Introducere

Fibra optic este un mediu de unde ghidat, folosete pentru transmisie

lumina (unde optice) i ofer lime de band foarte mare. Unda optic purttoare
este modulat la o frecven de 1013- 1016 Hz, adic de 3 pan la 6 ori mai mare
decat frecvenele microundelor. Cu toate acestea, atmosfera este srac din punct
de vedere al mediului de transmisie pentru undele luminoase. Semnalul optic, in
form de impulsuri de lumin generate de o surs laser, este transmis prin fibra
optic. Fibra optic are diametrul cu dimensiuni tipice de la 1000 m pan la 1500
m. In condiii de laborator in cadrul unei fibre au fost formate 512 canale, fiecare
din care cu viteza de transfer date OC-48 (2,488 Gbps); adic pe o singur fibr
optic se asigur o vitez sumar de transfer date de 1,27 Tbps = l,27*10 12 bps.
Dupa descoperirea fibrelor optice, oamenii de stiinta credeau ca prin fibra se pot
transmite o infinitate de lungimi de unda, si astfel satisfacind nevoile omenirii de a
comunica de la orce distante cu un flux oricit de mare de informatie. Cercetatorii
din domeniul fibrelor optice cautau noi ferestre de transparente. Regiunea cu
= 1,55 m cu o atenuare de doar 0.2 dB/km a venit ca un raspuns la asteptarile
lor . Milioane de km de fibra au fost instalate in jurul pamintului creind retele de
comunicatii high-speed. Insa odata ce fluxul de date creste, si lungimea fibrelor
creste, este imposibil de evitat pierderile in fibra.
Pierderi in fibra optica
Asa dar exista totusi pierderi de semnal in fibra optica. Principalele
fenomene legate de propagarea undelor electromagnetice prin fibra optica sunt
cele de dispersie si atenuare (difuzia si absorbtia undei electromagnetice )
1. Difuzia (imprastierea) radiatiei in fibra optica optice este determinata in
mod special de diferite neregularitati in mediu, cu dimensiuni mai mici decat
lungimea de unda (difuzia Rayleigh); Atenuarea intensitatii undei in acest caz este

proportionala cu -4, ceea ce reprezinta unul din motivele pentru care se lucreaza
la lungimi de unda mari (IR).
2. Absorbtia radiatiei electromagnetice se produce ca urmare a interactiunii
dintre fotonii componenti ai fasciculului de radiatie cu electronii din mediul de
propagare. In fibra optica se intalnesc treitipuri de absorbtie:
- absorbtii fotonice urmate de tranzitii electronice intre benzile de energie situate
in domeniul ultraviolet (ca urmare a acestora, fibrele optice sunt opace in acest
domeniu spectral);
- absorbtii fotonice excitand vibratii moleculare in siliciu, care prezinta un spectru
complex in IR (numeroase picuri de absorbtie intre 2 si 25 m); ca urmare a
acestor procese, atenuarea in fibra optica din sticla creste rapid pentru lungimi de
unda mai mari decat 1,7 m, aceasta valoare limita fiind insa mai ridicata pentru
fibrele din materiale cum sunt halogenurile;
- absorbtii pe impuritati: ioni ai metalelor de tranzitie si ioni OH, provenind din
urme de apa; picul de absorbtie cel mai important, datorat ionilor OH, este situat
la 1,39 m, ceea ce impune o concentratie reziduala maxima in apa de ordinul a
10-7 . Din considerentele prezentate mai sus, legate de fenomenele de dispersie si
atenuare in fibra optica, dar si in functie de performantele dispozitivelor
optoelectronice, s-au conturat trei domenii (ferestre) de transmisie utilizate in
comunicatiile optice:
1. 0,8 m < < 0,9 m.
Acest domeniu nu prezinta un minim de atenuare sau dispersie (atenuarea fiind de
2 . 3 dB/km) ci unui optim de utilizare a materialelor cele mai des folosite (SiO2
si aAs),
pentru care tehnologia este cel mai bine pusa la punct;
2. = 1,3
Aceasta fereastra este situata la un minim relativ de atenuare (0,4 . 0,5 dB/km) si
la un minim de dispersie cromatica;
3. = 1,55 m
4

In aceasta fereastra se obtine minimul absolut al atenuarii (0,15 . 0,2 dB/km)

insa dispersia cromatica se poate reduce numai folosind tehnologii costisitoare si
foarte moderne. In afara fenomenelor analizate mai sus, in fibra optica se mai pot
produce pierderi si ca urmare a curburii si a microcurburilor acesteia, precum si la
racordul ei cu alte elemente ale sistemului de transmisie.
Dispersia semnalului in fibra optica. Tipurile de dispersie
De rnd cu coeficientul de atenuare n fibrele optice un parametru foarte
important este dispersia, care determin capacitatea de transmisiune pentru
transmiterea informaiei.
Dispersia este mprtierea n timp a componentelor spectrale sau modale a
semnalului optic, care duce la mrirea duratei impulsului radiaiei optice la
propagarea lui prin fibra optic (fig.1) i se determin prin diferena ptratului
duratelor impulsurilor la ieirea i intrarea fibrei optice :
(1)

2
ies
in2

unde valorile ies i in se determin la nivelul jumtii amplitudinii impulsurilor.

Legtura dintre dispersie i banda de frecven, transmise prin fibra optic,
aproximativ se determin cu relaia

F 1

. Deci, dac

20 ns / km ,

atunci

F 50 MHz km .

Dispersia nu numai limiteaz intervalul de frecven n fibra optic, dar

micoreaz esenial distana de transmisiune a semnalelor, deci cu ct este mai
lung linia, cu att mai mult se mrete durata impulsurilor. n caz general
dispersia este determinat de trei factori: diferena vitezelor de propagare a
modelor direcionate, proprietile de direcionare a fibrei optice i parametrii
materialului din care este fabricat fibra optic. n legtura cu acestea cauzele de
baz de apariie a dispersiei sunt, pe de o parte, numrul mare de mode n fibra
optic (dispersia intermodal), iar pe de alt parte incoerena surselor de radiaie,
care lucreaz real n spectrul lungimilor de und , (dispersia cromatic).
5

Dispersia intermodal (sau modal) apare n fibrele multimod. Ea este

condiionat de existena numrului mare de mode, timpul de propagare al crora
este diferit. Pentru fibrele optice cu profilul indicelui de refracie n trepte viteza de
propagare a undelor electromagnetice cu lungimea de und este aceeai:
v c / n1

(2)

unde c viteza luminii, km/s.

n acest caz toate razele, care cad la captul fibrei optice sub unghiurile n
limitele unghiului de apertur a, se transmit n miezul fibrei optice dup liniile n
form de zigzag i la o aceeai vitez de propagare ele ajung la captul de recepie
ntr-un timp diferit, ce evident, duce la mrirea duratei impulsului de recepie
(fig.1).

Fibra optic multimod

Impulsul la
intrare

Raza cu cea mai

mic vitez

Raza cu cea mai

mare vitez

Impulsul la
ieire

Fibra optic n trepte

Fibra optic gradient

Fibra optic monomod

Fig.1. Propagarea semnalului prin fibra multimod gradient i n trepte i fibra

monomod

Toate razele, care cad la captul fibrei optice sub unghiurile n limitele <n
< fa de ax, ajung la dispozitivul de recepie cu o oarecare abatere de timp, ce
evident, duce la mrirea duratei a impulsului de recepie.
Dispersia intermodal a fibrelor optice gradient, de regul, este mai mic n
comparaie cu fibrele cu profilul indicelui de refracie n trepte. Aceasta este
condiionat de faptul, c din cauza micorrii indicelui de refracie de la axa fibrei
optice spre nveli viteza de propagare a razelor de-a lungul traiectoriei lor se
schimb deci, pe traiectoriile, mai aproape de ax ea este mai mic, iar cele mai
ndeprtate, corespunztor, mai mare. Prin urmare, razele care se propag cu
traiectorii minime (mai aproape de ax), posed o vitez mai mic, iar razele, care
se propag pe traiectorii mai lungi, au o vitez mai mare. n rezultat timpul de
propagare al razelor se egaleaz i mrirea duratei impulsului devine mai mic.
Durata impulsului din cauza dispersiei modale se caracterizeaz prin timpul
de cretere al semnalului i se determin ca diferena ntre timpul maxim i minim
de trecere a razei prin seciunea ghidului de und la distana l de la nceput.
Conform legilor opticii geometrice timpul de propagare al razei n fibra
optic multimod n trepte depinde de unghiul de cdere n i se determin prin
expresia:
t L n1 / c cos n

(3)

unde L lungimea ghidului de und, km; 1 indicele de refracie al miezului

fibrei optice; c viteza luminii, km/s.
Deoarece timpul minim de propagare al razei optice are loc pentru n = 0, iar
maximum pentru n =cr, valorile corespunztoare ale timpului de propagare pot fi
scrise n felul urmtor:
t min

L n1
Ln1
i t max c cos
c
cr

(4)

din unde rezult valoarea dispersiei intermodale:

mod t max t min

nl L n1 n2 n1

L,
c
n1
c

(5)

unde mod dispersia intermodal, ps.

7

Din ultima expresie rezult, c dispersia intermodal crete cu mrirea

lungimii fibrei. ns aceast dependen are loc numai pentru fibra ideal, n care
interaciune ntre mode lipsete. n condiii reale existena neomogenitilor,
rsucirea i ndoirea fibrei duc la treceri permanente a energiei din unele mode n
altele, adic la interaciunea modelor, n legtur cu care fapt dispersie devine
proporional cu

. Aceast influen nu apare de odat, dar la o anumit distan

de trecere a undei de lumin, care poart denumirea de lungimea de influen a

modelor i este egal cu 5 7 km pentru fibrele cu profilul indicelui de refracie n
trepte i 10 15 km pentru fibra gradient. Ea este stabilit pe cale empiric.
n fibrele multimod gradient timpul de propagare a razelor optice se
determin cu ajutorul legii de variaie a indicelui de refracie i la anumite condiii
ea se egaleaz, ce, evident, micoreaz dispersia. Deci, la un profil al indicelui de
refracie parabolic, cnd parametrul profilului indicelui de refracie ia valoarea u =
2,
mod

n1 2
L.
2c

(6)

Cele mai mici ntrzieri de grup din toate profilurile indicelui de refracie se
obin pentru parametrul profilului indicelui de refracie = pt, adic pt = 2(1). Cu aceasta mod obine cea mai mic valoare (fig.2), egal cu:
mod

n1 2
L
8c

(7)

Din figur se observ c mod poate fi reprezentat sub forma

sp L mod

(8)

Caracterul curbei din figur demonstreaz faptul, c pentru minimizarea

dispersiei este necesar de a dirija foarte minuios cu valoarea lui u, ce n practic
este un lucru foarte greu. Dar orice schimbare a profilului, care se apropie de forma
parabolic, micoreaz esenial dispersia modal ntr-o astfel de fibr gradient.
La analiza expresiilor (5) i (6) se observ, c dispersia intermodal a fibrei
optice gradient este de /2 ori mai mic, dect pentru fibrele optice cu profilul
indicelui de refracie n trepte pentru aceleai valori ale lui n 1 i . Dar deoarece de
8

obicei 1%, atunci dispersia intermodal a fibrelor optice menionate pot s

difere de dou ori.

Fig.2. Dependena dispersiei modale sp de parametrul profilului indicelui de

refracie u n fibrele optice gradient
n calculele inginereti la determinarea dispersiei intermodale trebuie de luat
n vedere, c pentru o anumit lungime a liniei Lc nu exist o influen intermodal,
iar mai apoi la L>Lc are loc procesul de transformare a modelor i apare regimul
stabilit. De aceea cum se observ din fig.3, la nceput pentru L<Lc, dispersia crete
dup o lege liniar, iar mai apoi, pentru L>Lc dup o lege ptratic. Prin urmare,
formulele artate mai sus pentru calculul dispersiei modale sunt corecte numai
pentru lungimea liniei L<Lc.
La lungimile liniei L>Lc trebuie de folosit urmtoarele expresii:
n1

LLc pentru ghidul de unda in trepte

2
n1

LLc pentru ghidul de unda gradient

2c

mod
mod

(9)

unde L lungimea liniei, km; Lc lungimea de legtur a modelor (regimul

stabilit), km (5-7 km pentru fibra cu profilul indicelui de refracie n trepte i 1015 km pentru fibra cu profilul indicelui de refracie gradient).
9

Fig.3. Lungimea de interaciune a modelor

Proprietile de dispersie a diferitor tipuri de fibre optice, care sunt obinute
dup recomandaiile ITU-TG.651 i G.652, sunt reprezentate n tab.1. n ghidurile
de und n trepte la o transmisiune multimod domin dispersia modal i ea atinge
valori foarte mari (20 50 ns/km).
Dispersia modal poate fi micorat prin urmtoarele trei metode:
- folosirea fibrelor optice cu un diametru mai mic a miezului, care asigur un
numr mai mic de mode. De exemplu, miezul cu diametrul de 100 m conine un
numr mai mic de mode, dect miezul de 200 m;
- folosirea fibrelor optice cu profilul indicelui de refracie atenuat, pentru ca
razele de lumin, care parcurg traiectorii mai lungi, s aib viteza, care ntrece
valoarea medie, i s ajung la cellalt capt a fibrei n acelai moment de timp, ca
i razele, care se propag pe traiectoriile scurte;
- folosirea fibrei optice monomod, care permite de a nltura dispersia
modal.
n ghidurile de und n trepte monomod dispersia modal lipsete i n
general valoarea dispersiei are o valoare foarte mic. Aici apare dispersia material
10

i ondulatorie (ghid de und) i la lungimea de und 1,3 m are loc

intercompensarea ( mat

GU

).

Dispersia intramodala (cromatica) se produce pentru fiecare mod in parte,

ca urmare a diferentei dintre viteza de faza si cea de grup a undei. Ea este
datorata pe de o parte mediului optic al fibrei (dispersie de material) si, pe de alta
parte, ghidului, mai exact caracteristicilor geometrice ale acestuia (dispersia de
ghid).
Dispersia cromatica duce la limitarea debitului prin faptul ca, cu cat acesta
este mai ridicat, cu atat impulsurile sunt mai scurte si mai apropiate unele de altele,
ducand pana la suprapunerea acestora si la imposibilitatea decelarii lor
individuale.

Fig.4. Dispersia cromatica

Dispersia neliniara nu permite cresterea arbitrara a energiei semnalului

pentru a diminua rata erorilor; peste un anumit prag al intensitatii, efectul
dispersiei liniare duce la cresterea acestei rate. Solutia depasirii limitarilor
datorate dispersiei vine astfel din partea transmisiei solitonice. Impulsul luminos
(pachetul de unde) este

11

constituit din mai multe unde sinusoidale (moduri), fiecare caracterizata de o

anumita amplitudine si o anumita frecventa. Ca urmare a dispersiei cromatice, in
timp pachetul de unde tinde sa se destrame (are loc largirea temporala a lui). La
intensitati suficient de mari, se produce efectul electrooptic patratic (efectul Kerr),
care face ca indicele de refractie al materialului (si, deci, viteza de propagare a
undei) sa depinda de intensitate. Daca acest efect este exploatat de asa natura
incat el sa compenseze exact efectul de dispersie cromatica, impulsul se propaga
fara deformare, conservandu-si integritatea: aceasta este unda solitara sau
solitonul. Comunicatiile solitonice
au atins debite de 20 -100 Gbit/s, fata de cele clasice, care sunt limitate la maxim
10 Gbit/s.
Dispersia ondulatorie (in ghid de unda) este condiionat de procesele n
interiorul modei. Ea se caracterizeaz de proprietile de direcionare a miezului
fibrei optice, i anume: dependena vitezei de grup a modei de lungimea de und a
radiaiei optice, ce duce la diferite viteze de propagare a componentelor de
frecven a spectrului radiat. De aceea dispersia ondulatorie, n primul rnd, este
determinat de profilul indicelui de refracie a fibrei optice i este proporional
limii spectrului sursei de radiaie , adic
GU L B

(10)

unde B () dispersia ondulatorie specific.

n lipsa valorii B() valoarea GU este caracterizat prin expresia:
GU

2n12 L

(11)

unde - limea linie spectrale a sursei de radiaie, egal cu 1 3 nm pentru laser

i 20 40 nm pentru dioda luminescent; L lungimea liniei, km; c viteza
luminii, km/s.
Dispersia material n fibrele optice este condiionat de dependena
indicelui de refracie de lungimea de und n 2 . n fibra optic real
propagarea undelor este cu dispersie, adic viteza de propagare depinde de
frecven (lungimea de und). Diferite lungimi de und (culori) de asemenea se
12

mic cu diferite viteze prin fibra optic, chiar i n una i aceeai mod. Mai sus a
fost demonstrat c indicele de refracie este egal cu =/v.
Deoarece fiecare lungime de und se mic cu o diferit vitez, atunci
valoarea vitezei v n aceast expresie se schimb pentru fiecare lungime de und.
In aa mod, indicele de refracie se schimb n dependen de lungimea de und.
Dispersia, care este legat de acest efect, se numete dispersia material
(molecular), deoarece ea depinde de proprietile fizice a materialului fibrei.
Nivelul dispersiei depinde de intervalul lungimilor de und a luminii, care este
injectat n fibra optic (de obicei, sursa radiaz cteva lungimi de und) i de
asemenea de lungimea de und central de lucru a sursei. n intervalul 850 nm
undele cu lungimile de und mai lungi (mai roii) se mic mai repede n
comparaie cu lungimile de und mai scurte (mai albastre). Undele cu lungimea
860 nm se mic mai repede prin fibra optic din sticl, dect unda cu lungimea de
850 nm. n intervalul 1550 nm situaia se schimb: undele cu lungimea de und
mai mic se mic cu o vitez mai mare dect cele cu o lungime de und mai
mare; unda 1560 nm se mic mai ncet, dect unda 1540 nm. In unele puncte ale
spectrului are loc coincidena, cu aceasta lungimile de und mai albastre i mai
roii se mic cu una i aceeai vitez. Aceast coinciden a vitezelor are loc n
intervalul 1300 nm, numit lungimea de und cu dispersia nul (fig.5).
Viteza de propagare
nalt (850 nm)

850 nm

Joas (845 nm)

nalt (1300 nm)

1300
nm
1550
nm

Joas (1295 nm)

nalt (1550 nm)
Joas (1560 nm)

Fig.5. Viteza de propagare a lungimilor de und

Lungimea sgeilor corespunde vitezei lungimilor de und; prin urmare,
sgeata mai lung corespunde unei micri mai rapide. O imagine asemntoare
13

pentru dispersia specific ondulatorie B() i material M() a materialului fibrei

optice monomod este reprezentat n fig.4. La lungimea de und 1300 nm M()
este egal cu zero. n intervalul lungimilor de und mai mari de 1300 nm ea este
negativ undele rmn n urm i ajung mai trziu. n intervalul mai mic de 1300
nm undele ntrec i ajung mai repede.
Ca i dispersia ondulatorie, dispersia modal poate fi determinat cu ajutorul
dispersiei specifice dup relaia:
mat LM

(12)

Fig.6. Valoarea specific a dispersiei la diferite lungimi de und:

() ondulatorie; M() - material
Valoarea () este determinat pe cale experimental. Pentru diferite
procentaje a impuritilor de dopare n fibrele optice () are diferite valori n
dependen de . De aceea la calculele inginereti pentru determinarea mat poate fi
folosit expresia:
mat

2 d 2 n1

L
c d2

(13)

14

Pentru determinarea d 2 n1 / d2 poate fi folosit formula lui Selmeier pentru

indicele de refracie a sticlei metodei diferenei extremitilor, de unde sunt
determinate expresiile n , n( ) i n , dup care se determin

n( ) n( )

n

2

(14)

) n( )
2

(15)

n

2

n(

i mai apoi

n
n

2
2

(16)

Dispersia modal de polarizare DMP apare din cauza diferenei de propagare

a dou mode a fibrei optice cu polarizaii perpendiculare. Pentru evaluarea acestui
tip de dispersie se folosete expresia:
DMP K DMP L

(17)

unde KDMP coeficientul dispersiei de polarizare specifice.

Dup definiie dispersia modal de polarizare apare nemijlocit n
fibrele monomod cu miezul sub form de elips i n anumite condiii este de
aceeai valoare ca dispersia cromatic. Aceste condiii apar atunci, cnd se
folosete transmisiunea semnalului de band larg (banda de transmitere 2,4 Gbit/s
i mai mult)cu banda spectral de radiaie foarte ngust 0,1 nm i mai puin.
Dispersia de polarizare poate fi lmurit n felul urmtor. n fibrele optice
monomod nu se propag numai o mod, dar dou fundamentale dou mode cu
polarizaii perpendiculare a semnalului de intrare. n fibra ideal, adic omogen
dup geometrie, dou mode se propag cu aceeai vitez. ns n realitate fibrele
optice

conin dimensiuni geometrice neideale, ce duc la diferite viteze de

propagare a acestor dou mode cu diferite componente de polarizare i, prin

urmare, duc la apariia dispersiei modale de polarizare, care este reprezentat in
fig.7.

15

Fig.7. Dispersia modal de polarizare

De aceea dispersia rezultant a fibrei monomod trebuie s fie determinat n
corespundere cu expresia:

GU

2
mat DMP
2

(18)

n condiiile de lucru obinuite a fibrei optice monomod dispersia modal de

polarizare este destul de mic i de aceea n calculele dispersiei totale ea poate fi
neglijat.
n fibrele optice multimod dup valoare dispersia ondulatorie este mic i de
aceea pentru determinarea dispersiei totale ea poate fi neglijat. n astfel de fibre
optice cu profilul indicelui de refracie n trepte mod domin asupra valorii mat, iar
pentru profilul indicelui de refracie gradient influent devine dispersia material.
Ultima este legat de faptul c mod n fibrele optice multimod gradient se
micoreaz pe baz egalarea timpului de propagare a diferitor mode. Reieind din
aceasta n caz general dispersia total n fibrele optice multimod poate fi
reprezentat cu ajutorul expresiei:
2
2
mod
mat

(19)

n fibrele optice monomod dispersia modal lipsete, deoarece prin aa tipuri

de fibra se propag numai o singur mod 11 sau, cum a fost menionat mai sus,
dou mode n diferite stri de polarizare, dar cu o singur dependen de dispersie a
16

coeficientului de faz () (n aproximaia modelor liniar polarizate moda L01 n

dou polarizaii reciproc ortogonale). Cu alte cuvinte, lrgirea impulsurilor n
fibrele optice monomod este determinat de dispersia cromatic n limitele acestei
mode. Atunci dispersia total n fibrele optice monomod poate fi reprezentat cu
ajutorul expresiei:

GU

mat

(20)

Comparnd caracteristicile de dispersie a diferitor fibre, se poate de

menionat, c cei mai buni indici posed fibrele optice monomod, iar cea mai
puternic dispersie apare n fibrele optice multimod cu profilul indicelui de
refracie n trepte.
Tabelul 1. Proprietile de dispersie a diferitor fibre optice

Dispersia

Ondulatorie

Fibra optic multimod

Gradient
n trepte
(F =
Cauza dispersiei
(F = 10100
1001000
MHz)
MHz)
Coeficientul de
propagare
depinde de

a dispersiei

de frecven
Diferite mode
Modal

liniei n diferite
momente de

(F = 110 GHz)

a dispersiei
Inter-compensaie

refracie depinde (2 - 5) ns/km

ajung la captul

monomod

Valoarea mic Valoarea mic

frecven
Indicele de
Material

Fibra optic

(20 - 50)
ns/km

(0,1 -0,3)
ns/km

(1-4) ns/km

Lipsete

timp
Limite impuse de dispersie

17

Limea benzii de transmitere. Muli productori de fibre optice i cablu

nu folosesc n specificaie dispersia n produsele multimod. n loc de aceasta ei
arat produsul limii benzii de transmitere la lungime, sau numai banda de
transmitere, exprimat n megaheri pe kilometru. Banda de transmitere de 400
MHzkm nseamn posibilitatea de a transmite semnalul n banda 400 MHz la
distana de 1 km. Aceasta de asemenea nseamn, c produsul frecvenei maximale
a semnalului la lungimea de transmisiune poate fi mai mic sau egal cu 400. Cu
alte cuvinte, se poate de transmis un semnal de o frecven mai joasa la o distan
mai mare sau de o frecven nalt la o distan mai mic, cum este reprezentat n

Lungimea de transmitere,
km

fig.8.

Fibra 400 MHzkm

Viteza de transmisiune,
MHz

Fig.8. Dependena lungimii de transmitere de limea benzii de

transmisiune pentru fibra 400 MHzkm
Banda frecvenelor de lucru (banda de transmisiune) a cablurilor optice
determin numrul de canale de comunicaii transmise prin el i este limitat de
dispersia fibrelor optice.
n fig.9 este reprezentat caracterul variaiei dispersiei i capacitatea de
transmisiune F a fibrelor optice n dependen de lungimea liniei. Micorarea
valorii F din cauza dispersiei pn la o valoare admisibil limiteaz distana de
transmisiune prin cablurile optice.
18

Lungimea liniei
(l)

Fig.9. Dispersia capacitatea de transmisiune F

a fibrei optice de diferit lungime
Banda de frecvene F i distana de transmisiune l sunt legate ntre ele.
Relaiile dintre ele se exprim prin formulele Fx / F l / l x (pentru liniile scurte n
limitele regimului modal stabilit) i

Fx / F

l 2 / l xlc

(pentru liniile lungi). n

aceste relaii parametrii cu indicele x sunt necunoscutele, iar fr indice sunt

date; lc lungimea de legtur a modelor. n condiii reale de obicei se
normalizeaz banda de transmisiune pe un kilometru F i se determin banda de
transmisie pe ntreaga linie dup formulele:
Fx F / l x pentru liniile scurte

Fx F / l x l c pentru liniile lungi

Banda de transmisiune F depinde de lrgirea impulsurilor

(21)
i se

determin cu ajutorul relaiei F 1 / .

Datele iniiale sunt prezentate n tabelul 2.

19

Tabelul 2
Tipul parametrului
1
2
3
4
5

Diametrul miezului
Diametrul nveliului
Indicele de refracie al miezului
Indicele de refracie al nveliului
Lungimea liniilor de conexiune prin

fibra optic
Tipul ghidului de und

7
8

Lungimea de und
Limea maxim a spectrului sursei

de radiaie
Coeficientul dispersiei modale de

Notaia
2a
2b
n1
n2
L

Unitatea de
msur
m
m

n trepte;
gradient

m
nm

K PMD

ps / km1 / 2

polarizare

Masuri pentru diminuarea dispersiei

Am enumrat majoritatea tipurilor de dispersie in fibra monomod,
modalitatile de calcul a dispersiei si impactul ei asupra calitatii transmisiunii la
distante mari. Acum v-om enumara modlitatile si tehnicile de minimizare a
efectului dispersiei. Exista citeva elemente pasive care pot fi utilizate pentru a
reduce efectele dispersiei. In general ele constau in introducerea in fibra a unui
element care are dispersia contrar celei din fibra. Acestea de regula sunt module de
compensare a dispersiei -DCM (poate fi orice bobina de fibra cu dispersia opusa
celei din fibra de transmisiune ). Acestea sunt fabricate cu un anumit nivel al
dispersiei, e.g.-1000 ps/nm. Dezavantajul este ca introduc pierderi considerabile in
sistem , adesea peste 8 dB.
Deseori modulurile de compensare a dispersiei sunt folosite impreuna cu
circulatoare. Circulatoarele sunt niste dispozitive interesante cu trei porturi. Un
exemplu este prezentat in fig.8.
20

Fig.9. Circulator de compensare a dispersiei

n acest exemplu raza optica intra in circulator prin portul 1. Lumina care intra
prin portul 1 iese doar prin portul 2. Acum lumina trece prin DCM , este reflectat
de reflector i reintr n portul 2. Lumina care intr n portul 2 iese doar prin
portul 3. Efectul obinut este ca lumina parcurge DCM-ul de 2 ori mai repede si
permite folosirea unei lungimi de 2 ori mai mic pentru obinerea aceluiai efect.
Circulatoarele sunt de asemenea folosite in conjunctie cu dispozitive numite
Bragg grating (o tehnica de obtinere a filtrarii optice care functioneaza direct in
fibra , bazat pe tehnicile interinterferometrice). Aceste dispozitive se conecteaza la
portul 2 al circulatorului. Ele nu necesita folosirea separata a reflectorului.
Reflectoarele Bragg grating introduc din nou dispersie opusa celei initiale, filtrind
astfel semnalul. Deocamdata ele pot opera cu o banda foarte ingusta de lungimi de
unda, citiva nanometri. Pot fi utilizate pentru a corecta un singur canal in sistemele
DWDM, nu intreaga banda.
O solutie eleganta si simpla, de compensare a dispersiei consta in alternarea
tipului de fibra (+D) NZ-DSF cu (-D) NZ-DSF (acestea sunt fibre care au dispersia
aproape de zero in regiunea de 1550 nm, lungimea de unda folosita pentru
transmisiuni in ele este plasata intentionat putin inafara ferestrei de transparenta de
1550 nm, astfel pentru lungimea de unda aleasa (+D) NZ-DSF are dispersia
pozitiva iar (-D) NZ-DSF are dispersie negativa, compensindu-se un ape alta).
Aceasta ne va ajuta sa obtinem dispersie finala foarte scazuta si aceste fibre se pot
folosi in sistemele DWDM. Corectia nu este perfecta asupra intregii benzi de
canale, dar se reduce dispersia aproape complet. Dispersia si distantanta de
transmisie in cazul alternarii acestor doua tipuri de fibre este ilustrata in figura 10.

21

Fig.10. Alternarea tipului de fibra (+D) NZ-DSF cu (-D) NZ-DSF

Bibliografie :
http://www.fiber-optics.info/articles/dispersion.htm
www.fiberopticsonline.com
22

http://www.play-hookey.com/optics/fiber6.html
www.cmste.uncc.edu/new/papers/Attenuation%20in%20Fiber%20Optics.doc
http://www.opticsexpress.org/abstract.cfm?uri=OE-11-13-1503
Sergiu Sisianu Comunicatii prin fibre optice
http://conect.lx.ro/semnale1.htm

23