclamanti nu face si dovada plat impozitelor. 1. Ca avocat al reclamantilor, cum raspundeti, prin intémpinare, motivelor de apel? 2. Ce hotiristeinstanfa de apel? Capitolul IV. Devolutiunea testamentara I. Reclamantii R.A. si R.B. au chemat in judecata statul roman, soliitand instanei et constate ca in mod nelegal sa emis cetiticat de vvacangl suecesoralt cu privire la succesiunea defunctei D.M., dece- data in luna ianuarie 1990, desi aceasta avea mostenitoritestamentar jn persoana lor, care sunt legatari universal in dovedirea actiuni, reclaman(i au depus ta. dosar un tnscrs cemanind de la defunct, prin care arita cui anume doreste 58 lase averea (celor doi reclamanti), nedatt si nesemnat. in pls, reclamanti au depus o cerere adresaté notariatului Ia sfrsitul hii decembrie 1989 de a desemna un notar care si intocmeasca un testament in forma autentict, Datorté evenimentelor notori care au avut loc in acele zile, Ginind seama faptul c& locuinja defunctei era situate imediata apropiere a Televiziuni, nici un notar nu s-a deplasat pentru autentificare. Reclamangii au solicitat ca instanja coroborand proiec- tul de testament cu cererea adresaté notaratului si admita vocatia lor la mostenire, ca legatari universal Instanja a respns aefiunes, cu motivarea ci dupa eliberarea cert ficatului de succesiune vacant, nu se mai pot rica pretenii cu privi- re la mostenire 1, Dupa eliberarea certficarului de vacant succesorald mai este posibilt eliberarea unui alt certificat de mostenitor? In ce condipl? 2, Este legall hotirdrea? Dar motivarea? Ce probleme de drept trebuian analicate? 2. Printr-un testament autentic, T.E. a instituit pe sofia sa legatara universala. Dup’ deschiderea succesiunii s-a constatat cA erau in viata, pe lang sofia supraviefuitoare si doi frati ai defunctului, pre~ cum si doi nepoti, copiii unui alt frate decedat al testatorului. Prin actiunea introdusa de unul dintre fratii defunctului impotriva legatarei s-a cerut constatarea nulitatii testamentului, invocdndu-se in primul rand lipsa discernamédntului, intrucat testatorul nu ar fi fost in deplinatatea facultatilor sale mintale; in al doilea rand viciul de voin-122 civil. Contracte speciale. Succesiuni 14, consimfamantul testatorului fiind afectat de captatie; in fine, faptul ce desi stia st serie gi si citeascd testatorul nu a semnat, ci a folosit impresia digitala 1. Dupdi deschiderea unei succesiuni se mai poate invoca lipsa discerniiméntului autorului unui act juridic? 2. Este posibild anularea unui testament concomitent pentru lipsa discerndméntului si pentru captajie si sugestie? 3. Dar daca se formuleazi alternativ cele dowei pretentit? 'B. Dupa ce intentase actiune de divort impotriva sotului domici- liat in Oradea, C.N. s-a mutat definitiv la sora ei in Cluj, unde a si de- coda. ‘Anterior, in form’ autentic& testase in favoarea surorii intreaua ei avere, care consta numai din bunuri mobile dobandite prin contributie exclusiva ori mostenite de la paring Soul supravietuitor a intentat actiune in anularea testamentului, motivand ca intrucét de pe urma defunctei nu au rimas decdt bunuri mobile, acestea i se cuvin in exclusivitate in temeiul legii, sotia neavand dreptul si dispuna de ele prin testament. 1. Acfiunea este intemeiares? 2. Cum ar fi trebuit motivatd actiunea sofului supraviefuitor? Printr-un inseris sub semnturd privaté din anul 1938, intitulat testament” M.l. a Kasat intreaga sa avere nepoatei sale E.M. si sotului facesteia, cu obligatia de a-i pliti toate datoriile care-i grevau averea si de ai plati pana la deces 0 pensie lunara. Desi au platit datoriile si au nceput sa plateascdi pensia, M.I. a revocat testamentul in anul 1945. intocmind un altul, prin care a instituit alti legatari universali, Dupa aceasti data, printr-o declarafie notarial E.M. s-a obligat si nu atace testamental now intocmit. Dupa deschiderea suecesiunii in anul 1954, E.M. a introdus actiu- ne impotriva legatarilor, cerdnd si se anuleze testamentul pentru cap- taie $i pentru lipsa discenamantului Devolusiunea testamentar& 123, Actiunea fost respinsi, cu motivarea ci nu s-a cerut punerea sub interdictie a testatoarei in timpul vietii si in plus, numai mostenitorii rezervatari au dreptul s& ceara anularea testamentului, Hotirdrea a fost casata, constatindu-se ca in realitate inscrisul pre- zentat reprezenta un instrumentum al unei instraintri cu titlu oneros facute de M.1. asupra imobilului ce-1 avea, cdtre nepoata sa si sotul acesteia si deci testamentul intocmit in 1945 era lipsit de eficient 1. Se pot impune prin testament beneficiarului acestuia obligatii care sa fie executate in favoarea testatorului sau a unui tert in timpul viet testatorului? 2. Este licit actul juridie prin care 0 persoand se obliga si mu dispund pe cale testamentaré de bunurile sale? Testamentul poate fi revocat? 3, Care dintre hotarérile judecdtoresti promunjate este legal? 5. Prin testament autentic LT. a institut legatar cu tithe universal pe fiul su Til Printre bunurile ce au fost legate, era menfionata si casa de locuit Inainte de deschiderea succesiunit fratele legatarului a demolat casa iar materialele rezultate le-a folosit in interes propriu. Dupa decesul testatorului T.I. a chemat in judecata pe fratele stu, solicitind obligarea acestuia la plata contravalorii casei demolat. Prima instanfi a admis actiunea, cu motivarea ca imobilul se cu- venea reclamantului, in temeiul testamentului autentic prezentat. impotriva hotirarii a declarat apel pardtul, ardtand in esenta cd imobilul a fost demolat inaintea deschiderii succesiunii Instanta a respins aceasti apirare, cu motivarea ci parétul a cu- noscut faptul instituirii reclamantului ca legatar gi intrucét nu a atacat certificatul de mostenitor si nici nu a dovedit e@ imobilul ii apartinea, corect a fost obligat Ia despagubiri 1. Pieirea obiectului legat inainte de deschiderea succesiunii testatorului constituie 0 cauzé de caducitate a legatului cu tithu particular? Dar a legatului universal sau cu title universal? 2. Solugia promunjatd in spefa este legala?124 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni Printr-un contract autentic de vanzare-cumparare, A.B. si C.D. au dobandit in parti egale un imobil. in acest contract a fost inserata i clauza prin care A.B. a dispus ca in cazal mori sale, partea sa din dreptul de proprietate dobandit prin acel contract s& revina lui C.D. Dupi decesul lui A.B, prezentindu-se In notariat, C.D. a solicitat eliberarea certficatului de mostenitor, intrucat este singura mosteni toare a defunetului, in baza clauzei testamentare cuprinsi tn contractul de vanzare-cumparare. 1. Este valabil testamentul prezentat de petenta notariatului? 2. in lipsa mostenitorilor legali, putea notarul sit eliber tificatul asifel cum a fost solicitat? De ce? 7. Prin testamentul autentic intocmit in anul 1981, D.E. a insttuit pe L.E. legatara universal. La data deschiderii succesiunii (februarie 1991) s-a constatat c& testatorul avea dova surori in viaf8. Cu toate acestea, notarul a eliberat certficatul de mostenitor exclusiv in favoarea legatarei Surorile defunctului au introdus actiune in anularea certificatului de mostenitor, cu motivarea cA desi insttuité legatara universal, praia nu poate culege si dreptul de proprietate asupra terenuli dobiindit de de cuius dupa abrogarea Legii nr. 58/1974 si nr. 59/1974, de vreme ce la data fntocmiriit cireuitul civil smentului terenurile erau scoase din 1, Care sunt condiitle pe care trebuie si le intruneascd obiec legatului? 2. Ce este legatul universal? 3. Ce hotardste instanta? 8. Dupa deschiderea succesiunii lui T.A. la notariats-a prezentat alaturi de fiul siu major, F., si P.R., prieten al defunctului, care a prezentat un inscris din care rezulta ca fost insituit legatar cu tithu particular asupra unor bunur. Inscrisul purta semnatura testatoruli, dar nu era scris de acesta, Recunoscénd semnatura parintelui su, ful defunctului a fost de acord cu predarea bunurilor menfionate in testa- ment. Devolugiunea testamentarts 125 Uhterior, sora defunctului, afland despre acel testament, a introdus actiune in justifie, cerdnd s& se constate nulitatea absoluta, intrucdt nu 59 C, civ. pentru validi- rau indeplinite cerintele imperative ale art. tatea testamentului olograf. 1. Care este sancfiunea neindeplinirii condiiilor de forma cerute pentru testamentul olograf? 2. Ce hotdrdste instanja? Scritorul A.HL a Intoemit un testament in forma unei cirti pos tal, find seri 51 semnat de acesta, Cat priveste data, a fost trecuta dloar ziva s8ptémanii, ,mart", aga cum in mod obisnuit scritorul i data corespondenta in cuprinsul inserisului, expediat prin posta logodnicet sale, arata cf se gaseste inc’ in sptal iar joi dimineata va fi supus unet imerventi Chirurgicale, manifestandu-si totodatéregretul efi nu si-aintocmit din timp testamentul. Arita de asemeni c& doreste ca discoteca a si re- vind unui prieten, iar restul bunurilor si revind ei, destinatara cores- pondentei Cartea postald purta stampila,postei cu data de 7.1.1957, iar decesu a survent a 151.1957 Logodnica defunctlui prezentat notarului testamentul, solic tind sii se recunoasca prin certificat de mostenitor clitatea de ttla- faa drepturilorpatrimoniale de autor de Ia acesta. Dup8 ce prin pro- Ces-verbal notarul a constatt stare tetamentului a refuzat cliberarea Certfieatului de mostenitor, cu motivarea ef testamentul nu este ‘alabil,nefind data. Iimpotriva acest refuz, po a a introdus actiune in justifie 1. Poate instanfa judecdtoreasca sa intregeasca sau sd rectfice data incompleta sau éronata a testamentului olograf? 2. Care sunt in speti elementele intrinseci, respectiv extrinseci pe care instanta le poate avea in vedere? 3. Apreciaji intemeiatd actiunea reclamantei? 4, Daca testamentul este valabil, ce fel de legate cuprinde?126 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni 10. La decesul unei persoane au ramas ca mostenitori un frate $i © sotd. in masa succesorald se giseau, in afara imobilului si a bunu- rilor mobile din casa si unele sume de bani depuse pe un libret CEC Dupa eliberarea certificatului de mostenitor, rudele defunetului s-au prezentat la CEC pentru a ridica sumele aflate in depozit. Cu aceasta ocazie au aflat cd sumele fuseseri deja ridicate de X, beneficiarul clauzei testamentare din libretul CEC Frafii defunctului au introdus acjiune impotriva tui X, cerdind restituirea sumelor incasate de la CEC, cu motivarea c4 in momentul stipulai clauzei testamentare dispundtorul era lipsit de discernamant. Instanta a respins actiunea, neadmitind administrarea nici unei probe sub acest aspect, cu motivarea cd reclamanii nu sunt mosteni- tori rezervatari iar potrivit Statutului CEC clauza testamentara repre- zinta un testament simplificat, care deroga de la regulile comune din Codul civil Hotdrarea este legal? IL. Prin testament autentic a fost instituit legatar universal B.L. Ulterior, prin act autentic, testatorul a transmis dreptul de proprietate asupra a doud imobile ale sale lui D.L., in schimbul intretinerii, Dupa deschiderea succesiunii, B.L. a intentat acfiune in justigie ‘impotriva lui D.L. soliciténdu-se rezolutiunea contractului pentru nein- deplinirea obligatici de intretinere asumate fata de de cuius, Instanfa a respins actiunea, cu motivarea c& reclamantul nu are calitate procesuala activa, actiunea find gi lipsita de interes, cici chiar daca ar fi adevarat ci pérdtul nu a acordat intrejinerea asa cum s-a obligat, intrucdt contractul este ulterior testamentului inseamna cA s-a produs 0 revocare tacit partiala a legatului. Ca atare, chiar dac& cele doua imobile ar reintra in patrimoniul instraindtorului, reclamantul nu le-ar putea culege, fafa de intentia de revocare a testamentulti Cum poate fi motivat apelul reclamantului? 12. Reclamantul C.G., descendent al defunctului, a intentat actiu- ne impotriva parijilor P.L. si P.D. solicitand anularea testamentului Devolusiunea testamentarit 127 autentic prin care acestia fusesera instituiti legatari universali, pe mo- tiv de alienatie mintala din partea dispunatorului in subsidiar, s-a cerut instantei s constate c& Intreaga masa succ sorala i se cuvine lui, in calitate de descendent, intrucat desi intocmise testament in favoarea parailor, de cuius distrusese in mod voluntar acel testament, prin ruperea lui in bucati jn sfarsit, reclamantul a cerut reductiunea liberalitatii in limitele cotititii disponibile si iesirea din indiviziune. 1. Ce probleme de drept ridied actiunea formulata? 2. Ce hotairiste instanta? ‘ateva bunuri IB. Prin testament, G.C. a lsat fiului sav C.L mentionand si clauza ,urmeaz ca fiul meu C.l. s& mi intretina, diindu-mi toate cele necesare, pan’ la incetarea mea din vi Dupa deschidetea succesiunii, ceilalti copii ai defunctului au soli- citat revocarea testamentului lasat fratelui lor pentru neindeptinirea sarcinilor impuse de testator si ca urmare s& se dispund iesirea din indiviziune asupra tuturor bunurilor. Instanta, pe baza probelor administrate, a constatat c& intr-adevar, itl nu a prestat intretinere testa- misura revocdrii se impune, céci torului, astfel cum i se impusese prin testament. 1. Ce reprezinté revocarea legatului si de céte feluri poate fi 2. Care este deosebirea intre revocarea $i caducitatea legatelor? 3, Solugia instante’ este legald? 14, Printr-un testament autentic incheiat in anul 1988, apar mentul Jui T.A. a fost lsat lui X. Ulterior, printr-un alt testament, de asemeni autentic, intoemi anul 1989, T.A. si-a manifestat voinfa ca apartamentul sd fie dobandit de in anul urmator print-un alt testament fatocmit a notar bunal a fost testa in favoarea lui Z. Cu dows luni inaintea decesului, A. s-a prezentat la notar, unde a fost autentficata declarayia sa in sensul c& revocd testamentele intoc- mite in anii 1989 si 1990,128 Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni Varul primar al defunctei, singurul mostenitor legal al acesteia, a contestat in instanta pretentia lui X de a dobandi dreptul de pro: Prietate asupra apartamentulu 1. Cite moduri de revocare a testamentelor exist? 2. inspepa, cv hotirdye instanja? 15. Succesiunea s-a deschis la data de 1.4.1955. Printr-un testa~ ment autentificat la 29,3.1955 testatorul a lsat sofiei cotitatea dispo- nibila din averea sa mobila si imobila, Dupa deschiderea succesiunii s-a constatat ca In afara de sofia su- pravietuitoare, mai era chemata la mostenire gi fiica defuunctului, mos- tenitoare rezervatard, Prin declaratie notarial, flica defunctului a declarat c& renunga la mostenire. In aceste conditii, notarul a atribuit intreaga masi succe- sorald sotieisupravietuitoare. Sora defunctului a cerut instanfei anularea acestui certficat de ‘mostenitor, cu motivarea e& in cazul renuntarii la mostenire din partea suecesorilor din prima clasa, averea se cuvine rudelor din clasa a doua, iar nu in intregime soviei supraviejuitoar. Ce hotardste instanga? 16. Cu cateva luni inainte de decesul mamei lor, $.N. $i $.S. au convenit, in prezenta acesteia, grav bolnava, ca dup’ incetarea din via{d a mamei s4 revin’ fratelui o serie de bunuri mobile care deocam- data mai erau folosite in gospodarie de mama, iar surorii si-i revind un grajd. Dupa deschiderea succesiunii, S.N. a cerut surorii sale predarea bunurilor, conform intelegerii. intrucat aceasta a refuzat, a fost che- mati in judecata, Prima instang’, pe baza probelor administrate (inscris sub semnii- turd privata gi depozitii de martori) a admis actiunea, Apelul paratei a fost admis cu motivarea c& reclamantul nu a do- vedit faptul ci bunurile pretinse ficeau parte din masa succesorala, de vreme ce infelegerea era anterioara deschiderii succesiunii Care solujie este corectis? Indicagi temeiul legal al optiunii Devolusiunea testamentards 129 177. Prin testamentul fntocmit, N.N., care nu avea descendent si nici parinti in vat, a Kisat sotiei sale toate bunurile mobile gi imobile, cu clauza ca dupa decesul acesteia, bunurile sa revina rudelor lui de singe. Dupa deschiderea succesiunii, sotia, care a supravietuit testatoru- lui doi ani, a intrat in st@panirea intregii averi. La moartea ei, bunurile au intrat in posesia verilor ei primari, care au refuzat sa le predea rudelor lui N.N., conform testamentului Actiunea intentata de rudele testatorului a fost respinsi, cu motivarea c8 testamentul invocat de ei este nul, intrucat cuprinde © substitutie fideicomisara. 1. Este legal solutia de respingere a acfiunit? 2. in cazul substituted fideicomisare testamentul este nul numai ‘fate de substtuit sau $i fap de insttuit? 18. 0 persound s-a sinucis la data de 25.12.1984 Printre hirtile lui s-a gasit un testament seri si semnat de el, dar nedatat, prin care facuse diferite legate cu titlu particular. Invocdnd nedatarea testamentului, mostenitorii legali au refuzat_predarea bunutilor eatve legatari in cuprinsul testamentului se ficea vorbire despre nedreptaile care i s-au ficut si de teama pe care i-o producea un anuntat control fiscal S-a stabilit c& fusese ingtiintat la data de 21.12.1984 asupra con- trolului care trebuia 88 aiba loc la 28 decembrie. I. Se poate invoca nulitatea testamentului pentru motivul neda- Writ chiar daca nu se invocd vreo incapacitate a testatorului sau existenja unui all testament? 2. Ce hotaraste instanja? 19. Reclamantii au solicitat instanfei ca in contradictoriu cu paratul sa dispund anularea certificatului de mostenitor eliberat la 20.3.1990 in favoarea paratului, in temeiul testamentului autentic intocmit in anul 1979, prin care paratul fusese instituit legatar uni- versal de testatoare, a carei succesiune s-a deschis la 16.12.1983.