ANIMALE §HPLANTED 3) Evolutia plantelor Desi plantele cu flort domind is in prezent flora globulut Ks pimantesc, in trecut uscatul eels era acoperit de ferigi $1 " pedicute. Jar evolutia plantelor @ inceput cu algele inferioare. Finek: forme de viatt vegetal eu fost plantcle marine 9 toate plantcle diverse Ge uscat Gie bahsforna geadinile nba ure si peisele de la ark in pve placate gi fc pane din hana nese au dezyokat dit plane pritive care celau ta oceane cu fle mivane de ant in vind St identficar peste “00.000 Ge spect ce plane, toate dexcenderte din eiteva. speci echi Acesiea sin! dost specile cunoseute, Probaisil say rome inca ee altel, care Bu clapanut, neeugnd <4 se adapter Ta com. die schimbatouee, say spcapable «t concu- reze ct no! speci mai evoluete si mai bine $eptate mediuha ieconjurtor di oea vreme. PalechotanistConmerti de sing care stu dlvet imisite fosiizate ale plntelon, au reuyt x8 dencopere clind au evoluat spies imatiy diforte grupun Importance de place Gar tn mod ineviabil cunomtingele aoaaee av mule lijsuri, pentru ct plantele nu contin ace] tip de muteral dur, cum este schettul & Sin anil, care a8 se foiizsze bine. Din fercive, ureoxi por i detciate forme veshi de & ia sopeald ty cees ce au fst mal demult & Gepumen le rorch, tsrauese cera plane § fosi:zne in roc despre ene se tte ct tea de acm $106 de miioane de anh a Sion din athiva Fosillor gite ct vista pe faa arfifrunsele —— Panint trebuie «2 fl incepur cu organise de foslleate de ginkgo tip vegetal ac plantele sunt legteura Ge baz jut pe coment din lanl alimentar cate sustine 9 imensi de stl st st Gnersiale de vat animala, Totus rola bileascd evolutia ——_plantelor io istoria evoliet ¢ lumai este mai tum plantelor. Complex, penny ed ele au transformat ati: Fera Pamdntalui fauro atmosfe’ ce putea sf Arorele de sisting segnul anlnsl, Probab cf tmensele Sinkgo este un gim- carat de dioxid de carbon prezerue intial sperm tropesl.€) in stiresferd au inpiedieat aniralele st rex ‘refrunze informa pire, der in procesul de fowsintezd planele ‘Go evanta gl racte ssi clloxkl de carbon si ele oxigen, ‘galbene. Abort ‘Capaciates planelor de & precce [OU Sinkgo pot «8 stings sinters folesind lumina soarelut este puctul ‘ndtinea da 30 de pone 2 lagu alimencar Planiele au mot eau mai mult, permis iexbivorelor (mincttoareor de plant)BE evoust suareion 2 evolue7e si implicit carnivoretor ¢manc- toarelor ce cme), care se hrinedt Gh lee ore valuta exe extrem de lend, t selectaa raticslt favonizanra acele vieultoare care se ‘dapteazt la o schimbare 2 medilui incon- junit, si au care se schimba de deagul ‘chimbatli, Prinele Forme de vies vegetait cera dependente de apd, pentzu cf le lipseau sinicule care si le ficd posibila viata pe Laseat, ir primele plane care atest din apa 20 stab probabil in bali sau elastin inde pare lor infericare erat tot ipl sc fundate, Pamele forme ce plante cu adevirat de uicat eriu prokabil ined cependente de Lunia, i tebuieu 8 creased aproupe de pt — musehil franzoy, mvgchil pelosi si ferigile, care au eveluat primele ca plante de lsat, au #! acum nevoie de'un medi umed. pentru ca partea reproducticare 1 cicluui i lor st funcioneze. Piimele plante cu flor (gimaospernele, pprecum coniferele) eww dependente de vant emu polealzace sl rispaadirea seminecor, Demi cd nu exisau insecte care si facd Toate fvestea, Tipul de planta dominant prezert (angicspermee) a evoluat o datt cu insecele 5 animalele, sadesea are flor poleniate de insecre. Linece seminiele sunt raspanclite de animale (de exemplu, ghimpt sa spini care Se agata de blana anicalelor in tecere). © Ls algele versi, vizute sicl crescind buruiand marin * lore colerare. QO Gleadile cunt arbor’ tropical mic. Searnind cu pallor, dar sistemal repro: ducktor este dfert. La msjortates ceadelor, ‘tit plantele masculine eft gi cele feminine ‘u conurl inconjurate de frunze palmate. Cele mai yechi plarte cunoscute eu alge pamiive ~ strucwtt unicelare in cate tole functile caw efeciuate tni-o singurd cella fora muck. Aceste alge albastreveral sunt foane prientve, st prctabil abia acum 150 niloane de ani a apart alge mats cans ente, ai auicee, in cole cin mend a apart alge plunceluire, probabil sermanatoare cu Ionut marine Be aveau organe de er ducere pe part difere ale plant Tn periaadt cambriand, cu circa $90 de niioane de ani in una, multe forme de vat eras deja ine stabile, Sau identifica peste 900 de speci din aces perloada, ar acewes sunt doar cele care sau plstrat $1 au fort dlescoperite dupa aute de ailloane Ge ani lesirea pe uscat fs peck sifiana (Cv 440-408 de miloane dle fn wun, plaele au “est uin apa 3 fu inceput st coboaeze vscatu Veehe ia vegetal st anlmaltcra linia a ocean, dar algee a adapt S'la apa duloe. prob ‘icin aceste alge de apa dulce au e\cluat lnc de ussxt Sipnivisivea pe ueat necesta 0 sac turk flick comple fer ce vata sete Este necessr in sister "vascular" (ges de ‘ubus) pen cae sf cfcule pein plant pt substanjele nutritive 6 prose ftosinteze fi este nevole de o statue! mal rigid cre £3 te autesurpnd. Tous, inaine ct plenle dle weat a posth aunge in regal mt scale, cle au uebult af dezvoke un astm reprocucitor care sil le permits a ‘enetioneze efcon in ae Gele ai vechi wane de plate teresue av fost piste in soci daind din pereaca slut andUna dite eke Zosteepbytion, aves un tl, care inrunestes2dacina, rulpina trun dele nro singura pate. Ahnu eta 0 puna faa rel fru, ca sporangia apr Sil e spor tn vil lsantr.-astrassio. tin zon (0 rulpina subteranagroasa) care $Nea ol nel raat, aves Moet tien: ‘frome mich ct rst sole Toate ace fest probabil plave de miastin Brine peimele plate tees se nurse forme peesun smisch pices mshi an 2os! acai, biretnels exitaa numeroase de dpi care Inve tp au capa.entra 4 prosper pe useat, formele de plant deavoleat iepist dein pentru absorbta apel 94 intro lung pevioada de timp, au gat 9) metode de reproducere pute) dependents de umidiste. Rimtskele hodeine ak vechibr forme de plant, ca muse chil Frunzopi $1 muschitpielog, sur ot acum, ‘cependente de un medi umed penta. a s¢ putea reproduce ~ Jucry care nu exe necesar peru plantele cv len, evolumte wal recent Progresul evolutiei voli nl ae Woe Heap intro. lnke Greapit continua sh cio weed. consan Ts lacune tn cunctele ast, ec” fora exact evo. phintelor este neti rose, desi presupunerle Iglce as cis Uncle dine cel mal probable sige ‘Urmkoaree grupti de plage au evohust aproape fr indo tn ordinea da ail, dar te important de eat cl evokiia este Un proces continuu, inet in cefigunre Tous, {chimbiede pot fl detects numa in price foarte lang de inp. Bacteri Tiimele ongnisene cellars ou fst probabil tsoningtone chet, ld et29 “ap febioiet, Baceriic sus in gener coos teat nite nal tlt ev plamtele cee ca seid, dae ele a puth i comin et fnbels pape, Sum miroopice gf unielle ine Gar caiblle st ge auereproducd ca O set fenorenaitn cond Hee ‘lle hacen int parite sao saprof (tnd pe mite enganed ae pee 8 ded (eshte, car citer pt i in b= Grate onanice pci anouacd ¥ 12008 eon cu Ur puns alle rellece vechle orga! din sremen ip care camosteryParnontul 8 ninco Cant consderaile deamon Alge albastre-verzi fn ciuda numelui, aceste plarte primitive sea itn foarte putin cu aderdnele alge, Gea fase ste fn voc dexpre cate se ac cl a 3100 de illoane dean dervdute dove! ale tor plate care seaman mv ct slag ab treveral ine én ele sin ite Prime Plame capable de foxsistea, Majo fate agedoralairevera, cate sunt une tie st net nuceu, unc iwcrowopke, dat tine precim mdaga galher-verae care se formeaz pe petect st peluze, sux viable feoarere cei Ior sa invite in mazga Fungi COnginismele senpe ci cute sch mle de fangl nu acer ecu fore special lantlor ial ewlose, er absent loaf! onewit ct fing nu pot product ie Sintea in schingh ok tiese cu paral pe finale seu alt plant, ci eopoiee fe those aniale & voreie Alge ‘Algcle sunt at fora primiiva de plane Gate nu au funze 8 siucultfrae pea: trae, Totus, aproape toate pul de aie Sint capable stat produce sagure brana prin fouimes! In prezerta Turn slate at fale AsemenetTorme_primkWve de. plas Glink ecearsse (niente marine Sie alge pluie sa planet cons In cea ta Frore pace cin alge roel) © desi ain matte puncte de vedere Feamind cs burule- rile marine, mugchit Pielogl sunt plante fu adevirat terest, CCorpul este fneoniu- rat de celule care Iempiedicd plerderea de ap din plonth. © Barba ursului parent nu are fune ze. Acestea existh, ‘dar seaman eu nigte sola. Datorta cesta fap, produc; ‘Ha hranel, care in © Tot! mugchil frunzogl erose vertical. Tulp- ‘na subtre nu dopiigte niiodats inftimes cde Bem gl este Foath in pint prin Fzeta At algele terestre cit si cele de apt dulce sun slapindke, forménd apa verde a cleste- lor si invelii care adesee scopent sla fcvarlor, su culoarea veice Ge pe unele Fecipiente, Unele alge sunt uriceblare iar altele sunt plusceluare vi pt forma Mlamente Suu colonil teva alge aproape eX formeazt unter dine viaw vegetalt sl cea anima De exemplu, euglenofele se pot autopropul= st-cv ajoronil fagelor, au un “och” regu ser sit la lumina (necesar tn wisiea celel mal pune pari pentesfoxosineza), st sunt capa bile ad ingereze parcicale de hrana sola. Licheni Lichenil sunt plante compuse formate pria asocierea simbloticl (fecime avantajoasd) a tunel alge cu o fungl. Hi ru puteau evolua ‘cecis dupa ce aceste dou pun dstincre de phiata erau dej bine stablite. In termeni evo- Tui, el au gsi 0 nip core le pera st co- lonizcze locus inospltaliere, precum stincil ide doar putie alte planse supraviejuiese, Muschi frunzosi si mugchi Losi Briel Cnuschltfranzosl sl usc pelos) seamana co plantele terse primitive, dest av continua! sf evolueze. Hie au culplal elimiate $1 tun asemanatoare cu fru dele, 9 exit semne ale incepurtul evolu! fesutuhd condocttor easier. Maye fun tosis phil peop se produc prin spor, Ji exbl dou fre ale reproduced Till se formessd 0. oneme Spero Gea care ete forma demninane 9 poor son), la aceasta ene urmatd de peneraia aunctofia, Acet proces ea cues sub humele de atetnantl de generat. Insogul roces.complkat i] reproduceracseska read gua Sia b Waseeed foci ae ira care sugerearz de asemenea si Yer Jor stut evolu a care Te lieaz capac ‘ete de'a se rspandi 3) de domina Weal Ferigi si barba ursului fergie batok urn se Teprodic prin Spon si hu pin seminte, sh au inch o ater thin de" genera care neces spa at Umea Raion pentnloreproducere reusi Generia «poral este mai putin dependent de umeseslf,ceee ce Intesrint of deg ucbule a wileet unders apreape de tn medi vied pent ca_-gonerala fimctofid «8 poatt crest, fergie por st Exolorece habit mal vais dete mpc fru. 9! muschll post Strocuua vasculrd mui comple 3 feig lor deeviluleevolutis lor recent, ar se se ele eras rasplndite in geroada devonlantBBE vouria santeton Goum 408-360 ailioane de en. © simucrra vasctlael binelefing el eum et permite ergllor adzpearea la scat, det lest cat #1 rigidtaea necesard pentru a creste mai mat. ‘Barba uesul 51 pedicuyle sunt inrudte ca ferigle, dar surt mult mai putin slept, orba usulut era piarta doninaniz in cae sonter (360 milioane de aati smal mare paste samagiole & in terment evolsti, de alin decin,# chiar cc lspindis, ea au wal doming vegeta, Pteridosperme cum dispar, perdonpemnee, sa ferigle Gir serune, 4 fot ssimost plancelor cu flor tin presen, Perdoxpermeey cae a tat din pentada devonana pind In taste (cu 246 de Eallcane de ant in ur), semana super) fi engl, dat produceav serine a capa or rani spect Gimnosperme Gimnosperele, care Hunt aproape toate arbor st reprezind o dezvalare evolu mah fecenth decit cleat grupusi de _plante lenionate pad acim a apt in peionda rrezoaciet Gea bel, dreepta), Ele ey fun: 2 seminte (dat sominele sunt gone, au sunt inchive in nveliguei co ta cazul angospermelo<), Goniferele, precum pind si zadele, sust cole mai cisoscute gin espesime, dar exist si varietath wopicale pre cum cieedele si arbor glagso, In esa. mezor zoned, ieadele erau deosebit de abundente Tieng atbort mamas sunt conifere care pet sa ceasea la chmensiunl foarte pias. In tunel pir ale lumi, duce de cone sunk vegeta doouinania, Coniferele ati «fens Imperand economica si sunt crescute tn nue Toc pent pda passer de heiie Sia cherestelei pent industia de consiract Angiosperme Angiospermele st grup de plate dom cant alums cerns prind dela sor Brecon sla canal poreve, pnd a Epis minted es Orhidele 8 mo Bint legietler Suruncie’ de 9a eee rgespenbe, a fel gf buale, cre bed Cereale importinte pro gral a ove fav specie cinmnenule < iobu exe fometad eluate in grin Angiowpercie sunt plane cu foi ale clice somite vat fachise nirun axes Panis au evohat tv muh heed dl ‘fal st recoele Bnd nil at npor ta in poleniare, Unek au eouat penta a fl pokriaate de anumte spe de at 5a inset. rote de spe 2 Semin ©) Astazi ferigile au doar valoare decorativi, fot primelo planta care a 5 supravietit pe usrat gl erau abundente pe 2 Pamant cu 408 mileane de anita urs