8. PREVEDERI DE ALCATUIRE PENTRU ELEMENTELE DE BETON ARMAT 8.1. ARMATURI. CLASIFICARE 8.1.1, Clasificarea armiturilor dupa rolul pe care il indeplinese Din punctul de vedere al rolului pe care il indeplinesc, armaturile clemen- telor structurale din beton armat sint clasificate in STAS 10 107/0-90 (para graful 1.2.1) in urmitoarele categori a. Armaturi de rezistenfa, care sint dimensionate pe bazi de calcul, pen- {ru preluarea unor eforturi, cu respectarea unor condifti de maximum si‘mini. mum referitoare Ja procentele de armare, diametrele barclor si distangele intre bare. Rezulté ci si in situatiile in care armiturile sint cantitativ dictate de condifille de limitare inferioard a armirii (procent minim de armare, dia. metre minime ale barelor, distanfe maxime intre bare), deci se inseriu ia asa 2 minim& constructiva, ele se men{in Loluyl in categoria armae tents. b. Armaturi de confinare (etrieti, frete), care prin efectul lor de limitare 8 deformatiilor transversale ale zonslor comprimate de beton indeplinese rolul de a spori capacitatea de deformarc post-elasticd si rezistenta acestora, Din mecanismul confinirii, descris in, subcapitolul 24, rezultd ci gradul Be 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armiturilor, conform STAS 10.107/0—90, paragraf 6.1.3. In cazul elementelor din Be 10'sau Be 15, valo- Tabetut 8.1 | Flmente tuate te spa inching lefle spre aterior ale elmenteloe structurale din cladiei civile, inclusir cele din gruparile sanitare 9 Fi Ducttarile apartamentelor de locuit gi din hale industriale fachiae, ca sumiditati relative interioare < 73%) | Elemente in contact eu exterioral, dacd sin: protejate prin teacuire sau Printroun ale strat de protect echivalent, Elemente situate in aer liber, neprotejate, cu exceptia celor expuse la inghet si deaghet in stare umedits Elemente aflat in spafilinchise cu umiditate relativ8 interioard peste 75%, | ale"industriate cu! umiditate superioark.acestet limite, acoperiqariie rezervoareor si bazinelor, gruputilesanitare gi bucltlrile dia contrac ‘ile de-utllatre publica Subsolurle neincdlate ale lidivlor etc | este nt nar Ho, apm a gh et te ome | Bemmecesicraieains | Reg EASO a cates doa son ate het avin | “Beet eto tu ates um fasteelor de ph Fejele in contact cu pimintul ale elementelor pretabricate gi ale eslor ‘monolite turnate in cofra) (grim, stilp, perefi etc) sim pe Uoton de egaliare Ww Fefele in contact cu pints ale elementeor din beton armat monoit | trnate direct pat (nd sda de spe es) L | ‘ile minime date in tabel se sporesc cu 5 mm. Totodaté, in teate caz a Ten ncopesiais eu beton a rmaturilor longitudinale va fi de cel pufin 1,2 (2 giametral arma). Tabet! 82 — a | Grosimea minima a stratului de acoperire co | | beton, in mm, pentrn elemente din betoane de. t Armitari | Tipsl de clement ir 7 peta | monsite| pre mone) ge, [rowel | fate | fame [eae | Sie ] Pisel plane gi curve Nervuri dese cu | atime < 120 mm | ale planseetor . Perett Tongitu- inale woorelor gt ale Covelor casted for de apa Erie Bare transversale ale carcaselor | | roast eee rvatii si precizdri la tabelul 8.2 | neil rc poop Men turilor de rezistenta la peretii turnati in cofraj glisant ean acenencllemactorals (erin, tpi etc.) ain gutcgorie 1 5 Z eau la baza o portiune pe care devin subterane, intrind in categoria I, SS poate menfine ge acest pr(he acca grosimea tatu de acoper ‘a gi in partea supraterand, realizind diferenta de grosime a stratul Ge neeperite necenard fn partea subterand prin tencuire,cu mortar de ciment ch > M100. . Ge ate» Wet peated las, resins aces co etn depinde de natura finisajelor si a termoizolatiilor. Preciziri in acest sens se dau in prescriptiile pentru proiectarea clidirilor din panouri mari si in proiec- tele'tip de astfel de clidini. : _— "Pentru elementele din categoria IV, grosimile sporite cerute pentru tra: tul de acoperirecu beton au in vedere gi neplaneitafile inevitable ale suprafejei de contact dintre elementul de beton armat si pimint. Valorile date in tat Se refera ila cazul cind elementele respective sint in contact cu apa subte- rani, daci aceasta nu prezint& agresivitate chimic& 405«, La clementele din categoria III care se afli in contact direct cu lichide, ack Ja fata de contact cu lichidul sint protejate prin tencuire sau prin pla: ‘care cu faianti, se poate reduce grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, adoptind-se valorile date in tabel pentru elementele din eatagoria TI. J, La clementele din categoria II, grosimile minime ale acoperirii cu beton ‘date in tabel se sporese cu 5mm daci sint realizate din beton eu agregate uyoare, &. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor longitudinale va fi de regula multipla de 5 mm, obtinuta prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2mm in minus a valorii determinate pe baza prevederilor de mai sus, 4, La plici si la perefi, grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date in tabelul 8.2 si conditia = 1,2 d, precum si prevederea de 1a pet g Se raporteazi la armiturile de pe primul rind. 8.2.2, In zona de influenta a salinitafii maritime de pe litoralul Marii Negre Misurile speciale pentru proiectarea si execufia structurilor din betow armat in 20na litoralului Marii Negre sint previzute in normativul (109), anexa VIL3, in funetie de regimul de expuncre a elementelor structurale ly agresivitatea_apei sau a atmosferei si de gradul de agresivitate al acestora Regimurile de expuncrelaagresivitateaapeidemare pentru elementele situate in contact direct cu apa sint clasificate in: = normal (N): eton aflat permanent sub nivelul ape moderat (M): betonul de deasupra zonei de variatie a nivelilui aj (peo inaltime a elementului de circa 2m, respectiv intre cotele ++ 3.00" $i + 5,00 m deasupra nivelului marii); Pentru regimurile de expunere la salinitatea atmosfericd, se di o clasificare fm accleayi tre! eategori, ale ciror definiri nu sint ined perfect coordonate eu cele din STAS 10.107/0—90, dar care pot fi in mod satisficator asiinilate cu ategoriile I, 11 si HII din tabelul 8.1 din prezentul indrumitor. De aceoa, in cele ce urmeaza prevederile referitoare la grosimile minime ale acoperitil gu Beton a armaturilor sint date pornind de la cele din normatival {109}, ‘dar urmirindu-se o corelare a lor cu STAS 10.107/0-90, respectiv cu tabelul 8.2, Tabetul 8,3, “4. Elemente expuse Ia agresivitatea apei de mare oo Grosimea minima a Stratului de acoperive eu beton ‘2 armfeatlor (min) - fit floes de Tehibitor! | ox fotsven Go Tabet T sab ” cf. tabetelui 82 Pio preabrzag 0 of, tabula 82 fens J] ee se coment 7 | %” 406 = ’, Elemente expuse la agresivitates stmosferich ‘Sporuri ia grosimea minim & sratulal de acope ‘ire cu beton a armiturlor fat de valorle in Categoria, | Gradut de | tabelul 8.2, in mm, pentru elemente de. brton, ane monolite su prefabricate urinate normal Tr | 7 — oo Jue [ ow |e 10 0 8.2.3. In medii cu agresivitate chimica In tabelul 8.4 se prezinti principalele gaze cu actiune agresiva asupra betonului si in continuare principalii agen{i corozivi intilniti sub: forma de pulberi ene pet | ee EEE, Bioxid de sult | | det Boon | ben 8s | satan | a8 | 8 ee ee Pulberi agresive (siruri_pulverulente solubile si higroscopice) ; Na,SO,, K,S0,, CaSO, 780. CaSO, Nach, KCI, NasCO, (NHy),SO¢: NH Cl! (NH)HPO, NHWNO," NaNO,, KNO,, (NH),CO,: COWNH), NPK, ‘CaCl, ZnCl, Zn(NO,), ete. : 407In tabelul 8.5 sint date definirile claselor de agresivitate a mediilor in functie de prezenja gazelor din grupelé A, B, C sia pulberilor agresive, pentru temperaturi pind la 50°, La temperaturi intre 50° s1 80°, clasa de agresivitate a mediului se majoreazi cu o treapta. De asemenea,se majoreazi cuo treap- t4 clasa de agresivitate daci pe suprafafa elemeniului structural este posi- bila formarea -condensului Tabeud 8.5 Clase de agresivitate ‘Unidieatea relative Carsctersticile gazelor ‘a mediulut ‘8 aeralai (2) gresive, 1. Foarte slabs 61.75 6x8 gaze agresive * gaze agresive geupa A 11. Slab intemperii si umidieate pre. | {ard gaze agresive + daminaneh peste 75 61.75 [ze agresive grupa A <0 AIT. Medie AV. Puternicl * Se aplicd tabetul 8.2 (condifii normale de media). In tabelul 8.6 sint date valorile corespunzitoare pentru grosimea minim’ de acoperire cu beton a armiturii. Pentru fiecare categorie de clemente struc- turale se aplicé cea mai mare dintre valorile date in tabelele 8.2 51 8.6 Tatetul 86 ee ee |Grosimea minima a stratului de acoperize en beton @ armiturlor (eam) penta Clase de agresivitate ‘grin ~ eee | : seurbe | PF armiturt ae renistents 7 stip armaturi | ulti construgtive | diaragmelor tere mb 6 | 200 | 30 oom | wo 6 [aa we a cr 31 | woos 20 33 I 40 dar 3 25 | » Ca si in tabelul 8.2., valorile din paranteze sint date pentru cazul peretilor i in cofraj glisant. : 8.3, ANCORAREA ARMATURILOR ‘8.3.1. Armaturi longitudinale din bare laminate la cald (OB 37, & PC 52, PC 60) + ~:5-Lungimea de ancorare necesar la capitul unei bare de armitur’, dincolo ‘de sectiunca in care este solicitati maximal, se calculeazé cu expresia £ + hand (3.1) ‘ti care d este diametrul armiturii: \ Dem te ee s~- Valorile cocficientilor rac $i oo sint date in tabelul 8.7, + he 62) Tabelul 8.7 he \ +<" In cazurile cind se cumuleaz condifii defavorabile de aderenti cu condiii “@elavorabile de solicitare, valorile din tabelul 8.7 se majoreaz’ cu 20%. Se considera ca avind conditii defavorabile de solicitare: armiturile elementelor participante la. structuri antiseismicein con- Atrucfii proiectate pentru zonele seismice de calcul A...E in zonele plastice ‘potentiale ; |. ~ armaturile elementelor solicitate Ia incovoiere de forte concentrate importante situate la distante mai mici decit 40 d faf de marginea inte- Fioard a celui mai apropiat reazem = armiturile elementelor calculate la oboseals. Se considera ca avind condifii defavorabile de aderenti: = armiturile avind 0 poritie orizontala sau cu o inclinare sub 45° fat “Me orizontals in timpul turnérii, in elemente cu inalfimea sectiuniih > 300 mm “33! situate in jumitatea superioard a clementului ‘gg. — armmaturile orizontale din elementele structurale verticale avind inl- mare fi grorime < 300 mm (perefi structural, peri de rezervoare gi i ete, j7 alte armituri, in cazuri deosebite (pe bazii de justificare), la care con de armare, condifiile tehnologice de turnare a betonului sat alte cauee 409pot influenta in sens defavorabil realizarea unet bune. adcrenfe in zona de Pocorare (de exemplu, la peretii executati in cofraje glisante) Te (GS tavaturile solicitate la intindere ale clementclor din beton armat bignuit, in cazurile curente, se pot utiliza in expresia (8.1) pentru Ny direct valorile date in tabelul 8.8. Tabelul 88 1 Vator k pentru Aderenta bands Conaiit defavo Conair -delavorate ie adereaya comulate oe | cass toe Scat gee CGnaiqit mormar | rabilede aderen- farsa de soliet- fede solicitare Pentru armiturile tirant i . intindere din ema tirantilor si in general in situatiile cind cfortul de ‘gunders din armatur se transmit fn emai mare parte i extrema clementulul (exemplu: la grinzle-peel), se remands ce. ancora ie : nucle de diametru mirit, iar daed dimensiunile elementelet 1a Beri realivaren de ase de bute e vor prevede ancora cuhareoanates sudate de cele longitudinale la (fig. 8.2). yraje cu bare transver- . aaa | | a nee a ; Be 10, Be 5 x 45 35 — ie : hate Be 13s 0 | 30 oo ‘0B 37] pe 20, Be 23 35. 45, 33 Ta clementele din beton cu agregate usoare, in cazul utilizarii la arma turile de revisten{a a ofelului OB 37, lungimile de ancora} determinate cu formula (8.1) sau cu tabelul 8.8 se majoreazi cu 50% ‘Oosersafe. Formula (8.2) este stabiliti considerind 8 bara de, armatyr’ este dinenstonata pe bazi de calcul, cu rezistenfa de calcul R,, Dacd armi- F (m este: numirul “fle bare longitudinale pe Kitimea de placi specste oa cast Some ett spter). Din aceasta conditie reault’ numi- | {BU de bare transversale (noduri) necesar nent ineovre= ore Fig. 83 aundincolo de reazemul teoretic, Dac o plasti se opreste inainte de reazem, Giagrama de momente fafa de care se face calculul este cea corectat& conform paragrafului 8.6.4. ‘Plasele sudate se executti fri cirlige la capete. Detalii cu privire 1a anco- rarea la capete a plaselor sudate sint date in Instrucfiunile Tehnice (117), 8.3.3, Armituri transversale Pentru etrieri si agrafe, ancorajul se realizeaza prin cirlige ca in fig. 8.4, 4 indoite la 135" sau la 180° in cazul etrierilor din OB 37 si, mumai Ta 135° in tazul celor din PC 52 sau PC 60, Portiunile curbe ale cirligelor se continu prin portiuni rectilinii de lungime egala cu cel putin 5 d (a — diametrul e Tului) gi cel putin 50 mm * rbd ry Fig. 83 structurd antiseismficd, se va fine seama , s€ va tine seama de prevederile speciale p82 efentare In iat mplnare iy ene late poten" _” In cazul elementelor solicitate la intindere centrici Sau cu excentrci mics (tran, armiturtineare ale pereilor tecipienfilor elindriel sau trons ‘oni, Ia eae efortld intindereeste practic constant petoat anges arm furor pile insiror se vo deve satfel ea Tn aceag Sela raprtal sectiunilor armiturilor innadite gi aria sectiunilor totalitatii arma- turilor s& fie < 0,25 pentru uri ti a gh Pen alee din O97 9) «030 pet eed — Fig, 84 Barele transversale ale carcaselor sudate se ancoreaz’ prin sudarea de bare Tongitudinale ca in fig. 84 b, Ancorajul se considerd realizat dac& pe portiunea Yerancorare bara transversali de diametru d este sudat’ pe meejoud bare longitudinale de diametra cel putin egal cu cel al baret transversale; arama) bar’ longitudinal, de diametra cel putin egal cu 1,4 4 ___Lungimea de tare (~P0n) 8.4. INADIREA ARMATURILOR @. Decalaree innédirlor prin sedurd ols ormétuiler unui trent 84 tnnadirile se vor amplasa de reguli in zonele de efort minim in armituri Pane S'S “cate aratat exempll unei grinzi continse, neparticipante lt 0 structurt“antiseismica gi eu incdrcare util mare in raport cu incircarea permir acta care pot aparea si momente negative in cimpuri. In figurd sintrepre- nent I fapramele infagurdtoare ale momentelor maxime positivesi negative ‘emaigile*eptime pentra innadirile armaturilor longitudinale corespur2i- toare. * 4 elementele verticale (stilpi, diafragme) se admite innddirea deasuprs nivelslus {curai plangeu. Daci clementele respective sint participante la ¢ . Pozifiile innadirilor OOO D. Decalorea tnnédiriior fo ovmét Cine me Fig. 86 412 4138.4.2. Alegerea sistemului de innddire De regull, innidirea armaturilor se realizeaz& prin suprapunere fr8 sudur& sau prin sudare, Innddirea prin suduri este obligatorie pentru barcle cu-diametre > 32 mm. sieste recomandati si pentru bare @ 25 51 @ 28 mm. Nu se innadesc prin sudurd bare cu diametre sub 10 mm In zonele plastice potenfiale participante la structuri antiseismice, se va evita innidirea armiturilor. In situafiile cind nu poate fi evitat’, se vor realiza prin suduri innidirile tuturor barelor cu diametre > 16 mm. In cazul elementelor portante verticale ale clidirilor etajate (stilpi, diafragme), aceasti prevedere este obligatorie numai la nivelul de la baza constructiei, adicd la fata superioara a fundatiilor sau, in cazul stilpilor rezemati pe peretii structurali ai subsolului, la incastrarea stilpilor in acesti pereti. La. cladirite civile cu inaltimi obignuite de etaje (<3 m), in sectiunile de la baza con- structiei se pot evita innadirile armaturilor din stilpi si diafragme prin_pre- lungirea mustijilor din fundafii, respectiv din perefii subsolului, neinnadite pind deasupra nivelului urmater. Barele longitudinale ale elementelor solicitate la intindere centricd sau cu excentricitate mici (tiranti, tlpile intinse ale fermelor etc.) se innddesc de regula prin sudura, Seadmite prinexceptie ca la armaturile inelare ale peretilor cilindrici, sau tronconici ai rezervoarelor, silozurilor etc. inn&direa si se faci prin suprapunere, cu urmatoarele conditii ‘armiturile si fie din bare cu profil periodic (PC 52, PC 60); — diametrele barelor si fie < 20 min; — Iungimile de suprapunere 1, Si fie > 1,5 ly (Ia pereti de silozuri J, > 2, si > 60 d+ 200 mm); = scefiunile de innidire si fie decalate astfel ca in aceeasi sectiune si nt fie innadite mai mult decit 25% din bare (conditie mai sever decit cea gene ral de la paragr. 8.4.1) Nu se admite folosirea sudurii la innddirile armaturilor din ofeluri ale chror calitati fizico-mecanice au fost imbunititite pe cale mecanic& (sirma trasi). Interdictia nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial 8.4.3, Tnnddiri prin suprapunere : Pentru armaturile din bare laminate la cald, lungimea de suprapunere necesari se determin’ cu expresia: l= hie (8.5) in care /, se determina conform relatiei (8.1); & = 1+ 0,5 7 pentru innddiri fn zone intinse; k, = 1+ 0,25 7 pentru innadiri in zone comprimate: 1; — raportul intre aria secfiunilor armiturilor innidite in sectiunea (i) si aria Sec- fiunilor tuturor armaturilor din aceeagi sectiune. La armiturile intinse ale elementelor solicitate la incovoiere Sau la compre~ siune (intindere) excentric cu excentricitate mare, cu exceptia riglelor si stilpilor cadrelor participante la structuri antiseismice, — daca pe lungime: innadirii prin suprapunere efcrtul in armatur& scade astfel ca la unul din capete si devina a, < 0,25 Ry, se admite ca in formula (8.5) sk se ia k= 1. In locul raportului 9, /R, S€ poate considera in mod simplificat raportul intre momen- tele incovoietoare din sectiunile respective. 44 =... - Pentru armiturile innidite in zonele cai ib i amin sliciate ln comprstune,hnginea de fndee oh 90) ea ctoanelor de clas < Be 25 si 20 @ in cazul celor de clas > Be 25. anna lt et in SP lca rps dap sik celor dou’ plase care se innidese (fig. 8.7), va avea cel tin valoda Fig. 7 22. = J plact: lungimea a dou’ ochiuri plus 50 mm (fig. 8.7, a) daca nia in amatord sub pene de elel este 3 fay © seen ea unui singur ochi plus 50 mm, dar cel putin 40 a (lig. 8.7, a 6 08 Re (dames arelr eres nso) try 9" 2) 8 —la armaturile de pe inimile diafragmelor: lungimea unui oc apna ipa Sadie r emerges wl ch 50 mm dar cel putin 300 mm si cel putin 60 d la barcle verticale {118} permed lamentcle din beton armat la care dimensiunilesectiuni de beton na si se asigure intre barele care se innidesc un spafiu cu grosim 3 el putin 25 mm, se permite ca barele si fie iaeepae fara antees oie fi legate intre ele cw sirmi pe Iungimea innidirii a = 8.4.4, Inadiri prin suduri De reguli, cordoanele de sudura sed ee la le sudura se dispun simetric fata de bara de arma- a care se innAdeste, pentru a se asigura transmiterea centrici a stortoket (Prin Innidite. Cordoane dispuse & i pla ani ispuse asimetric sit permise numa la, etse sAle ciror alcatuire si armare transversali permite p sone eluates solcitaslorsuplt tare locale generate de transmitereaexcentti a fortulah Ta este ee ali A corespunadtoare sint date in Instructiunile tehnice (108) ° a. uri manuale cu arc electric prin suprapunere tects 415ain FER 80 Fig. 8.8 rin suprapunere, ffira eclise, in care caz_ pe portiunea suprapunerii ee cordoanelor de sudurd si rezulte simetric’ in raport cu axul barelor ; 2, cu dou eclise, dispuse simetric fafa de axul barelor, ca in fig. 8.8, D si ale caror sectiuni insumate trebuie si fie cel putin egale cu sectiunea barelor e le Snnidesc. pee ambele cazuri, pentru a se asigura transmiterea centric a efortuli prin innddire, cordoanele de sudura se previd pe ambele fete (dou cordoane in varianta 7 si patra in varianta 2). 7 ; Caracteristicile gecmetrice ale inn&dirilor sint date in tabelul 8.10. Tabetut 8.10 “Tipal de ofel op 7 | Pes POO ipol de of sa Lungimes sudurii (2) 44 = Grosimea sudesti (a) 034d ond Tonadire prin suprapunere, co cor-| Lungimea de eee doane de sudura pe ambele Jefe | soprapunere (ag 88a) as) Tnnddire cu doud eclise, eu cor Lungimea roe oane de sudura pe ambele fefe | eclselor (La) aa (tig 88.0) aera ‘Rostul dintre ca etele. baielor 2mm | 1.5 2mm 416 In situafiile cind electrodul nu are acces decit la o singura fafa a barelor de grmiturd se poate utiliza si sistemul cu eclis din ofel cornier,ca in fig, 8.9, Sistemul permite o innadire far excentricitafi in transmiterca eforturilor, ou conditia ca sectiunea eclisei s& fie suficient de mare ca si permit’ realizares uunei sudari coaxiale cu barele in seojiune transversal’. Din acest motiv, selutia prezintd inconvenientul c& eclisele ocup’ mai mult loc in lafime si de aceasta {rebuie si se fini seama la dimensionarea Iitimii sectiunii de beton a clemen. tului si a numérului de bare care se pot innidi. Lungimoa L, a cordoanelor de sudara trebuie si fie dubli fat de cea dat’ in tab. 8.9 (8'd pentru OB 37 si 10d pentru PC 52 si PC 60) Eg. 89 manuale én cochilie in baie de zgurd. Sistemnd consti dintr-o gudare cap Te eap a barelor, ew arcul electric, inti-o baie de zguri avind drept saport 0 cochilie metalicd. In fig, 8.10 sint aratate caracteristicile geo- mnetrice ale unei suduri in cochilic si modul de prelucrare prealabila 2 capetelor barelor in cazal cind sint orizontale (fig. 8.10, a) sau verlicale a fig: 8.10, ¢ este reprezentatd o secfiune transversal Stet de facopeire ard)In tabelul 8.11 sint calculate caracteristicile geometrice ale innddirii pentru bare cu diametre intre 25 si 40 mm Tabet 8.11 Valor (um) pentre bare ele (oa ° Femi [os [os Toe Tow To Lafimen destasorata a cochiliet, Grosimea cochilieh JJocul cochities ‘Rostul fotre bare ‘Unghiul rontului « Grosimea stratului de | acoperite and Solutia este indicat’ pentru innddiri atit in interiorul elementelor de ‘eton armat cit gi la imbiniri de elemente prefabricate, in special in situatiile ind accesul electrodului la sudarea armaturii nu este posibil decit dintr-o ingurd parte, astfel c& in sistemele din fig. 8.9 ar rezulta posibili numai o innidire asimetrica. De azemenea, daterita avantajului ch prezint& un gabarit redus al innddirii, este de recomandat in cazurile cind spafiul disponibil este limitat, Se utilizeaza la bare cu diametre > 25 mm, Se pot innadicuacest sistem bare de diametre diferite sau din ofel beton de calitati diferite, precum si armaturile clementelor solicitate la oboseala. In Instructunile tebnice [108] este dat& si o alti variantd de sudare in cochilie in baie de zgura 51 anume cu cusituri longitudinale 8.4.5, Innadiri prin bucle (inele) Principiul innadirilor prin bucle (inele), {closite la imbinarile prin smonolitizareale elementelor prefabricate,consta (fig. 8.11) in suprapunerca unor ‘mustafi in forma de bucle semicirculare lasate din cele dow’ elemente gi care, solicitate la intindere, exercita asupra betonului din interiort] ler presitini radiale. Se creeaza astfel un simbure de beton comprimat, capabil si asigure transmiterea eforturilor de la o bucla la cealalta. Buclele trebutie dimensionate astfel ca presunile radiale si poata fi preluate de simburele de Leton. De ase- ‘menea, la proiectarea imbinirii este necesar si se find seama ci eforturile de de intindere care iau nastere perpendicular pe plant! buclei si tind si dizloce acoperirea ei cu beton trebuie si fie preluate prin arm&turi Uensversale (vezi in acest sens paragr. 5.8.4.c) 418 | 8.4.6. STAS 10,107/0-90 permite (paragr. 6.3.4) si aplicarea altor sisteme de innddice a armiturilor, cum ar fi cele prin dispozitive mecanice,cu coni{ia unui fundamentari teoretico-experimentale cmologate. 8.4.7. La veriticarea prin calcul a sudurilor de la imbintrile elementelor prefabricate,partcipante la structuriantieismiee efortu de ealetl se majo~ Feaz4 cu cocficientul 1,5, in conformitate cu prevederile normativului paragraf. 4.2.7, tabelul 7. a aa 8.5. PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU STILPI 8. Clase de stilpi Cerinfele privitoare la armarea stilpiler se diférenticzii in funetic de cla sificareastipilor pe baza necestilor de dactlitate, in easele A, B fi Celie nite in tabelul 8.12. 2 ee ee Tabetal §.12 — Clasa_de_ tipi, pentra zona setsmich de calcul Gradul de participare a stipitor la solcitarile ‘in actiual seismice ipl in care pot intervent ane plastice din | ‘chin selambee me 4 » participants —— ~ Te'steactori | Stipi proiectafi pentru a rimine in domneniel ‘ntivcinice |_clastic sub sefon) sclamice B B [St car ah ction seimice simian o- | meniul elastic datorita feptulet ea vin accate | Activa Te resin soetar reduse | ‘eparticipanti ia struct Prevedcrile din acest paragraf s¢ refer la stilpii cu eforturi axiale sem nificative (n = N/bAR, > 0,05). Na se includ clemente structurale cum sint suportii de linii electice acriene sau altele similare, la care efortul axial estc 419,nelnsomat in raport eu momeniele incowoietoare i care, in consent dn ean eit sin ceca ce privese detalie de armare, se asimileagd cu slonee™ tele soliitate la ncovoiere 8.5.2. Sectiunea de beton Dimensiile laturilor sectiunii, la stilpii cu sectiune dreptunghiular’ sau de alte forme ortogonale (L, T, cruce, ca in fig. 8.12, b,e,4) vor fi multiplu de 50 mm. Pe 2 ja d = f Fig 12 ilpii monolii sau prefabricati (la -xceptie 200 mm pentru cei prefabricati Dimensit minime rotunei D > 250 mm) Supugi la sciieitart r : 1 ile sectiunii va fi de regula jj < 25. La stilpii cw ceyiund an fori de Tet, cruce ee, nvaait Hinitare ac rlerd ta raporel intre laturile mari de pe cele doua directii (ha/ly din fig. 8.12, bed). + Fac exceptie sillpii halelor indus triale eu poduti rulantecare au portale de frinare $i ai altor construct la care dupa una ‘din direct sint previnute pe liniile stilpilor elemente rigide de contravintuire, in care caz rezulti va- tori mai mari pentra raportel ¥j>. De asemenea, fac exceplie montantii_ de diafragme ca golari, asimilati eu stip, cum sint cei ai structatilor de tip tub perforat” (fig. 6.13) 0 mm pentru ‘admite prin 420 + ' 8.5.3. Armaturile longitudinale Diametre minime: 12 mm pentru bare din PC 60 sau PC 52, 14 mm pentru, bare din OB 37. La stilpii turnati in zidirie ai structurilor cu ziduri partonter aceste diametre se pot reduce cu 2 mm, Lastilpiinestructurali, dan © loam Diametre_maxime recomandate: 28 mm pentra stilpii din beton eu agregate obignuite si 22 mm pentru cei din. beton Distanja liber’ minima intre bare: 50 mm, Disianfa maxima intre axle bare- 12201 Jor: 250 mm (lig. 8.14). Se admite ar- a ‘marca cu numai 4 bare dispuse la colfurile I. sretiunii a stilpi avind Jaturite sectiunii ae < 350 mm in cazal stilpilor din clasa A Fig. 8.4 si<400 mm in cazul celor din clasele B siC. Procentele de armare longitudinali maxime si minime sint date in tax belal 6B din anexa: La innidirile armiturilor longitudinale ale stilpilor cadrelor ctajate (ig.8.15). barcle de la nivelul inferior se deviaza (se graifuiesc) pe iniltimea riglelor pentru a se alitura celor de la nivelul superior (fig. 8.13, «, bara 1) $i pentra 2 prelua diferentele de sectiune intre stilpii celor dou niveluri succesive (lie. 8.15, a, bara 2). Panta maxima admisi pentru deviere este 1/6. Dac tga ~ 1/6, se adopts solutia din fig. 8.15, 0, cu barele 3, 4 Fig. 815 8.5.4. Armaturile transversale Distanjele intre etrieri pe inalfimea stilpului se stabitesc, la fiecare nivel separat pentru — zona curenti a stilpului; ~ zonele cu etrieri indesiti fa una sau la ambele extremitati a. Zona curentd, Distanta maxima intre etrieri: 15 d (d — diametrul minim al armiturilor longitudinale), dar cel mult 200 mm la stilpii din elaca A si cel mult 300 mm la cei din ‘clasele B si.C. - a‘. Determinarca zonelor cu etrieri indesifi de la extremitafi, Indesirea etrie- tilor poate rezulta necesara din urmatoarele cerinte ‘n zonele de innidire a barelor longitudinale (de regula, la extremitatea inferioari a stilpului, Ia ficcare nivel), pentru imbundtatirea condifiilor de transmitere a eforturilor intre barele care se innadesc 51 prluarea solicitarilor transversale generate de necoaxialitatea lor ; — pe toati inaltimea, la stilpii din clasa A la care raportul intre indlfi- meo liberi si latura cea mai mare a sectiunii este H,Jh < 3 (stilpi scurf), pentra asigurarea suplimentari impotriva cedarii la forta taietoare); e extremititi, la stilpii din clasa A ai cadrelor cu umpluturi din zidarie masiva, la care desprinderea local a zidariei de stilpi sub actiuni Scismice puternice poate transforma zonele respective in stilpi scurti (fig.8.16), Fig. 8.16 — in zonele plastice potenticle ale stilpilor din clasa A, pentru majorarea gradului de confinare a sectiunii de beton, in scopul maririi ductlithti, In capitolal 6 s-a aritat c& la baza conceptiei si calculului cadrelor part cipante la structuri antiseismice st& cerinta ca sub actiunea cutremurelor, zonele plastice potentiale si fie dirijate cu prioritate spre capetele riglelor, fAdinifindu-se aparitia lor in stilpi numai in stadii avansate de solicitare, cu incursiuni moderate in domeniul post-elastic si localizate la un numar limitat de stilpi, cu. precddere Ia extremitatile lor inferioare, ta nivelul de'la baza eadrului ‘Aga cum s-a aritat mai detaliat 1a paragraful 6.2.1, in masura incare dirijarea pozitiilcr zcnelor plastice potentiale se poate controla cu suficient’ ertitudine printr-un calcul post-elastic aprofundat al structurii la solicitari Seismice, zoncle in care pe acest considerent se prevad etrieri indesiti se pot Stabili in consecinti. In cazurile curente, cind un asemenea calcul nu se efec- tueazi, dar prin dimensionarea coresponzitgare a stilpilor in raport cu riglele se erveazi condifii pentru limitarea si locafizarea zonclor_plastice potentiale din stilpi, se admite sd se considere ca zone plastice potenfiale zonele de laextre~ smitijile inferioare ale stilpilor, la toate nivcturile. Prin aceasta se admite impli- cit cd se acopera si cazurile cind, chiar daca la unii dintre stilpi apar astfel de gone si la extremitatile lor supericare, incursiunile in domeniul postlastic in zonele respective sint moderate si nu necesito confinare majorata prin indesirea etrierilor. Ca misura de precaufie suplimentars, in STAS H0 107/0-90 se limiteaza valabilitatea actstei igoteze Ja cazurile cind n= N/BAR, < 0,3. De asemenea, ipoteza nu se extinde si Ia cazurile speciale cind pe considerente intemeiate, se adopt structuri la care nu se poate evita 422 aparitia de zone plastice potentiate si la extremititile superioare ale stilpiler (exemplu: structurile cu disfragme cu parter flexibil). In tabelul 8.13 sint sintetizate regulile de stabilire azonelor de indesire a. etrierilor, pe baza consideratiilor de mai sus. tat eas al Toe i nie» ar fs Fears al mia ie eal | Ship eadretor ex umplatrt | el » | (83) (eceweasccen | ceptia sialcdtuirea generals a struc-| Restu cacurilor le eee ¢, Lndifimile zonelor cw etrieri indesifi. Iniltimea ly a zonei plastice poten- fiale'de no 'extemitate a tui stip se masraras ) on Pstee poten ~1a nivelurile curente, de la fata riglei =a baza cadrului, de la fafa superioar’ a fondatied, sau, éacé stilptl reazemi pe un perete de beton armat al subsolului, de la fafa superioard a acestuia: — daci la baza unui stilp intervine un element constructiv (pardoseals, rigida etc.) care constitwie un reazem lateral, impiedicind deformatia liber’ a stilpului (fig. 8.17), etrierii se indesese de la fata supericard a fundatiet pind la inaltimea 1, deasupra reazemului respectiv. Ca indltime t, a zonei plastice potenfiale se ia cea mai mare dintre valorile J, > H,/6(H, — inaitimea liber& a stilpului la nivelul considerat) ; J, > (k— dimensia maxima a sectiunii de beton a stilpului) ; J, > 600 mm. Daca la dimensionarea stilpului_ se = admite 0.40< & < &, atunci [, astfel caleulati ‘se majoreazi eu 50%. 4 Etrierii se indesese pe inaltimea I, “2 iar dac& la aceeasi extremitatea stilpulti este situata si innidirea armiturilor lor gitudinale, se ia — pentru stilpii din clasa conform expresiei (8.5); — pentrn cei din clasele A si B, cea mai mare dintre 1, si ly a Pr 423Acsleagi reguli sint valabile si pentru indesirile etrierilor de la extremitatea superioara a stilpilor, in cazurile cind sint necesare conform tabelului 8.13. 4d, Distanjele intre etrierii indesiti vor respecta condifiile: a, < 6 4; a. < hi5; a, > 100 mm, Portiunile drepte de la capetele citligelor etrierilor indesifi, la stilpii din clasa A, vor fi 10 d, in loc de 5 d cum se arat& in fig, 8.4, S Diametrut minim al etierilor: 1/4 din_diametrul maxim al armiturilor longidudinale, dar cel putin 6 mm (la etrierii perimetrali ai stilpilor din clasa A cel putin 8 mm). . Necesitatea wlilizarii de ctrieri neperimetrali, Yn tabelul 8.14 sint ardtate dimensiile maxime de latari si numfrul maxim de bare longitudinale pe 0 laturd In care se admite si se prevadi numai etrieri perimetrali. Tabetut 8.14 ee [dimenia maxima Jnumiral barelor | a latorit (mm) Tongans | pi are evo tatu | "lat necesart fotsgrt intermedios: Clasa de stlip a fn ronete plstice potentisle De resto infin stpatui, peutra grad de protecfie at pac La dimensii mai mari sau bare longitudinale mai multe, se prevad gi etrieri intermediari sau agrafe, dupa urmitoarele reguli (fig. 8.18): ey py Frvl ET Err a b c Fig, 8.18 — Barele longitudinale vor fi legate din dou’ in dowd de un colt de etrier sau de agrafa Ja stilpii din clasele B si C (8g. 8,18, a), precum si la cei din lasa A cind distanfa intre doud ramuri consecutive de etrier sau agraf& re- ulti < 200 mm (fig. 8.18, 6). Tuleh < 7) re bats lengitadinala va filegata de wn colf de etrer sau de agrat Ja stilpii din clasa A la care legarea din doud bare arconduce ladistanje > Bod nem Sntre dowd ramur consecutive de etrier sau agrafs (ig, 8.18, 2), fn fig. 8.19. sint date exemple de alcatuire a etvierlor si agrafelor functie de nuiéral de bare longitudinale din sectiune. ‘La stipit cu section! avind unghiuri intrinde (fig. 8.19, f) se adopt dispo- zitia din figura, cu trier’ intersectati 424 © CT] 1 > OG J [| 00 Bao WJ C3 Procentele minime de armare transversald sint date in tabelul 6 C din anexa. * 8.6, PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU GRINZI 8.6.1, Sectiunea de beton La dimensiunca sectiunilor de beton ale grinzilor se va tine sea urmatoarele conditii: : : ae Poccval olla de amare, rapotatf sectanea uit a Inia (5 ss incadreze de regal in limite economice: la gre monalte 0 age Ia cele prefabricate 0,8 . .. 1,5%. Procente de armare mai mari pot fi impuse {in cazuri speciale de limitari ale indlfimii sectiunii grinaiidin conditii de gabarit Bau, in cial lementelr prelabiate, de noel aoa de gaat igo pone aes Nivelul de solicitare la fort taietoare, definit prin, )/abyR, (in 20- ate pian potegile dela extra rigor de tates een structuri antiseismice Q = Q/bhyRi(red)] si respecte limita superioara admis 4. In general, apropierea de aceasta limita conduce la armaturi transver- su pee aie de reat combs De scar dad Sale ve Sos Gail gil se toatnde an 2 Deformail especte limitleadmie, date in tabeal 18 dn ance. _ 4. In cazul grinzilor prefabeicate si al celor monolite cu talpa comprimaté nerigidizati transversal, si se asigure stabilitatea transversala in timpul anspor pt montajdat gin eoeercie a 425e. La riglele cadrelor participante la structuri antiseismice, dimensiunile secfiunif transversale pot fi dictate de conditia asiguriri unei rigiditati sufi- ciente in raport cu stilpii £, La grinzile solicitate la incovoiere cu torsiune, Ia care raportul intze momentul maxim de torsiune si cel incovoietor maxim este maimare decit 1/3, se recomanda ca raportul intre laturile sectiunii s& fie b/h > 0,5. La grinzile monolite, dimensiunile sectiunii transversale vor fimultipla de 50 mm pentru < 800 mm si multiplu de 100 mm pentru # > 800. mm. 8.6.2 Cerinfe suplimentare ‘referitoare la secfiunea de beton pentru grinzile prefabricate La proiectarea grinzilor prefabricate, stabilirea formeisi dimensiunilor sectiunii transversale trebuie corelata cu ‘tebnologia de confectionare, deco- frare, transport si montaj. Exemple: a. La grinzile care se executa in tipare fixe (fig. 8.20, a), fefele laterale se previd cu o panta de circa 1% pentru a impiedica blocarea la decofrare dato- iti eventualelor neplaneitati locale ale fetelor laterale ale tiparului. Masura nu este necesar’ in cazul tiparelor cu fefele laterale rabatabile (fig. 8.20, 6). LL tts ees tL easiieee Fig. 8.20 a b , Cind grinda sustine elemente de planseu (placi, fisii, elemente cheso- nate etc), latimea talpii superioare poate fi dictata de asigurarea lungimilor de rezemare ale acestora plus latimea monolitizarii dintre ele (fig. 8.21, 2). Dact se conteaza pe realizarea unci conlucriri intre grinda prefabricata si suprabeto- narea monolita dintre elementele de planseu, litimea acesteia trebule si fie de reguli egala cu cea a inimii grinaii (fig. 8.21, 8). In cazurile cind clementele de planseu reazema la nivelul tilpii infericare a grinzii (lig. 8.21, c), lstimea i erosimea acesteia se dimensioneaz finind seama de incite locale care i revin, wag dete ies Fig. 8.28 426 8.6.3. Armiturile longitudinale de rezisten{4. Prevederi generale Diametrul minim pentru armaturile longitudinale de rezistenf&: 10 mm. La grinzile din beton uyor, barele cu diametre peste 12 mm vorfi din ofel cu profil periodic. In fig. 8.22, a sint aratate regulile ce trebuie respectate in cea ce priveste distantele inire armituri pe Kijimea grinzii si distantele pe inalfimea grinzi intre barele suprapuse cind armaturile se dispun pe mai multe rinduri — pentru | ‘ permite pitrunderea In bune condifii a betonului intre armaturi, la turnare. a 2 Segol ee - aha [eome i _ ° gresit b Fig. 8.22 La partea superioarii a grinzilor cel putin un interval intre armituri va fi> 50 mm pentru a permite introducerea pervibratorului Se recomanda ca armaturile si fie dispuse pe cel mult dow rinduri In situatiile speciale cind sint necesare si armaturi pe al treilea rind, acestea vor fi dispuse ca in figur’, la distanfe din ax in ax duble fafa de cele permise pentru barele de pe primele doua rinduri. Barele de pe rindarile 2 gi 3 vor fi dispuse in acelagi tan vertical cu cele de pe primal rind, ca in fig. 8.22, a. Se interzice dispunerea alternativa ca fn fig. 8.22, 0, Distanta maxima intre axele barelor pe lijimea grinzii, in zonele intinse, nu va depisi de reguli 200 mm. Procentele maxime de armare admise rezulti din respectarea conditie & < & (in zoncle plastice potentiale ale riglelor cadrelor participante la struc- furi antiseismice £< Zum = 0,25), conform schemelor de calcul 1.1... 1.9. La grinzile dublu armate, procentul maxim de armare in zona intinsi trebuie ‘i fie respectat de diferenta (p — p’) intre procentele de armare corespunzi- toare armaturilor A, si Ay In sectiunile de'reazem ale riglelor cadrelor participante la structuri anti- ‘eismice, raportul dintre cantitatea de armAtura de la partea inferioar& gi cea de Ia partea superioara va fi de cel putin 0,3 in zonele seismice C si D si cel Putin 0,4 in zonele A si B. Ancorarea si innidirea accstor armituri se va asi~ ura ca pentru bare solicitate la intindere, chiar dac& din calculul la fortele feismice ‘conventionale date “de prescripfit ele rerultt solicitate numai compresitine, aorIn fig. 8.23 este aratat’ alcituirea recomandata pentru ancorajele pe rea zeme ale armaturilor riglelor de cadre din aceasti categorie, comparativ ca cea uzuali pentru riglele cadrelor neparticipante la structuri antiseismice Fig. 8.25, a, reazem de capit; b, idem, cind barele de la partea superioari au diametre diferite de cele ale barelor de Ia partea inferioara sau cind, datorité latimii mici a stilpului, solutia (2) nu asigura o suficienta ancorare a barelor in nod (tinind seama de posibilitatea ca deformatiile post-elastice in armiturd si se extind si in inte- ioral nodului, ceea ce poate provoca o deteriorare a aderentei in poriunea respectiva, lungimea de ancoraj se considera de Ja axul stilpului pin’ la extre- mitatea barei de armatura) ; . reazem intermediar; de, idem pentru cadre neparticipante Ja structuri antiseismice Q 428 Bare inclinate Pe linia cerintetor de reducere a consumului de manoperi 1a montajul armaturilor, tendinja actual este de a se desfiinta sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare inclinate, realizindu-se ori de cite ori este posib armarea transversal numai cu etrieri, La carcasele sudate nu se folosesc in general bare inclinate. In cazul armirii cu bare individuale formind carcase legate cu sirma, se pot folosi bare inclinate, avind de regula unghiul de incli- nare 45°, cu respeétarea urmitoarelor reguli — Se vor mentine drepte pini la reazeme $i se vor ancora dincolo de rea- zeme ca bare solicitate la intindere cel putin o treime din armiturile din cimp, dac& nu intervin alte conditii care si dicteze necesitatea mentinerii unui mumir mai thai fe drepte pind la reazeme: momente incovoietoare pozitive importante in zoncle de reazem sau a riglele eadrelor participante la structuri antiseismice, conditiile ardtate mai inainte cu privire la raportul minim admis fntre cantitatea de armatura de la partea inferioara si cea de la partea supe- ricer’ pe reazeme. — Nu so admite folosives de bare inclinate de tip ,flotant” ca in fig, 8.24. 2008 oy t ~ Fig. 8.24 Fig. 8.25 — Daca barele inclinate rezult& necesare din calcul, prima secjiune de Inclinare incepind de Ja reazem va.fi dispusi Ja cel mult 50 mm distant de la marginea reazemului (fig. 8.25). Distanjele pink la urmitoarcle sectiuni inelinare se stabilesc pe baza verilicarii la fort tAietoare, respectind condifia cao fisurd inclinata si intersecteze totdeauna armaturile transversale nec2sare pentru praluarea fortet tietoare in sctiumea respectiva, cw Iuarea in considerare a prevederilor din schema de calcul 6.0. Se recomandi ca, indiferent daci barele fnclinate rezalta sau nu necesare din calcul la fort tuistoare, distanta intre prima si a doua sec{inne de inclinare incepind de la reazem si mii fie mai mare Aecit iniltimea grinaii. Rofecitor le stabilirea sootiunilor de inclinare vezi §: Paragrafal 8.6.9. « 86.5. Entreruperea armiturilor longitudinale drepte si tnclinate © bara longitudinala care se intrerupe sau se inclin’ trebuie s& riming tiv cu intreaga ei capacitate de rezistenf’ pind lao distant egala cu cea h/2 ticolo de sectiunea in care este integral necesara din calculul la moment Bicovoietor in sectiuni normale, De aceea, pentru stabilirea sectiunii de unde poate intrerupe sau inclina o bara este practic ca in locul diagramei infagu: fitoare a momentelor incovoietoare maxime si se raporteze pozitiile armalu {filor la o diagrami de momente ca in fig. 8.26, obsinut& prin corectarea (di B *"tarea") diagramei infasuritoare a momentelor maxime, prin deplasarea absci- ‘selor ei cu f/2 dinspre punctul de moment maxim. 429Fig. 8.26 8.27, a sib sint definite condifille care determina poate fi fiona dag intreupil 6 bard im aport cx tingrama de memente Incovoietoare, iar in fig. 8.27, ¢, pentru o bara inclinat’, punctul de unde poate fi intrerupti in raport cu secfiunea in care este neces A teen in rap fiunea in care este necesara din calculul la for{& ® “ 1 ? ch ! i I I < ct Cl Vue! 4 ia tal 5 y tem ty ee ert eee bththmte a 5 Fig. 8.27 1 — sectiuuiea in care bara este integral necesari din calculul Ia incov fn raport eu diagrama de momente wdilataté" ca infig, 826) 0 ‘IT — secfiunea in care, in raport di in raport cu aceeasi diagram& de momente dilatat’ bara nu mai este necesara din calculul la incovoiere (momentul incovoi é prclunt integral de rata barcor din secfane) nc senenmeovoietor este Jr.yy — distanta intre sectiunile I si 11, masurata fi . i IT, ‘misurata in proiectie pe axul grinzii, pe Iungimea cireia se admite c4 aportul barci intrery Erie thar Ge lo salctares maxing pint ia'zaros were Oe Tungimea de ancoraj necesari conform paragr. 8.3 1; distanfa de la sectiunea J pini la se{iunea de inclinare a barei: 1. portiunea dreapt& de la extremitatea unei bare inclinate, care trebuie ‘sh fie'egalt cu cel putin 10 d in zonele comprimate, respectiv 20 d in zonele in care pot apirea i eforturi de intindere; w* fangimnea total de la sectiunea [pina la extremitatea barei Sectiunile de tipul J pentru fiecare bara care se intrerupe sau se inclin& ‘se determin’ in modul urmator (fig. 8.28) He, ap (0 ber) Ma |Meap (bare) 12. ¥ Fig. 628 in sectiunea de moment maxim se determina momentul capabil, cu armitura efectiv prevazuta ; Se admite in mod simplificat ca aportul barelor 1a momentul capabil si fie considerat ca proportional cu numirul lor, daca diametrele sint egale, sau ‘Gu arlle scetiunilor lor daca diametrele sint diferite (aceasta presupune admis Sproximafia ca. braful de pirghie z al eforturilor interioareramine practic caistant. independent de cantitatea de armaturd si de pozitiile barelor, pe primul sau pe al doilea rind) A,fo_ bard) A, (total) sau, pentru m bare de diametre egale: Maap(o bard) © ~ Mas Meap Meap(o. bard) = ™ cu aceasta simplificare, momentele capabile in sectiunile cu mai pufine bare se pot determina impirfind ordonata 32 din sectiunea de moment maxim {in parti egale (daca barcle sint de acelasi diametru) sau proportional cu arile secfiunilor barelor dack sint de diametre difetite; “— ducind din punctele respective linii orizontale, la intersectile acestora cu diagrama de momente dilatata se gisesc sectiunile de tipul I pentru fiecare bard sau grup de bare. Sectitinea de tipul II pentru 0 bark coincide cu sectiunea I a barei incli- nate in pozitia urmatoare th fig. 8.29 este dat un exemplu de stabilie a portiilor punctelor de intre- rupere a barelor drepte pentru armaturile de pe un reazem al unei grinzi con- ‘tinue fara bare inclinate. Grinda este armat& pe reazem cu 4 bare de diametre cegale, din care doua se prelungese pe toatt Iungimea diagramei de momente negative, iar celclalte dou se intrerup intr-o sectiune intermediara, Pentru barele intrerupte, lungimea I cu care trebuie prelungite dincolo de sectiunea I Va fi cea mai mare dintre J = Irn gil = le 43)Lisgrona inf Hate | (= la) Fig, 8.29 In fig, 8.30 este dat un exemy in i lat un cxemplu de stabilire a pozi unctelor de incli- nate de intteupae pnt bare inciate ae veel grgi cinpin remote la este armaté in cimp cu 5 bare de diametre egale, din care dow’ ramin es er athe Ins dus Seetne ©) : a big, 8.30 Pentru bara (3), extremitatile A si B ale portiunii inelinate trebuie s& fie situate: A in stinga sectiunii I gi B in'stinga sectiunii H. Punctul C de intre- Tupere a barei trebuie sd satisfac in plus condigia h + he + = TA + AB + PMS 1, La fel se procedaza si pentru barele (2), pentru care dack lstimen Jeazemului este prea micé, lungimea /, necesara se poate realiza prin intoarcerea Ja 90° in jos a barelor, ca in figura. ‘Dacd pozitile Darclor {nclinate, stabilite inifial pe baza calculului la forts thietoare, nu satisfac relatiile din fig. 8.27, a si b in raport cu diagrama de Homente incovoietoare, modificarea punctelor Jor de inclinare poate necesita Drestructurare a intregii armari a grinzii, cu schimbarca numérului. si diame- trclor barelor longitudinale, eventual si a etrierilor (redistribuirea fortei taictoare Intre etrieri si barele longitudinale inclinate). 8.6.6, Arméturi longitudinale de montaj Ta partea superioari a grinzilor, in zonele und nu sint dispuse arm&turi longitudinale de rezistenfa, se prevad armiituri de montaj, cite o bari la fiecare colf de etrier. La grinzile ca inal{ime peste 700 mm se prevad pe fefele laterale arm&turi de montaj intermediare, la distante de cel melt £00 mm pe indlfimea grinzii, Tegate intre ele in sens transversal prin agrafe, dispuse din doi in doi etrier ‘Diameirele batelor de montaj vor fi cel putin egele cu cele minime din tabelul 8.13 5i cel putin cgale cu diametrul etrierler (jn cazul carcaselor sudate, al barelor transversale) Tabet 815 ] Diametrele minime (fa mm) ale barelor de monte) peateu armataeh dia carcase: Porifia armBturilor | Modul de exceutie Tmonsie | fe | os bs pare ee | poe = + petit i ‘pe feele Iaterale ale grinrit 8.6.7. Armituri transversale tag Caress legate cu sem, dismetrele minime admise pentru etrieri int: — 1/4 din diametrul maxim al armiturilor longitudinale; T @ mm pentru grinzi cu h < 800 mm; = 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm, La carcasale sudate, la stabilirea diametrelor barelor transversale, pe ling’ ifiite de rezisten4 la fort taietoare, se va {ine scama de posibilitatea fealizhrit unui regim corespunzator de sudare si de necesitatea asigurarii indeformabilitatit carcasei in timpul transportului si montajului, precum si in timpul betondrii grinzii, Diametrul minim admis: 4 mm 433.Fig. 8.31 Distanfele maxime, admise intre e trieri — pe portiunile pe care exist’ armatura comprimata rezultat& din calcul 4, < 15 dla grinzile din beton cu agregate obignuite $i a < 10 d la cele din boton usor (@— diametrul minim al armiturilor longit udinale): zonele plastice potentiale ale riglelor cadrelor participante la struc- turi antiseismice proiectate in zonele seismice de calcul A-.-E; a, < < 200 mm, a, < Aj — in restul cazurilor: a, < 300 mim, a, < 34/4, De reguli, la cadrele participante la Structuri antiseismice se considera ca zone plastice potentiale extremitatile tuturor riglelor, pe o lungime ly — 2h misurata de la fata reazemului (fig. 8.31, a) Daca printr-o armare local mai puternicd in imediata vecindtate a reaze- mului [70] (fig. 8.31, 8) sau printr-o variatie a inSltimii grinzii (fig. 8.31, ¢) se ajunge ca secfiunca criticd la moment negativ (sectiunea in care momentul negativ maxim este cel mai apropiat de momentul de plastificare) si se depla- seze de la extremitatea riglei la 0 distant > A, pozitia zonei plastice potentiale se considera in modul aritat in fig. 8.31, sic in raport cu sectiunea critic’. in cazurile mai rare cind intervin zone plastice potentiale in cimpurile riglelor Tungimile lor ly =2 h se iau simetrice fafa de sectiunea criticd la moment pori- tiv, ca in fig.'8.31, d. In acest caz, indesirea etrierilor nu este necesari i la grinzile cu plac& in zona comprimata, unde placa realizeazi o confinare satis- facStoare a zonei comprimate a inimii. Se vor prevedea etrieri inchisi in urmatoarele cazuri (fig. 8.32) ~ Ia grinzile independente fara placi la partea superioars (fig. 8.32, 8 si ¢), pe toata Iungimea : ~ la grinaile faicind parte din plangee sau avind placi la partea superioar& (sectiuni in form de T), etrieri inchigi in zonele in care existi armAturi de rezistenta si la partea superioars. La grinzi cu litimi peste 400 mm se vor prevedea etryeri cu minimum 4 ra- muri. Cei intermediari pot fi deschigi (fig, 8.32. d). La grinzile cu sectiune {in forma de T, dublu T sau de alte forme cu unghiuri intrinde, etrierii se dispun incrucigat , ca in fig. 8.32, Carcase sudate cu un singur rind de bare transversale (lig. 8.33,a) seadmit Ja lifimi de grinzi ping la 150 mm. La lisimi mai mari se utilizeazd carcase 434 plane duble, cain ig. 8.33, , sau carcase plane indoite astfel ca barele transver~ Bale sf ia forma de etrieri (ig. 8.33, ¢) 8.6.8. Grinzi solicitate la incovoiere cu torsiune smatrile longitudinal suplimentare ncesre pentru preuatea memen- fe eee ene ie at al form pe permetee seu iin Sn rae dispun la cele 4 color (Bg, 8.34), Ancorajele si nnadirle 2 prmul rnd s Gir mogul velatile pentew tare soit fa Taindere. Sree tamacrie suplimetare de pe fel lfrale se iter ub fora de bare locale in zonele cu momente de torsiune mai mart (fig. . va diagrama infasurdtoare a momentelcr de forsiune maxime perea lor in raport cu diagt fagurdtoare a mer Peace dupa aceleagireguli ca Ta parag eee face dopa raneversala. pentru, preluarca imomentler. de frsione se rahi ark prin supimentarea cantitati de etieri perimetrali, dimensionatiastfl {abate fan de preluace forts itcarecu cade pare a momen, i ge torsone 9 alcatuiti ca in fig. 8.34, cu ramurile onizontale super rege ope toad Iajmea grinal, dar cel putin pe o Tungime egal cus 8.6.9. Grinzi cu inc&rcari suspendate vin la ate latalpa inferioara (Fig. 8.36) inte sport suspendate (Vig. 8:36, a) grinzle 36, 0). grinzile principale prefabricatein Incircéri suspendate sau aplic grinzile care susfin mijleace de tran: toarse ale plangeelor monolite (fig. 8 ‘ 435,—TT My Le | dograma infsurdtoare «@ momertelor de frsutie maxime. “ Fig. 8.34 Tig, 8.35 forma de T interssustinind clemente va es inte de planseu rezemate pe talpa lor infe- cirielt sectiunea de suspendare (fig. 8.37), in care de regula betonul este fisurat, cirfel nimi teebuie sf fe dimensiona}i suplimentar la intindere pentrit a brelua intrcaga Inchrcare aplicata ta talpa inferioard $1.0 transmite la tal Supetioard a grinzii. Daci iniljimea grinzit nu este suficienta pentra ca h fu aun veil le Sr eta elu depend fe > yatunc tsetse prevad inch eramneenivontas suprapnse af e@ inti 834,Incazcl etl prefatricat ig 436.) trea ap ner are sedimensioneazi ca armaturapontes Preluarea montentelor incovoiet transversal se alesuiese ca Infiguri et asiguraren Iunginit de ancora) din sejiunea de Incastrare a tlpilutiad is conseld inal extrem ates teen Eioner! de plonsey ‘chesenat Fig 8.37 436 Fig, 838 { 8.6.10. Console seurte & ____Serccomanda ca armarea consolelor scurte sh se realize numai oe bare * sonyitudinale gf etrieti, fari bare inclinate (fig. 8.38). Armiturile pentru Pre- * Juarea mementelor incovoietoare se ancoreaza la extremitafi cu lungimea > o eencata dela sectiunea de moment maxim. La consolele asimetrice, ancorarea fn sillp se realizeazd ca in fig. 8.38, 4. Distanja maxima intre etrierii orizontali: a, < 150 mm. © 47, PREVEDER] SUPLIMENTARE PENTRU DIAFRAGME (PERETI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT MONOLIT [6510 ;70 ;78:118] 8.7.1. Secfiunea de beton |< Forme de secfiuni, Pentru diatragmele obism sint aritate formele uzuale ale capetelor; Tr Fig, 8.39 wuite urtogonale, in fig. 8.39 ‘imetrici (2) sau intr-o singur& parte (0); Eh ipl rezultate din incrucigarea cu alte diafragme perpendiculare, go ~ simetrice (d) sat intr-o singura parte (¢). Notafii pentru. secfiunea de beton (fig. 8.40) + — grosimeainimii; ky — grosimea t2lpit sau bulbului ; by — sau a tilpii (in cazal talpilor Tate: Nifimea activa de caleul) ‘La Giafragmele participante la_structuri antiseismice, grosimile inimii ‘oportunitatea prevederii de bulbi la capete si dimensionarea Bi cetera rezulta din condifia de ductilitate, pus sub forma limitirii nivelului de solicitare Ia compresitne (vezi cap. 6). In plus, grosimea inimii trebuie Sf satisfact si conditia limit&rii nivelului de solicitare 1a forf& tAietoare (veri capitolul 6) h—indlpimea sectiv lifimea ball "i talpilor, 437Grosimile minime ale ini gi tapitor: 8, hy 140 mm; 8, hy 2. 7 720 Dimensiuni minime pentru bulbi: iy > 208 mm; by > In/T (In —~ lungimea de flambaj) p, {2 25-0 dacd bey < 120.000 mm? Ls 2.0 6 dact byky > 120000 mm? Se va evita ca golurile pentru ugi, ferestre etc. si fieamplasatela mai putin decit 120mm , distant de la cea mai apropiat’ extremitate a sectiunii. La diafragmele avind goluri decalate de la un ctaj la altul se recomanda ca lungimea plinului intre golurile invecinate de la dou’ niveluri succesive si fie de cel putin 600 mm. 8.7.2, Categorii.de armaturi si rolul lor [10] In cazul diafragmelor monolite, pe ling’ armaturile de rezistenja si cele de confinare, intervin cu un rol sporit armaturile constructive, definite la para- graful 8,1.1.c. Avind in vedere caracterul masiv si multiplu conex al structurilor €u diafragme monolite, eforturile interioare generate de impiedicarea unor deformatii, cum int cele din contractia betonului, din varia si diferente de temperatura, din tasiri inegale ale terenului de fundatie si din deformatii inegale produse de curgerea lent a betonului, denumite in mod generic auto- tensiuns, capati o importan{& mai mare decit la structurile flexibile, iar eviden- fierea lor explicitd nu este de regula posibila prin calculcle curente, Exist {ins in acest domeniu o vast experienfi din observarea comportirii in timp a structurilor cu diafragme, care st& la baza recomandarilor privitoare la di- ‘mensionarea armiturilor constructive, Considerafii detaliate in aceasta privinta sint expuse in Iucrarea (10], unde este citata si 0 bibliografie mai ampla, La diafragmele pline sau cu goluri intervin urm&toarele categorii de arma- turi (fig. 8.41): 1, Armarea zonelor de capt ale clemetelor verticale (montansilor) este for- mati — armiturile longitudinale (verticale), notate in figuri cu (a), care preiau eforturi din solicitarea diafragmei sau montantului la compresiune excentric3, avind, in functie de sensul actiunii forfelor orizontale, rolul de preluare a. efor turilor de intindere, respectiv de consolidare a zonei comprimate —arméturile transversale (etrierii) (b), cu rol similar etricrilor nor stilpi; confinarea zonei comprimate si impiedicarea flambajului barelor longi- tudinale. 2. Armarea curenta a inimii elementelor verticale cuprinde — barele orizontale (c), care constituie armarea transversali la fort t4ietoare, indeplinind rolul etrierilor unei console verticale gi totodata serves pentru imbunatitirea comportarii la solicitasile din deformatii impiedicate (contractia betonului, variatit si diferente de temperatura) ; — barele verticale (d), care servese ca armaturi de montaj pentru cele orizontale, dar au in uncle cazuri si un rol de rezistenfa, pentru preluarea 438 _ pentru asigurarea unei eee Tne Hat al @ o| 2 by? od iB Bi id i A lq 1 H | { A as —i y 1 Fig. 841 care actionind perpendicular pe planul diafragmei, armaturile transversale (etricri sau bare i sorted endure transersle(etcieri sau bare inlinate) (k) petra pretuarca 8.7.3. Definirea si delimitare i verte ae ee fi delimitarea sovelor A si B ale clementelor Cerintele referitoare la armarea elementelor vertical i liter arate tteritore laa nentelor vertiale ale diafragmelor sint Siren inte ona plastics potenfold dela bara 5 restal natin diatog- ¥ Have co} fe L. Mnivel (2) Mrivel ) ania Fig. 8.43 Lungimea de calcul /, a zonei plastice ‘eu eingimea de calcul ly a zonei plastice potentiale de la bari se determing xz : intra cu mai mult decit 0,2 Haws. Zona plastic’ potentiali astfel stability. ‘este denumita (10; 118] zona A iar restul inal zi te denamiti (10; 118] zona AM"tar restl inalimit diafagme! (montantului) 1,204 +005 H> (8.6) 440 “} 8.74. Asmarea in cimp a elemenielor verticale ale diafragmelor {. Barele orizontale ale armirii in cimp capita caracterul de arméturi de > gezistenta, in sensul clasificarii de la paragraful 8.7.2, la nivelurile Ja care forja tietoare nu poate fi preluats de beton: J = O/bkaRs'>Qy, unde Q, = 0.5 < in zona A si Qy 0,7 in zona B. In cclelalte cazuri, armarea in cimp are caracteral de armare constructiva, Observatie. In zona A, chiar daca Q < Qy5i deci armarea este constructivi, trebuie si fie proiectatt respectind regulile corespunzatoare unei armari de 2 reaistenti. 0 a. Armarea de rezisten}d este formata din dou plase, dispuse la fetele diafragmei gi se realizeazA dintr-un ofel ductil (PC 60, PC 52, OB 37), sub forma de bare legate cu sirma la intersectii, Plasele se pot preconfectiona pe santier, in care caz legaturile la intersectii se pot realiza si prin sudurd prin ete. ‘Procentele minime de armare pentru barele orizontale si pentru cele verti- Ze cale sint date in tabclul 6 E din anexa gi se refer la totalitatea armiturilor 2). din sectiune (cele doua plase insumate). Diametrul minim al barelor: 6 mm. 3, Distan{a maxim’ intre bare: 250 mm intre harele verticale si 300 mm intre Beedle orizontale) S °°" Barele vertieale au rolul de armaturi de montaj : Cele dou plase se leags intre ele prin agrafe @ 6 mm, dispuse cite 4 buciti 7») fmt daca barele plaselor sint de diametre < 8 mm si cite 6 bucafijm* dact yo d>8 mm (lig. 8.44) e =H # = Agrate : r | § aqet, ‘ = io au 2b. Armarca constructivé se poate realiza continud sau discontinud. Cea “1° continua se prevede in urmitoarele cazuri : la toate clidirile cu grad de protectie antiseismicd > 7; % ~ Ja cladirile cu grad de protectie antiseismica < 7, dacd sistemul con- I structiv este cu diafragme rare combinate cu cadre intermediare sau perime- trale (solutia de tip celular”, cu diafragme mumai pe perimetrele aparta- mentelor, solufii cu nucleu central), precum gi la toate constructiile cu mai i mult decit parter + 4 etaje: —Ia clidirile cu Haves > 3m: 8mm si etrieri gj 6mm la 200 mm distanta, dispusi ca, in fig.8.45, 6 H traversind rostul de turnare ca musta. aana N aor inion 2a (08) sad ftsatar pe >iBo0 sea probe! . 268 = Agrate 6/20 208 Min ah 96/20 Fig. 843, 8.7.5. Armaturi de capit ale elementelor verticale Armiturile verticale care eaulta necesare la capetele di Senior) din clea comprestneexcntich se inpun nl mera err ela capetle respecte conform fig. 846, Pentru aceste armatar diametrele minime sint date in tabelul 8.16. “ thd ‘re Tabelal 8.16 Zona. seismict 442 oe 2 4 be ri de f Fig. 8.46 Din fig. 8.461 din tabelul 8.17 rezult& numirul minim de bare longitudinale necesare constructiv pentru cele 6 tipuri uznale de capete de diafragme {montanti), In cazurile cind numfrul de bare rezultat din calcul este mai mic R. decit cel aritat in figura, diametrele minime date tn tab. 8.16 se refera pumai Ia barele rersiltate din calcul si cet putin Ta — toate barele din fig. 8.46, @ si b.; — cele 4 bare de la colfurile iesinde din fig. 8.46, c, @, ¢ si Tot pentru aceste bare sint valabile si distanfele maxime admise, aratate tn tabelul 8.17. Tabelad 8.17 Nomarel minim | Distanta maximt camish orm capitis | Tog 648 | oA | ne tee vere fm Orr re oo ees tamelar exterior fe |e | 210 iar am eter | 6 | 4 | 290 em ball simetric . 0 ' |) iting, ty < $90 am | 250cind by, hy > 400 sme 1 singurd parte a) 8 =u talph simetrica . | 0 | soo * ou talpa fatr-o singur& parte | fPentru celelclic tare, d > > Smm. Procentele minime de armare la capetele clementelor _verticale ale diafragmelor sint date in tabelul 6 D din anexa. La stabilirea pro- centului de armare care se compari cu cel minim, se tine seama de toate barele verticale din zonele hagurate din fig. 8.47, considerate ca active Obsercafie. Din cercetiri expe- rimentale mai recente a reaultat ci Ia diafragmele cu t8lpi timile de talpa pe care armiturile sint active la intindere sint in realitate mai mari decit cele previzute in instru tiunile tehnice [118) ¢i fig, 8.47. Se noteazi cu: 4, ~ aria sectivnii armAturilor de rezistenta din interioral etrierilor de capit, considerate in calcul (care respecti’ diametrele minime din tab. 8.16); a1 an. Ad, — aria seetiunii armitu- ae, rilor verticale suplimentare cuprinse in zonele hagurate ‘din fig! 8.47 $i Pig. 847 care pot fi realigate din alt tip de ofel decit dy. = Conditiile de verificarc a respectirii procentulu! minim de armare din tabelul 6 D se pun sub forma * bh Ae? 08 Paseo oh (8.7) 100 At Bde > Pose Procentul maxim de armare admis: Paes = 1,0%. Etrierié de capit Lungimea etrierilor dupi directia inilfimii inimii trebuie si fie astfel ca 1, = 0,1 & (fig. 8.46). In plus, la diafragmele cu armare continu pe inim’, etrieyii trebuie si asigure lungimea de innddire cu barele orizontale de pe inim& (in fig. 8.16: 1, > ty) Pentru modul de dispunere a colfurilor de etrieri (agrafe) in raport cu pozitiile barelor longitudinale sint valabile aceleasi reguli ca pentru stilpi (vezi paragraful 8.5.4). Diametrul minim al etrierilor: 6 mm: Distangele maxime admise intre etrieri (agrafe) pe indlfime sint date in tabelul 8.18. 444 r Dianfe ay acime tee eter (grate aie coms eismich de calcul 209 ma < 13 200 mm somiturit Ag definite a parage. 8.75 2 diametral minim al barclor -erticate al respect’ diametinle minima din tab. £10) 8.7.6. Armarea intersectiilor eu alte diafragnie si cu plangeele Intersecfiile intre diafragme se armeazi constrtctiv eu carcase de forma in fig. 848. La diafragmele cu armare continua pe inim4, Iungimile in plea ale ettierilor trebuie sa asigure innidirea cu barele orizontale de pe inima > fo), Diametre mine: ae pla) 10 — pentru barele longitudinale de tip (a) mm; — pena bar neta a Oe 6mm fa diafragmele cu armare continu pe inim’ si 8 mm la cele cu armare discontinua ; Spent etFKTsseeseereeseeeeeeeess 6 TOM tre etrieri: 200 mm, La trecerile Jansee, sectiunea diafragmei 1% trel fie micgorata datoriti rezemarii placilor. In. acest scop, daci plicile sint prefabricate, se reazemi fie pe, prelunyitori metalic’, fie provizoriu pe popi situaji de o parte si de alta'a dialragmei... Se admit rezemiri dizccte ale plicilor prefabricate pe di rin ereneluri (console), dack aria in plan a accstora mi reduce secfiunea diafragmei cu mai mult decit 15%. a ‘Pe grosimea plicit planseului se prevede in diafr Jongitadinal cu 4 bare @ 8 mm sau 2 bare @ 10 mm eorespunzitor in diafragmele de capit. Distanja maxim: . i fo centurd armata are trebuie ancorate 8.7.7, Armarca riglelor de cuplare Pentru diametssle migime ale barelor longitudinale si etrierilor gi dstan- tele masime admice inre barsle longitudinale se aplea acelegi eguli ca § * grinzile obisnuite (paragraf. 8.6). een” armarca ovlogomald, ct bare longitudinale D matt din ees “Barelelongtedinale dere voictoare)dispuse ln. partea supe trievi (fig. 8.49) este for~ nti (pentru preluarea_momentelor inco- joari si la cca inferioari a secfiunii. La 445riglele turnate in dow’ etape (prima etapt, turnat’ odati cu diafragma, sub placa prefabricatt a plangeulu ia douaetapS, turnata ee oe plici);cindsecfiumea activa a rigei se considera numai cea din prima etapi, Darele longitudinale superioare se previd in indltimea acesteia, iar in supra: betonare se continu armarea curenté a centuri (fig. 849, 8) Diemer mi- nim: 10 mm, . — Barele longitudinale intermediare, dispuse constructiv pe fetele rte Diaie sim: 8 um,Prctlde umate splint elo pa aceste bare, raportat la bh, va fi cel putin 0,12% Ja constructile din zona seismici F gi cel putin 0,20% la cele din zonele seismice de calcul A... — Eiriris, care se previd pe toats indltimea riglei, incusiv suprabeto- area in cazul riglelor turnate in dou’ etape, Diametru minim: 6 mim. Dis- fanja maxima admisi inte etrieri: a, <8, a, < 15 4 (d — diametral minim al barelor longitudinale de rezistenta). Se din it covcses vericle | D. Euenchug’ternet in dead ele Fig. 849 446 L—] 14 Le ue i fe tS — oy" fal i ‘peal la, | byezen, Fig. 8.50 _p, Armarea cu bare inclinate incrucigate (fig. 8.50) este recomandata 1a F viele puternic solicitate din actiuniseismice saving f/f < 15 (le — taming hy fiGera 2 golulu) si 6 > 22 em. Pentra barcle longitudinale serie rimin er 3 eer valabile accleagi reguli constructive ca si in sistemal de armare / ortogonala. & 8.8, PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU PLACI tn capitolul de fafa sint date elementele necesare pentru aleituirea con. struct placilor plangeclor din cladirile civile siindustriale, cu rezemirt SiMinue pe grinzi sau pe pereti. Nu au putut fi cuprinse si prevederile refer” Gontinne Pele categorli de plici pentru care prescriptiile de proiectare fac > {arte integranta din cele ale unor tipuri speciale de structuri, cum sint, plage TS dali vezemate direct pe stilpi (f4r& grinzi), plangecle ciuperei, plicile cir- | Elare pentru acoperirea recipientior®cilindrici, plicile tidurilor de sprijin etc Foe 5 insistat mai mult asupra detaliilor de alcatuire si armare pentru plici monolite, avind in vedere c& pentru plicile i fille de planyeu prefabricate, f Tive'de regula sint tipizate si se executa uzinat, detaliile necesare se gasese fn cataloagele si proiectele tip respective. 8.8.1, Grosimile placilor La dimensionarea grosimii plicilor se va {ine seama de urmitoarele ce- Sint ~ procentul media de armare si se incadreze de reguld in limite economicg ub 089, la plicile armate pe 0 directie si sub 0.5% la cele armate pe P dow’ directii) : aisformatiile si respecte limitele admise, conform tabelului 18 din > anex’ 440 i i 400 mm 3 barejm Nomarul maxim de bare/m recomandat, in cimp gi pe reazem: 12 bare/m. Procentele minime de armaze pentru plici sint date in tabelul 6 A din anexa. 448 ‘Tipuri de armaturt arele drepte de 12 partes infvicard {PS ae a re @, FC 32 ® are tainate e inaividuale on 37 ¥ i monolite F pie ragare | HS ea ESTE tut prtainte de resistent parele fnctinate shoele dispuse 1a partea superioar’ de roparttie 8.8.3. Prevederi de detaliu pentru armarea cu bare individuale: In fig. 8.51 sint prezentate schematic modurile de dispunere “ tt iri caracteristice. Pentru plicile armate pe dou’ b de recistenta in diferite cazu e ie directii, accleasi moduri de dispunere a armiturilor se refer’ la ambele directii. As reste Ae reazom a armaturii 449— In cazul curent al armirii cu bare cu diametre pina la 10 mm inclusiv, care se livreazi in colaci de lungimi mari, este preferabil ca barele drepte de la partea inferioard si cele ridicate si se’realizeze continue (dintr-o bucat’) pe toati lungimea planseului, completate pe reazeme cu bare locale (calareti) ca in fig. 8.51, a. Fasonarea barelor inclinate se face in acest caz la fata locului, pe cofrajul plicit — La plicile cu deschideri pind 1a 2m se recomanda armarea mai simpli, f¥ra bare inclinate, din fig. 8.15, 6. — La plicile cu inckrcari temporare mari in raport cu cele permanente, Ja care intervin si momente negative in cimpuri, se utilizeaz’ schema de armare din fig. 8.51, c, cu bare continue si la partea superioara, ale c&ror innidiri, daca sint necesare, se previd in mijlocul deschideritor — Sistemul din fig. 8,51, d, cu bare separate pe fiecare deschidere, devine necesar cind se folosese armituri cu diametre > 12 mm, care se livreaza de ‘regula la Iungimi pind la 12 m si care necesita fasonarea prealabild in atelier. Solutia din fig. 8.51, ¢ este incorecta, intracit nu permite alternarea pe reazeme @ pozitiilor barclor inclinate. In fig. 8.52 este ardtat& exemplificativ schema de armare pentru o plact continua avind 0 deschidere mici intre dowd deschideri mari, cu momente negative pe toatd deschiderea mick. ps | Diagroma M onstrated Fig. 8.52 Numarul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distantele intre bare s& fie ordonate, ceea ce simplificd montajul si controlul pozitionirii armétarilor. De aceea numirul de bare pe metru din aceeasi plac trebuie si fie multiply de un modul (2,5; 3; 3,5; 4etc.), Exemple sint date in fig. 8.53. Se recomand& ca la armaturile de rezistena ale unei plici si se utilizeze cel mult doua tipuri de diametre, Armiturile de la partea superioara a plicii, pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme, se prelungesc de o parte si de alta a reazemului astfel ca si acopere intreaga zoni de momente negative. Dack nu se face um calcul al lungimii J, necesare (fig. 8.54), se va lua de fiecare parte a reazemului 4, = 1/4 din cea mai mare dintre laminile libere ly $i Ing ale deschiderilor adia~ eente. La rapoarte mari intre incdrcarea temporara si cea permanent, devin necesare Iungimi J, sporite, putindu-se ajunge la forma din fig. 8.51, ¢ eu armare continud la partea superioari a plicii. 450 45 0h Fig, 8.53 2 Sectiunile de inclinare a barelor vor fi amplasate la distante suficient de i mari ce la marginile reazemelor (de reguli 1/5 din lumina liker’ a plécii in deschiderea respectivi), pentru ca barcle inclinate s& peat fi utilizate eficient la preluarea mcmentclor negative de pe reazcme, La plici en incirciri mark $5 (de exemplu radiere) in situagiile speciale cind Q > 0,75 i deci folosirea bare- os inclinate este necesar% pentru preiuarca forfelor taietoare, sectiunile de azemelor. “< tnelinare se vor prevedea incepind dn imediata vecinatate 2 La plicile armate pe o singura directic (fig. 8.55) se prevad pe directia stent: armBturi constructive: xpendicular’ pe tee a alméturilor de 0 Perens gn itn Gin dnp side pe reaeme,osimaterh de teparie avind sectiunea pe metru egal cu cel pufin 15% din sectiunea pe metra a armiturii de rezisten{’, la plangecle obignuite si 25% la cele cu incarcdré )“eoncentrate mari, dar cel putin 4 @ 6 mm/m; ‘ — pentru preluarea mementelor locale de incastrare pe reazemele de con- “E tinuitate de pe direcjia laturii mari a plicit /p.», c&lre{ii prelengifi de o parte rf ‘ i TI Ec _, 5 = +48 LW Jott) _ J 451 \side alta a reazemelor cu (Iyp/4) de regi 5 © tm dak ent din“OB 37 $1.69 6/m dacd sint din PC 52. sau $2 sint din PC 32. sa La placile armate pe douk direc- tii, in sferturile marginale ale fiecdrei deschideri, sectiunea de armitura pe metru din cimp reaultata din calewl poate fi redusi la jumatate (tig. 8.56), cu respectarea procentelor minime de armare date in tabelul 6 A din anexi. De obicei, aceasti reducere devine practic eficienta numai la plici cu deschideri mari (de la 5m in sus) sau cu incifrcdri importante. 8.8.4. Prevederi de detaliu pentru armarea cu plase sudate In fig. 8.57 este aritat modal de di 3.57 este ardtat modul de dispunere, de innidire si de reprezentare ‘gonventionali a armérii cu plase sudate pentru o plack aimat pe o direct, in cimp (a) si pe reazem (b), cind plasele sint agezate pe un singur rind. eee | — | 7 1 Hl = Lt: | a a a4 | tty | Inadiire pin ~ aupraginore Ist po 2 b Fig. 8.57 + aust o-| wi 453 Dupi necesitate, plasele sudate se pot dispune gi pe doug rinduri suprapuse | [<> ?h gee in fig. 8.58, in care caz plascle de pe all [ } doilea rind se pot intrerupe in raportl | cu diagrama infigurdtoare a momentelor | | t { i '— Observafie. Im fig. 8.58, barele (1) & sint in acelasi plan cx (2), Ia fel (3)' | | Seu (4) si (6) cu (6), fiind reprezentate in’ © planuri diferite mumai pentra a se putea distinge mai clar. In fig. 8.59 este aritati dispunerea pe douk rinduri a plaselor sudate in 2 etmpul unei plici armate pe dou’ directii, * ea intreruperea inainte de reazeme a \splaselor de pe rindul 2. 2. Diverse alte detalii referitoare Ia | armarea plicilor cu plase sudate sint date. ahrectle armstaniar im Instructiunile tebnice [117] - (vezi suplinentore Fig. 8.60 . Armaturi suplimentare ‘la phicile prefabricate La pkicile prefabricate (panouri, semipanouri etc.) pot rezulta necesare armiturl soplimentare locale pentru preluarea solicitarilor din fazelede trans- :f' port si montaj, in funcfie de pozifiile punctclor de suspendare. Un exemply © este aritat in’ fig. 8.60. BIBLIOGRAFIE A. Publicas fi 7 by Avdetiattah B. gi Wibt, J. Hs Study of Moving Beam Plastic Hinging Zanes for Earth ae ee tctian! busier of HIG Busldngs Inv ACL, StrctaralJournaly me 1/1987. ae celtee Mae Doig endo tn accordance withthe Siengib Design Method PASI eA?) SBE Amescan Conerte Institute, Detelt, 1581 1.51 ACA Mammal of Gncrte Pracias 1985 (ol 13). Aivercnn Concrete Institute, Detrot, 3. LE A Agent, Re: Propuncrs priving nbunaities preeripilg refaoare Jo cloud tptor Sn bton armat lib paylacmpresaneexcented. o. A Ven Contin Ge Detonne, Timgourey Wo!a, vol” Mp pag. 98 — 38S args Cla ilies drm de tcc le grater in Ben arma i Caatrachit ar 31013 ig) Agent, Bt Comiruis dw Duton armah(Ltogra iat). Tasttntal Go Construct Bocureyi, 1979 (vol 1) gt 1984 (val. V). 45s1) Agent, R 9k Boouh, Ve Cate! ‘Bucuresti, 179. {8) Agent gi Constantinescu, D.: Dimansin ‘nde ow arma ane ei tated, fa: Consteocfi a 3] 1984 1m Agent, Damiteca BPs, Nl rv ale ondardla snd ned lem:ntelor de beton, beton armat si beton precomprimat — 70.4 a o0 Iefoat'de sited. fu: A XIVen Conterngs de botoaney Cap Mapoces tot. 19S gal UUAgeat, Raf Povelaeu, Ts Calla icu, T.: Caloulul strcturior cx difrapaa din ‘Bacuresti, 1982 (vol1} gi 1083 (vo. i). prone (1H) atsigt Me Nagase ME Pass ib £1 Aoyama Tes Achaia bail Properties of Conn General Report, AICAP e ", oi eB ar in ape io tas arnt, €F Daina Ay Ween A Pra CH econ din ign arnt” BA Racks Biaisane isto mel & Hamar (4) Artin CBictotoy ty Bllaes E, Muepa eg ee = mite Detannt EL Tehnicd, Bucuresti, 1971, " {19} Bide UNE Sloe BES fos bsonte” koadrat ae oat ~ opti har, Stott, rr, V2 Simic Bhaiow of Satu? Come 2 era NN Sunde Remiw of Sructu Gnrie Liner Boma (Dei Co ie avd th Gora RLSM Bea Sassi tome DS, ee Bia 107 ner, Oe Pope, E-2 tte Bi of Dckls Mont Reng Renfred concrete Frame Components. Ini Report E Sts, University of Calilones, kone Ce a pore BERE 1215, Galvan of Collars TS, 1S] Bonze’, J.. Bab, H.si Punts, Ps Evia me J Bab, Hi F EV cerungin 24 dim StahlbstonSotinmangen. W. Ernst & [19] Beanson'D.: Diformation of Concrete Structure Gg) mar. Ne Rlemtin crue St Me Gwe Wl strustuilor din bston armat ou olipisvelf, BA, Tedaick arn dire si oplimisarea armBurié a abe unghinlardsolcitate la compresiune tm excentreiate Théorie a pratique du béton armé aur états limites, Eyeotes, ade Laat Cy tes Helsing Siam Actions “Cea” Sysigesiam, Roms, 1979. In: Bulletin dTatormation Resistentte $4 deforma New York, 1977, teh Ream Ba. Ms Long Cancer Colamss Suit fo Lateral Pcs. In "jo (2M Chace, TE. Oscturi supsvioure cra bet ! ace, Ts Olu saparoare peur buon arnt si blow procompriaut, Ed, Tees, 122] CEB. Disign Atanesl on Bubling and Stab mee Et wf and Stability In B. Design Manual on Crackin CEB, ne 139/1985, [24] CEB. —F.LP. Manual on Bending and Compression ~ D. Action Effects atthe Ultimate Limit Slate. Constrastion Press, Londra = New Votes 198s 25] Cistakoy, EA. si Belikor, Ve AT men - lito, ogi 5 onelentrnoe sj Ta: Baton {jelersbeton, ne 3/1371 spa Nana (25) Giamigin, Al: Dup 4 marie 1977, In: Achitestara, ne. 4/1977 {23} Conseantinescu, De 5 Postal stantinesc, Di Potenicn, TE Rebstenfa 4 dele fiir Beton arm. Tn: Construct, W197. Talo de distrsame de 28] Constaatinesci D. 91 Bost pastaatinessn D. gi Postsine, T.: dsssmie Design Criteria Conlaing Strength Stiff nt csty fy Simple Sri, I: Prong ofthe Sean Eabopca oe thquake Engineering, Atena, sept. (BE, vol, pag. 433 Pagid oe ate Mo eS cs sear amtresou, Di: Analiza comprratiod’ a wioclului prescriphi i 0 baits RSs hanes mbna cbfie $i ealeul tm proistarea antissismicd a eapstructilor din below ermal < Raport de sintead. In: Conteringa a XI-a: de betoune, Tt eee foane, Timigoara, 1982, vol. 4, pag. 4336 (veal gh Bu'letin d'information CEB nr. Wg and Deformations. In: Batletin Toformation sig of Sections Under Axial ru proictares si ealealul construe 454 [96] Domitzesy, D. Ageut,R. gi Pavel, Cx Peferionayea meatler de prcetare a elemaneer ae oe AS Mon at bien frecomfoinat int Construct 12/186 a7 DEE Calories Protore ert emetlor de don ama ouflve ae". Fehnichy Decurey 913 pata Es, Coutantinccca, bi Postelnion,: Frotlom ale altri dimension rifle dc bom armat in cone acomic. tn: Const m9 1898 0) Oy ae ates Du stent, .* Proloneale comport srvctrior Sn bom ara fa ean! seimace, Tne Constr, 2 31988 B cu ae Dr teal. Winters A Baton arma (itogatia),intitutl de Constrvetit pe ocureyt, 74 fn De pe pestcnica, Ts Picts privnd noftanen de ductiate a srutter de Bein armat 1 pen sfomice. to: Contrary a 1/1879. Bony we, eee ater bonus lata bonus tn: Contract, ne, 11980. EL Fe Ses Deutch Ft Cage btom arma ion Preccmprimat (ogra), Lstitae a Ratketnie cratan Vaiss Timigona, 179. 14) in Me rates of Comrae Engieoring. Waa Nostrand Reinhold Company, New York Wk Brann Go pte ioe (ve 2, Hoy Ghetto petitions Cont of Slabs Using Attonabe Spa to Depth Ratios, ts Jounal Fee tke ACL, Santee, 83 aa CN Riana Bonding Simplified, In: Reinforced. Concrete Columns, SP, HT Cowen F acae natitte, Bettie 0, pag 234—202 0 aan Gesu ton Dannd Soutonbedcin nich DIN 3045, Ancgate 978. 0 et Te Bement r Stahipeton, Hee 200. W. “Fenst& Sohn, Bedi 1979, 0) Goteer Ey Peach, ez Bigang mat Ling, Quer, Tvson wnt Durcatanaen 10) Ginn iach DE 1085 BIN 4227 In Baton wnt Stahibetonan, 1/183. 550) Cn eet Ree Beemivcily Loaded Concrete Calas Under Sustained Lead Te youral of He ALCL, nov 1) Greed RA Dit, Shea NO sabe fb era pai Ins Beton jetvobaton mr. 2/1971 oe en Me MSonyph matte energie im dine contrac, By New ea FC incorgah Gh Cape. Defosnape semester de teton ars sab seek acetates eementle de. baton sumat Fos) RE attend repens of stn “Una fond Cysts Tialsing Scio defo Sea eee ctcab = CEN Symposium, Rome, 1979. In: Bulletin @Taformation CEB ae Bi, ape. 9 494) Loti H, Babee Ar i Thopir, Hi: Trait de tom armés Byrlles, Pass, 1982. Hee eee ital’ crt Polioutgoy her Marsihaw. Springer-Verlag, Bevin, 1973 Han Fenn scone in Binkfoetontas, ed}, 1975 (Teil, Soneerfalle Freee Ee aatstonbaus ef. 2) si 197 (elie Grundlagen vim Bewedwes in Statibetotbau, 3) Go see tngen lar Mossicton. Tel IW. Nachwes des Gebravehabighelt, ea ee Springer Vein, Desin 197, {97 Lalas Te Dor dle Rul dee Bechrons von Sibliontagverkn, Ya: Deton-und Sianetontas, nr” 8 i 9/1063 anton Te an! By ga: Manuel de culeut Cul. BuEfort ‘rchant-Tersion ar Dulletin'dTatormaton CEB, ne. 92/15 reer Citar er Demis nd lchecis der Grenseustinde nach Euotede2 Tet Geter: ond Stailvetontany 1983. lose Bey Gergeoy P. i White, Ko Belavcur of Reina Concrete Lapped splices te, dass lng iekding as Jowtoal of the ACily Re. 2198 Beit) soe Gree, JG, Breen, J. Basi Phang, E. 01: Design of Slay Coneete Celmas. ae Seer dnd to Matedial Being Cousidered for the Next A.C.) Building € ode. Tn: Journal of the ACI, ian, 1970, we eet MG NSciaten’ UH 9h Hage, &. Fz A Reesamination f the Rt Value Set Joanna. Ts Reinforced Concrete Colamns, Ai50, Ameviean Concrete Funinate, Dotee 1973. page 10. (6) Megas O. ei Pops A Catt fa compres eaenvcd osm none de Btn ermal Me Meine pen gti, Ine Constructo 2/1976 {64 WottesN. Mt Sterne. mater jleeersihhenstra Stosivdty Moseova, Nala, Onep-Te: ion annals. Didactic gi pedakeeek, Brceret, 1082 Bice) Oust, Ar Bemcstang. eon Kvisgweechiton auf Schnb. Tn: Belcn- und Stabitetontan or see 5 Verlag, Berlin, 1970 (vol. 1, ed. 3) trublionslere dee Stabldtons, Springer: pelojoniah mesh norm proiehti= wit. 455,{67 Olars, D. $1 Diacoma D.: Ceres privind ds Ta: Construct nr. 31980; {68} Ota, Ds Diaconis Not cect: prvind ds Ta Construct Ni/1083 60] Park Be p Gamble, W. Let Reinforce Cony Sab. J, Wiley & Sons, Neve York 1990 {fo] Park, Rf Paulay,'T: Reinfoved Concrete Structures, Wiley & Sons, New Yous, 1999 {7 Poi, ped Spe w Faqs Reng Cams. Ta: Joutal ot tre AC, (02) Palys TA Consideration of PData Effete in Ductile Reinforced Conerete Framer, Vn let of the Now Zealand National Society Yor Earthquake Engiacsring, cope i978, (73) Paulay, T-Deelopments in fe Som Design of Retfoaed Comer Framer in Nea ealandy in: Canadian Journal of Gil Engoeersp ar 21001 17H) Paslaye sd Chigueof the Spectal Pronstne or Some Design of Building Cate Reuier ma Jor Rane Coco (AC HAS tt Jounal Ce BETS ates r 9] Pave, C2 Construct im bon armat, artes F (ltgraiat), Tasteuel do Constroo sid Bucuresti, ‘ost a oe : ee (76) Patakor, LP, Lisento, FF. gf Kuanefov, L. Vis Jelesttonnie Romsrubi. Te .Vign hola”, Kiev, 1984. - 177 Peper, E. Es Bond od Anchorage of Rinforc Gh the ACLs ne 4/08 (781 Poatelaicws "Contra la proiacarea antsrsmicd a structurior cu diaragma de atom coma. Terk de doctorat, Iettaral de Gopctruch Becareyt 190 179 Posten, T. 9 Vangel N" Nate revert ale presripfr pent clea deformation Ge tncooire'aleeloenttor de bon mat Ins Consteech, hes W988 {$0] Pelmane, ¥-A. gi Shi, YS" Simplified Fanite Element nalts of Deflection of Reinforced ‘Concrete Beans. Inv AGA. Stretatal Journal, ne 4 87 tsp goat, Rechwote der Reichert ach Barcode 2 fa: Beton ond Stabbetonts {[9) Rain, Gg: Hinavise su DIN 1045, Ausgabe Desombr 1973 Erlinterungen der Bewchrunga- ie, tns Boucher Aun or Stahbeton ef 30. W Bee & So, Hes, fay Rolston, JR Slims cdr pines du ion arnt Byes, Pari 17s (00 Mofile. WernerVerlag, Diseldort 1972 a ease {85} Salon CC. 5 Wang. CK. Conercte Reafrcd Structures, Intent Educational Publishers, New Yosie. 97 (86) Scott B.D, Park, R. gi Pelesloy, MJN.: SteseStrin Behavior of Conerte Confine by Gerlapping Hoops atte and High Strain Rate. Tas Journal of the ACLs oe IOS 187) Scribner, Che Bur Retnfocoment Backing tn Henfcad Conte Mlecual Stomborh Tas ‘Journal of the ACH, nr 6fis8e {99 i sn" A ACompuie Sly of Coninmot Motels tu Jura oft A CK 189] Sheth Sh A. i Urumasi 3: Mechanism of Confinement Ted Coles. Ys Proceedings of the Sovcath World Conference on Earthquake Engiacering, Istanbul 18D, wl, pag 778 190) ibe st Koger, Rs Die Memessung vom Krenn Kecirngzrshwiten be Digan ‘ml Nermalbraft und Belubiger Boochrang. In: Beton- tad Stakiberonba, ar, TORE {91 Stocovil D i Sor, fs Tabet baceyt exemple pon calla lemony in below erat i eompresinne esciniria eich, wok ll, BA. Thay Bucarepi, 197. 192) Sor, GA Calulu sefiunior deptunghidare i bain arma sshette 1a tnociee blk: dns Constraint 2/1984 (95) Tal, HE. i Catahor, "A. Rawiot nested epottmodighibikjelesctnthelementow Ta: Rassiot { konstairovanic elemento’ jeleaoterontih anstrukie Soedat, eseoea ot (0 Tanata ¥., Kaneko, v. gt Yashico, H.: The Confoning Effect om Plastic Hinge in Rein Conere Shr! Clunnt Under Cytc She Eoeins toe Soselngs of fe eight Wook Gonierence ou Earthquake Enginetring, San Fratcsto, 184, it V, pag, Bade Se, Drentice Hall Ine, Eighewood Clit, New Jersey, 198 {95} Tevtea fy One, Tr 9h Bucur, Vs Proictards beonulas arma 0.3. Bd, Didactic$ gi Te pedagogies, Linc, 19h4. [96 Tevtea, fy One Tr 3 Suget, Ls: Comportors te domenial postdoc spl de Beton ‘ral fa sort natural slit la npn cu moment tconttare Sofa sistoee attermante Ta: Constr, nt. 1088 {97] Thonlr, I: Comparasion pratique tu ele-modile CE-B, 78 at des rites BAEL 80. 10 ‘Aunalemde FTaseieat Technique do Datiment ef des Travauy Pubic, mal 198 tates sezfiumilor inslare de Deton armat iltatea sctiunitor inelare de baton arma Bars Under Cyclic Leading. ta: Journal 456 F198) Thonier, H.: Le projet de bétom armd. SEBTP — ISBN, Paris, 1987 G99) FNAL. Promudanli— N.LLJ-B.: ‘Rukovodstoo po proichirooanin belonnth & jelezobelennth honstrubft 13 iajolove belona (bez predearenowo napriajensa}. Stroizdat, Mescova, 1977 H{10) Umachare, H. i Jirsa, J. 0.1 Behavior and Design of Shor! R.C. Columns. In: Proceedings ‘of the fighth World Conference on Earthquake Engineering, San Francisco, 1984, vl V, pag. 877=854. Prentice Hall Inc, Englewood Cliffs, New Jersey, 1984 WB 100) Vioret, G.z Calcul plicit de betom armat 1a strdpuorgere excenrica. Yn: Constractl, ne 10~ {1/1985 (vest gf .Calcutel pliclor de beton armat la stripungere" text de Joctorat, Institute! Politehsic Claj-Napoca, 1984). F {102} Weng, ¥. J. Ma, ILM: Ductility of RIC Columns with Various Types of Tie and Stirrup Relies, ta; Proceedings of the Eaghth Would Conference on Earthquake Engincerng, San Francisco, 1984, vol. V, pag. 837844. Preatice Hall Tuc, Englewood Clits, New Jersey, 1984 1103) Zalesov, A. S,, lin, OF. gi Rolle, La Ks Provinsaté treeinoucteleioet jlescbetomnth lementow pri decit operecinth sil « ysugensa. ta: Beton + Jelezobeton, we 3/1971. B. Prescripsil romfnesti; straine si internafionale. E104) A.C.I Committee 318: Building Code Requirements for Reinforced Concrete (A.C.I. 318— ‘sand’ Commentary. Americas Concrete Tntirete, Detrat, 1983. 05) ACL 31580: Details and Dating of Concrete Reinforcement tite, Detroit, 80, 106) Applied Technology Council (ATC): Telative Provisions for the Deslopment of Seams 0) Ee dations for Duldings Us, Gaverament Beating Okc, Washigeon, fate 07) RAE.L. 8 Rigles techniques de conception f de clea des oxerags ct cmsrucions ton arm suid ta malate des Cats mies. Eysole, Pann, OAS 108) 628-83" Ensen telnie ontra sudareaarmaturlr de ofel don. Coletia do norative 3 instruction! ICCPDC. Bacuresty nr. 273/198. L109] C. 14985: Normatio pentru exscularealucrilor din bet si btm armat. Colecfia de nor pe ative $3 instr iank, ICCPDC, Bucuresti, nr. 4890/1987 {110} CEB. ~F.LP.2 Code-Motete pour ler structures en Deion, ed, 3. In: Bulletin, @'Tnforma- tion CEB, aprile 1078 6111) CEB. —F.LP.: Model Cote for Seismic Design of Concrete Structures, Yn: Balletin Be dinformation CEB, nx. 160 160 bis, 1983. FL112) CP. 100: Code of Practice for the Structural Use of Conorie. British Standard Institution, nov. 1972. [U0] DLN. 1045: Beton und Stablbetonbaw. Bemessung und Ansfalirung. Deri, Beuth- Wertieb GmbH, 1975. 114] NSZ. M04, past. I: Code of Pracice for the Design of Concrete Structures. Standard ‘Association of New Zealand, 1982. merican Concrete Ia By tose. Normati pind proetrn gi exeaare teeter de andesite 1a come a tne Bula Conran" a $117) P5986: Instructiuni tehnice pentru proicctarea si folosirea armarii cu plase sudate a "saeco te de na i nas EMD, Boast a 8) ‘oe Git) 85-82: Zn lebnce fora friectaes contain cu tractara din dnrogme de deton, Colectia de normative gi instructiuni, ICCPDC, Bucuresti, nr. 258/ 1982. 10] POD.8T Norm pntrapriaceneacntistmied a consrsior defo, evalua, So einer ea te nomative 9 tate, WCCEDE, Basweg oe Saline tty B.S. 3189.73: Elemente de ensri din ons. btom arma odumstor de poictae, Touandace de Slaadclicre CAE, 0. Etian sor iv, 2030184 Sratdnte norm! ¢ fone. Betonaie§jlesobetonse Loner Stat Monet, 3 22) ST 76—74: Elemente de constructit dim beton gi beton armal. Prevederi fundamentale. Stan- and ChB tr[123] STAS 10.107/0-90: Gonstrucpé civite gi industriate. Calew si aledtwirea elemental die ‘Betom, belo armas pt Delon precomprimat C. Programe de calcul pentru elemente din beton armat, elaborate fi folosite in Romani [129 LPC.T.: Pachete de programe pentru corciores $i proictarea construcilorcatatog de. pre- duntare, TPCT, Bucuresti, 1985 (Ltografiat). Cupsiade, pentru utlizarcs la minvealcula toare de tipal Independent" . —'604. TPCT ~"Institutal de Construct Bucuresti: Programul JUMBO. Cateulul ta a slarea limita de resictnja al sector dveptunghiulare (a compress (Ctin- dye) exceniredy reaped tau oblied. Verificare $8 dimentonarea.armaurlor — 607. Instituut de Construcfi Bucuresti: Prograntul COBRA. Idem. Seems de forms = 608. TPCT’ Insttutel de Consteuctii Bucuresti: Programal ARDIAP. Caleulul lastarea Limild de rescen[a al secfiunilon de diafragine la compreciune (Sntindere) reentried 609. TPCT ~ Institutul de Constructit Bocurgti: Programul DEFBA. Pentru bare solicitats [a compresiue (intindere) exconiricd dysrpld, determinarca.curburti, ‘urbe de inteyasfiune N/M, diagramed moment-curburd = 610, COCC — institutul de Arhivcturd Bucuresti: Soria de frograme GC.Calcalal fa aren Timita de revista sefiilo di ble armat below cx armiund rigid (Ban). [125] Institutul de Cnstrucyii Bucuresti — IPCTIAMN: Pregramul CASLISB, pentru miero- ‘ealeulateave det Junior Calcul elemental de beom apr ew sects djeptumghivdare Sam in form de T I incovier, fori tdietare, compresime (intindere) exceivicd dreapia #4 bli, 1a sri imita de ysitontd, deformafie,decciderea fisurier gh cbcseald.