Curfii de Apel Chisinau Reclamant: Grupul de initiativa pentru desfaigurarea referendumului republican constitutional, reprezentat de Andrei Nastase, Pregedintele Biroului executiv, mun. Chisindu, or. Codru, str. Andrei Vinaru 24, MD-2019;, Pirit: Comisia Electoral Central, Mun. Chisinau, str. Vasile Alecsandri, 119, Fax: (+373 22) 234-047, email: info@cec.md Cerere de chemare in judecati privind anularea actului administrativ Prin hotdrirea nr. 4316 din 20 noiembrie 2015, Comisia Electoral Central& a inregistrat grupul de inifiativa, in num&ir de 775 persoane cu drept de vot, pentru colectarea semnaturilor susfindtorilor referendumului republican de modificare $i completare a Constitutiei Republicii Moldova. Potrivit pet. 2 din hotirirea respectivl, Comisia a stabilit termenul de 3 luni pentru colectarea semnaturilor care s& inceap cu data semnérii actului de predare-receptionare a legitimatiilor membrilor grupului de inifitivl si a listelor de subscriptie. La data de 14 decembrie 2015 a fost semnat actul de predare-receptionare a legitimatiilor membrilor grupului de initiativa si a primelor liste de subscriptie catre grupul de initiative. Grupului de inifiativa i-au fost eliberate 4 tipuri de formulare ale listelor de subscriptic, fiecare tip confinind o intrebare din cele patru preconizate a fi supuse referendumului republican constitutional, cu un tiraj total de 100 mii file, cite 25 mii file pentru fiecare tip de liste. ‘intregul tiraj a fost eliberat in 3 trange, cu mari intirzieri, ceea ce a fiicut dificilé procedura de acumulare a semnaturilor. La data de 14 martie 2016 grupul de inifiativa a prezentat Comisiei Electorale Centrale listele de subscriptie si 4 procese-verbale din 14 martie 2016 cu privire la totalizarea colect&rii semniturilor de c&tre membrii grupului de initiativa, corespunzator celor patru intrebari preconizate a fi supuse referendumului republican constitufional, cu urmatorul continut: 4) listele de subscriptie ce confin intrebarea: ,,Sinteji pentru modificarea art. 60 alin. (2) al Constitusiei in vederea reducerii numérului deputailor, prin substituirea cifrei 101 cu cifta 71?” ‘au intrunit un numar de 11454 file cu 406645 semnaturi ale sustinatorilor referendumului; ») listele de subscriptie ce confin intrebarea: ,,Sinteti pentru excluderea alineatului (3) al art. 70 din Constitusje, care stipuleaz& c& deputatul nu poate fi refinut, arestat, perchezitionat, cu exceptia cazurilor de infractiune flagrant, sau trimis in judecaté fara incuviinfarea Parlamentolui, dupa ascultarea sa?” au intrunit un numar de 11433 file cu 406317 semndturi ale susfindtorilor referendumului; ©) listele de subscriptie ce contin intrebarea: ,,Sintefi pentru modificarea gi completarea art. 78 din Constitutie in vederea alegerii Presedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat?” au intrunit un numar de 11454 file cu 404795 semnituri ale susfinatorilor referendumului;4) listele de subscriptie ce contin intrebarea: ,,Sintefi pentru expunerea articolului 89 din Constitutie intr-o nou redacfie, care s& prevad& c&, in cazul sAvirgirii de c&tre Pregedintele Republicii Moldova a unor fapte prin care se incalc& Constituia, Parlamentul poate aproba inifiativa a cel pufin o treime din deputafi, de suspendare din functie, cu organizarea in cel mult 70 de zile a unui referendum privind demiterea Pregedintelui?” au intrunit un numér de 11423 file cu 406502 semnaturi ale susfinitorilor referendumului. fn urma verificarii listelor de subscriptie si al conformitafii datelor indicate in procesele- verbale de totalizare prezentate de grupul de initiativl, Comisia Electoralé Central& (CEC), la data de 30 martie 2016, a adoptat Hotfrirea nr.4608, cu privire la rezultatele verificdri listelor de subscriptie prezentate de grupul de initiativa pentru desfiisurarea referendumului republican constitutional, copia clreia ne-a fost remis& la data de 01 aprilie 2016 (copia se anexeazd). Prin aceastii hotirire pirita a respins propunerea de efectuare a referendumului republican pentru revizuirea Constitufiei Republicii Moldova si a anulat inregistrarea grupului de initiativa pentru desfagurarea referendumului republican constitutional. in susfinerea acestei solufii CEC a motivat c& ”...pentru inifierea referendumului republican constitufional, grupul de inifiativa urma s& prezinte cel putin 360 mii de semndturi valabile pentru fiecare intrebare propusd, care sd provind din cel pufin 18 unitéi administrativ- teritoriale de nivelul al doilea, iar in fiecare din ele trebuie sd fie inregistrate cel pugin 20 de mii de semnéturi in sprijinul acestei inigiative. Considerdim c& Hotitirea CEC nr.4608 din 30.03.2016 este ilegala in fond, bazatd pe 0 interpretare cu rea credinff, precum gi aplicarea eronata a prevederilor legii materiale, precum gi contravine flagrant prevederilor art. art. 2,4,5,38 gi 75 din Constitutia Republicii Moldova. Referendumul este, prin excelenff, un instrument al democrafiei directe, prin intermediul clruia cetdtenii igi exprima opinia gi adoptt o decizie in mod direct. Principala caracteristic& a referendumului rezid& in funcia sa de legitimare a puterii, voinfa popular& validénd actele supuse votului. Prin referendum se atenueaz& distanta dintre guvernanti si guvemati, ‘completdndu-se in mod democratic raporturile care rezults in urma alegerilor. Cu alte cuvinte, referendumul reprezint& un mijloc de manifestare a voinfei populare, precum si a rolului cetafeanului in politic, in cadrul circumscris sferei dezbaterii publice. Pe de alti parte, referendumul ofer& poporului posibilitatea de a controla puterea si modul de exercitare @ acesteia, precum $i posibilitatea de a media probleme extrem de importante de natur& politica. fin majoritatea statelor curopene, baza juridicd a referendumului - ca modalitate fundamentald de exercitare a democratiei directe - o reprezint& Constitutia, legile de organizare ‘a referendumurilor, precum si recomandarile Codului bunelor practici in materia referendumului, elaborat de Comisia European pentru Democrafie prin Drept, integrate in substanfa dispozitiilor reglementatoare. Potrivit prevederilor art.141 alin.(1) lita) din Constitusia Republicii Moldova, revizuirea Constitutiei poate fi initiat& de un num@r de cel putin 200000 de cetifeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, Cetijenii care inifiaz4 revizuirea Constitutiei trebuie s& proviné din cel putin jumatate din unitafile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar in fiecare din ele trebuie s& fie ‘nregistrate cel pufin 20000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. 2 ibidem i 2in aceasta privinj& accentuam c& pirita, in mod neintemeiat, ignorind faptul c& numarul minim de persoane care sunt in drept s& initieze revizuirea este limitat la 200000 persoane, indict in motivarea solufiei de respingere necesitatea de a fi prezentate cel putin 360 mii semnaturi valabile, Prin aceasta, CEC, cu rea credingf, a interpretat prevederile constitutionale, in pofida faptului cd in textul Constitufiei nu se reglseste nicdieri cifta de 360000 de semnituri, ci 200000 semnituri. in acelasi timp, pirita interpreteaz& propozifia a doua din litera citaté, la organizarea ‘administrativ teritoriald a Republicii Moldova la situafia actual8, cind unitafile administrative de nivelul doi sunt considerate raioanele si municipiile, pe cind aceast& reglementare a fost inclus& prin Legea cu privire la modificarea si completarea Constitugiei Republicii Moldova, nr. 1115- XIV din 05.07.2000, publicata in Monitorul Oficial al R. Moldova nr.88-90/661 din 28.07.200, cind textul “raioane si municipii” s-a substituit cu textul “unitifile admit nivelul doi”, iar cifrele “5000” s-au substituit cu ciftele “20000”, Or, la acel moment, reiegind din prevederile Legii nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 »Privind organizarea administrativ-teritoriali a Republicii Moldova”, teritoriul Republicii Moldova era organizat, sub aspect administrativ, in judete, orase si sate, iar spiritul modific&rilor introduse presupunea ca numarul de 20 mii de semndturi s& fie acumulat din cel pufin jumatate din judegele garii. Este evident, c& obligatiunea acumulirii a 20000 de semnaturi din jumftate din unitagile administrativ teritoriale de nivelul doi se referea la judefe, si odat& ce dupa reintoarcerea la raione aceast& prevedere a rlimas fri modificare, ea riméne valabilé pana in ziua de azi. Prin urmare, grupul de initiative avea obligatiunea de acumulare a 200000 de semndturi din jumatate din fostele judefe - obligatiune, care pe deplin a fost indeplinita. in asemenea mod, CEC a incalcat drepturile constitutionale ale cet&tenilor Republici Moldova, stabilite prin urmatoarele articole: Articolul 2 Suveranitatea gi puterea de stat (1) Suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercité in mod. direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie. Articolul 4 Drepturile si libertitile omului (1) Dispozifiile constitusionale privind drepturile gi libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordant cu Declaratia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele gi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Articolul 38 Dreptul de vot si dreptul de a fi ales (1) Voinga poporului constituie baza puterii de stat. Aceast voingl se exprimé prin alegeri libere, care au loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprim: Articolul 75 Referendumul (1) Cele mai importante probleme ale societai si ale statului sint supuse referendumului.(2) Hotaririle adoptate pot suprema. it rezultatelor referendumului republican au putere juridic& Articolul 142 Referendumul republican (1) Referendumul republican se desfaigoara in scopul exereitirii puterii poporului si participarii lui nemijlocite 1a conducerea si administrarea treburilor de stat. 2) Referendumul republican se efectueazA prin vot universal, egal, direct, secret $i liber exprimat, in conformitate cu Constitufia si prevederile prezentului cod. (3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridici dupa confirmarea lor de ciitre Curtea Constitufionala si sint executorii pe intreg teritoriul Republicii Moldova.” Articolul 143 Tipurile de referendum republican (1) in functie de natura juridic& a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituyionale, legislative si consultative. (2) Referendumului constitutional sint supuse propunerile privind revizuirea Constitutici. (3) Referendumului legislativ sint supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanfi deosebita. (4) Referendumului consultativ sint supuse problemele de interes national, in scopul consultarii opiniei poporului asupra unor astfel de probleme si adoptirii ulterioare, de catre autorititile publice competente, a unor hottrdri definitive. Textul intrebarii supuse referendumului consultativ se redacteazi in manier’ neutrd, firs ambiguitlti sau sugerarea raspunsului.” Articolul 21 din Declaratia Universala a drepturilor omului din 10.12.1948, care stabileste cl: 1. Otice persoand are dreptul si participe la conducerea treburilor publice ale yirii sale, fle direct, fie prin intermediul unor reprezentanti liber alesi. 2. Orice persoand are dreptul de acces, in conditii de egalitate, la funcgiile publice ale farii sale, 3. Voinja poporului este baza puterii de stat, aceast voing& trebuie s& fie exprimata prin alegeri oneste care trebuie s& aiba loc periodic, prin sufragiu universal egal si prin vot secret sau dup o procedura echivalent& care s& asigure libertatea votului, © atentie deosebitd urmeazd a fi acordate recomandarilor inscrate in LINIILE DIRECTOARE PENTRU ORGANIZAREA REFERENDUMULUI, adoptate de Consiliul pentru Alegeri Democratice cu ocazia celei de-a 18-a reuniuni (Venetia, 12 octombrie 2006) si de Comisia de la Venetia in cea de-a 68-a sesiune plenara (Venetia, 13-14 octombrie 2006), parte component’ a CODULUI DE BUNE PRACTICI IN MATERIE DE REFERENDUM, ‘Adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19% reuniune (Venetia, 16 decembrie 2006) si de Comisia de la Venetia la cea de-a 70° Sesiune Plenar (Venetia, 16-17 martie 2007), unde s-au stabilit urmatoarele: Pot.4, Reguli_ speciale aplicabile in_cazul_unui_referendum organizat la_cererea_um segment al electoratul initiativelor populare (acolo unde acestea. Constitutie)1. Orice titular al drepturilor politice are dreptul de a semna o inifiativl populard sau 0 cerere de referendum. b. Termenele pentru stringerea semniiturilor (indeosebi ziua in care incepe s& curgi termenul si ziua in care se implineste termenul) trebuie prevazute in mod clar, la fel ca gi numarul de semn&turi care trebuie strénse. c. Orice persoand (indiferent dac& este sau nu este titular de drepturi politice) trebuie s& iba dreptul de a proceda la strangerea de semnaturi. d. In cazul in care strangerea de semnaturi pentru o initiativé populard sau cerere de referendum efectuats de pe artere publice este supus& autorizArii, o asemenea autorizatie poate fi refuuzat& numai in cazurile expres previzute de lege, pe baza unui interes public precumpainitor si in conformitate cu principiul egalitasi fe. Remunerarea, din resurse private, a activitaii de strdngere a semnturilor pentru ive populare gi cereri de referendum trebuie interzist, de principiu. Dac este totusi admis, atunci trebuie reglementat& atft in ceea ce priveste suma totalé alocaté, cét si suma plitita fiectirei persoane. £. Toate semnaturile trebuie verificate. in scopul de a facilita aceasté verificare, listele de semnituri vor cuprinde de preferinS alegatorii inscrigi in aceeasi localitate. De asemenea, in Liniile directoare ale Comisiei de la Venetia - Codul de bune practici in materie de referendum - s-a stabilit recomandarea de a nu elabora dispozitii ou privire la regulile aplicate cvorumuritor. Astfel, in Raportul explicativ al aceluiasi document, s-a refinut c&: "Cvorumul de participare (pragul minim) are ca rezultat faptul c& este in interesul opozantilor propunerii s& se abjin& decit si voteze impotriva", dar si cl "incurajarea abjinerilor sau impunerea punctului de vedere al unei minoritifi nu este un lucru s&ndtos pentru 0 democratic. {in plus, este foarte tentanta falsificarea ratei de participare in fata unei opozitii slabe." Aceste recomandari nu pot fi ignorate, deoarece ele reprezintd “coordonate ale unui serutin democratic, in raport cu care statele - care se caracterizeaza ca aparfinand acestui tip de regim ~ igi pot manifesta opfiunea liber’ in materie electoralé, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, in general, gi a dreptului de a fi ales gi de a alege, in special”. Cu alte cuvinte, legalitatea activitaii CEC trebuie analizata si prin prisma recomandarilor elaborate in Liniile directoare ale Comisiei de la Venetia - Codul de bune practici in materie de referendum, care reprezint& reguli cu valoare de principiu si care constituie premisele necesare exercifiului oricdrei democratii constitusionale, fn contradictie cu aceste recomandari, pirita impune prezentarea unui numar de semn&turi cu mult mai mare decit minimul necesar, ignorind ci este vorba despre o initiere a procedurii de referendum si nicidecum referendumul in sine. Analizind ta nivel practic insinuarile CEC, observim c& in unele raioane, de exemplu Basarabeasca, care are inregistrati 24313 persoane in Registrul de stat al alegatorilor (a se vedea Ypag=newsdid=1042&rid=14669&I=r0), urmau s& fie colectate 20000 inigi de semnituri pentru initierea referendumului, adic& circa 83% din alegatori, in condifile tn care, pentru validarea rezultatelor referendumului este suficient dac& ,pentru” au votat cel putin jumatate din numérul total al persoanelor inscrise in listele electorale, adic& 12157 persoane. Aceast& situafie este caracteristic& majoritifi raioanelor. Or, CEC considera c& pentru inifierea referendumului constitufional urmeazi s& fie prezentate mai multe semnéturi decitlegea stabileste pentru validarea rezultatelor lui, ceea ce este un abuz si 0 inctilcare grava a Planul strategic CEC * data de 31 martie 2016, este de 3 233 100 ~ + Pct eee som Chur CCB Ce gcc mel go hag at plepetloerelreter aoe ‘ee ron ue ph id ana sh, 8 tp sate team font Saudakapasmcepunmae waguantacainy Suowantarcmmatecany Stes coanstret commie conicearenn chyna peaanas coal nar = tip itm + Senesrarsaaeae step ante + Ae pen + UTA ge et ect ce _| Shaws = = mes > Mote Breen enee 093.2098 + Regus cal ane eoraeeel ‘> stunt sess ia 3 eferendun set i 2 Ate acte ante 4008 ‘rete Chugeat nae + Raforonden + ee paneer a ‘ Comuniat depeeb Edina ose ‘Avan pees 08 + Galera Foto ro? + Galan Video ‘loan srt Qt Hincagt oars tatovent ene Laos ont ProgamerRopoats Niporon! se ‘Const pubicn 5 nia sere Rerultatle proces do lborare * ‘omet ‘00672 ‘At Oocuanie fazea i yan! suse itpilcac meindex pho pag =news8id= 10428rid=146698i=r0 4442016. Nurard toa de alogtor tnscig in Regisru de Stata Alogétorilor, la data do 31 marie 2016, este de 3233 100 | Corisia Electoral Centalé a Re ‘Solano Depisan Seroca Proc do essa xtoma ‘Stan vo © eye wade sessent 7008 Total in RSA szani00 Iso X 9001 : 2008 | “E2701 :2013;| i Ose | YO OComentart CEC @ Conectare » Wecomands G2 Diarbue @ | sian ne cscussion om “Seovssion {the fret to comment, peposiscAu Adah DagueAingh 8 onltartin pISQUs Alte Comunicate de pres 17 partide politice nu au prezentat raportul anual privind gestiunea financiard a partidului pentru anul 2015 ‘rind, CEC Cams keto Cotal (CEC) inbaraazt 828 cl pari pote trap au facta paul anual un estes frac pari prs end 2015, sauna — Comisia Electoral Centrald a respins propunerea de efectuare a referendumului republican constitutional si a anulat inregistrarea grupului de initiatva Putt 30.022016 ‘hinds, CEC In cand sc de atl, 90 mar curt, Comiia lator Cantal CEC) tot rez ees iit sutscpf prezerate do pup de ft pot dstp.aea rere epuian canton ‘31 martie 2016 - termenul limita de prezentare a raportului anual privind ‘gestiunea financiara a partidului pentru anul 2015 hip mesinexphy?pag=nensBid= 10428 46698)2016 lexjustioa mdindaxphp?acion=vewésiew=doc8lang= 18id=396162 HCC22/2010 ID intern unic: 336162 ‘Bepcwa ua pycckom es Republica Moldova CURTEA CONSTITUFIONALA HOTARIRE Nr. 22 din 23.09.2010 cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constitutional din S septembrie 2010 Publicat : 01.10.2010 in Monitorul Oficial Nr. 191-193 art Nr:23 Data intrarii in vigoare : 23.09.2010 In numele Republicii Moldova, Curtea Constitutional in componenta: Dumitru PULBERE —_- presedinte Victor PUSCAS ~ judecitor Petru RAILEAN ~ judecdtor Elena SAFALERU - judecitor Valeria STERBET - judeciitor-raportor grefier - Dina Musteafa, cu participarea presedintei Comisiei Electorale Centrale, Eugenin Stirbu, secretaruiui Comisiei Electorale Centrale, Turie Ciocan, reprezentantulsi permanent al Guvernului la Curtea Constitutionali, Gheorghe Susarenco, in conformitate cu prevederile art.66 litb), art.75, art.135 alin(1) litd) din Constitufie, art.4 alin (1) li.d) din Legea cu privire la Curtea Constitutional, art.4 alin(1) lit,d) gi art.16 alin.(1) din Codul jurisdictiei constitutionale, a examinat in sedinfi plenari deschisi dosarul cu privire la reaultatele referendumubii republican constitutional din 5 septembrie 2010. Drept temei pentru examinarea dosaruhii a servit adresarea Comisiei Electorale Centrale din 13 septembrie 2010. Prin Decizia Curt Constitufionale din 15 septembrie 2010 adresarea Comisiei Electorale Centrale a fst acceptata spre examinare in fond si inscrisi in ordinea de zi pentru data de 23 septembrie 2010. Examinind materialele referitoare la desfisurarea si rezutatele reftrendummlui republican constitutional, in special hotiririle Comisiei Electorale Centrale din 9 septembrie 2010 nr.3530 ,Cu privire la participarea cetitenilor la votare in ziua de 5 septembrie 2010” si nr.3531 Cu privire la totalizarea rezuitatelor referendumului republican constitutional din 5 septembrie 2010”, audiind informafia prezentati de judecdtorul-raportor si commmicarile expuse de participanti la sedinf3, Curtea Constitutional hepexjusioe mndaxpheTacton= awd inedoctiang= ide s36162 16aacoe lexutce mtineprpracon-veniow-doctarg=18i=326162 a constatat: 1. La 7 iulie 2010 Parlamentul Republic Moldova a adoptat Hotirirea nr.150 cu privire lt desfisurarea, pe data de 5 septembrie 2010, a reférendumului republican asupra proiectui de lege pentru modificarea articobui 78 din Constitutia Republicii Mokdova, insofit de intrebarea: “Sintefi pentru modificarea Constituiei care si permit alegerea Presedintehti Republicii Moldova de catre fntreg poporul? Da, nu?” La 5 septembrie 2010 a avut loc referendumul republican constitutional La 9 septembrie 2010, prin hotatirile nr.3530 si nr.3531, Comisia Electorali Centrali a aprobat procesul-verbal privind totalizrea rezultatelor referendumiki republican constituional din 5 septembrie 2010 sia declarat reférendurmul nevalabil iar prin Hotatirea nr.3532 de la aceeasi dat a aprobat Raportul asupra activitafii privind organizarea si desfisurarea referendumuhii republican constitutional din 5 septembrie 2010. La 13 septembrie 2010 Comisia Blectorali Centrali a prezentat Curfii Constitufionale materialele referitoare la desfisurarea referendumnii republican constitutional in vederea confirmérii rezuitatelor acestuia. 2. Analizind materialele prezentate, Curtea Constitufionalé refine urmétoarele. Pottivit Legii Supreme (art.135 alin.(1) li.d)), confirmarea rezuitatelor referendumurilor republicane {ine de competenfa Curfi Constitutionale. Prin Hotiritea Comisiei Electorale Centrale nr.3530 din 9 septembrie 2010 ,Cu privire la participarea cetifenilor la votare in ziua de 5 septembrie 2010” referendurul republican constitutional a fost declarat nevalabil, indicindu-se c4 numirul de alegitori inscrisi fn listele electorale gi in listele suplimentare pe intreaga far a constifuit 2721623 persoane, la votare au participat 818429 cetiteni, sau 30,29 la sufi, cea ce constituie mai putin de 1/3 din numirul persoanelor inscrise ‘in listele electorale, {n procesul-verbal al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotirirea nr.3531 din 9 septembrie 2010 ,Cu privire la totalizarea rezuitatelor referendumuhui republican constitutional din 5 septembrie 2010”, au fost consermate urmitoarele date: a) numirul de cetijeni inclasi in listele electorale - 2662052 b) mumiinil de cetifeni inchugi in lstele suplimentare - 59571 ©) mumirul de cetifeni care au primit buletine de vot - 818476 4) mumirul de cetifeni care au participat la votare - 818429 ©) cifa ce reflecti diferenfa dintre numarul buletinelor de vot primite de cetijeni si numsirulcetifenilor care au participat la votare -47 ) mmérul buletinelor de vot declarate nevalabile - 12962 g) mumarul de voturi valabil exprimate pentru fiecare opfiune privind intrebarea supusii referendummui: pentru - 707468 contra - 97999 b) mumirul total de voturi valabil exprimate - 805467 ’) numdrul buletinelor de vot tiparite - 2807700 fn sedinja plenard a Curfi reprezentantul Comisiei Electorale Centrale a menfionat c& pe parcursul tito:exiustice:neindax cho?action= Waw\lewedocana = 18ide308182ano Inchon todas aconsvendewndoetang=18ide00182 organizatii si desfisurarii referendumahii Comisia Ekectorali Central a examinat toate contestatile, in conformitate cu prevederile Codului electoral, sublinind, totodat, cm au fost depuse contestafi asupra procesulti votirii si rezutatelor numiriri voturilor. 3. Curtea Constitufionali releva c8, in conformitate cu prevederile art.171 din Codul electoral, Comisia Electoral Central declari nevalabil referendumul republican daci la el au participat mai pufin de 1/3 din numarul persoanelor inscrise in listele electorale. Examinind raportul Comisiei Electorale Centrale, procesul-verbal si materialele anexate, Curtea Constitutional mu a constatat in campania de organizare si pe durata desfiguririi referendumbsi {nciledri grave ale prevederilor Codulti electoral de naturé si influenfeze rezuitatele referendumului. Contestatile referitoare la desfisurarea referendumulsi republican constitutional au fost examinate de c&tre organele electorale si instanfele judecdtoresti in conformitate cu legislatia in vigoare. Decizile adoptate de catre instanfele judecdtoresti abilitate sintirevocabile. Curtea menfioneaz ca rezultatele referendurmiui republican constitutional nu au ficut obiectul nici unei contestatii, Concomitent Curtea Constituionali observa c& referendurml republican constitufional din 5 septembrie 2010 s-a desfisurat in conformitate cu dispozitile legale in domenin si standardele internationale cu privie la referendumurile democratice. Rezulatele referendumului reflecti. voinja cetitenilor. {in baza celor expuse Curtea conchide cA hotiritea Comisiei Ekectorale Centrale, prin care referendumul republican constitutional din 5 septembrie 2010 a fost declarat nevalabil, este fondata. Pentru considerentele expuse, in temeinl dispozifilor art.140 din Constitufie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constitutional, art.62 gi art.68 din Codu jurisdictiei constitufionale, Curtea Constitufionali HOTARASTE: 1. Se confirma cA referendumul republican constitutional din 5 septembrie 2010 este nevalabil 2. Prezenta Hotirire este definitivi, nu poate fi supusi nici unei cdi de atac, intré in vigoare la data adoptirii si se publica in ,Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE Dumitru PULBERE Nr.22. Chisinau, 23 septembrie 2010. OPINIE SEPARATA expusi in temeiul art.27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constitutional gi art.67 din Codul jurisdictiei constitutionale In sedinja din 23.09.2010 Curtea Constitutional a confirmat rezutatele referendumubii constitutional din 5 septembrie 2010. Nu subscriu la hotarirea Curfii Constitutionale, in care se afirmai ci in campania de organizare si pe durata desfisuririi referendumului nu au fost constatate ,nodledri grave ale prevederilor Codulni electoral de naturd sé infuenfeze rezultatele referendunmihi”, Consider ci existau motive serioase pentru a nu trece cu vederea inciledrile comise de unele partide politice si organizatii sociat-politice (in continuare — concurenfii electoral), care, in opinia mea, au influenfat rezuatele reférendumului republican constitutional din $ septembrie 2010, prin care poporul a fost chemat si-si exercite direct suveranitatea de stat, ce-i aparfine. Ma refer la acfiumile PCRM, PSD si Miscirii social-politice republicane ,Ravnopravie”, inregistrate la CEC in calitate de concurenti clectorali, care au chemat deschis electoratul la boicotarea referendumului constitutional. Consider c& aceste actimi cad sub incidenfa art.172 din Codul electoral, fiind incdlcdri grave care au infuenfat rezuttatele referendumuhi. itpexjustice maindexphp action= Wow8\ew=doctlang= 1814-336162az0%6 loxjustcoreindaxphptacton=vew8iov=docBlang=18id=335162 imi voi susfine pozitia prin prevederile Codului electoral, pe care le calific ca norme administrative, ce necesité a fi exercitate in strict conformitate cu principiul dreptului public ,Ce mu este permis, este interzis”. Desfisurarea, la 5 septembrie 2010, a referendumulii constitutional a fost stabilitA prin Hotdrirea Parlamentuhui nr.150 din 07.07.2010, in care s-a aritat c& ,suveranitatea nafionali aparfine poporului, a cérui voinfé constituie baza puterii de stat, pe care o poate exercita, ih temeiul art.2, art.66 lib), art.75 gi art.141 din Constitutia Republicii Moldova i in temeiul prevederilor Codului electoral, in mod direct, prin referendum”, Art.1 din Codul electoral defineste referendumul ca find un ,Scrutin prin care poporul isi exprimd optiunea in cele mai importante probleme ale statului si societii fn ansamblu, avind drept scop solutionarea acestora, precum si consultarea cetifenilor in probleme locale de interes deosebit”. Unul din principiile electorale, reglementat de art.2 din Codul electoral, prevede ci: ,Participarea la alegeri este liberd (benevoli). Nimeni nu este in drept si exercite presiuni asupra alegatorului cu scopul de a-I sili si participe sau si nu participe la alegeri, precum si asupra exprimirii de cdtre acesta a liberei sale vointe.” intructt legislatorul nu a precizat ce fel de presimni mu pot fi exercitate asupra alegitorului, preaumim c& aceste presiuni pot fi nu numa fizice, dup% cum interpreteazi aceasti sintagmi unii specialisti, dar si moral-spirituale. Cu toate c& interdictia de a exercita presiumi asupra alegitorubui, prevazuti de art.2 al Codului electoral, nu este sancfionatd de normele contraventionale si administrative, ea trebuie si functioneze gi si fie aplicatd atit de organeke electoral, incsiv CEC, cit side cele de control al activitifii acestora, precum este Curtea Constitutionali. in legiturd cu aceast remarca, in opinia mea, era necesar ca Parlamentul sé prevadi sanctiuni pentru nerespectarea interdictiei de a exercita orice presiuni asupra alegitoruhsi La referendumul republican au dreptul de a participa numa concurenfi electoral inregistrafi de CEC ‘in aceasti calitate. Mai mut ca atit, Regulamentul privind modul de participare a partidelor politice sia altor organizafii social-politice la campania electorali pentru desfisurarea referendummlui republican constitutional din 5 septembrie 2010, aprobat prin hotirirea Comisiei Electorale Centrale nr.3281 din 13 iulie 2010, prevede: ,Odatd cu inregistrarea, partidele politice si organizatille social-politice isi vor exprima opfiunea in problema supusé referendumului republican constitutional.” Conform datelor prezentate Curfi, PCRM, PSD gi Migcarea ,Ravnopravie” au solicitat inregistrarea la CEC, declarind c& vor chem electoratul sé nu participe la referendum Luind in considerare aceasté declaratie, CEC, in baza normelor Codului electoral, trebuia si mu inregistreze aceste formafiuni in calitate de concurenti electorali. Concurentii electorali respectivi au promovat aceasti idee prin agitajia efectuati. ins, conform art. 1 din Codul electoral, prin agitatie electoral sint definite actiumile ,de pregitire si difizare a informatie, care au scopul de a-i determina pe alegitori sé voteze pentru unii sau pentru alfi concurenfi electorali”, dar nu de a-i determina si mu participe la referendum Aceasti normi cu caracter administrativ nu poate fi interpretati de concurenfii clectorali la discrefia lor. Pentru aceste considerente CEC trebuia si interzic orice agitatie de acest gen gi sd retragi ihregistrarea concurenfilor electorali respectivi. in opinia mea, apelurile de boicotare a reftrendumui constitufional cad sub incidenja prevederii alte manifestari ce atenteazi la regimul constitutional”, care ,sint interzise si pedepsite prin lege”, cuprinsa in alin.(3) art.32 din Constitutie. Aplicabilitatea acestei norme constitutionale rezulti si din Codul de bune practici in materie de referendum, care in p.ll.l.a. recomanda: ,Reférendumurile democratice mi sint posbile dect in condifile respectirii drepturilor mul, in special a ibertStii de exprimare..., inclusiv prin libertatea de ‘infiinfare a partidelor politice. ...in mod special, demonstratille pe cdi publice in favoarea sau in defavoarea unui text supus referendumui pot fi supuse autorizirit” Partidele politice care comit astfel de actiuni pot fi declarate neconstituionale, intrucit ,prin activitatea lor, militeazd impotriva ... principilor statului de drept” (alin.(4) art.41 din Constitutie). Or,auo6 leon ming Tacton-veniowedoclang=18i=<05162 domnia legii si exercitarea suveranitijii de cltre popor, statuati de alin (I) art.2 din Constitute, conform cétuia ,Suveranitatea nafionald apartine poporului Republicii Moldova, care o exercitdé in mod direct ... in formele stabilite de Constitufie”, sint unanim recunoscute ca principii ale statului de drept. e lings faptul c& au comis actiuni subversive, concurenti electorali respectivi au utiizat in campania contra referendumuhi resurse publice. Conform probelor prezentate, acesti concurenfi electorali au beneficiat de timp de antend gratuit Ia institujile publice ale audiovizualuhi. Toate aceste acfimni pot fi caliicate ca presiuni asupra alegatorului cu scopul de a-l sili sa nu participe la alegeri, Este necesar de a face o delmitare neti intre principinl Ebertifii votubi sau participarii benevole, care este valabil pentru fiecare alegitor in parte, si apelul de a nu participa la scrutin, lansatS de un partid politic sau o organizatie social-politicd, ixzestrati cu mijloace tehnice, audioviaul, psihologice, sociale si chiar administrative de influenfi asupra maselor, care poate fi apreciati ca o activitate organizati de subminare a puterii de stat. Astfel, consider c& actimile ilegale ale celor trei concurenfi electorali si inactiunea autorititlor publice competente au influenjat rezultatele referendumului, Reaulatele referendumubii ar fi fost previzibile, daci autoritifile publice competente ar fi buat in considerafie cota de participare a akegitorilor la ubimele scrutine si numirul celor care au votat pentru concurenfii electorali care au promovat ideea boicotirii referendunmii Autorititie aveau obligatia de a stopa actiumile iegale ale celor trei concurenfi electoral Avind in vedere boicotarea referendumului constiuyional din 5 septembrie 2010 de catre trei concurenti electoral, dintre care unul cu o prezenfi masiva in Parlament, Curtea Constitufionalé trebuia si declare referendumul nul. JUDECATOR AL CURTII CONSTITTIONALE Victor PUSCAS 23 septembrie 2010 REPUBLICA MOLDOVA CURTEA CONSTITUTIONALA ICC-06/294 23 septembrie 2010 ADRESA La 23 septembrie 2010 Curtea Constitutionali a examinat dosarul cu privire la rezultatele referendumului republican constitutional din 5 septembrie 2010. Prin Hotiritea nr.22 Curtea a confirmat c& reférendumul republican constitutional din 5 septembrie 2010 este nevalabil fn procesul examinirii dosarului Curtea Constitufionali a constatat unele lacune in legislatia electorali cu referire la referendumurile democratice, Astiel, legislatia ar trebui si confind norme exprese cu privire la: - egalitatea de sanse intre adepfii si adversarii propunerii supuse la vot, inclusiv referitor la campania pentru referendum, acoperirea de citre mass-media, in special cele publice, finanfarea din fonduri publice etc., care ar asigura un echilibru intre adepfi si adversari, - libera formare a voinfei electoratului si in acest scop neutralitatea autoritafilor publice pentru a nu influenfa rezuttatul referendummui, interzicerea utiizirii fondurlor publice in scopuri de campanie, inchisiv sanctionarea cazurilor de incaleare de citre autoritifile publice a obligatiei de neutralitate gi a Iberei forméri a voinfei electoratulu, - respectarea drepturilor findamentale, in special a ibertifii de exprimare si a libertAfii presei, a htpexjustce index.php acton=endivewedocklang= 18ide 06162anor leutonmendaprsrecton=vewdow: daclang= 18396162 lberei circulafii in interiorul fSrii, precum si a lbertifii de intrunire si de asociere in scopuri politice. Restringerea acestor lbertifi trebuie si fie in concordanff cu prevederile art.54 din Constitutia Republicii Moklova; - efectele referendunmbi, de orice naturi ar fi. Acestea trebuie si fie precizate expres in Constitutie(referendumil constituional) sau prin lege(pentru toate tipurile). Necesiti a fi concretizate ptin prevederi legale obligatorii procedura actuali si procedura ulferioar’ a referendumurilor cu caracter decizional. Curtea menfioneazi c, desi tithul VI intitulat “Referendum!” din Codul electoral confine unele prevederi reféritoare la aspectele mentionate, in vizimea Curfii Constitutionale, compartimentele respective mi confin reglementiri depline si clare privind referendumuile de nafuré si corespunda Codului de bune practici in materie de referendum, adoptat de Consilul pentru Alegeri Democratice a cea de-a 19-a reuniune din 16.12.2006 side Comisia de la Venetia a cea de-a 70-a sesime plenard din 16-17 martie 2007. Considerind c& in acest sens este necesari perfectionarea cadruhi legislativ in domeniu, Curtea Constitujionalé inainteaz Parlamentuhti prezenta adres. fn temeiul art.281 din Legea cu privire la Curtea Constitutional, art.79 din Codul jurisdictici constitfionale, Curtea Constitujionali solicité Parlamentuli si examineze prezenta adresi si si informeze Curtea despre decizia adoptati in termenele previizute de lege. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE Dumitru PULBERE PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, htp:exjustice.mdindaxphp action= Wewtsiow= docBlang=18id=396162