solfegiu

solfegiu
solfegiu>>>
>

NICCOLO PAGANINI

1782-1840

NICCOLO PAGANINI
1782-1840

PRELIMINARII
Perioada de maxim nflorire a romantismului muzical
este marcat de afirmarea unor strlucii
instrumentiti.
instrumentiti
Ei contribuie la mbogirea limbajului sonor tehnic i
expresiv al instrumentelor muzicale,
muzicale mai ales ale
pianului i viorii.
Instrumentistul virtuoz devine o caracteristic a vieii
de concert a sec. XIX,
XIX avid de spectaculos.
spectaculos
Apariia unui repertoriu ncrcat de fascinaia
posibilitilor tehnice novatoare pentru exprimarea
unui coninut romantic.
La mai un secol de la dispariia lor, trei virtuozi
interprei romantici mai continu s strneasc
interesul: Paganini,
Paganini la vioar, Chopin i Liszt la pian

VIAA
n. Genua (Genova)-1782
Studiul viorii: tatl, muzician amator i cu
maetrii timpului su, Rolla, Ghiretti, Paer
Studiaz cu pasiune chitara, devenind
virtuoz al acestui instrument
Intreprinde turnee n Europa uimind lumea cu
arta sa muzical ca violonist
Este angajat ca violonist, ef de orchestr i
cpitan de gard la curtea surorii lui
Napoleon Bonaparte

VIAA
Paganini dedic ducesei de Toscana sonata
Napoleon,
Napoleon conceput numai pentru coarda a
IV-a a viorii
Turnee n Europa - miestria sa absolut ieit
din comun este atribuit unui pact cu diavolul
triumfale concerte ale virtuozului infernal
infernal
Cstoria cu soprana Antonia Bianchi-i crete
singur fiul, Achille i dup desprirea de soie
Se retrage n Italia i moare la Nisa,
Nisa la 27 mai
1840

CREAIA
Cele 24 de capricii pentru vioar solo
Problemele tehnice sunt subordonate unui
coninut poetic, romantice: Vntoarea,
Amoroso, Rsul diavolului
Dou grupuri de cte 6 sonate pentru
vioar i chitar, cea mai important
rmne sonata Napoleon pentru coarda
a IV-a cu acompaniament de orchestr,
chitar sau pian, interpretat de Paganini
n 1807

CREAIA- CONCERTE
8 Concerte pentru vioar i orchestr
Cele mai cntate: Concertul pentru vioar
i orchestr nr. 1 Re Major i nr. 2 , care se
ncheie cu rondo-ul Campanella
Campanella
Forma respect structura clasic, n 3
micri, dar i permite unele liberti n
interiorul prilor = preponderena viorii n
comparaie cu rolul sczut al orchestrei
Lucrri pentru formaii instrumentale
camerale

ARTA INTERPRETATIV
Paganini a dezvoltat arta violonistic pn la
limitele sale extreme cel mai mare violonist al
tuturor timpurilor
El deschide era virtuozitii violonistice
Inovaii tehnice:
tehnica scordaturii,
poziia arcusului,
utilizarea flageoletelor,
execuia n Staccato sau Pizzicato,
rapiditatea execuiei,
procedeul folosirii unei singure corzi,
puritatea tonului viorii etc

INFLUENA ARTEI LUI PAGANINI

Liszt transpune pentru pian procedeele
magice ale violonistului italian
Schumann realizeaz acelai lucru cu
Capriciile violonistice
Brahms scrie admirabila sa lucrare
concertant Variaiuni pe o tem de
Paganini
Rahmaninov compune RAPSODIA pe o
tem de Paganini
Enescu acord o deosebit atenie Capriciilor
lui Paganini recomandndu-le tuturor
violonitilor