Variante Romana Bac ORAL

Lucrarea este eloboratci in conformitale cu pn)vrd,,td Stttlrtri lxtttut hacalaureal 2012
la lintba Si literatura romdnd, aprobatd prin Otlli("|'S trr
reconJirmatd
prin OMECTS nr.
1U00/3
l.VIII.20l0
56 I 0/3 1.08.20 I 2.
Si
Mihaela Daniela Cirstea

Adrian Costache
Gheorghe Ldzdrescu
Laura Raluca Surugiu
Editor: Cilin Vlasie
Corecturl: Daniel Mitran

Tehnoredactor: Carmen R6dulescu
Coperta: lonu[ Brogtianu
Prepress: Marius Badea
Dcscrierea CIP a Bibliotecii Nafionalc a Rominiei
Limba 9i literatura romAn5 : Bacalaureat 2013 z 40 de variantc pentru

proba orali dupl modelul MECTS / Mihaela Daniela Cirstea, Adrian
Costache, Gheorghe Lizdrescu, Laura Raluca Surugiu. - Pitegti
Paralela 45,2012
tsBN 978-973-47- I 555-8
I. Cirstea, Mihaela Daniela
Il. Costache, Adrian

III. LxzSrescu, Cheorghe
lV. Surugiu, Laura
8l r.r3s.r(07s.3s)
82 l. l 3s. r .09(07s.3s)
371.279.8:373.5
Copyright @ Editura Paralela 45,2012

Prezenta lucrare foloseqte denumiri ce constituic nrtrrci irrrcgislrrtc,
iar con(inutul este protejat de legislalia privind drcptul tlc proplietatc intclcctuali.
Limba gi literatura romane

Bacalaureat 2013
40 de variante Pentru Proba oralS
dupd modelul MECTS
('At,t,:Nl)At{t t!,
t,:
Anl
!,:N I
Sr.rlurrr,u
[,] [ !tlr, ,.A(,A
ltrllo lullo Il)l
l,A I tt.,]A.t. _ 20t3
27 l l rrrai 20 l i
irrst:r'icrcir cirrtritrrrIir.r ra
I'irrrrr rt.,iirrrrt. rrt. (.\rrrcr)
.l I nrai 2013
irrchcicrca cur.srrtil<,r.pcrrtiu e lrrsrr rr Xll rrlr \lll rr
l0 l2 iunic 2013 livalLrarca .n,,,p"t",',g.i1.,r. lirrgvistiec tlc c.rrrrrrricrrrc
l2-14 iunie 2013
l7-21 iunie 2013
25-28 iunie 2013
I iulie 2013
2 iulie 2013
3 iulie 2013
5 iulie 2013
I ir!i. ?9 13
I9-liyli:
?91iI iulie
2013
l2 iulie 2013
orultr in limba
rom6nd _ proba A
Evaluarea competenl )ror Iingvistice dc conrunicare
orartr in rimba
maternd - proba B
Evaluarea competenfelor digitale _ proba
Evaluarea competenfelor lingvistice intr_ ) limbA
de circulalie
intema{ional5 - proba C
Limba gi literatura romdnd proba E)a) _ probi scrisi
Limba gi literatura materne proba E)b) _'probd scrisi
Proba obligatorie a profilului proba E)c) _ probi
scrisE
Proba la alegere a profilului pi specializiiii _ proba
E)d) _ probn
scrisd
Afiqarea rezuttatetor (pina la ora l2:00)

Depunerea contestatiiLr (orele l2:00_i6:00)
Rezolvarea contestaliilor
Afigarea rezultateloifinale
Sesiunea august-septembrie 2013
l5-19 iulie 20t3

I
9-20 august 20 I 3
l9-2 laugust20l3
20-2 I august 20t3
inscrierea candidalilor la a doua sesiune de examen

Evaluarea competengelor lingvistice de comunicare
orald in limba
ronr6ni - proba A
llvaluarea cornpeten{elor lingvistice de comunicare
orald in lirnba
maternl - proba B
Evaluarea competenlelor Iingvistice intr-o limbE
de circulalie
internalionali
22--23 august2013
proba C
26 august 201 3
27 august 201 3
28 august 20 I 3
30 august 201 3
2 septembrie 201
3-4 septem brie 20 1 3 Rezolvarea contesta(ii lor

5 septembrie 2013 Afigarea rezultatelor
finale
NOTA: La solicitarea comisiilor dc

rtin pr.pric inifiativi, c"ri.i"
de srrs(incrc a probelor dc evaluarc 2
Nafiona
ffi[iJ[1.],;::ijffi]
ngvistice.
i* LOC DE INTRODUCERE
Culegerea de fa(5 este o incercare de a familiariza cardidaJii cu
cerintele specifice ale evalulrii competentelor lingvistice la limba
rom6n6/limba matem[. Cele mai multe dintre infonnafiile prezente
aici se gesesc in orice manual $colar, avantajul reproducerii lor
constand in posibilitatea candidatului de a se informa rapid gi
sintetic.
Intentia noastrf,, a autorilor, a fost aceea de a concepe un
instrument de lucru util, in egal[ m[surf,, elevilor gi profesorilor.
Lucrarea noastre igi propune s[ devinl o modalitate eficient[ de
pregatire a examenului de bacalaureat, elevii avand ocazia si igi
verifice cuno$tintele gi in acelagi timp si se obignuiascd in mod
eficient cu modalitatea de evaluare pe care proba competentelor
lingvistice o presupune. Ne dorim, de asemenea, ca aceastS culegere sA fie util6 qi cadrelor didactice in pregdtirea elevilor pentru
proba de verificare a competen{elor lingvistice.
Considerlm cd textele alese ca suport sunt in deplind concordanfd cu programa de bacalaureat, mai mult, ce acopere tipuri de
discurs diferite, ceea ce eficientizeazi efortul depus de elevi in
vederea oblinerii perfonnantei la examenul pe care urmeaze se il
susline. Alegerea textelor a reprezentat o provocare, criteriul fiind
acela de a apa4ine unor stiluri funclionale diferite qi de a ilustra, in
cazul fragmentelor literare, momente distincte gi in acelagi timp
orientiri stilistice variate din evolufia literaturii romane. Am avut
in vedere gi faptul cd textul menit a fi receptat este dat elevului in
momentul sustinerii probei gi este un text la prima vedere.
Structura testelor este asemAn[toare cu aceea a probei de
evaluare a competenfelor lingvistice de anul trecut, mai precis se
propune un text la prima vedere, selectat fie din cadrul operelor
5
literare, fie din celelalte stiluri funcfionale (gtiin[ific, juridic-administrativ, publicistic). Confonn progranrei pentru bacalaureatul din
2073, evaluarea performanlei in competenlele lingvistice de comunicare orald in lintba rontdnd se aplicd in receptarea ntesajelor
orale Ei scrise Si ln producerea unor tipuri de discurs (descriptiv,
informativ, narativ, argumentativ) exersate in cadrul tnvdldmdntului liceal.
Itemii fonnulaJi vizeazd. competenfe prevf,zute de programele
gcolare, unn[rind si verifice capacitatea candidatului de a produce
un text prin care s[ formuleze o opinie, mai mult sau mai puJin
argumentatl, sd exprime impresii, emofii gi sentirnente, sI scoat[ in
cvidcrrli capacitatea elevului de a reac(iona in ac{iunea de comurricirrc. 'l'iprrrilc dc tcxtc produse de c[tre candidat sunt in esente
t't'lc t'rr;rlirrsc irr progralua dc llacalaureatl. descriptiv, informativ,
ttttt t,lit' ,tt ttt t',iltttt'nlttlit', iitt srrhicctclc propuse dC uOi au un grad de
r ilrrrllt'illrrlr. t'Irt' sil grctnrillt lr.lrlir[ctr irrlcgral?l a :rccstora in maxitttttttr I ll I 'r rrrtrrrrlt'
llrr trll rrvrrrrlrrl rrl rrt't.,ilt.r t'rrlt.lit.ricslc trccla cI llccare testpropus
i''rlc urrrrrl rh'frull('rlu rlt'rt'zolviuc. Ntr tlorim ca aceste sugestii sI
llc r orr,,trlt'rrrlt' urrrt'rr lirr rrr0 colcclil de abordare a subiectelor, ci,
rlrrrrpolnvn.,,n l'rt.o lirrrrrll tlc oricntare a elevilor gi de structurare a
rtlf,l)un\utrltx lor'. lrrctrrti:1nt crcativitatea qi originalitatea in sustirrt'r'cir rrrrrri llrrnct dc vcdere, apreciem inifiativa, de aceea ne mul(rrrnirn lrurnai si olerim unele sugestii in ceea ce privegte elaborarea
GRrr,.a. DESCRTPToRILoR coMPETENTET
ROMANA
DE COMUNICARE ORATA iN T'TN{SA'
4.
Exprima-
Nivcl de
compctcn{5 in
comtlnl-
rca
in(clegcrea
textului
carc
Cite$te
punct de
corect ll
curslv.
Identitrcd
idei din
Utilizator text.
mediu
vedere
personal.
AUTOMI
6
AdaPtarea la
situa!ia
de comunicare
Utilizarea
i aaapteaza partiat
discursul la interlocu-
UtilizeaTA
corect
limba
literard, in
Organizarca
discursului
Construiegte un
discurs clar,
respect[nd Parlial
structura sPecitica
tipului de text
vizat Prin cerinta
( descriPtiv/narativ/
inlbrmativ/argumentativ).
tori qi la scoPul
comunicarii.
igi adapteazl Parlial
comportamentul la
contextul de exanren,
cu folosirea ezitanta a
mijloacelor comunicirii orale (verbale,
nonverbale
limbii
literr rc
situatiile
de comu-
nlcare
date.
9i
naraverbale)-
iitelle
lxpriml
lorect,
;us[lne un
;ursiv
gi
congtient.
Utilizator
avansat
Formuleazi
clar 9i
coerent
ideile
9t
ounct de
vedere
personal.
textului.
rils;runsurilor.
Nc exprirndm astfel increderea cd aceast[ culegere va fi de un

rcal ajutor pentru elevi in pregdtirea pentru examenul de evaluare a
competen{elor lingvistice.
Variantele au fost realizate dup6 cum urmeazi: l-3, 5 - autor
prof. Adrian Costache;4,6-20 - autor prof. Laura Raluca Surugiu;
2l-34 - autor prof. dr. Mihaela Daniela Cirstea; 35-40 - autor
prof. dr. Gheorghe Llzirescu.
ll
argumcntarca unul
punct dc
ledere
xprima un
Exprimi
corect,
curslv,
congtient 9i
expreslv.
Utilizator Sintetizeazi
expcflmcntat
rnesajul
global al
i-giadapteaza discur-
)ttlrzeaza
)orect
tiv/informativi
sul la interlocutori 9i
la scopul comunicerii. igi
^daPteaza
comportamentul la
contextul de examen,
cu folosirea ezilanlla
mijloacelor comunicirii orale (verbale'
argumentativ).
Construie$te un
discurs clar 9i
coerent, resPectAnd pa4ial structura specitlcd
tipului de text
vizat prin cerin[d
(dcscriptiv/nara-
struie$te un
gi
sustlne cu
argurncnte
discurs clar,
un punct de
vedere per-
personalizat,
coerent
sonal.
demon-
aspectele
implicite
locutorilor.
5i
explici
literari, in
situatii le
de comunicare date.
nonverbale gi Para-
ii adaPteaza in mod
creativ discursul la
Utilizeaze
corect,
interlocutori 5i la
scopul comunicirii.
iqi adapteazS
adecvat gi
nuan.tat
limba
literarS, in
la
structura sPecificd comportamentul
situatiile
examen.
de
contextul
text
de
tipului
cu folosirea ezitantd a de comuvizat prin cerinla
nlcare
mi.iloacelor contu(descriptiv/naranicdrii orale (verbale, date.
tiv/informativ/
nonverbale 9i
argumentativ).
respectdnd Par!iaI
str6nd
capacitate
de persuasiune a inter- I
textului
St
St
rdecvat
limba
paraverbale).
ale acestuia'
.Criteriulstilistic:textbeletristic'textqtiinlitic'textpublitext cult' text

cistic, text juridic-administrativ; text popular'
TnnupNr sr coNCEPTE ForosrrE

iN pv,q.LUAREA ORALA
colocvial,textliterar,textarhaic,textregionaletc'
. Criteriul funclionalitd[ii: textul .literar' textul conversalter
vorbit'
text
cotidiene/dialogului cotidian, text scris'
oCriteriulstructural,alorganizdriitextuluipeplanuriale
t:omunicdrii.
""
sunt
la tipul d text, unele functii ale comunicirii
exemplu' domini funclia
clominante. ln textul informativ, de
de
referen[iald. in v."m. ce in textul argumentattv funcyia
R;;;,
Textul - Potrivit DEX, cuvdntul text inseamnI ,,ceea ce este

exprimat in scris; cuprinsul unei opere literare sau qtiin{ifice, al
unui discurs, al unei legi etc." Text :mai inseamn[ gi ,,fragment,
parte dintr-o scriere". Din perspectivl gramatical[, un text este o
succesiune de enunfuri (propozilii gi fraze) asociate unui mesaj.
Un termen sinonim cu textul este substantivul discurs.
Orice text se caracterizeazd prin existenta unui mesaj, prin
manifestarea unei funcgii referen{iale, in sensul in care orice
mesaj presupune o realitate adevlrat[ sau irnaginatd, la care se
refe16.
este.esenfiali'
mocI de a
Textul descriptiv - este un text care presupune-un oamenl'
int6mpl6ri'
rcprezenta, inventaria in scris sau oral
o
ltersuasiune
un peisaj' un portret'
locuri, obiecte etc. Se configureazi astfel
descriptiv este opus celui
imagine a unei naturi *oui"' Textul
presupunind
narativ, diferenlierit" ni"a destul de numeroase'
cu caracter nominal:
prezenla specif,rcd a unor pirli de vorbire
pulin prezenla.unor verbe
substantiv, adjectiv, uat"tU, 9i mai
o
iric 5 tr6s [tura comp o zilionald dominanta
in-io
:il;i;;.'
"riu
Tipuri de texte - Exist[ mai multe criterii conform cf,rora
constituie descrierea'
. Criteriul organizdrii in moduri
rrnor date oUiecti''rJ, informalia
pot fi grupate textele:
de expunere: texte descriptive, texte narative, texte dramatice, texte monologate.

. Criteriul referenlial sau al relaliei cu realitatea: texte frcfionale, nonfic[ionale, de granil6; potrivit acestui criteriu, opozilia fundamentalf, care se constituie este aceea dintre textul
gtiin{ific/nonfictional gi textul ficfional. in alli termeni, opozilia
poate fi formulat[ gi prin folosirea noliunilor: a informa - a
ernofiona. Tudor Vianu folosea pentru a defini cele doud situatii
de comunicare termenii: tranzitiv gi reflexiv.
o Criteriul scopului comunicdrii: texte literare (scop estetic),
texte descriptive, texte narative, texte informative (infonnativdescriptive, informativ-narative) gi texte argumentative.
Textulinformativ-esteuntextcaracterizatprinprezenla
o
fiind' conform DFX' "cotnunila curent cu o situafie"'

cilre, veste, gtire care pune pe clneva
relatarea
(laracteristica intbrrnaliei esie caracterul ei obiectiv'
nicio adlugire/niciun
lucrurilor uqu .u*.-uu at'mg"at ele' fErd
comentariu Personal'
diferite intAmTextut narativ - este textul ce relateazd/evocl

a acestora' Textul narattv
plari, avAndu-se in vedere o succeslune
in prozd'sa1in versuri' iar in raport cu-modali1'roate fi organizat
subiectiv' adicd eveii1if" pou""rtirii acesta poate fi obiectiv sau
petrecut sau pot fi evocate
nirnentele pot fi relatate aqa cum s-au
rl intr-o PersPectivl Personall'
9
Textul argumcntativ cstc lcxtrrl crr o structurd specificl

alc[tuit6 dintr-o ipotezl, la carc sc atlarrgir irrgunrcnte/contraargumente, iar in final o concluzie.
Textul monologic - este textul cc are ca rnod de expunere
monologul/vorbirea cu sine.
Infelegerea textului - presupune capacitatea de a realiza o
lectur[ coerentd, cursiv6, clarl gi congtientl a textului, la care se
adaug[ abilitatea de a sintetiza rnesajul global al textului gi de a
explica anumite aspecte ale acestuia.
Exprimarea unui punct de vedere argumentat are in vedererealizarea unui text organizat intr-un fel specific qi care incepe
prin formularea unei tezelipoteze sau a unui punct de vedere sub
forma unui enun! afirmativ sau negativ, de regul[ (dar nu sunt
excluse enunlurile interogative), continu[ cu formularea unor argumente (cel pugin doud), eventual a unor contraargumente,
urmate de o concluzie menit[ a intdri teza iniliald,.
Organizarea discursului - are in vedere modul in care se
structureaz[ o comunicare in funclie de scopul acesteia: inceputul comunicdrii, conlinutul, incheierea comuniclrii. Organizarea
discursului este strins legatl de situalia in care se realizeazd
actul de comunicare.
Adaptarea la situafia de comunicare este un aspect important al comunic[rii gi se referd la grrja ernildtorului de a avea in
vedere contextul in care se realizeazl comunicarea, pe cei clrora
li se adreseazd,,limbajul folosit etc.
Utilizarea limbii literare se referl la folosirea corect[ gi
adecvati a limbii literare in diverse situagii de comunicare.
Competenfe lingvistice - sintagma se raporteazd la limba
maternl sau la o lirnb[ modern[. Ea are in vedere mai multe
abilit[li ale celui vizat in raport cu un text (oral sau scris): cititul
corect, cursiv, congtient, eventual expresiv, capacitatea de infelegere a textului, a mesajului global al acestuia (despre ce este
vorba
de
un
-punct
in text), dar 9i posibilitatea de a exprima
printre competenlele.lingvistice
vedere in legdtura cu textul dat.
u'"'*o n"J;1Hf:;
s c numf,rd e i masura
"
i'
;,ffi'I;'i:ffi '*"
u beletrisbeletristic
aticii'
caracteristici:
Astfel, stilul gtiinlific are urmdtoarele
- st6 sub semnul generalului' e obiectiv;
(nu e condilionat de context);
- are indepera"'fiat t*p"ti"
- are o semnificalie fix6;
r r-+^ r^ G
-secaracter\zeazdprinenunlunrafionale,datedefunclta
nolional-denotativd a limbaj ului
- are densitate logicl;

- este inchis, traductibil;
- este Previzibil, exPlicabil;
- transmite idei, informafii'
are unnltoarele caracteLa rAndul lui, stilul literar/beletristic
ristici:
- st[ sub semnul Particularului;
de
prin ambiguitate' generat6 de regul[
- se caract
"rir"*i
sau contextuale;
folosirea unor sensuri secundare
- este dominat de categoria inefabilului;
sugestivd (func1ie sugestivd);
- se caracte rizeazdpriridensitate
subiectiv;
- este figurat, conoiativ, reflexiv'
- este deschis, intraductibil;
- are structuri muzicale;
- este afectiv, creator'
- este alogic, imPrevizibil;
- transmite idei, emolii' stdri' sentimente
definilie un autor sau mal
Autorur textuiui _ Textur are prin
vorbirn de autor
ntulli autori. Cind autorul nu este cunoscut'
11
10
anonim. Conceptul de autor are un infeles special in leg[turd cu

textele beletristice/ficfionale. El este sinonim creatorului operei,
poetlprozator/dramaturg, dar in cadrul operei nu e prezent decdt
printr-un numir de convenfii. Astfel de convenfii sunt: instanla
liricd (un eu, vn tu, un noi abstract, numite generic eul liric/eul
poetic) sau ins tanla narativd (narator auctorial, narator-personaj,
narator-martor, personaj-refl ector etc.).
In termeni de comunicare, autorul este emi{dtorul, iar cel
cdruia ii este adresat mesajul este cititorul/receptorai. Rolul
cititorului nu este unul pasiv. El preia din mesajul textului mai
intAi acele informafiilemolii care sunt sensibile in raport cu propria experienld de viald gi apoi restul mesajului. Aqa se face cd
in textele beletristice cititorul/receptorul re-creeazd, in parte
mesajul confinut de text.
Comunicarea - Este un proces specific de transmitere a unui
mesaj dinspre emilitor citre receptor. Prin mesaj se pot in(elege:
informalii, idei, opinii, pdreri, sentimente, toate exprimate sub
forma unor enunluri caracterizate prin form[ gi confinut. Comunicarea se realizeazd. prrn folosirea unui cod de comunicare ce
poate fi: cuvdntul, gestul, mimica, semnale luminoase sau
Morse, qi cu ajutorul'unui canal (oral, scris). in esentl, orice act
de comunicare presupune existenfa urmltorilor factori: emildtor,
receptor, mesaj, cod, canal qi context.
Contextul (situalia de comunicare) este cel care d[ o fonn[
specific[ acfiunii de a comunica.
Situafia de comunicare - O situalie de comunicare este o
conqetizare a imprej uririlor/contextului (temporal, sp al ial, s o c i al,
psihologic, cultural etc.) in care se nagte un mesaj oral sau
scris.
Situalia de comunicare presupune, ca orice comunicare, un
emi15tor, un canal, un cod, un scop al comunicirii referitor la
t2
sau mai mulli receptori/

nresajul comunicdrii gi, firegte, unul
interlocutori.
sit'rafie de comunicare e-st1 ?d:prrrlr-v rrrlr;rv
lmptJltauL4 intr-o
;rortanta
toafig
t
Ihfr-^
--.--:-X,,,';
Intr-o
la scopul comunicd.r.ii'
tarea comunicdrii la receptor Si
' fon
t'slLuaLr!
s s c to at"
,#"r"
wvrrrsrtrv
{"
uw
{r&ri"
" P':T Y
: ::: in
"
a este dati de mdsura"t?:
clicient[ comunicarea' Eficienla acestet
..i clrora li se adreseazd mesajul l-au infeles'
f:"#
i"^"^;"
.u..
- ^ : nLglrcomuniclrii - orice :o*"li"1l:

!>LUPur
scopul
declaratl' IntenftiI sau scoPul comunic[rii
lionalitate ascunsl sau
poate
'
ry:T:lt-:,:*:
f,r:
- d. a transmite laface schimb de informaftt;

- de a consemna aspecte ale lumii exterioare;
sau de cunoaqtere
- de a realiza.,n pio"tt de autocunoaqtere
a celorlalli;
- de a ajuta Pe cineva;
- de a relaliona interuman;
jur de existenla unui 'adevdr'
- de a convinge fe cetlcei din
eventuale schimblri etc'
a unor valori, AJterminind astfel
ncliile comunicirii se exPriml
de comunicare' Astfel' func|ia
reliefarea stf,rilor
lectuale ale acescomuniclrii'
este asociat[ receptorului Si
Funclia conativd sau persuasivd
trebuie sf, provoace o anume
cste o calitate a mesa.lului care
eqecul comu,.""fi" a^destinatarutui, tipsa O" -t":^:tt: insemnind
caracterizeazd' printr-o
rriclrii. In acest scop, orice mesal se
verbale' nonverbale ' paraanume retoricd (suma de mijloace
verbale).
la forma acestuia 9i
Funclia Poeticd se refer[ la mesaj,
artistic, Poetlc'
caracteristici mai ales limbajului
este
Funclia referenliald are in vedere dou[ aspecte, unul
care
V.q.LA.NTE PRoPusE
priveqte obiectul/tema/subiectul comunicdrii (real sau irnaginar!)

qi situafia (contextul) in care are loc comunicarea.
Exist[ gi alte funclii ale comunicdrii, cum ar fi: funclia faticd
sau de menfinere a comunicdrii prin forme specifice de retrezire
a interesului celui cdruia i se adreseaz[ mesajul qi funclia metalingvisticd, presupun6nd referiri la codul utilizat in comunicare.
Varianta nr.
Se dd textul:
aqa de plata 9i intinsd'
incit nu i
se zdrea nicio
de griu'
norme de pdmdnt' care fuseserl lanuri
se ridica
miriqti ispiavite spre orizont' din care
in atita
idabii, Aia oprire' de cosaqi virsali
sireau ca niEte
clntitate pe c6mp, incit la trecerea tr6surilor
niciun om' nicio vietate
stropi mdrunfi de noroi"' Nu se vedea
nr
er
ur
lrlarf,deinsectegidestoluridevr[bii.Pluteaupeomaregalbensi-tra8a
impiedicau
vcrzuie, in care valurile prea inalte
.ochii miriqtile
reapdreau.
Iinia orizontutui. f-a in""o'"u porumbigtilor
scurt $1 aproape
paiul
ovdz., cu
srru lanurile, tot at6t de lungi, de
inundlrii intregului 9es cu
rrlh de uscdciune. Atunci, din cauza
propo(ia dintre
ovlzuri, contururile priveliqtii se rotunjeau' 9i
de mf,surd' devenea nebun['

Irrcruri, drn cauzalipsei unei unitlli
vreme din
l'rljina unui p''1 ct' cump6n6 il urmlri multi
dacd era o simpli prijini
tlcpiftare, fEr[ s[-gi poatd da seama
pe nea$teptate in marginea
slru un stilp colosut' Un cal ieqit
il mdna din urml cu o
cirlpurilor pf,rea gigantic, coprlul care
desAv6rqita a oriclrei aEez[ri
rruia, un ciclop. fr'f.,fla vreme iipsa
ieqirii din orice margine
ornenegti d[dea cllltorilor impresia
de timp'"
gmsibill a civilizaliei 9i
' deforma nofiunea
(G' Cllinesct' Enigma Otiliei)
t4
l5
Diclionar:
miriste _ s.f. suprafafd de pimdnt
de pe care s_au recoltat
piioase (grdu, ovdz, orz).
Scopul comunicdrii este acela de a emoliona, nu de a

itfbrma; de a da senzafia de spafiu infinit, dar gi de contrast intre
Irrcruri.
o Contextul este unul specific textului
Cerin{e:
[citegte textur cu voce tare. Reari zeazd
o lecturd corecti,
cursivi, conqtientd gi expresiva
a textuiui dat.]
1. Ce se poate deduce despre
uuto.rl
textului qi
situafia de comunic are realizatd?

. Care este scopul comunicdrii?
despre
in ce constr contextut care genereazi

mesajul
a";"i::::zeazd,
o Ce tip de text este. textul citat
(fic1ional/nonficfional;
scriptiv/narativ; informati
v/argum.rtuii
2'
de_
u; Z
Prezintd' impresia
l.#1rirX[,:t,.eazd
pe care o produce asupra

ta lectura
un argument din text care
sd iri
susfind
o Textul citat este unul descriptiv, cu rol de a emoliona.

ragmentul se incadrea
rrale/literare.
|
.;.i;
:ste
zd.
in
categoria textelor bel etristice/fi ctio-
2. ,,Obiectul" descris in acest text este o cimpie. hnpresia pe

care mi-a creat-o este legat[ de senzafia de pustiu, de intindere
lirrl margini, datd chiar de primul enun!. in egal5 m[surf, m-au
irnpresionat unele dintre elementele care compun aceast[ descricre: de exemplu, imaginea concretl a mulfirnii cosagilor (,,stropi
tlc noroi") qi efectul auditiv al prezenlei lor (,,un bdzdit fo:nridabil"). Totul pare a fi hiperbolizat (,,stdlp colosal", ,,copilul
I ...] un ciclop" etc.).
Sugestii de rezoluare:
.,J;,f'::tJ#::
beletristic: o cil[torie
rnaginard a naratorului.
Varianta nr.2
un cunoscut scriitor critic

riterar;
si
JruffiT
unciur d"
;ffi
J Hilfl
"nT,,
care a generat mesajul este
o caldtorie imagrnari a celui
care
nareazd (un narator a c,rui
identitatea nu o afl,m din
fragrnent
gi
care noteazd' impresii, folosind
verbe la persoan u'u"-1,_u,
numdrul singular:,,urmdri,,,,,pdrea,,,sau
se integreazd,in trririle
celorrargi cdrdtori prin rntermediur
unor verbe ra persoana a
III_a,
num[ru] plural:,,pluteau,,,,,reapdreau,,
etc.).
l"::T[if;
Se da textul:
,,Cobor uluit, uitdndu-md in toate pe4ile. Mi fin aproape de
lramalul care mi-a luat bagajul. Un qir lung de taximetre intr-o
piafd anirnati. Hamalul profita cd sunt strf,in gi-mi cere o taxl
inzecitd. Magina pornegte in goana mare spre Bd. Sebastopol.
Privirile mele curioase gi avide agteaptd minuni qi intAlnesc
numai un bulevard ca toate, cu palate gi prdvdlii ca pretutindeni,
cu o migcare obignuitd' La incrucigarea cu Rue de Rivoli
intAlnesc in sffirgit o cunogtin!6, turnul St. Jacques, retras modest
16
t7
in
intunerecul unui scuar. Apoi, pufin

mai inainte, pline de
lumin[, teatrere chateret gi Sarah Bernhardii""i.r" aJ, o"""
Sena, de pe pont au change, v[d
conturul greu al palatului de
Justilie cu turnur ororogiurui gi mai ares

cu
Bd. Du Palais, dincolo de
in
zdreqte turnul ascufit al Capelei
in stdnga, departe, domind ca o
c"r.i".g..i..
De pe
ului,
se
Michel,
nle.,,
(Liviu Rebreanu, Metropole)
Diclionar:
Bd. Sebastopol, Rue de Rivoli,
reper ale Parisului turistic.
St.
Jacques etc. _ puncte de
[citeqte textur cu voce tare. Rearizeazd o recturd corectr,

cursiv6, congtientl gi expresivd a textului
dat.]
1. Cine este autorul textului gi
ce se poate spune despre
situalia de comunic are realizatd?
. Care este scopul comuniclrii?
,-
in ce consti contextul care
genereazd mesajul
o ce tip de text este textur citat (fic1ional/nonficfionar;

scriptiv/narativ ; in formati v/argum"rtuii
rl?
de-
2. Prezintd, impresia pe care o produce

asupra ta lectura
textului. Formuleaz[ un argument din
text care sd ifi susfind
aceastd impresie.
t8
Autorul textului este Liviu Rebreanu, romancier din perioada interbelicd. El realizeazd. in acest fragment o consemnare a
rrrror impresii de cdlltorie la Paris. Pretextul il constituie sosirea
lrr Paris, notarea primelor impresii, a gesturilor gi acliunilor sale.
lrste evident cI impresiile sunt consemnate pentru un eventual
t:ititor, c[ruia vrea s[-i transmitl informafii/emolii legate de evenirnentul cil[toriei. Existd in acelagi timp un contrast intre
rr;teptiri gi realitate, contrast exprirnat printr-un enunt precum:
,,I'rivirile mele curioase gi avide agteaptd minuni gi intdlnesc
1.
rrumai un bulevard ca toate, cu palate gi

cu o migcare obignuitS."
prdvilii
ca pretutindeni,
Cerinle:
(Ie :^:::.:,zeazd
mal sus.
Scopul cornuniclrii este, in principiu, acela de a informa

cititorul, intenjie manifestatf, prin aglomerarea de nume proprii
lr:ale, prin prezentarea drumului parcurs, real gi acesta, dinspre
(iara de Est spre centrul Parisului.
o Contextul
acestei comuniciri este dat de sosirea la Paris

(pentru prima oar6?!), de ,,taxarea" exageratl de citre harnal gi
apoi de contactul vizual cu numeroasele monumente pariziene,
clar qi cu viala obignuit[, caracteristicf, oricdrei alte metropole.
o Textul citat este unul de granil[ (impresii de cil[torie),
predominant descriptiv, dar gi cu verbe exprimdnd acliunea,
migcarea in spafiu a autorului notelor. E un text in care informalia exactd se amestecd cu elemente de subiectivitate, de consemnare a unor tr[iri.
produsi de text este cea pe care autorul mi-o

transmite direct: de uimire in faga noului, de aglomerare de
obiective culturale. Acest lucru se realtzeazd prin prezen[a a nu
2. Impresia
mai pufin de 13 nurne proprii intr-un text de circa 200 de cuvinte,

nume proprii care subliniazl intenlia autorului de a impresiona.
r9
Varianta nr.
1.
Se dd textul:
,,Cu numai un an inainte, in 2005, Daniela gi Richard popa,
amdndoi consultanli financiari in Bucuregti, formau o familie
fericiti gi implinita, aldturi de cei doi copii ai lor, Mihaela, de
10 ani, gi Andrei, de 9 ani. Ficeau, mai mult sau mai pufin,
ceea
ce frceau toate farniliile obignuite: munc[ la birou, i.-. .,

copiii, cind in familie, vacanle la mare. Anual, de pagti, Richard
mergea in pelerinaj la Sf. Munte Athos.
Cine este autorul textului qi ce se poate spune
despre
situafia de comunicare realizatd?

. Care este scopul comunic[rii?
. Precizeazd in ce const[ contextul care genereazd mesajul
tlc mai sus.
. Ce tip de text este textul citat (fic1ional/nonficfional; desc
riptiv/narativ ; informativ/argumentativ)?
Z.Prezintd. impresia pe care o produce asupra

lcxtului. Formuleaz6 un argument din text care sa
rrccastd impresie.
ta
lectura
ili suslind
Cum te simfi? a intrebat-o el la telefon.

zona g6tului.
nu_i trecea, iar
Da
abundentf,. Au
urmat investigaliile. Dup[ ce a fost eliminat gi diagnosticul

hipertiroidie, au ajuns la biopsie.,,
de
($tefana Totorcea, ,,O rninune de copil,,,

in Reader's Digest, noiembrie 20Og)
Dicfionar:
periplu
dificila.
S.r., cilitorie lungd pe mdri gi oceane; cil[torie
l. Autoarea textului este $tefana Totorcea, despre care nu

rrlllm alte date. B6nuim cd este ziaristd, pentru c[ textul citat
cstc un fragment dintr-un reportaj (un text cate informeazd
ilsupra unor situafii, evenimente semnificative, de interes genelirl, oblinute de obicei lafa\a locului, prin disculii cu persoanele
irnplicate). Publicafia din care este reprodus fragmentul ar putea
li, blnuim asta datorit[ titlului, o publicalie cu circulalie intemade comunicare realizatd pare a fi una special[,
f ional[. Situalia
cure pregdteqte dezvlluirea unor lucruri neobignuite.
. Scopul comunicdrii este acela de a ne informa asupra unor
irrtirnpl[ri, care se anunld interesante qi ai caror protagonigti
sunt persoane reale din Bucuregti, cu numele de Daniela 9i
Itichard Popa, analiqti financiari.
o Contextul concret al celor relatate este destul de bine
prccizat: anul 2005, cind Daniela Popa are nigte probleme de
shn[tate. Nu gtim exact ce relalie existf, intre titlul textului 9i
cvcnimentele prezentate, dar inceputul ne face curioqi.
2l
('onsiderate ca activitifi pur umane, filosofia gi arta prezinti

rlcci o apropiere care ugureazl gi, in tot cazul, permite al6turarea
Ior."
(Tudor Vianu, Filosofie Si poezie)
Cerinfe:
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corectd,
e ursiv5, congtientd gi expresivd a textului dat.]
1. Cine este autorul textului gi ce se poate spune despre
situalia de comunicare reahzatd?
. Precizeazd in ce const[ contextul care genereazd mesajul
tlc mai sus.
o Ce tip de text este textul citat (fic1ional/nonficlional;
r c scriptiv/narativ ; informativ/argumentativ)?
I
Varianta nr.4
Se dd" textul:
2. Prezintd, impresia pe care o produce asupra ta lectura

tcxtului. Formuleazd un argument din text care sE ifi susfinl
rrceastd impresie.
1. Autorul textului este criticul Tudor Vianu. Este vorba
despre formularea unei ipoteze pe care autorul urmeazd sd o
argumenteze in volumul s6u, adic6 aceea cf, exist[ o leg[turl
intre filosofte, artd. gi religie.
Scopul comunicdrii este acela de a informa gi de a

convinge cititorii cd existd o leg[turi intre cele trei domenii deja
menfionate. Elementul central pe care autorul il discuti in acest
fragment este acela al importanlei absolutului pentru fiecare
22
dintre cele trei categorii: arta, filosofia, religia.

o Contextul este reprezentat de publicarea unui studiu de
cdtre Vianu in care acesta igi prezint[ opinia despre legdtura
dintre artl, poezie gi filosofie. Textul se adreseazd in primul
23
rAnd unor receptori specializafi, cum ar f,t studen{ii la Litere sau

la Filosofie, criticii literari etc., dar gi oricdror cititori interesa(i
de o astfel de problematicd.
Textul citat este unul de tip argumentativ apare cu
claritate structura unui text argumentativ: ipoteza, doul argumente qi o foarte succintd concluzie care constd in reluarea tezeil
ipotezei. Rolul acestui text este unul persuasiv.
2. Este un text nonficfional, din zona eseului, un text de

granild. Textul irnpresioneazd. prin rigoarea construcjiei. M-a
impresionat in primul rdnd abilitatea cu care autorul pune in
relalie religia, filosofia gi arta, incercind s[ fac[ o discreti, dar
obiectivd delimitare. Consider ci sunt de apreciat rigoarea
cu care autorul a redactat textul qi ugurinla cu care jongleaz[ cu
diverse concepte, evident o consecinfi a vastei sale culturi.
oricare dintre oficiile

Retrageri de numerar GRATUITE la
xrrticipante la Promolte;
;
. Plateqti mai pulin cumpirind pe intemet;
o PliteEti ugor facturi pe internet - frtd cozi;
. Un mijloc de platd sigur pentru c[l[torii;
. O modalitate excelentd de a transfera bani'
a cumplra
Ai nevoie numai de buletin 9i l8 RON pentru
in mod GRATUIT:
t'rrrrlul gi vei beneficia de toate acestea
impotriva fraudei; .
' GRATUIT - Protecfia cump[riturilor
, GRATUIT - Administrarea contului: pe internet $1 prln
\MS;
.
'
rrrr
GRATUIT
GRATUIT
- Reinnoirea cardului;
dintre oficiile
- Alimentarea cardului la oricare
icipante la Promofie
Vinoacumlao.ica."dintreoficiileparticipantesl-{iiei
Varianta nr.
ctu'rlul!"
5
Cenn{e:
Se dd textul:
,,Cumplri in siguranfl folosind cardul cashplus prepaid!

Este un card preplltit, deci va trebui sI
o lecturd corect['
Oiteqte textul cu voce tare' Realizeazd
dat']
,'r,,lsivi, conqtientl 9i expresivd a textului
poate spune despre
se
l. Cine este autorui textului gi ce
', t r ralia de comunic are realizatd?
. Care este scoPul comuniclrii?
. Precizeazd'in ce const[ contextul care genereazd mesajul
f
il
incarci cu numerar
prin alimentarea contului tdu, inainte de utilizare. Po[i si

cheltuiegti numai banii pe care i-ai alimentat, deci este excelent
pentru adrninistrarea bugetului, chiar dac[ ai sau nu cont bancar.
Vei obfine garantat cardul nostru gi dureazf, numai cAteva
minute sd aplici la oricare dintre oficiile participante la promolie.
la-fi cardul tlu acum gi beneficiezi de toate acestea:
o Ideal pentru curnp[rituri in peste 228 de loca{ii in intreaga
lume;
rlt' ll1&l
SUS.
.Cetipdetextestetextulcitat(fic1ional/nonficlional;de',e
r.
pti
v/naiativ ; informativ/argurnentativ)?
25
24
2'.Prezintd impresia pe care

o produce asupra ta lectura
textului' FormureazS un argument
d'in text care sE ili suslin,
Varianta nr.
aceasti impresie.
Autorul textului este o persoand./o
firmd ce rcalizeazl texte
promofionale/de recram, pentru
anumite produse. Situatia de
comunicare reatizatd in cazut
de fafd
i;
1.
unui produs bancar.

".. ";;;;; oloi?uur.u
' Scopur comunic[rii este acela de a informa in veder-ea
atingerii unei finte pragmatice;
deci nu doar informare in sine.
o Contextul care genereaz
multiplicarea formelor de pld
lafiei; folosirea tot mai frec
pldfi cu numerar. Contextul de
bdncilor in a-gi atrage c6t mai
m
de lichiditdli.
Textul citat este un text nonficfional,

dar cu elemente de
expresivitate, deopotriv' informativ
gi argumentativ; este un
text
specific din categoria recrameror.
DominantS in aceastf, situatie
de comunicare este funclia p.rrru.iue. pentru
aceasta, #I;
textului folosegte procedee stilistice,
dar gi p.o..A..,|rn.",
reluiri ale unor cuvinte_cheie (cuvdntul
,,GRATUIT,,, de
exempru' scris cu majuscure),
ruperea texturui in c,teva secvente
pentru a atrage atentia asupra
unor idei anume etc.
2' Din punctul meu de vedere,
textul nu este foarte convingitor/textur este convingdtor.
Argumentere ar fi p.ni* p.i*u
situalie - lungimea rui, pr"."niu
rro.
neclare' Argumentere pro sunt
"r.rr.nte care_mi sunt
cere care fin
de operafiunire care
se fac cu acest card, mai ales
cele care fin de gratuitefi.
26
Se dd. textul:
,,Trebuie s[ md cunosc. Trebuie sd gtiu odatd sigur cine sunt
;i ce vreau. Am amdnat mereu lucrul acesta pentru c[ mi-era
lcamd. Mi-era teami c[ nu voi izbuti s[-mi luminez sufletul sau
crr lumina ce va aluneca asupra-i s[ nu md indurereze. Eu mi-am
inchipuit anumite lucruri despre mine insumi. Ce se va intdmpla
tlircd acestea nu existd aievea? Dac[ ele nu au fost dec6t o
lrirere?
Ceva mai mult. Eu am cdutat sd md supun acestor tr6sdturi pe
t uri le-am socotit parli din sufletul meu. Mi le-am impus gi mi
lc-am insugit. Ce se va intdmpla cu ele, dacl voi qti cd nu sunt
rlccAt nigte veqminte imbrlcate in sila? Voi putea, oare, si le
pr-trlsesc frrd s[ m[ coplegeascl golurile sufletului meu?
Am hotdrit de multe ori sf, tnd. analizez pltnd. Ia cap6t, sd
lxltrund cit mai adinc qi calm in suflet. Dar n-am izbutit.
Niciodatd nu m-am putut concentra. N-am putut gAndi despre
rrrine insumi. De cAte ori incercarn sf, m[ analizez, mf, trezeam
intr-un intuneric des[virgit. De unde sf, incep s[ mE caut? Unde
ir;; putea fi eu insumi?"
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
Ceinfe:
[Citeqte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturi corectd,
cursiv6, congtient[ gi expresivi a textului dat.]
l. Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de
comunicare?
. Cui se adreseazl textul?
o Ce tip de text este acesta?
27
ezi
cd,
are folosirea interogaliilor

retorice
tt'lrnicii narative, prezenla focalizirii interne qi a perspectivei

rrrrotoriale.
sfine, cu argumente, opinia

prezentaftd,.
s.'
Interogaliile retorice prezente in text au rolul de a sugera

rrrtcnsitatea trdirilor contradictorii provocate de obsesia autot'rrrroagterii. Naratorul-personaj caut5 cu perseverenlI un rispuns
lrr intrebarile sale, dar ezitb. in acelagi timp, temdndu-se de faptul
t i ar putea s[ fie dezam[git de rezultatele introspecliei. Gindul
llr un eventual egec provocat de descoperirea unor aspecte
rscunse ale sufletului care s-ar putea sf, fie diferite de propriile
:rspiralii il determin[ sI prefere o stare de incertitudine, sd evite
o confruntare decisivd cu sine insugi.
2. Prezentarea unei opinii argumentate despre importanla

utocunoagterii pentru un adolescent:
o lpoteza: in opinia mea, autocunoaqterea trebuie sd joace
rrn rol imporlant in viala unui adolescent, refleclia asupra propriilor ginduri ajutind la cunoaqterea de sine.
o Arguntente: in primul r6nd, autocunoagterea presupune un
gcst de maturitate, adolescentul c[utind sa-qi descopere calita(ile qi sd igi recunoasc[ sldbiciunile, urmltorul pas fiind acela
l I descoperirii echilibrului interior.
in al doilea r0nd, orice adolescent trece printr-o crizd, a identiElii provocatd de schimb6rile din viala sa, de prima iubire, de
suferinfa provocatd de sentimentele neimplrtigite, de relaliile
tensionate cu pdrinlii gi cu cei din jur. Astfel, reflecfia asupra
propriilor gdnduri devine o form[ de regf,sire a echilibrului
interior, oferind tdndrului o armd de aplrare impotriva celor care
il contesti sau pur gi simplu nu il inleleg.
. Concluzia: ASadat, sunt de plrere c[ autocunoagterea este
o etapi importantf, in formarea unui adolescent, dovedind
rnaturitate in gAndire gi responsabilitate, un astfel de tdndr fiind
;r
"",:**;T::::lill"T,fl:
lului
gi astfel se creeazd
valorifi carea funcfiei emo
naratorului_personaj. Se
28
29
O"Tl de apreciat pentru reflexivitate

gi pentru curajul de
a se
analiza in detaliu, asum6ndu_gi
at6t succesul, cdt gi
egecul
demersului sdu.
Varianta nr.
,,in obiecte mici gi neinse

cdrticic[ banal5, o fotografi
inactuale, ce parci sufere
de o
mierd de faianl5 verde,

mode
mirositoare a cenugi stdtutd;
minte a ocherariror cu lentil,
groas,
in astfel de mirunte o.,u',,*t. ai bStr,nurui Samuer webeg
gi lucruri domestice, regdsesc
sens, biza
(M. Brecher, intanprdri

tn irearitatea imediatd)
Cerin{e:
[citegte textur cu voce tare.
cursivl, con$tiente gi expresiv,
deduce despre
l. Autorul textului
Reari
zeazd
o rectur'
corect.,
O"r.:
aurorut;;;;urui si despre situafia
de
este un autor interbelic; situalia de comu-
rricure este specific literard/beletristicd. Punctul de referin![ il

reprczinti gindurile naratorului-personaj, meditalia sa legatd de
rrrodul particular in care autorul percepe existenla. Folosirea prerlilcct[ a pronumelor personale la persoana I sugereaz[ subiectivt/,area discursului, impresiile notate fiind foarte personale.
. Scopul textului este acela de a provoca emolii cititorului,
nrr de a informa; textul dat oferd cititorului o perspectivl aparte
irsupra viefii, a experienfei de a trii, conturindu-se o viziune origirralS asupra aventurii bizare de a fi om.
. Textul citat este unul ficfional, beletristic, narativul se imhini cu descriptivul, decorul avind rolul de a declanga meditalia.
(lititorului i se oferd o perspectivd inedit[ asupra existenlei
inlelese ca aventurI, dar gi ca un perrnanent prizonierat.
u,.*iriri
."J;ff#[i
Ce tip de text este acesta (ficlional/nonfic1ional, descripI r v/narativ, informativ-argumentativ)?

. Ce atitudine fatf, de existenti se poate desprinde din
Irrrgmentul dat?
rrrrpresie.
ftrI
Care este scopul textului?
2. Prezintd impresia pe care o produce lectura textului asupra

Irr. lrormuleazd un argument din text care sd ?!i susfind aceastl
Se dd textul:
perpetua ?n mine,
.
.
Atitudinea fald de existenld line mai ales de sensibilitatea
ilustrat[ de gAndurile naratorului-personaj; acesta descoperd

in lucrurile ce il inconjoari sentimente contradictorii, reglsegte in
clementele banale ale lumii chei ale descifririi propriei viefi,
declangdndu-se amintirile gi nostalgia copildriei. Gdndurile sunt
30
3l
7
prezentate cu sinceritate, naratorul_personaj
dovedind o inclinalie aproape bolndvicioasd pentru analiza propriilor trdiri,
pentru introspeclie.
2. Impresia pe care mi_a creat_o acest text

este legat[ de
suferinta interioari, de nemulfumirea care se citegte
printre
rdnduri. in opinia mea, existenfa umand este departe
de a fi
consideratd o aventuri bizard,. consider c[ o astfei
de perceplie
nu poate aparline decat unei persoane dezamltgite
de sine, vegnic
nemultumite, pentru care orice aspect al lumii inconjuratoare,
raportat sau nu la propria persoand, conduce inevitabir
ia regrete.
Md impresioneazd, totugi sentimentur neirnplinirii ce pare
u rnu.ca existenta personajurui-narator, in timp ce aglomerarea
detaliilor legate de descrierea lumii inconjurdtoare, de exempru
notarea
minulioasd a ,,obiectelor mici qi neinsemnate,,, mI
face sI recu_
nosc spiritul de observalie al naratorului, pentru
care totul capdtd,
o semnificalie in planul congtiin{ei.
Varianta nr.
Se dd" textul:
era aproape de asfinfit. Un soare de aur mdrit gi
-,,Soarele
diformat de aburii baltii. pluteam abia simgit gi v6sla
avea un
gopot moale in laturea luntrii. Marmura
ballii tresarea infio_
rdndu-se pdn5 la trestii.
_.
in
linigte gi-n lumina scizutd deodata apirurE ldngi

stufuri
bibelouri neclintite pe tablele verzi de frunze de
nufrr: lainugi gi
cristei de ap[. $i-n fund, o dund migcf,toare pe luciu,
tiezind un
unghi de crefuri: <<vidra, cucoane! vidra!>, gopti indianur
r[gugit
32
Itrrlllr[tul meu. Dar dihania trecu nev6zut6 intre doud ape, sub
plnur. Deasupra noastri izbucni gaia in str[lucirea asfinlitului,
slrcnrAnd sllbatic Ai scurt, apoi c[zu vdjdind din inlllime asupra
prnz.ii. o gtiuc[ se zvdrli pe fafa beltii, fulgerind dupa soreni. $i
juru-ne. Viala
,vOnul larilor gi ralelor se ridica tot mai glligios in
pi rnoartea se amestecau in hotarul acela de ape 9i mAl, viala nenururrlrat[ gi nesfArgit6 gi moartea de fiecare clip6. Crealia 9i transfor-
nlirrea se succedau fard,rdgaz qi c-o indiferenla dumnezeiasc[."

(Mihail Sadoveanu, ,,Pasaj de ra!e, sara",
in lara de dincolo de negurd)

Cerin[e:
lciteqte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturf, corect[,
e
rrrsivS, conqtient[ 9i expresiv[ a textului dat.]
l. ce poli deduce
despre autorul textului 9i despre situalia de
t'omunicare?
.
.
Care este scopul comunicdrii?

ce tip de text este acesta (fic1ional/nonhclional, descrip-
v/narativ, informativ-argumentativ)?
. Ce atitudine a autorului fala de naturi se poate desprinde
tlin fragmentul citat?
I
2.
Care este opinia ta despre atitudinea pe care omul contem-
naturii? Susline, cu
Poran ar trebui s6 o aib[ fa![ de frumuselea
ir rgumente, opinia Pr ezentatd -
1. Autorul textului este un cunoscut scriitor; situalia de comunicare este una specific literar6/beletristic[. Punctul de referinla
il constituie peisajul plin de dinamism al unui apus de soare la
33
rrrsir este
nevoie ca natura sd mai existe, cu farmecul gi cu fru-
rnrrsetea ei.
Varianta nr.
Scopul comunicirii nu este

unul informativ, ci unul de
a
provoca emofia citirorurui,
de a-r face sd
t.ii*.i"l."rugi
sentiment de admirafre pentru

frumusefea peisajului
descris.
o Textul este unul descriptiv, cu
rol de a emofiona. Dacd la
inceput cititorur este atras
de frumusetea peisajurui
descris, fiind
,,Dumneavoastrl avefi o gindire foarte rapid[, o gAndire de

orn al secolului XX sau XXI (mi-e greu sd cred cf, un om al
sccolului XIX ar putea s[ citeasci aceast[ povestire scris[ abia
rrr 1982), aga cf,, imediat dupd ce ali citit titlul, a1i inleles un sfert
rlc text gi vi aflaji cu ochiul pe rindul al cincisprezecelea, v[
rritali acolo aga, pur gi simplu pentru a vd confirma cele deja
sensibilizat
prin folosrrea unui firtu.; conotativ

(,,marmura
belfii"' ,,un soare de aur"), treptat
devine fascinat de dinamismur
crescdnd al irnaginilor
.rrpiinr". r*gm"ntrl se incad reazd.,
categoria textettr O.."ripttu_Uelerristice/ficfionale/
fi::*:.,,
o Este evident,
,
dine
vdrii
spafi
atitudinea admirativd
mporan ar trebui sd aibi

o atitu_
d infeleagd importanfa
conser_
".T-lt
,"i
"t''ui
linigtea pe care
.*ilffi"i:ffi1:.r;l;:
ate da omului posibilitatea
de zi cu zi, de a se contopi
e mdrunte. pentru aceasta

34
intelese.
r
fala de naturd, rasci_

nafia cu care naratorur surprina.
,pe"ta"olur vielii in rumea
apelor' Acest spectacor provtaca
naritorurui o stare meditativd,
contemplativd, el regisind
ciclicitate :a extstenfei oglinditd
in
lupta pentru supravieguire.
Se dd textul:
Ei, da, ali inleles bine, nu pot decdt sd vd felicit, este vorba
intr-adev[r de o poveste de dragoste petrecutl aievea prin anii '70
li secolului in curs, o poveste care gi-ar dezvilui frumusefea ei
rrcobignuit[ dacl ali avea rdbdare sd o urmdrili pas cu pas
(povestirile de obicei fac pagi, nu salturi!), o poveste cum nu s-a
rnai scris dernult, dar s-a mai auzit, eu insumi am auzit-o de la
rnai multe persoane care au fost intr-un fel sau altul implicate.
l)e ce au fost implicate mai multe persoane? Ei, veli vedea, nu
va gr[bili totugi prea tare sau, dacd vd gr[bi[i, citili mai bine
direct ultimul rAnd. Oricum aceasta e o poveste amdnatd.
Deci el avea pe atunci 18 ani qi era un biiat foarte frumos. Ce
avea el frumos? Genele erau foarte lungi, neobignuit de lungi
pentru un bdiat. $i ea avea 18 ani. $i ea era frumoas[. Ce era
liumos la ea? Ei, totul! Trupul, ochii, gura gi toate celelalte...
zdu, nu trebuie s[ insistali, inchipuili-v[ gi singuri cum arat[ o
fat6 frumoasi!"
(Mircea Nedelciu, P oves tirea eludatd)
35
Ceinle:
[Citeqte textul cu voce tare. Realizeazd. o lecturd
corectd,
cursivd, conqtientl gi expresiv[ a textului
dat.]
1. Ce poli deduce despre autorul
textului gi despre situalia de
comunicare?
o Cui se adreseaza textul?

o ce tip de text este acesta (ficfionar/nonficfionar,
tiv / narativ,
descrip-
formati v_argu mentati v)?

care este rorur adresarii directe qi ar
interogafiilor retorice
in
in fragmentul dat?
2' Care ar putea fi, in opinia ta, trds,turire

cititorurui secolului
X)(I? Sustine, cu argumente, opinia prezentatd,.
Textul este unul fictional, narativ, iar rolul siu este acela
rlt: a-l provoca pe cititor s[ se implice in actul scrierii, devenind
r) l)afte importantd a textului. Autorul pare s[ negocieze cu cititorii conceperea operei, dar in realitate el este cel care conduce
rlcrnersul creator, atragdndu-i pe lectori in jocul imaginaliei sale.
. Rolul interogatiilor retorice gi al formelor adreslrii directe
t'slc de a accentua dependenfa autorului de cititorii s[i. Insistenta
1rc dialogul dintre cele doud instanle este o caracteristic5 a
pnrzei postmoderne.
2. in opinia mea, cititorul secolului XXI ar trebui sd fie unul

rnlorrnat, atras de lectur[, un cititor experimentat gi deschis spre
rnovatiile narative. Un astfel de cititor are o gdndire rapidf,, este
t'rrpabil de decriptarea mesajului, dincolo de limitele deductibile
rrlc acestuia. Este congtient gi responsabil, vede in oper6 at6t o
lirr-rnd de cunoaqtere, cAt qi o delectare a spiritului, o relaxare a
r r
r l-tttt.
Varianta rrr. 10
Se dd textul:
,,-
Cultura noastrf,, Lucian, a dispdrut. Ea avea trei calitIli:

rrrbea qi respecta frumosul - obicei inv[lat de la greci; iubea gi
re specta dreptul
- obicei inv[fat de la romani; iubea gi respecta
trrnul - obicei pe care l-a inv[!at, greu gi foarte tdrziu, de la creqtinism. Numai prin respectarea aeestor simboluri, Omul, Frurnosul gi Dreptul, a devenit cultura noastr[ occidentalS ceea ce a
lost. $i acum pierde cea mai importanti mogtenire: respectul gi
36
37
dragostea pentru om. FirE

a:est respect gi aceastl dragostr
cultura occidentald nu mai existd.
A murit!
Omul a cunoscut de_a lungul istoriei
epoci mult mai negr
decdt cea de acum, a spus
Lucian. A fost ars in
Oi"f" Orffi.,
sacrificat pe altar, sftr,mat de
roatd, vdndut gi tratat ca ut
obiect. Nu e drept si fim atdt
de ..r.ri cu societat"u .or,",rl
porani.
E adevdrat ce spui tu, a zrs contele.
Atunci, in aceste epoc
negre, omul era
ignorat, qi barbaria practica jertfa

umanf,. Dar
noi invinsesem barbaria qi incepus.m
sa prefuim omur; u."u.tl
etap, abia pornise. A apdrut insd
societa tea civihzaliei tehnice
gi
tot ce am c,gtigat gi am creat timp
de secole a fost airtrr.l
civiliza[ia tehnicd a reintrodus aisprilut
pentru om, exact ca in
barbarie' omur este astdzi redus
doar ra dimensiunea Iui
socialf,.
..
"
(Virgil Gheorghiu, ,,Ora
25,,, in
Literatura diasporei)
Cerinle:
textur
[citegte
cu voce tare. Reali zeazd o lecturd
corectd,
cursiv5, conqtientd gi expresivl
a textului dat.]
deduce despre autorul textutui
gi d.rp.. situalia de
""j;ft#!i
. Care este
ce tip
scopul comunicErii?
de text este lcesta (ficfionar/nonficfionar,
'
descriptiv I narativ, informativ_u.gu..rtuiiu;?
Care este opinia celor doud personaje
1.
despre cultura
occidentald contemporand?
2.Prezintd impresia pe care produce
o
lectura textului asupra
ta' Formureazd un argument din
text care si ifi susfin, aceastd
impresie.
l. Autorul textului este un autor mai pufin cunoscut, deoarece

r nc:ris in afara ldrii gi apa(ine diasporei rominegti. Situalia de
t'ortrunicare este una specific literar[/beletristicd. Fragmentul
intre doud personaje, contele gi Lucian, avdnd ca
rrhicct degradarea trdslturilor culturii occidentale in perioada
t'otttcmporani. Prezenta naratorului nu este vizibild dec6t in cele
clllcva secvenfe de vorbire direct[ (de exernplu, ,,a zis contele"),
liintl vorba despre un narator discret ce permite personajelor sd
lryi cxprime un punct de vedere personal, fard, a interveni cu
prupriile aprecieri.
. Scopul comunicdrii este acela de a provoca o anumitd
rttitrrdine cititorilor, a cdror proprie viziune asupra culturii occitlcrrtale se poate reg6si la nivelul discursului celor dou[ persot'Nlc un dialog
trrric, nu de a informa.
Acest text este unul beletristic, fictional, cu caracter argutttcntativ la nivelul replicilor personajelor, observindu-se
irrtcnlia acestora de a susline argumentat punctul lor de vedere,
('cca ce confer[ dialogului un aspect polemic.
o Personajele igi expun puncte de vedere diferite asupra
culturii occidentale, iar abilitatea cu care igi dezvoltd ideile
srrgereaz[ un nivel ridicat de cunogtinfe, abilit[fi de comunicare
rlcosebite, coroborate cu un nivel de culturd demn de remarcat.
Astflel, contele se declari dezamd,git de modul in care cultura
occidentalf, a pierdut treptat valorile care au consacrat-o (respeclirrca celor trei simboluri: Omul, Frumosul, Dreptul), ajungdnd
lu nivelul cel mai mare de degradare - pierderea definitivd a
rcspectului qi a dragostei pentru o-. in schimb, personajul
l,ucian indeamnd la o tolerant[ mai mare fati de societatea
38
39
contemporand, arlt6ndu-i superioritatea fa\d

dif,rcile ale istoriei omenirii.
2.
de epoci
Dialogul dintre cele doui personaje despre
mail
I
degradarea
culturii occidentale in perioada contemporanf, m-a determinat sd

md gdndesc mai serios la situafia culturii romdne. Responsabilitatea cu care cele dou[ personaje discutd qi dezamdgirea ce se
desprinde din discursul contelui mi-au provocat un sentiment de
tristele, deoarece m-au frcut sE meditez la situatia culturii
noastre gi sd constat c[, din pf,cate, multe dintre afirmaliile din
fragmentul dat se potrivesc Ai pentru spaliul romdnesc. M-a
impresionat in mod deosebit luciditatea cu care contele analizeazd. indep[rtarea ornului de valorile consacrate. tn ceea ce
privegte ins[ afirmalia c[ civllizalia tehnicl a introdus disprelul
pentru om, am o atitudine rezervatd, deoarece tehnica inseamnf,
progres, dincolo de pericolul supunerii omului in fala maginii.
Varianta nr.
11
Se dd. textul:
,,Art. ll2. Este interzis elevilor:

a) s[ distrugd documente gcolare, precum cataloage, carnete
de elev, foi matricole etc.;
b) s[ deterioreze bunurile din patrimoniul unitdlii de invd![mdnt;
c) s[ aducd qi s[ difuzeze, in unitatea de invd![mdnt, materiale care, prin conlinutul lor, atenteazd la independenta, suveranitatea gi integritatea nalionald, a ldrii, care cultiv[ violen]a gi
intoleranta;
40
de protest' care afecd) sd organ\zeze 9\sd participe la acfiuni

invlllmdnt sau care afecteazd
lctrz,[ desfr$urarea activitefli de
ll'covenla la cursuri a elevilor;
de invdfilndnt;
o) s[blo chezeclile de acces in spaliile
inv[lj sa delinh 9i s[ consume, in perimetrul unitalii de qi
acestuia, droguri, bluturi alcoolice 9i 1ig6ri
lllrndnt qi in afara
rll particiPe la jocuri de noroc;
perimetrul unitLlii de inv[!6mint' once
g) si lntroducd, in
p
lipuri de arrne sau alte instrumente'
pt,cnitori etc., care, prin acliunea lor
liri.a gi psihici a colectivului de elevi
tlc invlflmint;
cu caracter obscen sau
lr) si posede qi si difuzeze materiale
ltornograhc;
' i) ; uttlizezetelefoanele celulare in timpul orelor de curs' al
cxtmenelor 9i al concursurilor;
j) sd lanseze anunturi false cu privire la amplasarea unor
unit[1ii de invlld'ma":t
rnat"riale explozibile in perimetrul
,
ostentattve 9t
k) se aibA !inut6, comportamente 9i atitudini
. tL_L^.- r;*L^;
llrtlvocatoare;
l)sdaducljigniriqisamanifesteagresivitatein.limbajgiinde
de personalul unitalii
comportament falA de colegi 9i fa!1
inv[![mdnt'"
(Regulamentul de organizare sifunclionare

er s it ar)
a"unit a1 il or d e inv d{ dm dnt pr euniv
Cenn{e:
tare' Realizeazd o lecturl corect['
[Citeqte textul cu voce
.urrirl,-.onqtient[ 9i expresiv[ a textului dat']
textului 9i despre situalia de
1. Ce poli deduce d"ipt" autorul
comunicare?
4l
. Cine este emigdtorul?

. Cui se adreseazl textul?
o Ce scop are textul?
o Care ar fi alte doud interdic
regulamentului?
2. Care este opinia ta desp

restricfii elevilor? Susline, cu arg
elevilor li se prezint[ in
Scopul este unul strict informativ'
lor in
ceea ce priveqte comportamentul
mocl clar interdicliile in
uutlrul unitllilor gcolare'
cele deja
. Consider c6 se pot adduga citeva interdiclii lainterdiclia
Aq dori s[ propun
Itipulate de regulamtt'tt't ptt'"'"ttat'
sau in incinta qcolii' deoa(lc a arunca gunoale in sala de clas6
gi
lucru se petrece in mod frecvent
r,ccc am constatat c6 acest
a sln6t[1ii celor din jur' precum
c.nduce la punerea in pericol
la cursuri in momentul in care elevul
;i interdic{ia de a veni
rlspindi foarte ugor' dovedind
rul'er6 de o boall ce se poate
rrstl'el spirit civic ai responsabilitate'
1. Fragmentul este extras din
funclionare a unitdlilor de inv

o serie de reguli la care elevii tr
obiectivitatea cu care este redact
in text, iar stilul este unul imPers
. Emitdtorul este institufia
respectiv Ministerul Educafiei, Cercetdrii gi Inov[rii, de aceea
exprimarea este una neutrS, fbr[ m[rci ale subiectivitdfii sau ale
expresivit[1ii.
o Textul se adreseazd in egald misurd atdt receptorilor specializa[i, cAt gi celor nespecializafi, tuturor celor care doresc sl
cunoasc[ elementele importante ce fin de buna funclionare a
invd![mdntului.
o Textul este nonfrcfional, apa(ine stilului juridic-administrativ, se caracterizeaz\ prin rigurozitate, precizie, proprietatea
termenilor, se observl dispunerea ideilor pe articole, alineate qi paragrafe, se evitl ambiguitatea limbajului, vocabularul folosit este
unul accesibil, se valorific[ sensurile denotative ale cuvintelor.
2. Consider
eornport
l)cntru c
lirrritele
elevilor pentru
cd impunerea unor reguli stricte
'
$colare este necesar['
Sabili 9i mai conqtienli de

pecte' Pe de alt| parte' apteciez
cdt gi plrinlii si fie consultagi la
r.ri1 ar rr necesar ca atatelevii,
responsabilitatea pentru respecr,ctlactarea acestor interdicfii,
conqtientizatl gi implicit asumat['
Iurca lor fiind astfel mai bine
Varianta w- t2
Se dd textul:
,,EvtlAtoR
__-r-,: ^^'procesului comunlin teoria comunic[rii, unul dintre factorii

pe cel care produce un mesaj'
"
cativ. Termenul il desemneazi
intermediul unui
9i il transmite prin
utilizind
"oa,
unul din rolurile actualizate in
*tuqionuU'
canal. in
a cdrui
Termenul il desemne azd pe cel
cursul
43
42
interven{ie este in curs la un moment

dat. Unele cercetdri disting
?ntre emif[tor gi sursa unui enunf,
pentru cd este posibil ca emifltorul sd nu fie qi sursd a en
,,vorbirea indirecti,, sau relata
cuiva). in cadrul conversatiei, r
fiecare par
ri. Discursul scris se caracter izeazd prin
doud roluri. Rolul de emitdtor
poate fi pre_
or forme de discufie (vezi CoNvERSATTE),
sau poate fi asumat prin desemnarea
expricit, a succesorurui de
c,tre cer care vorbegte sau prin autoselectarea
ca ernigdtor a unuia
dintre participanfi, in cazul conversaf
iei. posibilitatea transferiri i
rolului de emit,tor este semnalat, prin
prezenfa in structura
intervenfiilor a unor eremente .u." 'fu"
predictibili incheierea
acestora (vocative, anumite adverbe
gi rocutiuni adverbiare,
constructiile interogative gi intonafia
specific,, anumite ,ifr.i a"
repetifie
etc.).',
(Diclionar de Stiinle ale lintbii)
Cerinle:
[Citeqte textul cur voce tare. Realizeazd. o lectur5
corectl,
cursivS, congtientd gi expresivd
a textului dat.]
1. Ce poqi deduce despre autorul
textului gi despre situafia de
comunicare?
.
.
.
.
Care este scopul cornunicdrii?
Cui se adreseazd textul?

Ce tip de text este acesta?
Care crezi cd, este imporlanta unui
astfel de dictionar- de
ptiin!e ale lirnbii?
('ure sunt elementele prin care se definegte emilf,torul in
llrrl',rrrcntul dat?
!. (lare este opinia ta despre importanla comunicf,rii in zilele

lrrrrsllc? Susline, cu argumente, opinia prezentatd.
i*t g estii de rezoluare:
l.
Fragmentul face parte dintr-o scriere qtiinlific[, este un

rrtrcol dintr-un diclionar ce include explicalii ale unor noliuni
Irrrl,,vistice sau de teorie literar[. Elementul de referinfi il reprerrnla definirea noliunii de emilitor, aga cum apare in limbajul de
,,grt't:ialitate. Opera aparline unui colectiv de autori.
. Scopul comunic[rii este unul informativ, nu de a provoca
lrrrotii. Autorii definesc, apelAnd la termeni de specialitate,
rroliunea de emil[tor, ca element definitoriu in teoria comutr
rclrrii.
Textul se adreseazi in primul rAnd unor receptori specializrr(i, familiarizali cu terminologia lingvisticl, un argument in
;rt'cst sens fiind prezenla unor cuvinte pentru inlelegerea cf,rora
r'slc nevoie de o iniliere in domeniu (de exemplu, ,,vocative",
,,t'{)d",,,proces comunicativ").
o Textul este unul nonfictional, aparfine stilului qtiinlihc, se
t' racterizea zd prin ri gurozitate, pr ecizie, propri etatea termenilor,
vocabularul folosit este unul specializat, se valorific6 sensurile
tlcnotative ale cuvintelor, se remarcd obiectivitatea, prezen,ta
lirnctiei referenfiale qi a celei rnetalingvistice.
. Consider ci un astfel de diclionar este necesar pentru tofi
c:ititorii care doresc sa fie informali in legiturd cu noliunile de
lingvistic6, o utilitate deosebiti avAnd pentru elevi qi pentru
rr
studenli.
44
45
Definitiile emildtorului sunt bine structurate,

prezentd
succint, clar qi obiectiv. Astfel, emi16torul
este definit
0".
soana care emite un mesaj, cu ajutorul
unui cod, pornind "u
de la
anumitl situalie de comunicare. De remarcat
este gi faptul c
rolurile emil'torurui gi are receptorurui

se schimb' permanent
cadrul actului de comunicare.
Cea de-a doua categorie (pattern-urile...) ii este caracteristlcll, in general, turistului experimentat 9i... obsedat. De un soi
tlc perfecliune turistici, de bifare cu valenfe spirituale. De pild[,
nccst gen de c[lltor igi propune, c6nd trece pe l6ngI peisaje, sl
liccm, de toamn6, sd le sublinieze coloritul cunoscut fiecaruia
tlirrtre noi din compunerile de la gcoal[. Apoi s[ le arate cclorlalli, dac[ exist[... - riul ce curge involburat prin matca sa,
in defileul s[u...
Odat[ ajuns intr-un orag, vrea neap[rat s[ vadi case vechi
pi biserici. intreab[ infocat de <<centrul vechil>, exist[, nu exist[, qi
tlr: cel pufin singura bisericl monument istoric locald. in anumite
lituafii, nu poate fi dec6t dezamigit: a$a cum mi s-a int6mplat
rrrie in New York, unde, evident, nu puteam g[si biserici din
rocolul al XVI-lea, gi c6nd m-am indreptat spre una despre care
No spunea c[ e <<istoric[>>, am aflat c[ istoria ei se referea la
I I septembrie 2001..."
(Iaromira Popovici,,,Pattern-uri obsesiv turistice",
in Dilema veche,5-11 noiembrie 2009)
gcn Oltul
Cerin{e:
Varianta nr.
Se dd textul:
18
fCiteqte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corect6,

cursiv[, conqtient[ gi expresivd a textului dat.]
1. Ce pogi deduce despre autorul textului 9i despre situafia de
r.
omunicare?
.
.
.
.
.
Cine este autorul?

Care este scopul comunicarii?
Cui se adreseaz6 textul?
lC)
Ce tip de text este acesta?
Ce reprezintd in opinia autoarei ,,p&ttem-urile" caracte-
ristice unui turist experimentat?

46
47
2.Prczintd, impresia pe care o produce

lectura textului asup
ta. Formuleazd un argument din text
care si ifi suslind ac
impresie.
1. Textul este un fragment
de articor dintr-un ziar d,eculturd

iar situalia de cornunicare este specific
publicisticd. punctul dr
referinfd il reprezinta diferitele uiit,rdiri
fa1[ de turism, in acesl
extras prezent,ndu-se in mod particular
atitudinea iuristului
experimentat, cu ipostaza c'ruia
,. .rp.uprre qi autoarea. Folosirea predilectd a verbelor lu perrorru
I in pri,ra parte a frag_
mentului duce la subiectivizarea discursului,
impresiire notate
fiind foarte personale. Trecerea la persoana
a III-a din ultima
pafte a fragmentului conduce la
impresia de prezentare obiectiv,, dar in realitate autoarea alege aceastd
strategie pentru a
ghida cititorul spre cunoa$terea propriei
atitudini
o Autoarea articolului este Iaromira popovici,
publicist.
' Scopul comunicf,rii este in prirnul rand unui persuasiv, de
influenfare a cititorilor prin mesalul
transmis, dar qi informativ,
deoarece prezintd doud tipuri de
atordare a ideii de turist.
o Textul se adreseazd in speciar cititor,or
fideli ai revistei
Dilema veche, interesati de articorele
de opinie gi in mod
*.r.*i]
tuturor celor care citesc acest articol.
48
in opinia autoarei, ,,pattern-urile" caracteristice unui turist

cx;rcrimentat reprezrnt[ atenlia deosebit[ a acestuia fala de
Itttnea din jurul slu, fascinafia pe care o are fald de obiectele
rttsccptibile de a deveni atracfie turisticd, obsedat fiind de istoria
Itrcttrilor pe care le viziteazd. gi de bucuria de a imp[rtIqi ceea ce
tlllicate cu cei din jurul s5u.
2. Impresia pe care mi-o provoacd acest fragment de articol
crtc legatd de sentimentul de incintare, de emotie pe care autoarcu il triieqte in calitatea sa de turist experimentat. pl[cerea
pcntru cdldtorie devine o ocupafie, duce la o adaptare a pasionafilor de excursii la condiliile particulare ale turismului. obsesia
rlc a cduta gi de a gdsi locurile cu potenlial turistic, cu istorie
tqnarcabild, definegte dorinfa omului de a descoperi ineditul
lunrii in care trdiegte, ascuns in tot ceea ce il inconjoard.
Varianta nr. t4
Se dd"
texfiil:
,,Recent, un cuvdnt popular-argotic a fost pus in circulafie,

prin intermediul publicitefii, in spafiul limbii standard. Nu e
ttinric nou in faptul cd publicitatea se folosegte de nada limbajuItri pentru a capta atenlia publicului. E insd surprinzdtoare
itttdecvarea stilistici (intenfionatA) fafa de publicul-fintd: regisItrrl argotic ar pdrea destinat mai curAnd reclamelor pentru
;rtrsturile de radio gi televiziune cu muzicd, pentru tineri, publicitltii pentru bluturi sau imbrlc[minte, pentru telefoane mobile
srru magini; cuvdntul-cheie ciocoflender este insd folosit intr-o
campanie publicitard pentru asigurdri. E, desigur, o decizie con;ticnt[ a publicitarilor in catzd,, care au recurs la un actor foarte
+9
popular gi la un cuv6nt cu s
publicului larg vizat de
limbii romdne al lui G.
este cuprins cu o explic
folosit pentru exprimarea
cutor (pus in circulafie de
Pe fundalur agteptSriror fireg i
- ra un mesaj in termeni culfi,
ftc6nd apel ra varori..din sfera responsabilit[fii
sociare - apare
surpriza lexicard gi stiristica a mesajurui:
sintetizat de un termen
argotic, presupunAnd superioritatea prin
degteptdciune. E, desi_
gur, o adaptare indrdzne.ald,, bazatd,
pe anumite ipoteze asupra
preferinfelor publicului gi asupra gunr"lo,
d. persuudare: se presupune cd rom6nur, indiferent de
avere gi ror sociar, e sensibir ra
aprecierea inteligen{ei prin limbajur
gi atitudinea gmechereascd.
Sunt totugi unere puncte srabe in
tpliunea ringvistici a autoriror
campaniei publicitare: existl riscui
ca schimbarea registrului de
limbaj si irite mai mult dec6t ar atrage,
iar respingerea sd fie
agravatd,
de ambiguitatea inerentd a cuvdntului.,,
(Rodica Zafiu,,,Ciocofl ender,,,

in Romdnia literard, nr.2/200g)
Cerinle:
o Care este scopul comunicdrii?

o Cui se adreseazd textul?
este opinia autoarei despre folosirea
cuvdntului
,,ciocoflender" in reclama la care s" Ac" aluzie?
lare
50
opinia ta despre tendin{a presei de a valorifica in

,lr,,r'rrrs elemente ale limbajului argotic? Susfine, cu argumente,
2. Care este
rl
IIi
rl prezentatd..
l. Autorul textului
lingvist, Rodica Zafit. Ea

,',lt' in prezent profesor la Facultatea de Litere din cadrul
llniversitdlii din Bucuregti; situalia de comunicare este specific
;rrrlrlicistic6. Punctul de referinf[ il reprezintd.prezen[a in cadrul
rrrror reclame a cuvintului ,,ciocoflender".
. Scopul textului este acela de a informa cititorul in legltur[
r rr rnotivele pentru care autorii reclamei au ales folosirea acestui
lu nren argotic, precum gi consecin(ele care decurg din aceastd
,rl)liune; textul ofer[ cititorului o argumentare coerent[ a
lrrptului c[ alegerea termenului duce la surprinderea receptorilor,
I au ()ra le este contrazis orizontul de agteptare, dar poate conduce
',r la o iritare a acestora prin valorificarea unor cuvinte din
t'11i strul farniliar-argotic.
. Textul se adreseaz[ mai intdi cititorilor revistei Romdnia
Irtt'rard, interesafi de articolele ce prezintd. o analizd a nivelului
It'xicului lirnbii romdne contemporane.
o Textul este un articol, cu valoare informativ[ gi persuar;ivd, exprimdnd un punct de vedere documentat al autoarei. Se
rncadreaz[ in stilul publicistic, este orientat spre cititor, dar
prczintd gi calitatea unor texte gtiinfifice, prin rigoarea expunerii
rrrgumentelor gi prin coerenfa discursului.
o Autoarea prezintl aff.J avantajele, cit gi dezavantajele
valorific[rii expresivitalii unui termen argotic, frcind trimitere
5i la tendinfa generali a presei de a capta atenfia cititorilor gi de
rr-gi cdgtiga publicul prin folosirea unor elemente inovative.
este un apreciat
51
Rodica Zafiu remarc[ nu doar inspira]ia, ci gi curajul autorilor

reclamei la promovarea asigurIrilor, explicAnd mecanismul psihologic (implicit, autorii reclamei mizeazd pe sensibilitatea cititori
la aprecierea inteligenfei prin lirnbajul gi atitudinea gmechereascd).
2. in ultima vreme se observd predileclia presei pentru a valorifica - sfiddnd uneori limitele acceptate de nonnele exprimarii
scrise - limbajul de argou, scopul evident fiind acela de a qoca
publicul, de a-i provoca o curiozitate deosebitd pentru a descifra
mesajul textului. Sunt de acord cu faptul c[ limbajul de argou
poate aduce valenle expresive unui articol, dar consider c5 acegti
tenneni trebuie folosili numai atunci c6nd mesajul ar suferi in
absenla lor sau cAnd intenfia jurnalistului o cere. in caz contrar,
o folosire excesivd a argoului poate conduce la vulgaritate gi la
sfidarea bunului-simf, precum gi la o deteriorare inutil[ a lexicului limbii romdne, gi aqa destul de expus degradlrii.
Varianta nr.
pandemie de
"",t',]'?rroo,,l in care evolueaz[ lucrurile' numal o
putea stirni panicf, in neamul
ll,,ntmatism virotic it -ui
un epidemiolog
pe micul eclan va apdrea
lrrtttanesc. Doar dacd
frisoane Ei
spund cd ignoranla d[ febr['
t'tt tnin6 sumbr[, t"" ia
sd
la slr6cire' poporul va face ceva
virsituri, lu. ntt'ututa-du""
Dupa gocul inilial' va veni vestea 9i
lonrbatl cumplita ;;;"singura rretod[
vaccin imPotriva bolii' iar
rrr:ri proastl' n,
"*itiJ
Caie nici m6car nu e colnpensatl'
rlt: a o invinge
" ""it'i'"u'
nritte mai grsili un
agramatism",
H[::T$I"",1]i;rruemia
\-
de
in Gandul'4 noiembrie 2009)
Cein{e:
15
Se dd. textul:
,,CNA-ul a mai comandat un studiu din care sd reiasl starea
de sdndtate a lirnbii rom6ne vorbite la radio gi televiziune. Un
demers necesar, lludabil gi trist in egal5 m6sur[. Fiindca bilanlul
ultimei monitoriz[ri a fost comparabil, in gravitatea lui, cu precedentele. Vechile gregeli persistd (in procente variabile, e drept), in
plus sunt (puse in valoare>> de erori mai proaspete, dar la fel de
supirdtoare. Oamenii de la posturile de radio gi TV nu par s6-gi
bat[ capul cu chichilele c[rlilor de gramaticf,. Sunt prea ocupali
sd livreze populaliei gtiri de ultim5 or[. Chiar gi redactate in
ultirnul hal.
52
sunt prioritdlile' Limb"

Tl; sa
ln Rominia anului 2009 altele
<varz6,, viezure, minz> $1-o
lui
vremea
pe
ilrr c aici incl de
<laptop'
preajmi 9i tntr-un timp.in care
llju"u
ttrrrr rim6n6 prin
de
in regim
interes
put" sl necesite
rrtrrtrrl de arhaism. N'
corecti'
voce tare' Reali zeazd o lecturl
cu
textul
[Citeqte
a textului dat'l
cursivl, conqtientl 9i expresivd

situalia
autoarea textului 9i despre
1. Ce poli deduce despre
tlc comunicare ?
Care este scoPul comuniclrii?
.
.
.
.

Ce tiP de text este acesta?
la
despre starea limbii romdne
Care .,t" ofiniu autoarei
momentul actual?
asupra
pe care o produce lectura textului
care s[ ili suslina aceasth
rin u'gut"" din text
Z-Ptezintitimpresia
ta. Formule
u'a
rmpresie.
53
1. Autoarea textului este o jurnalistd de la
ziarul Gdndul, p
nume Diana Popescu; situafia de comunicare
este specifi
publicistic[. Punctur de referinf d, ir reprezintd.
rezurtatele unu
studiu comandat de CNA, legate de agramatismul
ingrijoritor c
caracterizeazd discursul jumalisti c.
' Scopul textului este acera de a intbrma cititorul in leg[tur
cu erorile grarnaticale ce persist[ in lirnbajul jurnaristic
ai"are
un scop persuasiv, atrdgdnd atenlia asupra promov[rii,
mai rnu
sau mai pufin intenfionat, a agramatismului.
r
o Textul se adreseazr mai int6i cititoriror cotidianulu
Gandul, interesali de articorele ce sancfi oneazd

lipsa de respon.
sabilitate a presei in folosirea limbii romdne
tit".u.'".
o Textul acesta este un articol, cu valoare informativ[
gi
persuasivi, exprimand punctul de vedere
al autoarei, pornind de
la datele concrete, verificabire ale studiurui
comandat de o autoritate. Se incadreaz[ in stirur pubricistic,
este orientat spre cititor,
fiind evidentd ironia gi tragerea unui semnal de ararmd
fata de
epidemia agramati smului.
o Autoarea nu ezitd. si igi expun[ punctur de vedere
fatl de
situalia alarmantd a rimbii romdne in articolere
de presd. il;;lista face o comparalie inspirat', din punctul
nostru de vedere,
intre gravitatea unei pandemii gi gravitatea
stdrcirii lirnbii ro_
m6ne' Ironia se imbind cu dezamrgirea gi
cu ingrijorarea autoarei, care face apel la folosirea dicfionarului ca
unicd formd de
combatere a virusului agramatismurui. De
remarcat este gi imbinarea conotativului cu denotativul.
2' Impresia pe care mi-o provoacf, aceasti secvenfr textuar[

este legati de sentimentul de frustrare pe
care autoarea il traiegte
ttt crrlitatea sa de receptor care asist6 neputincios la degradarea

lrrrrbii rom6ne. Tristefea autoarei se leag[ tocmai de inutilitatea
rlrrrc:r'oasd a demersului CNA, ce r[mdne la nivelul unei con,rlrrliri, frr[ efecte sau consecinle in plan concret. Oamenii de la
;rosturile de radio gi de televiziune par mai interesali de intoxi, iuca populafiei cu gtiri de ultimi orI gi cu redundante interprelflrr ule acestora, decdt de corectarea erorilor de limbaj, a c[ror
lrrlosire repetatf, duce la acel agramatism virotic care necesiti
r rrrrntina obligatorie a vorbitorilor, frrd imunizarea specificd
IroIrlur contagioase.
Varianta nr.
16
Se da textul:
,,lrminescu nu era in stare s[ minti, sd treacl cu vederea
tlrrrrr-credin!f, a altora, sLtacd gi atunci cAnd era dator s[ vorlrrrrsci, sd mlguleasc[, ori chiar sI lingugeascE pe cineva, gi-n
I'urtlul lui cea mai invederat[ dovad[ de iubire gi de stiml era
',ri i spui omului gi-n bine, gi-n rlu adevirul verde-n fap. El era
rr stare s[ se umileascd, s[ stdruie, sI cergeascd pentru vreun
rrcvoiag: pentru sine insugi insi cu niciun pre!. Vorba lui era
r orba gi angajamentul luat de dinsul era sfhnt. Niciodatd el nu
Irrr rrsupra sa sarcini pentru care nu era gata sd le poarte cu toatd
il il
nla.
)rigicdt de pornit ar fi fost qi oriqicit de des s-ar fi pierdut in

lirirrduri, el nu uita niciodatd s[-gi fac[ datoria, era totdeauna la
locrrl sdu gi alerga dupd creditorii sdi, dar contra propriei sale
corrvingeri nu lucra cu niciun pret.
(
54
55
trdiasci acelaqi sentiment
de
in mijlocul societl1ii in care i-a fost dat s[-gi petreacd viala,

un asemenea om nu putea sd fac[ carierd, nici sd-gi creeze
poziliune."
(Ioan Slavici, Amintiri despre Eminescu)
Cerinle:
fCitegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturl corect[,
cursivi, congtientd gi expresiv[ a textului dat.]
1. Ce po(i deduce despre autorul textului gi despre situafia de
comunicare?
. Care este scopul textului?
o Ce tip de text este acesta (ficfional/nonficfional, descriptiv/narativ, infonnativ-argumentativ)?
o Ce atitudine fa![ de poet se poate deduce din textul dat?
de grani1l.
dacl
6falade Poet, chiar
ottrului Eminescu'
2.Prezintd, impresia pe care o produce lectura textului asupra

ta. Formuleazd un argument din text care s[ ifi suslind aceastl
impresie.
1. Autorul textului este unul din marii clasici ai literaturii
romine, contemporan cu Eminescu; situalia de comunicare este
specific[ unor texte de grani16, fragmentul aflAndu-se la granila
cu beletristica, avdnd insd qi rolul de a oferi o m[rturie-document despre perceplia in epocd asupra marelui poet. Punctul de
referinli il constituie amintirile lui Slavici despre Eminescu. Se
observd o atitudine subiectiv[ a memorialistului, acesta insistAnd
pe calitalile de exceplie ale poetului (sinceritate, altruism).
. Scopul textului este atdt unul informativ, prezentind imaginea lui Eminescu in epoc[, precum gi unul de a provoca
56
care trlia, tot

caracterul sdu
litatea acestei
viala' un asemenea
creeze Poziliune'")'
Petteacd
s1-9i
57
Varianta nr.
Se da
17
turtul:
,,Morometii fac parte din categoria romanelor treite. Cinev

ar putea obiecta c[ toate c64ile bune sunt trdite. Acesta e
vdrul, dar exist[ romane care par sd fi observat nu numai o
din existenfa unui scriitor, ci intreag[ aceastd existenfd. Aga
in cdutarea timpului pierdut a lui Proust.
Totul apare in asemenea cdr,ti prezentat din[untru. Fi
observafie are o acuitate pe care numai familiaritatea cu uni
versul respectiv o poate da. Aceasta se vede foarte bine i
Moromelii. Cele mai complete irnagini ale satului nostru las
totugi in umbrf, lucrurile care la tard sunt oarecum la fel ca la
orag. [...] Pentru autorul Moromelilor satul nu e o realitate
exterioari, ale cdrei particularitdti izbitoare trebuie s[ le dea cititorului dup6 un anume criteriu, ci realitatea ins6gi. in consecinfd,
Marin Preda nu se sinchisegte de ceea ce constituie sau nu un
element monografic al lumii lui. De aceea gi izbutegte romanul
s6u s[ umple interstiliile vechi ale satului, prezentdndu-l pe ldran
la mas[, citind gazeta qi discutAnd politici, frc6nd civilitdgi vecinilor, analizind in sAnul familiei hot[rdri de interes obgtesc, reparAndu-qi gardul, tdind un salcdm, meditdnd, plictisindu-se..."
(Ov.S. Crohmllniceanu, ,,LIn roman polemic",
in Scriitori romdni de azi)
.
.
Care este scoPul textului?

descripCe tip de text este acesta (ficfional/nonficlional'
arativ, informativ-argumentativ etc')?

. Cui se adreseaz[ textul?
Irv / rt
Morome{ii in
2.De ce crezi cd autorul irtcadteazd romanul
a-[i
Formuleazd un argument pentru
r irtcgoria romanelor trlite?
,,rrsline oPinia.
,,lrluie opera lui Marin
Preda'
dar 9i persuaslv' deoaScopul comunic[rii este informativ'

o interpretare a romart't'c oferd un punct de vedere argumentat'
Cerinfe:
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectd,
cursiv6, congtientd gi expresivi a textului dat.]
1. Ce pogi deduce despre autorul textului gi despre situalia de
comunicare?
58
59
2. Consider cd, Moromelii se incadreazd, in categoria

nelor trf,ite deoarece se observi clar cd autorul este familiari
pe deplin cu universul pe care il prezint6. Nu trebuie ignorat nic
faptul cI Marin Preda a recunoscut cf, romanul reflectd lume
satului in care a crescut, personajul llie Moromete fiind
proieclie in plan fictiv a imaginii reale a tatilui sdu, in timp
autorul insuqi se poate reg[si in imaginea lui Niculae. Ugurin!
cu care Marin Preda prezintd, viata satului vine in mod eviden
din familiarizarea cu acest univers rural.
noapte de draL)are crezi cd a pldcut mai mult: ultima
r'r'
partea cea de a doua'"

l)ltsioneazi pentru
Massoff'
(Interviu tu Camil Petrescu realtzatde Ioan
interviuri)
reprodus in vol' Romanul romdnesc tn
Ccin{e:
Varianta nr.
18
Se dd textul:
,-
Desigur cd romanul are ,,cheie". Gheorghidiu eSti d+a;

dar cine e eroina, cine unchiul, dar Lumandraru?
- Te ingeli, Gheorghidiu nu sunt eu; de altfel, n-am fost
niciodat[ insurat. Romanul n-are nicio cheie, dar aproape toate
gesturile, dacd vrei gi cele mai multe incidente, sunt culese din
mediul in care am trf,it gi asta conduce la confuzii intre cunosculi qi prieteni. Toate incidentele sunt aproape autentice, dar
sunt altfel organizate decdt au fost prezentate in realitate. Eroii
mei nu sunt fotografii dupi natur6. Structura sufleteasci a fiecdruia este o rezultantl a structurilor sufletegti ale mai multor
persoane; nu spun cd eu m-am exclus. Partea a doua a romanului
insi igi are autenticitatea ei. Sunt lucruri riguros autentice, redate
ag putea spune, cronologic, in aga mdsur[ incAt am lf,sat la o
parte incidente care ar fi interesat foarte mult, din a doua parte a
campaniei, aceasta tocmai ca s[ nu alterez desfbqurarea lor.
60
o lectur[ corect6'
Citegte textul cu voce tare' Realizeazd
dat']
r'tttsiv[, conqtientl 9i expresiv[ a textului
situalia de
l. Ce poli deduce d"spt" autorul textului 9i despre
f
t'r
lrrtttnicare?
.
.
.
.
Care este scoPul textului?

Care este opinia
lui Camil Petrescu despre propriul
t0ttlttn?
2.
Care este,
in opinia ta, relevanfa unui interviu cu un autor
Susline' cu argumente'
rlcspre propria op"rA, pentru un cititor?
olrinia Prezentatd.
6l
referin!6 este romanul deja numit, focalizarea fiind mai ales

explicalii le autorului.
. Scopul textului este unul informativ, deoarece se ofe
detalii importante despre modul in care autorul gi-a conce
relafia cu personajele sale. Camil Petrescu susline ideea a
ticitefli urmlrite in oper[, afirmAnd faptul c[ ,,toate inci
sunt aproape autentice, dar sunt altfel organizate decdt au fo
prezentate in realitate". Pe de altd parte, afirmaliile autorulr
sunt susceptibile gi de un scop persuasiv, oferind cititorilor
cheie de lectur6, degi Camil Petrescu neag[ acest lucru.
o Textul apa(ine publicisticului, este un text nonficfiona
caracterizat prin dispunerea pe replici, prin structura dialoga
m[rcile emil[torului altern0nd cu cele ale receptorului.
o Textul se adreseazA celor interesafi de opera lui Cam
Petrescu, receptorii putdnd fi atdt specializafi (elevi, profesori
critici literari), c6t qi nespecializalr,limbajul fiind unul accesibil.
. Camil Petrescu neagd faptul cd personajele operei sal
sunt copii ale unor persoane reale, recunoscdnd faptul ci s-a i
spirat din realitate, ins[ a transpus-o prin filtrul imaginafiei sa
Fiecare personaj adund o parte a experienfei de via![ a celor di
jurul autorului, acesta chiar recunosc6nd cu sinceritate c[ 9i el
reg[seqte in protagonigtii s[i, respingind insd totala identificare.
2. Consider c[ intotdeauna comentariile sau explica{iile autorului despre propria operf, sunt interesante pentru cititori, deoarece oferl informalii despre intenfiile acestuia, despre sursele
sale de inspiralie, despre crezul slu artistic. Exemple in acest
sens pot fi incercdrile lui Liviu Rebreanu de a-l convinge pe
cititor de corespondenfa foarte strictd dintre evenimentele la care
a fost martor gi romanele sale, scopul fiind acela de a accentua
verosimilul, reflectarea fidel[ a realit[1ii in ficliune (mimesisul).
sl fie conqtient cI
autorii
informafii trunchiate despre propria
lrrrl tlisimula, pot oferi
privite cu discerndmAnt
,,lr('r :r, de aceea marturisirile lorirebuie.
Negruzzi sugereazd eronat sursa
t r , z r t'ttodul in care Costache
ca hind cronica lui Miron
rrrrvt'lci Alexandru Ldpu1n"o'ul
retopiselul lui Grigore
r .,,ri., degi in realitate.rie ro.ba despre
tlrr't lrc).
l)''
lrccare datd insd cititorul trebuie
Varianta rlr.
19
Se da textul:
-o
inqine' nimeni
$terea de noi
care se laud[ Pe sine: el se
noi dacl nu ne-ar reline o
durpre sine, iqi strig[ meritele'

s6 ni
ttc1i, suntem condamnali
c
lrcccm sub tdcere' Auzindu-l
la g6ndul c[ ar fi oricdnd cu
propriilor fapte 9i gesturi, te infiori
putinlA ca fiecare sd facl la fel'
)^-irtcqcl ' 9t
-: dar
in mod
'-nrl deschis
universului'
sine
pe
preferE
se
Iriindcd
ce
marg
el
motiv sl
se
plingl
nu pe ascuns, ca noi,
nimeni nu vrea sh
c[-i neinleles sau
a face el insuqi' in
tc ocupe de ceea ce
intdlni nicio restricfie'
pe care le emite asupra-i nu vei
Jutlccilile
Este satisfEcut' fericit' cici a
nicio insinuare 9i nicio nuan!['
glsesc'
gAsit
e ceea ce toli cautl 9i pulinipe cel care nu indrf,zneqte s[-gi
S[-l pldngem, in ttt'i-U'
El ii uragte pe toli cei ce le ignora 9i
Iuude darurile gi talentelel
63
se ure$te totodatd pe sine pentru cd
nu-i in stare sd le laude sau
m[car s[ le scoatl in evident[.
rll
esetsde punctul de vedere al

n itccepta sau de a se dezice
,""1''
(Emil Cioran, Cdderea in timp)
,r"*,ul
de beretristic
este un eseu, apropiindu-se
prin subi-
dar se distinge
in declanqarea unei emolii'
i'"fi"'ii' Emil Cioran exprirndnd un punct
ropria atitudine meditativd'
'fextul s. adr"s"u'6 unui cititor inclinat spre o atitudine
de
sd dovedeascd insd experien![
tjiito'
r rrrrtctnplativd, un
""" sensurile meditaliei filosofice'
['r'trtr[ pentru " p'tt" p"tcepe
despre cel
. Cioran "*n* "n p'n"t de vedere interesant
important pe
sine' ceci acesta este un factor
r rrpubil de lauda de
Acest
, ,rl"a autocunoaeterii'
I
rll
rh'
.
r,r
Cerinfe:
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectS,
cursivd, congtientd gi expresivd a textului dat.]
1. Ce pofi deduce despre autorul textului qi despre situalia de
comunicare?
o Care este scopul textului?
. Cui se adreseazd textul?
o Care este opinia lui Emil Cioran despre omul care se laudd
ati din
1. Autorul textului este un cunoscut filosof gi eseist, a c[rui
operi este legatd de destinul slu de exilat in spafiul cultural
francez gi de sentimentul dezridlcindrii pe care l-a triit in mod
acut. Fragmentul este unul eseistic, punctul de referin![ fiind
atitudinea fa![ de existentd a celui capabil de laud6 de sine.
Autorul i1i expune propriile cugetdri intr-o manierd subiectivi,
observindu-se prezenla formelor verbale gi pronominale la
carz;a resPingerii celor
caPabil s6-i infrunte

insuqt'
Per fiind el
pe sine?
2. Prezintd, irnpresia pe care o produce lectura textului asupra

ta. Formuleazd un argument din text care s[ t{i susfin[ aceast[
impresie.
;rilt""i::'.:,a; ;Tffi":U;
"rn
tare, va
mi
impresioneazd
pun",
g u,n ente a zd un
2.
Textul
*,
in
fi
mod deosebit'
deoarece
ffi 3.::TJff;
Iffff Lh jiil,lCioran
sugereazl
mb modestia'
cei
sunt 9i cei mai influenlabili'
ii celor din jur' in timP ce acera
cure dovedesc ingimfare 9i

fala c
rrism solid de apaturt in
lii reuqesc in acest mod si se
descoPerf, liniqtea
.iur 9i astfel
*:::
iiou liit resptng'
lria celor din
persoana I plural, dovad[ a asumdrii unui stil profund reflexiv.
Scopul textului este acela de a provoca o enrolie cititorului, de a-l determina sd cugete asupra unor aspecte ale vielii,
65
64
Varianta nr.
20
Se dd textul:
irtit de trist 9i e atdt de deqart[ viala mea de bucurii'

A le suspenda
lfir lll tturrtai scrisorile de la tine m6 mai bucur6'
mai iubi
n-ai
rtrr I r.nri scrisorile tale m-ar durea chiar dac[
Srrrrt
Pe
,,Draga mea VeronicS,
Ca eu s6 nu-!i scriu e de infeles. Bolnav, neputAnd

nopfile gi cu toate astea trebuind s[ scriu zilnic, nu am
dispozilie de a-!i scrie [ie, clreia a$ vrea s[-i scriu inchin[ci
nu vorbe simple.
Dar tu, care ai timp gi nu egti bolnav6, sd nu-mi scrii e
pulin explicabil. Tu trebuie si fii ingdduitoare cu mine, m
inglduitoare decAt cu oricine altul, pentru cd eu sunt unul
oamenii cei mai nenorocili din lume.
$i tu gtii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt
voia mea grditor de adevlr, mulli m[ urdsc qi nimeni nu
iubegte afard de tine. $i poate nici tu nu m-ai fi iubit c0tugi
pu{in, dac[ nu era acest lucru extraordinar in viafa mea care
totodatd o extraordinar[ nenorocire. Cdci e bine ca omul si
tratabil, maniabil, s[ se adapteze cu imprejurdrile gi s5 prinzd,
sbor pufinul noroc care il di o viaf[ scurtd gi chinuitd, gi eu
am fEcut nimic din toate acestea, ci te-am atras incl gi pe tine
cercul meu fatal, te-am ftcut pdrtagd urei cu care oamenii
onoreazd pe mine. Cdci acesta e singurul reazim al carac
meu - m[ onoreazd ura lor gi nici nu md pot inchipui altfel
urdt de ei.
Dar tu pentru aceasta nu trebuie s[ m[ bdnuiegti, tu
cum ai fost gi scrie-mi. Tendin{a mea constant[ va fi de a
implini frglduinlele curAnd ori tdrziu, dar mai bine tArziu
niciodatS.
66
Emin
Scrie cu degetele Pe cari le sdrut'

(1880 Februar)"
l'r'rinte:
(,itc$te textul cu voce tare. Realizeazd o lectura corect[,
dat']
r ilrrrrvil, conqtientd 9i expresiv[ a textului
l. ('c poli deduce despre autorul textului 9i despre situafia de
f
tililullicare?
o ('are este scoPul textului?
e (lc tip de text este acesta?
o ( lui se adreseazi textul?
'
't/
l)c ce crezi cf, Eminescu repet[ foarte des in text cuvdntul
,,rrcrrorocire"?
lrrezinta impresia pe care o produce lectura textului asupra

t|| liormuleazd un argument din text care s6 ili susfind aceasta
lIrl)t'csle.
l.
l. Autorul acestei epistole este Mihai Eminescu, iar destina-
Micle, femeia care i-a influenTextul se afl6 la granila cu

lrrt tlcstinul gi pe care a venerat-o'
lrclctristicul. Punctul de referinla este reprezentat de sentimenrt.lc autorului, marcat de gandul neimplinirii 9i de incapacitatea
rle rr se adapta la lumea in care trlieqte'
trrilr gandurilor sale este veronica
67
Scopul textului este de a exprima starea de spirit a po

tului, dominat de g6ndul suferinlei, obsedat de tristele gi
singuritate, provocAnd cititoru lui ernofi i puter-nice.
o Textul este unul epistolar, nonficlional, prezentdnd ele
mente specifice unei scrisori (precizarea datei, formulele d
adresare gi de incheiere, structura ce respect[ coeziunea par{il
componente).
o Destinatarul implicit al scrisorii de dragoste este Veroni
Micle, dar, prin publicarea acestui text, el se adreseaz[ oric6rui
cititor. Receptorul are acces la gindurile poetului, este impresionat de profunzimea acestora, vdzdndu-l pe poet in iposta
unui indrigostit nefericit, inadaptat, ce gdsegte in suferinfa
iubirii o cale de cunoagtere gi de supraviefuire.
. Consider cd repetarea substantivului ,,nenorocire" in frag-
mentul dat se explic[ prin dorinfa autorului de a accentua

suferinla pe care o triiegte in fiecare zi,raportat[ la propria nefericire, precum gi la relalia cu cei dinjur.
Textul m-a impresionat in mod deosebit, deoarece am

descifrat printre rinduri o intensitate nebdnuitd a sentimentelor.
2.
Eminescu accentueazl suferinla sa interioar[, pe care o explicd

drept o consecinld a iubirii absolute ratate sau a incapacit[1ii sale
de a se adapta, la care se adaugd sentimentul de culpabilitate
provocat de atragerea femeii iubite in cercul vicios al propriei
viefi. Mai mult, m-a impresionat luciditatea cu care Eminescu igi
analizeazd trlirile gi cu care igi asumd izolarea din societate
(,,md onoreazd, ura lor qi nici nu mf, pot inchipui altfel dec6t ur6t
de ei"). Iubirea devine singura alinare in aceast6 lume care il
respinge, oaza de linigte in viala plin[ de nenorociri.
68
Varianta nr.
21
Se da textul:
mulli oameni din jurul ei un bal,,Alice Voinescu a fost pentru

ca puline femei, plin6 de un
s:rnt. Generoasl, altruist[, cultivat[
morale 9i spirituale, ed irrrumit duh al unei anumite infelepciuni
l,,intrelecliilesaleinspiratedefilozolregiliteraturidramatic[^aqa-zis oxfordist[' In
i,,i1iur. pe meleagurile noastre 9i o miqcare
siptimdnal - destul de frecventate -'
lcdinlele ce-au avut loc
Era o at.r.ulia confesii dramatice 9i pdsurile celor prezenfi'
Alice Voinescu iqi
rnosfer[ de comuniune in tuit ptof"soara
o cotnuniune
pirerea despre cele auzite' Se pare c[ era
spunea
.'., ua"ant sentimental, chiar melodramatic'"
(Arqavir Acterian' Jurna[)
Cennfe:
tare' Realizeazd o lecturl corectd'
[Citeqte textul cu voce
dat']
.ursiue, conqtientd 9i expresivl a textului
textului qi despre situalia de
1. Ce pofi deduce d"sp'e autorul
comunicare?
.
.
.
Cui se adreseazl textul?

Alice Voinescu
Ce semnificalie are atitudinea doamnei
fala de cei din jur?
profesorului in viafa
Z.Prezintd, opinia ta despre rolul
s[ suslind opinia
elevului. Formuleazd un argument care
prezentatf,.
69
Sugestiiu d.e
de rezoLua
r ezoluare:
Varianta w.22
rgavirActerian,r"rJ
Autorul
ul textului
text ului este
est
Argavir I
municare se: afl[ intre
i rtre ficlional
ficl
rl gi non
nonfic[ional.
I
o Textulrl se adreseazi
ac reseazd tuturor
rror celr
celor interesafi de confesiunile I
unui scriitor,
rr, de
de viafa
riafa sa
sz gi de epoc
epoca prezentald in Jurnat, cul
toate personajele
najele reprezentative
repreze
ive ale
ale acesteia. Cititorul ooate h I
specializat sau nespeciali:
ner pecializat--un
un citit
cititor intampldtor
I
o Textulrl este unul
rnul de
de grani16,
ni16, fEc
ftcdnd parte din categoria ju. I
nalelor gi ar memoriilor.
memr rriilor. Cuvintele
intele sr
sunt utilizate, in general, cu
I
1.
sens denotativ,
rtiv, dar
da : sunt inso[ite
gi de
ir
confer[ senss conotativ.
cono :ativ.
.j,;:: "".:.:::
Atitudinea
Jinea doamne
loamnei Alice Voir
infd fafl de cei din
di n jur. Dumneaei
I neaei se
se aratd arenri la problemeie I
lor, ceea ceril
il determind
detr :rmind pe scriitor
criitor ss[ o considere ..un balsam". I
De asemenea,
ea, capacitatei
cal racitatea intelectual
relectuali a lui Alice Voinescu de I
om care poate
:tivitate este redatd prin ideea ca I
oate d
demara
)mara o activitate
<
meleal Surile noastre

n
re gi o n
migcare aga-zis
,,inigiase pe meleagurile
oxfordist[".
cI I
Totodatd, profesorul I
2. Profesorul
;orul este
er te foarte
foarl important
rportant in viafa elevului, pentru
reprezintd un m(
model
del de
de comportan
mportanlent.
poate determina
mina uun
n elev sd iubeascd
rbeascd sau sb urascd disciplina pe I
care o predd,
d, in funcfie
fi rncfie de
d modul
odul in care gtie sE o facd plecutA. I
Elevul are tendin!
tendinlaa de aa imitae comp<
comportamente, iar mare purt" u I
timpului o petrece
petrecr : la gcc
gcoal[, de acer
aceea contactul cu profesorul, I
care-i poate oferi un
r n exemplu
exen
compor
comportamental,
este foarte impor- |
tant in modelarea
:larea persona
ii elevul
I rersonalitdlii
elevului.
r
I
I
I
70
Se dd
tertul:
,,C64ile ne seam6n6. Uneori faima le preced6, iar atunci cdnd

lc cunoagtem indeaproape ne dezamdgesc. Alteori descoperim cd
gura lumii le nedreptdlea ingrozitor. Ne enetveazd de la un capit
la altul, le socotim proaste, ticdloase sau sunt o bucurie repetat[ la
liecare dintre intAlnirile pe care le avem cu ele. Descoperim,
contrariafi, c5, la fel ca oamenii, se schimb[, fac riduri. Sau par sd
ll
un elixir al tinerefii gi noi
suntem cei care

irlb[trAnim mult inaintea lor. Au unnagi, unul sau mai mulfi.
N-au urmagi. Dac[ exist[, urmagii sunt neaplrat aqa cum i-ar fi
rlorit ele, cum te-ai fi agteptat sd fie din aqa pdrinfi de seam6."
(Ioana Pirvulescu, intoarcere in secolul XXI
descoperit
Cerin[e:
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corect6,
cursivf,, congtientd gi expresivd a textului dat.]
1. Ce poli deduce despre autorul textului 9i despre situalia de
comunicare?

o Care este scopul comuniclrii?
o Care este opinia autoarei despre carte?
2. Care este opinia ta despre importanfa cdrlilor in viala
adolescen{ilor din ziua de azi? Susfine, cu argumente, opinia
prezentat6.
7t
Varianta nr. 23
Sugestii de rd.spuns:
Autoarea textului este Ioana P6rvulescu, critic literar.
Situalia de comunicare este una specific publicistici, fragmentul
citat fiind un discurs despre cdrfi, in care acestea sunt
1.
personificate.
Autoarea se include intr-o categorie mai larg5 a cititorilor,
prin utilizarea persoanei I plural.
o Textul dat este unul nonficfional, incadrdndu-se in stilul
publicistic. Limbajul este in general denotativ.
o Se adreseazd unui public interesat, cititorilor care se bucur[ de lectur[, elevilor, studenlilor sau profesorilor de limba gi
literatura romdn[. Cititorul poate fi specializat sau nu.
. Scopul comunicdrii este de a prezenta opinia autoarei
despre cdrli.
. in opinia autoarei, cdrlile se aseamlnd cu oamenii, unele,
despre care se spun lucruri bune, dezam[gind, iar altele, care nu
sunt atit de faimoase, oferind bucurii. De asemenea, unele cdrli
sunt eteme, le pofi citi oricdnd.
C6(ile au un rol important in via(a oamenilor, in general,

qi a adolescenfilor, in special. Orice carte reprezintd un univers
nou, pe care s[-l explor[m, gi are personaje cu care adolescenlii
2.
se pot confunda. Formarea adolescen(ilor este foarte importantd,
iar c[rgile pot oferi o alti perspectivd asupra vielii.
Se dd
tertul:
utilizare a limbii
,,in fond, corecta, riguroasa 9i competenta
de pregdtire profelomdne reprezintd primut semn al nivelului
oricit de generos'
sional[ (indiferent de profesie)' Orice demers'
sd porneascl de aici'
t1e profesio nalizare a- Romdniei trebuie
corectdm un
tlinir-o prost infeleas[ politele, de multe ori' nu
se pare de prost
interlocutor atunci cind <comite> cdte una' Ni
gust.Eibine,aqfacecumfacfrancezii:lafiecaregreqeal['pac'
mai.aplic
ubr"*u1iu. Nu se zice aqa, corect este aqa' Recunosc'
atras ceva antipatii'

(cdnd sunt prost dispus) iactica asta qi mi-am
probabil, m-au taxat
interlocutorii m-au bombinit in sinea lor 9i,
glnd s[ perseverez' Aici
de arogant. Nu mi-nte reseazd" ' Arn de
un om cu convingeri'
nu am dileme, gtiu cI fac bine, sunt 9i eu
in vreun cod al
micar intr-un domeniu (chiar, habar nu am dacd'
bunelormaniere,estescriscevapetemacorectitudiniiagramatului)."
(Gabriel Giurgiu,,,Limba romAnd"'
2009)
in Dilema veche,29 octombrie - 4 noiembrie
Cenn[e:
tare' Reali zeazd o lecturi corectl'
[Citegte textul cu voce
dat']
cursivA, conqtient[ 9i expresivd a textului
despre situalia de
1. Ce pofi deduce despre autorul textului 9i
comunicare?
o
.
r
Cui se adreseazl textul?

Care este scoPul comunic[rii?
Ce tiP de text este?
73
72
o Care este opinia autorului despre corectarea
oric[rui tip
de
gregeal[?
2. Care este opinia ta despre utilizarea limbii rom6ne in massmedia? Formuleaz[ un argument care si ifi suslin5 opinia.
confuzii de termeni. Presa ar trebui sd fie un model de exprirnarc

corectl, deoarece influenfeazf, popula{ia, iar mulli oameni
consider[ cd, dacd au auzit ceva la televizor sau au citit in ziar,
De
aga este corect, insugindu-qi, prin urrnare, limbajul respectiv'
aceea, este de preferat ca limbajul jurnaligtilor s[ fie corect'
este Gabriel Giurgiu, un reputat jurnalist
romAn, iar situalia de comunicare este una specific publicisticd,
punctul de referinld fiind utilizarea competentd a lirnbii romdne
gi corectarea interlocutorilor ce comit gregeli gramaticale.
Varianta nr. 24
l. Autorul textului
o Textul se adreseazi cititorilor de reviste culturale, interesa{i de problemele limbii romdne, profesorilor de limba qi
literatura romdn[, elevilor sau studenlilor, cititori specializali
sau nu. Limbajul este accesibil, nefiind utilizali termeni specifici
domeniului lingvi stic.
o Scopul comunic6rii nu este de a emofiona, ci de a informa
despre gregelile de exprimare tot mai des intdlnite, nu numai in
limbajul oamenilor obignuili, ci qi in limbajul presei.
o Este un text nonficlional, ce aparline stilului publicistic,
adresAndu-se unui public care gtie sd utilizeze corect limba
romdn6. Limbajul este preponderent denotativ.
o Autorul consider[ cd, ar fr bine ca fiecare sd corecteze
gregelile de exprimare ale interlocutorilor, admirdnd atitudinea
francezilor in acest sens. El insugi admite cd intotdeauna il
corecteazd pe cel care gre$e$te, chiar dac[ intervenliile lui nu
sunt bine primite de interlocutori.
Se da textul:
sl joace
,,Dup[ prdnz, dup6 ce se odihneau un pic, se apucau
carli gi o lineau aqa p0n[ noaptea tdrziu, dupi cin6, la lumina
lumanirilor de seu. Da, candelabrele erau de argint, insl lurnindrile erau de seu, deoarece - in mod ciudat - in lara aceasta'
de
care producea o ceard vestitd in toatd Europa, lumdnarile
cearf, erau numai pentru Domnitor" ' 9i pentru Bisericd'
Boierii citeau gazete, franfuzeqti sau nemfegti, aduse cu mare
cheltuial[ de la Viena, prin mijlocirea consulatului Austriei, care
plAti[i de
beneficia de altfel, in acest scop, de curieri speciali'
pe
carmuirea din Moldova. cdnd Austria, in 1812, il urmeaza
NapoleonincampaniadinRusia,boieriinogtrinuvoravea
gazetetimp de cAteva luni.'.
Ceimaitineriigipetreceautimpulc6l[rindgivinAnd;ins[,
familiile
deqi v6n6toarea pare s6 fi fost la mare pre! in unele din
romine
boiereqti din Moldova, strdinii de seam6 ce vin in f[rile
in
mirf, adesea vlrzandcdt de pufin este practicat[ in Muntenia
clasa conducdtoare."
(Neagu Djuvara, intre Orient Si Occident)
se
2. Mass-media utilizeaz[ limba romdnd, de multe ori, in mod
eronat.
74
in
multe dintre reportaje apar gre$eli de exprimare,

75
Cerin{e:
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturi corect6,
cursiv[, congtientf, qi expresivd a textului dat.]
1. Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de
comunicare?
. Cui se adreseaz[ textul?
o Ce tip de text este?
. Care este opinia autorului despre boierii romAni?
2. Care este opinia ta despre modul in care boierii igi petreceau timpul? Susfine, cu argumente din text, opinia prezentatd,.
rornini sunt prezentali drept cititori ai ziarelor din Austria,

c6
agadar, interesali de ceea ce se intAmpl[ in lume, mai ales
frceau un efort special pentru a le procura.
2. Boierii romani igi petreceau timpul in moduri diferite,
jucau
adecvate varstei gi preocupirilor. Astfel, unii dintre ei
ilizate
cirli, prilej pentru scriitor de a vorbi
citeau
de aceqtia, care nu erau de cea mai
costiziare strdine, pe care le procurau pr
c[
sitoare. in sfirqit, tinerii vdnau sau clllreau, deqi se considerl
vdndtoarea nu era chiar printre cele mai importante preocuplri
ale boierilor
romini.
Sugestii de rd-spuns:
Autorul textului este Neagu Djuvara, istoric Ai om de culturd; situalia de comunicare este specificd unor texte de granifi,
fragmentul citat apa4in6nd domeniului istoriei, afldndu-se la
granifa gtiinlificului cu beletristicul.
o Textul se adreseaz[ cititorilor interesa]i de viafa boierilor
din epoca prezentatd, in carte, elevilor, studenfilor sau profesorilor de limba gi literatura romand gi de istorie. cititorul poate fi
Varianta nr.
1.
specializat sau nu.
o Textul este unul nonficfional,
transmite informafii referitoare la petrecerea timpului liber de cdtre boierii romdni.

Discursul este relevant pentru istoria civilizafiei romAnegti, iar
limbajul utilizat este denotativ.
. Opinia autorului nu este clar exprimat[, acesta incercdnd
s[-gi pdstreze obiectivitatea necesarl unei lucriri gtiinlifice.
Astfel, este prezentat modul in care boierii iqi petreceau serile,
juc6nd c5rli, iar ironia este vizibill in pasajul referitor la
lumin[rile de seu folosite de acegtia. De asemenea, boierii
76
25
Se dd textul:
Art. 61 (1) Elevii scutili de eforl frzic at obligafia de a fi
prezenli la orele de educalie fizicd.gi sport. Acestor elevi nu li se

in
acordd note qi nu li se incheie media la aceastd disciplin[,
semestrul sau in anul in care sunt scutiti medical'
(2) Pentru elevii scutifi medical, profesorul de educalie frzicd'
qi sport consemnea zd, in catalog, la rubrica respectiv[, ,'scutit
medical in semestrul" sau ,,scutit medical in anul $colar",
specificflndu-se documentul medical, numdml 9i data eliberlrii
acestuia.
(3) Elevii scutili medical, semestrial sau anual, nu
sunt
obligali sd vinl in echipament sportiv la orele de educalie frzicd'

gi sport, avind insd incll![minte adecvat[ pentru s[lile de sport77
o Textul se adreseazd unor cititori
specializafi, elevilor
gi
profesorilor, celor care aplic[ legea.

o Textul este nonficfional gi se incadreazd. in stilul juridicoadministrativ, prin structura specific[ a acestuia, prin limbajul
denotativ, fEr[ m5.rci ale autorului. Termenii utiliza{i sunt clari,
structura frazei precisl. in general, termenii utilizali au valoare
impersonal6.
(Regulamen tul de organizare
funclionare
a unitd{ilor din invdldmdntul preunivers
itar)
Cerinle:

o Care este mesajul textului?
Si
Mesajul textului este denotativ, ofer[ informafii referitoare

la elevii scutifi de orele de educafie fizicd, gi sport: ce fac ei in
timpul orelor gi care sunt atribuliile profesorilor in leg[turd cu
acegti elevi.
2. Elevii utllizeazd,, de multe ori, scutirea medicald pentru

orele de educafie frzicd, qi sport pentru c[ vor sd scape de efort.
Uneori, existd motive obiective pentru aceast[ situafie, dar, in
multe cazuri, p[rinlii le oblin scutiri copiilor, pentru cd acegtia
nu vor s5 alerge sau considerd c[ normele la care sunt supugi,
degi prevdzute de programele respective, sunt prea dificile. Trebuie ca plrinlii gi elevii s[ fie congtienfi de faptul cd lipsa efortului fizic duce la declanqarea unor boli cardiovasculare, la
obezitate gi alte afecliuni care pericliteazd. sindtatea individului.
Varianta nr.
Se dd
26
turtul:
,,De altfel, de teama ca linigtea ce domnea in cuibul nostru sl

nu fi fost cdtugi de pulin tulburat5, tata nu lua nicio hotlr0re frri
sf, n-o fi intrebat qi pe mama, lucru care-gi avea, firegte, gi
neajunsurile lui. Din pricina ei, degi in belgug, trdiarn mai prejos
78
79
de puterile noastre mult, viala ce duceam nu era, dup[ cum s-ar

fr cdzut, boiereasci gi de vreo schimbare cdt de ugoar[ in ale ei,
mama avea groazS. Niciodatd ddnsa n-a voit sd se migte din

Bucuregti; s[ fi mers qi ea la lard,,la vie, la b[i - ferit-a sfintul gi trebuie s[ fi avut hazul lor cdldtoriile acelea cu chervanul la
Borsec sau la Zaizon. Pdni gi de acasd se urnea greu. Cine ar fi
crezut c[ tocmai dintr-insa era ursit s[ nascd omul care avea s[
ocoleasc[ pdmdntul de mai multe ori!
Biata mama, cdte avea! Era friguroas[ cum nu se mai poate,
de cdldurd pdtimea, soarele sd n-o fi atins ori vdntul, lumina ii
frcea rdu, intunericul o apisa, la zgomotul cel mai ugor tresdrea
speriatS. Dacd vedea singe, legina. ln petreceri - gi era atdt de
s[rb[toritl - nu afla decdt oboseal[."
(Mateiu Caragiale, Craii de Curtea Veche)
Cerin,te:
cursiv6, conqtientd gi expresivd a textului dat.]
1. Ce po{i deduce despre autorul textului gi despre situalia de
comunicare?
o Cine este autorul textului?
o Cui se adreseaz[ textul?
. Ce tip de text este?
2.Prezintd, opinia ta despre rolul familiei in formarea unui
copil? Formuleazd un argument prin care s[ suslii opinia
prezentat5.
1. Autorul textului este Mateiu Caragiale, fiul lui Ion Luca
Caragiale, poet gi prozator din prima jumdtate a secolului
80
in principal pentru acest roman,

al XX_lea. Autorul este cunoscut
dar a mai scris 9i Pajere sa:u Remember'
o Textul tace parte din romanul Craii de Curtea Veche'Aqadescrisdvialaautorului'
roman de tip subiectiv, in care este
care
text este personajul-narator'

lriei sale' Se adreseazd atdt cititori-
dar,
^-^-;
l)LvLt
lor s
de limba 9i literatura romana sau

dar interesa{i de
studenlilor, precum 9i celor nespecializali'
literatur[.
beleo Este un text de tip ficfional' incadrdndu-se in stilulo imaI, naratorul prezentind
tristic. Discursur este la persoana
oo'
figYlt
"sens
gir" ai, copillria lui, din care se desprinde
i'::,''^,
cu
qi
termentt
Ibr"rru mlloacele artistice utllizate' precum
conotativ.
Familia are un rol determinant

Primele elemente pe care acesta
apropiali, de mame in mod spec
speciall pe tot parcursul viefii'
oglinda familiei: aqa cum sunt e
2.
comporta qi mai
in
formarea unui copil'

de cei
relalie
eneral'
se vor
tdrzit'
Varianta nr.27
Se dd textul:
nu-!i ajunge' poli s[ ieqi spre

,,Dac[ plimbarea prin hotel
intre hotel 9i sala de
mallurile din orag, p"'e qi ele' strategic'
romineasci despre mall este
concerte. Aici, imaginea noastrl
s[ spunem cd un mall american este
oarecum dislocatf,' Ar trebui
81
fie o stradf, acoperitd, de vreo trei kilometri, fie un rectanglu

mare cat un stadion acoperit, ambele av6nd ca unic obiect
comertul, fie cd e vorba de bunuri sau servicii. Este de fapt varianta de secol 2l abazarului oriental, pentru c[ la tot pasul se
1i
ofer[ ceva sau {i se intdmpld ceva. ce colc[iald de magazine
de tot soiul, de Ia cele de pilarii qi cizme de cowboy, de haine,
de pantofi, de aparate electrice, de covoare, de cravate kitsch, de
c[r!i pogtale trdsnite, de mobil[, de mdncare gi p6nr la magazine
de b[rci cu motor costand intre 1000 gi 50000 de dolari, ce colcdiald' de cdrciurni, fast-fooduri gi restaurante, apoi de instalafii
de masaj puse in mijlocul drumului gi de asiatici care se ofer[
se-!i frAmante g6tul, spatele sau picioarele, pentru c[ shoppingul
gi c[scatul gurii obosesc al naibii, ce colc[ial[ de oameni de
toate culorile gi taliile!"
(Gabriel Liiceanu, Scrisori cdtrefiul meu)
1. Autorul textului este Gabriel Liiceanu, scriitor, eseist 9i

filosof romdn, iar situalia de comunicare este specific[ unui text
de granild. Punctul de referin![ il reprezint[ imaginea unui mall
amerlcan.
o Textul se poate adresa unui cititor specializat sau unuia int0mplStor, celor interesali de confesiunile unui scriitor, iar titlul
mai sugereazdun receptor, care este chiar destinatarul scrisorilor
imaginare: fiul autorului.
o Este un text de grani16, in care apare subiectivismul, prin
mdrcile persoanei I, in care limbajul este denotativ, iar elementele oralitdlii sunt prezente.
. Opinia scriitorului despre mallurile americane este aceea
c[ sunt diferite de cele romflnegti, in special prin dimensiuni.
Acestea reprezintd un amestec de oameni 9i de produse care te
pot tenta.
Cein{e:
[citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectd,
cursiv[, conqtientd gi expresivd a textului dat.]
1. ce pofi deduce despre autorul texturui gi despre situafia de
comunicare?

o Care este opinia scriitorului despre mallurile
americane?
2.
Mallurile constituie o realitate a Romdniei
postdecem-
briste. Ele sunt expresia unei societ[fi in continud miqcare, a unei

societ[fi dinamice, in care individul prefera s6 g[seasc[ totul
intr-un singur loc: cump[rdturi, distracfie, locuri de joac[ pentru
copii. Existd aceastd parte bun[ a mallurilor, dar cred cd se poate
gasi gi o parte mai pulin bun[ a acestora, 9i anume cd ili pot
ocupa o bund parte atimpului, prin tentafia pe care o reprezintl,
timp in care pofi face alte lucruri utile.

2.Prezintd' opinia ta despre importanfa mallurilor in viafa
noastrd. Formuleazr un argument pentru a susfine opinia prezentatd.
82
83
Varianta nr.
28
1.
Se dd. turtul:
,,orice jurnal incearc[ sd anuleze caracterul oarecum crandestin al faptelor de viafd qi, tinzdnd sd le introduc[ intr-o congtiinfa gi memorie colectivf,, er are ndzuin\a secretd de a
le
mantui de insemnele lor fatar subiective, trecdtoare gi, pentru
ceilalli, neinteresante. Pentru ca relalia mea cu Noica sd devind
mai mult decdt un fapt de via![, este nevoie, in primul rand, ca
Autorul textului este Gabriel Liiceanu, iar situafia
de
comunicare se afl[ la limita intre ficlional gi nonficfional.

o Textul se adreseazd unui cititor, specializat sau nu, interesat de viala gi confesiunile unui scriitor.
o Este un text de grani16, prezintd.realitatea viefii autorului intdlnirile de la Piltiniq cu Noica -, dar ttihzeazd. gi mijloace
artistice, sensuri conotative.
. Scopul comunicdrii este de a oferi informafii despre viafa
pe care autorul o ducea la P[ltinig allturi de constantin Noica gi
despre influenla pe care acesta a avut-o asupra vielii lui Gabriel
Liiceanu.
2. Jurnalul reprezintd, confesiunea cuiva, este
(Gabriel Liiceanu, Jurnalul de ta pdltiniE)
un element ce
apartine individului, un bun particular, dar poate deveni gi
public, dacd autorul siu doreqte acest lucru. pentru a line un
jurnal, trebuie sd simli nevoia de a consemna faptele irnportante
ale vielii tale, pe care vrei s[ !i le aminteqti mai tdrziu sau sf, le
imp[rtSgegti altora.
Cerinle:
[citegte textul cu voce tare. Reali zeazd o lectur[ corectf,,
cursiv6, congtient[ gi expresiv[ a textului dat.]
1. ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia
de
comunicare?

. Care este scopul conrunic[rii?
2.Prezintd' opinia ta asupra ideii de jurnar. Formureazb un
argument care sd ili suslind ideea.
84
Varianta rc.
29
Se dd. textul:
,,$TEFAN: Eu sunt aici de cinci zile gi m-am siturat de el.

SchimbS-I. Uita-l. Dar dumneata nu gtii sa ui1i. Niciunul din voi,
dumneata gi agtia - Bogoiu, sau cum le mai zice? nu qtie s[
uite. Ametili cdnd vi se intdmpl[ sa nu vi aduceli aminte, trei
secunde, in ce zi suntefi. D-aia zdpdcitul acela de bdtrdn, de cum
se scoalS, n-are alt[ treabi decAt s[ scrie pe tabli: 5 august,
6 august. . . D-aia va str6ngeli pilc in jurul aparatului de radio, ca
85
sI vi spund ora exactd,. (Aproape violent:) Eu nu vreau sI gtiu

ora exact[. $i nu vreau s[ gtiu ce e azi, ce va fi
m6ine gi ce a fost
alaltdieri. ce e azi? o zi cu soare. Mi-e de ajuns.
imi'face mird,
zdu, cdnd vd vdd cu ce disperare, cu ce panicl
vd, agdla[i de tot
ce ali l,sat dincolo,,acasf,, la Bucuregti.
fa
$i, drJpi vorbind,
n-a[i l5sat nimic acolo. Afi adus totur cu voi, in uuIird,,
manii,
regrete, zdmbete, amoruri. Ziceai: <Vrei s[ incepem
un joc
nou?>> Sigur cd vreau, dar nu vezi cdjocul
meu no, gi c[ al
"
vostru e vechi, b6tr6n, trist?
CORINA: gi cum se cheam[ jocul dumitale?
$TEFAN: Are mai multe nulne, dar dumneata egti o fat[
cinicd gi ai sd rdzi.
CORINA: gi 1i-e fric6 de rAsul meu?
gTEFAN: Nu. Se cheamd jocul de_a vacanfa.
$i se mai
cheam[ jocul de-a uitarea. $i s-ar mai putea chema jocul
de-a
fericirea."
(Mihail Sebastian, Jocul
de_a vacanpa)
Cerinle:
o Cui se adreseaz[ textul?

. Care este opinia personajului $tefan despre vacanld?
2' care este opinia
ta despre petrecerea timpului liber?

Formuleazd un argument pentru a susfine opinia pre)entatd,.
Autorul textului este Mihail Sebastian, dramaturg qi

scriitor interbelic, cunoscut in special pentru piesele de teatru:
Jocul de-a vacanla, Steaua /drd nume sau (Jltima ord, dar qi
1.
pentru romanele Accidentul sau OraSul cu salcdmi; situafia de

comunicare este una specific literard/fi cfionald.
o Textul se adreseazd cititorului specializat sau nu, iubitor
de teatru.
o Textul este unul de tip fictional, aparfine genului dramatic,

prin trds[turile specifice: dialog destinat reprezentdrii scenice,
didascalii, replici ale personaj elor.
o $tefan considerl cdvacanta este momentul in care omul se
poate relaxa, prin desprindere de tot ce a ldsat acas6. Vrea s[ uite
de calendar qi de rutina zllnicd, pentru a-gi putea incdrca bateriile
pentru un alt an de munc6, dar nu este l6sat de cei din jur, care
nu pot renunfa la obignuinfe.
2. Timpul liber constituie un element esenlial al viefii,
deoarece fIr[ relaxare omul nu-gi poate continua activitatea.
Timpul liber reprezintd momentele petrecute cu familia sau prietenii, momentele in care faci exact ce-!i doreqti, frrI constringeri. Depinde de fiecare cum gtie sd prefuiasc[ fiecare clip[: unii
pot citi, allii pot vedea filme sau merge la teatru, unele persoane
sunt interesate de excursii sau drumefii. Oricum, e bine s[-1i
petreci timpul liber intr-un mod pldcut qi care s[-1i lase amintiri
dintre cele mai interesante.
86
87
Varianta nr.
30
Se dd. textul:
,,NINA: Cum te picdlegti! Tu nu-!i dai seama c6 nu egti

nimeni, prin tine insuli? C5 daci ai ajuns ceea ce egti, e pentru
ci am vrut eu s[ ajungi? C[ e suficient sd spun un singur cuvdnt
pentru ca s[ te transformi in ceea ce egti? intr-un <<Escu>
oarecare, ambilios gi arivist, trecut prin toate partidele, muiat in
toate doctrinele gi intrat dintr-o eroare in parlamentl (privindu-l
cu o rdutate exclusiv feminind:) Escule, nu te juca cu mine, cI
am s5-{i dau originea politicl pe fa![ gi-atunci ai s[ rispun zi cine
egti gi de unde vii.
DECEBAL:
Ai
spus-o tu. Viu dintr-o familie imensd de

<Eqti>: <Popegti>>, <Vasilegti>, <lonegti>, <<Dumitregti>>, <<Geor_
geqti>>, <Nec9ulegti>, gi alli <Eqti>
linugi fEr[ p6ine de moravurile
politice ale unei ldri eminamente agricole. Ei bine, azi viu s6-mi
revendic partea mea, si intru in pdinea duph care atdteageneralii
de <Egti> au frcut z6mbre. Nu mI intereseazl mijloacele prin
care am ajuns gi vreau sI ajung!... $tiu numai c[ in mine simt
chemarea neldmuritd a mdririi, gi asta e forfa care m-ajuta sd calc
peste toate piedicile, sf, inving toate dificultefile.
NINA: Nu e for!6. E inconqtienla tipicd a parvenitului gi dac6
vei ajunge vreodatd acolo unde rivneqti, sa gtii cd numai prin ea
ai ajuns."
(Tudor Mugatescu, ...escu)
Ceinfe:
[citeqte textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corectf,,
cursiv[, congtientl gi expresivd a textului dat.]
88
1. Ce poli deduce despre autorul textului gi despre situalia de

comunicare?
. Care este rolul intreb6rilor retorice din prima replic[ a
Ninei?
2. Care este opinia ta despre un om care face orice pentru a

ajunge intr-o funclie important[? Formuleazd un argument din
text prin care sd susjii opiniaprezentatd.
1. Autorul textului este Tudor Mugatescu, dramaturg interbelic, cunoscut gi pentru alte comedii, precum Titanic Vals.
Situalia de comunicare este specific[ literaturii, textul reprezentdnd o discufie intre doud personaje, Nina gi Decebal, in care
tema este legat[ de urcarea lui in ierarhia social[.
o Textul se adreseaz[ cititorului, specializat sau nu, interesat
de dramaturgie.
Este un text ficfional, care apar,tine genului dramatic, prin
prezen[a dialogului ca mod de expunere principal gi prin

prezenla didascaliilor. De asemenea, textul este destinat reprezentdrli scenice, iar acliunea este cunoscutd cititorului sau spectatorului doar din replicile personajelor.
. intreb[rile retorice ale Ninei accentueaz[ lipsa dinamismului lui Decebal, scot in evidenli atit rolul ei in ascensiunea
personajului masculin, c6t gi dispreful fald de acesta. Convingerea ei este c[ Decebal ar fi fost un oarecare fEr[ intervenfiile ei.
89
2. Orice om poate ajunge sd aib[ o funclie important[, dar

trebuie s[ o qi merite. in fragmentul citat, Decebal a ajuns un om
important datorit[ intervenliilor Ninei, nu pentru cd ar avea
merite deosebite. El pare c[ vrea s[ se desprind[ de ea, dar nu
poate, deoarece este produsul acesteia gi trebuie s[-i fie etern
recunoscdtor. Dacd nu reugeqti prin merite proprii, ci prin
intervenfii, faima este trecltoare.
Varianta nr.
31
Se dd" textul:
,,Dup[ plecarea lui Lic[, doamna Vera se ostenise in zadar de
dupi perdele s[ vadd dacl intorc capul unul dupi altul. Lic[ nu
intorsese capul gi doamna Vera trdsese concluzia banalf, cd
blrba{ii igi bat joc de femei gi cd fetele sunt nigte ahtiate. Sia nu
intorsese capul fiindcd ii at0rna greu, dar rdm[sese un timp in
.- i,
poart[. Ii pdrea rlu cI a plecat Lica gi ii era sild s[ se intoarci in
cas6. Lici venea destul de des s[ o vadi, dar plimbdrile erau
acum mult mai rare ca inainte. Mindria de a fi de folos gi rangul
nou la care o ridica funclia de infirmierd in casa Rim se luptau in
mintea ei inceat[ cu regretul vielii bune de altddat[. Licd nu
intorsese capul fiindc[, odat[ plecat de la un loc, nu se mai
gAndea inapoi. La vizita de azi constatase numai, cu mul,tumire,
cd lucrurile merg strun6. Nu-i trecuse prin gAnd s[ m[soare
timpul parcurs sau s6-gi proiecteze filmul trecutului."
(Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzicd de Bach)
Cerinle:
corect[,
[citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lectura
cursiv[, conqtientd gi expresiv[ a textului dat']

1. Ce poli spune despre autorul textului qi despre situalia de
comunicare realizatd?
. Precizeazd in ce const[ contextul care genereaz[ mesajul
de mai sus gi cui se adreseazd el.
. Ce tip de text este textul citat (ficlionaVnonficfional, descrip-
tiv/narativ, informativ/argumentativ)?
Z.Prezintd impresia pe care o produce asupra ta personajul

Lic[. Formuleazd' un argument prin care sd ili suslii aceastl
pSrere.
1. Autoarea textului este Hortensia Papadat-Bengescu, scriitoare interbelic[ gi care se inscrie in curentul modernist promovat de Eugen Lovinescu. Situalia de comunicare este una
literar[, naratorul transmite un mesaj cititorului'
. Scopul comunic[rii este de a emoliona, de a contura
despdrlirea dintre doud personaje.
o contextul este specific beletristic: desplrlirea celor doui
personaje, sub observafia Verei.
. Textul citat apa(ine ficlionalului/literarului 9i este unul
narativ.
2.LicdesteunpersonajprezentatdinperspectivaVerei'care
considerf, c6 acesta igi bate joc de femei. Se arat[ grijuliu cu Sia,
pentrucivines6ovadides.Faptulc[nuintoarcecapuldup[ce
a plecat este determinant pentru caracterizarea personajului 90
91
plin de probleme gi gAnditor la faptele prezentului, nu ale trecutului sau viitorului.
Varianta rc. 32
Se dd. textul:
,,Operat de doud ori, insp[imdnt[tor de slab, abia umbldnd,
abia vorbind, mai toatd. ziua culcat gi acoperit cu pdtura, cufundat in rugdciuni, p[rintele Haralambie v. aqteaptd rnoartea. Afl6
insd mijlocul gi t[ria de a vorbi uneori, c6te pufin. Monah ce se
afld, intAmpina sfdrgitul cu senindtate, dar nu frri griji: ca omul
cuminte care se pregategte de drum lung gi cunoagte c[ nu-i de
ras, ci e bine s[ chibzuiegti din vreme la toate, sd faci cuvenitele
preg[tiri qi sd te echipezi cugetand cd e mai bine sd prisoseascl
decAt
sI
lipseascS.
imi
daruiegte qi mie cAtva timp gi privindu-I, grdindu-i, mi

copleqegte convingerea cd suferintele au sens, c6 viala toatd nu
se poate sd nu aibd sens. ca-ntotdeauna rn[ obsede azd, formula
lui Sartre - suntem osdndili la libertate - care nu-i lipsitd de
putere qi nici de adevir, chiar teologic.
$i corectarea ei, de cdtre
Merleau-Ponty: suntem os6ndili a da lucrurilor sens.,,
(N. Steinhardt, Jurna lut fer i c ir.i i)
Cerinte:
[Citeqte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corect[,
cursivd, congtientd gi expresiv[ a textului dat.]
1. Ce poli spune despre autorul textului qi despre situalia de
Ce fel de text este cel citat (ficfional/nonficfional, narativ/

descriptiv, informativ/argumentativ)?
. Explicl semnificalia atitudinii pirintelui Haralambie V. in
faja morfii.
2. Care este opinia ta despre formula lui Sartre - ,,Suntem

osindili la liberlate"? Formuleazd un argument prin care s[ i{i
susfii aceast[ opinie.
Textul face parte din Jurnalul fericirii, scris de N. Steinhardt,
om de culturd gi fost delinut politic, experienlI din care a conceput acest jurnal. Situalia de comunicare se afldla graniga intre
ficfional qi nonficlional. Este prezentat un portret al plrintelui
Haralambie V., a c[rui figurd il impresioneazd pe scriitor prin
seninitatea cu care intAmpin[ sfdrqitul.
. Scopul comunicdrii este de a-gi prezenta impresiile referitoare la plrinte, de a contura un portret al acestuia'
o Textul este unul descriptiv/de grani1d.
o Atitudinea pirintelui Haralambie V. in fafa rnor{ii este una
plind de seninitate, dar nu lipsit[ de griji. Agteptdndu-;i sf6rqitul
viefii, monahul parc[ se pregltegte pentru o lungd cdldtorie,
Idc6nd toate preg[tirile rrecesare din vreme.
1.
2. Consider
cI formula lui
Sartre este adev6rat[, deoarece un
individ poate dispune de libertate, dar sd nu gtie cum s[ o

foloseascS" Oamenii trebuie sI qtie cum sd se bucure de tot ce le
ofer[ viafa, dar, in acelaqi timp, sd fie conqtienli c[, la un
moment dat, vor da socoteald pentru tot ceea ce au slvArqit.
o Care este scopul comunicdrii?

92
93
Varianta nr. 38
o Ce tip de text este cel citat (ficfional/nonficfional,
narativ/
descriptiv, informativ/argumentativ)?
Se dd textul:
,,Vorba <<orator>> in accepfiunea ei generali este un neo_
logism: diclionarul academic Laurian-Massim il insemneazd, cu
stelula (*) cuvintelor importate dup[ lg30; dicfionarul de la
Buda din 1825, cu tot latinismul exagerat al etimologiilor lui,
nu-l are deloc, ci are numai <<riton>, introdus firegte odatd cu
influenla culturii grecegti, cam pe la 1700, precum se qi gdsegte
in Istoria ieroglificd a lui Dimitrie cantemir de la 1704, pe c6nd
Nicolae costin, cu 13 ani mai in vdrstd dec6t cantemir,
pomenind undeva pe <Ji!ero>, il perifrazeazd <<acela domnul
voroavei rdmlenegti> (Predoslovia la Cartea pentru descdlecatul
dintdi).
cu grecescul <<riton> s-a intdmplat insi ceea ce s-a intAmplat
cu slavonescul <jupdn>, care din inaltul sdu rang social s-a
coborat la cdrciumarul evreu. $i ritorul, sau cu actuala pronunfare francezo-latind, retorul, s-a cobordt in termometrul valorilor
gi din orator ce era mai inainte a ajuns ra definigia diclionarului
de la 1841, apropiindu-se astfel de familiarur guraliv sau limbut.
(Titu Maiorescu, Oratori, retori qi timbuli)
Ceinle:
[citegte textul cu voce tare. Reali zeazd. o lectur[ corectd,
cursivd, congtientd gi expresivd a textului dat.]
l. Ce pogi spune despre autorul textului gi despre situafia de
. Care este scopul comunicirii?
o Precizeazd.
94
2.Prezintd, opinia ta despre diferenfierea intre orator gi retor.

Formuleazd un argument pentru a susline aceast[ opinie.
Sugestii de rd.spuns:
Autorul textului este criticul literar Titu Maiorescu, mentorul Junimii, cel care a scris multe studii referitoare la limba
gi cultura romAn[. Situafia de comunicare este una specific
1.
gtiin!ificd.
. Scopul comunicf,rii este de a informa in leg[turd cu distincfia intre orator gi retor, precum gi cu evolufia etimolo gicd. a
cuvdntului ,,orator".
o Textul citat se poate adresa cititorilor specializafi in domeniul limbii romdne, care pot infelege limbajul utllizat.
o Se incadreazd in categoria textelor nonficfionale, fiind un
text clar gi coerent, care oferd informa{ii intr-un limbaj preponderent denotativ, specific stilului gtiinlific. Este prezentatd evolufia cuv0ntului ,,orator" gi contextele in care acesta apare.
2. Oratorul este un bun vorbitor, ce are un discurs coerent in
orice imprejurare, nu se teme de a vorbi in fafa mullimilor, pe
cdnd retorul este considerat un guraliv, dar nu neapdrat gi un bun
vorbitor.
cui se adreseaz[ textul de mai sus.
95
Varianta nr. 34
Se dd textul:
,,Mama fusese crescutd in pdrerea
Ce tip de text este mesajul de mai sus (ficlional/nonficlional, descriptiv/narativ, informativ/argumentativ)?
2. Prezintd impresia pe care o produce asupra ta

c[
fiecare generafie trebuie
fie linutd cu strictele despdrlitd de cealaltS, qi orice atitudine

mai familiar[, de la copil la plrin]i, i se p[rea o lips6 de cinstire.
Astdzi inc[, una din cele mai addnci dureri ale mele este faptul c[, fiind fiica ei, niciodati n-a incuviinfat, chiar dup[ ce am
?mplinit patruzeci de ani, sd pot sta la sfat cu d6nsa, ca qi cum
sd
am fi fost de o seam5. Ea nu vroia sd dureze o punte intre generalu.

$i, totugi, simt cd amdndoui am fi gustat o nespusi bucurie
stAnd de vorbd impreun[ asupra problemelor viefii, mlrturisindu-ne una alteia ceea ce gisisem greu sau incilcit in deosebitele
noastre cdi, cici gi una, gi alta ne cdsitoriserdm in fdri strdine.
Din pricina acestei atitudini a ei, foarte rar am indr[znit s6-i
cer o povali, gi am fost nevoitd sd pdstrez intru cdtva o masc[,
de cAte ori eram cu ddnsa, deoarece ea niciodati n-o ridica pe a ei."
(Maria, Regina Rom6niei, Povestea vielii mele)
Cerinfe:
cursivi, congtienti gi expresivf, a textului dat.]
1. Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situalia de
comunicare?
. Precizeazd. in ce const[ contextul care genereazi mesajul
de mai sus gi cui se adreseazf, el?
96
textului. Formuleaz[ un argument din text care
si ili
lectura
suslin6
aceastd afirmafie.
textului este Regina RornAniei, Maria, iar situalia
de comunicare se afli la granila intre ficlional gi nonficfional'
. Scopul comunic[rii este de a prezenta impresiile autoarei
asupra propriei viefi, asupra relaliei pe care aceasta a avut-o cu
propria mam6.
o Contextul este unul real - relalia cu propria mam[ -; el se
adreseaz[ cititorului, c[ruia ii transmite informa]iile.
o Textul este unul de grani16, cu rol de a informa, dar gi de a
prezenta impres iile autoarei.
1. Autoarea
2. Textul citat mi-a produs o puternic[ impresie generat[ de
relafia rece dintre regina Maria qi mama sa. M-a impresionat

durerea reginei Maria de a nu se fi putut sfrtui cu mama sa in
privinfa problemelor vielii. Degi ar fi fost elemente care s[ le fi
apropiat pe cele doui femei, atitudinea mamei a fost intotdeauna
distantd. Aceastf, atitudine se baza pe convingerea puternici a
mamei reginei Maria cd fiecare generalie trebuie sI fie despdrlitd
cu strictele de cealaltd gi ci nicio punte intre generalii nu este
posibila.
in ciuda dorinlei reginei Maria de a fi mai apropiate, mama sa
a pus intotdeauna convenfiile sociale mai presus de afecliunea
maternd, lucru ce mi s-a p[rut trist 9i inleleg intr-o anumiti
mdsurd durerea reginei Maria.
97
Varianta nr.
35
Se dd textul:
ARTICOLUL 32
(l) Dreptul la inv[{dtur5 este asigurat prin inv[f[mAntul
general obligatoriu, prin invd![mdntul liceal gi prin cel profesional, prin invl![rndntul superior, precum gi prin alte forme de
instruc{ie gi de perfecfionare.
(2) invelemdntul de toate gradele se desftgoar[ in limba

romAn[. in condifiile legii, invdldmAntul se poate desfEgura gi
intr-o limbi de circulafie interna{ional[.
(3) Dreptul persoanelor aparlinAnd minoritdlilor nalionale de
a invdfa limba lor mateml qi dreptul de a putea fi instruite in
aceastd limb6 sunt garantate; modalitelile de exercitare a acestor
drepturi se stabilesc prin lege.
(4) tnvefemintul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul
acordd burse sociale de studii copiilor gi tinerilor provenili din
familii defavorizate gi celor institulionaliza[i, in condiliile legii.
(5) invif[mAntul de toate gradele se desfrqoar[ in unitali de
stat, particulare gi confesionale, in condifiile legii.
(6) Autonomia universitard este garantat[.
(7) Statul asigurd libertatea inv[l5mdntului religios, potrivit
cerinlelor specifice fiecdrui cult. ln gcolile de stat, invdldmdntul
religios este organizat gi garantat prin lege.
(C o ns t i tu1 io Ro m dn i e i)
Cerinfe:
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corect6,
cursiv6, congtientd gi expresivf, a textului dat.]
98
1. Rdspunde la urmdtoarele intreb6ri gi cerinle privind textul

citit:
. C[rui stil funclional ii aparline textul? Argumenteazf,!
o ExplicS, prin cuvinte proprii, ce prevede Constitulia in
legituri cu limbile in care se desfrgoarf, gi se poate desftgura
invdflmintul.
o Sunt permise de Constitulie unitdilile particulare de invdfErn0nt? Argumenteazi r[spunsul citind cu voce tare alineatul
respectiv.
2. Care este opinia ta despre modul in care sunt respectate

prevederile Co ns ti tul iei referitoare la invlfdmdnt?
l. o Textul aparline stilului juridic-administrativ. Argumentele sunt urm[toarelel. Constitulia este un document oficial; stilul
este obiectiv, impersonal; se utllizeazd termeni de specialitate gi
formule stereotipe, cligee verbale (,,in condiliile legii", ,,garantat
prin lege"); cuvintele sunt folosite cu sens exclusiv propriu.
o Constitulia prevede ca invdf[mintul sd se desftgoare in
limba romdni, dar exist6 gi posibilitatea desfEgurlrii lui intr-o
limb[ de circula(ie internalionall. Este garantat dreptul minoritelilor na{ionale de a invila limba matern[ gi de a fi instruite in
aceastd limb6.
. Unit[tile particulare de inv6![m0nt sunt permise de
Constitulie: ,,inv[![mintul de toate gradele se desfbgoar[ in
unit[1i de stat, particulare gi confesionale, in condigiile legii."
2. Indica;ii: in exprimarea opiniei trebuie sE 1ii seama de

ceea ce gtii din experienfa personald gi a unor cunoscufi ori din
99
ceea ce ai aflat din mass-media despre respectarea sau despre

incdlcarea acestor principii in unele caztxi. Te poli referi Ia
lirnba in care se desfdgoari inv6![mintul, Ia acordarea de burse,
la inv6![mdntul religios.
are. Realizeazd o lectur[ corect[,

I a textului dat.]
le intrebdri gi cerin{e privind textul
citit:
Varianta nr.
36
Se dd textul:
,,Cel mai greu lucru, c6nd te apropii de un cuvint, este sd-l
dezbraci de hainele de sens pe care, cu o cochetlrie inepuizabild.,
el le-a multiplicat de-a lungul istoriei gi folosirii sale. Orice
cuv6nt vechi, qi mai cu seam[ cele grecegti gi latinegti, ajunge la
noi incotogmdnat. PreluAndu-I, limbile moderne i-au refinut sensurile tdrzii sau pe cele care, dintr-un motiv sau altul, au rdzbit
cu prec[dere la suprafafa limbii. Iar operafia de dezbrdcare a
cuvAntului, de parcurgere de-a-ndlratelea a istoriei lui, p6ni la
despuierea final[, pdnd la oblinerea sensului gol inilial, numit
etimon, este - tocmai pentru ci intre timp limba s-a fixat deja
intr-un sens anume - una dificila. Cuvintele nu se lasi ugor dezbrdcate. Le-am intdlnit de prea multe ori aga cum le folosim noi,
purtAnd adicd hainele ultimului lor sens, pentru a ne incumeta sI
ni le imagin[m gi altfel. $i totugi, hainele acestea nu-gi afld
raliunea de a fi decdt dacd avem acces la cele care le-au
precedat. De-abia atunci cind facem istoria costumafiei lor
putem spune cd Stim limba, putem spune c[ infelegem fiinga
cuvdntului in toatd amploarea gi frumuselea ei."
(Gabriel Liiceanu, Scrisori cdtrefiul meu)
a
a
in ce stil funcfional este scris acest text? Argumenteazi!

Identificl funclia actului de comunicare prezent[ in acest
text.
Ce inlelege autorul prin ,,a dezbrdca un cuvdnt de hainele
lui de sens"?
o Cum argumenteaz[ autorul afirmafia
ajungem la sensul inilial, la etimon?
este
dificil sl
2. Exprim[-li opinia in leg5tur[ cu faptul dacl este intr-adenecesar sf, cunoaqtem sensurile succesive ale cuvintelor ca sd
putem spune cd gtim limba.
v[r
1. o Textul este scris in stil beletristic. Argumente: stilul

imbini obiectivitatea cu subiectivitatea; cuvintele sunt folosite
uneori cu sensul lor propriu, iar alteori cu sensul figurat; sunt
prezente figuri de stil; principala calitate a acestui stil este
expresivitatea.
. in text predomin[ funcfia poetic[ a actului de comunicare,
intrucit mesajul se valorific[ pe el insugi, pundndu-se accent pe
forma mesajului.
. Prin ,,a dezbrdca un cuvAnt de hainele lui de sens", autorul
inlelege a renunla la sensurile pe care un cuv6nt le-a dobdndit pe
parcursul istoriei
100
c[
lui, in limbile
moderne, astfel inc6t sl

101
reconstituim sensul prim, originar, din limba greacd sau din

limba latin6.
o Este dificil sd ajungem la sensul inilial, la etimon, pentru
c[ limba s-a fixat intre timp la un anumit sens gi pentru ci ne-am
obignuit prea mult cu acest ultim sens.
2. Indicalii.' Pentru a-!i formula opinia, gdndegte-te dacd ai
simfit vreodatd nevoia, in situagiile de comunicare uzuale, s[
cunogti originea unui cuvdnt. Dar in studierea unui obiect de
invdfdmdnt, de exemplu a limbii romdne sau a filozofrel? Crezi
cd pentru un specialist (de pild6, pentru un filozof sau pentru un
medic) este necesar s[ qtie sensul originar al unui termen?
Varianta nr. 37
Se dd textul:
vezi ce s-a petrecut in ziua cdnd am terminat cu

montatul tuburilor qi racordul la relea. Lucram la instalarea contorului gi a siguranfelor. Afar[ ploua gi tr6snea, uite-aga alergau
fulgerele in jurul casei, ca nigte gerpi de foc. Eu lucram pe viu,
frr[ mdnugi gi f5r[ cizme de cauciuc. Trece curentul prin mine gi
eu nu simt nimic. La gcoala de maigtri demontam intrerupitorul
de lAngd ugd, puneam dou6 degete pe fire gi cind intra cineva,
hai noroc, m[, ii spuneam gi ii intindeam mdna qi dla mi-o
strdngea gi fleagc! cf,dea jos bifdind. Nevastd-mea zice, loane,
vezi sd nu pdlegti ceva gi n-apuc s[-i r6spund, c[ odat[ bum! un
stdlp de foc trdsnegte in mijlocul casei gi intrd in p[m6nt gi lasd
in urmd fum, fl1c[ri gi miros de pucioasd...
$i nu 1i-a luat casa foc?
,,-
S5.
Nu!
- $i nici tu n-ai p[fit nimic?

-A clltinat din cap gi a negat mut, posedat de viziunea care ii
trdia inaintea ochilor (acel stdlp de foc imaginar) [...]".
(Marin Preda, Via[a ca o Pradd)
Ceinle:
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corect6,
cursivl, congtientl gi expresivf, a textului dat.]
1. R[spunde la urmltoarele intrebdri 9i cerinle privind textul
citit:
o Indicd tipul de text, narativ sau descriptiv, 9i argumenteazd-ti alegerea.
. Care este referentul acestei situalii de comunicare? (Ce
acliune desfbgura personajul in momentul in care s-a intamplat
accidentul?)
o Ce profesie pare s6 aib[ emil[torul acestui mesaj?
o Referindu-te la modul in care i se adreseazd emildtorul
receptorului, in prima frazd, ptecizeazd ce tip de relalie pare sd
fie intre ei: oficial[, familiarl, neutrf,. Argumenteazd!
o Citegte cu voce tare fragmentul din text in care apare stilul
indirect liber.
2. Exprim6-{i opinia dac[ intimplarea prezentat[ in text ar

putea fi reald sau nu. Argumenteazd!
1. o Textul este narativ, pentru cdrelateazd o intimplare, prezentdnd faptele in succesiune. Din punct de vedere gramatical,
t02
r03
predomin[ verbele, care exprimd acfiuni, fapt caracteristic

naraliunii.
. Referentul il constituie lucrarea pe care o efectua personajul la instalalia electricl.
. Emit6torul pare s[ fie un electrician, intruc0t gtie cum se
monteaz[ o instalafie electric[ qi precizeazd cd a urmat gcoala de
maigtri. Nu da ins[ dovadd de profesionalism, pentru c[ nu-qi ia
mdsurile de siguranf[ absolut obligatorii.
r Relalia dintre emil[tor gi receptor pare s[ fie una familiar[,
deoarece emilbtorul i se adreseazd receptorului la persoana a II-a
singular: ,,sdYez7".
o Fragmentul in care apare stilul indirect liber este: ,,Nevastl-mea zice, Ioane, vezi sd nu p[fegti ceva [...]." Enun]ul unui alt
personaj este integrat in discursul naratorului frrd a fi delimitat
prin ghilimele sau introdus prin linie de dialog.
2. intdmplarea nu este real[: nu este posibil ca, in urma unei
asemenea desc[rcdri electrice, s[ nu ia casa foc ai nici
protagonistul sI nu p[feasc[ nimic. De altfel, se precizeazi gi in
text c[ ,,stilpul de foc" era,,imaginar".
Varianta nr.
38
Se da textul:
,,Omul care nu mlndncd e lingav, gi e nervos, de el se lipegte
bolile, qi toate relele pdmdntului... qi ce zice lvona, astea e numa
vorbe... Vorbe de femeie care nu-i place gospoddria, o fine-ntruna cu fructele gi cu regimu, da' cine poa' s[ tr[iasc[ din aga
ceva? Dac-ar fi sd ia fructe gi carne, nici dou[ zlle n-at fine-o
104
banii! DouS suflete, qase sute cinzeci de lei, qi lumina, 9i chiria,

qi televizoru... A$a c[ astea e numa vorbe, fincl dac[ vine Leana
la cur[fenie sau la sp lat, o vezi pe Ivona ca pleacl repede-repede cu sufertagu la Gospodina! inc[ $-atunci vine numa cu treipatru porlii!"
(Gabriela Adamegteanu, Dimineald pierdutd)
Dicfi.onar:
mAncare; care abia se atinge de

mflncare; slab, pllp0nd, bolnlvicios.
Gospodina: (in trecut) lanf de magazine care comercializa,u
lingav
mofturos
Ia
semipreparate.
Cerin{e:
o lectur[ corectS,
[citegte textul cu voce tare. Realizeazd
cursiv[, conqtientl 9i expresiv[ a textului dat']
1. Rdspunde la urmltoarele intreblri qi cerinle privind textul
citit:
o ce poli spune despre nivelul de educalie dovedit de emifitorul monologului? Argum enteazdt.
o Precizeazd in ce scop este folosit apostroful in enunful
,,da' cine poa"'.
o Indici efectul stilistic al repetiliei ,,repede-repede"'
. Reformuleaza enun,tul urm[tor, astfel incit sd corectezi
eventualele gregeli, respectand normele exprimlrii corecte:
(Nu inlocui
,,Vorbe de femeie care nu-i place gospoddria ["']"'
niciun cuvdnt, modific[ doar forma incorectd din punct de
vedere gramatical.) Cum se numeqte greqeala din acest enunf?
o Explicl uttlizarea punctelor de suspensie, a semnului
intreblrii gi a semnului exclamlrii in monologul anterior.
105
2. Exprimd-fi opinia despre alimenta{ia s6n[toasi, pornind

la afirmaliile din textul dat.
Varianta nr. 39
de
1. o Emifdtorul monologului are un nivel modest de educafie,
fapt ce reiese din limbajul popular, cu abateri de la normele

limbii literare. Exemple: dezacordul dintre subiect gi verbul
predicat (,,se lipegte bolile", ,,astea e numa vorbe"), forma ,,finc["
(in loc de ,,fiindc5"), lipsa articolului hotlrAt -/ (,,regimu",
,,televizoru",,,sufertaqu").
. Apostroful marcheazd elidarea sunetelor finale din cuvintele ,,dar" gi ,,poate", pentru a sugera un tempo rapid al vorbirii,
caracteristic exprimlrii orale.
. Repetilia intensificI ideea de vitezd intr-un mod specific
oralit[1ii.
o Pentru a corecta anacolutul, enunlul trebuie modificat
dupi cum urmeazd: ,,Vorbe de femeie cdreia nu-i place
gospoddria [...]."
o Toate aceste semne de punctualie accentueazd impresia de
oralitate: punctele de suspensie marcheazd intreruperea unui
enunf, ldsat neterminat pentru a se trece mai repede la alt[ idee;
semnul intrebirii gi semnele exclamirii sugereazi irnplicarea
afectivd a emil[torului in cele relatate.
Z.Indicayii: Exprimarea opiniei trebuie
si fin[
seama de
cunogtinlele despre alimentafia sdn[toas5 pe care le-ai dobdndit,
de experienfa personal[ gi de cazuri cunoscute direct sau din
mass-medi a. Precizeazd,la ce alt criteriu, in afara celui de igien[,
se raporteazd emilitorul atunci cdnd se referd la alimentafie.
105
Se dd textul:
,,Cdmpia B[rdganului la est de valea Mostiqtei este neted[, cu
vegetalie de step[ qi climi secetoasd. Doar cdteva vdi mai
insemnate (Ialomila gi cllm[1ui) traverseazd aceast[ cimpie
roditoare, acoperit[ cu o cuverturd groasl, loess, 9i cu soluri
cernoziomice. Apa se afl6 pe alocuri la mare adflncime. O alta
caracteristic[, mai ales in partea estic6, o dau lacurile s[rate,
care accentteazd, aspectul de stepd. Unele din ele sunt folosite
pentru b[i, cum ar fi Lacul Sdrat de l6ng[ Br[ila. Ele s-au format
prin ridicarea sSrurilor datorit[ evaporlrii apelor in perioadele
secetoase gi calde ale anului."
(Victor Tufescu, Claudiu Giurcineanu, Aurel Banu,

Geografia Romdniei)
Cerinle:
[citegte textul cu voce tare. Realizeazb. o lectura corectd,
cursivd, congtientl gi expresivl a textului dat.]
1. R[spunde la urmltoarele intrebdri gi cerinfe privind textul
citit:
. in ce stil funclional se incadreaz[ textul? Argumenteaztrl
o care este scopul comunicdrii: informare sau divertisment?
o ce statut profesional presupui c6 au emildtorii mesajului?
o D6 exemple de termeni de specialitate din textul anterior.
o Menfion eazd doud caracteristici ale descrierii prezente in
textul dat.
107
2. ExprimS-fi opinia in leg[turd cu utilitatea unei descrieri
ca
cea anterioarS.
1. o Textul se incadreazd
in stilul gtiinfific. Argumente:
sunt
transmise rezultatele observaliei qtiinlifice; este folosit un limbaj

de specialitate; textul este obiectiv; termenii sunt utilizali cu
sens exclusiv denotativ.
.
.
Scopul comunic[rii este informarea.
Emi![torii sunt specialigti in geografie, profesori
mii de minarete, in
P s eudo -ltyne get
ikos)
Dic{ionar:
Et in Arcadia ego! (in limba latinl) : $i eu arn fost in

Arcadia! (Cu sensul: $i eu am cunoscut fericirea!).
Cein[e:
gi/sau
cercetitori.
o Exemple de termeni de specialitate:,,vegetatie,,,,,clim6,,,
,rloess", ,rsoluri cemoziomice",,,partea estici,,,,,sdruri,,,,,evapo_
rare".
o Aceastd descriere gtiingificd prezintd, o form6 de relief
(cdmpia Bir[ganului), cu structura solului, pirfile care
o com_
pun gi clim6.
2. o asemenea descriere geograficd are utilitate in agricurtur[,
organizarea teritoriului, protecfia mediului gi turism balnear.
Varianta nr. 40
Se dd" textul:
,,Dar insf, qi eu am crescut pe cAmpul B[rdganulu il Et in

Arcadia ego! $i eu am vdzut cardurile de dropii, cutreier6nd
cu
pas m[surat qi cu capul afintit ra pazd, acele gesuri
frr[ margine,
prin care aerul, rrsfirat in unde diafane sub argiga soarerui de
vard, oglindeqte ierburile gi baliriile din depirtare gi le preface,
108
dinaintea vederii fermecate, in cet[fi cu

palate cu mii de incdntlri."
(Alexandru Odobescu,
[Citegte textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectd,

cursivd, congtientd gi expresiv6 a textului dat.]
1. Rdspunde la urmdtoarele intreblri gi cerinfe privind textul
citit:
. in ce stil funcfional se incadreazd textul? Argumenteaz[!
o Menfioneazd, doud, caracteristici ale descrierii prezente in
textul dat.
o Demonstreazd, cI textul citat exprim[ viziunea emilltorului.
. Ce funcfii ale actului de comunicare se realizeazd in acest
text? Explic[!
o Precizeazd dacd textul anterior este epistolar, jurnalistic,
memorialistic sau argumentativ.
2. Descrie, in cdteva cuvinte, un peisaj care te-a impresionat.

Utllizeazd mijloace artistice (figuri de stil) care s[ transmitd gi
altora viziunea ta asupra peisajului respectiv qi emo{iile pe care
le-ai incercat.
109
1. o Textul se incadreaz[ in stilul beletristic, deoarece este un
text care transmite o viziune personald, subiectiv[ a emil[torului, iar scopul s[u este delectarea artistic[. Vocabularul este
variat, cuvintele fiind utilizate gi cu sens conotativ.
o Aceastf, descriere literard prezintd' un tablou din natur6, cu
elementele lui componente, din perspectiva subiectiv[ a auto-
Cuprins
rului.
o Perspectiva
subiectiv[ a emi![torului, marcatd de impresiile puternice din copillrie, selecteazd aspectele care l-au impresionat (de exemplu, dropiile) 9i prezintd mirajul creat in
zilele verii de cdldura excesivd a soarelui.
. in acest text, se realizeazd funcfia emotiv6, pentru cd
emilitorul scoate in eviden![ sentimentele pe care i le-a produs
contemplarea peisajului, gi funcfia poeticd, fiindcd se pune
accentul pe forma gi pe expresivitatea mesajului.
o Textul este memorialistic,

inceput c[
se
refer[ la o experienld personall.
in loc de introducere
Gri la descriptorilor competenfei
de comunicare oral[ in lirnba
romdnl"""
Termeni gi concepte folosite in evaluarea oral6
emig[torul preciz6nd de la
2. Dintre peisajele pe care le-am vdzut, m-a impresionat cel

mai mult marea la rdsdritul soarelui. Atunci, o geanl de lumind
atenueazdpentru inceput intunericul nopfii, concurAnd cu strdlucirea Luceafrrului de ziu6. La orizont, marea se tiveqte cu auriu,
anunf6nd aparilia astrului zilei, ce pare s[ iasd incet din ad6ncuri
rdspindindu-gi razele inc[ reci.
110
Calendarul examenului de bacalaureat 2012
allarrts PruP
.8
15

Variante Romana Bac ORAL

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Variante Romana Bac ORAL

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Lucrarea este eloboratci in conformitale cu pn)vrd,,td Stttlrtri lxtttut hacalaureal 2012

la lintba Si literatura romdnd, aprobatd prin Otlli("|'S trr

prin OMECTS nr.

Mihaela Daniela Cirstea

Editor: Cilin Vlasie

Corecturl: Daniel Mitran

Dcscrierea CIP a Bibliotecii Nafionalc a Rominiei

Limba 9i literatura romAn5 : Bacalaureat 2013 z 40 de variantc pentru

I. Cirstea, Mihaela Daniela

Il. Costache, Adrian

Copyright @ Editura Paralela 45,2012

Limba gi literatura romane

[,] [ !tlr, ,.A(,A

ltrllo lullo Il)l

l,A I tt.,]A.t. _ 20t3

Afiqarea rezuttatetor (pina la ora l2:00)

l5-19 iulie 20t3

inscrierea candidalilor la a doua sesiune de examen

3-4 septem brie 20 1 3 Rezolvarea contesta(ii lor

NOTA: La solicitarea comisiilor dc

GRrr,.a. DESCRTPToRILoR coMPETENTET

Nc exprirndm astfel increderea cd aceast[ culegere va fi de un

.Criteriulstilistic:textbeletristic'textqtiinlitic'textpublitext cult' text

TnnupNr sr coNCEPTE ForosrrE

Textul - Potrivit DEX, cuvdntul text inseamnI ,,ceea ce este

Tipuri de texte - Exist[ mai multe criterii conform cf,rora

. Criteriul organizdrii in moduri

rrnor date oUiecti''rJ, informalia

pot fi grupate textele:

de expunere: texte descriptive, texte narative, texte dramatice, texte monologate.

fiind' conform DFX' "cotnunila curent cu o situafie"'

diferite intAmTextut narativ - este textul ce relateazd/evocl

Textul argumcntativ cstc lcxtrrl crr o structurd specificl

- are densitate logicl;

anonim. Conceptul de autor are un infeles special in leg[turd cu

sau mai mulli receptori/

- ^ : nLglrcomuniclrii - orice :o*"li"1l:

- d. a transmite laface schimb de informaftt;

Funclia referenliald are in vedere dou[ aspecte, unul

priveqte obiectul/tema/subiectul comunicdrii (real sau irnaginar!)

de mf,surd' devenea nebun['

Scopul comunicdrii este acela de a emoliona, nu de a

o Contextul este unul specific textului

situafia de comunic are realizatd?

in ce constr contextut care genereazi

pe care o produce asupra

o Textul citat este unul descriptiv, cu rol de a emoliona.

categoria textelor bel etristice/fi ctio-

2. ,,Obiectul" descris in acest text este o cimpie. hnpresia pe

un cunoscut scriitor critic

intunerecul unui scuar. Apoi, pufin

Justilie cu turnur ororogiurui gi mai ares

Bd. Du Palais, dincolo de

(Liviu Rebreanu, Metropole)

Jacques etc. _ puncte de

[citeqte textur cu voce tare. Rearizeazd o recturd corectr,

in ce consti contextul care

o ce tip de text este textur citat (fic1ional/nonficfionar;

2. Prezintd, impresia pe care o produce

rrumai un bulevard ca toate, cu palate gi

Scopul cornuniclrii este, in principiu, acela de a informa

acestei comuniciri este dat de sosirea la Paris

produsi de text este cea pe care autorul mi-o

mai pufin de 13 nurne proprii intr-un text de circa 200 de cuvinte,