Roman realist de tip obiectiv interbelic

Ion
Liviu
Rebreanu

A.
Rezumat
B.
Eseu
I. Apartenenta la roman
Publicat in anul 1920 reprezinta primul roman a lui Liviu
Rebreanu, apartinand perioadei interbelice care infatiseaza
universul rural in mod realist.
Romanul este specia genului epic in proza cu o actiune ce se
desfasoara pe mai multe planuri cu un conflict complex, avand
un numar mare de personaje.
Romanul este un roman de tip obiectiv iar naratiunea se
realizeaza la persoana a III a cu un narator omniscient dar
detasat lasand viata sa "curga", faptele se inlantuiesc
cronologic si au la baza principiul cauza efect.
Tema romanului este problema pamantului prezenta in satul
ardelean al secolului al XX lea. Roamanul prezinta lupta unui
taran sarac pentru a obtine pamant si consecintele actelor sale.
Simetria dintre incipit final se realizeaza prin descrierea
drumului care intra si iese din satul Pripas. Tipic pentru
romanele obiective in incipit ni se prezinta drumul, el este
drumul unde se petrece toata actiunea.
Modurile de expunere folosite in roman sunt: naratiunea,
dialogul si descrierea.
Romanul este alcatuit din doua volume opuse si
complementare, coordonate ale evolutiei interioare a

protagonistului: Glasul pamantului si Glasul iubirii. Numarul

capitolelor 13 reprezinta in mod simbolic o cifra nefasta.
Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimi si
a intelectualitatii rurale. Trecerea de la un plan la altul se face
prin alternanta, iar succesiunea secventelor se face cu ajutorul
inlantuirii si a prezentarii lor in mod cronologic.
Tehnica contra punctului ce presupune prezentarea aceleiasi
teme in planuri diferite astfel nunta taraneasca a Anei
corespunde cu nunta Laurei ce apartine clasei intelectuale,
conflictul dintre Ion si Vasile Baciu (tarani) corespunde cu
conflictul dintre invatatorul satului si preotul (intelectuali).
Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica la hora satului.
In expozitiune sunt prezentate principalele personaje, timpul si
spatiul.Actiunea expozitiunii o reprezinta hora de duminica. In
centru este grupul jucatorilor format din tineri. Rolul horei in sat
era acela de a facilita intemeierea de noi famili dar totusi se
tinea cont si de partea economica. Asezarea privitorilor reflecta
pozitile sociale. Fruntesii satului, primarul si chiaburii descuta
separat de taranii mijlocasi, lipsa pamantului in satul traditional
representa lipsa demnitatii umane.
Inceputul conflictului il reprezinta hotararea lui Ion de a o lua pe
Ana cea bogata la joc. Venirea lui Vasile Baciu tatal Anei si
conflictul verbal pe care-l are cu Ion reprezinta intriga
romanului. Rusinea pe care i-o face Vasile la hora in fara satului
reprezinta dorinta de razbunare a lui Ion faptul ca o lasa pe Ana
insarcinata il face pe Vasile de rasul satului pentru a-l
determina sa i-o dea pe Ana de nevasta.
Conflictul central din roman il reprezinta lupta pentru pamant in
satul gtraditional. Conflictul exterior se realizeaza intre Ion al
Glanetasului si Vasile Baciu. Acesta dublat de conflictul interior,
intre dragostea pentru pamant so dragostea pentru Florica.
Desfasurarea actiunii prezinta dorinta arzatoare a lui Ion de a
obtine pamant cat mai repede astfel ii face curte Anei, pe care
o seduce si-l obliga pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. Cum
la nunta Ion nu are acte pentru pamant, simtindu-se inselat
incep bataile si drumurile Anei de la Ion la Vasile. Toate acestea
culmineaza cu sinuciderea Anei care nu-i trezeste lui Ion

regrete pentru Ana iar in Petrisor fiul lor nu vede decat garantia
proprietatii asupra pamantului. Nici moartea copilului nu-l
opreste din drumul catre Florica care acum era casatorita cu
George Bulbuc.
Deznodamantul este previzibil, George care-l lovesre nu este
decat un instrument al destinului. George este arestat, Florica
ramane singura iar averea lui Ion revine bisericii.
Perspectiva narativa este obiectiva cu un narator omniscient si
omniprezent caracterizand personajele direct si indirect.
Naratiunea se realizeaza la persoana a III a.
Ion de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv
deoarece are trasaturil: specificul relatiei narator-personaj,
utilizarea naratiunii la persoana a III a cu focalizare zero.

II.
III.

Evolutia personajului
Relatia dintre doua personaje