Recuperarea

dupa infarctul
miocardic

Structura unui program de

reabilitare cardiaca
Tiapic, recuperarea bolnavilor cu infarct
miocardic se desfasoara in3 etape.
Partea I, daca pana acum 40 ani bolnavul era
imobilizat pana la 4-6 saptamani, astazi acestia
suntexternati dupa 5-14 zile, dupafaza Ide
recuperare, sau faza intra-spitaliceasca.
Obiectivele fazei intra-spitalicesti suntlimitarea
efectelor negative ale inactivitatii, pastrarea
fortei musculare si mobilitatii
articulare,refacerea capacitatii de auto-ingrijire,
precum si sustinerea psihologica.

Exercitiile se introductreptat, pornind de la

ridicarea in sezut, pana la stat in picioare sau
urcat scarile. Clasic, programul cuprinde7
trepte, a 1-3 zile fiecare, fiind individualizat
fiecarui pacient. Foarte benefice sunt, in
primele zile, exercitiile de respiratie si
mobilizarile pasive
(kinetoterapeutul/asistenta va mobiliza
diferite segmente, facilitand circulatia
sangelui si mentinand elasticitatea
tesuturilor).
Faza I (intraspitaliceasc) se aplic la bolnavii
sindrom coronarian acut sau postchirurgie

Etapa

Activitati

Etapa I

-ziua 1-4
-incepe la 24 ore de la evenimentul acut dac bolnavul este
asimptomatic ( farf durere) -micri libere in pat
-exerciii de respiraie , micri passive i active ale membrelor
( asistat )
-bolnavul ade in pat i se hrnete singur ( din ziua a 2-a )
-ade n pat cu picioarele atrnnd la marginea patului 1-2 h/zi
( din ziua a 2-a )
-folosete o comod aezat lng pat ( din ziua 2-3 )
-toalet parial in pat ( asistat ) din ziua 2-3

Etapa II

-ziua 5-8 -ade nelimitat la marginea patului ( sau fotoliu lng

pat)
-se deplaseaz liber in salon ( iniial asistat ) i la baie (lng
salon )
-toalet parial la baie
-in ultimele zile mers progresiv pe corridor 50-200 m de 2-3x/zi
( asistat )

Etapa III

-ziua 9-14
-mers liber pe corridor 200m de 3 x/zi
-coborrea i urcarea a 1-2 etage de 2 x/zi (asistat) -in preziua
externrii testul de efort (TE) limitat de simptome
-85 FCC Max ( obligatoriu )

 Faza a IIa(recuperarea propriu-zis)incepe

dupa 3 saptamani de la infarct si continua 3
luni. Aceasta este considerata ca fiindcea
mai importanta, intrucat urmareste sa
redea bolnavului maximul posibil din
capacitatea sa fizica. Includerea in aceasta
faza este precedata de untest de efort,
pentru o alegere potrivita a intensitatii
antrenamentului. In mod ideal, aceasta
etapa a recuperarii ar trebui sa se
desfasoare intr-uncentru specializat, acolo
unde antrenamentul este supravegheat si
dirijat, inprimele 3 saptamani, pentru
caapoi sa se continue ambulator. Este
necesar ca intensitatea, durata si

 Se poate desfura:

a) cu spitalizare temporar (faza intermediar)- secii sau

compartimente de recuperare pentru bolnavii cu evoluie
complicat a maladiei, urmat de continuarea
programului ambulatoriu n centre specializate sau la
domiciliu.
b)ambulatoriu instituionalizat - cazurile necomplicate;
c) ambulatoriu neinstituionalizat - cazurile necomplicate cu control periodic n fiecare lun la serviciile de
recuperare, sau fr control periodic in serviciile de
recuperare.
n toate cazurile - control sptmnal la medicul de
familie.

 Faza II are ca scop:

s redea bolnavului maximum din capacitatea
fizic compatibil cu starea funcional a
cordului
creterea VO2 max la 7 METS (3-5 METS in ICC )
- reducerea MVO2 pentru un anumit nivel al
VO2
- ameliorarea circulaiei colaterale (discutabil)
- ameliorarea performanei cardiace
(discutabil)
- la final este binevenit, neobligatoriu, testul de
effort fizic dozat maximal limitat de simptome .
-

Faza a IIIaar trebui sa

durezetoata viata,
pentru a pastra
capacitatea de efort
castigata in faza a IIa.

Sedinta de terapie

O sedinta de kinetoterapie incepe cu oincalzirede 10-15

minute in care se executamiscari lentece vor mobiliza grupele
musculare si articulatiile mari; se recomanda, de asemenea, ca si
incalzire, exercitii destretching, in timpul carora se mentine
pozitia timp de 8-10 sec. Este recunoscut faptul ca o incalzire
eficienta, pe langa pregatirea corpului treptat pentru efort, va
asigura si o rezistenta mai mare.Etapa de racireeste si ea
foarte importanta, intrucat poate preveni o scadere brusca de
tensiune la intreruperea efortului; aceasta va consta in exercitii
lente si stretching. Frecventa antrenamentelor este de3-5
ori/saptamana, avand o durata de30-60 minute.
Antrenamentul din fazele II si III pot include mers pe jos, urcat pe
scari, alergat pe loc/pe banda, bicicleta, vaslit, saritul corzii,
ridicare de greutati, inot etc. In functie de severitatea infarctului,
bolnavul poate sa obtina de lafunctionalitatea necesara
pentru a fi autonom, a-si continua activitatea profesionala,
pana la a reveni lacoordonatele unui om sanatos.

Dar merita
Avand in vedere ca si in SUA aderarea la programele de recuperare lasa
mult de dorit, inseamna canu e totul vina subfinantariisau a
sistemului. Medicii vor face unele indicatii in ce priveste reabilitarea
dupa un infarct miocardic, dar cu oarecare scepticism. De ce? Nu pentru
ca nu ar fi eficienta sau importanta, ci pentru ca cea mai mare piedica in
calea reabilitarii e faptul caoamenii nu se tin de treaba, sau mai
elegant spus nu sunt complianti la tratament. Vina este impartita, dar
cu siguranta bolnavii trebuie sa fie informati in asa fel incat sa fie
constienti si motivati de beneficiile enorme pentru sanatatea lor al
acelor 30 de minute de miscare pe zi. Trebuieinformati, sustinuti,
supravegheati, monitorizati. Cu siguranta e mai usor sa inghiti un
pumn de medicamente, dar nu e nici suficient si nici pe de parte la fel de
benefic precum reantrenarea corpului.
Am incercat sa sintetizez rolul si modul de desfasurare a reabilitarii
cardiovasculare, tocmai pentru a-i ridica valul de mister. E simplu,
eficient, fara efecte adverse si relativ ieftin. Cea mai grea e motivarea
bolnavului, dar si a medicului, sa fie perseverenti; iarprimul pas e
informarea. Lucrurile bune si trainice necesita timp si efort; la fel si
reconstruirea unei inimi. Dar merita.