MARA

DE IOAN SLAVICI
REZUMAT PE CAPITOLE

Capitolul 1.Saracutii mamei

In primul capitol este prezentata Mara,o femeie saraca, vaduva cu doi copii, dar era voinica
si harnica. Barzovanu,care fusese sotul ei era mai mult carpaci decat cizmar si statea mai mult la
birt decat acasa.
In fiecare marti dimineata, Mara isi lua copii si cosurile pline si iesea in piata de pe tarmul
drept al Muresului.Joi dimineata trecea Muresul si iesea in piata pe tarmul stang al
acestuia.Vineri noaptea pleca la Arad pentru ca s-o prinda sambata dimineata acolo deoarece
lumea se aduna din sapta tinuturi.Mara se intorcea acasa numai in zilele de Sfanta Maria.
In biserica, care se afla pe un deal de pe partea dreapta a Muresului, se zvonea ca exista
acolo o icoana facatoare de minuni, dar Mara, desi era o cresti8na adevarata,nu credea in
ea.Desi copii erau desculti, nepieptanati si nespalati, Mara era tare mandra de ei si spunea ca
nimeni nu mai are copii ca ai ei.
In fiecare zi Mara pune bani in cei trei ciorapi, care sunt:unul pentru inmormantare, unul
pentru Persida,fata ei, si unul pentru Trica, baiatul ei.
Mara doreste sa o trimita pe Persida la calugaritele din Lipova.
Capitolul 2.Maica Aegidia
Mara Aegidia, desi avea privirea aspra, a convins-o pe maica priorita s-o primeasca pe
Persida cu cincizeci de florini pe an si a vorbit si cu Hubar, ca sa-i dea Marei arenda podului.
In lipsa invatatorului Blaguta, se stia ca, Costi Balcovici ii tine locul. El era baiatul
turtelarului din Radna. Desi lua bataie, Trica nu se umilea niciodata in fata lui Costi, care il stia
acum singur.Ca sa nu o supere pe mama sa,Trica nu-i povesteste acesteia cele intamplate ci se
duce la sora sa la manastire. Suparata, Persida fuge cu el de la manastire si incearca sa treaca
Muresul pe o luntrite. In acea perioada apele raului au debit mare si i-a luat apa.Cand Mara a
vazut ca lumea alearga sa-i ajute s-a dus si ea, dar s-a speriat foarte tare cand a vazut ca cei doi
erau,de fapt, copii ei.
Dupa ce iesira de pe luntrite, Persida ii spuse Maicii Aegidia ca fratele ei fusese batut rau
de catre Costi Balcovici si acum ea doreste
sa-i arate ca Trica nu e singur si nu are de ce sa-l bata,daca e mai mic.
Persida s-a intors cu Maica Aegidia la manastire.
Capitolul 3.Furtuna cea mare
Lumea din toate partile stia cum s-au desfasurat lucrurile si toti vorbeau despre copii
Marei.
Trica este exmatriculat din scoala fiindca era lenes, neascultator, hartagos si putea sa-i
strice si pe ceilalti copii.
Mara doreste sa-l de-a pe Trica la o scoala mai buna.Ea il lasase pe un var de-al ei,seara la
pod, deoarece ziua se adunau mai multi creitari si sa n-o insele. Bocioaca l-ar fi primit de ucenic
pe Trica, dar nevasta lui era fata de popa si nu-l putea primi. Mara vrea sa vorbeasca cu maica
priorita daca poate sa o primeasca pe Persida si fara cei sase florini ca sa-i de-a lui Trica. Mama
celor doi ii trimite o scrisoare parintelui guardian ca sa-l primeasca si pe Trica acolo.
Dupa ce a incercat sa-l angajeze la Steva Claiei , Mara crede cca lui Trica ii este ursit sa fie
cojocar ca Bocioaca.
1

Capitolul 4.Primavara
Desi Hubar era macelar, nu stia ce se petrece in macelarie, pentru ca asta era treaba sotiei si
a fiului sau, Natl.
Chiar daca Trica crescuse ,nu se spala si nu se pieptana decat in zilele de duminica si cele
de sarbatoare.
De fiecare data cand Persida venea acasa, Mara avea ochii plini de lacrimi, deoarece
Persida se facuse foarte frumoasa si ii era frica sa nu i-o rapeasca cineva.
Hubarnatl semana mai mult cu un cofetar decat cu un macelar. Cat timp a fost la gimnaziu
la Timisoara, a fost mereu printre primii, dar in al cincilea an, cand a venit in vacanta de Pasti
acasa a si ramas aici.
Intr-una din zile, Natl a vazut la fereastra, care s-a sfaramat, a manastirii,o fata grozav de
frumoasa. Natl a ramas uimit de frumusetea Persidei. In cele din urma, Persida il vazuse si ea pe
Natl si a ramas incremenita.Cand si-a facut Persida curaj si a deschis ferestrele care nu trebuiesc
deschise, baiatul a vazut-o si i-a facut semn sa le inchida pentru ca o vede lumea.
Persida astepta cu nerabdare sa vina Trica si sa o duca acasa. In drum spre casa Persida
alege drumul mai lung doar ca sa-l vada pe Natl.
In timp ce se intorcea de la adunat flori cu fratele sau, Persida se intalneste cu Natl pe pod.
Capitolul 5.Ani de Tinerete
Hubarcioaica era suparata foc deoarece baiatul ei a cascat gura pe la ferestre si s-a uitat la
fata Marei.I-a spus lucrul acesta si lui Hubar, dar acesta pare sa nu fie deranjat.
Pentru ca Natl sa fie patronul macelariei ii mai trebuiau cei doi ani de calatorie deoarece
facuse anii de ucenicie si pe cei doi de calfa.Desi lui Natl nu-i strica sa mai cunoasca lumea,
Hubaroaiei si lui Hubar le era greu sa se desparta de baiat.Bocioaca i-a dat condica baiatului ca
sa poata pleca.Natl se duce sa stea pentru inceput la niste bresle adevarate.
In timp ce se cinsteau, celor patru li se facuse dor de mamele lor. Mara venise si ea
impreuna cu copii ei la Arad si s-au cazat la Claici. Claici avea o fata care trebuia sa se
marite,dar nu era gata zestrea si de aceea a rugat-o pe Persida sa ramana la ei pana la nunta. Mara
s-a intors singura la Lipova ducand cu ea si o scrisoare pentru Maica Aegidia.
Persidei nu-i placea sa stea la masa cu calfele, dar asa a ordonat stapanul.Fetei parea sa
nu-i pese ca Natl era si el in Arad si il vazuse in biserica,dar in inima ei era cu totul altceva.
Trica, vrand-nevrand,era frate de mire,iar Persida era sora de mireasa. Natl l-a vazut pe
Trica si pe Mara,dar pe Persida nu.Vazand ca nu i se raspunde cand a intrebat cine se marita si
unde se duc a luat hotararea sa mearga dupa trasuri.Atunci a vazut-o si pe Persida si s-a dus sa
vorbeasca cu nemaiinteresandu-l ca era si Mara acolo.Dupa ce a vorbit cu ea s-a dus si a rugat-o
pe Mara sa-i spuna mamei lui ca a doua zi va pleca din Arad.
Capitolul 6.Ispita
Mara se uita la Codreanu cum se invartea mereu in jurul fetei sale si se gandea ca ar fi bun
de ginere. Codreanu se simte bine cand se afla in Persidei. Chiar daca avea douazeci si trei de
ani, Persida, il vedea pe Codreanu un om invatat,asezat si cuminte.
Intr-o seara, dupa jocuri,Persida a ramas singura cu Codreanu,dar acesta o necajea cu
Natl.Codreanu si-a dat seama ca a gresit vorbindu-i de el si ca luat-o de mana,dar nu mai putea
da inapoi asa ca a sarutat-o.De atunci nici unul dintre ei nu mai vroiau sa ramana singuri.
Intr-o zi de toamna,pe cand Persida cusea la fereastra cu Anca,Trica intrase pe la ele
deoarece dorea sa vorbeasca singur cu Persida.Acesta i-a spus intors Natl. De atunci a stat numai
la fereastra ca sa-l vada,daca el va trece pe acolo.
Cand s-a dus cu Anca la Padurita,Persida l-a vazut pe Natl,dar altfel decat il stia ea.
2

Capitolul 7.Zbuciumare
Natl s-a dus la birt,dar cand a ajuns nu stia ce sa faca, sa intre sau nu.Cand se gandea la
Persida isi dadea seama ca isi va gasi linistea sufleteasca doar alaturi de ea si ca nu poate trai fara
ea.Stia ca nu poate fi cu ea si de aceea s-a hotarat sa plece in lume ca s-o uite.
Pe Natl nu-l prea tragea inima sa fie macelar si ii parea rau ca l-au luat de la scoala.
Seara,pe cand se plimba el, trecea si pe la casa lui Claici si parca nu-i venea sa se departeze.
Trica si-a dat seama ca Persida l-a vazut pe Natl si ca a vorbit cu el, atunci i-a spus
sa-l lase in pace deoarece mama lor nu-l vrea in preajma ei.In fiecare zi Natl trecea prin
fata casei in care se afla ea,dar cum vinerea venea Mara la targ,Persida l-ar fi rugat pe fratele ei
sa-i spuna acestuia sa nu mai treaca si maine,dar Trica avea treaba si nu-l putea gasi singur.
In acea zi de vineri,cand toti plecasera de acasa,Persida a asteptat sa vina ora in care Natl
trece pe acolo si i-a iesit in cale.S-au dus amandoi, tinandu-se de mana in crangul desfrunzit.
Dupa ce au stat de vorba ceva timp,Persida a recunoscut ca are o slabiciune pentru el si dupa
aceea s-a intors acasa.
Capitolul 8.Datoria
La inceputul acestui capitol,Persida isi reamintea vorbele mamei sale si ale maicii
Aegidia.Ele spuneau ca mai important este Dumnezeu, apoi familia si in cele din urma celelalte
binefacatori.
Mara nu se temea ca o sa ramana in paguba avandu-l pe Hubar tovaras. Ea se gandea cum
sa taie padurea,sa taie pomi si cine o sa-i cumpere.
Persida i-a spus mamei sale ca vrea sa se intoarca, insa Mara se impotrivea.Dupa ce
Persida ii spune motivul vointei de a pleca,Mara se enerveaza. Mara si Persida au ramas singure
in camera.Mara era nelinistita si se plimba prin camera, iar Persida isi aranja lucrurile.
Pusa pe cearta,insa nu avea cu cine sa se certe, Mara se gandea numai la lucruri rele.
Persida vazand-o a inceput sa-i spuna toate amanuntele si tot ce s-a intamplat intre ea si Natl.Fata
i-a spus mamei sale ce se intampla in sufletul ei, cat de vinovata se simte ea, insa ca orice mama,
Mara o mangaie si ii spune sa se duca la maica econoama.
Capitolul 9.Inima Saraca
Doi oameni din Buteni se hotarasc sa plece la protopop sa-i ceara acestuia voie sa faca gard
la cimitir. Ajunsi la casa protopopului, acestia au fost intampinati de preoteasa, care le-a dat
acordul. In usa se ivi si Codreanu care a fost invitat de Gheorghe, unul din oameni, sa stea cateva
zile in casa sa si duminica sa se duca sa cante la biserica, deoarece lumea ii ducea dorul
dascalului Codreanu. Acesta a acceptat si s-a dus cu cei doi oameni in satul lor.
Codreanu a mers, in acest timp impreuna cu Gheorghe la Maria, o prietena de-a lui pe care
o considera plangacioasa,deoarece incepea sa planga de fiecare data cand Codreanu se uita la
fata ei.
Codreanu se hotara sa plece la Radna sa vorbeasca cu Mara.Vroia sa-i ceara ajutorul
parintelui Isai, dar vroia ca acesta sa nu stie.
Cum ajunse noaptea in sat, el se duse la un birt si afla de la slujnica ca Mara s-a intors
acasa cu Persida, dar aceasta era la manastire.Dimineata, Codreanu vroia sa vorbeasca cu Mara
dar nu a gasit-o acasa, a vazut-o insa pe pod dar nu a mai indraznit sa se duca la ae si s-a dus la
manastire.Persida a fost anuntata ca o asteapta cineva si s-a dus grabita in sala de asteptare.
Amandoi au vorbit in liniste fiind singuri. La insistentele de a iesi din manastire ale lui
Codreanu, Persida ii marturiseste ca nu are de gand sa plece.
Dupa un timp si-au luat ramas-bun si Codreanu pleca.
Capitolul 10Cine ce poate
3

Aradul era aglomerat in vremea lui octombrie fiindca era culesul viilor. Trica facuse o
bundita pentru targ cu ajutorul caruia Bocioaca il angajeaza calfa. Mara era foarte bucuroasa de
aceasta.
Intorcandu-se la Lipova, Trica, la indemnul mamei sale, se duce la Persida si o ia de la
manastire.ei au luat-o pe drumul care duce spre macelarie.Acolo Persida il vazu pe Natl, ea il
saluta din cap,dar el ii raspunde dupa ce ea trece de el.
Incepuse culesul viilor, asa ca Mara era cu Persida pe camp.Intre timp, pe deal apare Natl,
care trage cu pusca un foc ca sa fie observat de Persida,aceasta vazandu-l i-a facut cu mana.
Intr-o seara, Persida pleaca cu nevasta lui Bocioaca,cu varul acestuia, Andrei,care era
scriitor la notarul din Minis,cu notarul de la Soimos si cu nepoatele parintelui Isai:Emilia si Nina,
la crama parintelui Ioan de la Minis. Pe drum se mai oprira la mai crame, astfel ajungand la
parintele Ioan vreo paisprezece oameni.
Acolo venise si Natl, care o invita pe Persida la vals, dar aceasta nu stia sa joace, asa ca s-a
lasat condusa de el.Noaptea, Persida a jucat cu mai multi tineri, insa nu mai putea scapa de
Bradeanu.
Cativa oameni isi dovedisera puterea ridicand un butoias.Natl a incercat si el, dar Persida,
inmarmurita, spune cu voce tare ca ce a facut este o gluma proasta. Umiolita putin de vorbele lui
Natl, ea i-a butoiasul si il duce trei pasi.
Dupa ce mai joaca cu Bradeanu un joc,Persida,la gluma lui Natl de al invata sa danseze
Marunteaua, il ia pe acesta si pornesc sa joace.
La sfarsitul dansului,Persida o ruga pe Marta sa plece acasa.Natl se leaga si el de fete si
merse cu ele pana la un drum ingust, de unde o ia pe Persida de mana. Marta era in spatele
tinerilor,asa ca Persida mari pasul. Natl ii marturiseste iubirea pe care i-o poarta, insa auzind de
ce e in stare el pentru Persida,aceasta se ingrozeste.Ajunsi la intuneric, la insistentele lui Natl de
a o lua in brate, aceasta ii porunceste s-o faca, dar daca se va intampla, ea se va gandi cu durere
la el si Dumnezeu il va blestema.
Ajungand celelalte fete din urma,Persida ii ureaza noapte buna lui Natl si isi urmeaza
drumul.
Capitolul 11Alta Lume
Mergand toti spre casa, deodata pocni trei rachete. Bradeanu recunoscu locul de unde pocni
rachetele si propune sa mearga la Corbu. Persida nu vroia sa mearga, dar dupa ce se gandi se
hotara sa se duca si ea. Acolo un om intra in vorba cu ea, dar nu inainte de a o intreba daca ea
este fata Marei.Curioasa de unde o cunostea omul acesta,il intreba, el ii povesti de Natl, cu care a
fost prieten din copilarie.
Conversatia lor a durat mult timp, se contraziceau unul pe altul, iar Burdea incerca sa o
convinga pe Persida ca noaptea are mai mult farmec decat ziua,unde se intampla multe lucruri.
Impreuna cu Bradeanu,Marta si celelalte fete pleaca la crama unde Mara o astepta pe
Persida.Toti s-au dus la casele lor, Mara a adormit,iar Persida a ramas impreuna cu Burdea in
linistea noptii.
Burdea era curios in legatura cu Natl,asa ca o intreaba pe Persida despre cei doi.Din
spusele Persidei, el isi da seama ca acesteia ii era teama de intalnirea cu Natl si are de gand sa il
invite si si pe el la via lui Corbu, unde Persida era deja invitata. Dupa aceasta Burdea isi lua
ramas-bun de la Persida si pleaca.
Mara, trezindu-se o cauta buimacita pe fiica ei, care nu era in locul de culcare. Iesind afara,
Mara o gaseste pe Persida in vie,ea fiind hotarata sa plece la manastire, de frica lumii.
Capitolul 12.Doua Porunci
4

Mara,ajungand acasa incepe sa-i spuna lui Bocioaca ca Persida alearga dupa barbati. Insa
sotul sau nu o crede,fiindca tine la Persida si nu o crede in stare de asa ceva. Sambata dimineata,
Natl fusese la via lui Corbu,dar Persida nu venise, asa ca Bocioaca trece dupa-amiaza pe la via
Marei, unde o gaseste si pe dansa acolo.
Afland de la Mara ca Natl nu-i lasa fiica in pace,el se hotaraste sa stea de vorba cu Natl si
sa plece departe.
Oamenii braslei vroiau ca Natl sa le fie stapan, dar duminica, la biserica ei s-au hotarat sa-l
lase sa mai creasca.
In ziua urmatoare Natl se intalneste cu Burdea, care ii spune ca Persida il iubeste pe Natl,
dar acesta nu crede deoarece nu se considera demn de ea pentru ca nu terminase scoala. Seara,
Natl se duce la via lui Corbu, dar Persida nu a venit si el alfa ca s-a intors la manastire.
Multe zile la rand, Natl nu a mai venit pe acasa si nimeni nu stia nimic de el.Intr-o seara,
din cauza disparitiei Lui Natl, parintii acestuia se cearta, fiecare contrazicandu-se.
Duminic, Natl aparu si era la macelarie. Dupa ce pleaca ultimul client, Hubar il ia la
intrebari pe Natl, la care acesta nu putea sa raspunda. Dupa ce se cearta, Hubar ii spune sa nu mai
vina la casa lui,daca nu o sa fie om. La aceste vorbe, Natl isi alina mama care plangea si
pleaca,hotarand ca el sa fie singur pe lume.
Capitolul 13.Datorii Vechi
Natl cere bani de la Griner, negutatorul de piei si pleaca in lume.Dupa un timp Griner se
duce la Hubaroaie si o anunta ca fiul ei imprumuta bani de la el.De la plecarea lui Natl, Hubar
este suparat pe toata lumea,dar mai erau si alti suparati pe el.
Peste trei saptamani dupa ce a plecat Natl trimite o scrisoare mamei sale in care o anunta ce
a facut.
Vremea trecea si in casa lui Hubar se schimbase toate. Se intelegea mai bine cu sotia sa, iar
cu oamenii nu mai avea nimic.
Mara vroia sa o marite pe Persida inainte sa se intoaca Natl,astfel Mara o lua la ea pe
Persida, unde il vede in fiecare zi pe Bradeanu. Asa s-au ajuns la pregatirile pentru nunta, insa
Persida pleaca la manastire.Asa ca mereu cand dadea de greul vietii,Persida se intorcea la
manastire.Bocioaca, care era angajat sa o marite pe Persida isi abandona fagaduinta, iar Hubar
vroia sa o faca pe Mara sa se descurce greu in viata, dar nici aceasta nu o facu.
De Pasti, Natl se intorcea acasa asa ca oamenii breslei, anuntati de Trica, s-au intalnit sa
hotarasca in ce zi va face Natl taietura de maiestru.S-a mai amanat fiindca multe luni umblase
hoinar in loc sa munceasca si au ales ziua de Sf.Ilie.Dupa intalnire Bocioaca si ceilalti au plecat
sa-l anunte pe Hubar.
Duminica,Natl vroia s-o vada pe Persida, asa ca pleaca la biserica la Lipova,unde nu
era,dar a gasit-o la Radna la biserica.Intrand in biserica,Natl o vede schimbata,dar tot o
dorea.Dupa terminarea slujbei Persida pleaca spre casa, iar Natl spre a nu da de banuit ceva,
ramane si vorbeste cu parintele Andrei.
Luni, Hubar veni suparat acasa, spunandu-i fiului sau ca l-a facut de ras umbland hoinar.
Natl ii spune motivul supararii sale, ca el nu este pentru macelarie ca tatal sau, care nici el nu
prea iubeste aceasta meserie. Hubar, mustrat de vorbele lui Natl, se repezi sa-l loveaca, iar acesta
lua cutitul pe care-l avea in mana. O calfa interveni intre ei, dar Natl il impinge pe Hubar si
acesta se lovi de piatra.
Capitolul 14.Rostul lui Bandi

Intr-o zi cand Persida trece podul, un baiatpescuieste in balta. De la departare, Persida il

cunoscu pe micul Bandi, fiul unei femei care a trait din mila, la manastire, si-l cheama la ea.
Persida il ia acasa si o ajuta pe Mara cu cosurile in piata.
Marti, Mara, cand se intoarce acasa ii spune Persidei ce a auzit despre Natl. Aceasta,
necrezand pleaca cu Bandi s-o intrebe pe maica Aegidia adevarul. In apropierea manastirii il
trimite pe Bandi sa-l caute pe Natl si s-o astepte la Sararie.
Ea pleca la manastire unde maica Aegidia ii dezvaluie sa se inlature de familia lui Natl si
de el, caci ei nu sunt primiti de Dumnezeu. Persida ii dadea dreptate maicii,insa il iubea si nu
vroia sa-l lase singur pe Natl.
Dupa ce pleaca de la manastire, Persida se indreapta spre Sararie unde Bandi si Natl o
asteptau.
Natl ii marturiseste Persidei cele intamplate,iar aceasta il imbratiseaza si il alina spunandu-i
ca il va readuce la lumina.Dand-o la o parte, Persida ii spune sa vina si maine tot in locul acela si
il lua pe Bandi si pleaca spre casa.
Capitolul 15.Ispraviile lui Trica
Trica, lucrand la Bocioaca, era mereu pus la treburi de catre Marta. Cu toate ca nu o
suporta pe Persida,il placea pe Trica ca ginere.
Intr-o zi Marta a vorbit-o de rau pe Persida, Trica ii lua apararea, dar a fost nevoit sa-i
spuna Martei cele intamplate intre cei doi. Oameni aflase ce se petrecuse intre Hubar si Natl,
cum s-a intamplat de Hubar a cazut si s-a lovit. Iar acesta, cu timpul nu a mai vrut sa-si aresteze
copilul.
Trica, foarte suparat pe Persida, nu stia cum s-o impiedice pe aceasta sa se mai intalneasca
cu Natl. Asa ca intr-o seara il urmareste pe Natl, care pleca mereu pe-nserat.
Ajungand la Sararie, Natl s-a intors cu fata spre Trica.Acesta il lua la intrebari pe Natl si de
unde aflase ca el si cu Pesida se intalneau mereu si ea nu-l lasa sa plece dupa ce ii spusese s-o
lase in pace, Trica il loveste in fata cu pumnul pe Natl de-i da sangele.
Bandi se apropie, dar pleca s-o avertizeze pe Persida ca era si Trica prezent acolo. Persida
vazand ce s-a intamplat, se ingrozi, dar Trica o invinuia numai pe ea, care suparata isi varsa tot
amarul sufletului sau. La vorbele ei, Trica se induiosa si incearca s-o aline putin spunandu-i sa se
casatoreasca, dar Persida se enerva si mai tare asa ca pleca.
Trica a vrut s-o urmeze, dar Natl il impiedica, dupa care ii da drumul, acesta fugind dupa
Bandi si Persida. Trica se mai gandi putin si nu-i mai urma, ci se duce la popa de la Sin-Miclaus.
Ii spune acestuia de Persida si Natl si parintele se invoi sa-i cunune, dar cununa pe Natl, care
lovise un om si parinele putea face temnita.
Trica pleaca de la parintele, parandu-i rau ca a venit si se duce obosit spre casa.
Capitolul 16.Greul Vietii
In luna lui mai, Mara nu mai muncea la camp, ci incepuse cu lemnele. Umbla mereu si nu
statea niciodata, insa se ruga mereu pentru copii ei, fiindca nu-i mai spun ce au dansii pe suflet,
ci vorbeau pe ascuns. Persida, obosita de viata cere sfaturi de la Mara, care ii spune sa faca asa
cum crede ea ca este mai bine si asa cum inima ei vrea.
Intr-o seara, Mara veni acasa si nu gasi pe nimeni, sta un timp linistita, crezand ca Persida
se va intoarce,insa aceasta nu mai aparea si nici lucrurileei nu mai erau. Incuie usa casei si pleaca
la Lipova sa vorbeasca cu Trica, iar acesta ii spune ca Persida a plecat. El o roaga pe Mara sa le
dea binecuvantarea, dar ea nu este de acord si pleaca spre casa.
Dupa un timp Mara primeste de la Persida o srisoare in care isi cere iertare. La Viena
Persida era fericita ca Natl, cel pe care ea l-a adus la lumina era voios.Inainte de a pleca Natl se
6

mai imprumuta de la Griner,bani cu care cumpara o locuinta si mobila.Natl vroia sa-si faca si o
macelarie, caci seara ei manca la birt.
Cand Persida primeste scrisoarea de la mama sa, se induioseaza si incepe sa planga.
Nescriind nimic de Natl, el se teme ca Persida o sa-l paraseasca daca Mara va intervenii intre ei.
Natl se intelese cu doi oameni si cumpara o macelarie. In apropierea ei cumpara si o
locuinta mai mare, in care Persida facea curat la ea in locuinta, iar o servitoare la cei doi tovarasi
ai lui Natl. Ladmann si Gubacec.
Ladmann cumpara vitele, iar Natl si cu Gubacec taia carnea in macelarie. Seara Natl o
scotea pe Persida in oras, care toata ziua facea curat si mancare.
Ca s-o mai indulceasca pe Persida, Natl nu mai vorbea nemteste ci romaneste, dar Persida
se simtea jicnita si ii repeta mereu ca orice s-ar intampla, ea nu-l va parasi, ca daca el va pleca ea
se va duce dupa el.Persida, mahnita de frica lui Natl se incuie in cealalta camera.El vazand ca e
usa incuiata o sparge.Persida ii mai repeta ce este i sufletul ei,iar Natl se simta rusinat si pleaca.
Burdea era si el in Viena si Natl se duce sa-l caute. Gasindu-l, Natl obosit vrea sa plece. Ii
spune ca Persida este cu el aici, isi lua ramas-bun si la insistentele lui Burdea de a o vedea pe
Persida, acesta ii promite ca o sa vina sa-l ia.
Ajunse acasa, Natl o gaseste pe Persida voioasa, indoindu-se Natl este incurajat de Persida
care stia ca o sa fie la fel de tare ca si ea.
Natl ii mai spune ca s-a intalnit cu Burdea. Persida se departeaza de Natl, speriata la gandul
ca se poate intalni cu el. Dupa ce a vazut nu se mai duce Natl sa-i ia, isi facu singur curaj si s-a
dus la Persida, dar ea nu vroia sa-l primeasca.Burdea intra nepoftit in casa,iar Persida gaseste
motiv de plecare la Natl. Ei au plecat spre Natl, cu care si-au petrecut seara.
Vremea trecu si Natl se departa tot mai mult de Persida. Intr-o noapte, cand Natl se intoarse
acasa, Persida vroia sa afle ce este cu el, iar el ii spune ca nu mai poate trai asa.La aceste vorbe,
Persida ii propune sa plece acasa, dar Natl speriat de cum o sa-i priveasca, refuza, asa ca Persida
ii propune sa ramana fericiti la Viena.
Capitolul 17.Birtul de la Sararie
Intr-o zi Trica veni la Mara s-o anunte ca Persida a venit de la Viena, dar aceasta o pus pe
inima Persidei incercarea de a alege intre sot si mama.
Natl s-a intalnit cu mama sa, care ii spune ca Hubar il iarta si incearca sa-l convinga pe fiul
sau sa o lasa pe Persida.Ii propune sa cumpere o carciuma la Sararie si sa o lase in final singura
pe Persida, sa se descurce cu ea, asa incat sa o paraseasca. Seara cand Natl s-a intors la Persida, ii
spune ca lucrul se va face, se simti usurata.
Carciuma este pusa in functionare, Persida si Natl aveau cumparatori multi.Cu timpul, Natl
a lasat intreaga raspundere pe Persida, iar el era ca un oaspete. Natl a fost cuprins de patima
jocului, iar Persidei ii veneau din zi in zi datorii mari de pe urma carciumei.
Intr-o zi, la carciuma, Persida ii spune lui Natl ca vrea sa vorbeasca cu el acasa,dar acesta
refuza. Seara, Persida a venit mai devreme acasa, iar natl a ramas sa joace carti cu Oancea, care
radea de situatia in care se afla tovarasul sau.Natl ar fi vrut sa se duca la Persida, dar a ramas cu
Oancea,in timp ce ea il astepta acas, lucrand.
Dimineata, Persida vroia sa mearga la lucru, dar Natl o opri deoarece vroia sa afle ce are de
gand Persida.Ea incepe ai spune sa stranga banii de le datornici,dar Natl refuza spunandu-i ca nare decat sa se descurce singura fiindca el nu este facut carciumar.
Vazand acestea, Persida ii raspunse ca atunci cand ei vor avea un copil totul va fi mai bine.
Dar, Natl nu gandea astfel, ci total diferit. Persida era ametita spre lesin, dupa ce isi reveni ii trase
o palma lui Natl, care nu stia cum sa reactioneze.El o impinse , dar Persida ii mai da o palma, la
7

acestea Natl o apuca de par si incepuse sa o bata, Persida se impotrivi vrand si ea sa-l loveasca
dar nu reuseste.Revenindu-si, Natl o lasa, incuie usa si pleaca. Persida vroia sa iasa, dar nu a
putut. Stand linistita, ea isi aranjeaza parul si hainele dupa ea si sta ganditoare la viata sa. Vazand
unde a ajuns, Persida vroia sa plece. Cheia se rasuci de doua ori in usa, dar nu intra nimeni, iar
Persida isi da seama ca i se deschise pentru a iesi cand doreste din camera.
Dupa un timp o slujnica intra si ii spune Persidei ca porcii nu aveau mancare. Aceasta
spune sa-l astepte pe stapan, pentru ca ea nu face nimic. Slujnica pleaca, iar Persida sta putin pe
ganduri. Iesi afara sa vada ce s-a mai intamplat, nepasandu-i ca lumea va cunoaste ca ea este
batuta.
Spre seara isi dadu seama ca Natl a plecat si nu se mai intoarce si o cheama pe Talia, o
slujnica, fiindca se simtea rau.
Capitolul 18.Blestemul Casei
Trica se facuse flacau la casa lui Bocioaca, iar toti din familie il considerau un fiu. Mara,
insa stia totul despre Persida si statea mereu cu gandul la ea.
Intr-o seara pe cand Mara statea singura in casa, pe intuneric, cineva intrase in curte. Mara
se repezi la usa si da peste Talia, o chema la Persida, careia ii era rau.La jumatatea podului, Mara
se intoarce spre Trica, care a refuzat sa vina la sora lui.
Spre carciuma, toata dragostea din sufletul Marei pentru Trica se revarsa deodata la
Persida. Suparata pe Trica, Mara inainteaza spre Persida. Moasa o anunta pe Persida ca a venit
mama ei.Bolnava, umilita de prezenta mamei sale,ii saruta mainile si ii spune ca ea e vinovata de
toate.
La venirea doctorului si-a facut si Natl aparitia, care atunci cand a vazut-o pe Mara ii lua
mainile si i le-a sarutat.Doctorul i-a spus lui Natl ca,copilul sau este ca si pierdut si moasei ii
spuse ca Persida are nevoie de liniste si pleaca.Mara tulburata fiind, il alunga pe Natl, dar acesta
chair daca se invinuia de cele intamplate Persidei, refuza sa plece de langa sotia sa. Persida,
auzind acestea.ii adeveri mamei sale ca ei sunt sot si sotie. Mara era ametita de cele intamplate si
auzite si isi aduce aminta ca are casa deschisa si pleaca spre a o inchide.
Capitolul 19.--Verboncul
Flacaii plecati in catanie scriau familiilor lor ca un Garibaldi, la primavara scoate beamterii
din tara. La Sararie, Natl se simtea bine seara cand statea de vorba despre razboi cu prietenii sai.
Persida isi revenise si este din nou voioasa si sprintena cum era nu-i mai pasa deloc de
Natl, ci ea tinea la Bandi.Natl observand acestea se gandi ca Bandi nu trebuia sa se mai nasca
pentru a simti greul vietii. Intr-o zi, Natl ii imprumuta lui Vlaicu, un carausar, o roata. Dupa o
saptamana Natl i-o cere acestuia,.dar carausarul ii inapoiase roata lui Bandi, pe care-l credea
fratele lui Natl.
Natl, uimit ca seamana cu Bandi, se ingrozi si se gtandi la viata bietului baiat, dar se gandi
si la viata sa, pe care incepe s-o creada o pedeapsa, Persida fiind nascuta sa-i destrame viata.
Persida, speriata ca Trica va fi luat la razboi se duce la Bocioaca pentru a-i veni in ajutor,
insa este intampinata de Marta. Pesida nu mai insista a vorbi cu Bocioaca ci ii spune Martei sa o
ajute sa se duca la Mara pentru a strange destui bani sa-l rascumpere pe Trica. Afland de la Marta
ca intreTrica si mama sa nu exista decat suparare, se bazeaza pe promisiunea Martei de a-l ajuta
pe Trica si dupa ce o imbratiseaza pe aceasta pleaca.
Marta, intorcandu-se in casa, Trica simti ca ceva nu este in regula. Dupa ce luara masa de
seara, Marta ii spune s-o astepte intr-o camara, unde ea se va duce dupa culcarea lui Bocioaca.
Trica, cand veni in camara, o lua pe Marta in brate, iar aceasta nu se impotrivi. Marta ii
spune lui Trica, ca trebuie rascumparat.Acesta nevrand sa ia bani de le Mara prefera sa plece in
8

razboi. Trica o strange mai tare in brate pe Marta, iar aceasta il sarura mai cu forta si ii propune
sa se intalneasca sambata seara. Bocioaca se se intelege cu Mara ca Trica sa fie rascumparat, dar
fiindca dansa nu avea bani, Bocioaca ii propune seara la culcare Martei ca fiica lor sa se marite
cu Trica, dar Marta refuza.
Dupa un timp, Trica este rascumparat de Persida si Bocioaca, el vrand sa-si marite fata cu
el. Trica se mai intalneste cu Mara, dar nu vroia sa fie singur cu ea. La Persida nu se mai ducea
fiindca era suparat pe ea pentru ca nu-l parasea pe Natl,in ciuda faptului ca traieste rau cu el.
Marta vroia sa se intalneasca cu Trica, dar acestuia ii era frica de aflarea lor de catre
Bocioaca. Trica pleaca a doua zi la Mara, dar nu inainte de a se intalni cu Marta. Marta simtea ca
Trica se departeaza de ea, asa ca ii spune ca el a fost rascumparat de Bocioaca si nu de Mara,
lucru pe care el nu-l stia. Marta credea ca spunandu-i acestea, el se va apropia de ea , dar Trica
auzind acestea descuie usa camerei si pleaca la mama sa, care in miez de noapte il primeste in
casa.Trica ii spune mamei sale sa-i inapoieze bani lui Bocioaca pentru ca Marta il vrea pentru ea
nu pentru fiica ei.
A doua zi, Bocioaca, afland ca Trica a umblat noaptea prin sat in loc sa se duca la mama sa,
il sfatuieste sa se fereasca de Marta.
Verboncul pe strada, voinicii chiuiau. La astfel de eveniment lumea se ingramadea la casele
cele inalte pentru a vedea mai bine. Trica se duce si el la fereastra mare.In stanga era Sultana, iar
el se duce la cea din dreapta unde veni si Marta si sta pe umarul lui.
A doua zi, pe cand toata familia lui Bocioaca, cu Trica si cu calfele stateau impreuna, in
liniste in bucataria, Persida dadu navala in camera si incepe a-i povesti cele intamplate la casa
ei.Ii arata vanataile si sangele de pe ea capatate in urma bataii cu Natl. Ea ii spune ca sotul sau
este cuprins de patima jocului si mai ales de diavol.
Mara, auzind ca Persida este la Bocioaca se duce si ea acolo. La vorbele Persidei, la
povestea ei, Mara stia ca fiica sa este din nou la ea in casa si in siguranta, iar Trica si-a gasit
stapani buni.
Dupa-amiaza toata lumea se ducea sa vada Verboncul.Trica, nelinistit,iesi afara si alearga
la Verbonc.Bocioaca si Marta incearca sa-l opreasca, dar in zadar caci el inainta mereu.
Raspandindu-se vorba ca Trica pleaca la Verbonc, desi cumparat, Mara impreuna cu
Persida vine sa-l ia inapoi. Cand le-a vazut, Trica le-a imbratisat si a pornit mai departe cu sapca
in cap, dansand impreuna cu Mara, care li s-a alaturat,Persida insa merge dupa ei da nu se
opreste din plans.
Capitolul 20Norocul Casei
Persida a ramas in casa la Mara, care a incurajat-o cu sfaturi bune.Noaptea, ele au stat de
vorba si Persida afla de la mama sa ca ea are zestre multa. Mara a adormit, dar Persida cu gandul
la Natl pleaca incet din casa spre Sararie. Cand se trezi cu Persida acasa, Bandi se sperie. Intr-un
tarziu a aparut si Natl ametit de vin. Persida afla de la Natl, spunandu-i din cauza bauturii, ca
Bandi este fratele sau, fiul lui Hubar. Ea a ramas noaptea la Natl si vorbeau linistiti, ca si cum nu
sa-r fi intamplat nimic.Dimineata,Mara si-a dat seama ca fiica ei s-a intors acasa la ea.
Dupa multa vreme, Mara afla ca Persida a fost iar batut si traieste din ce in ce mai rau cu
Natl.Toamna, Mara este chemata iar de Talia deoarece Persida va naste. De data asta Mara mese
des si linistita, gandindu-se ca nu trebuia sa vina.
Razboiul incepuse si odata cu el Mara se ruga la Dumnezeu sa-i tina copilul in paza.
Intrand in casa,Mara ramase langa patul Persidei, care dormea.Dupa miezul-noptii venise si Natl.
Vazand-o pe Mara a vrut sa fuga, dar atentia i-a fost atrasa de copilul infasat de langa

Persida,copilul sau.Apropiindu-se de pat o trezi pe Persida, care il incurajeaza spunandu-i ca

totul va fi altfel odata cu nasterea copilului.
Cand se trezi Mara se uita la fata planganda a lui Natl si isi puse in gand s-o cheme, la
dorinta ginerelui sau, pe Hubaroaie. Persida si Natl s-au sfatuit si s-au hotarat sa-l boteze pe copil
dupa religia lui Hubar, care in speranta lor va fi de acord cu intemeierea familiei.
Hubaroaie pleaca, la rugamintea Persidei, la manastire dupa maica Aegidia, care a venit de
indata la fiica sa.Dupa un timp de stat cu Persida, aceasta se duce la parintele pleban. Aegidia il
ruga pe acesta sa se duca si sa-l convinga pe Hubar se poata boteza copilul in religia lui.
Preotul, fiind de acord se duce sa stea de vorba cu Hubar, care era dispus sa-si ierte fiul,
dar cand Natl veni la dansul, Hubar ii trase doua palme.Natl primeste palmele, dar spre uimirea
lui, tatal sau saruta mainile care l-au palmuit.
Dupa ce Natl le marturisecte tatalui si plebanului ca el si Persida sunt cununati, Hubar se
hotaraste sa-si vada nepotul a doua zi.In ziua urmatoare, Hubar si sotia lui se pregatesca si i-au
ca dar pentru copil, toti galbenii si cutia cu argintarii si pleaca la Sararie.
Bucuroasa,Persida ii saruta mainile lui Hubar, care ii dadu darurile. Imbatati de fericire,
Hubar si Hubaroaie vroiau sa se duca la Mara s-o invite si pe ea sa petreaca cu ei. La iesire insa,
Hubar il vazu pe Bandi, care il privea cu ura.Acesta s-a razgandit a se mai duce la Mara,
trimitand-o doar pe Hubaroaie, el ducandu-se la parintele pleban.
Capitolul 21.Pace si Liniste
Natl isi continua lucrul la carciuma si isi da seama prin ce a trecut Persida si se gandi ca nu
este vrednic de ea si nu merita fiul pe care il are. Vremea a trecut si Persida a stabilit data
botezului copilului sau. Dupa botez, Mara se duce acasa si ia o parte din avere si i-o da lui Natl.
Acesta refuza si o sfatuieste sa-i tina ea zestrea Persidei, cum a facut-o pana acum. Petrecerea
botezului nu se termina cu fericire deoarece oamenii nu puteau sa-si deschida sufletul si plecara
toti cu inimile indoite.
Peste cateva zile, Mara primeste scrisoare de la Trica in care ii spune ca a fost lovit la sold
si sta la un spital din Verona. Dupa un timp Trica veni acasa, la Mara, care era mai bucuroasa ca
oricand. Acesta auzind de supararea lui Bocioaca, se duce la acesta si ii cere voie Martei de a fi
din nou calfa la ei si s-o i-a de sotie pe fiica sa.
Bocioaca vrea sa-l scoata pe Natl maiestru, acesta stapanind macelaria lasata de Hubar. Nu
trece mult timp si Trica o lua pe Sultana de sotie, iar Bocioaca scoate, de Pasti, pe cei doi
cumnati maiestri.
Persida si Natl urmau a se muta in casa lui Hubar, acesta avand de gand sa plece la Viena
pentru ca toti oamenii sa fie fericiti fara el.Persida se duse intr-o zi la Hubar si ii spuse ca ei au
hotarat sa-i lase lui Bandi carciuma. Incepand sa planga, Hubar se gandi la Bandi si ii propune
Persidei sa-l ia cu el la Viena.Aceasta ii explica lui Bandi ce dorea Hubar si ca de dragul ei, el sa
plece cu Hubar, care veni sa-l viziteze si sa-i vorbeasca.
Lasandu-i singuri, Persida se retrase. Hubar, impins de greutatea ce o avea pe suflet, ii
spune lui Bandi ca este singura persoana ce o mai are in lume si ii marturiseste ca el este tatal
sau.La auzul acestor vorbe,Bandi se napusti asupra lui Hubar. Amandoi au cazut la podea, dar
Hubar era lipsit de puteri. Bandi puse genunchiul pe pieptul tatalui sau si apasa incontinuu, atata
vreme cat Hubar mai respira.
Cand Persida intra in casa sa vada ce se intampla intre cei doi, ea nu gasi decat liniste si pe
Bandi care radea mereu.

10

Caracterizarea personajelor :: Mara de Ioan SLAVICI

Mara este un personaj complex si reprezentativ pentru conceptia artistica a lui Slavici. Fin
psiholog, observator atent al sufletului omenesc, Slavici contureaza un personaj realist, viabil, de
o vigoare surprinzatoare, care-si da seama ca singura cale de a izbuti in viata este puterea
banului.
Mara Barzovanu ramasese vaduva cu doi copii, "saracutii de ei", dar era inca "tanara si
voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc". Barbatul sau, Barzovanu, fusese
"mai mult carpaci decat cizmar" si-si petrecuse viata stand mai ales "la birt decat acasa",
lasandu-le copiilor o livada de "vreo doua sute de pruni", o vie pe dealul Paulis si casa, care era a
Marei, data ca zestre cand se maritase.
Mara este precupeata, "prima femeie capitalist din literatura noastra" (N.ManolescU),
deoarece isi castiga existenta din negustorie, "vinde ce poate si cumpara ce gaseste", de marti
dimineata si pana sambata noaptea ea alearga cu marfa de la Radna la Lipova, apoi la targul cel
mare de la Arad. Ca o adevarata femeie de afaceri ("business woman" - N.ManolescU), Mara are
un singur scop, acela de a strange bani, conducandu-se dupa o regula specifica economiei de
piata, aceea ca "vinde mai bucuros cu castig putin decat ca sa-i cloceasca marfa".
Portretul fizic, conturat cu detalii, trimite sugestiv la trasaturile morale. "Muiere mare,
spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant", Mara sta toata ziua, neobosita si
energica, la tejgheaua plina de poame, de turta dulce, de peste, in timp ce copiii se zbenguie
"printre picioarele oamenilor".
Femeie apriga, cu un acut simt al demnitatii umane, se hotaraste sa stranga bani ca sa scape
de saracie si sa-si creasca cei doi copii, pe Trica si Persida, carora se straduieste sa le creeze o
situatie materiala si sociala cat mai buna. Mama iubitoare, Mara are modele de viata pentru
copiii ei, pe fata vrea s-o vada preoteasa, ca Pecica, "o femeie minunata si dulce la fire, si bogata,
si frumoasa", iar pe Trica viseaza sa-l faca maistru-cojocar. Desi copiii sunt "zdrentarosi si
desculti", sunt in acelasi timp "sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi",
Mara fiind extraordinar de mandra de ei si exclama cu satisfactie: "Tot n-are nimeni copii ca
mine!"
Chibzuita pana la zgarcenie, in fiecare seara, Mara face socotelile, pune de o parte banii
pentru ziua de maine. La capataiul patului tine trei ciorapi, "unul pentru zilele de batranete si
pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica", in care pune zilnic fie si
numai un creitar si mai bine imprumuta banii de trebuinta pentru a doua zi, decat sa ia ceva din
ciorapi.
Intrepida (care nu da inapoi in fata greutatilor, brav, curajos, indraznet, cutezator - n.n.),
autoritara, Mara are o putere de munca si o inteligenta pragmatica, izvorate din experienta ei de
viata si de aceea nu cheltuieste cu usurinta pentru copiii ei, desi ii iubeste enorm, dorind sa
stranga bani suficienti care sa-i dea puterea sa invinga viata si sa-i asigure astfel echilibrul
sufletesc. Desi este zgarcita, Mara nu este lacoma, setea de bani nu o dezmanizeaza ca pe Ghita,
fiind mereu motivata si animata in actiunile ei de dragostea materna. Construita din lumini si
umbre, eroina nu se indura totusi sa cheltuiasca bani pentru copiii ei, astfel Persida este dusa la
manastire, cu bani putini, iar pentru Trica refuza sa-i rascumpere serviciul militar ca sa-l scape de
armata.
Fire energica si ambitioasa, Mara ascunde sub masca asprimii, o mare sensibilitate si sufera
de fiecare data cand copiii ei trec prin dificultati, fiind totdeauna de partea lor. Cand casnicia
Persidei este in declin, Mara este un permanent sprijin moral pentru fata ei, ii da dreptate si o
ajuta sa treaca peste greutati.
11

Ca si Vitoria Lipan, Mara este o personalitate puternica, darza, fermi si tenace, urmarindusi indeaproape scopul, acela de a strange suficienti bani pentru a avea un statut social si material
solid, pentru a se simti stapana pe destinul ei. Dupa ce adunase destui bani, se simtea stapana pe
sine si pe soarta, "vorbea mai apasat, se certa mai putin, calca mai rar si se tinea mai drept decat
odinioara". La botezul nepotului ei, vrea sa-i dea lui Natl opt mii de florini, bani cuveniti din
zestrea Persidei, dar ginerele o roaga sa-i pastreze la ea si Mara este mandra si fericita, ca atata
"voia ca lumea sa stie".
Banii fi conferi demnitate si respectul de sine si Mara nu vrea sa mai ajunga la starea de
umilinta pe care i-o daduse saracia: "Nici ca se uitau oamenii ca mai-nainte la dansa. Las! ca
banul te ridica si in sufletul tau, si in gandul altora, dar banul agonisit e dovada de vrednicie".
Calculati si chibzuiti, harnici si inteligenta, cu o mare vointa si stapanire de sine, Mara
intruneste toate virtutile ce compun viziunea etica a lui Slavici, care construieste astfel o eroina
demna de toata pretuirea si fata de care are simpatie si intelegere.
Persida este fiica Marei, sora lui Trica, sotia lui Natl si nora macelarului Hubar.
Persida este una dintre cele mai reusite, mai stralucitoare figuri feminine din literatura
romana si este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la maturitate.
Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbandi in viata numai prin vointa,
luciditate si dragoste, prin stipanirea de sine care sunt principalele arme ale eroinei, ce are un
destin zbuciumat. in conturarea acestui personaj, Slavici se dovedeste a fi un fin psiholog si un
rafinat observator al sufletului feminin.
Fire sincera si voluntari, delicati si puri, Persida invinge loviturile sortii cu multa cutezanta,
dar si cu o calmi resemnare.
Portretul fizic, realizat direct de catre autor, sugereaza trisiturile morale, avand efecte
surprinzatoare asupra celor din jur: "inalta, lata-n umeri, plina, rotunda si cu toate acestea
subtirica s-o frangi din mijloc; iar fata ei ca luna plina, curata ca floarea de cires si alba, de o
albeata prin care numai din cand in cand strabate, abia vazut, un fel de rumeneala". Asupra lui
Natl, infatisarea plina de farmec a Persidei revarsa "o vapaie mistuitoare", iar flacaul ramane "cu
privirea pierduta", cu barba tremuranda. Hubaroaia este incantata de fata "atat de frageda, atat de
frumoasa", dar o compatimeste ca are ca mama pe Mara, "precupeata si podarita".
Persida traieste o iubire pasionanta, o emotie puternica, scriitorul sondand sufletul omenesc
cu o neobisnuita forta de sugestie a cuvantului si o deosebita maiestrie artistica, incat Pompiliu
Mareea nota impresionat: "Dragostea Persidei este de un dramatism rascolitor. Nimeni pana la
Slavici n-a descris dragostea in tot ceea ce are mai dramatic, grav, cu atata adancime si vigoare
realista, cu atata poezie". Pasiunea statornici pentru barbatul ei este insotita de sinceritate si
delicatete sufleteasca, rugandu-si mama sa nu-1 blesteme pe Natl, deoarece "eu sunt de vina!".
Casnicia ei parcurge mari dificultati, Natl "statea cu prietenii si toata osteneala, toata grija,
ramanea in sarcina ei", dar Persida isi salveaza casatoria prin luciditate si inteligenta, prin puterea
dragostei si prin stipanirea de sine, prin bunitate si blandete, facand ca sotul sa-i ceara iertare si
familia sa iasa mai intarita din aceste incercari. Nu numai Natl se simte umilit de forta morala a
Persidei, dar si socrul sau se simte dator sa-i ceara iertare: "Iarta, fata noastra, toate supararile pe
care ti le-am facut si fii incredintata despre iubirea noastra parinteasca".

12

Ca si Mara, Persida are un acut simt al realului, o personalitate puternici in care domina
calitatile sale iesite din comun, devotamentul, chibzuinta si vointa puternici, reusind astfel sa
invinga toate piedicile vietii.
Persida este unul dintre cele mai stralucitoare personaje feminine din literatura romana,
inscriindu-se in aceeasi tipologie umana cu Sasa Comanesteanu si cu Tincuta, din opera lui
Duiliu Zamfirescu sau cu Doamna T. din "Patul lui Procust" de Cam ii Pestrescu, ori cu Otilia
din romanul Iui George Calinescu.
Celelalte personaje, Natl, Hubar, Bocioaca, Trica, Bandi, preotul Codreanu sunt firav
conturati. Numai Trica* este un erou mai prezent in roman prin faptele sale si integritatea
morala. Personajele episodice se raporteaza, intr-un fel sau altul, la destinul Persidei, evidentiind
nobletea sufleteasca si forta personajului.
Constructia personajelor. Caracterizarea Marei :: Mara de Ioan SLAVICI
Portret fizic ce rezulta prin caracterizare directa, de catre narator: tanara si voinica", Muiere
mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant", Mara are un aspect
neglijent, tocmai pentru a induce in eroare si a starni compatimirea celor din jur. Fizionomia si
alura personajului exprima trasatura sa definitorie. Este o femeie voluntara, capabila sa lupte
pana la ultimele consecinte pentru a-si atinge scopul: prosperitate materiala si ascensiune sociala.
Din acest punct de vedere, Mara se inscrie in tipologia arivistului, conotata insa pozitiv, ca
nevoie fireasca a individului de a-si depasi limitele.
Portret moral ce rezulta din caracterizare indirecta, reflex al faptelor, vorbelor sau mentalitatii
personajului:
- Ramasa vaduva, Mara dovedeste tarie de caracter: preia responsabilitatile intregii familii si se
hotaraste sa infrunte orice obstacol care i-ar putea zadarnici planurile de prosperitate.
- Este o mama plina de afectiune, mandra de copiii sai care, desi zdrentarosi si desculti si
nepieptanati si nespalati si obraznici", sunt obiectul laudei ei: Tot n-are nimeni copii ca mine!".
- Este ambitioasa si are o gandire progresista. Doreste sa evolueze pe orice cale: material, prin
acumulare de capital financiar, social, prin ascensiunea ierarhica a copiilor (viseaza ca Persida sa
devina preoteasa, iar Trica maistru cojocaR) si spiritual, prin educatia Persidei la manastirea
calugaritelor catolice.
- Este tenace si abila in a-si atinge scopurile, etaland un veritabil arsenal de impresionare a
interlocutorului: lacrimi, vaicareli, amenintari (Umbla Mara prin lume, alearga sprintena, se
targuieste si se cearta cu oamenii, se mai ia si de cap cateodata, plange si se plange c-a ramas
vaduva, si apoi se uita impregiur sa-si vada copiii si iar rade."). Ar putea fi acuzata de
cameleonism, daca nu ar avea un puternic instinct de conservare, care confera naturalete
gesturilor ei. Reuseste astfel sa reduca la minimum costurile educatiei Persidei, intretinuta de
Maica Aegidia.
- Este o business-woman, cu un spirit afacerist ascutit, sensibila la legea cererii si a ofertei (vinde
ce poate si cumpara ce gaseste; duce de la Radna ceea ce nu gasesti la Lipova ori la Arad si
aduce de la Arad ceea ce nu gasesti la Radna ori la Lipova"), capabila sa tina pe picioare o
afacere (Lucrul de capetenie e pentru dansa ca sa nu mai aduca ce a adus si vinde mai bucuros
Cu castig putin decat ca sa-i AcloceascaA marfa"). t.
13

- Este econoama pana la avaritie. Strange bani in trei ciorapi, unul pentru Persida, unul pentru
Trica si unul pentru zile negre si nu trece o zi fara sa puna deoparte cat de putin, preferand sa
imprumute bani, decat sa se atinga de tezaurul personal. Memorabila este scena in care Mara
stabileste o suma ca dar pentru nepotul sau, pe care o reduce progresiv pana la derizoriu si
rasufla usurata cand Persida insista ca ea sa pastreze banii pana la o nevoie reala. Avara, Mara nu
este dezumanizata de iubirea pentru bani, desi are placerea tezaurizarii. Are patima banilor (ii
contempla, ii saruta, se induioseaza pana la lacrimI), dar o subsumeaza iubirii pentru copii.
incearca! Gaseste si alte trasaturi ale personajului Mara, motivand cu scene semnificative si
citate din roman. incearca! Scrie un eseu in care sa motivezi alegerea uneia dintre afirmatiile
urmatoare:
A) Mara este un roman al Marei;
B) Mara este un roman al Persidei.
Limbajul artistic
Ioan Slavici este un exceptional portretist, conturand prin detalii si sugestii puternice
personaje complexe si solid construite. Fiind un prozator realist, Slavici nu insista atat asupra
trasaturilor fizice, cat asupra celor psihologice, etice, de comportament si de gandire.
Particularitatile fizionomiei transmit cu o forta de sugestie extraordinara trasaturi morale, stari
interioare ale personajelor. Astfel, portretul fizic al lui Natl contureaza firea eroului: "desi
macelar, Hubarnatl era, asa la infatisare, om plapand, parca mai mult fata decat fecior. Om de
vreo douazeci si unu de ani, cu mustata putina, cu obrajii rumeni, cu sortul curat, oarecum
rusinos Asa era in adevar".
Slavici foloseste in naratiune dialogul si monologul interior, inserate spontan in tesatura
epica a romanului. Deseori, replicile au valoare aforistica, ilustrand precepte morale: "E mare
stapan rusinarea, si om sa fii ca sa nu i te pleci daca o cunosti".
Asemenea lui Rebreanu, al carui precursor este, Slavici nu este un scriitor descriptiv, ci
pune accentul pe fapte, pe intamplari, pe actiune.
Stilul este anticalofic (impotriva scrisului frumos - n.n.), ca si la Rebreanu.
Procedeele stitlistice sunt simple, fara impodobiri ostentative. Cele mai intalnite mijloace
artistice sunt interogatiile si exclamatiile, enumeratiile si repetitiile, inversiunile topice, care dau
frazei culoare si oralitate.

14

Mara - roman realist-social, cu accente psihologice de Ioan SLAVICI

Proza lui Ioan Slavici contureaza o fresca a moravurilor si a comportamentului specifice

locuitorilor din Ardeal, o lume in care triumfa binele si adevarul, cinstea si dreptatea, norme etice
pe care omul trebuie sa le respecte.
Prozator ardelean, precursor al Iui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor moralist,- un fin
psiholog, un creator de tipologii. Dupa cum el insusi marturiseste, ca adept inflacarat al lui
Confucius, aplica in opera sa notiunea fundamentala de omenie, precum si principalele virtuti
morale exprimate de acesta: sinceritatea, demnitatea, buna-credinta, franchetea, cinstea, iubirea
de adevar etc, afirmand ca filozoful chinez este "cel mai cu minte dintre toti oamenii care le-au
dat altora sfaturi". ("Educatia morala") intreaga creatie a lui Slavici este o pledoarie pentru
echilibrul moraj, pentru chibzuinta si intelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni si
pastrarea masurii in toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sanctionata de autor.
Romanul "Mara" de Ioan Slavici (1848-1925) a fost publicat in 1894, in revista "Vatra", iar
in volum a aparut abia in 1906, fiind considerat "cel mai bun roman al nostru, inainte de
AIonA" (Serban CioculescU) si "aproape o capodopera", (George CalinescU), deoarece
destinul eroilor si mediul social sunt evocate cu o remarcabila arta a detaliului si cu o mare forta
de construire a ansamblului.
Semnificatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este, mai intai, "romanul
Marei", al carei destin constituie axa fundamentala a epicii, fiind si "prima femeie-capitalist din
literatura noastra" (Nicolae ManolescU). Pe ea n-o intereseaza averea, ci banii, care ii aduc
respect si impacare. Mara se incadreaza in vederile etice ale autorului, care considera ca oamenii
trebuie sa fie chibzuiti, harnici si virtuosi, ea intruchipand un adevarat exemplu de moralitate.
Tema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei specifice,
asezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc, Radna, situat langa Lipova si
aproape de Arad. Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului al
XX-lea, cand relatiile capitaliste incipiente evolueaza spre structuri sociale mestesugaresti, cu
randuieli stricte si cu o anumita psihologie, proprii burgheziei aflate in ascensiune.
Structura romanului
Romanul "Mara" de loan Slavici este structurat in 21 de capitole, purtand titluri
semnificative pentru continutul acestora: "Saracutii mamei", "Maica Aegidia", "Furtuna cea
mare", "Ispita", "Datoria", "Blestemul casei", "Norocul casei", "Pace si liniste" etc.
Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei, care urmareste destinul eroinei si
romanul iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic Persida-Natl. Relatarea
actiunii se face din perspectiva auctoriala, adica naratiunea este la persoana a IlI-a, Slavici fiind
omniscient si omniprezent. Romanul are si o certa valoare etnografica, prin descrierea
obiceiurilor ardelenesti, atat cele religioase cat si acelea referitoare la cultura si mentalitatea
15

oamenilor de diferite etnii, ce convietuiau pe aceste meleaguri: romani, sasi, unguri. Ca in orice
roman, in "Mara" exista mai multe planuri de actiune care se intrepatrund si la care participa mai
multe personaje bine individualizate si construite convingator de Slavici.
Subiectul romanului
Romanul incepe prin prezentarea personajului principal, Mara Barzovanu, "o precupeata"
din Radna si prin fixarea locului unde urmeaza sa se petreaca actiunea. Mara ramasese vaduva cu
doi copii, "saracutii de ei", dar era inca tanara, voinica, harnica si nu se plangea de noroc.
Barbatul sau, Barzovanu, fusese "mai mult carpaci decat cizmar" si-si petrecuse viata stand mai
ales "la birt decat acasa", lasandu-le copiilor o livada de "vreo doua sute de pruni", o vie pe
dealul Paulis si casa, care era a Marei, primita ca zestre cand se maritase.
Radna este situata pe malul drept al Muresului, iar peste rau, pe malul stang, se afla
Lipova, de unde, pana la Arad se fac numai "doua ceasuri". Pe coasta dealului se afla manastirea
minoritatilor "Maria Radna", iar biserica romaneasca este numai la Lipova. Mara face negot,
"vinde ce poate si cumpara ce gaseste", duce de la Radna "ceea nu gasesti la Lipova ori la Arad"
si aduce de la Arad "ceea ce nu gasesti la Radna ori la Lipova.". Marti dimineata isi asaza "satra
(macat, covor - n.n.) si cosurile pline in targ Ia Radna, joi trece Muresul si-si intinde marfa la
Lipova, iar vineri noaptea pleaca la Arad, "in piata cea mare", unde se aduna lume multa, din
sapte tinuturi. Adesea, Mara mai castiga si dreptul de a-si pune masa si cosurile la capul podului,
pe unde trecea toata lumea, cu sau fara treaba. Ea respecta, instinctiv, un principiu esential al
economiei capitaliste, prefera sa dea tot ce are de vanzare pe "castig putin", decat sa-i
"cloceasca" marfa si sa se intoarca acasa cu ea.
Ca sa nu-i lase singuri, Mara ii poarta dupa ea pe cei doi copii, Persida si Trica, prin
targuri, de aceea ei sunt "nepieptanati si nespalati si obraznici, saracutii mamei", dar ii iubeste
mult si este foarte mandra de ei: "Tot n-are nimeni copii ca mine!".
Mara isi tinea banii stransi pana acum repartizati in trei ciorapi: "unul pentru zilele de
batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica" si nu trecea nici o
zi fara ca ea sa puna in fiecare macar cate un creitar. Avea ambitia ca sa-si vada fata preoteasa,
iar pe Trica ajuns staroste in breasla cojocarilor. Pe fata o duce la manastirea din Radna si o da in
grija maicii Aegidia pentru o educatie aleasa, iar pe Trica il angajeaza ucenic "pe patru ani" la
Bocioaca, starostele cojocarilor din Lipova.
Copiii s-au facut mari si, odata cu ei "au crescut si ciorapii". Frumusetea si farmecul
Persidei il fascineaza pe Natl, feciorul lui Hubar, macelar la Lipova. Tanarul fusese ucenic, de
doi ani ajunsese calfa, iar acum, asa cum erau randuielile breslei, trebuia sa mai faca "doi ani de
calatorie" ca sa ajunga patron. Persida se indragosteste, la randul ei de Natl si refuza cu fermitate
sa se marite cu teologul Codreanu, spre marea supararea a Marei, care voia s-o vada preoteasa.
Pentru dragostea ei, Persida sfideaza cu hotarare si brutalitate prejudecatile vremii, intre care
aceea ca Natl era neamt. loan Slavici consacra pagini memorabile iubirii aprinse dintre cei doi
tineri. "Dragostea Persidei este de un dramatism rascelitor. Nimeni pana la Slavici n-a descris
dragostea in tot ceea ce are mai dramatic, grav, cu atata adancime si vigoare realista, cu atata
poezie", afirma Pompiliu Mareea. Cand implineste optsprezece ani, Persida se casatoreste, in
taina, cu Natl si fug impreuna la Viena, ca sa-si termine el perioada de calatorie, care ii va da
dreptul sa devina maistru macelar. intorsi la Lipova, tanara familie deschide un birt, pe care-1 va
conduce mai ales Persida, deoarece Natl incepuse sa bea, sa joace carti si sa trandaveasca, ba
chiar isi bate sotia, atunci cand ii reproseaza ca prietenii de bautura nu plateau si ca socotelile pe
16

care le facuse insumau bani foarte multi. Persida pierduse mult din infatisarea aleasa si gingasa
pe care o capatase la manastire, se facuse mai voinica si mai puternica din cauza ca muncea din
greu toata ziua.
Schimbarea se produsese si in sufletul ei, contactul permanent cu slugile si clientii din
carciuma o inasprisera, "nu se mai rusina cand auzea vorbe proaste, nu se simtea jignita cand i se
zicea vreo vorba aspra". Fata are mustrari de constiinta pentru cununia lor facuta fara
binecuvantarea parintilor, avand complice pe preotul Codreanu care facuse slujba pentru ca era
un om slab si nu putuse rezista rugamintilor Persidei. Dupa ce Persida naste un copil, Mara si
parintii lui Natl se impaca, dar, nu mult dupa aceea, batranul Hubar este ucis de fiul sau
nelegitim, Bandi. Hubar-macelarul avusese o legatura amoroasa ascunsa cu Reghina, care fusese
servitoare la Radna. Femeie voinica si frumoasa, ea il nascuse pe Bandi dar ramasese paralizata
de o mana si de un picior, i se strambase gura si se smintise, asa ca nimeni nu putuse afla cine era
tatal. Maicile ii tineau la manastire si ii hraneau pe amandoi, din mila crestina. Reghina murise
cand baiatul avea opt ani, iar cand crescuse, Marail lua de ajutor ca sa-i care cosurile si sa-i fie de
folos la treburi. Bandi semana din ce in ce mai mult cu Natl si toti si-au dat seama ca iubitul
misterios al Reghinei fusese Hubar-macelarul. in alt plan narativ, Slavici relateaza viata lui Trica.
Angajat ucenic la Bocioaca, starostele cojocarilor, Trica este cuminte si harnic, devine calfa, dar
refuza sa devina ginerele stapanului, desi acesta si-ar fi dorit sa-l insoare cu singura lui fiica.
Trica rezista cu stoicism si la avansurile pe care i le facea sotia patronului, Marta si vrea numai
sa devina mester cojocar pentru a avea o viata independenta.
Mara refuza sa-i plateasca lui Trica stagiul militar si baiatul pleaca pe frontul din Italia,
este ranit "in sold de o tandara de bomba" si internat intr-un spital din Verona. intors acasa, Mara
vede ca flacaul se schimbase, avea obrazul ras si o mustacioara rasucita, nimic din infatisarea lui
nu mai amintea de "prostalanul motolog din care putea orisicine sa faca ce vrea". in postul
Pastelui, "amandoi cumnatii au fost scosi maiestri", Trica devine maistru cojocar, iar Natl maistru
macelar.
Finalul romanului ilustreaza intalnirea dintre Bandi si Hubar, care recunoaste, in sfarsit, ca
este tatal lui. in clipa aceea, Bandi "il lovi cu pumnul in piept, apoi cuprins de un fel de turbare,
se napusti asupra lui si-1 musca in gatlej". Persida 1-a gasit pe Hubar prabusit in mijlocul casei,
cu ochii inchisi, iar pe Bandi apasand pieptul tatalui sau si razand demential. loan Slavici
surprinde, pe tot parcursul romanului, atmosfera specifica a spatiului ardelenesc, in toate laturile
vietii omenesti. Cu o impresionanta forta a detaliului, autorul construieste imagini sugestive
privind etnografia, obiceiurile, traditiile, mentalitatea oamenilor de etnii diferite, care
convietuiesc in acelasi spatiu etic ce-i cuprinde si-i supune pe toti: "Colectivitatea face legea pe
care individul e tinut sa o respecte". (Nicolae ManolescU)

17

Conflictele romanului : Mara de Ioan SLAVICI

Exista doua tipuri de conflict: exterior si interior. Conflictul exterior este marcat de
opozifia dintre mentalitatea unei comunitafi traditionaliste, guvernate de reguli stricte si pornirile
juvenile adverse ale copiilor Marei, care vor sa-si implineasca propriul destin, independent de
societate. La Slavici, moralist prin excelenta, abaterile personajelor de la normele comunitatii
sunt aspru sanctionate, fara posibilitatea unei recuperari morale, precum in cazul personajelor
din^puvela Moara cu noroc. Persida si Trica au insa avantajul unei tinereti lipsite de experienta si
le este acceptata iesirea din matca traditiei. Revolta lor este temporara si fara efecte in plan
moral. De aceea, vor fi reprimiti in cadrul comunitatii precum fiul risipitor. De data aceasta,
integrarea lor va fi totala, pentru ca existenta lor urmeaza niste modele prestabilite: Persida va
reitera la un alt nivel destinul matern, iar Trica pe al lui Bocioaca.
Conflictul interior este marcat de dilemele morale ale lui Trica si ale Persidei, care
oscileaza intre datoria fata de familie si impulsul de a-si urma propriul destin. Persida lupta intre
respectul fata de morala comunitatii si iubirea fata de Nafl, condamnata etnic, religios si social,
iar Trica penduleaza intre avantajele materiale oferite de un vicios triunghi conjugal si respectul
datorat lui Bocioaca.
Ambele personaje adopta solutii corecte din punct de vedere moral.

18