n I p t i q © Aceste ciuperst rn au elrofié, dee fui pot produce singure hrana. Be sunt saprofite, adic Se hrnese cu restur de plante 9 animate in descompunere, casi acest stelor Garamat. Ate cluperci sunt Imparatia plantetor este nimi- tor de variata, de ta bacteriile microscopice (daundtoare sau benefice) pand la plautele care ne incanta privirea in viata cotidiana. Cunoasterea luni plantelor ne ajutd s@ apreciem rolut vital al acesteta in viata noasira. ator organisme vi C= 1 plntele,neavind sohek ni he este ata de bine sub Forma de fille ca Ss ansnaele, sa) sis rons cestule ume si rest de plante cin stature @ Aeasta toare logics incit cu ies Turi de mitenate alate ia descommanene si Intiese pe searna alter onganisme vi© Din alge. toate Dlantele superioare [hu evolunt inven ‘adaptor ta viata pe cat plants eu ded fulpii, frunze gi eu tesutun formand vate conducitoare: do aps. Grupa 4: ‘Spermateftele sunt plonte producitoare ‘do zeringe cu tls- rk tui, fuze gi vate canduciteare ‘oapl. Uncle ciuperct ou mirime microscopict ole sunt mast aritoase, Trufa este 0 cin percé contin folosia la gies constuie S delicate in multe pan ale lami. Aspect fewerior al ifertelor specit de ciuper’ ese Foane divers, de ka clupersile mari pant la ‘ucegail de pe pines veche, ‘Giopersie repent 0 grup deosebit de inportantd « planclor, finde pot prover nue bol ait Ie plante (mans carofulu), tt S'la ania, Ca autor lor nad e pot vinde {sl te boll Cul dine cele mat eunescu tearubiotce, penciina, se obpie cin ciyper (ei aia, multi fungi se tamuljese pro dducdind celole mii, pumite spor, care sunt pura usor de vant pe cin aki se reproduc Cu ajuteral hielor iste Mamneore care se fivese de obicel sub suprafiid, care se unese pentru a schinba mteriatol genetic. In Condi priaane se produc corpurs rodtoure fae La randul lor elibereaza pov. Licheni Lichen sunt in realtate dow plante, 0 chu perc st ¢ alga uneelulua rting impreund in Simbios, des structuss rezuhat ra searatnt fu ich un cme ele Lichen erese in Tous neprefere de alte plate, pe ste: zl, pe feunchine de copa si pe eraniul annalilex mooie, Sas espn ra fa Sud sh ol ba ford decte orice ate plata, tay In Hala pt fi gas by peste 5 Ina Retain ce simbioas ini alge $1 euperes in formarea lice este init dincte exem plele cele mai elacvente ale “mimualsmaitl Srv ale parenenatul resproc prothabsl Muschi frunzos fierea pamantulul Boiaftole (mgch4 fnzoa $i Fetea pms tu sunt plant simples primative. To parent Stractur ull sou semplt cole ale planilor Superoace, Raeninintetdeatin mii ine ru fu tesuturi lemncase st spre deosebire de plantcle superiare ry ati eelule specialize Eonducttoare de apt st substan nutrive Prefect locurle umede iunecuse, des unele pot supravitui seceel lun: de ae ‘Mugchilunrost si uschit epatis au un cicka de vial complies. Pina ntturdelibe- Teal spoxi care dupa geminare proce colo hide plantemoseu i plinte fered la uncle Speci onginele de reprdacete: maseul 3 Felt pot pe accctsl pinta, Clulcte-mas ‘ul sunt prevdaute cu lage: cu aftr) eieont faaid lire un oval, iar pects a putea ino, in aceand faaa de seprodicer: at nevoie de tin media umed, Din ovutul Tecuoel se Ya dlezvoia un alt sip de plant, nits sport {ecarece conkine spor) ive! cite pom sunt disper Gelal va reingepe Pteridofite Grupa Prerdofitelor cuprinde fexigle talulut $i peclcubt, Unele Ferg) pot tinge GRUPA 4 ‘MUSCHI SAU FIEREA PAMANTULUI? Flerea paméntulul are o structura mai simpla ect muschil 3 seemna cu iste benzi plate "Radacinile’ (rizotzl) cresc lar structurile de repro- ducere pe partea superioar’. ©) Un braetaeginta eu conuri mature Brask cunt conitere spacifiee grupe! Gimnesporme. © Pe bata triciturilr lor caracteristce, Plantele aunt cncfcate in grupe. Grupelo unt imparite in fami, acestoa la rand lor ‘Genurile ve dvi in genur in spect porportile unui arbore, Toate aceste plane Au tulpin) 3 idacni cu o structed cart i Je Crest Fanze ou forme vesate, el ie na au Hoi Plante cu flori Aceste phate ne sunt foarte familie, Grupa Dlanteko ex Nori cupid at coke mai mute jante de cultur’, eft 9b arbor 9) mjritaten plartebr omamentale de grading. Posie lo fi sunt inteadexuns cemareabile su evident tr xinmospermce Cenc Hoel! coniferce) mi Sune plame flor, ia adeydeatl sens al Cavamulul, “AWC stmnaxpecmele Ge 3h ingkaperete, panicle fleni_adevdane Proxluc serine 91 cn putine excep, tieneIMPARATIA PLANTELOR pe useat, in general plane fat Mor se Inmaultese numal in media uncd, Gimnosperme Gimnospermele sure ect ma veche srupit de plante exivence care produc Seminte atleva fate, Dacor creserl secundare aiung lt imensiuaile unui arbors, trunchiului lor adtugiodirise inele aruile de crestere Cit dine cet ea all atboa din Lame, de exemplu atboreke Sequoia din Calforia apurtin acestel supe, Hole lor sunt prim the, ia seminide crese th nite suct runke conus. Consilule O strst incispen Subil de mateiial leminos cire este folost pe Seara arg In indus he Goniferele, cu arf paul brad, sune cele mai cunescute cintre Gitmospenne. dar hil exist stale forme, ed cee cre tree Feghinen inpicelor, Cycadele, de exeryp seamand cu palmer sat ex lenge, pat fi Indinke noma Ir teopice, dar unele spec pot Fecneseute sf fn meet arti, in sere Reprexioewret la chnifere inewneatunct Cend feileni este puta ce vant de ls “fosile™ comutt) miscule a cele femele La uncle © terourie sunt monecetiedonata co singura frunza a fembrionului care crete in interior femnta. Frames fmbrionulu se dan vole absorbing hrana din aS parte | seminal, tans mitind-o apol rest. ‘ui planta. speci fecundatia poate st fle un proces foarte ‘ndelunget ~ la pla’ de exemplu, poste dura lunan <2u mal mul pind ce granule de poten dezvoliincurse este aged pentey ase unl cu celula fernelt~ le alte specit precuin arborele ‘isa, acest proces de feeundave este mult mal rapid, Tn ccle dia uma seminfele se scuturé din conutle femele si de cele mal multe off sunt urate de psi la distanye mati Angiosperme Inflorescentele Anwiospetmelor pot fl const derae flor in adevdmuul sens el cuvotll i spre deesebire de conifeve semintele acestora sunt fachise Tni-un faves. Anglonpermele se ivid fn manocoledonate st diotdedonste Majoriates plantelor cu flos eu frunve: lave sunt divoiledonate (embrionul lor are ous Trunze> th tip ce etabrlonul morocertede natebor are o singuca uaa. Aceast cere devine evidenta doar In faza ce gemirare a seuiiaiclos. Tulpint menecoriedonatelor ms sulera-o tngiosaee secunklirdasemenea Gieollkdenateler, prin write abort anbustl apanin in toratate dicotlednatlew La unele tuonocatiedonate, pre produce tous! un fel de Ingrosare Fezulind lpia seuse Frintre cele mtv cunascute moaoestied. raue ge numara ferbuile, cereale CGmumentle precim cna » MMM oe wc © Pacuren de ste- Jar constiula vege: {ata dominanta = Evropel de od ‘loard. Succes! evolutielstearalul ator arbor! plnde de tormars ‘esuturtor lermaoate ‘are permit Ingrosavea secun- ara a runehul, BACTERII Bacterile sunt piantole cu cos mal mare acter roduc prin fskane bina ahundentd pe Pamint pot f gicte In ‘apd sirath fi dulee, i aer, jn sol sau Tn praf. Protoplasma ler este inconjuratS de 0 membrand celulard tare, alcatuits ‘cea mai mare perte din proteine si nu in celulozi ca la alte plante. Ele nu contin cloroplaste, de aceea foarte utine dintre ele sunt capabile si Prepare hrana, Marea majoritate sunt Saprofite sau parazite. Unele inoats (in | apa sau in sange) prin migcarea uneia | sau_mai multor flagele 7 toate sunt | foarte mich, crea 0,000 mm. ATI DESPRE PLAN! © Maciifac parte din familia dicotiledonate slau flor simple cu petalle separate una de alt, Anemonele, in chimb, au fort complexe formate din multe Nor simple. divide in doud, Fiecare Contindnd jumtate din nucleulinigal Ele pot atinge dimensiuna finalé 31 se pot divide din nou dupé 20-30 minute, Dacé conditite de mediu sunt prielnice, © singura celuld poate produce sute de rilloane de bacterll in 10 are! Unele bacterl pot fi folosite intr-o gama larga de aplicai practice. Cu ajutonal Se produc unt s brinaa, precum si multe feluri de antibitice, ea de exempla strep- tomicina,Intalrim inaé si bacterl patogene ‘are pot provoca intoxdcati alimentare INTEC Gi LNG Gopal amenese 16