Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Dac` e s`
tr`dez
ALCRIS
Capitolul 1
Caroline Penwarden se \ntoarse pe partea cealalt`, \[i a[ez`
capul pe pern` [i \ncerc` s` adoarm` la loc. Apoi \[i aminti ce
zi era azi. Se trezi imediat, ridicndu-se din patul cu patru
stlpi, [i privi obloanele trase.
Toat` noaptea vntul zgl]ise ferestrele, urlase pe horn [i
fo[nise prin ulmii din spatele grajdurilor. Acum era lini[te:
doar apa de ploaie curgea prin burlane [i un sturz cnta \n
stejarul din gr`din`.
Caroline \[i puse un halat [i \nc`l]` ni[te papuci, apoi
deschise obloanele. Soarele ie[ea dintre nori. Nu putea spune
ce o f`cea s` tremure, aerul rece sau emo]ia.
F`cu o bezea sturzului [i-i spuse vesel`:
E[ti ecoul cntecului din inima mea, domnule Sturz, c`ci
azi sunt vesel`. {tii de ce? E data de dou`zeci mai a anului
Domnului 1774, a optsprezecea aniversare a mea. Ast`zi,
Timothy \i va cere tat`lui meu s` fiu logodnica lui, a[a cum a
promis acum dou` luni, cnd a plecat la Londra. Tata va fi de
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
10
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
11
12
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
13
14
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
15
16
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
17
18
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
19
Capitolul 2
Era ora trei. Trei ore de cnd c`pitanul Penwarden \l
primise pe nepotul s`u la Trendarrow. Uimirii \i luase loc
bucuria. |i ar`t` lui Miles casa. |i ar`t` portretul lui Mary
Penwarden [i afl` c` murise. Apoi \l b`tu pe Miels pe um`r [i
ceru ca la cin` s` fie servit vinul cel bun.
Se \ntinse masa. Aveau somon, carne [i fructe. Sticla
vene]ian` se reflecta pe mobila de mahon [i o vaz` mare cu
trandafiri se afla \n mijlocul mesei. Miles st`tea pe locul de
onoare, iar lng` el b`iatul Piers, finul lui, care venise cu el din
America. Caroline era \n fa]a lui, \ncercnd s`-[i ascund`
dezam`girea c` uitaser` de ziua ei de na[tere. |n plus, nu
primise ve[ti de la Timothy, care nu venise.
Miles \[i povestise via]a de o duzin` de ori [i totu[i
Nicholas \l descosea.
Spui c` mama ta a murit acum doi ani?
A[a e. De grip`.
Nicholas oft`.
DAC~ E S~ TR~DEZ
21
22
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
23
24
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
25
26
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
27
28
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
29
30
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
31
32
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
33
|]i voi spune, mam`. Vreau s`-]i spun. Dar \nti, te rog,
spune-mi opinia ta despre domnul Courtenay.
Amelia \[i \mpreun` minile osoase, \ncruntndu-se.
|l consider un tn`r ambi]ios, foarte \nc`p`]nat. Nu te
l`sa p`c`lit` de elegan]a lui, de vorba expresiv` sau de
complimentele lui. Sunt doar o coaj`, sub care se ascund
hot`rrea [i cruzimea, la fel ca tat`l t`u.
Tata nu e crud, protest` Caroline.
Cnd vrea s`-[i \ndeplineasc` vreun scop, este. Marina
francez` mi-ar da dreptate. Dar ne \ndep`rt`m de la subiect.
De ce ai le[inat?
Caroline se sprijini pe un cot [i privi fa]a mamei ei.
Domnul Courtenay a recunoscut de ce a venit aici.
|ntr-adev`r. {i care e motivul lui?
S` mo[teneasc` Trendarrow.
Amelia se ridic` [i se duse la fereastr`, b`tnd cu degetele
\n pervaz.
De asta m` temeam [i eu, de cnd a venit. Inten]ionat
l-a f`cut pe tat`l t`u s` devin` sentimental, referindu-se la
mama lui, spunnd ce devotat` \i era lui Nicholas [i mo[iei
Trendarrow. Devotat`! O singur` scrisoare \n dou`zeci [i cinci
de ani, nici o vizit`. A rupt toate leg`turile cu familia ei [i cu
Trendarrow cnd a fugit cu so]ul ei, \mpotriva dorin]ei tat`lui ei.
{ocat`, Caroline [opti:
Mam`! Tu... ai urt-o!
Nu, n-am urt-o. Mai degrab` am invidiat-o [i am
dezaprobat-o. Pentru mine, nici nu se punea problema s` nu
ascult de dorin]ele tat`lui meu. Nu puteam s`-l refuz, chiar
dac` inima mea... Ei, asta nu mai conteaz` acum. Spune-mi ce
a spus de ai ajuns la concluzia asta despre el.
34
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
35
36
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
37
38
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
39
40
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
41
Capitolul 3
Da, \n]eleg, spuse Timothy, de[i nu p`rea convins. Dar
nu ar fi mai simplu s`-i la[i domnului Courtenay Trendarrow,
dac` el [i tat`l t`u vor asta?
Caroline, cu un picior pe sc`unel, \[i trecu poalele rochiei
de c`l`rie peste un bra].
Dac` ei vor asta? Tata deja a trimis dup` notar.
Ajutnd-o s` \ncalece, Timothy suger`, plin de speran]`:
Am putea tr`i destul de bine la Sampford Folliott. Tat`l
meu folose[te rar casa de la ora[, acum c` a \mb`trnit, iar
fratele meu are casa lui pe Berkeley Street. Deci cnd mergem
la Londra...
Ct de des va fi asta?
Majoritatea timpului, r`spunse el. Nu te po]i plictisi de
Londra. Pe cnd la ]ar`, mai ales cnd plou`...
Dac` n-ar ploua, n-am avea atta frumuse]e aici. Valea
rului, copacii. Ar`ta c`rarea cu paltini care ducea de la cas` la
cheiul rului. Apoi \l \ntreb`: f`r` \ndoial`, glume[ti despre
Trendarrow, nu-i a[a?
DAC~ E S~ TR~DEZ
43
44
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
45
46
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
47
48
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
49
50
ELIZABETH RENIER
A[a cum fac cei care \i iau cu arcanul pe oameni s`-i fac`
marinari, spuse Miles calm.
Fa]a lui Nicholas deveni att de ro[ie, \nct Caroline se
temu de consecin]e. |i puse o mn` pe bra].
Mai bine s` nu continu`m discu]ia asta, sau poate mai
trziu, tat`.
|[i trase bra]ul.
Discu]ie! N-am mai auzit a[a o neobr`zare. {i tocmai de
la fiul surorii mele! F`cu un pas spre Miles. Vrei s`-mi spui c`
era de acord cu un astfel de obicei revolt`tor?
Miles nu ced`.
Am avut servitori negri \n cas` ani de zile, inclusiv
propria mea doic`, la care am ]inut mult. Cnd a murit, de[i
mama avea grij` de mine, mi s-a frnt inima.
Nicholas \l privea, d`du din cap [i murmur`:
Propria mea sor`. Att de blnd`.
A[a a r`mas mereu, iubit` de to]i sclavii. Dac` tat`l meu
sau eu \i exploatam mai mult dect puteau...
Se \ntrerupse, c`ci Caroline ]ip` alarmat`. Copilul,
alergnd \nc` dup` fluture, se apropia de marginea cheiului.
Trecu pe lng` mna \ntins` a ei [i c`zu \n ap`.
Caroline se apropie.
Timothy! Timothy, repede!
El \[i scoase haina [i p`l`ria, \i ceru unui muncitor s`-i
scoat` cizmele [i plonj` \n ap`. Caroline st`tea cu minile
\mpreunate, rugndu-se \n t`cere. Miles \[i scoase [i el haina.
F`r` s`-l priveasc`, ea spuse:
N-are rost s` \ncerci s`-i aju]i. Curentul e \n[el`tor.
Timothy o va salva, vei vedea.
|[i puse haina la loc [i spuse resemnat:
DAC~ E S~ TR~DEZ
51
52
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
53
54
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
55
56
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
57
58
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
59
60
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
61
62
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
63
Capitolul 4
Miles st`tea \n biblioteca locuin]ei pe care o \nchiriase la
Londra, b`tnd cu pana de scris \n degete, \ncruntndu-se la
foaia de hrtie goal` de pe birou. Era cald, se anun]au tunete.
Zgomotul [i mirosul ora[ului aglomerat intrau pe fereastra
deschis`. |i era dor de Virginia, de o plimbare c`lare pe
planta]ia sa \n r`coarea dimine]ii sau pe strada Ducele de
Gloucester din Williamsburg spre taverna Raleigh pentru un
pahar de punci [i discu]ii pl`cute, dup` o sesiune a Casei
Reprezentan]ilor la Capitoliu.
Dup` o astfel de \ntlnire, se decisese s` plece \n c`l`torie:
s` viziteze casa mamei lui, s`-[i contacteze agentul de vnz`ri
din Londra; \nainte de toate, s` fac` tot ce putea pentru a evita
ruptura de Anglia, care pentru mul]i coloni[ti era doar o
chestiune de timp.
Totu[i, cum putuse spera s` reu[easc` acolo unde b`rba]i
ca Benjamin Franklin d`duser` gre[? Era printre cei mai tineri
membri ai Adun`rii, de orientare moderat`, spernd totu[i c`
vocile lor puteau fi auzite, de[i revolta se preg`tea.
DAC~ E S~ TR~DEZ
65
66
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
67
68
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
69
70
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
71
***
72
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
73
74
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
75
76
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
77
78
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
79
80
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
81
Capitolul 5
C`l`rind prin parc cu Timothy, Caroline era fascinat` de
priveli[tea Londrei. Obi[nuit` cu nuan]ele de culoare mai
sobre ale ]`ranilor, cu traficul redus de pe uli]ele de lng`
Trendarrow, g`sea captivante mi[carea continu` [i explozia
de culori. Treceau multe tr`suri, mul]i oameni \mbr`ca]i \n
culori vii pe aleile parcului.
Soarele de diminea]` \i \nc`lzea spatele. |ndoielile de seara
trecut` disp`ruser`. Era o nou` zi, plin` de speran]`, iar la
noapte era un bal la care aveau s` fie prezen]i att Timothy,
ct [i Miles.
Sporov`ia vesel` ca un copil, comentnd tot ce vedea, \n
largul ei, ca \ntotdeauna, \n compania lui Timothy. Ochii lui
erau \ntuneca]i, col]urile gurii l`sate \n jos. Umerii lui erau
c`zu]i.
Ce ai? \ntreb` Caroline. De ce e[ti att de serios, cnd ai
spus c` \n Londra via]a e captivant`?
Timothy se for]` s` zmbeasc`.
DAC~ E S~ TR~DEZ
83
84
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
85
86
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
87
88
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
89
90
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
91
92
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
93
94
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
95
96
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
97
98
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
99
100
ELIZABETH RENIER
***
Se terminase. Tenta]ia [i visul. Visul pe care \l v`zuse o
clip` \n ochii ei; tenta]ia de a c`uta un col] mai retras, de a o
lua \n bra]e [i de a-i lini[ti \ndoielile cu s`ruturi pasionale.
Caroline s-ar fi speriat de revela]ia brusc` a pasiunii pe care
n-o cuno[tea \nc`, era sigur. Dup` ce ar fi calmat-o, i-ar fi spus
[oapte dulci \n p`rul brunet, ea tot ar mai fi tremurat [i
poate...
Miles alung` aceste gnduri din minte. Caroline nu era a
lui; nu-i va \mp`rt`[i viitorul nesigur. Toat` via]a [i-o va aminti
a[a cum era \n seara asta: radioas` \n alb [i argintiu, cu ochii
cenu[ii inocen]i, sigur` c` \n lumea ei totul era bine. Era
prin]esa lui adormit`, dar nu avea dreptul s-o trezeasc`, cu un
s`rut. Chiar ocazia de a o ajuta \i fusese negat` cnd Timothy
rupsese \mputernicirea de plat` \n dou`.
Tr`sura opri \n fa]a casei lui. Miles spuse politicos:
A]i fost amabili s` m` include]i \n grupul vostru. Seara a
fost pl`cut`. S`rut` mna Ameliei. Servitorul dumneavoastr`,
doamn`. {i al t`u, veri[oar` Caroline.
Ea nu-l privea. Privea pe fereastr` \ncruntat`, tulburat`.
Ce se \ntmpl`? \ntreb` ea. Tat`, de ce se apropie Henry de
cas`, \n loc s` coboare treptele tr`surii? Se pare c` a g`sit... O, nu!
Miles se \ntoarse s` vad` ce cauzase strig`tul ei de spaim`.
Deschise u[a [i s`ri jos. |nso]itorul \ngenunchease pe pavaj,
]innd \n mn` o peruc` alb` p`tat` de snge. La picioarele lui
Miles era cadavrul servitorului s`u, Benjamin.
|nso]itorul spuse, impresionat:
DAC~ E S~ TR~DEZ
101
Capitolul 6
Caroline st`tea la fereastra din fa]a intr`rii casei lordului
Brencombe, privind nelini[tit` strada. Dup` agita]ia din
ultima or`, casa era neobi[nuit de lini[tit`. Nicholas, ca [i cum
ar fi fost pe punte, d`duse ordine. Angajase un servitor pentru
Miles, aranjase \nmormntarea lui Benjamin. Miles, str`in \n
Londra, \l l`sase s` comande, de[i nu vroia s`-[i implice unchiul
\ntr-o treab` ce p`rea periculoas`. Timothy se oferise s` ajute,
dar fusese refuzat de Nicholas. Acum era \n bibliotec`, scriind
o scrisoare pentru mama sa [i una pentru Eustace Hardacre,
pe care vroia s-o trimit` \mpreun` cu datoria.
Carolinei i se p`rea c` totul nu fusese adev`rat. Afirma]ia
lui Nicholas c` locuin]a lui Miles era periculoas` pentru ea;
repro[urile Ameliei pe drumul spre cas`.... Dar nu-[i amintea
dect ap`sarea tmplei lui Miles pe pieptul ei, inima care \i
b`tuse cu putere [i emo]ia care o l`sase tremurnd.
St`tea \ntins` \n sfr[it \n patul mare, cu perdele, luna
p`trundea prin obloane [i se confrunta cu existen]a celeilalte
Caroline, pe care o respinsese, dar pe care o purtase ca pe un
copil nen`scut \nc` \n ea, \n ultimele s`pt`mni.
DAC~ E S~ TR~DEZ
103
104
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
105
106
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
107
108
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
109
110
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
111
112
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
113
Are un fiu?
A avut demult, cu fiica hangiului de pe chei. B`iatul a
murit de mic.
Miles t`cu. Apoi spuse blnd:
Ct trebuie s` te iubeasc` tat`l t`u, Caroline. E evident
c`-[i dorea un fiu. Totu[i, \n schimb te-a acceptat pe tine.
M` tachina c` eram att de mic` \nct m-ar fi putut ]ine
\ntr-o mn`. Mereu mi-a adus cadouri frumoase din c`l`toriile
lui. Optsprezece ani m-a iubit ca pe propria lui fiic`.
{i tu \l iube[ti?
Bine\n]eles.
Mai mult dect pe Timothy?
Perplex`, se \ncrunt` [i r`spunse rar:
Nu se pot compara. Sentimentele mele pentru Timothy sunt...
Dragostea unei surori pentru fratele ei?
Ro[i [i se \ntoarse cu spatele. Cu vocea tulburat`, spuse:
{i tu? |nti mama, apoi tat`l meu. Chiar [i Timothy \nsu[i.
{i acum, tu. Vre]i s` m` face]i s` m` \ndoiesc.
|ndoiala nu prinde dac` nu are teren favorabil. Se
apropie de ea. Copila Caroline, c`utnd siguran]a lucrurilor
familiare, s-a convins pe ea \ns`[i c` n-avea \ndoieli. Femeia pe
care am descoperit-o noaptea trecut`...
Inima ei b`tea prea tare. Acum c` sosise momentul pe
care-l a[teptase, era nepreg`tit` s`-i fac` fa]`. |[i lu` obrajii \n
mini.
Nu, Miles, te rog. Sunt... sunt confuz`. Noaptea trecut`
am sim]it, am crezut c` aveai nevoie de mine.
Am nevoie de tine acum. Mereu voi avea nevoie de tine.
O lu` de umeri, blnd, mngietor. Frica \i trecu. |ntr-o clip`,
va fi la fel de calm` [i de puternic` precum fusese noaptea
trecut`.
114
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
115
116
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
117
118
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
119
120
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
121
122
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
123
Nu mie mi-a trecut \nti prin cap ideea asta, \]i aminte[ti.
Mama ta a propus s` mai a[tept`m, pn` vom pleca la
Londra. A subliniat c` e[ti mic` \nc` [i c` nu ai experien]` cu
b`rba]ii. A[a, nu m-am gndit la asta. P`reai la fel de tn`r` ca
mine. De fapt, te-am considerat mereu \n]eleapt`, mai
[tiutoare dect mine. De aceea p`rin]ii [i fratele meu cred c`
ne-am potrivi.
Dar tu, Timothy? \ntreb` ea, privindu-l \n ochi. E[ti sigur
c` sunt potrivit` pentru tine? Chiar vrei s` te \nsori cu mine,
sau te supui familiei?
O privi cu ochi mari.
Caroline! Cum po]i spune asta? Am sperat mereu c`
\ntr-o zi vei fi so]ia mea, c` prietenia din copil`rie va continua
\ntr-o c`snicie.
Prietenie? Asta cau]i \ntr-o c`snicie?
E mai sigur. Am v`zut ce se poate \ntmpla atunci cnd
un b`rbat o ia razna din prea mult` pasiune.
Ce se poate \ntmpla, Timothy? Cum eu nu prea am
experien]`, spune-mi tu.
Timothy se \ncrunt`, concentrat.
Sunt cuprin[i de gelozie, chinui]i de suspiciune. Chiar
ieri un tn`r gentleman pe care-l cuno[team a murit \ntr-un
duel ca s` salveze onoarea so]iei sale.
|i studie fa]a, analiznd fiecare tr`s`tur`, ca atunci cnd
erau copii [i se \ntlniser` pentru prima oar`. Apoi \ntreb`:
{i tu nu ai fi provocat de asta? Nu mi-ai ap`ra onoarea?
Timothy era [ocat.
Caroline, nu va fi nevoie. Nici tu nu-]i vei lua amant, nici
eu amant`. Dac` vreun b`rbat, dup` ce ne vom c`s`tori, va
sugera c` ai pe altcineva, nu l-a[ crede.
124
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
125
Capitolul 7
|n ciuda protestelor lui, Piers fu b`gat \n pat, Caroline \l
piept`n`, Polly \l sp`l` pe picioare. Carolinei \i venea s` rd`
cnd \l vedea \ncurcndu-se \n mnecile halatului lui Timothy.
Acum, spune-mi. Cum ai ajuns la Londra [i de ce? Erai
\ntr-un hal...
Am mers pe jos [i m-am ascuns \n c`ru]e. Nu aveam bani
de diligen]`. |n plus, \n Virginia nu sunt diligen]e, [i nu [tiam
cum se procedeaz`. Pu]inii bani pe care i-am avut, i-am dat pe
mncare.
S`rmanul copil! exclam` Caroline.
Nu sunt copil. Aceste... greut`]i nu sunt nimic fa]` de ce
voi suporta \n mili]ie.
Dar, Piers, nu vei fi soldat.
Ba da. Dac` Paul Hardacre \l poate sfida pe tat`l lui, [i eu
pot. |[i l`s` capul pe-o parte. E ciudat. Tat`l lui Paul vroia
s`-l fac` militar [i el nu vrea, iar eu, care n-am alt` dorin]`...
Continu`-]i povestea. Ai venit la Londra s`-l cau]i pe
Miles?
DAC~ E S~ TR~DEZ
127
128
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
129
130
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
131
132
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
133
134
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
135
136
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
137
138
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
139
140
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
141
Capitolul 8
Era ultima zi \n acest ora[ care \i adusese atta bucurie,
atta durere. I-ar fi pl`cut s` se \nchid` \n camera ei, singur`
cu amintirile [i visele ei spulberate. Avusese o re]inere s` se
aventureze \ntr-o via]` nou`, o experien]` nou`. {i cnd \n
cele din urm` g`sise curajul, cnd \[i d`duse seama ce
\nsemna dragostea, fusese refuzat`. Cnd fusese gata s`
\nfrunte lumea, Miles \ncercase s-o protejeze. Deschisese o
u[` pentru ea, ar`tndu-i o fericire la care nici nu visase; apoi
i-o trntise \n nas. Aproape c`-i venea s`-l urasc` a[a cum \l
urse de ziua ei. I se strnse inima la gndul c` s-ar putea s`-l
\ntlneasc` azi cnd va veni s`-l ia pe Piers [i s`-[i ia adio de la
unchiul [i m`tu[a lui.
Ultima zi, o \ntmpin` Timothy cnd cobor\ cu re]inere
s` ia micul dejun. Am f`cut planuri. Cum ai fost de acord s` vii
cu mine acas`, azi voi avea grij` s` te distrez.
Dar, Timothy...
Nici un dar, te rog. Vreau s` \ntorc spatele meselor de
joc [i tovar`[ilor mei de dragul t`u. Diminea]` te voi duce la
DAC~ E S~ TR~DEZ
143
144
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
145
146
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
147
148
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
149
150
ELIZABETH RENIER
Capitolul 9
Cnd \ntunericul disp`ru, era \n patul ei. Privirea i se
plimb` pe pere]ii cu tapiserii [i observ` mobila familiar`.
Poate c` la urma urmei, nimic nu se schimbase. Poate c` totul
fusese doar un co[mar.
O v`zu pe mama ei, cosnd la fereastr` cu spatele ]eap`n
ca \ntotdeauna.
Caroline se ridic` \n capul oaselor [i ame]i. Se ag`]` de
Amelia, care venise lng` ea [i o \ntreb` ner`bd`toare:
Mam`, ce s-a \ntmplat? Mi-e greu s`-mi amintesc.
Ai fost bolnav`, copil`. Ai avut febr`, apoi frigul [i
oboseala c`l`toriei...
Deci, n-a fost un co[mar? Timothy?
Timothy a fost \nmormntat acum dou` zile, iar lordul
Brencombe a doua zi.
Caroline ]ip` [i-[i puse capul pe um`rul Ameliei.
E vina mea. L-am strigat s`-l ajute pe Piers. Dar nu vroiam
ca el s`... s`...
152
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
153
154
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
155
156
ELIZABETH RENIER
DAC~ E S~ TR~DEZ
157
158
ELIZABETH RENIER
Nu e minunat, mam`?
Ba da. Ce crezi c` va face Miles acum? B`nuiesc c` toate
cursele spre America s-au \ntrerupt pn` la prim`var`.
Miles a avut febr` [i acum e pe vindecate. E o c`l`torie
grea pe aceast` vreme, dar...
Vrei s` vin` aici? \ntreb` Amelia resemnat`. Caroline era
ro[ie \n obraji [i ochii \i str`luceau. Bine. Va fi bine primit, de[i
s-ar putea s` regre]i mai trziu.
|ncurcat, Nicholas \ntreb`:
De ce s` cred?
Odat`, am crezut c` vrea Trendarrow. Dar vrea mai mult
dect o cas`. Da, adu-l aici, Nicholas. Orice ar spune, dac` ]ii
la fericirea fiicei tale, adu-l la Trendarrow.
***
Cerul dimine]ii era albastru; soarele str`lucea. Pe chei,
Caroline privi spre capel`. |nchise ochii, apoi privi din nou.
Domni]`, ce ave]i? o \ntreb` Polly, \ngrijorat`.
Nu vezi? strig` Caroline. Iat`-l pe domnul Courtenay,
lng` capel`.
Vai, a[a e. Ave]i r`bdare, domni[oar` Caroline. F`r`
\ndoial`, v` va a[tepta.
Miles scoase p`l`ria [i o salut`. Caroline o lu` la fug` spre
capel`.
Miles era \n picioare, ca prima dat`. |i f`cu o plec`ciune.
Dar nu zmbea. Fa]a lui \[i pierduse bronzul, p`rul lui nu mai
lucea. Obrajii \i erau sup]i.
DAC~ E S~ TR~DEZ
159
Sfr[it