te sé duce om si jfunda tntr-un adine al witirii deopoirivd lscrurt co a fi istorisite ca si altele, mdvefe si demne'de amintit Se spiine in tragedii}, da la iveald cele ce sint ascunse ‘unde pe cele co stnt limpesi. Dar stiinta istorie: este foarte trainict tmpotriva trecerit timpului si shivi- tua scurgerea tsi necontenité ; tntimplarile care vim 1a alta, toate cele pé care le-a cuprins; le refine si le “a si viu le lasit si alunece pentru toldeauna in adincus -acéea, tncredintatd de aceste Iucruri, eu, Ana, fiica Alexios si Trina, ndscula si crescutd tn Porphyra’, numai c& nu sint necunoscdttoare in ale scrisuluty Solocle, Aiax, 645. foéphyra era sala din palatul imperial din Constantinopol je nugtean impsritesoo, Numele ft vine de la pldcile do ports Feet pect porch Com ofscegt te Borgiyes, Dpor. "eran ‘descendentii perechii imperiale de dupa tncoro- te mat depacte, VI, VIL, ‘pucurau de o pozitie deosebita,care am citit cu alentie si lucritvile lui Avistotel si dialogurile lui Platon si mi-am format spirilul in quadrivium-ul ytiingelor cdci, gi sit in se socoleascd aceasta drept 0 laud a persoanei mele (trebuie st dezvdlut aceste lucrurt, tot ceéa ce mi-a dat tiatura si inclinatia spre studi ca si-tot ceca ce mi-a havdzit de sus divinitatea si tot ce mi-au oferit fmprejurdrite) vreau ca in aceastd scriere sd istorisesc faptele tatilui mete, care nu moritét a fi trecute sub ticere si nici tirlle de scurgerea timpulué ca intr-o mare a witdrii, alit cele pe care le-a faptuit atunci ctnd a luat sceptrul in mtini, cit si, pe cele sévirsite inainte de incoronarea sa, pe ctnd era te serviciul altor imparafi. IL. Encep sd istorisesc acestea nu pentru a-da o dovadit a tndeminarii mele tn ale sovisului, ci pentru ca un lweru. alit de insemnat sci nu riimtnd fird marturie tn fata color ce.vor veni dupit not, cdci si fapiele cele mai importante, dacé nu stint tn vreun fel oarecare incrediniate istoriéi si aducerii aminte, ‘s¢ sting in intunericul Ucerit. Céci fatal mou, asa cum aw dovedit-o faptele insele, era pricéput tw egal masurd si si porunceascd si st se supund clt trebuia celor ce aveawputerea, 2. Dar, dact am preferat sd soriu despre faptele lui, mid tom, tn acelasi timp, ca nu cumva cinova si ma bénuiascd de a gind secret si asouns, od, descriind viata tatilué mew, imi adue mic insdémi un elogiu, si ca intreaga mea istorisive sé nu apart €a 0 ndscocire si o laud, dae admir oreuna din faplele lui. Fi, act tattl mew mi tndeamnd saw subiectul mi siteste’ sd critic unele din cele faiptuite de el, nu din cauza lui, ci-datorité tmprejurdrilor, iardsi md tem, ca nu cumva. cei’ iubitori de 7Tn sistemul de tavitdmint medieval quadrivivm-ul cuprindea astrologia, geometria, aritmetica si muzica, El eta ai press de frivtum, ckeln de studl de gramatica, retoricd 51 dialctiea dar taco, Fonarea intregit instructii era data de filosolie st tealogie a sit'nn mil dea de exemply pe fiul lui Noe, Hants anit’ care ti invidiatt pe toft si nu vikd ceca ce este bun Pricina ramajii si pizmei lor si, cum spune Homer; th 280 ipo: cel nevinowal®, 3. Dar, cind cineva. este gata sd se pede istorie, Wehuie st-si wite, dragostea si ura si adeseort ‘Empodobeascd pe dugmani cu cele mai mari lande atunci ale sittrgite de ci le merité si, tut astfel, adescori si-i damne pe cei mai apropiati atunci cind greselile si purtarea "cer acest lucru®. De aceea mu trebuie sd sovaie in ai judeca vielen si oni livida pe dusmani, Ew vreau si-i conving pounii si pe ceilalti, $4 pe cei in care lovim g1 pe cei care in de acecasi puirere ou noi, prin fapte ca si prin martorii pilor, de adevdrul tntimpldrilor ‘pe care le istorisesc. Cact inti sau dunicit wnora din oamenii de astéxi an iuat parte ele. intimplate. HL 1, Lala motivele pentru care — mai cu seamé — pit Inceput st soriu istoria celor faptuite de tatal meu. Mi-a t sob dupa lege cezarul Wikephoros, cel care cobora din neamul inilor, om care, prin strdlucirea frumusetit, prin superio~ a. spiritului si printy-o desdvtrsita’ elocintd, $i tntrecea tnult pe‘ cei care:a Wait in vremea lui. Eva, tnty-aievar, lucru. minunat atunci cind i vedeai si it ascultai. Dar, rs-ca istorisirea sit mu se abatd din calea ei, sil 0 continudm. Sofut meu, care cra demn-de profuire tn toate privintele, a pynit in expeditie aldturi de autocratorul Loan, fratcle mew, ‘THam, personaj biblic, unul dintie fiit Iii Noe, s-a ficut vino. at de at fi surprins pe tavél siu care dormea dezgolit si de a fi svlluit aceasta frafilor sii, incdlcind astéel o lege divina, Pinga- rea a atras blestemal lui Noe asuipra.neamului lui Ham. Cf. Fave- PTikada. 31, 658; KUM, 778; Odiseea, XX, 195, 62Ch Polibiu; 1, 14oind acesta si-a dus armata tmpotriva unor barbari $i apot rio; Amprejurdrile. neingdduindu-t sist aucd mad cind a pornit contra sirtentlor sia veadus sub ascultarea lui ‘ era si astfel. ru au-fost favorabile istoriei sale sé cetatea. Antiohia'. Dar cezarul nu putea si wile indeletnivivile spit de satisfactie pe cet dornici sit o citeascd: De aceea Hlerare nici chiar'tn mitjlocidl ostenclilor $i. hidrpuiclilor. $i a otdrit, ta rindul mew, sa descriu cele sdvirsite de tata compus wnele lucrdri demne de amintit pentru valoarea lor, U ca aceste licruri sd nie se wste mai tirziv. Cita dar mai cu seama, la porunca impirdteset, a ales s& serie oft farmec era tn felul de a sorie al cezarulut, o stivtofi istoria lui Alextost, tmpératul romeiloy si tatél meu, gi -sd au cunoscut operele sale! 4. Dar ctud a ajuns acolo deserie in cuprinsul unor cirti faptele domniei sale, atuned spus, el ne-a adus de dincolo de granite aceasti sind imprejurarile ti ingdduian'un moment de vagar de la compusit tn mare, dar neterminata si, in acelass timp, tndeletnicivile armelor si razboiului, pentru a se dedica scries Doula. aducitoare de moarte, pricinuita fie de trudase rilor si preocupétrilor literare. El gi-a tncepiit opera reluind tld, fic de expedifitie prea dese, fie de grifja sa de nespus storia epocii dinaintea sa, pentru a se supune.ordinulud nol. Cécé el aven aceastt grija inndsculid tn tot ce stdptnei noastre: a inceput cu. Diogene, tmpératul romeilor® stridania. Iii era necontenila; pe itngt aceasta, 84 a cobortt pind la acela care‘a. fost subiectul lui. Intr-adevir, drile wremii si influenfa vdldmetoare a climei i-an dat fn acel timp tatal nieu ora’ un tindr in floarea, virstei.. Pind lin. potirul aducétor de moarte. Totusi, desi bolnav, a atunci, nefiind Ia virsta adolescenfei, nu fiécuse nimic demn @ expeditie Impoiriva sirienslor si cilicienilor’. Siria Wea fi descris, afard doar dacit cineoa ar fi dorit s¥-i laude Fa predat apoi bolnav cilicienilor — ciliciensi pamphylienilor, Japtele dim copilivie. 3. Acesla ora deck scopul cexarulus, asa MRSA pliylieniélydienilor, Lydia a rindul ei Bitiniei, iar Bitinia cum il dovedeste Iucrarea sa. Dar el nu si-a tmplinit speranfa fi ma a putut sisi duct pind la capit istorta ci, oind a ajuis Ja vremea tinparatului. Nikephoros Botaniates* a tncetat de * Aluzie la cucerirea Antiohiei de c&tre Ioan al I-lea Comne- nil tn 188, Pasajul constitne o indcatio cla acraitd dath Nike. phoros Bryennios traia inc si-stabileste totodatdi un terminus’ post guom, pentru datarea Alexiadei, \ 2 Nikephoros Bryennios scris o istorie intitulath Material (iyle historias), tmparfitS in patra cdrfi gi refetitoare la entele dintre ani 1070—1079. Opera ate caracterul unel le familie a Comnenilor gi a fost alcdtuiti la indemnul soa- erei lui Bryennios, Irina, sofia lui Alexios I. A fost larg folosit’ ca izvor de Ana Comnena, #Roian al TV-lea Diogenes (1068-1071), #Nikephoros al IiJ-lea Botaniates (1078-1081), isloriseasca cele prin care trecuse, era attt de boinan, ‘era tn slare, gi deallfel $i noi Lam impiedical, penir cumva, povestind, si-sé redeschidd rana. YNumele etnice inspirate de regiunile istorice din Asia Mick ‘aplicate de scriitoare diferitelor formatiuni statale ale turcilor“de literaturd, Snlelegerea lui cxiprinsitoare — spun en — dmbritisan bn acelash timp stiintele profane’ca si pe cele sacre,~ Co farmec se ventesa din toatit fiinfa lui, ce mévetie: demnd “Mu nimai dete -conduciitor ti, asa cium spun iii, de ééva mai presus do aceasta, divin! In ce mit priveste, eu am abit de indurat si alte nenorocivi, chiar din clipa cid m-am néscut in leagiinul de purpurd, cum se spun, si am fost victima wnor intimpliri triste, desi nimené nu poate spune cli nu e 0 soaridé Soricitd si surtettoare si ai 0 mama impardieasd $i wn tata tmpérat si st te fi nitseut tw Porphyra. Ciici:in celelalle pri vinje, vai, ofle nan fost furtunile st tulburdrile co s-au abit asupra-mi! Orfou prin cintecele sale misca piétrele si lemnele 81 loata natura cea tipsita de vial, Timotheos%, anletul, chit 4 cintat chndva imnut orthios tn fala lui Alexandru, La acu pe macedonean sit alerge tndataé la armele si la spada-sa. Eslo~ risivea celor ce ma privese pe mine nu va misca fe nimeni, sivmici nu va tndemna la arme sau la lupté, dar i va tulbura pind la lacrimi fe cel ce 0 va auzi si va tect mila nu murcai din partea celor tncestrafi eu simtire, oi si a naturit neinsufle: fite. 2. Dar suferinfa pe care mi-a pricinuit-o mie cezartt si moartea care ba lovit pe neasleplate mi-au Sndurerat suftet si mi-au deschis 0 rami adincd. Si ctnd md gindesc la tncercd rile mele dinainte fay de nenorocirea aceasta de necuprins, cle par cao piciturd fatté de Oceanul Atlantic sau de‘valurite miirié Adviatice, Sau, mai bine xis, acele nénorociri.eran numai un preludin si md cuprindea dinainte furiil acestud foc de cuptor si arsura acesteé fliciri de nedescris si chinul sibite alunei dogori ow otarie de mespus. 0, foc far lemine, preftcul ‘Cf. Buckler, p. 207, 1d foc ce port aprinse torfe tainice, foc ce arzi fart it itimic, foc ce devoresi inima $6 ne lasi sd ne in “cd nus sintem cuprinsi de tine tn. vreme ce atingerile jslrugdloare ne ajung pind la oase, pind la miduvi,” in adincul sufletuluil 3. Dar, fini dau seama c& amin cincars dus departe de subjectul meu: Si chipul cezarului ‘tmi apare in fala ockilor si jalea mea pentru cezar, toate lea mi-as vdrsat incel un suvoi de durere. Mi-am uscat, ; lacrimile din ochi si mi-am potolit durerea si actum imi iinua tslorisirea care tmi aduce de doud ori lacrimi, “Cum sé spune in tragedie!, pentru cé 0 nenorovire fini amine pe-cealalia. Cici, dact infitises tuturor viata unui aseme~ iptirat, trebuie sd fac cumosculd virtulea unui om attt istorisi domnia lui multimii este-peniru mine prilej de le. tar pentru alfti amintivea nei tmcercdsi, $4 tncepem storia tatdlui meu de acolo de unde este mai bine; si @ mai bine sd incepem din momentul tn care povestirea ek fi mai limpede si mai interesanta pentru istorie, Biiripide, Hecuba, 518,