ELECTROLIZA VERIFICAREA LEGILOR ELECTROLIZEI Considetafiiteoretice lectroliza Bte_ansamblul proceselor care au loc Ia trecerea curentului electric continua prin topitura sau solufia unui electrolit si consti in dirjjarea ionilor si neutralizarea sarcinilor acestora la electrozi. In anu! 1833 fizioianul si chimistal englez Michael Faraday a descoperit “legile electrolizei”. \ 1. Cantitafile de substanja depuse sau degajate la clectrozi in cursul unei electrolize sunt proporfionale cu cantitatea de electricitate. 2. Cantitijile de substanje depuse sau degajate la electrozi de aceeasi cantitate de clectricitate sunt proporfionale cu echivalenti lor chimici. Electroliza NaC! ‘tn solutia de NaCl se gisesc ionii: 2H,0 = H0" + HO" sau simplificat: HjO =->H' + OH NaCig—>Na’ + Cr Deci, in solufia de NaCl exist ionii HO*, Na*, HO" si CI. Numai unii dintre acesti ion vor reactiona la electrozi. Aceasta depinde de reactivitatea lor si de tensiunea curentului electric. Jn general, cu cat un metal cedeaz4 mai usor electroni, cu att ionii metalului se vor reduce mai greu la electrozi. Clorura de sodiu sti la baza obfinerii a mumeroase substanfe cu importanfa practica. Mod de lucru {intr-un tub in forma de U se pune solufia de NaC! 0,1M, iar in fiecare ramurai se cufunda electrozii de grafit conectafi Ja o sursi de curent. Timpul de electrolizi este de 30 de minute. Daci in vasul de electrolizi se adaugi céteva picdturi de fenolftaleing, se pune in evidenfi un mediu bazic, datorita NaOH format. A Se repeta procesul de electroliza: ~ pentru a observa schimbarile care au loc intr-o solutie de NaF 0,1M (utilizand ca indicator bromtimol), cand curentul electric trece prin solutie = pentru a observa schimbarile care au loc intr-o solutie de KI 0,1M (utilizand ca indicatori fenolftaleina si solutie prosspat preparata de amidon) cand curentul electric trece prin sohutie - pentru a observa schimbarile care au loc intr-o solutie de CuSO, 0,1M cand curerstul electric trece prin solutieLucrare de laborator Protectia metalelor impotriva coregiialt prin acoperiri metalice Principii teoretice Deoarece coroziunea metalelor si a aliajelor provoac’ mari pagube industriei, se acord& o deosebita atentie giisirii de mijloace eficace pentru preintampinarea coroziunii sau pentru reducerea actiunii ei. Combaterea coroziunii este justificat’ de necesitatea siguranfei in exploatare a instalafiilor precum gi asigurarea calitafii corespunzitoare a produsului fabricat. Protectia anticoroziva poate fi efectuaté pe mai multe c&i: - prin acfiune asupra materialului (alegerea rational a materialului. de constructie si tratamentul sau mecanic, termic sau chimic); = prin acoperiri protectoare (acoperiri metalice, acoperiri nemetalice); ~ prin tratarea mediului. corosiv (variafia pH-ului agentului agresiv, fndepirtarea gazelor care ‘intensificd coroziunea, utilizarea inhibitorilor de cordziune); - prin’ ‘metode “electrochimice. de protéctie anticorosiva (protectie anodica, protecti¢ catodica); : - prin alegeréa rational a tipului de constructie si a condifiilor de exploatare a instalatiilor. fin lucrarea de fat, protecfia impotriva coroziunii se realizeaz4 prin acoperire metalicd realizat in urma depunerii stratului de metal protector (cuprul) pe cale electrolitica (acoperiri galvanice). : Cuprul prezinti ‘o foarte bun’ conductivitate termica ‘si clectrica si rezista bine la actiunea apei, a aerului si a acizilor neoxidanfi. Nu rezista in contact cu mediile oxidante, cu halogenii, sulfurile sau topiturile alcaline. Se utilizeaza la confectionarea utilajelor pentrn manipularea solufiilor acide, a rezervoarelor de ap& si ca substrat depus galvanic pentru acoperirile de protectie. : Electroliza reprezintA un proces fizico-chimic complex, provocat de cAmpul electric stabilit intre doi electrozi introdugi in solufia sau in topitura unui electrolit si legati la bornele unui generator de curent continuu. Prin electroliza, energia electric se transform’ in energie chimicd, spre deosebire de elementele galvanice in care energia chimica se transforma in energie electrica.iu piuceseie electronuce au Joc reac de oxidare si respecti reducere. in reducere se ‘nfelege procesul prin care o patticuld ac electroni: © On +20" > Red Substanfa caré-se reduce, accepténd electroni, poart numele de ¢ oxidant. Reactia de oxidare reprezinta Procesul in care o part cedeaza electroni: “ Red, - ze" «+ Ox, : Substanja care se oxideazii, cedand electroni, este agent reductitor Aceste reactii de reducere respectiv de oxidare sunt reactii care au loc m impreund, sunt reacfii cu transfer de electroni si se numese reactii 1 ii de Oxi ). In general, procesul redox se reprezint& astfe Ox: + Reda + Red; + Oxg Electroliza se efectueazi intr-o- celuli de electroliza. Celula electrolizdé reprezinté un sistem electrochimic consumator de ene electried, care, const din doi sau mai multi electrozi si electrolitul + Confine reactantul dizolvat si care manifest’ o conductie de tip ionic. Cei doi electrozi ai unei celule electrolitice se numesc anod si ca Anodul reprezinté electrodul pozitiv (+), iar catodul este electrodul neg 0. ; - : d 1. cantitatea de substanta depust san degajati la electrozi in cursul u electrolize este proportional’ cu cantitatea total de electricitate care tn prin electrolit: Electroliza a fost studiati de Michael Faraday care a stabilit le izei (1. Ek m=QK=HtK (1) unde: m — masa de substanfi transformati, in grame I- intensitatea curentului, in amperi t— durata electrolizei, in secunde Q-cantitatea de electricitate K— echivalentul electrochimic,Echivalentul electrochimic K reprezint4 cantitatea de substanta depusi sau dizolvata la electrod de o cantitate de electricitate egal cu un coulomb si poate fi calculat cu relatia: K=m/Q_ (2) 2. cantitafile de substange depuse sau degajate la electrozi de aceeasi cantitate de electricitate sunt proportionale cu echivalentii lor chimici. Pentru a se separa din solufia oricarui electrolit un echivalent gram de substati, trebuie s& treacd prin solutie 96500 coulombi (C). Pentru un echivalent-gram de metal, se poate scrie: K=EF 8) ‘Unde:K — echivalent electrochimic E — echivalent gram de metal F.~ numarul lui Faraday (1F = 96500 C); adica echivalentul electrochimic K este proportional cu echivalentul gram de metal E. Ins echivalentul gram al unui metal reprezinta raportul dintre masa atomica A si respectiv valenfa sa notatd cu n si din relatia (3) va rezulta: K=A/F-n . 4) inlocuind echivalentul electrochimiic in prima lege a electrolizei, rezuiti legea generala a electrolizei, care se defineste astfel: cantitatea de substan{ad separata la electroliz4 este proportional cu cantitatea de electricitate care trece prin solutia de electrolit si cu echivalentul chimic: m=A-I-t/F-n ©) Concomitent cu executarea acoperirilor galvanice se poate determina si randamentul de curent care reprezint4 raportul dintre substanta depusd la electrozi si cantitatea teoretica si masoara gradul de utilizare a curentului: T= (Mpretic/ Mremretc) * 100 © unde: 1] ~ randamentul de curent (%) ; _ li~cantitatea de substanfa depusa, in grame. In lucrarea de fafa se va determina randamentul de curent in cazul electrolizei sulfatului de cupru. Solutia de sulfat de cupru se supune electrolizei, trecdndu-se prin electrolit un curent de o intensitate cunoscuta, un timp masurat. In solutiile respective au loc procesele:« de disociere: CuSO, +> Cu” + SO,” Ia electroliz&: reactii principale: Catod: Cu" + 2e” «+ Cu ‘Anod: SO. -2e" «+ SO; (instabil) reactie secundaré: SO,’ +H,0 <> 80, + % O2 hee “osprul se va depune Ja catod. Cunoscdnd masa catodului inainte si dupa eleetroliza se va determina prin diferent masa de metal depasa practic. Masa teoretic’ se va calovla in functie de cantitatea de electricitate care a trecut prin solufie si care este cunoscuta. Facand raportul dintre masa practicd si masa feoretiod, se va determina randamentul de curent. Principiul metodei . Se va determina cantitatea de .substanfa depusi Ja electrod intr-un anumit interval de timp si pentru 0 intensitate cunoscuta a curentului. Aparatura si reactivi 1 - sulfat de cupru CuSO,.5H;0 = solutie de acid sulfuric H,SO, in - balanta analitica - celulé electrolitica cu electrozi de ote - redresor : - reostat Mod de lucru Se pregateste solufia de cuprare (electrolitul) prin dizolvarea a,20 grame de sulfat de cupra CuSO,.5H:O intr-o solutic de 100ml de acid sulfuric H»SO, In. : Se curdfé electrozii cu hartie de slefuit pénd se obfine o suprafaté jucioasa, Electrodul care va deveni catod se cAntareste la balanta analitica. ‘in celula de electroliz’ se introduce electrolitul si electrozii si se fac legaturile la sursa de curent, catodul fiind legat Ia polul negativ al sursei de curent, Din acest moment se masoar’ timpul si anume 10 minute, dupa care se intrerupe curentul, se scoate catodul din electrolit, se spala cu apa distilata, se usucd intre dowd hartii de filtru si se céntareste. Se determind cantitatea de metal depus4 experimental. Cantitatea de electricitate care a trecut prin electrolit se calculeaza cu relatia: Q = It, iar cantitatea teoretic’ de metal se calculeaz4 folosind relatia (1), Se determina randamentul de curent cu relafia (6).