2. REMARCI ASUPRA TEORIEI DECIZIILOR IN APEL. $1 A REGULILOR SAU CANOANELE CONFORM CARORA SINT INTERPRETATE LEGILE* (Fragment) (1950) KARL N. LLEWELLYN Reguli de interpretare Interpretarea textelor legislative foloseste ined un limbaj diplomatic, Aici se afla o parte a cadrului tehnie de manevri, LOVITURA RIPOSTA PROPMTA, 1.0 tege nu poate fi 1. Pentru a-gi atinge seo- interpretata dincolo de textul pul, 0 lege poate fi extins’ si ci. dincolo de textul ei 2. Legile care derogi dela _2, Astfel de acte vor putea common late nu vor putea fifi interpretate extensiv (libe~ cextinse prin interpretare. ral) daca sint prin natura lor acte reparatorii. 3. Legile trebuie inter- 3. Atunci cind o lege este pretate in limitele common in conflict cu normele de * apart in Fanderbil Lane Revers, vol. 3/1980, pp. 401-6 171LLLEWELAN® — REGUL DE INTERPRETARE Jato-ului, iar 0 lege care con- firma 0 norma de common lao va fi interpretata in con- cordanti cu acesta. 4. Atunei cind este adop- tats o lege straina care posed deja 0 anumita inter- pretare, concomitent trebuie adoptata aceasta interpre- tare. 8. Atunei cind 0 lege a fost adoptata de eitre mai multe state, va fi urmatd interpretarea adoptatin sta- tul in care a fost elaborati legea 6. Legile in pari materia trebuie interpretate concor- dant. common lazy primeaza legea, iar in situayia in care 0 lege urmireste si modifice un set intreg de norme aplicabile unui anumit subiect, legea prevaleaza de asemenea in raport cu common lar. 4. Aceast interpretare ar putea fi inacceptabilé atunci ‘cind contravine senstlui evi- dent al legii, sau atunei cind deciziile judiciare straine nu sint satisficatoare din punet de vedere al motivari lor sau atunci cind interpretarea strind nu este in concordan- (a cu spiritul sau politica juridicd a statului de adopt. 5.Daci _ interpretirile celorlalte state sint in deza- cord cu acea interpretare, ny mai opereazil aceasta regula. 6.0 lege nu este conside- ratd lege in pari materia daca scopul si obiectul ei sint diferite sau daci este evi- denta voinia legislativt de a se departa de la scopul gene: ral initial sau de la politica legislativ’ anterioara. 172LULEWELALYN — REGUL DE INTERPRETARE 7.0 lege care prevede 0 noui pedeapsa sau penalitate sau o noua obligatie sau inca- pacitate sau reeazi un now drept la actiune, nu va putea fi interpretata ca avind efect retroactiv. 8. Legile cu un seop bine definit nu lasi loc de inter- pretare. interpretare cuprinse intr-o clauzd de interpretare au valoare normativa si sint obli- gatori. 10.0 prevedere legala care impune o interpretare liberala nu imptiex posibilita- tea de a eluda imperativul care pretinde ca legea si fie univoe’ LL. Titlurile nu influe- fnfeaz’ sensul textului pre- ambulul nu extinde scopul; titlurile de seetiuni nu tre- buie si utilizeze alti termeni decit cei utilizati in text. 7.Legile cu caracter reparator vor fi interpretate liberal (extensiv), iar atunei cind 0 interpretare retroac- ‘ost ar promova scopurile jus- titiei, ar trebui adoptata o astfel de interpretare. 8. Tribunalele au compe- tena dea se pronunge asupra seopului real al unei legi, atunei cind acesta este dis- tinct de cel aparent. 9. Detinitile gi regulile de interpretare cuprinse intro lege nu vor fi extinse dincolo de consecintele necesare gi nici nu vor anihila intentiile manifeste, 10. Atunci cind © regula de interpretare este preva- zat in textul leg, ea trebuie aplicata 11. Tithul poate servi rept ghid atunei cind pla- neat dubii sau exista obseu- ritate intext; preambulul poate fi consultat pentru a determina scopul, si, eu aju- torul lui, semnifieatia exact 173LLEWELLYN — REGUL 12, Daca textul este clar $1 {ard ambiguitatilegea trebuie ‘i produca efecte. 13. Cuvintele si sintag- mele care inainte de adopta- tea legii posed 0 interpre- tare juridica consacrata vor fi pistra sensu! stabilit_con- form acelei interpretari. 14, Dupa adoptarea legii, interpretarea termenilor si a frazelor se face prin deciziile tribunalelor. 15. Cuvintele se interpre teaza in sensul lor obignuit mai pufin termenii tehnici sau termenii de specialitate 16, Fiecare cuvint gi fie~ ‘care propozitie trebuie inter- ERPREYARE a termenilor; titlurile de sectiuni pot fi considerate parti ale legit insesi. 12, Nu insa gi atunei cind interpretarea literala ar con- duce la conseeinte absurde sau prejudiciabile sau ar con- traveni scopului manifest. 13, Nu insd gi atunei cind Jegea pretinde in mod clar ca le si posede un inteles dife~ tit 14, Interpretarea care renulta din practica admi- nistrativi constituie o dovada solida a sensului corect 15."Termenii obignuiti pot primi un infeles tehnie, iar termenii tehnici pot avea © semnificatie obignuiti ei trebuie interpretati astfel incit sa fie in concordanta cu scopul manifest al legii sau astfel incit sa asigure efecti- vitatea legii. 16. Atunei cind sint inse- rate gregit sau cind contravin 174[LLEWELLYN — REGUL DE INTERPRETARE pretate in sensul in care ar produce un efect. 17. Acelasi limbaj repetat in acelasi context se prezuma ed are acelasi inteles in tot cuprinsul legit 18, Cuvintele se interpre: teazi conform valorii grama- ticale pe care 0 poseda con- form pozitionari lor in text. 19. Exceptiile care nu sint cenungate nu pot fi subinte- lese. ). Formularea explicit uunei ipoteze le exclude pe celelalte. 21, Termenii generali tre- buie si primeased o interpre- tare general, 22.0 regul general de interpretare este aceea 8, acolo unde termenii general urmeazi dup’ 0 enumerare, textului legii, cuvintele si propozitile pot fi ignorate. 17, Acesta prezumtie nu poate produce efecte atunci cind, din ratiuni de coerenti a textului, este necesar si se confere un inteles diferit aceloragi termeni 18, Interpretarea se inde- pirteazi de la regulile gra- maticale, acolo unde 0 apli- care strict a acestora ar con- traveni seopului Teg. 19. Litera legit este doar un ystrigat™ In Tege trebuie 44 subinjelegem tot een ce este cuprins in ratiunea leg 20. Textul poate implica mai multe ipoteze, din care ‘numai unele sint mentionate expres cu titlu de exemplu, 21. Acestia pot fi limitatt prin termenii specifici cu care sint asociati, sau de seo- pul side obiectul legii 22, Termeni generali tre~ buie si poati fi aplicati in situagii concrete. Ejusdem generis este doar un suport 175LLEWELLYN =r acesti termeni se aplica doar persoanelor gilucrurilor apa- Mtinind aceleiasi clase sau categorii specificate (ejus- dem generis) 23. Cuvintele sau sintag- mele care califica sau limite- aza se raporteaza la antece- dentul imediat, 24,Semnele de punc- tuatie vor fi determinante atunei cind legea permite dou interpretiri 25. Trebuie si presupu- nem cd regulile gramaticale au fost avute in vedere atunci cind a fost stabilittextul gi ct termenii nu sint intersanjabili bbaza unei simple supozi 26. Termenii dispozitivi trebuie diferentiati in- mod clar de cei imperativi. be INTERRETARE Pentru intelegerea sensului si_nu justified restringerea ariei de aplicare a legit intre fimite mai inguste decit s-a intentionat, 23. Nu insa si atunei cind sensul sau injelesul evident pretind 0 interpretare dife- rita, 24, Semnele de pune- tuatie nu vor influenga sensul si infelesut obignuit si evi- »84U" Vor putea fi considerati_ interganjabili bri de cite ori acest lucru este necesar pentru a da sens gi efect legit. 26. Termeni care implica ‘in mod direct © permisiune pot fi interpretati ca fiind imperativi, iar termenii care indicd in mod direct un imperativ pot fi interpretati a fiind permisivi, atunci cind © asifel de interpretare este impusa de vointa manifesta a legislatorului,LLEWELION— REGUL DE ISTERPRIETARE 27. Conditia califiea pre vederea care o precede in mod nemijlocit, 28. Atunci cind norma care precede conditia care 0 calificd este formulata in ter- meni generali, conditia tre- buie interpretatd in mod strict, 27. Poate si rezulte in mod clar cd a fost in intentia legislatorului ca acea preve- dere si aibé o arie de aplicare mai larga 28, Nu insi si atunci cind, din ratiuni de echitate, este hecesar si se extindi con- ditia la persoane sau la situafii, altele decit cele la care ar conduce o interpre tare strictd a conditiei 77