Tema proiectului

In timpul procesului de fabricatie al formaldehidei rezulta o serie de compusi organici

volatili si CO.
Se impune minimizarea emisiilor gazoase cu efect nociv asupra mediului prin
adoptarea unor masuri de prevenire a poluarii in conformitate cu cele mai bune tehnici
disponibile.

Capitolul 1
Problematica poluarii
1.1 Descrierea procesului tehnologic

Schema procesului tehnologic figura 1.1

In aceasta schema este prezentat principiul transformarii metanolului in
formaldehida.Acesta este este realizat adiabatic prin intermediul catalizatorului de Ag
si un oxid.
Exista 2 metode de transformare:

Primul foloseste drept catalizator Ag,in atmosfera de O2.

Al doilea foloseste drept catalizator un oxid.

Principiul metodei
Vaporii de methanol 1,este introdus in vaporizator 2 si superincalzitor 3,unde
metanolul este adus in stare de vapori si incalzit de la 160 la 180C, si secvential
amestecat cu cel reciclat 4(linia de reciclat).Aceasta contine de la 45 la 55 volume %
N2,12 -14 O2,1.6 -2 metanol, 27-33 % apa si 4-4.8 % formaldehida si de la 160180C.Combinati,vaporii sunt introdusi in reactorul primar 5 care contine Ag
catalizator.De vreme ce oxidarea metanolului la formaldehida este
exoterma,temperature este controlata in parte de aer si de gazele nonreactive nitrogen
2

si apa.Oxigenul este prezent in cantitatea necesara de a da conversia metanolului la

80-90 %.Este de preferat sa se mentina temperature catalizatorului sub 660.Presiunea
in primul reacor va fi 5-15 psig.Se poate folosi si catalizator de Ag cu Au.
Deci catalizatorul va fi 20-95 % Ag(atomic) si Au 80-5 %(atomic).
Gazele de reactie din reactorul primar 5,sunt racite de la 200 la 240C , pentru a
reduce descompunerea formaldehidei si sunt introduce in linia 6,pentru a fi amestecate
cu gazele reciclate in linia 7,mentinuta de la 160-180C, pentru a mentine temperature
gazelor din linia 8 de la 190 la 210C.
Gazele din linia 8 sunt introduce reactorului secundar 9,care contine oxid metalic
catalizator.Catalizator oxid metalic poate fi considerat oxidul de
vanadium,molibden,magneziu,manganfier,bismuth.Un oxid preferat este cel de fier cu
molibden.Principalii produsi secundari sunt : CO(1%),CO2(9%).
Gazele de reactie din reactorul secundar 9,sunt introduse in linia 10 si la absorberul
11.Apa este introdusa in absorber prin linia 11 si apoi 12,pentru a absorbi
formaldehida.Apa are 10-30C.
Ceea ce ramane in absorber este reciclat in separatorul 13 prin liniile 14-16.
Un curent din absorberul 11 este reciclat in prima parte de sus a separatorului 13 prin
liniile 15 si 17.Aerul este introdus in compresorul 18 prin liniile 19 si la separatorul
13.O alta sursa de aer este trasa prin separator prin instalarea unui suflator in linia
20.Aer saturat cu vapori de apa,methanol si formaldehida este introdus in separator 13
prin linia 20 la un incalzitor 21 si apoi la reactorul primar 5 si reacorul secundar 9.Ce
iese din incalzitor ,incalzeste gazele de la 160-180C.Produsul de formaldehida este
colectat prin linia 24,ca vapori,care contine 54-59 % formaldehida. Datorita
recircularii,procesul are o conversie de 50-90 % methanol si obtinere de formaldehida
88-90%.

Schema de principiu (tehnologica)

Este prezentata in figura 1.2.Se foloseste drept catalizator Ag.
Materiile prime folosite sunt:
-metanol
-aer pentru a oxida metanolul
-apa demineralizata pentru a absorbi formaldehida
-cantitati mici de hidroxid de sodiu

Figura 1.2

Procesul are mai multe etape:

1)etapa de transformare a metanolului in vapori (vaporizarea) si metanolul este
introdus in vaporizor impreuna cu aer si apa,metanolul fiind diluat
2)reactia catalitica in care metanolul intra in contact cu catalizatorul, care va mari
viteza de reactie ,adica de oxidare
3)absorbtia formaldehidei,este necesara pentru a retine formaldehida
4) oxidarea termica cu recuperare de caldura este necesara pentru a recupera
caldura,pentru ca in urma absorbtiei rezulta hidrogen cu o putere calorica mare

1.2

Emisii poluante gazoase, caracteristicile fizico-chimice ale

poluantilor gazosi

In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamani o cantitate de 500 cm 3
de aer, volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct
proportional cu acest efort. In 24 ore in mediu omul respira circa 15-25 m 3 de aer.
Luand comparativ cu consumul de alimente si apa, in timp de 24 ore, omul inhaleaza
in medie 15 kg de aer in timp ce consumul de apa nu depaseste de obicei 2,5 kg, iar
cel de alimente 1,5 kg. Rezulta din aceste date importanta pentru sanatate a
compozitiei aerului atmosferic, la care se adauga si faptul ca bariera pulmonara retine
numai in mica masura substantele patrunse pana la nivelul alveolei, odata cu aerul
inspirat.
Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea atat prin compozitia sa
chimica, cat si prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer,
radiatii, presiune).
In ceea ce priveste compozitia chimica distingem influenta exercitata asupra sanatatii
de variatii in concentratia componentilor normali, cat si actiunea pe care o exercita
prezenta in aer a unor compusi straini.

Monoxidul de carbon (CO) este cel mai frecvent poluant al aerului. Emisiile
totale de CO din atmosfera le depasesc pe cele ale celorlalti poluanti la un loc.
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor si insipid, care arde cu flaca albastra,
stralucitoare, dar nu intretine arderea.
CO este rezultatul unuia din urmatoarele 3 procese:
Combustia incompleta a carbunilor sau a compusilor cu carbon:
2C + O2 = 2CO
Reactii la temperaturi inalte intre CO2 si compusi care contin carbon:
CO2 + C = 2CO
CO produs in acest mod este utilizat in metalurgie unde reactioneaza cu oxizii de fier.
O parte din acesta ajunge in aer, unde actioneaza ca poluant.
Disocierea CO2 la tempetaturi inalte:
CO2 = CO + O
Monoxidul de carbon este un produs secundar ce apara in urma arderilor. Orice ardere
produce CO2 si CO.
Alte cai de sinteza ar fi:
HCOOH = H2O + CO
Zn + CaCO3 = ZnO + CaO + CO
2CH4 + O2 = 2CO + 4H2

Formaldehida
1. Proprietati fizice si chimice
1.1Informatii generale
- Aspectul substantei: lichid, incolor
- Mirosul: ntepator
1.2 Informatii importante pentru sanatate, securitate si mediu
Nr.
Proprietatile fizico-chimice ale substantei
UM
crt.
1.2.1 pH (200C)
1.2.2 Punct de fierbere
C
1.2.3 Temperatura de aprindere
C
1.2.4
1.2.5

Temperatura de inflamabilitate
Proprietati explozive
Limita minima de explozivitate
Limita maxima de explozivitate

1.2.6
1.2.7
1.2.8
1.2.9
1.2.10
1.2.11
1.2.12
1.2.13

Proprietatile oxidante
Presiunea de vapori (200C)
Densitatea (200C)
Solubilitatea
n apa
n grasimi
Coeficientul de partitie
Vscozitatea
Densitatea vaporilor
Viteza de evaporare

Valoare
2,8 4
153
~ 300
(formaldehida)
>62

vol. % 7
(formaldehida)
vol. % 73
(formaldehida)
hPa
3.77
g/cm3 0.94
1.09
g/l
g/l
cSt
-

Dioxidul de carbon(CO2)
Dioxidul de carbon, altfel cunoscut ca anhidrida carbonica, este un gaz compus dintrun atom de carbon si doua de oxigen (CO2). Principalele surse de producere a
dioxidului de carbon sunt respiratia umana si animala, combustia hidrocarbonului cu
aerul sau oxigenul, si fermentatia lichidelor.
Se gaseste in atmosfera dar la un nivel scazut, deoarece plantele purifica aerul,
convertind CO2 in oxigen, zahar, proteine si lipide cu ajutorul luminii solare, sarurilor
minerale si al apei.
Dioxidul de carbon este un gaz incolor cu un miros usor picant, dar mai usor
decat aerul. Nu este esential pentru viata si se solidifica la -78,5C, devenind zapada
6

carbonica. In solutie apoasa, acest gaz creaza acidul carbonic, care este prea instabil
pentru a fi izolat usor.
Caracteristici fizico-chimice pentru CO2
Caracteristici
Masa molara
Punct de topire
Punct de fierbere
Temperatura critica
Densitate relativa, gaz
Densitate relativa, lichid
Presiunea vaporilor la 20C
Solubilitate mg/l apa
Aspect/culoare
Miros

Valori
44
-56.6 C
-78,5(s) C
30 C
1.52 (air=1)
0.82 (water=1)
57.3 bar
2000
gaz incolor.
inodor.

1.3. Impactul poluantilor gazosi asupra mediului

Prin expunerea omului la concentratii mari de CO, se poate produce moartea. Efectul
toxic al CO asupra organismului este determinat de reactia CO cu hemoglobina din
sange (Hb). In mod normal, hemoglobina functioneaza in sange ca un sistem
transportor de oxigen sub forma oxihemoglobinei (O2Hb) de la plamani la celule si
CO2este transportat de la celule la plamani sub forma CO2Hb. Concentratia normala
de COHb in sange este de 0,5%.
Expunerea indelungata a oamenilor sau animalelor la CO poate sa produca schimbari
morfologice la nivel de inima si creier. Expunerea de scurta durata la concentratii mici
de CO produc efecte asupra sistemului nervos central, vascular si respirator.
Cu toate efectele negative asupra sanatatii CO are si cateva utilizari practice
Medicina - CO are proprietati anti-inflamatoare si cito-protective.
In industria chimica - ca agent reducator.

Formaldehida
Efecte asupra mediului:
Nu persista n apa sau sol;
n aer reactioneaza cu alti poluanti prin reactii fotochimice;
Efecte toxice cronice asupra animalelor: scurtarea duratei de viata, probleme ale
functiei de reproducere (scaderea fertilitatii);
Cauzeaza cancer si alte efecte cronice la rozatoarele de laborator;
Clasificat ca poluant atmosferic periculos.

Efecte asupra sanatatii

Unul din cei mai importanti poluanti ai aerului interior;
Iritant al pielii si ochilor (dermatite, conjunctivite);
Intoxicatia cu formaldehida se manifesta prin: dureri abdominale, pneumonie, edem
pulmonar, depresia sistemului nervos central, anxietate, convulsii, coma, greata,
varsaturi;
Expunerea profesionala poate cauza leucemie, ciroza hepatica; Posibil carcinogen
uman (tumori cerebrale, nazale).
1 Masuri de prim ajutor
Simptome si efecte n urma expunerii:
inhalare.
Masuri de prim ajutor:
n caz de inhalare se va scoate victim gura la gura se va solicita asistenta
n cazul contactului cu pielea se hainele contaminate.
8

n cazul contactului cu ochii se va asistenta medicala.

n caz de nghitire se va da victimei
Administrati victimei carbune active medicala.
Asistenta medicala calificata
Se solicita n urmatoarele situatii: pentru
ochilor, n cazul nghitirii accidentale.
Alte informatii: nu este cazul
Masuri mpotriva pierderilor accidentale
1 Masurile de precautie pentru personal
Se va anunta imediat personalul de protectie a muncii. Personalul care asigura
curatenia trebuie sa fie protejat mpotriva inhalarii si a contactului cu pielea. Se va
izola si se va ventila zona. Se va contacta furnizorul sau producatorul autorizat pentru
recomandari detaliate.
2 Masurile de precautie pentru mediu Se va delimita zona n care s-a produs
scurgerea.
Se previne contaminarea apei si a solului prin scurgeri n canalele de scurgere, santuri
sau ape curgatoare prin utilizarea de materiale absorbante, nisip uscat sau pamnt.
3 Metodele de curatare
- n cazul unor cantitati mici: se absoarbe lichidul utiliznd absorbant de lichide. Daca
nu exista
acest absorbant se poate folosi nisip uscat sau pamnt. Reziduurile se pun n
containere sigilate,
etichetate corespunzator.
- n cazul unor cantitati mari: se fac ndiguiri n scopul limitarii poluarii. Se absoarbe
lichidul
utiliznd absorbanti specifici.
4 Alte informatii. Se informeaza serviciile de urgenta daca lichidul a patruns n
canalizare sau n apa si sol.
Manipulare si depozitare
- Manipulare (inclusiv masurile de protectie a mediului)
Nu se va mnca, nu se va bea si nu se va fuma niciodata n zona de lucru.
Se va asigura o buna igiena personala dupa utilizare, nainte de masa, nainte de a bea,
de a fuma,
nainte de utilizarea toaletei sau de folosirea cosmeticelor.
Temperatura de manipulare temperatura ambientala.
Masuri de prevenire a se evita producerea de vapori/aerosoli.
Depozitare
Cerinte pentru depozitare
Se depoziteaza nchis etans, n recipiente etichetate corespunzator, n spatii bine
ventilate, fara restrictii de temperatura, unde au acces numai persoanele autorizate.
Domeniul temperaturii de pastrare este cuprins ntre +15 si 25 oC.
Cerinte specifice
2

Se vor evita socurile mecanice. Protejati containerele de deteriorari si de contactul cu

apa.
Se vor evita scaparile la umplerea containerelor.
- Utilizari specifice: reactiv pentru analiza, solvent
- Reglementari proprii aprobate: nu sunt
- Alte informatii: nu este cazul
4.Informatii ecologice
Ecotoxicitatea
- Date de toxicitate asupra organismelor acvatice: toxicitate peste, P. Promelas
LC50 = 24 mg/l/96 h (formaldehida).
- Date de toxicitate (posibila) pentru micro si macroorganismeele din sol: nu exista
informatii disponibile
- Date de toxicitate pentru alte organisme importante pentru mediu: teste pe animale:
LD50 (sobolan, oral) : 100 mg/kg (formaldehida)
-Efecte inhibitoare posibile asupra activitatii microorganismelor: nu exista
informatii disponibile
- Mobilitatea: apa-produsul se va amesteca cu apa; sol-produsul se infiltreaza n sol.
Produsul se acumuleaza prin absorbtie.
- Persistenta si degradabilitatea
- Potentialul substantei de a se degrada: produsul este degradabil abiotic n aer si este
rapid biodegradabil.
- Timpul de njumatatire: nu sunt date disponibile
- Potentialul substantei de a se degrada n statiile de epurare a apelor uzate: este
posibila
neutralizarea n statiile de tratare a apelor reziduale.
- Potentialul de bioacumulare: nu este de asteptat concentrarea n organisme
- Alte efecte adverse: nu sunt date disponibile

Dioxidul de carbon
Dioxidul de carbon din atmosfera reprezinta un imens rezervor de carbon, din care
plantele isi construiesc substanta lor. La randul lor plantele servesc drept hrana
animalelor.
Dioxidul de carbon din atmosfera este pe de o parte consumat (asimilat) de plante, pe
de alta parte regenerat continuu prin respiratia plantelor si animalelor si prin putrezirea
cadavrelor lor. O sursa artificiala de producere a CO2 varsat in atmosfera in proportie
de 4/5 o constituie arderea combustibilior fosili (carbuni, petrol, gaze naturale).
Cantitatea de CO2 variaza pe parcursul unei zile si pe anotimpuri, fiind mai redusa
ziua decat noaptea, mai redusa vara decat iarna, mai crescuta toamna decat vara si
iarna.
10

Ziua, concentratia sa scade putin deoarece este folosit de plante in fotosinteza, noaptea
creste usor datorita respiratiei organismelor(plante, animale, bacterii) si lipsa
fotosintezei. Creste de asemenea toamna din cauza reducerii intensitatii fotosintezei si
intensificarii respiratiei microorganismelor din sol care descompun substantele
organice. Vara are loc o scadere a concentratiei de CO2 din cauza fotosintezei, iarna
creste concentratia datorita respiratiei organismelor, arderii combustibililor si lipsei
fotosintezei.

1.4 Reglementari nationale si internationale pentru prevenirea

poluarii aerului
Aerul este un element natural important al mediului, indispensabil vietii si sanatatii
oamenilor, faunei si florei, ce trebuie protejat prin toate mijloacele, atat sub aspect
cantitativ cat si calitativ.
Atmosfera este considerata un mediu de tranzit pentru poluanti, dar un mediu in care
se propaga cel mai repede si parcurg distante mult mai mari decat in alte medii.
Poluarea aerului datorata cresterii concentratiei unor constituienti normali ai
atmosferei sau unor compusi straini (elemente radioactive, etc.), impune
perfectionarea regimului juridic de protejare a acestuia prin elaborarea de reglementari
in materie. Poluarea aerului nu cunoaste frontiere nationale, ea este un fenomen
transfrontalier ce constituie in prezent o problema globala, fapt ce impune o cooperare
internationala dar si o reglementare la nivel mondial adecvata si eficienta, de natura sa
previna poluarea atmosferica prin actiuni asupra stabilirii surselor de poluare, prin
masuri impuse tuturor utilizatorilor aerului.
In documentele elaborate de Consiliul Europei se considera ca, poluarea atmosferica
este generata de prezenta unor substante straine sau de variatiile acestora in
compozitia aerului si care provoaca efecte daunatoare.
Reprezentand un fenomen prin excelenta transfrontalier si international cu implicatii
indeosebi regionale, poluarea aerului reclama, in vederea combaterii si diminuarii
sale, o cooperare riguroasa intre tarile continentului nostru, insotita de mijloace si
instrumente juridice adecvate.
Relatiile sociale stabilite in legatura cu protectia atmosferei sunt reglementate in
prezent prin: Constitutia Romaniei (art. 135, lit.e), Legea nr.137/1995, republicata (art.
41-47), ordonante de urgenta sau ordine ale ministrilor ce vizeaza protectia juridica a
atmosferei.
Cadrul juridic special privind prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii
atmosferei, in scopul evitarii impactului negativ asupra tuturor factorilor de mediu, il
reprezinta Ordonanta de Urgenta nr. 243/2000 privind protectia atmosferei modificata
si completata de legea nr.655/2001. 4 Prin aceasta, legislatia noastra in materie s-a
aliniat la normele juridice internationale si la reglementarile comunitare
11

Protectia juridica a atmosferei pe plan intern

Legea nr.137/1995, republicata, si modificata prin Legea nr.294 pentru aprobarea
O.U.G. nr.91/2002, stabileste scopul protectiei atmosferice si prevede in acest sens la
art. 42 ca prin protectia atmosferei se urmareste prevenirea, limitarea deteriorarii si
ameliorarea calitatii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra
mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.
Principalele obiective ale strategiei nationale sunt:
- mentinerea calitatii aerului
imbunatatirea calitatii aerului in zonele in care este deteriorat;
- adoptarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea si eliminarea efectelor
poluarii transfrontaliere;
- indeplinirea obligatiilor asumate prin acorduri si tratate internationale;
- cooperarea internationala in materie.
Legea mediului, republicata in 2000, modificata si completata, stabileste obligatii
si in sarcina autoritatilor vamale, respectiv, de a nu permite intrarea sau iesirea din
tara a surselor mobile poluante.
in scopul protectiei calitative a aerului se impune evaluarea calitatii aerului
inconjurator pentru toate zonele aglomerate si informarea publica privind calitatea
sa, precum si monitorizarea integrata a calitatii aerului si a nivelului emisiilor si
controlul surselor fixe, mobile si difuze de emisii de poluanti
Ordinul Ministerului Mediului nr 592/2002,inlocuieste STAS 1257-87 privind
Conditiile de calitate ale aerului in zonele protejate
Legea nr 645/2002 pentru aprobarea OGU nr 34/2002 privind prevenirea,
reducerea si controlul integrat al poluarii si normele limita acceptate de Ministerul
Sanatatii privind limitele admisibile ale poluantilor in aer pentru a nu se produce
imbolnaviri si boli profesionale.
Valoarea-limita de emisie este masa, exprimata in functie de parametrii specifici,
concentratia si/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depasita in cursul uneia sau mai
multor perioade de functionare. Valorile-limita de emisie pot fi, de asemenea, fixate
pentru anumite grupe, familii sau categorii de substante. Valorile-limita de emisie a
substantelor se aplica la punctele de evacuare a emisiilor din instalatie, fiind exclus
orice proces de dilutie la stabilirea acestora.

Activitate si/sau instalatie

Competente

Act de
12

reglementare
Acord
Acord
integrat
Central Regional Local de
de
mediu
mediu
6.1. Instalatii chimice integrate*,
cum sunt instalatiile pentru
producerea substantelor pe scara
industriala folosind procese de
conversie chimica, in care mai
multe unitati tehnologice alaturate
sunt legate functional una de
cealalta si sunt utilizate pentru:
6.1.1. Producerea substantelor
chimice organice de baza:
a) hidrocarburi (liniare sau ciclice,
saturate sau nesaturate, alifatice
sau aromatice);
b) hidrocarburi ce contin oxigen,
precum: alcooli, aldehide, cetone,
acizi carboxilici, esteri, acetati,
peroxizi, rasini epoxidice;
c) hidrocarburi sulfuroase;
d) hidrocarburi ce contin azot,
precum: amine, amide, compusi
azotosi, compusi nitro sau azotati,
nitrili, cianati, sau izocianati;

X
X

X
X

13

Aer interior
Situaii
profesionale

Poluant
termen lung

termen scurt

C
mg/m3

timp de
medier
e
(ani)

C
mg/m3

timp de
medier
e
(h)

C
mg/m
3

timp de
mediere
(h)

CO

104

55

HCHO

0.12

cont1

14

Prin Legea 3/2001, Romnia a ratificat Protocolul de la Kyoto la Convenia

Cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice, numrndu-se printre
primele state care au ratificat acest document internaional, de o importan deosebit
pentru problematica schimbrilor climatice.
In mod concret, ara noastr i-a luat urmtoarele angajamente: reducerea
emisiilor de gaze cu efect de ser n perioada 2008-2012 cu 8% fa de nivelul de
emisii nregistrate n anul 1989;realizarea nu mai trziu de 2007 a unui sistem naional
de estimare a emisiilor de gaze cu efect de ser;elaborarea i implementarea politicilor
n vederea promovrii dezvoltrii durabile; realizarea nainte de prima perioad de
angajament, respectiv nainte de anul 2008, a Registrului Naional de emisii de gaze
cu efect de ser.
Planul national de actiune pentru protectia atmosferei va cuprinde urmatoarele:
-responsabilitati si termene pentru implementare;
-evaluari financiare si evaluari de costuri;
-implicatii pentru Romania;
-informarea publicului cu privire la calitatea aerului;
-concluzii si recomandari;
-indicatori de realizare si responsabilitati pentru monitorizarea realizarii planului.
Planul national de actiune pentru protectia atmosferei va cuprinde pentru fiecare
actiune: descrierea acesteia, perioada de realizare, costurile si finantarile, rezultatele
asteptate si indicatori de realizare.
Protectia juridica pe plan intenational
Legea 8/1991
Este legea pentru rectificarea Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe
distante lungi,incheiata la Geneva ,la 13 noiembrie, 1979.
Legea 24/1994
Este legea pentru ratificarea Conventiei cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarii
climatice semnata la Rio de Janeiro,la 5 iunie 1992
Legea 662/2001
Legea privind ratificarea Acordului intre Comunitatea Europeana si Romania privind
participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la reteaua Europeana de
Informare si Observare
Directiva 2008/1/CE
Este o directive privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si a fost publicata in
jurnalul official al Uniunii Europene nr.24
15

Unele dintre consideratii acestui act sunt:

-a se folosi tehnologii din care rezulta poluanti in cantitate cat mai redusa
-a se folosi mai putin substantele periculoase,poluante
-a se gasi modalitati de reciclare si recuperare a substantelor folosite in process si de
tip reziduu
-modernizarea instalatiilor,a tehnologiilor
-a se avea in vedere valorile limita de emisie pentru substantele poluante
-a se avea in vedere ca modernizarea instalatiilor, imbunatatirea tehnologiilor necesita
timp si costuri suplimentare
- a se avea in vedere controlul folosirii resurselor naturale si a utilitatilor
-a se avea in vedere prevenirea si reducerea emisiilor de poluanti
- a se minimiza efectul nociv al substantelor poluante asupra mediului
n Romnia, Planul National pentru Protectia Atmosferei (PNAPA) a fost elaborat ca
parte a Strategiei Nationale pentru Protectia Atmosferei.Planul de Actiune cuprinde
metodele prin care se vor ndeplini obiectivele propuse n Strategia National pentru
anii 2004, 2005 si 2006, si ia n considerare actiunile viitoare din programul sectorial
cuprins n Programul multianual. Obiectivul 2 al Planului de Actiune prevede la
Actiunea 2.2 reducerea emisiilor n aer de: dioxid de sulf, dioxid de azot, particule n
suspensie (PM10), plumb, monoxid de carbon, benzen si COV din aer, emise de
instalatiile care intra sub regimul IPPC, incluzand instalatiile mari de ardere si alte
surse importante de poluare cu COV precum si implementarea actiunilor specifice,
stabilite prin Planul National de Actiune pentru Mediu.
Legea pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005
privind protectia mediului nr. 265/2006 (M. Of. nr. 586 din 6 iulie 2006).
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protectia
atmosferei (M. Of. nr. 633 din 6 decembrie 2000) modificat si aprobata prin Legea
nr. 655/2001 (M. Of. nr. 773 din 4 decembrie 2001).
Hotrrea de Guvern nr. 731/2004
(M.Of. nr. 496 din 2 iunie 2004) pentru adoptarea Strategiei Nationale privind
Protectia Atmosferei.
Hotrrea de Guvern nr. 738/2004
(M.Of. nr. 476 din 27 mai 2004) pentru adoptarea Planului National de Actiune pentru
Protectia Atmosferei.
26
10. Strategia Nationala si Planul National pentru
Protectia Atmosferei din Romnia
De asemenea ,determinarea emisiilor limita se va baza pe cele mai noi tehnologii si se
va tine seama de pozitia geografica ,de caracteristicile instalatiei.Cele mai bune
tehnici disponibile se vor schimba cu timpul si este necesar sa se aiba in vedere acest
lucru.Schimbarile instalatiei pot determina poluarea si este de preferat sa se anunte
autoritatile privind aceste modificari.Conform acestui document aldehida reprezinta
16

un factor de risc din punctual de vedere al poluarii aerului,si putem afirma acelasi
lucru si pentru CO.

Capitolul 2
Metode de prevenire si control al poluarii
2.1 Tehnici BAT (Best Available Tehnology)
2.1.1 Masuri primare
Masurile de prevenire,primare au avut la baza Pollution Prevention Act of 1990, the
U.S. Environmental Protection Agency (EPA) care a definit prevenirea poluarii ca:
-prevenire ,reducere la sursa,de preferinta
-poluantii ,alor caror activitate care nu pot fi prevenita,sa fie reciclati intr-o maniera
cat mai sigura
-emiterea si deversarea polauntilor in mediu sa fie facuta numai ca ultima solutie

17

Prevenirea poluarii include reducerea si eliminarea utilizarea,producerea si generarea

unui poluant sau potential poluant prin reducerea la sursa, reciclarea, reutilizare, sau
modificarea practicilor existente.
Minimizarea deseurilor,reziduurilor este prima initiativa a prevenirii
poluarii.Minimizarea deseurilor este discutabila caci aceasta presupune tratarea
,inlaturarea si reciclarea off-site.Aceasta poate fi aplicata prin gasirea unor noi
procedee tehnologice .
Reducerea toxinelor utilizate in industrie,la fabricarea produselor sau in cadru
proceselor,pentru a reduce riscul imbolnavirilor.Dar aceasta se refera de fapt la
reducerea la sursa.Se poate folosi substitutia substantelor chimice cu substante care nu
prezinta pericol,sau chiar substitutia unor procese, cautarea alternativelor.
In viitor se va avea in vedere:

figura 2.1
Se observa in figura 2.1,ca in viitor se doreste sa se previna poluarea, caci este mai
simplu sa previi decat sa tratezi.Este important sa se cunoasca si capacitatea de
productie,ca sa nu se produca mai mult decat este necesar si prin urmare poluantii sa
fie in cantitati mari,ceea ce duce la depozitare lor.
Avand in vedere procesul de oxidare care are loc in procesul de obtinere a
formaldehidei,consideram ca tehnicile BAT se vor aplica CO si COV,adica si
formaldehidei si acidului formic si CO2.
Acestea pot avea multe surse.Pentru prevenirea poluarii se vor avea in vedere masurile
primare care vor tine cont de urmatoarele aspecte:
-in procesul de racire a aburului sau a vaporilor pot fi scapari de materii volatile
poluante.Se va tine cont si de metodele de racire si alti produsi care pot polua
sistemul,acei agenti de racire diferiti de aer si apa rece,adica agentii organici
-in urma stocarii poate interveni poluarea datorita manevrarii necorespunzatoare a
materiilor prime, a utilitatilor,iar daca recipientele in care se stocheaza sunt
necorespunzatoare atunci poluarea poate fi semnificativa.
-transportul de la furnizor de materii prime la instalatie,poate conduce la accidente,
lasandu-se astfel poluanti in mijloacele de transport,pe conducte
-folosirea in cadrul instalatiilor a pompelor ,a compresoarelor ai a altor dispozitive
care lucreaza la presiuni poate determina slabirea

18

valvelor,flanselor,suruburilor,sudurilor si a cordoanelor de sudura poate determina

scapari de compusi volatili poluanti
-tevile ,conductele nu trebuie sa prezinta fisuri,care ar putea determina scurgeri de
lichid sau scapari de vapori, iar deconectarea tevilor trebuie facuta cu grija,caci pot
ramane urme de compusi,daca acestea nu sunt bine golite
-valvele pot contine diafragme pentru a reduce riscul de scapari
-daca sistemul este automatizat ,orice variatie in debitul de iesire poate semnala
pierderi de materie prima, deci se va actiona prin depistarea pierderilor,si daca acestea
prezinta introducere de poluanti sau nu
-reziduurile de catalizatori se pot recicla ,si desi sunt refolositi in mai multe cicluri de
fabricatie,la un moment dat acestia se epuizeaza,si se pune problema gasirii unor noi
catalizatori care vor avea mai multe cicluri de reutilizare.
In tabelul 2.1,se va observa reziduurile din procesul de fabricare a formaldehidei,in
special catalizatorii

Tabelul 2.1
Este necesar sa se aiba in vedere procedeul de fabricatie,sau mai bine spus alegerea
corespunzatoare a acestuia,din mai multe procedee posibile.
Selectarea procedeului are in vedere consumul de materie prima,metanol, si pretul
acesetuia,capacitatea de productie ,necesarul de energie (electrica, chimica,utilitati)
pretul catalizatorilor.

Tabelul 2.2
19

Tabelul 2.2 este extras din sursa bibliografica 3, si reprezinta cele 2 procedee de
obtinere a formaldehidei folosind ca materie prima metanolul, dar cu catalizatori
diferiti.Se va alege varianta avand in vedere legislatia privind protectia mediului dar
cel mai important prevenirea poluarii
De asemenea se are in vedere instalatia,dimensiunile ei si corectitudinea asamblarii
sale,caci pot exista surse de poluare importante daca aceste aspecte nu sunt luate in
considerare.De asemenea este necesar ca modificarile sa fie facute in mod planificat si
in scopul modernizarii tehnologiei cu autorizatiile corespunzatoare de la Ministerul
Mediului.
Pierderi importante de formaldehida si methanol au loc datorita selectivitatii si
datorita acestui lucru va creste concentratia reziduurilor de metanol.Procesul de
selectivitate impune o functie de concentratie a emisiilor de CO,CO2.Deci se va avea
in vedere problema selectivitatii corespunzatoare procesului.Acesti curenti de materii
volatile sunt nocive si este necesar sa se recirculeze sau recicleze,prin gasirea altor
intrebuintari in cadrul instalatiei.In momentul in care formaldehida ajunge in
atmosfera aceasta poate fi detectata prin mirosul caracteristic.Desi acestea sunt in
cantitati mici,acestea sunt monitorizate si exista limite pentru acestea, in functie de
tara, acest lucru fiind prezentat in figura 2.3.

Tabelul 2.3 (realizat in 1999)

Trebuie avut in vedere ca vor exista anumite costuri pentru prevenirea poluarii,dar
acestea se vor reflecta in costurile de productie,respectiv in pret.
In general, incepand cu anul 1989, emisiile de poluanti din atmosfera au scazut in
urma transformarilor politice si economice ale tarii. In perioada 1989-2000, reducerea
pe scara larga a productiei economice in majoritatea zonelor industriale si inchiderea
multor obiective economice au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor de
poluanti proveniti din surse industriale. Aceasta reducere generala a poluarii la sursa a
avut ca rezultat imbunatatirea calitatii aerului, mai ales in zonele in care principalele
surse de poluare erau cele industriale. Totusi, multe zone sunt inca puternic poluate
din cauza emisiilor provenite din surse industriale si este necesara luarea unor masuri
pentru imbunatatirea calitatii aerului in scopul respectarii valorilor limita impuse prin
legislatia in vigoare.
Conform BAT ,in cazul masurilor primare,de prevenire a poluarii,se vor lua in
considerare:
20

-folosirea cator mai putine substante periculoase,adica a materiilor prime poluante si

gasirea unor solutii alternative
-eficienta consumului de materie prima si energie
-prevenirea accidentelor si protectia muncii
-minimizarea riscurilor prin introducerea unor noi procedee,testate mai intai pe pilot si
apoi la scara industriala
-valorile limita a emisiilor
-folosirea anumitor carburanti,combustibili care nu emit poluare,acesti combustibili
fiind folositi la incalzirea apei si a aerului ca utilitate
-recircularea,reciclarea utilitatilor (aer cald,apa rece,apa calda,abur) pentru a minimiza
consumul de combustibili si a diminua costurile
Legile privind emisiile de COV sunt in vigoare si daca nu sunt respectate ,pot fi
aplicate sanctiuni.
Pentru prevenirea scaparilor emisiilor de gaze se poate aplica urmatorul program:
-se va avea in vedere mentinerea instalatiei in functionare, adica se pe baza
masuratorilor de control se va depista de ce au loc emisii de gaze,unde si moduri de
remediere a acestora
-intretinerea si masuri de controlul,aceasta aplicandu-se cand a avut loc deja emisii si
se doreste sa se previna alte emisii noi
-prevenire intensiva si masuri de control ,aceasta se aplica atunci cand masurile luate
anterior nu au fost suficiente, si se vor aplica altele
Dispozitivele de evacuare ale emisilor se folosesc cand exista o evacuare de urgenta
sau cand exista presiune in exces, probleme cu ventilarea.Acestea pot fi construite din
sisteme de ardere (arzatoare),iar acestea trebuie sa produca arderea astfel incat sa nu
se elibereze in aer poluanti,sau sa elibereze in cantitati minime.Prevenirea poluarii cu
emisii in acest caz este data si de sisteme cu abur care pot reduce emisiile.Este de
preferat totusi ca aceste emisii sa fie distruse si nu introduse in atmosfera.Dar acest
lucru nu e intotdeauna posibil.Exista substante care nu pot fi arse in sistem .
Emisiile prin incinerare sunt discutabile caci se doreste oxidarea VOC dar se pot
obtine alte emisii de substante poluante.Incinerarea nu este intotdeauna binevenita
caci substantele au temperaturi diferite de aprindere.
Catalizatorii sunt adesea folositi in cazul incinerarii si acestia pot determina o ardere
completa a VOC.Totusi acestia au si dezavantaje.Se alege preferential catalizatorii dar
cheltuielile sunt mai mari.
elaborarea si implementarea de planuri pe termen mediu si lung, la nivel national,
regional si local, pentru reducerea continua a emisiilor de poluanti in atmosfera in
toate domeniile de activitate

2.1.2.Masuri secundare
Tratarea deseurilor pentru a le diminua periculozitatea
21

produse utile
Materi prime

Reacto
rrr

produse
Deseuri

Separator
0

deseuri tratate
deseuri mai putin

periculoase
n tratamentul a apei reziduale care conin formaldehid printr-o metod care implic
introducerea apei reziduale ntr-o autoclav biologice n care se introduce, de
asemenea, un alt flux care cuprinde un compus care conine azot, n special amoniacul
sau o sare de amoniu.Dificultile cauzate de procesul de formare a aducilor
refractari de formaldehida, cu compusul cu azot (n special hexametilentetramina) sunt
reduse la minimum prin introducerea apei reziduale i a unor compusi cu azot n
autoclav n dou fluxuri separate, n loc de a permite celor dou fluxuri de a se
amesteca n conducta de alimentare autoclav sau ntr-o exploataie preliminara.
Metoda este aplicabil n special n sistemele n care amoniac sau alte surse de ioni de
amoniu sunt introduse n autoclav ca un nutrient pentru biomas coninuta.

Bio-scurgere reactor filtru de epurare biologic a aerului de

decontaminare a deeurilor utilizeaza activitatea metabolic a
microorganismelor pentru a elimina substanele nocive din aer sau
fluxurile urat mirositoare de deeuri. Fraunhofer IGB a dezvoltat si
inventat un reactor bio-filtru de scurgere. Un sprijin material textil care
este el nsui nu este atacat biologic servete ca suport de cretere
pentru formarea de biofilm. Acesta ofer o zon de mare suprafa
specific, o afinitate mare pentru microorganisme i se mndrete cu
rezisten la curgere foarte scazut, cu o greutate redus i stabilitate
mecanica ridicata. Materialul suport este clatit cu un debit de lichid
care este pompat continuu n circuit. Suprafaa legata de fluxul de
lichid poate fi variat. Cu o rat mai mare a zonei legate de fluxul de
lichid, reactor servete ca un bio-spalator, care asist descompunerea
substantelor care sunt solubile n ap. Cu un debit de lichid sczut
volumetric, reactor presupune mai mult de un filtru curatator, care
permite descompunerea substantelor care sunt slab solubile n ap.

22

Fig. 1: Experimental bio-filtru pentru scurgere de plante biotratarea aerului deeurilor care conin formaldehid
Experimente tehnice
Experimentele de decontaminare a deeurilor care conin formaldehid de aer au fost
efectuate cu o arie legata de debitul de lichid de 0,3 m 3 / (m 2 h *). Fluxul de aer de
deeuri a fost efectuat n contra-flux. Gaz brut a fost amestecat n conformitate cu
specificaiile partenerilor industriali. Pentru a realiza acest lucru, formaldehida a fost
continuu depusa intr-un vas umplut cu formol i transportata n fluxul de aer n biofiltru de scurgere.
Reactor a fost inoculat cu o cultur starter de Pseudomonas putida J3, o tulpin
bacterian care se caracterizeaz prin extrem de mare toleran la mare descompunere
rate i formaldehid. Sistemul a fost operat n mod continuu pe o perioad de mai mult
de un an. Concentraiile de gaz brut au fost ntre 76 i peste 1000 ppm (95> 1250
micrograme / l) formaldehid, i sarcinile noxe au fost ntre 3.4 i 30.9 mmol / h (102927 mg / h). La volum de reactor de 30 de litri i un volum filtru de nou litri, filtru de
ncrcare specific n experimente a fost de 18,7 la 220 g / (m 3 h *) formaldehid. n
aceste experimente, nu am ajunge la limita capacitativa biologic a filtrului.
Concentraiile de formaldehid din gazele brute au fost mai mici de 15 ppm (12,5
micrograme / l). H eficiena (a filtrului) a fost n mod normal, cel puin 0.99.

Reactor volum
Filtru de volum
Rata de Area legate de fluxul de lichid
Gazul brut de concentraiile de FA
Poluant sarcini

0.03 m 3
0.009 m 3
0,3 m 3 / m 2 h *
76-1000 ppm
(95 la> 1250 micrograme / l)
3.4 - 30.9 mmol / h
(102-927 mg / h)
23

Specifice filtru de sarcin

min. 18.7 g / m * h FA 3
max. 220 g / m * h FA 3
0.99

Eficienei h
Tabelul 1:
Datele de performanta a reactorului bio-scurgere; FA: formaldehid
Dezvoltarea

Aerul biologic de decontaminare a deeurilor n reactor filtru bio-scurgere este extins

si la alte substane, cum ar fi stiren i metil etil ceton, i, de asemenea, amestecuri de
substane nocive, cum ar fi formaldehid / metanol i diclormetan / etanol.
Microorganismele termofile ar trebui s fie, de asemenea, utilizate pentru fluxul de
cald, ap-aer saturat de deeuri.
n colaborare cu compania partenerul su Kln BioSolutions, Fraunhofer IGB este de
planificare pentru a construi un mobil de plante experimental n aplicare cu care
decontaminarea biologic a fluxurilor de auten-tic aer deeurile pot fi testate pe site-ul
pe o scar care este rele-vant la condiiile practice . Mai multe companii de
productori au anunat deja interesul lor ntr-un proces pilot.
n tratamentul a apei reziduale care conin formaldehid printr-o metod care implic
introducerea apei reziduale ntr-o autoclav biologice n care se introduce, de
asemenea, un alt flux care cuprinde un compus care conine azot, n special amoniacul
sau o sare de amoniu, dificulti cauzate de procesul de formare de aduci refractare de
formaldehida, cu compus de azot (n special hexametilentetramina) este redus la
minimum prin introducerea apei reziduale i a compus azot n autoclav n dou
fluxuri separate, n loc de a permite celor dou fluxuri de a se amesteca n conducta de
alimentare autoclav sau ntr-o exploataie preliminar iaz. Metoda este aplicabil n
special n sistemele n care unele amoniac sau alte surse de ioni de amoniu este
introdus n autoclav ca un nutrient pentru biomas coninute.

TRATAMENTUL pentru compusii care contin formaldehid, eflueni

Moussavi M., D. Mowla i H. Edraki
Universitatea din Shiraz, Shiraz, Iran
Atunci cnd formaldehida este produs de oxidarea alcoolului metilic un deeu lichid
este produs care poate conine 10,000 ppm a produsului. Uneori este chiar mai mult.
Productorii de produse diferite, care utilizeaz ca materie prim formaldehid
genereaz deeuri de calitate similare. Sistemul local de tratare a deeurilor biologice
24

poate rndul su, practic paralizat n cazul n care concentraia de formaldehid ajunge
la aproximativ 50 de
ppm n influentii lor. Deci, un pas pretratare este necesar pentru controlul
concentraia acestei substane chimice n eflueni pentru a fi tratate biologic. Varianta
a fost gsita n acest studiu si va fi un reactiv eficient de a elimina formaldehida n
soluii deasupra i sub limita periculoasa de mai sus pentru sistemele de tratare
biologic.
Unul dintre obiectivele n acest studiu a fost de a restrnge condiiile de reacie n
cadrul temperaturii ambiante, n cazul n care nu este necesar nclzirea. S-a observat
c n eficiena de ndeprtare a formaldehidei mai mult de 99% au fost realizabil. Cu
toate acestea, aceste creteri n eficien
ar putea fi atinse ntr-o perioad destul de scurt de timp, n cazul n care temperatura
a fost ridicata.
Experimentele au fost efectuate cu eantioane cuprinznd iniial 10 de mii de ppm i
cantiti variabile de formaldehid de var pentru a obine predeterminate raporturi de
formaldehid la var 10:1 - 01:01 pe baza de molar. Toate experimentele s-au efectuat
ntr-o baie temperatur constant. Concentraia de formaldehid n soluii a fost
msurat printr-o tehnica colorimetrica folosind un compus produs de o reacie ntre
formaldehid i acid cromotropic. Specii de produs au fost caracterizate prin aplicarea
unui cromatograf gaz-spectrometru de mas.
(Page 77 n Preprinturi de rezumate extinse, Vol.. 40 No. 2)
Simpozioane lucrri prezentate nainte de Divizia de Chimie Mediului
American Chemical Society
Washington, DC 20 - 24 august, 2000
Rezultatele arat c reaciile care pot sa conduc la eliminarea formaldehid pot fi
mprite n dou etape. n prima etap, reacia nu este relativ lent. Dar mai mult de
dou treimi de formaldehid original va disprea ntr-o perioad (a doua etap), care
este mai mic dect
pas o treime din prima. O astfel de tendin este urmat ntr-o gam de temperatur de
pn la 92 grade C. Reprezentare matematic pentru rata de ndeprtare formaldehid
apare n ceea ce privete urmtoarele:
(1) F (x) = 1 / [1 + exp (La) / B]
n cazul n care F (x) arat ca o fraciune de formaldehid a disprut n timpul t i:
(2) A = (a + ct) / (1 + bt)
(3) B = (un "+ c't) / (1 + b't).
Parametrii a, b, c i o ", b", c "n relatiile (2) i (3) sunt constante, care au fost
determinate prin metode numerice. Dup cum se poate observa rata de ndeprtare
formaldehid este puternic dependent de temperatur.
Vrfuri diferite apar n cromatograma un spectrofotometru de mas indica
prezena a numeroase de produse. La MW = 90 exist un vrf care indic prezena de
acid oxalic, un produs care nu a fost raportat nainte de (1)
25

Tehnici de tratare a gazului rezidual

Tehnicile descriese de tratare a GAZULUI REZIDUAL nu pot fi clasificate pur si
simplu ca fiind tehnici de recuperare sau epurare. Depinde de aplicarea etapelor de
separare aditionale pentru ca substantele contaminatoare sa fie recuperate. Unele
tehnici pot fi utilizate ca tehnici de control individuale, altele doar ca etapa pretratare
sau finisare finala. Cele mai multe tehnici de control al gazului rezidual solicita tratare
in continuare dupa procesul principal atat pentru apa reziduala cat si pentru gazul
rezidual generate in timpul procesului de tratare. Tehnicile sunt:
pentru COV si compusi anorganici:

- separare cu membrane
- condensare
- adsorptive
- spalare la umed
- biofiltrare
- bio-spalare
- bio-percolare
- oxidare termica
- oxidare catalitica
pentru pulberi

- separator
- ciclon
- electrofiltru
- desprafuitor la umed
- filtru textile
- filtru catalitic
- filtru de de pulbere in doua trepte
- filtru absolute (filtru HEPA)
- filtru de aer cu randament ridicat (HEAF)
- filtru de vapori
pentru poluanti gazosi din gazelle de ardere:

- injectarea uscata a sorbentului

- injectarea semi-uscata a sorbentului
- injectarea la umed a sorbentului
- epurarea non-catalitica a NOX(SNCR)
- epurarea selectiva catalitica a NOX(SCR)
Metalele grele sunt elemente chimice ce nu pot fi distruse, recupererea si reutilizarea
sunt singurele mduri de a preveni ca acestea sa fie emise in mediu. Orice alte obtiuni
determina transferul acestora intre diferite medii: apa uzata, aer uzat si deseuri.
Astfel,pentru metelele grele, BAT inseamna a realiza toate cele ce urmeaza:
26

separarea apei uzate ce contine compusi de metale grele, cat de mult este posibil
tratarea fluxurilor de apa uzata separate la sursa inainte de amestecarea lor cu alte

fluxuri
utilizarea tehnicilor ce permit o recuperare cat maim ape posibila

facilitatea altei eliminari a metalelor grele intr-un WWTP final ca etapa de post
spalare, cu tratare finala a namolului, daca este necesara.
Tehnicile sunt:
precipitarea /sedimentarea /filtrarea

cristalizarea

schimbul de ioni

nanofiltrarea

Deoarece nivelul de emisie, ce pot fi realizate prin aceste tehnici de control, depend
foarte mult de procesul-sursa de la care provin metalele grele, TWG n-au putut sa
indentifice nivelul de emisie aferente BAT ce pot fi valide pentru intreg sectorul
chimic. A fost recomandat ca acest subiect sa fie abordat in BREF-urile aferente
proceselor.

Pentru gaze reziduale:

Gazul residual

Sistemele de colectare a gazelor reziduale sunt instalate pentru a directiona emisiile

gazoase catre sistelele de tratare. Acestea constau din capsularea sursei de emisie,
supape pentru gazul evacuate si conducte.
BAT inseamna:
-reducera fluxului de gaz la unitatea de control prin inchiderea surselor de emisie
daca aceasta este fezabil.
-prevenirea riscului de explozie prin:
- instalarea unui detector de flacari in interiorul sistemului de colectare cand riscul
aparitiei unui amestec inflamabil este semnificat.
- mentinerea in siguranta a amestecului de gaz sub limita de explozie inferioara sau
deasupra limitei de explozie superioara.
- instalarea adecvata a echipamentului pentru prevenirea aprinderii amestecurilor
inflamabile de gaz-oxigen sau pentru a reduce efectul acesteia.

Sursele gazoase reziduale se disting in acest document ca:

Surse cu temperature redusa, precum procesele de productie, manipularea
chimicalelor, pregatirea produselor
Surse cu temperature inalte, precum procesele de ardere, care include instalatii
precum cazanele, instalatiile electrice

27

Surse cu temperature reduse

Poluantii ce trebuie controlati in gazelle reziduale evacuate de la surse cu temperaturi
joase sunt pulbere, COV-urile si compusii anorganici (HCl, SO2, NOX etc)
BAT este indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile gazelor
uzate, fie ca tratare finala fie ca pretratare pentru a proteja instalatiile de dupa proces,
utilizandu-se recuperarea materialelor de cate ori este fezabil. Consumul de energie si
apa a tehnicilor de tratare necesita sa fie luat in considerare. Tehnici adecvate de
control sunt:
Tehnici de pretratare cu potential de recuperare:

-tehnici finale de tratare

-spalare la umed
-filtru electrostatic
-filtru textile
-filtre variate cu randamente ridicate, in functie de felul particulelor
sedimentabile.
BAT reprezinta indepartarea COV din fluxurile de gaz uzat. Tehnicile de control al
aplicarii depend faorte mult de procesul din care sunt eliberate si de gradul pericolului
pe care il reprezinta.
Alternativa 1: tehnicile de recuperare a materialelor prime si a solventilor, deseori

aplicate ca pretratre pentru a recupera principalii COV inainte de instalatiile de

reducere situate dupa proces sau pentru a proteja instalatiile situate dupa process
ca aspect al sigurantei. Tehnicile adecvate sunt:
-spalarea la umed
-condensarea
-separarea cu membrane
-adsorptia
Alternativa 2: tehnicile de reducere atunci cand recuperarea este fezabila, fiind de

preferat tehnicile cu consum energetic redus.

Alternativa 3: tehnicile de ardere, adica nu sunt disponibile alte tehnici echivalente

eficiente.
Daca sunt aplicate tehnici de ardere BAT reprezinta implementarea gazului residual de
la ardere atunci cand sunt preconizate cantitati considerabile de poluanti. Utilizarea
flamei este considerate BAT doar pentru indepartarea de siguranta a surplusului
inflamabil de gaz.
Pentru alti compusi decat COV, BAT inseamna indepartarea acestor poluanti prin
aplicarea de tehnici adecvate:
Spalarea la umed pentru hidrogen halogenat, Cl2, SO2, H2S, NH3

Spalarea cu solvent insolubil pentru CS2, COS

Adsorptia pentru CS2, COS, Hg

Tratarea gazului biologic pentruNH3, H2S, CS2

28

Incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO

SNCR sau SCR pentru NOX.

Sursele cu temperature ridicate

Poluantii ce trebuie controlati in gazele reziduale din procesele cu temperature ridicate
sunt pulberile, compusi halogenati, monoxidul de carbon, oxidul de sulf, NOx si
posibilele dioxine.
BAT reprezinta indepartarea pulberelor/ particulelor sedimentabile prin implementarea
unuia dintre urmatoarele:
Electro-filtru

Filtru sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150C)

Filtru catalitic

Spalarea la umed

29

30

31

Tehnici de tratare a apei reziduale

BOD COD
Tehnica
TSS COD RefracTOC tare
Sedimentare X
(X)a
Flotatie cu
X
(X)b
ajutorul aerului
Filtrare
X
(X)a
MF/UF
(X)c (X)a
Separarea
X
pertoliera
Precipitare
Cristalizare
Oxidare
X
X
chimica
Oxidare
X
X
umeda prin
aer
SCWO
X
X
Reducere
chimica
Hidroliza
chimica
NF/RO
X
X
Adsorbtie
X
X

AOX N- NH4- Metale Fenoli Ulei

COX total P
grele
(X)J
(X)J
X
(X)J
X
X
X

X
X

X
X

X
X

X
X

32

Tehnici de tratare e gazelor de ardere

33

34

Oxidarea termica si chimica

Descrierea oxidarii termice
Privind cei doi catalizatori, in cazul catalizatorul de Ag gazele au o temperatura mare
de incalzire pentru ca ele contin H2.Acest lucru se datoreaza faptului ca procesul are
loc cu dificit de aer si aceasta conduce la H2 liber. Aceasta duce la o afinitate a gazelor
pentru ardere, combustie termica. Combustia se poate efectua intr-un reactor de
oxidare cu abur sau intr-o centrala cu boilere. Incinerarea termica are ca eficienta
99.8%. Gazele epuizate au nitrogen, apa, CO2, CO, oxizi de nitrogen.
In cazul catalizatorului oxid gazele au valoare mica de incalzire .Acestea pot fi arse in
cadrul unor centrale cu boilere dar aceasta tinde sa reduca cantitatea de abur produs.
Cataliuzatorii oxizi au o temperatura de operare de 300-500 si conversia lor la CO2 si
H2O este de 99.7-99.8 %.

35

Descrierea oxidarii chimice

Oxidarea chimica este procesul de transformare a poluantilor cu ajutorul agentilor de
oxidare chimica, altii decat oxigenul /aerul sau bacteriile, insa mai putin vatamatori
sau cu ajutorul compusilor periculosi si prin component organice usor biodegradabile
si legate cu catene scurte. Agentii oxidarii chimice sunt, de exemplu:
- Clorul
- Hipocloritul de calciu sau de sodium
- Bioxidul de clor
- Ozonul
- Apa oxigenata /iradiere UV
- Apa oxigenata /saruri feroase
Operatiuni frecvente legate de oxidarea chimica sunt:
- Oxidare prin ozon
- Oxidare prin apa oxigenata
- Oxidare prin ozon /iradiere UV
- Oxidare prin apa oxigenata /iradiere UV
- Oxidare prin ozon, apa oxigenata si iradiere UV
- Oxidare prin clor, hipoclorit.

Randamentele care se pot obtine:

36

In cazul oxidarii aerului umed:

37

2.2 Alegerea variantei optime de prevenire si control al mediului

Dintre masurile primare alegem ca metoda optima asigurarea etanseietatii instalatiei si
controlul sistemului automatizat deoarece aceste metode pot preveni surgerea de
emisii si sunt metode care se pot aplica din punct de vedere economic si practic.
Dintre metodele secundare alegem ca metoda , oxidarea chimica deoarece apa
reziduala de COV are concentratii foarte mici, se pot trata debite mari, si substante
anorganice, timpul stationar este mic, volumul recipientului este mic deci productia nu
va fi oprita , iar acest proces poate fi combinat cu oricare altul.Recomandam si
oxidarea termica dar nu este atat de eficienta deoarece rezulta CO, CO2 .
Se va opta deci pentru o combinare de masuri : primara si secundara caci cele
prezentate intra in conformitate cu usurinta aplicarii si aspectul economic al
proiectului
Concluzii
In cadrul acestui proiect s-a tinut cont de:
-BAT
-BREF
-princiipiile si legislatia preverii poluarii si protectiei mediului
-aspectul ecologic
-aspectul economic-financiar
-principiul chimiei verzi si al emisiilor 0
Metoda transformarii metanolului in formaldehida cu catalizatorii Ag si oxid ,este o
metoda care indeplineste toate aspectele de mai sus prin aplicarea masurilor primare si
secundare,iar tehnologia si procedeul poate fi oricand imbunatatit prin cercetarea in
cazul catalizatorilor in cadrul sectiei de dezvoltare cercetare.
Procesul indeplineste de asemenea aspectul economic prin productivitate ridicata si
costuri minime de productie.

38

Memoriul Justificativ
In cadrul proiectului de fata ,s-a urmarit identificarea surselor de poluare si a cauzelor
de poluare ,cu compusii organici COV (formaldehida si CO2) caracteristice
poluantilor respectivi, prezentarea problematicii , si respectiv identificarea unor
masuri de prevenire a poluarii conform cu cele mai bune tehnici disponibile. S-a
prezentat atat masurile primare (transportul necoresunzator a materiiei prime,
conducte si instalatii neetanse, fisuri ale ventilelor,pierderi in cadrul procesului
sesizate de sistemul automatizat etc) cat si cele secundare (oxidarea catalitica,termica ,
biofiltrarea, pretratare prin controlul concentaratiei ,tratarea gazelor reziduale si a
apelor uzate).
Privind problematica formarii de emisii de formaldehida,CO2,CO ,in cadrul
procesului de formare a formaldehidei din metanol prin intermediul catalizatorilor
,putem spune ca emiisiile formate nu sunt de neglijat si se doreste eliminarea acestora
sau macar minimizarea acestora conform legislatiei BAT.
39

BAT propune multe metode dar din considerente pur ecologice si economice se aleg
metodele de prevenire prezentate in capitolul 2.1.1. adica Masuri primare de prevenire
a poluarii.Motivul pentru care s-a optat acesta varianta este simplu: este mai usor sa
previi decat sa tratezi. Mai simplu din punct de vedere economic si ecologic si legal.
Oricare din masurile primare sunt binevenite,iar tratarea la sursa nu este o metoda care
trebuie neglijata. Oricum am privi problema ,realitatea este ca desi respectam masurile
primare aceasta nu inseamna ca nu vor exista emisii.Deci sunt de aplicat si metodele
secundare cu conditia ca acestea sa fie aplicate combinat : masuri primare (la sursa) si
masuri secundare (metoda oxidarii catalitice).
Privind alegerea tehnologiei aceasta este in deplina concordanta cu BAT, si s-au
incercat diferite experimente cu diferiti catalizatori,dar nu putem afirma ca emisiile nu
exista.Cu siguranta se va dori in viitor o minimizare a acestora pe cat posibil,deci
emisii zero.
Privind impactul acestor emisii asupra mediului s-a discutat in capitolul 1.3 Impactul
poluantilor gazosi asupra mediului. Iar ceea ce trebuie subliniat este ca formaldehida
este compus cancerigen, deci emisiile trebuie luate in cel mai serios mod cu putinta
,pentru siguranta muncii.
Vazand aspectele ecologice si tehnologice ale acestu procedeu, nu putem sa nu ne
indreptam atentia catre aspectul legislativ, prezentat in capitolul 1.4 Reglementari
nationale si internationale pentru prevenirea poluarii aerului,si sa nu uitam ca
poluatorul plateste!
In urma consultarii literaturii de specialitate, se recomanda urmatoarele masuri de
prevenire primara-asigurarea etanseietatii instalatiei, verificarea periodica a uzurii,
asigurarea unei inchideri corespunzatoare a robinetelor, controlul permanent a
sistemului automatizat pentru a sesiza pierderile din sistem, iar ca masuri secundare
oxidarea chimica,oxidarea termica ,pretratare prin controlul concentratiei.
Bibliografie
1) Directive 2008/1/EC of the European Parliament and of The Council of 15 January
2008,concerning intergrated pollution prevention and control
2)Protectia juridica a mediului
http://www.scritube.com/geografie/ecologie/PROBLEME-FUNDAMENTALEPRIVIND-45593.php accesat la 28.02.2011
3)European Emmissions(2003).Reference Document on the Best Available Tehniques
in the Large Volume Organic Chemical Industry
4)Proiectul Intarirea capacitatii autoritatilor locale si regionale de implementare a
Acquis-ului de Mediu autor Luminita Stefanescu
5) Pollution Prevention as Defined Under the Pollution Prevention Act of 1990
40

http://www.umich.edu/~nppcpub/p2defined.html
5.03.2011

accesat la

6)http://www.igb.fraunhofer.de/www/gf/umwelt/abwasserreinigung/en/FA_Abluft
.en.html Purification of waste air containing formaldehyde
7)http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|
ro&u=http://www.patexia.com/patents/04338196
8)http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|
ro&u=http://www.envirofacs.org/Pre-prints/Vol%252040%2520No
%25202/General/Sec%2520D/p248.PDF
9)Tratarea apelor si gazelor reziduale BREF

41