BULGARIA

GENERALITATI

Denumirea oficial: Republica Bulgaria

Este membr a Uniunii Europene, a NATO i a Consiliului
Europei, membru fondator al OSCE, i a fcut parte de trei ori din
Consiliul de Securitate al Naiunilor Unite.
Suprafaa: 110.994 km (Bulgaria este a 14-a ar ca mrime din
Europa i a 104-a n lume)
Populaia: 7.351.234 (Recensmnt 2011)
Densitatea: 66 loc/km (locul 124)
Capitala: Sofia

POZIIE GEOGRAFIC

Republica Bulgaria este o ar european situat n S-E Europei

(Peninsula Balcanic). Se nvecineaz cu Romnia la nord (n cea
mai mare parte de-a lungul Dunrii), Serbia i Republica
Macedonia la vest i Grecia i Turcia la sud. La est, teritoriul rii
este delimitat de Marea Neagr.

RELIEF

Relieful este variat, predominnd munii si cmpiile.

Cele mai notabile uniti de relief sunt Cmpia Dunrii,
Munii Balcani, Cmpia Traciei i Munii Rodopi.
Munii Balcani (Stara Planina) sunt dispui ntr-un lan de
la est la vest prin centrul rii. Sud-vestul muntos are dou
masive Rila i Pirin (vf. Vihren, 2.914m) care mrginesc
Munii Rodopi ctre est, muni mai mici dar mai ntini.
n Bulgaria se afl cel mai nalt punct din peninsula
Balcanic, Musala, din Munii Rila, la 2.925 m.
Cmpiile ocup circa o treime din suprafa, n vreme ce
dealurile i podiurile ocup 41%.

Munii Balcani din centrul Bulgariei

Vrful Musala din Munii Rila

CLIMA
Bulgaria are o clim dinamic, rezultat
din poziionarea sa la ntlnirea maselor de
aer mediteranean i continental, cu concursul efectului de barier al
munilor.

Muntii Stara Planina constituie o bariera ce mparte Bulgaria n

dou zone climatice: una temperat-continental, moderat, n N i alta
mediteranean n cmpiile de S. Temperatura medie anual este de
10,5C (10C n N i 14C n S).

Precipitaiile se ridic la 630 mm pe an, i fluctueaz de la

500 mm n Dobrogea pn la peste 2.500 mm n mun i. Masele de aer
continental aduc mari cantiti de zpad iarna.

HIDROGRAFIE

ara are o reea dens de circa 540 de ruri, dintre care multe sunt
relativ scurte i cu debite reduse. Rurile aparin bazinului Mrii
Negre (Dunrea - 470 km pe grania cu Romnia i afluenii si,
Iskr, Osam, Lom) si celui al Marii Egee: Struma, Tundja, Maria
(321 km).
n Bulgaria se afl 280 lacuri de munte i numeroase lacuri de
acumulare, iar dintre izvoarele termale se afl cele de la Sapareva
Banya, lng Sofia, unele dintre cele mai fierbini din Europa.

CARACTERISTICILE
BIOPEDOGEOGRAFICE

Biodiversitatea Bulgariei este conservat n trei parcuri na ionale,

11 parcuri naturale i 17 zone propuse s devin rezervaii ale
biosferei.

Aproape 35% din suprafaa uscatului este format din pduri,

unde cresc unii dintre cei mai btrni copaci din lume, ntre care
se numr Pinul lui Baikuev i stejarul din Granit. Flora cuprinde
peste 3.800 de specii din care 170 sunt endemice i 150 sunt n
pericol. Fauna este reprezentat n principal de ursul brun i de
acal, n vreme ce rsul i acvila de cmp au populaii reduse, dar
n cretere.

Pdurile ocupa 1/3 din suprafaa arii, in sud gsindu-se condiii

prielnice de dezvoltare pentru migdali, chiparoi, castani.

FAUNA

Despduririle au avut ca rezultat reducerea faunei, care

include ursi, vulpi, veverie, elani, pisici slbatice.
Speciile de peti din Marea Neagr nu sunt numeroase.

ECONOMIE

La nceputul anilor '90 Bulgaria s-a nscris, aidoma celorlalte tari exsocialiste, pe calea tranziiei spre economia de pia a. Baza de pornire
prezenta nsa unele particularitati, intre care, resursele de subsol variate, dar
cu reserve reduse si de slaba calitate, dependenta puternica de pia a URSS
(care nsa s-a prbuit in 1991), datoria externa ridicata (11,4 mld.$ in 2003),
penuria de energie generate de funcionarea nesigura, cu intermitente a
centralei nucleare de la Kozlodui (de construc ie sovietica, similara celei de
la Cernobl), ce contribuie cu c.40% la producerea de energie electrica a tarii.

La aceasta s-a adugat situarea Bulgariei in zona de conflict prelungit din

Balcani, tara avnd de suportat, ca si in Romania efectele negative ale
embargoului impus Iugoslaviei. In aceste condi ii, PIB a sczut constant,
producia industriala de asemenea, omajul se menine relativ ridicat (13,2%2003), iar moneda naionala s-a devalorizat accelerat in primele luni ale lui
1997, afectnd grav nivelul de trai al majoritatii popula iei.

ECONOMIE

Moneda oficial este leva bulgar -BGN.

n 2011, PIB a fost estimat la 101 miliarde de dolari, cu 13.597 de dolari

pe cap de locuitor (locul 74 n lume).

Sectorul serviciilor constituie 64,6% din PIB, urmat de industrie cu

30,1% i agricultur cu 5,3%. Fora de munc se ridica la 2,5 milioane de
persoane. Bulgaria este beneficiar net de fonduri europene, n 2009
primind 589 millioane de euro.

Bulgaria este cel mai mare productor din lume de uleiuri i esen e
pentru parfumuri, cum ar fi uleiul de levn ic i cel de trandafir.

INDUSTRIE

ntre principalele industrii se numr extracia metalelor i

mineralelor, industria chimic, de maini industriale i
componente de vehicule,rafinarea petrolului i producia de oel.
Mineritul i industriile asociate dein 120.000 de angajai i
produc circa 5% din PIB. Bulgaria este al patrulea productor de
aur din Europa i al aselea productor de crbune. Aproape toate
produsele de export ale Bulgariei sunt produse industriale, cum ar
fi produsele din petrol ($2,24 miliarde), cupru ($1,59 miliarde),
medicamente ($493 milioane) i echipament militar ($358
milioane).

RESURSE NATURALE

ara deine zcminte de minerale relativ importante de lignit i

antracit sau minerale neferoase precum cuprul, plumbul, zincul i
aurul. Exist depozite mari de mangan n nord-est.
Depozite mai mici de fier, argint, cromit i nichel sunt de
asemenea prezente.
Bulgaria este bogat n sare, gips, caolin i marmur.
In cantitati reduse: petrol si gaze naturale
Energia nucleara asigura circa 40% din producia de energie
electrica, in mare msura de centrala Koslodui, situata pe Valea
Dunrii.

AGRICULTURA
1.
2.

Cereale (porumb, gru, sfecla de zahar, floarea-soarelui, tutun)

Cultura trandafirilor, asigurnd din productia mondiala de ulei
de trandafir.

Buctria bulgreasc este similar celor din alte ri

balcanice i prezint o puternic influen turceasc i
greceasc. Printre cele mai importante produse culinare
locale se numr iaurtul, lukanka, bania, salata opska,
liutenia i cozonacul. Sunt prezente i alte feluri de
mncare orientale, cum ar fi musaca, ghiveci i baclava

TURISM
n ultimii ani, Bulgaria a devenit
o destinaie turistic atractiv, avnd
unele dintre cele mai ieftine staiuni
din Europa i unele din ultimele plaje neacaparate de industria
turistic. ntre principalele destinaii turistice se numr capitala
Sofia, oraul medieval Veliko Trnovo, staiunile de pe litoral
Nisipurile de Aur i Sunny Beach, precum i staiunile montane
Bansko, Pamporovo i Borove.
Veniturile din turism se afla in cretere (1,344 mld.$ in 2003, fata
de mai puin de 100 mil.$ in primii ani ai ultimului deceniu al
secolului XX).

OBIECTIVE TURISTICE

Oraele staiuni balneo-maritime:

Balcik
Varna
Burgas
Albena
Nisipurile de Aur

CARACTERISTICI DEMOGRAFICE

Evoluia populaiei: 2011 - 7 364 570

2004 - 7 518 000
1970 - 8 490 000
1946 - 7 026 000
1900 - 3 745 000
Populaia este format din: bulgari 79,8%; turci 9,6%; romi 5,4% ;
macedonieni 2,5%; romni, aromni.
Natalitate: 9,5 , Mortalitate 14,2
Spor natural: -4,6% ;
Sperana de via la natere: 68,0 ani (barbati) si 75,0 ani (femei);
Populatia urbana 69,6 %.
Culte: ortodoxism 76%, islamism 10%, catolicism 1,5%.

BILANTUL NATURAL

Este negativ, valori mai mari ale densitii populaiei

fiind in Depresiunea Sofia, pe Valea Marita, in zona
premontan dunarean i in regiunea Varna.

PRINCIPALELE ORAE

HARTA ADMINISTRATIV

CURIOZITI

Bulgaria este la ora actuala cel mai mare productor de ulei de trandafiri
din lume, acesta fiind un ingredient de nelipsit in produsele cosmetice de
calitate superioara. Un gram de ulei de trandafiri este mai valoros dect un
gram de aur, ceea nu este deloc de mirare, avnd in vedere cantitatea
uriaa de petale de trandafiri de care este nevoie pentru producerea lui.

Plajele din Bulgaria sunt renumite pentru nisipul lor fin si unic, pentru
limea impresionanta (pana la cativa zeci de metri) si nu in ultimul rnd
pentru lungimea care, de cele mai multe ori, atinge cativa kilometri.

Vinurile bulgare au castigat, intr-o perioada relativ scurta, clientela

europeana, aparand la targurile internationale, alaturi de cele mai bune si
mai renumite marci.

SFRIT

BIBLIOGRAFIE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria
http://www.ipedia.ro/bulgaria-372/
http://www.referat.ro/referate/download/Bulgaria_3407f.html?er
rDown=0
http://www.fanclubcalatorii.ro/curiozitati-bulgaria/