ALCATUIREA CORPULUI UMAN

TOPOGRAFIA ORGANELOR SI SISTEMELOR DE ORGANE

1. Organele sunt:
a. grupari de tesuturi identice;
b. grupari de tesuturi diferite;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritie;
e. unitati morfologice ce indeplinesc functia de reproducere.
2. Sistemele de organe sunt:
a. formate din organe care indeplinesc functii similare;
b. grupari de tesuturi;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de raproducere;
e.unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritive.
3. Functiile pentru sine ale organismului:
a. sunt realizate de functia de reproducere;
b. asigura autoconservarea;
c. asigura supravietuirea individului in mediul de viata;
d. sunt realizate de functia de nutritive;
e. sunt realizate de functia de relatie.
4. Functiile pentru specie ale organismului:
a.sunt realizate de functia de reproducere;
b. asigura autoconservarea;
c. asigura perpetuarea specie;
d. sunt realizate de functia de relatie;
e. sunt realizate de functia de nutritive.
5. Se folosete termenul de "viscer" pentru:
a. stomac;
b. ficat;
c. intestin;
d. vezica urinar.;
e. sistem limfatic.
6. Exemple de sisteme:
a. digestiv;
b. nervos;
c. cardiovascular;
d. endocrin;
e. limfatic.
7. Exemple de sisteme:
a. muscular;
b. excretor;
c. digestiv;
d. limfatic;
e. osos.

8. Segmentele corpului uman sunt:

a. capul;
b. gtul;
c. membrele;
d. abdomenul;
e. pelvisul.
9. Capul este alctuit din:
a. cutia cranian;
b. neurocraniu;
c. viscerocraniu;
d. fa;
e. regiunea cervicala.
10.Gtul este alcatuit din:
a. cutia craniana;
b. regiunea cervicala posterioara;
c. fata;
d. gtul propriu-zis;
e. viscerocraniu.
11. Gtul este format din urmatoarele elemente somatice:
a. muschi;
b. esofag;
c. articulatii;
d. laringe;
e. oase.
12. Gtul este format din urmatoarele viscere:
a. trahee;
b. muschi;
c. tiroida;
d. paratiroide;
e. laringe.
13. Trunchiul este format din:
a. cap;
b. torace;
c. membre;
d. pelvis;
e. abdomen.
14. Trunchiul conine urmtoarele caviti:
a. toracic;
b. abdominal;
c. pelvin;
d. cervical;
e. cavitatea bucala.
15. Diafragma perineala limiteaza inferior urmatoarea cavitate cu EXCEPTIA:
a. abdominala;
b. toracica;
c. pelvina;
d. bucala;
e. cervicala.

16. Despre diafragma se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. este o membrana;
b. este un muschi;
c. separa cavitatea abdominala de cavitatea pelvina;
d. separa cavitarea toracica de cavitatea abdominala;
e. este situate la limita dintre gat si trunchi.
17. Subdiviziunile cavitatii abdominale sunt:
a. epigastrul;
b. hipogastrul;
c. regiunea costala;
d. hipocondrul drept;
e. hipocondrul sting.
18. Membrele superioare se caracterizeaz prin:
a. se leag de trunchi prin centura scapular;
b. prezint trei segmente;
c. prezinta un antebra;
d. prezinta un brat;
e. se leaga de trunchi prin centura pelviana.
19. Membrul superior liber este format din:
a. brat (segment distal);
b. mina (segment distal);
c. antebrat;
d. brat (segment proximal);
e. mina (segment proximal).
20.Membrele inferioare sunt formate din:
a. centura pelviana;
b. centura scapulara;
c. membrul inferior liber;
d. brat;
e. antebrat.
21. Membrul inferior liber este format din:
a. centura pelviana;
b. picior (segment distal);
c. picior (segment proximal);
d. gamba;
e. coapsa (segment distal).
22. Corpul omenesc:
a. este simetric;
b. este un corp tridimensional;
c. are trei planuri;
d. are trei axe;
e. are doar doua axe.
23. Axele corpului uman:
a. corespund dimensiunilor spatiului;
b. se intretaie in unghi ascutit;
c. exista un ax transversal;
d. exista un ax longitudinal;
e. exista un ax sagital.

24. Planurile corpului omenesc :

a. exista un plan sagital;
b. exista un plan frontal;
c. exista un plan transversal;
d. trec printr-o singura axa a corpului;
e. trec prin cite doua din axele corpului.
25. Axul longitudinal:
a. este axul lungimii corpului;
b. este orizontal la om;
c. are un pol superior (caudal);
d. are un pol inferior (cranial);
e. are un pol superior (cranial).
26. Axul sagital:
a. este axul grosimii corpului;
b. are un pol sting;
c. are un pol drept;
d. este axul antero-posterior;
e. pleaca din crestetul capului.
27. Axul transversal:
a. este vertical;
b. este orizontal;
c. este antero-posterior;
d. corespunde lungimii corpului;
e. corespunde latimii corpului.
28. Axul transversal are un pol:
a. sting;
b. inferior;
c drept;
d. anterior;
e. posterior.
29. Planul care trece prin mijlocul corpului:
a. mparte corpul n doua jumti simetrice;
b. este un plan median;
c. este planul simetriei bilaterale;
d. se numete plan medio-sagital;
e. imparte corpul intr-o parte anterioara si alta posterioara.
30. Planul frontal:
a. merge paralel cu fruntea;
b. mparte corpul ntr-o parte anterioar;
c. mparte corpul ntr-o parte ventral;
d. mparte corpul ntr-o parte posterioar;
e.imparte corpul intr-o parte dreapta.
31. Planul transversal mparte corpul ntr-o parte:
a. superioar;
b. cranial;
c. inferioar;
d. stinga;.
e. dreapta.

32. Planul metameriei corpului este planul:

a. sagital;
b frontal;
c. orizontal;
d. transversal;
e. antero-posterior.
33. Pentru membrele corpului se folosesc i termenii:
a. proximal, mai deprtat de centur;
b. superficial;
c. distal, mai apropiat de centur;
d. profund;
e. distal, mai departat de centura.
34. La mn se folosesc termenii:
a. volar;
b. plantar;
c. superficial;
d. palmar;
e. dorsal.
35.La planta se folosesc termenii:
a. palmar;
b. dorsal;
c. volar;
d. plantar;
e. profund.
36. Capul:
a. se mai numeste si regiune cervicala;
b. este format din craniu (regiune faciala);
c. este format din fata (regiune facial)
d. este format din craniu (regiune craniana);
e. se mai numeste si regiune cefalica.
37. La nivelul regiunii faciale se disting:
a. barbia sau regiunea orala;
b. nasul sau regiunea nazala;
c. gura sau regiunea otica;
d. gura sau regiunea orala;
e. gura sau regiunea orbital.
38. Dintre regiunile dorsale ale corpului fac parte:
a. regiunea lombara;
b. regiunea mamara;
c. regiunea inghinala;
d. regiunea fesiera;
e. regiunea pubiana.
39. Dintre regiunile ventrale ale corpului fac parte:
a. regiunea inghinala;
b. ceafa;
c. regiunea dorsala;
d. regiunea mamara;
e. regiunea fesiera.

40. Coapsa se mai numeste si regiuneacu EXCEPTIA:

a. regiunea brahiala;
b. police;
c. regiunea axilara;
d. regiunea femurala;
e. hallux.

CELULA
1. Celula este unitatea organismelor vii:
a. morfologic;
b. funcional;
c. genetic;
d. fundamentala;
e. care nu se diferentiaza.
2. Despre celula se poate afirma:
a. este capabila de autoreproducere;
b. nu se reproduce;
c. este capabila de autoreglare;
d. nu se diferentiaza;
e. este excitabila.
3. Celulele:
a. pot exista singure;
b. nu pot exista singure;
c. pot exista in grup;
d. pot suferi procese de diferentiere;
e. pot suferi procese de specializare.
4. Despre celulele organismului se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. provin din celula-ou;
b. provin din zigot;
c. forma acestora nu este legata de functia lor;
d. forma acestora se diversifica in concordanta cu functia lor;
e. initial toate au forma fusiforma.
5. Celulele pot prezenta urmtoarele forme:
a. stelat;
b. fusiform;
c. cubic;
d. cilindrica;
e. triunghiulara.
6. Au forma globuloasa urmatoarele celule:
a, adipoase;
b. fibrele musculare striate;
c. ovulele;
d. celulele cartilaginoase;
e. celulele sangvine.
7. Celulele pot prezenta urmtoarele dimensiuni:
a. media se consider 30-50 ;
b. ovulul: 150- 200 ;
c. hematia: 3,5 .
d.fibra musculara striat: 5-15 cm;
e.fibra musculara striata: 5-15 mm.

8. Prelungirile celulare sunt reprezentate de ctre:

a. pseudopode;
b. cili;
c. microvili;
d. ribozomi.
e. desmozomi.
9. Componentele fundamentale ale celulei sunt:
a. membrana;
b. citoplasma;
c. nucleul;
d. lichidul interstiial.
e. plasmalema.
10. Membrana celular se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. se mai numete membran plasmatic;
b. se mai numete plasmalem;
c. nconjoar celula;
d. separ structurile interne ale celulei de mediul nconjurtor;
e. se mai numeste hialoplasma.
11. Membrana celulara este alcatuita din:
a. glicoproteine;
b. polizaharide;
c. fosfolipide;
d. glicolipide;
e. proteine.
12. Fosfolipidele membranare:
a. prezinta o portiune hidrofila;
b, portiunea hidrofila formeaza un singur strat;
c. prezinta o portiune hidrofoba;
d. portiunea hidrofoba formeaza un bistrat;
e. portiunea hidrofila formeaza un bistrat.
13. Proteinele membranare:
a. sunt dispuse transmembranar;
b. sunt dispuse pe fata externa a membranei;
c. sunt dispuse pe fata interna a membranei;
d. restrictioneaza pasajul transmembranar al moleculelor;
e. restrictioneaza pasajul transmembranar al ionilor.
14. Modelul mozaic fluid este:
a. un model structural;
b. determinat de distributia uniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;
c. determinat de distributia uniforma a lipidelor in cadrul structurii proteice;
d. determinat de distributia neuniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;
e. determinat de glicoproteine si glicolipide.
15. Pseudopodele sunt prelungiri citoplasmatice:
a. permanente;
b. temporare;
c. neordonate;
d. ce apartin leucocitelor;
e. ce apartin celulelor epiteliului tubilor renali.

16. Prelungirile citoplasmatice permanente sunt reprezentate de:

a. dezmozomi;
b. dictiozomi;
c. ribozomi;
d. microvilli;
e. lizozomi.
17. Microvilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. ce apartin leucocitelor;
b. ce apartin epiteliului mucoasei intestinale;
c. temporare;
d. ce apartin epiteluilui mucoasei traheale;
e. ce apartin epiteluilui tubilor renali.
18. Cilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. acoperite de plasmalema;
b. se mai numesc si dictiozomi;
c. se mai numesc si desmozomi;
d. temporare;
e. permanente.
19. Desmozomii:
a. sunt organite celulare comune;
b. sunt organite celulare specifice;
c. sunt corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale;
d sunt prelungiri citoplasmatice permanente;
e. sunt prelungiri citoplasmatice temporare.
20. Despre prelungirile citoplasmatice se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt reprezentate de microvilli (prelungiri permanente);
b. sunt reprezentate de cili (prelungiri temporare);
c. nu sunt acoperite de membrana plasmatica;
d. sunt reprezentate de pseudopode (prelungiri permanente);
e. sunt reprezentate de desmozomi.
21. Citoplasma:
a. este mediul n care se desfoar principalele functii vitale;
b. este masa celular extramembranar;
c. este format din hialoplasm;
d. are ca faz de dispersie ansamblul de micelii coloidale;
e. are o structura complexa.
22. Citoplasma:
a. se mai numeste si plasmalema;
b. este un sistem coloidal;
c. faza de dispersie este apa.
d. faza dispersata este apa;
e. faza dispersata este ansamblul de micelii coloidale.
23. Functional, citoplasma prezinta o parte:
a. structurata, hialoplasma;
b. structurata, organitele celulare comune;
c. structurata, organitele celulare specifice;
d. nestructurata, organitele celulare comune;
e. nestructurata, hialoplasma..

24. Dintre organitele celulare comune fac parte:

a. ribozomii;
b. dictiozomii;
c. desmozomii;
d. lizozomii;
e. centrozomul.
25. Dintre organitele celulare comune fac parte:
a. reticulul endoplasmatic neted;
b. hialoplasma;
c. ergastoplasma;
d. corpusculii lui Palade;
e. corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale.
26. Dintre organitele celulare comune fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, aparatul Golgi;
b. corpii tigroizi;
c, corpii Nissl;
d. miofibrilele;
e. mitocondriile.
27. Dintre organitele celulare specifice fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, neurofibrilele;
b. centrozomul;
c. miofibrilele;
d. ribozomii;
e. lizozomii.
28. Reticulul endoplasmatic neted este un sistem:
a. circulator intracitoplasmatic;
b, membranar format din microvezicule situat in apropierea nucleului;
c. membranar format din macrovezicule situat in apropirea nucleului;
d. membranar format din cisterne alungite situt in apropierea nucleului ;
e. canalicular, care leaga plasmalema de stratul extern al membrane nucleare.
29. Reticulul endoplasmatic rugos este:
a. forma nediferentiata a RE;
b. forma diferentiata a RE;
c. organita celulara comuna;
d. organita celulara specifica;
e. pe suprafata externa a peretelui membranos prezinta ribozomi.
30. In celula, reticulul endoplasmatic indeplineste urmatoarele functii:
a. in metabolismul proteic;
b. in diviziunea celulara;
c. in fosforilarea oxidativa;
d. in metabolismul glicogenului;
e. in excretia unor substante celulare
31. Ribozomii:
a. sunt bogati in fosfolipide ;
b,sunt bogati in ribonucleoproteine;
c, sunt numiti si corpusculii lui Palade;
d. exista ribozomi liberi, care formeaza ergastoplasma;
e. sunt sediul sintezei proteice.

32. Aparatul Golgi:

a. se mai numesc si dictiozomi;
b. sunt un sistem membranar situat in apropierea nucleului;
c, sunt un sstem membranar situate la periferia celulei;
d. au rol in digestia particulelor ce patrund in celula;
e. au rol in excretia unor substante celulare.
33. Mitocondriile:
a. sunt organite celulare;
b. prezinta un perete cu structura trilaminata, glicoproteica;
c. prezinta un perete cu srtuctura trilaminata , lipoproteica;
d. sunt sediul fosforilarii oxidative ( degradarea ADN);
e. sunt sediul fosforilarii oxidative, cu eliberare de energie.
34. Mitocondriile:
a. prezinta o membrana externa cu creste mitocondriale:
b. prezinta o membrana interna cu creste mitocondriale;
c. intre cele doua membrane se gaseste un interspatiu ce contine sistemele enzimatice;
d. prezinta la interior matricea mitocondriala;
e. matricea mitocondriala contine sistemele enzimatice.
35. Mitocondriile prezinta urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:
a. contin sistemele enzimatice, care realizeaza fosforilarea oxidativa;
b au forma unor granule ovale sau rotunde bogate in ribonucleoproteine;
c. sunt sediul sintezei proteice;
d. au rol in diviziunea celulara;
e. au rol in digestia fragmentelor de celule.
36. Lizozomii:
a. sunt organite celulare specifice:
b. sunt corpusculi sferici;
c. contin enzime hidrolitice;
d. contin enzime oxido-reducatoare;
e. au rol in eliberarea de energie.
37. Centrozomul :
a. este o organita celulara specifica;
b. este situat in apropierea membranei;
c. este situat in apropirea nucleului;
d. are rol in diviziunea celulara;
e. se gaseste si in neuroni.
38. Centrozomul:
a. este format din doi nucleoli;
b. este format din doi centrioli cilindrici;
c. centriolii sunt inconjurati de carioplasma;
d. centriolii sunt inconjurati de centrosfera;
e, se manifesta in timpul diviziunii celulare.
39.Organitele specifice sunt;
a. neurofibrilele;
b. corpii tigroizi;
c. neurofibrilele;
d. corpii Nissl;
e. corpusculii lui Palade.

10

40. Neurofibrilele:
a. se gasesc in citoplasma neuronului;
b. nu se gasesc in dendrite;
c. se gasesc in dendrite;
d. se gasesc in axoplasma;
e. nu se gasesc in axoplasma.
41. Despre miofibrile se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt elemente contractile;
b. se gasesc in axoplasma;
c. se gasesc in sarcoplasma fibrelor musculare;
d. se gasesc in citoplasma neuronului;
e. se gasesc in citoplasma nucleului.
42, Despre corpii Nissl se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. se mai numesc si corpii tigroizi;
b. sunt schivalentii RE neted in celula nervoasa;
c. sunt echivalentii ribozomilor in celula nervoasa;
d. sunt echivalentii ergastoplasmei in celula nervoasa;
e. sunt echivalentii RE rugos in celula nervoasa.
43. Incluziunile citoplasmatice:
a. au caracter permanent;
b. au caracter temporar;
c. sunt granule de substante de rezerva;
d. sunt pigmenti;
e. sunt produsi de secretie.
44. Nucleul:
a. este o parte constitutiva principala a celulei;
b. are rolul de a coordona procesele biologice celulare fundamentale;
c. nu contine materialul genetic;
d. controleaza metabolismul celular:
e. nu transmite informatia genetica.
45. Nucleul:
a. are, de obicei, forma celulei;
b. poate fi dispus central;
c. poate fi dispus excentric.
d. contine mai multi nucleoli;
e. contine mai multi centrioli.
46. Numrul nucleilor:
a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
b. hepatocitele sunt binucleate;
c. fibra muscular striat este polinucleat;
d. hematia adulta este polinucleat.
e. hematia adulta este anucleata.
47. Structural, nucleul prezint:
a. membran;
b. citoplasm celular;
c. unul sau mai muli nucleoli;
d. centrozom.
e. carioplasma.

11

48. Membrana nucleara:

a. este poroasa;
b. este dubla;
c. este constituita din doua foite;
d. are structura bilaminata;
e. are structura trilaminata.
49. Foitele membrane nucleare sunt:
a. interna, spre matricea citoplasmatica;
b. externa, aderenta miezului nuclear;
c. externa , ce prezinta ribozomi;
d. externa ce se continua cu citomembranele RE;
e. interna, aderenta miezului nuclear.
50. Despre spatiul perinuclear se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. este situate sub membrana nucleara;
b. este inconjurat de plasmalema;
c. este situat intre cele doua foite ale membranei nucleare;
d. este situate intre membranele mitocondriale externa si interna;
e. este inconjurat de o zona de citoplasma viscoasa (centrosfera).
51. Carioplasma se caracterizeaz prin:
a. este dispus n jurul centrozomului;
b. are un aspect omogen;
c. prezinta o reea de filamente groase;
d. este o solutie coloidala;
e. prezinta o retea de filament subtiri.
52. Cromozomii:
a. se formeaza din granulatiile fine de cromatina;
b. se formeaza la sfirsitul diviziunii celulare;
c. se formeaza la inceputul diviziunii celulare;
d. contin ADN;
e. contin ARN cromozomal.
53. Cromozomii contin:
a. ioni de Ca si Mg;
b. proteine nonhistonice;
c. ATP;
d. proteine histonice;
e. cantitati mici de lipide.
54. Celula asigur desfurarea unor procese de importan vital:
a. sinteza proteica;
b. metabolismul celular;
c. reproducerea celulara;
d. formarea senzaiilor;
e. transportul transmembranar.
55. Permeabilitatea selectiva permite un:
a. schimb bidirectional de substante nutritive;
b. schimb unidirectional de substanta nutritive;
c. schimb unidirectional de produsi ai catabolismului celular;
d. transfer ionic;
e. schimb bidirectional de produsi ai catabolismului celular

12

56. Transportul transmembranar se realizeaza prin mecanisme:

a. care nu necesita prezenta unor carausi;
b. numai prin mecanisme pasive;
c. numai prin mecanisme active;
d. prin mecanisme active si pasive;
e. care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare.
57. Transportul transmembranar care nu necesita prezenta unor carausi se realizeaza
prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. cotransport;
e. transport activ.
58. Transportul transmembranar care necesita prezenta unor carausi se realizeaza
prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. transport pasiv;
e. transport activ.
59. Transportul activ se realizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. consum energetic (furnizat de ATP)
b. consum enegetic (furnizat de ADN);
c. difuziunea;
d. osmoza;
e. difuziunea facilitata
60. Pot difuza prin membrana celulara:
a. glucoza;
b. hormonii steroizi:
c. etanolul;
d. ureea;
e. moleculele liposolubile.
61. Canalele ionice:
a. sunt situate la nivelul plasmalemei;
b. nu permit pasajul ionilor;
c. sunt formatiuni cu structura proteica;
d. sunt formatiuni cu dimensiuni foarte mici;
e. permit pasajul ionilor.
62. Difuziunea facilitata:
a. este difuziunea apei dintr-o solutie;
b. moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie;
c. se realizeaza cu consum energetic;
d. se realizeaza fara consum energetic;
e. se realizeaza prin fagocitoza.
63. Transportul activ asigura deplasarea:
a. moleculelor, conform gradientului de concentratie;
b. ionilor, conform gradientului de concentratie;
c, moleculelor, impotriva gradientului de concentratie;
d. ionilor, impotriva gradientului de concentratie;
e. se desfasoara cu consum de energie.

13

64. Transportul activ poate fi:

a. primar;
b. secundar;
c. cotransport;
e. exocitoza;
d. endocitoza.
65. Transportul vezicular:
a. este o categorie speciala de transport;
b. se realizeaza prin osmoza;
c. este reprezentat de endocitoza;
d. este reprezentat de pinocitoza;
e. este reprezentat de fagocitoza.
66. Despre exocitoza se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. este o forma de transport vezicular;
b. este reprezentata de fagocitoza;
c. este reprezentata de pinocitoza;
d. materialul intraceluler este captat in vezicule, al caror continut va fi eliminat in exteriorul
celulei;
e. materialul extracelular este captat in vezicule si transferat intracelular.
67. Potentialul membranar de repaos:
a. depinde de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni;
b. este un potential de membrana atunci cind la nivelul acesteia nu se produc impulsuri
electrice;
c. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de Na;
d. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de K;
e. valoarea acestui potential se datoreaza pompei Na/K.
68. Pompele ionice:
a. se gasesc la nivelul membranei celulare;
b. se gasec la nivelul citoplasmei;
c. expulzeaza Na;
d. introduc K;
e. sunt pompe active.
69. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. este modificarea permanenta a potentialului de membrana;
b. este modificarea temporara a potentialului de membrana;
c. este produs de stimuli electrici;
d. mecanismul de producere depinde de tipul de celula;
e. mecanismul de producere este acelasi pentru toate tipurile de celule.
70. Mecanismul de producere al potentialului de actiune:
a. se datoreaza unor curenti electrici;
b. se datoreaza trecerii ionilor prin canalele membranare specifice;
c. canalele membranare specifice sunt inchise permanent;
d. canalele membranare specific sunt deschise permanent;
e. este in functie de tipul de celula.
71. Fazele potentialului de actiune sunt:
a. pragul;
b. panta ascendenta (depolarizarea);
c. panta ascendenta (repolalarizarea);
d. panta descendenta (repolarizarea);
e. panta descendenta (depolarizarea).

14

72. Potentialul de actiune cu valoare prag produce:

a. depolarizarea rapida a celulei;
b. celula nu se depolarizeaza;
c. depolarizarea spontana a celulei;
d. repolarizarea celulei;
e. contractilitatea.
73. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. stimulii subliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;
b. stimulii subliminali nu provoaca depolarizarea;
c. stimulii supraliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;
d.stimulii supraliminali nu determina o resctie mai ampla decit stimulul prag.
e. este un raspuns de tip totul sau nimic.
74. Panta ascendenta:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. apare dupa atingerea potentialului prag;
d. se datoreaza iesirii K din celula;
e. se datoreaza cresterii permeabilitatii membranei pentru Na.
75. Panta descendenta:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. potentialul revine la valoarea de repaos;
d. se datoreaza intrarii ionilor de Na in celula prin canalele speciale;
e. se datoreaza iesirii ionilor de K din celula prin canalele speciale.
76. Perioada refractara:
a. este o proprietate speciala a celulei;
b. este intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de actiune;
c. este intervalul de timp pe parcursul caruia este foarte usor de obtinut un potential de
actiune;
d. exista perioada refractara absoluta;
e. exista perioada refractara relativa.
77. Perioada refractara absoluta:
a. pe parcursul acesteia nu se poate obtine un nou potential de actiune, indiferent de
intensitatea stimulului;
b. cuprinde panta ascendenta;
c. cuprinde toata panta descendenta;
d. se datoreaza inactivarii canalelor pentru Na;
e. se datoreaza deschiderii canalelor pentru Na.
78. Perioada refractara relativa:
a. pe parcursul acesteia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este
suficient de puternic;
b. al doilea potential are o viteza de aparitie mai rapida a pantei ascendente;
c. al doilea potential are o viteza de aparitie mai mica a pantei ascendenta;
d. al doilea potential are o amplitudine mai redusa;
e. al doilea potential are o amplitudine mai mare.

15

79. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:

a. poate fi generat in orice punct al unei membrane excitabile;
b. odata generat, stimuleaza zonele adiacente;
c. se propaga intr-un singur sens;
d. se propaga in ambele sensuri;
e. se realizeaza completa depolarizare a membranei.
80. Proprietatile speciale ale celulelor sunt:
a. activitatea secretorie;
b. sinteza proteica;
c. reproducerea celulara;
d. contractilitatea;
e. metabolismul celular.
81. Celulele sintetizeaza:
a. substante proteice proprii;
b. substante lipidice proprii;
c. substante necesare pentru refacerea structurilor;
d. unele celule sintetizeaza substante pe care le exporta in mediul intern (secretie
exocrina);
e. unele celule sintetizeaza substante pe care le exporta in mediul extern (secretie
endocrina).

TESUTURILE
1.Tesutul este o grupare de celule:
a. care au structuri diferite;
b. diferentiate;
c. interdependente;
d. care au aceeasi structura;
e. care indeplinesc aceeasi functie.
2. Histogeneza este procesul:
a. ce consta in ansamblarea tesuturilor in organe;
b. de diferentiere al celulelor;
c. de specializare al celulelor;
d. ce duce la aparitia organelor;
e. ce duce la aparitia tesuturilor.
3. Cele patru tipuri fundamentale de tesuturi sunt:
a. epitelial;
b. conjunctiv;
c. limfatic;
d. muscular;
e. nervos.
4. Organogeneza este procesul de, cu EXCEPTIA:
a. crestere a numarului de celule;
b. de diferentiere al celulelor;
c. de specializare al celulelor;
d. de ansamblare al tesuturilor in organe;
e. de diviziune haotica a celulelor.

16

5. Dupa capacitatea de regenerare, tesuturile pot fi:

a. slab specializate, capabile de regenerare;
b. slab specializate, care nu se regenereaza;
c. puternic specializate, care nu se regenereaza;
d. puternic specializate, capabile de regenerare;
e. puternic specializate (tesutul nervos).
6. Tesuturile slab specializate sunt tesuturile:
a. capabile de regenerare;
b. epitelial;
c. muscular;
d. nervos;
e. conjunctiv.
7. Tesuturile puternic specializate sunt tesuturile:
a. fara capacitate de regenerare;
b. epitelial;
c. muscular;
d. nervos;
e. conjunctiv.
8. Substanta intercelulara:
a. uneste celulele intre ele;
b. poate fi in cantitate mica si se numeste substanta de ciment.
c. poate fi in cantitate mare si se numeste substanta de ciment;
d. poate fi in cantitate mica si se numeste substanta fundamentala;
e. poate fi in cantitate mare si se numeste substanta fundamentala.
9. Celulele nematurizate:
a. se mai numesc si celule embrionare;
b. sunt capabile de diferentiere;
c. nu sunt capabile de diferentiere;
d. se pot divide haotic;
e. pot determina aparitia de tumori maligne.
10. Tesutul epitelial este:
a. de acoperire;
b. sensorial;
c. nervos;
d. secretor;
e. glandular.
11. Tesutul epitelial de acoperire este:
a. unistratificat;
b. pluristratificat;
c. simplu;
d. adipos;
e. pseudostratificat.
12. Tesutul epitelial de acoperire unistratificat poate fi:
a. pavimentos;
b. cubic;
c. de tranzitie:
d. cilindric ciliat;
e. cilindric neciliat.

17

13. Tesutul epitelial simplu pavimentos formeaza:

a. mucoasa bronhiolelor;
b. tunica interna a vaselor sanguine;
c. mucoasa tubului digestiv;
d. epiteliul tracheal;
e. tunica interna a vaselor limfatice.
14. Mucoasa tubului digestiv este formata de tesut epitelial:
a. simplu cubic;
b. simplu cilindric ciliat;
c. pseudostratificat cilindric ciliat;
d. simplu cilindric neciliat:
e. pseudostratificat cilindric neciliat.
15. Tesutul epitelial pluristratificat este:
a. cubic ciliat si cilindric ciliat;
b. cubic si cilindric;
c. de tranzitie;
d. pavimentos keratinizat;
e. pavimentos nekeratinizat.
16. Tesutul epitelial pavimentos poate fi:
a. pavimentos simplu (epiderma);
b. pavimentos keratinizat (epiderma);
c. pavimentos nekeratinizat (epiteliul mucoasei bucale);
d. pavimentos nekeratinizat (tunica interna a vaselor sanguine);
e. pavimentos simplu (tunica interna a vaselor sanguine).
17. Tesutul epitelial glandular este:
a. tip mixt;
b. tip exocrin;
c. tip endocrin;
d. secretor;
e. sensorial.
18. Tesutul epitelial glandular endocrin poate fi:
a. simplu, tubular;
b tipul in cordoane celulare;
c. tipul folicular;
d. compus, tubulo-acinos;
e. pluricelular.
19. Tesutul glandular endocrin tipul in cordoane celulare se gaseste la nivelul:
a. ovarului;
b. adenohipofizei;
c. tiroidei;
d.paratiroidelor;
e. pancreasului.
20. Tesutul epitelial glandular mixt se gaseste la nivelul:
a. tiroidei;
b. testicolului;
c. pancreasului;
d. paratiroidelor;
e. ovarului.

18

21. Tesutul epitelial sensorial intra in alcatuirea urmatoarelor organe, cu EXCEPTIA:

a. pancreasul;
b. adenohipofiza;
c. ovarul;
d. organele de simt;
e. tiroida.
22. Tesutul conjunctiv este de tip:
a. moale;
b. mixt;
c. semidur;
d. dur;
e. fluid.
23. Tesutul conjunctiv moale poate fi:
a. lax;
b. adipos;
c. fibros;
d. cartilaginos;
e. reticulat.
24. Tesutul adipos:
a. este dispus in jurul rinichilor;
b. leaga unele organe;
c. este dispus subcutanat;
d. insoteste alte tesuturi;
e. este dispus in jurul ochilor.
25. Tesutul conjunctiv moale fibros formeaza:
a. aponevrozele;
b. splina;
c. tendoanele;
d. ligamentele;
e. ganglionii limfatici.
26. Tesutul conjunctiv semidur poate fi:
a. hialin;
b. striat;
c. elastic;
d. osos;
e. fibros;
27. Tesutul cartilaginos hialin se gaseste in:
a. cartilajele laringelui;
b. epiglota;
c. cartilajele costale;
d. cartilajele traheale;
e. ligamente
28. Tesutul semidur fibros se gaseste in:
a. ligamente;
b. discurile intervertebrale;
c. aponevroze;
d. meniscurile articulare;
e. tendoane.

19

29. Tesutul cartilaginos elastic formeaza:

a. epiglota;
b. cartilajele laringelui;
c. tunica medie a arterelor;
d. tunica medie a venelor;
e. pavilionul urechii.
30. Tesutul osos:
a. este tesut conjunctiv dur;
b. este tesut conjunctiv semidur;
c. este de tip compact;
d. este de tip haversian;
e. este de tip trabecular.
31. Despre tesutul osos compact se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. se numeste si tesut osos trabecular;
b. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
c. se gaseste in interiorul oaselor scurte;
d. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
e. se numeste si tesut osos haversian.
32. Tesutul osos spongios:
a. se numeste si compact;
b. se gaseste in interiorul oaselor late;
c. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
d. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
e. se gaseste in interiorul oaselor scurte.
33. Tesutul muscular este de tip:
a. neted visceral (in iris);
b. neted multiunitar (in iris);
c. striat in muschii somatici;
d. striat de tip cardiac in muschii scheletici;
e. striat de tip cardiac in miocard.
34. Tesutul nervos :
a. se mai numeste si tesut epitelial senzorial;
b. este format din neuroni;
c. este format din nevroglii;
d. este format din celule gliale;
e. este format din celule nervoase.

20

SISTEMUL NERVOS
NOTIUNI GENERALE
1. Sistemul nervos are urmatoarele roluri:
a. mpreuna cu sistemul endocrin controleaza majoritatea functiilor organismului;
b. reglarea activitatii musculaturii;
c. reglarea activitatii glandelor endocrine;
d. reglarea activitatii glandelor exocrine.
e. reglarea functiilor metabolice.
2. Sistemul endocrin regleaza n principal urmatoarele functii cu unele EXCEPTII:
a. majoritatea functiilor organismului;
b. activitatea musculaturii striate;
c. secretia glandelor exocrine;
d. functiile metabolice;
e. activitatea musculaturii netede.
3. SN se caracterizeaza prin:
a. reglarea activitatea musculaturii scheletice este realizata de SN somatic;
b. reglarea activitatii musculaturii viscerale este realizata de SN vegetativ;
c. reglarea activitatii glandelor exocrine este realizata de SN vegetativ;
d. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN vegetativ;
e. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN somatic.
4. Centrii nervosi:
a. prelucreaza informatiile primite;
b. elaboreaza comenzi care sunt transmise efectorilor;
c. pot fi separati n doua compartimente functionale;
d. pot fi situati pe traiectul nervilor.
e. prezinta trei compartimente functionale.
5. Compartimentele functionale ale centrilor nervosi se caracterizeaza prin:
a. compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul receptorilor;
b. compartimentul motor primeste informatiile de la nivelul receptorilor;
c. compartimentul motor transmite comenzile la efectori;
d.compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul efectorilor.
e. compartimentul senzitiv, trimite informatii la efectori.
6. Emisferele cerebrale au urmatoarele functii:
a. senzitiva;
b. motorie;
c. psihica;
d. numai psihica;
e. coordonarea reflexelor osteo-tendinoase.

FIZIOLOGIA NEURONULUI SI A SINAPSEI

1 Neuronul reprezinta unitatea sistemului nervos:
a. morfologica;
b. de sustinere;
c. functionala;
d. genetica;
e. cu rol trofic.

2. Forma neuronilor este foarte variata:

a. stelata, n coarnele anterioare ale maduvei;
b. fuziforma, n stratul superficial al scoartei cerebrale;
c. piramidala, n zonele senzitive ale scoartei cerebrale;
d. ovalara, n ganglionii spinali.
e. piramidala, in zonele motorii ale scoartei cerebrale.
3. n functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi:
a. unipolari, celulele cu conuri si bastonase din retina;
b. pseudounipolari, neuronii din scoarta cerebelului;
c. bipolari, neuronii din ganglionul nervului trigemen;
d. multipolari; neuronii din scoarta cerebrala;
e. peudounipolari, neuronii din ganglionul spinal.
4. Neuronii pseudounipolari:
a. au o prelungire care se divide n "T";
b. dendrita se distribuie la periferie;
c. axonul patrunde n sistemul nervos central;
d. se gasesc n retina;
e. au aspect globulos.
5. Neuronii unipolari se caracterizeaza prin:
a. sunt reprezentati de celulele cu con din coroida;
b. au aspect globulos;
c. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din coroida;
d. sunt reprezentati de celulele cu con din retina;
e. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din retina.
6. Neuronii bipolari:
a. cele doua prelungiri pornesc de la polii opusi ai celulei;
b. se gasesc n ganglionul spiral Corti;
c. se gasesc n ganglionul vestibular Scarpa;
d. se gasesc n mucoasa olfactiva;
e. cele doua prelungiri pornesc de la acelasi pol al celulei.
7. Neuronii multipolari:
a. au o forma stelata;
b. prezinta numeroase prelungiri dendritice;
c. sunt prezenti n scoarta cerebrala;
d. prezinta mai multi axoni;
e. sunt prezenti in ganglionul spinal.
8. Neuronii multipolari se gasesc n urmatoarele structuri:
a. scoarta cerebrala;
b. scoarta cerebeloasa;
c. coarnele anterioare ale maduvei;
d. ganglionul spiral Corti;
e. ganglionul spinal.
9. Dupa functie neuronii pot fi:
a. receptori, n legatura cu organele efectoare,
b. somatosenzitivi;
c. receptori, care prin axonii lor receptioneaza stimulii;
d. visceromotori;
e. motori, care prin axonii lor receptioneaza stimuli.

10. Neuronii intercalari:

a. receptioneaza stimuli prin dendritele lor;
b. se mai numesc neuroni de asociatie;
c. sunt n legatura cu organele efectoare;
d. fac legatura ntre neuronii senzitivi si cei motori.
e. receptioneaza stimuli prin axonii lor.
11. Neuronii receptori:
a. receptioneaza stimuli din mediul extern;
b. sunt neuroni senzitivi;
c. receptioneaza stimuli din mediul intern;
d. fac legatura ntre neuronii motori;
e. sunt in legatura cu efectorii.
12. Neuronii receptori se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. receptioneaza stimuli de la nivelul efectorilor;
b. receptioneaza stimuli din mediul exterior organismului;
c. pot fi de asociatie;
d. pot fi somatosenzitivi;
e. pot fi viscerosenzitivi.
13. Neuronii motori se caracterizeaza prin:
a. sunt n legatura cu receptorii;
b. pot fi somatomotori;
c. pot fi visceromotori;
d. sunt in legatura cu efectorii;
e. fac legatura intre neuronii senzitivi.
14. Neuronul este format din:
a. corpul celular;
b. dendrite, prelungiri celulifuge;
c. axon, prelungire centripeta;
d. pericarion;
e. axon, prelungire celulifuga.
15. Corpul neuronului este format din:
a. membrana;
b. neurilema, care este citoplasma neuronala;
c. nucleu;
d. neuroplasma, care este membrana neuronala;
e. neuroplasma, care este citoplasma neuronala.
16. Membrana neuronului:
a. delimiteaza neuronul;
b. este groasa;
c. are o structura lipoproteica;
d. se numeste neuroplasma;
e. se numeste neurilema.
17. Citoplasma neuronului:
a. contine organite celulare comune;
b. contine incluziuni pigmentare;
c. prezinta organite celulare specifice;
d. contine centrozomul.
e. se numeste neuroplasma.

18. Neuroplasma contine urmatoarele organite comune, cu EXCEPTIA:

a. centrozom;
b. mitocondrii;
c. ribozomi;
d. reticul endoplasmatic neted;
e. reticul endoplasmatic rugos.
19. Corpii Nissl;
a. se mai numesc corpi tigroizi;
b. se gasesc n corpul celular;
c. se gasesc la baza dendritelor;
d. au rol n metabolismul neuronului.
e. sunt sediul fosforilarii oxidative.
20. Neurofibrilele se gasesc in :
a. citoplasma;
b. dendrite;
c. axon;
d. corpul neuronului;
e. nucleu.
21. Neurofibrilele au urmatoarele roluri:
a. mecanic;
b. de sustinere;
c. conducerea impulsului nervos;
d. sinteza proteinelor;
e. rol in metabolismul neuronal.
22. Nucleul:
a. in neuronii somatomotori este unic;
b. in neuronii vegetativi nucleul poate fi excentric;
c. neuronii somatosenzitivi pot avea nuclei dubli;
d. neuronii vegetativi pot avea nuclei multipli;
e. in neuronii de asociatie nucleul este unic.
23. Nucleul este unic n neuronii:
a. motori;
b. senzitivi;
c. de asociatie;
d. vegetativi periferici;
e. vegetativi centrali.
24. Dendritele neuronului:
a. n portiunea lor terminala sunt mai subtiri;
b. contin neurofibrile;
c. conduc impulsul nervos centripet;
d. nu contin corpi tigroizi;
e. conduc impulsul nervos centrifug.
25. Axonul este o prelungire:
a. unica;
b. groasa;
c. lunga;
d. poate atinge 1 m;
e. ce conduce impulsul nervos centripet.

26. Axonul este format din:

a. axolema, citoplasma axonului;
b. citoplasma, care contine mitocondrii;
c. axoplasma, citoplasma neuronala;
d. membrana, care are rol n conducerea impulsului nervos.;
e. axoplasma ce contine neurofibrile.
27. Axonul se caracterizeaza prin:
a. emite colaterale verticale pe directia sa;
b. n portiunea terminala se ramifica;
c. butonii terminali contin mediatori fizici;
d. butonul terminal contine neurofibrile si mitocondrii;
e. butonii terminali contin vezicule cu mediatori chimici.
28. Axonul prezinta urmatoarele proprietati, cu EXCEPTIA:
a. este o prelungire unica;
b. este o prelungire groasa;
c. este o prelungire lunga;
d. nu contine mitocondrii;
e. nu contine neurofibrile.
29. Structural, axonul prezinta urmatoarele teci:
a. de mielina;
b. Schwann;
c. Harvey;
d. teaca Henle;
e. centrosfera.
30. Teaca de mielina nu este prezenta la :
a. axonii cu diametrul mai mic de 2 microni;
b. fibrele din ntregul sistem nervos vegetativ;
c. fibrele vegetative preganglionare;
d. fibrele vegetative postganglionare;
e. axonii cu diametrul mai mare de 2 microni.
31. Rolurile tecii de mielina sunt:
a. trofic;
b. de protectie;
c. accelerarea conducerii impulsului nervos;
d. de izolator electric;
e. in permeabilitate.
32. Teaca de mielina este produsa de catre:
a. n SNP de catre celulele Schwann;
b. o celula Schwann produce teaca pentru mai multi axoni;
c. n SNC de catre oligodendrocite;
d. un oligodendrocit produce teaca pentru un singur axon;
e. un oligodendrocit produce teaca pentru mai multi axoni.
33. Teaca de mielina prezinta:
a. discontinuitati;
b. noduri Schwann;
c. spatii ntre doua celule Schwann;
d. continuitate pe toata lungimea axonului;
e. noduri Ranvier.

34. Teaca Schwann:

a. se dispune n jurul tecii de mielina;
b. o singura celula Schwann corespunde unui segment internodal;
c. este formata din celule nevroglice;
d. este absenta la axonii din SNC;
e. se dispune in jurul axolemei.
35. Teaca Henle:
a. separa membrana celulara a celulei Schwann de tesutul conjunctiv nconjurator;
b. are rol n permeabilitate;
c. are rol n asigurarea rezistentei;
d. este prezenta la axonii din SNC;
e. este absenta la axonii din SNC.
36. Nevrogliile:
a. au forma corpului celular diferita;
b. au dimensiunile corpului celular diferite;
c. sunt variabile ca numar;
d. prezinta mai multe tipuri.
e. reprezinta unitatea morfo-functionala a sistemului nervos.
37. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii:
a. celula mielinica;
b. celula Schwann;
c. stelocitul;
d. microglia;
e. astrocitul.
38. Nevrogliile se caracterizeaza prin:
a. ca si neuronii, nu se divid;
b. dau nastere tumorilor din SNC;
c. contin neurofibrile;
d. nu contin corpi tigroizi;
e. au rol in sinteza de ARN.
39. Nevrogliile ndeplinesc urmatoarele roluri:
a. suport pentru neuroni;
b. de protectie;
c. trofic;
d.fagocitar.
e. in conducerea impulsului nervos.
40. Celula nervoasa are urmatoarele proprietati:
a. excitabilitatea;
b. contractilitatea;
c. conductibilitatea;
d. elasticitatea;
e. plasticitatea.

41. Conducerea impulsului nervos:

a. aparitia unui potential de actiune ntr-o zona a membranei determina aparitia unui nou
potential de actiune n zona vecina;
b. aparitia unui potential de actiune ntr-un anumit punct al mambranei axonale este
consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior;
c. toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului
potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv;
d. este un fenomen pasiv;
e. consta in propagarea undei de depolarizare de-a lungul membranei.
42. Conducerea la nivelul axonilor amielinici:
a. potentialul de actiune poate sa apara n orice zona a membranei;
b. potentialul este condus n toate sensurile;
c. viteza de conducere este mai mare n axonii amielinici;
d.potentialul de actiune este condus intr-o singura directie;
e. viteza de conducere este de 10 m/s.
43. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati:
a. potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier;
b. potentialul sare de la un nod la altul;
c. este saltatorie;
d. are viteze mai mici dect la axonii amielinici;
e. viteza de conducere este de 100m/s.
44. Sinapsa reprezinta conexiunea functionala dintre un neuron si:
a. un alt neuron;
b. o celula efectoare;
c. o celula musculara;
d. o celula secretorie;
e. doua celule gliale.
45. Sinapsa neuromusculara:
a. se mai numeste placa motorie;
b. permite transmiterea impulsurilor ntr-un singur sens.
c. se mai numeste jonctiune neuromusculara;
d. permite transmiterea impulsurilor in toate sensurile;
e. este o sinapsa electrica.
46. Sinapsele neuro-neuronale pot fi:
a. axosomatice;
b. axodendritice;
c. axoaxonice;
d. dendrodendritice.
e. intre doua microglii.
47. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot
fi:
a. chimice;
b. ionice;
c. bazice;
d. electrice;
e. moleculare.

48. Sinapsa chimica este alcatuita din:

a. terminatia presinaptica ce contine receptorii pentru mediatorii chimici;
b. fanta sinaptica;
c. celula postsinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici;
d. membrana bazala;
e. terminatia presinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici.
49. Componenta presinaptica:
a. poate fi membrana diferentiata a unei dendrite;
b. este reprezentata de butonul terminal al axonului;
c. in butonul terminal al axonului se gasesc vezicule cu mediator chimic;
d. in butonul terminal al axonului se gasesc receptori pentru mediatorii chimici;
e. in butonul terminal al axonului se gasesc mitocondrii.
50. Fanta sinaptica:
a. este un spatiu sinaptic;
b. are 200-300 mm;
c. este un spatiu intre membrana postsinaptica a butonului terminal si cea presinaptica;.
d. este un spatiu intre membrana presinaptica a butonului terminal si cea postsinaptica;
e. are 20-30 mm.
51. Componenta postsinaptica poate fi membrana:
a. fibrei musculare (placa motorie);
b. unui corp neuronal ( sinapsa neuromusculara);
c. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axosomatica);
d unui corp neuronal (sinapsa axosomatica);
e. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica).
52. Mediatorul chimic:
a. este secretat de membrana postsinaptica;
b. se cunosc peste 40 mediatori chimici;
c. este fixat de receptorii membranei presinaptice;
d. poate fi acetilcolina;
e. poate fi adrenalina.
53. Sinapsa electrica este formata din:
a. doua celule de aceleasi dimensiuni;
b. mediator chimic;
c. doua celule alipite n zonele lor de rezistenta electrica minima;
d. fanta sinaptica;
e. component presinaptica.
54. Modul de functionare al sinapsei chimice:
a. sub actiunea impulsului nervos se elibereaza cuante de mediator chimic n fanta sinaptica;
b. mediatorul interreactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica;
c. conducerea este unidirectionala;
d. conducerea este dinspre membrana postsinaptica spre cea presinaptica;
e. conducerea este bidirectionala.
55. Modul de functionare al sinapsei electrice:
a. ionii trec prin locul de jonctiune al celulelor;
b. moleculele trec prin locul de jonctiune al celulelor;
c. conducerea este, se pare, bidirectionala;
d. mediatorul este acetilcolina;
e. conducerea este unidirectionala.

56. Exemple de sinapse chimice:

a. n miocard;
b. placa motorie;
c. n muschiul neted;
d. aproape toate sinapsele SNC;
e. in SN vegetativ.
57. Exemple de sinapse electrice:
a. n miocard;
b. placa motorie;
c. SNV;
d. n muschiul neted;
e. aproape toate sinapsele din SNC.
58. Depolarizarea membranei postsinaptice se numeste:
a. potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic;
b. potential presinaptic excitator, daca este vorba de un neuron presinaptic;
c. potential terminal de placa, daca este vorba de o fibra musculara scheletica;
d. potential presinaptic de placa, n cazul jonctiunii neuromusculare;
e. potential inhibitor.
59. Potentialul postsinaptic excitator are urmatoarele proprietati speciale:
a. repetarea periodica la un singur stimul;
b. sumatia temporala;
c. inhibitia anterioara;
d. sumatia spatiala.
e. intirzierea sinaptica.
60. Oboseala transmiterii sinaptice se caracterizeaza prin:
a. se realizeaza prin stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii;
b. reprezinta un mecanism de protectie mpotriva supraexcitarii;
c. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator;
d. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de neurotransmitator;
e. se realizeaza prin epuizarea receptorilor pentru neurotransmitator.
61. Efectele drogurilor asupra transmiterii sinaptice:
a. cofeina creste excitabilitatea sinapselor;
b.cofeina scade excitabilitatea sinapselor;
c. unele anestezice scad excitabilitatea sinaptica;
d. unele anestezice cresc excitabilitatea sinaptica;
e. anestezicele nu actioneaza asupra transmiterii sinaptice.

REFLEXUL
1. Reflexul se caracterizeaza prin:
a. reprezinta mecanismul fundamental de functionare a SN;
b. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone efectoare;
c. termenul a fost introdus de de catre fiziologul englez Descartes;
d. raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor;
e. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosa la stimularea unei zone receptare.
2. Arcul reflex este format din urmatoarele:
a. receptor;
b. cale aferenta spre receptor;
c. centru nervos;
d. cale eferenta;
e. efector.
3. Receptorul:
a. primeste comenzi;
b. este o structura excitabila;
c. este stimulat de centrul nervos;
d. raspunde la stimuli prin variatii de potential;
e. variatiile de potential sunt gradate, proportional cu intensitatea stimulului.
4. Receptorii pot fi:
a. celule epiteliale diferentiate si specializate n celule senzoriale;
b. corpusculi senzitivi;
c. terminatii butonate ale dendritelor;
d. muschii netezi;
e. glandele exocrine.
5. Corpusculii senzitivi se caracterizeaza prin:
a. sunt mici organe pluricelulare;
b. sunt formati din fibre conjunctive;
c. sunt formati din terminatii nervoase dendritice;
d. sunt reprezentati de receptorii tegumentari;
e. sunt reprezentati de receptorii durerosi.
6. Receptorii pot fi:
a. celule epiteliale specializate in celule senzoriale;
b. celule epiteliale diferentiate in celule senzoriale;
c. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii olfactivi;
d. corpusculi senzitivi reprezentati de proprioreceptori;
e. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii durerosi.
7. n functie de tipul de energie pe care o prelucreaza, receptorii pot fi:
a. exteroreceptori;
b. mecanoreceptori;
c. interoreceptori;
d. termoreceptori;
e. visceroreceptori.
8. n functie de provenienta stimulului receptorii pot fi:
a. exteroreceptori;
b. tonici;
c. fazici;
d. interoreceptori;
e. proprioreceptori.

9. n functie de tipul de energie pe care o prelucreaza receptorii pot fi:

a. chemoreceptori;
b. fotoreceptori;
c. termoreceptori;
d. mecanoreceptori;
e. visceroreceptori.
10. n functie de viteza de adaptare receptorii pot fi:
a. rapizi;
b. fazici;
c. lenti;
d. tonici;
e. fotoreceptori.
11. Mecanoreceptorii:
a. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;
b. sunt stimulati chimic;
c. sunt receptori pentru vibratii;
d. sunt stimulati de lumina;
e. raspund la variatiile de temperatura.
12. Termoreceptorii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu Exceptia:
a. sunt stimulati de lumina;
b. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;
c. sunt stimulati chimic;
d. raspund la variatiile de temperatura;
e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.
13. Nociceptorii se caracterizeaza prin:
a. sunt receptori ai durerii;
b. sunt chemoreceptori;
c. sunt stimulati chimic;
d. sunt stimulati de substantele chimice eliberate de celulele distruse;
e. informeaza despre pozitia corpului.
14. Fotoreceptorii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu unele EXCEPTII:
a. raspund la variatiile de temperatura;
b. primesc stimuli din interiorul organismului;
c. la nivelul lor se elaboreaza senzatia;
d. sunt reprezentati de celulele cu conuri din retina;
e. sunt reprezentati de celulele cu bastonase din retina.
15. Chemoreceptorii sunt reprezentati de:
a. mugurii gustativi din mucoasa linguala;
b. epiteliul olfactiv al mucoasei linguale;
c. epiteliul olfactiv din fosele nazale;
d. mugurii gustativi din fosele nazale;
e. corpii carotidieni.
16. Interoreceptorii:
a. primesc stimuli din interiorul oganismului;
b. se mai numesc visceroreceptori;
c. includ baroreceptorii;
d. includ chemoreceptorii;
e. includ proprioreceptorii.

17. Proprioreceptorii se caracterizeaza prin:

a. informeaza despre pozitia corpului;
b. includ baroreceptorii;
c. permit controlul miscarii;
d. detecteaza variatiile presionale;
e. primesc stimuli de la tendoane.
18. Chemoreceptorii sunt reprezentati de catre urmatorii receptori:
a. mugurii gustativi;
b. epiteliul olfactiv;
c. corpii carotidieni;
d. corpii aortici;
e. primesc stimuli numai din afara organismului.
19. Fotoreceptorii se caracterizeaza prin:
a. sunt stimulati de lumina;
b. sunt reprezentati de catre celulele cu bastonas din retina;
c. sunt reprezentati de catre celulele cu con din coroida;
d. sunt reprezentati de catre celulele bipolare;
e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.
20. Mecanoreceptorii sunt reprezentati de catre receptorii pentru:
a. tact;
b. presiune;
c. vibratii;
d. temperatura;
e. gust.
21. Receptorii fazici se caracterizeaza prin:
a. raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;
c. sunt reprezentati prin receptorii olfactivi;
d. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;
e. raspund cu o activitate relativ constant ape durata aplicarii stimulului..
22. Receptorii tonici:
a. prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;
c. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;
d. sunt reprezentati de receptorii vizuali;
e. sunt reprezentati de celulele cu conuri din coroida.
23. Calea aferenta a arcului reflex este formata de:
a. dendritele neuronilor motori;
b. prelungirile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
c. axonii neuronilor motori;
d. prelungirile neuronilor din ganglionii situati pe traiectul nervilor cranieni;
e. caile descendente, ale motricitatii.
24. Centrul unui reflex este reprezentat de:
a. totalitatea structurilor din SNC care participa la actul reflex respectiv;
b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;
c. centrii nervosi din cerebel;
d. centrii nervosi din cortex;
e. lanturile vegetative laterovertebrale.

25. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. la nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos;
b. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens unic;
c. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in toate sensurile;
d. centrul reflex receptioneaza si transforma n influx nervos stimulul periferic;
e. reflexul este reactia de raspuns a organismului la actiunea unui excitant.
26. SNcentral are urmatoarele nivele majore cu atribute functionale specifice:
a. nivelul maduvei spinarii;
b. nivelul subcortical;
c. nivelul cortical;
d. nervii spinali;
e. nervii cranieni.
27. Calea eferenta este reprezentata de:
a. axonii neuronilor motori medulari;
b. fibrele motorii ale nervilor cranieni;
c. axonii neuronilor senzitivi;
d. axonii neuronilor motori somatici;
e. axonii neuronilor motori vegetativi.
28. Efectorii sunt:
a. structuri excitabile ce raspund la stimuli;
b. muschii striati;
c. muschii netezi;
d. glandele exocrine;
e. glandele endocrine.

MADUVA SPINARII
1.Canalul vertebral:
a. este format prin suprapunerea orificiilor vertebrale;
b. contine maduva spinarii;
c. contine meningele spinale;
d. contine trunchiul cerebral;
e. este format prin suprapunerea corpilor vertebrali.
2. Limita superioar a mduvei corespunde:
a. emergenei primului nerv spinal;
b. celei de-a doua vertebre cervicale;
c. gaurii occipitale;
d. emergenei primului nerv cranian;
e. primei vertebre cervicale.
3. Mduva spinrii are urmtoarele proprieti:
a. nu ocup canalul vertebral in intregime;
b. ntre peretii canalului vertebral i mduv se afl trei membrane;
c. ntre peretii canalului vertebral i mduv se afl meningele spinal;
d. ocup toat lungimea canalului vertebral;
e. se intinde doar pina la vertebra L2.
4. Sub vertebra L2 se gsesc:
a, nervii spinali cervicali;
b. filum terminale;
c. nervii spinali toracali;
d. conul medular;
e. perechea a-XI-a de nervi cranieni (nervii spinali).
5. Coada de cal este formata din:
a. nervii spinali toracali;
b. nevii spinali lombari;
c. nervii spinali cervicali;
d. nervii spinali sacrali;
e. nervii cranieni.
6. Mduva prezint dou regiuni mai voluminoase la nivel:
a. cervical;
b. toracal;
c. lombar;
d. sacral;
e. occipital.
7. Fisura median a mduvei se caracterizeaz prin:
a. este situat pe faa anterioar a mduvei;
b. corespunde dilatrii cervicale;
c. separa cordoanele anterioare;
d. este situata pe fata posterioara a maduvei;
e. corespunde dilatarii lombare.
8. Santul median posterior:
a. este situat pe fata posterioara a maduvei spinarii;
b. corespunde intumescentei cervicale;
c. corespunde intumescentei lombare;
d. separa cordoanele posterioare;
e. separa coarnele posterioare.

9. Fisura mediana anterioara:

a. separa cordoanele posterioare;
b. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale directe;
c. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale incrucisate;
d. linga aceasta sunt situate fasciculele corticospinale laterale;
e. separa cordoanele anterioare.
10. Santul median posterior separa:
a. fasciculele cuneate;
b. fasciculul gracilis de fasciculul cuneat;
c. fasciculele gracilis;
d. coarnele posterioare;
e. cordoanele posterioare.
11. Meningele spinale:
a. sunt trei membrane de protectie;
b. sunt formate de neurilema;
c. sunt formate de axolema;
d. invelesc maduva spinarii.
e. sunt formate din teaca Henle.
12. Meningele spinale:
a. sunt formate de dura mater;
b. sunt formate de pia mater;
c. sunt formate de arahnoida;
d. invelesc trunchiul cerebral;
e. invelesc emisferele cerebrale.
13. Dura mater:
a. este membrana exterioara;
b. este o membrana conjunctivo-vasculara;
c. este o membrana rezistenta;
d. are o structura conjunctiva;
e. are o structura fibroasa.
14. Dura mater:
a. adera la maduva;
b. are o structura fibroasa;
c. are rol nutritiv;
d. este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural;
e. in grosimea ei se gasesc vasele arteriale.
15. Arahnoida:
a. este o membrana conjunctivo-vasculara;
b. are o structura conjunctiva;
c. in grosimea ei se gasesc vase arteriale;
d. este separata de pia mater printr-un spatiu ce contine LCR;
e. este separata de piamater prin spatiul subarahnoidian.
16.Pia mater:
a. este o membrana conjunctivo-vasculara;
b. are rol nutritiv;
c. inveleste maduva spinarii;
d. patrunde in santurile si fisurile maduvei spinarii;
e. este membrana exterioara.

17. Structural, mduva spinrii este format din:

a. substan cenuie;
b. substan alb;
c. substana cenuie are aspectul literei H;
d. substana alb este dipus sub form de cordoane;
e. substanta neagra.
18. Substana cenuie a mduvei se caracterizeaz prin:
a.este format din corpi neuronali;
b. portiunile laterale ale H-ului formeaz coarnele medulare;
c. bara transversal formeaz comisura cenuie;
d. este format din fibre mielinizate;
e. este dispusa sub forma de coloane.
19. Canalul ependimar se caracterizeaz prin:
a. este situat n centrul comisurii cenuii;
b. canalul ependimar conine LCR;
c. se continu n sus cu o dilataie;
d. se continu n sus cu ventriculul IV;
e. se continua in sus cu ventricolul III.
20. Coarnele anterioare ale mduvei au urmtoarele caracteristici:
a. se mai numesc ventrale;
b. conin neuroni somatomotori;
c. sunt mai late dect cele posterioare;
d. sunt mai scurte dect cele posterioare;
e. sunt formate din neuroni dispusi in retea.
21. Coarnele anterioare ale mduvei se caracterizeaz prin:
a. conin dispozitivul somatomotor;
b. dispozitivul somatomotor este mai bine dezvoltat in regiunile dilatarilor;
c. axonii neuronilor somatomotori intr n constituia rdcinii ventrale a nervilor spinali;
d. conin neuroni visceromotori;
e. axonii neuroni viscerosenzitivi.
22. Coarnele posterioare ale mduvei se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. se mai numesc coarne dorsale;
b. conin neuroni ai cilor senzitive;
c. conin deutoneuronul;
d. sunt vizibile doar in regiunea toracala;;
e. sunt vizibile in regiunea occipitala.
22. Coarnele laterale ale mduvei sunt vizibile:
a. in regiunea cervicala inferioara;
b. in regiunea cervicala superioara;
c. in regiunea lombara inferioara;
d. in regiunea lombara superioara;
e. in regiunea toracala.
23.Coarnele laterale ale maduvei spinarii:
a. contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari;
b. axonii neuronilor vegetativi parasesc maduva pe calea radacinii ventrale a nervului spinal;
c. axonii neuronilor vegetativi formeaza fibrele preganglionare ale sistemului nervos
simpatic;
d. contin protoneuronul;
e. contin neuroni somatomotori.

24. Substana reticulat a mduvei se caracterizeaz prin:

a. se afl situat ntre coarnele laterale i posterioare;
b. se afl situat n substana cenuie;
c. este format din neuroni anastomozai n reea;
d. este mai bine individualizat n regiunea occipital;
e. se afla in substanta alba.
25. Substana cenuie a mduvei spinrii:
a. este format din coarne;
b. poriunea mijlocie formeaz comisura cenuie;
c. comisura cenuie prezinta canalul ependimar;
d. conine centrii respiratori;
e. este formata din cordoane.
26. Coarnele substanei cenuii sunt:
a. anterioare;
b. laterale;
c. posterioare;
d. intermediare;
e. superioare.
27. Substana alb a mduvei se caracterizeaz prin:
a. este situat la periferia mduvei;
b. este dispus sub form de coloane;
c. n cordoane gsim fascicule ascendente;
d. n cordoane gsim fascicule descendente;
e. este dispusa sub forma de cordoane.
28. Cordoanele de substan alb sunt:
a. superioare;
b. posterioare;
c. laterale;
d. intermediare;
e. inferioare.
29. n interiorul cordoanelor se delimiteaz:
a. fascicule;
b. centri nervoi;
c. substana reticulat;
d. tractusuri;
e. fascicule intersegmentare.
30. Fasciculele scurte din substana alb a mduvei:
a. sunt fascicule de asociaie;
b. fac legtura dintre diferite segmente medulare;
c. sunt fascicule intersegmentare;
d. proiecteaz pe scoara cerebral;
e. sunt situate profund.
31. n interiorul cordoanelor se delimiteaz:
a. fascicule ascendente situate profund;
b. fascicule descendente situate periferic;
c. ganglioni;
d. fascicule ascendente situate periferic;
e. fascicule de asociatie sitate profund.

32. Nervii spinali:

a. conecteaz mduva spinrii cu receptorii;
b. sunt numai nervi motori;
c. conecteaz mduva spinrii cu efectorii;
d. sunt n numr de 32 perechi;
e. sunt in numar de 31 perechi.
33. Numrul nervilor spinali este urmtorul:
a. 12 toracali;
b. 5 lombari;
c. 5 sacrali;
d. 1 coccigian;
e. 7 cervicali.
34. Rdcina anterioar a nervilor spinali:
a. este motorie;
b. conine axonii neuronilor din cornul anterior al mduvei;
c. conine axonii neuronilor visceromotori;
d. este senzitiva;
e. este mixta.
35. Rdcina posterioar a nervilor spinali:
a. este format din axonii i dendritele neuronilor pseudounipolari din ganglionii limfatici;
b. prezint pe traiectul su un ganglion spinal;
c. este mixt;
d. este senzitiva;
e. este motorie.
36. Dendritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal ajung la urmtoarele
structuri:
a. receptorii din piele;
b. exteroreceptori;
c. receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor;
d. proprioceptori;
e. visceroreceptori.
37. Axonul neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal se caracterizeaz prin:
a .merge cu rdcina posterioar a nervilor spinali;
b. ajunge n cornul posterior al mduvei;
c. ajunge n zona viscerosenzitiv a mduvei;
d. ajunge n cornul anterior medular;
e. merge cu radacina anterioara a nervilor spinali.
38. Trunchiul nervului spinal:
a. este format prin unirea celor dou rdcini;
b. are numai fibre senzitive;
c. iese la exteriorul coloanei vertebrale prin canalul vertebral;
d. este mixt;
e. are numai fibre motorii.
39. Ramurile nervului spinal sunt:
a. ventral;
b. dorsal;
c. meningeal;
d. comunicant alb;
e. laterala.

40. Ramurile ventrale ale nervilor spinali:

a. se anastomozeaz ntre ele;
b. formeaz plexul cervical;
c. formeaz plexul lombar;
d. formeaz plexul celiac;
e. formeaza nervii intercostali.
41. Nervii intercostali sunt formai din ramurile anterioare ale nervilor spinali, cu unele
EXCEPII:
a.cervicali;
b. lombari;
c. sacrali;
d. toracali;
e. coccigian.
42. Ramura dorsal a nervului spinal:
a. conine numai fibre motorii;
b. conine numai fibre senzitive;
c. se distribuie pielii spatelui;
d. se distribuie muchilor jgheaburilor vertebrale;
e. este mixta.
43. Ramura meningeal a nervului spinal:
a. conine fibre senzitive;
b. conine fibre vasomotorii;
c. se distribuie meningelui;
d. se distribuie muschilor scheletici;
e. se distribuie cortului cerebelului.
44. Ramura comunicant alb a nervului spinal:
a. trece fibra preganglionara mielinica;
b. trece fibra postganglionara mielinica;
c. are originea in neuronul visceromotor din coarnele laterale ale maduvei;
d. are originea in neuronul visceromotor din coarnele anterioare;
e. are originea in neuronul viscerosenzitiv din ganglionul spinal.
45. Ramura comunicant cenuie a nervului spinal:
a. conine fibre amielinice;
b. reprezint axonul neuronului din ganglionul limfatic;
c. contine fibre mielinice;
d. are originea n ganglionul vegetativ simpatic paravertebral;
e. are originea in ganglionul spinal.
46. Nervii spinali formeaz urmtoarele plexuri:
a. toracal
b. cervical;
c. hipogastric;
d. brahial;
e. lombar.
47. Nervii spinali formeaz urmtoarele plexuri:
a. toracal;
b. lombar;
c. intercostal;
d. sacral;
e. celiac

48.Din plexul lombar se desprind urmatorii nervi cu EXCEPTIA:

a. nervii membrelor superioare;
b. nervii rusinosi;
c. nervii sciatici;
d. nervii femurali;
e. nervii intercostali.
49.Din plexul sacrat se desprind:
a. nervii sciatici;
b. nervii femurali;
c. nervii rusinosi;
d. nervii membrelor superioare;
e. nervii intercostali.
50. Nervii spinali se caracterizeaz prin:
a. se desprind din mduva spinrii;
b. sunt constituii din fibre nervoase;
c. sunt constituii din vase sanguine;
d. ramurile lor posterioare formeaz plexuri nervoase;
e. radacinile lor anterioare formeaza plexuri nervoase.
51. Nervii spinali prezint:
a. 2 rdcini;
b. un trunchi;
c. 5 ramuri;
d. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion spinal;
e. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion limfatic.
52. n regiunea toracal nervii spinali formeaz urmtoarele, cu unele EXCEPII:
a. plexul toracal;
b. plexul brahial;
c. plexul lombar;
d. nervii intercostali;
e. plexul sacro-coccigian.
53.Dermatoamele sunt:
a. zone din maduva spinarii;
b. zone de tegument;
c. inervate de nervii cranieni;
d. inervate de perechile de nervi spinali;
e. zone din meningele spinale.
54. Funciile mduvei spinrii sunt:
a.reflex;
b. psihic;
c. de conducere;
d. memorizare;
e. invatare.
55. Funcia de conducere a mduvei are ca substrat substana:
a. alb;
b. cenuie;
c. neagr;
d. din constituia cordoanelor medulare;
e. din constitutia coloanelor medulare.

56. Cile sensibilitii exteroceptive:

a. sunt ci specifice;
b. sunt ci lungi;
c. au proiecie cortical;
d. au al treilea neuron n talamus ;
e. au al treilea neuron in corpii striati.
57. Cile sensibilitii exteroceptive conduc sensibilitatea:
a. tactil grosier;
b. tactil fin;
c. termic;
d. proprioceptiv inconstienta ;
e. proprioceptiva constienta.
58. Cile sensibilitii exteroceptive conduc sensibilitatea:
a. tactil grosier (epicritic);
b. termic ;
c. tactil fin (protopatic);
d. dureroas;
e. interoceptiva.
59. n cordoanele posterioare se afl urmtoarele fascicule;
a. Burdach;
b. Goll;
c. spinobulbare;
d. spinocerebelos dorsal ;
e. spinocerebelos ventral.
60. n cordoanele anterioare se afl fascicule:
a. de asociaie;
b. ascendente;
c. descendente;
d. spinocerebelos anterior;
e. piramidal direct.
61. n cordoanele anterioare se afl urmtoarele fascicule, cu EXCEPIA:
a. fundamental ncruciat;
b. spino-talamic anterior;
c. piramidal direct;
d. cortico-spinal anterior;
e. piramidal incrucisat..
62. Fasciculul spinotalamic lateral:
a. strbate mduva i trunchiul cerebral;
b. se ndreapt spre talamus;
c. are traiect ascendent;
d. proiecteaz n scoara cerebral;
e. conduce sensibilitatea tactila fina.
63. Axonul celui de al treilea neuron al cii sensibilitii termice proiecteaz n:
a. aria somestezic primar;
b. lobul parietal;
c. girusul postcentral;
d. girusul postrolandic;
e. aria motorie secundara.

64. Sensibilitatea dureroas are urmtoarele caracteristici:

a. receptorii sunt terminaii nervoase libere;
b. protoneuronul este situat n ganglionul spinal;
c. dendrita protoneuronului este lung i ajunge la receptor;
d. axonul protoneuronului trece n cornul lateral de partea opus;
e. axonul protoneuronului trece in cordonul anterior de partea opusa.
65. Calea sensibilitii dureroase se caracterizeaz prin:
a. este reprezentat de fasciculul spinotalamic lateral;
b. strbate mduva;
c. strbate trunchiul cerebral;
d. are al treilea neuron n talamus;
e. este reprezentata de fasciculele spinobulbare.
66. Sensibilitatea tactil grosier se caracterizeaz prin:
a. se mai numete epicritic;
b. are ca receptori corpusculii Meissner;
c. protoneuronul este situat n cornul dorsal;
d. este condus prin fasciculul spinotalamic anterior;
e. se mai numeste protopatica.
67. Sensibilitatea tactil grosier are urmtoarele caracteristici:
a. are ca receptori corpusculii Golgi;
b. dendrita protoneuronului ajunge la receptor;
c. dendrita protoneuronului este scurt;
d. axonul protoneuronului face sinaps cu deutoneuronul;
e. are ca receptori discurile tactile Merkel.
68. Axonul deutoneuronului cii sensibilitii tactile grosiere se caracterizeaz prin:
a. trece n cordonul anterior de partea opus;
b. are traiect ascendent;
c. face sinaps n talamus;
d. face sinaps n aria somestezic I;
e. formeaza decusatia senzitiva.
69. Sensibilitatea tactil fin se caracterizeaz prin:
a. se mai numete epicritic;
b. calea sa este situat n cornul posterior;
c. calea sa este comun cu cea a sensibilitii proprioceptive contiente;
d. este o sensibilitate proprioceptiv;
e. este o sensibilitate exteroceptiva.
70. Sensibilitatea proprioceptiv include urmtoarele sensibiliti:
a .contient;
b. interoceptiv;
c. visceroceptiv
d. incontient ;
e. de control a miscarii.
71. Sensibilitatea kinestezic se caracterizeaz prin:
a. este calea simului poziiei;
b. este calea micrii n spaiu;
c. utilizeaz calea cordoanelor posterioare;
d. este declanat de stimularea receptorilor viscerali;
e. este condusa prin fasciculele spinobulbare.

72. Receptorii sensibilitii tactile sunt:

a. corpusculii Ruffini;
b. discurile tactile Merkel;
c. corpusculii neurotendinosi Golgi;
d. corpusculii Meissner;
e. fusurile neuromusculare.
73. Receptorii sensibilitii kinestezice sunt:
a. neuro-tendinosi Golgi;
b. corpusculii Meissner;
c. corpusculii Ruffini;
d. discurile tactile Merkel;
e. terminatiile nervoase libere.
74. Fasciculele sensibilitii kinestezice prezint urmtoarele caracteristici, cu unele
EXCEPII:
a. se numesc fascicule spinotalamice;
b. unul se numete Goll;
c. au al doilea neuron n cornul medular posterior;
d. altul se numete Burdach;
e. se numesc fascicule spinobulbare.
75. Proiecia sensibilitii kinestezice se face n:
a. lobul parietal;
b. aria somestezic I;
c. girusul postcentral;
d. girusul postrolandic;
e. scoarta cerebeloasa.
76. Calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente este condusa prin:
a. fasciculul spinotalamic anterior;
b. fasciculul spinocerebelos direct;
c. fasciculul spinotalamic lateral;
d. fasciculul spinocerebelos incrucisat;
e. fasciculele spinobulbare.
77. Fasciculul spinocerebelos dorsal (direct):
a. se mai numeste si Flechsig;
b. se mai numeste si Gowers;
c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;
d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;
e. este situat in cordoanele laterale.
78. Fasciculul spinocerebelos ventral (incrucisat):
a. se mai numeste si Flechsig;
b. se mai numeste si Gowers;
c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;
d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;
e. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru membrele superioare.
79. Fasciculul spinocerebelos dorsal:
a. este un fascicul incrucisat;
b. este situat in cordoanele laterale;
c. este situat in cordoanele posterioare;
d. strabate numai bulbul rahidian;
e. ajunge in cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior.

10

80. Fasciculul spinocerebelos ventral:

a. este un fascicul incrucisat;
b. este situat in cordoanele anterioare;
c. este situat in cordoanele laterale;
d. strabate bulbul, puntea si mezencefalul;
e. ajunge in cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior.
81. Calea sensibilitii interoceptive se caracterizeaz prin:
a. protoneuronul este situat n ganglionul spinal;
b. are doi neuroni;
c. deutoneuronul se gsete n talamus;
d. este o cale multisinaptic i multineuronal;
e. se proiecteaza in aria somestezica I.
82. Calea sensibilitatii interoceptive se caracterizeaza prin:
a. receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor;
b. receptorii sunt corpusculii lamelati;
c. receptorii sunt corpusculii Meissner;
d. receptorii sunt terminatii nervoase libere;
e. aria de proiectie este difuza.
83. Caiea sensibilitatii interoceptive se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. este o caie nespecifica;
b. este o cale specifica;
c. deutoneuronul se afla in maduva;
d. este condusa prin fasciculele spinotalamice;
e. este condusa prin substanta reticulata medulara.
84. Receptorii sensibilitatii interoceptive:
a. se gasesc in piele;
b. se gasesc in peretii vaselor;
c. se gasesc in peretii organelor;
d. sunt fusurile neuromusculare;
e. sunt corpusculi lamelati.
85. Cile descendente ale mduvei spinrii:
a. sunt ci ale motricitii;
b. sunt reprezentate prin cile piramidale;
c. sunt reprezentate prin cile extrapiramidale;
d. conduc sensibilitatea exteroceptiv
e. conduc sensibilitatea proprioceptiva.
86. Cile sistemului piramidal:
a. i au originea n mduv;
b. conduc motilitatea voluntar;
c. se mai numesc encefalo-spinale;
d. au primul neuron n scoara cerebral ;
e. au doi neuroni.
87. Originea cilor piramidale este situat n urmtoarele arii, cu unele EXCEPII:
a. motorie
b. postcentral;
c. premotorie;
d. postrolandic ;
e. motorie secundara.

11

88. Sistemul piramidal se caracterizeaz prin urmtoarele, cu unele EXCEPII:

a. este format din trei neuroni;
b. este format dintr-un neuron cortical;
c. are primul neuron medular;
d. are un neuron periferic;
e. are un neuron de executie.
89. Calea sistemului piramidal se caracterizeaza prin:
a. isi are originea in cortexul cerebral;
b. isi are originea in etajele subcorticale;
c. controleaza motilitatea involuntara;
d. controleaza motilitatea voluntara;
e. contine aproximativ 1 000 000 de fibre.
90. Fibrele fascicolului piramidal:
a. 700 000 de fibre sunt mielinizate;
b. strabat descendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;
c. strabat ascendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;
d. 25% din fibre se incruciseaza;
e. 75% din fibre nu se incruciseaza.
91. Fibrele fascicolului piramidal:
a. 75% din fibre se incruciseaza;
b. incrucisarea fibrelor se realizeaza la nivelul bulbului;
c. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia senzitiva;
d. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia piramidala;
e. prin incrucisare se formeaza fascicolul piramidal incrucisat.
92. Fascicolul piramidal direct:
a. contine 700 000 de fibre;
b. se numeste si fascicol corticospinal anterior;
c. se numeste si fascicol corticospinal lateral;
d. este situat linga fisura mediana;
e. din acesta se desprind fibre corticonucleare.
93. Neuronul periferic al caii sistemului piramidal:
a. este situat in maduva spinarii;
b. este situat in nucleii motori ai nervilor cranieni;
c. este situat in scoarta cerebrala;
d. se numeste si neuron de executie;
e. se numeste si neuron de comanda.
94. Calea sistemului extrapiramidal se caracterizeaz prin:
a. controleaz motilitatea involuntar;
b. controleaz motilitatea semiautomat;
c. controleaza motilitatea automata;
d. nu are origine cortical;
e. nu are origine subcorticala.
95. Cile extrapiramidale au urmtoarele caracteristici:
a. i au originea n etajele corticale;
b. i au originea n etajele subcorticale;
c. ajung la neuronii motori din cornul anterior medular;
d. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral;
e. ajung la neuronii senzitivi din cornul posterior medular.

12

96. Cile extrapiramidale cu origine cortical ajung la:

a. corpii striai;
b. bulb;
c. nucleii bazali;
d. talamus;
e. hipotalamus.
97. Eferenele nucleilor bazali sunt reprezentate prin fibrele:
a. strionigrice;
b. striorubrice;
c. strioreticulate;
d. reticulostriate;
e. rubrostriate.
98. Eferenele nucleilor bazali ajung la nucleii mezencefalici:
a. nucleul rou;
b. substana neagr;
c. formaia reticulat;
d. mduv;
e. nucleul dintat.
99. Fasciculele piramidale se caracterizeaz prin:
a. controleaz motilitatea voluntar
b. i au originea n formaiunile motorii subcorticale;
c. sunt reprezentate prin fasciculul cortico-spinal anterior;
d. au al doilea neuron n corpii striai;
e. sunt reprezentate prin fascicolul encefalospinal.
100. n cordonul lateral se afl urmtoarele tipuri de fascicule:
a. corticospinal anterior;
b. piramidal ncruciat;
c. piramidal direct;
d. care controleaz motilitatea voluntar;
e. corticospinal lateral.
101. Fasciculul rubrospinal prezint urmtoarele caracteristici:
a. are originea n nucleul rou;
b. face parte din cile piramidale;
c. are originea n mezencefal;
d. conduce motilitatea voluntar;
e. este situat in cordoanele laterale.
102. Fasciculul olivospinal se caracterizeaz prin:
a. are originea n oliva bulbar;
b. conduce motilitatea involuntar;
c. face parte din cile extrapiramidale;
d. este situat n cordonul posterior;
e. este situat in cordoanele laterale.
103. Fasciculul reticulospinal se caracterizeaz prin:
a. este situat n cornul anterior;
b. face parte din cile extrapiramidale;
c. se termin n ganglionii spinali;
d. are originea n formaia reticulat a trunchiului cerebral;
e. este situat in cordoanele posterioare.

13

104. Fasciculul nigrospinal are urmtoarele caracteristici:

a.are originea n substana neagr;
b. are originea subcortical;
c. este un fascicul extrapiramidal;
d. este situat n cordonul posterior;
e. este situat in comisura cenusie.
105. Fasciculele vestibulospinale:
a. sunt fascicule extrapiramidale;
b. sunt situate n cordonul posterior;
c. controleaz motilitatea involuntar;
d. se termin n cornul medular posterior;
e. pleaca din nucleii vestibulari bulbari.
106. In cordoanele anterioare se gasesc:
a. fasciculul spinocerebelos ventral;
b. fasciculul fundamental anterior;
c. fasciculul piramidal incrucisat;
d. fasciculul piramidal direct;
e. fasciculul spinotalamic anterior.
107. In cordoanele laterale se gasesc:
a. fasciculul spinotalamic lateral;
b. fasciculul rubrospinal;
c. fasciculul piramidal direct;
d. fascicolul vestibulospinal ventral;
e. fascicolul vestibulospinal lateral.
108. In cordoanele posterioare se gasesc:
a. fascicolul spinocerebelos dorsal;
b. fasciculele spinobulbare;
c. fascicolul Goll;
d. fascicolul Burdach;
e. fascicolul fundamental posterior.
109. Motilitatea automat are rol n:
a. activitatea reflex medular;
b. coordonarea miscarilor;
c. mentinerea echilibrului;
d. coordonarea alternantei starilor de veghe si somn;
e. mentinerea tonusului muscular.
110. Motilitatea automat are rol n:
a. not;
b. condusul mainii;
c. cntatul la instrumente;
d. scris;
e. termogeneza.
111. Funcia reflex a maduvei spinarii este ndeplinit de ctre :
a. neuronii somatici ai maduvei spinarii;
b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;
c. neuronii vegetativi ai maduvei apinarii;
d. centrii nervosi din cerebel;
e. centrii nervosi din cortex.

14

112. Reflexele spinale somatice principale sunt:

a. monosinaptice;
b. interoceptive;
c. mixte;
d. polisinaptice;
e. de mers.
115. Reflexul monosinaptic prezint urmtoarele caracteristici:
a.este format din doi neuroni;
b. are doi neuroni motori;
c. este un reflex miotatic;
d. are doi neuroni senzitivi;
e. are doi neuroni intercalari.
116. Reflexele miotatice prezint urmtoarele caracteristici:
a. centrul reflexului este sinapsa dintre neuronul senzitiv i cel motor;
b. calea eferent este axonul neuronului motor;
c. efectorul este fibra muscular striat;
d. au cel puin trei neuroni ;
e. calea aferenta este formata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si
prelungirile acestuia.
117. Din reflexele monosinaptice fac parte reflexele:
a. osteotendinoase;
b. rotulian;
c. ahilean;
d. de flexie;
e. de reglare a vasomotricitatii.
118. Reflexul polisinaptic se caracterizeaz prin:
a. se ntlnete ntr-o activitate nociceptiv;
b. calea aferent este format din cel mult trei neuroni;
c. centrul reflex elaboreaz rspunsul senzitiv;
d. calea aferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal;
e. centrii nervosi sunt polisinaptici.
119. Reflexele polisinaptice:
a. se mai numesc de flexie;
b. sunt reflexe de aprare;
c. receptorii sunt localizai n tegument;
d. receptorii sunt terminaii nervoase libere;
e. receptorii sunt localizati in viscere.
120. Reflexele nociceptive se caracterizeaz prin:
a. calea aferent este formata de axonii neuronilor motori;
b. sunt reflexe polisinaptice;
c. prezint i neuroni de asociaie;
d. au arcul reflex constituit din mai mult de trei neuroni ;
e. calea eferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal.
121. Calea eferent a reflexelor nociceptive:
a. este reprezentat de axonii neuronilor motori;
b. se termin pe efectorul muscular;
c. efectorul muscular retrage mna din faa agentului cauzator al durerii;
d. efectorul muscular retrage piciorul din faa agentului cauzator al durerii;
e. efectorul este muschiul extensor.

15

122. Reflexul rotulian:

a. se mai numeste patelar;
b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;
c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul qvadricepsului femural;
d. efectorul determina extensia gambei pe coapsa;
e. efectorul determina extensia labei piciorului.
123. Reflexul ahilian:
a. se mai numeste patelar;
b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;
c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul lui Ahile;
d. efectorul determina extensia labei piciorului;
e. efectorul este muschiul flexor care retrage piciorul din fata agentului cauzator al durerii.
124. Legile reflexelor sunt urmtoarele, cu unele EXCEPII:
a. localizrii;
b. tot sau nimic;
c. simetriei;
d. timpului til;
e. generalizarii.
125. Legile reflexelor se studiaz pe o broasc:
a. spinala;
b. decapitata;
c. creia i se stimuleaz un deget de la picior;
d. creia i se stimuleaz planseul bucal;
e. cu centrii medulari intacti.
126. Legea localizrii se caracterizeaz prin urmtoarele, cu unele EXCEPII:
a. se contract numai gamba;
b. se contact gamba i laba piciorului;
c. se contract ntreg membrul inferior;
d. se observ o uoar micare a labei piciorului;
e. se contracta membrul inferior opus.
127. Legea iradierii se caracterizeaz prin obinerea contraciilor la nivelul :
a. membrului superior de aceeai parte;
b. membrului superior de partea opus;
c. membrului inferior de partea opus;
d. membrului inferior de aceeai parte;
e. trunchiului.
128. Legea generalizarii se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. se obseva o usoara flexie a labei piciorului;
b. se produc convulsii generalizate ale musculaturii membrelor;
c. se produce flexia unui singur membru superior;
d. se produc convulsii generalizate ale musculaturii trunchiului;
e. se produce flexia unui singur membru inferior.
129. Fenomenul de iradiere al reflexelor polisinaptice:
a. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNC;
b. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNP;
c. consta in antrenarea unui numar crescut de neuroni;
d. este guvernat de legile lui Pflugger;
e. este guvernat de legile lui Descartes.

16

130. Reflexele spinale vegetative sunt reprezentate prin urmatoarele, cu unele

EXCEPTII:
a. sudorale;
b. vasoconstrictoare;
c. vasodilatatoare;
d. rotulian;
e. de mers.
131.Reflexele spinale vegetative se caracterizeaz prin urmtoarele, cu unele
EXCEPII:
a. au receptori localizai i la nivelul muchilor striai;
b. sunt reprezentate prin reflexul de defecaie;
c. sunt reprezentate prin reflexul pupilodilatator;
d. au receptori localizai i la nivelul articulaiilor;
e. sunt reprezentate prin reflexul de mictiune.

17

TRUNCHIUL CEREBRAL
1. Trunchiul cerebral se caracterizeaz prin:
a. este format din trei etaje;
b. are o fa ventral;
c. are o fa dorsal;
d. are n interiorul su un ventricul;
e. continu poriunea inferioar a mduvei spinrii.
2. Etajele trunchiului cerebral sunt:
a. bulbul;
b. puntea sau mduva prelungit;
c. mezencefalul;
d. cerebelul;
e. hipotalamusul.
3. Faa anterioar a etajului bulbar :
a. are ca limit inferioar marginea cranial a decusaiei piramidale;
b. limita superioar este anul bulbo-pontin;
c. se leag de cerebel prin pedunculul cerebral inferior;
d. prezint piramidele bulbare;
e. are ca limit anterioar mduva spinrii.
4. Pe faa sa anterioar bulbul prezint:
a. benzi transversale;
b. originea aparent a nervilor VI, VII, VIII n anul bulbo-pontin;
c. originea aparent a nervului XII;
d. piramidele bulbare;
e. lateral de piramidele bulbare se afl oliva bulbar.
5. Puntea se caracterizeaz prin:
a. prezint benzi transversale;
b. este mai lat vertical;
c. prezint originea aparent a nervului V;
d. se mai numete puntea lui Willis;
e. continu mduva spinrii.
6. Faa anterioar a etajului pontin:
a. este limitat inferior de ctre anul bulbo-pontin;
b. se prezint sub forma unei benzi longitudinale;
c. este limitat superior de ctre anul ponto-mezencefalic;
d. pe linia lateral prezint pedunculii cerebeloi inferiori;
e. continu mduva spinrii.
7. Faa anterioar a punii se caracterizeaz prin:
a. lateral de origina aparent a nervului V se gsesc pedunculii cerebeloi mijlocii;
b. medial se gsete oliva bulbar;
c. lateral de linia median se vd piramidele bulbare;
d. pedunculii cerebeloi leag puntea de cerebel;
e. puntea nu prezint o fa anterioar.

8. Fibrele trunchiului cerebral conduc impulsuri de la:

a. talamus la cortex;
b. trunchi la mduv;
c. trunchi la scoara cerebral;
d. mduv la cortex;
e. cortex la mduv.
9. Trunchiul cerebral este strbtut de ci:
a. ascendente;
b. transversale;
c. descendente;
d. proprii;
e. trunchiul cerebral nu conine ci.
10. Reflexe bulbare sunt:
a. deglutiie;
b. masticaie;
c. tuse;
d. splenosecretor;
e. vom.
11. Reflexe bulbare sunt:
a. de deglutiie;
b. de vom;
c. de strnut;
d. de masticaie;
e. tuse.
12. Reflexe bulbare care regleaz activitatea aparatului respirator sunt:
a. de tuse;
b. de clipire;
c. de masticaie;
d. de strnut;
e. vom.
13. Puntea lui Varolio este sediul urmtoarelor reflexe:
a. de clipire;
b. de supt;
c. de masticaie;
d. de vom;
e. strnut.
14. Funcia reflex a mezencefalului:
a. este asigurat de ctre nucleii bulbari;
b. la acest nivel se nchid reflexe de diminuare a tonusului muscular;
c. la acest nivel se nchide reflexul de tuse;
d. la acest nivel se nchide reflexul de orientare a capului ctre sursa de lumin;
e. mezencefalul nu are funcie reflex.
15. Funcia reflex a mezencefalului:
a. este asigurat de ctre nucleii bulbari;
b. la acest nivel se nchid reflexe de reglare a micrilor;
c. la acest nivel se nchide reflexul de tuse;
d. la acest nivel se nchide reflexul de alternan somn-veghe;
e. mezencefalul nu are funcie reflex.

16. Mezencefalul conine:

a. substan neagr;
b. nuclei bulbari;
c. nucleul rou;
d. coliculi cvadrigemeni laterali;
e. decusaia piramidal.

NERVII CRANIENI
1. Nervii cranieni:
a. fac parte din sistemul nervos periferic;
b. sunt n numr de 12 perechi;
c. nu au dispoziie metameric;
d. au dou rdcini: dorsal i ventral;
e. sunt plasai i la nivelul mduvei toracale.
2. Nervii cranieni senzoriali sunt:
a. olfactiv;
b. optic;
c. vestibulocohlear;
d. abducens;
e. vag.
3. Nervii cranieni motori sunt:
a. vag;
b. oculomotor;
c. trohlear;
d. accesor;
e. hipoglos.
4. Nervii cranieni micti sunt:
a. olfactiv;
b. trigemen;
c. facial;
d. glosofaringian;
e. vag.
5. Nervii cranieni care au n structura lor fibre parasimpatice sunt
a. oculomotor;
b. trohlear;
c. accesor;
d. facial;
e. hipoglos.
6. Fibrele parasimpatice din structura nervilor cranieni se caracterizeaz prin:
a. sunt postganglionare;
b. sunt preganglionare;
c. fac sinaps cu neuroni corticali;
d. au originea n nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral;
e. pot avea originea i n mduva sacrat.
7. Nervii olfactivi se caracterizeaz prin:
a. conduc informaii legate de gust;
b. au originea real n celulele bipolare din mucoasa olfactiv;
c. sunt nervi senzoriali;
d. au fibre parasimpatice;
e. conin i fibre simpatice.
8. Nervii optici se caracterizeaz prin:
a. reprezint prima pereche de nervi cranieni;
b. sunt nervi senzoriali;
c. au primul neuron n celulele cu conuri i bastonae;
d. sunt compui din axonii celulelor multipolare din retin;
e. au i o component motorie.

9. Nervii oculomotori:
a. sunt nervi motori;
b. conin fibre parasimpatice;
c. originea real a fibrelor motorii este n nucleul motor din mezencefal;
d. originea real a fibrelor parasimpatice este n nucleul accesor din punte;
e. conin fibre simpatice.
10. Nervii oculomotori se caracterizeaz prin:
a. au originea aparent n spaiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali;
b. fibrele motorii merg la muchii extrinseci ai globului ocular;
c. fibrele parasimpatice ajung la muchiul sfincter al irisului;
d. fibrele parasimpatice ajung la fibrele circulare ale muchiului ciliar;
e. conin i fibre senzoriale vizuale.
11. Nervii trohleari:
a. sunt nervi motori;
b. au originea real n mezencefal;
c. au originea aparent pe faa posterioar a trunchiului cerebral;
d. inerveaz muchiul oblic superior;
e. conin i fibre senzoriale vizuale.
12. Nervii trigemeni:
a. sunt nervi micti;
b. fibrele senzitive i au originea real n ganglionul trigeminal situat pe traseul nervului;
c. deutoneuronul fibrelor senzitive se afl n nucleii trigeminali din trunchiul cerebral;
d. originea aparent este pe faa anterioar a punii;
e. au origine exclusiv mezencefalic.
13. Nervii trigemeni se caracterizeaz prin:
a. fibrele senzitive se distribuie la pielea feei;
b. fibrele motorii inerveaz muchii masticatori;
c. au trei ramuri;
d. ajung pn n torace;
e. au un singur ram care se divide.
14. Cele trei ramuri ale trigemenului se caracterizeaz prin:
a. ramura oftalmic este senzitiv;
b. ramura maxilar este motorie;
c. ramura mandibular este mixt;
d. toate iau natere n bulb;
e. toate iau natere n mezencefal.
15. Nervii abducens:
a. sunt nervi motori;
b. au originea real n nucleul motor din bulb;
c. originea aparent este n anul ponto-peduncular;
d. inerveaz muchiul drept extern al globului ocular;
e. sunt nervi micti.
16. Nervii faciali:
a. sunt nervi motori;
b. au fibre parasimpatice;
c. fibrele motorii au originea real n nucleul motor bulbar;
d. au fibre gustative;
e. sunt nervi micti.

17. Fibrele gustative ale nervului facial:

a. i au originea n ganglionul geniculat;
b. ganglionul conine protoneuronul;
c. deutoneuronul este situat n nucleul solitar;
d. culeg excitaii de la nivelul mucoase esofagiene;
e. transmit i informaie olfactiv.
18. Nervii faciali se caracterizeaz prin:
a. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal i salivator superior din punte;
b. originea aparent este n anul bulbo-pontin;
c. fibrele motorii inerveaz muchii mimicii;
d. reprezint perechea VIII de nervi cranieni;
e. au i origine n mduva cervical.
19. Fibrele nervului facial se caracterizeaz prin:
a. cele senzoriale culeg excitaii de la corpul limbii;
b. fibrele parasimpatice inerveaz glanda submandibular;
c. fibrele parasimpatice inerveaz glanda lacrimal;
d. fibrele parasimpatice inerveaz glanda sublingual;
e. conduc i informaie olfactiv.
20. Nervii vestibulocohleari:
a. reprezint perechea VII de nervi cranieni;
b. sunt nervi senzoriali;
c. au protoneuronul n ganglionii spinali;
d. sunt formai din dou componente;
e. au deutoneuronul n ganglionul spinal.
21. Nervii vestibulocohleari au urmtoarele caracteristici:
a. componenta cohlear are pe traiectul su ganglionul Scarpa;
b. ramura cohlear se ndreapt spre nucleii cohleari din punte;
c. componenta vestibular are pe traiectul su ganglionul Corti;
d. ramura vestibular se ndreapt spre nucleii vestibulari bulbari;
e. ambele ramuri conin i fibre motorii.
22. Nervii glosofaringieni:
a. sunt nervi senzitivi;
b. sunt nervi micti;
c. au fibre parasimpatice;
d. au fibre motorii;
e. au fibre senzitive.
23. Nervii glosofaringieni se caracterizeaz prin:
a. originea real a fibrelor motorii se gsete n nucleul ambiguu din bulb;
b. fibrele senzoriale au primul neuron n ganglionii de pe traseul nervului;
c. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb;
d. fibrele motorii se distribuie muchilor globului ocular;
e. fibrele motorii se distribuie i ctre mucoasa esofagian.
24. Nervul glosofaringian prezint urmtoarele caracteristici:
a. originea aparent este n anul retrooloivar;
b. fibrele motorii se distribuie muchilor faringelui;
c. fibrele senzoriale culeg excitaii gustative de la treimea posterioar a limbii;
d. fibrele parasimpatice ajung la glanda lacrimal;
e. fibrele motorii se distribuie i ctre mucoasa esofagian.

25. Nervii vagi:

a. se mai numesc nervi pneumogastrici;
b. sunt nervi micti;
c. reprezint perechea X de nervi cranieni;
d. au fibre parasimpatice;
e. sunt nervi senzitivi.
26. Nervii vagi se caracterizeaz prin:
a. originea real a fibrelor motorii se afl n nucleul solitar;
b. fibrele senzoriale au primul neuron n ganglionul de pe traseul nervului;
c. deutoneuronul fibrelor senzitive este n nucleul ambiguu;
d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al nervului vag;
e. fibrele motorii ajung pn n pelvis.
27. Nervii vagi prezint urmtoarele caracteristici:
a. originea aparent se afl n anul retroolivar;
b. fibrele motorii inerveaz musculatura faringelui i laringelui;
c. fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativ de la baza rdcinii limbii;
d. fibrele parasimpatice se distribuie organelor toracice i abdominale;
e. conin i fibre simpatice pentru globul ocular.
28. Nervii accesori:
a. se mai numesc i nervi medulari;
b. sunt nervi motori;
c. au trei ramuri;
d. au dou rdcini;
e. au i componente senzitive n structura lor.
29. Nervii accesori se caracterizeaz prin:
a. rdcina bulbar are originea n nucleul ambiguu;
b. rdcina spinal are originea n cornul anterior al mduvei cervicale;
c. ramura intern ptrunde n nervii vagi;
d. ramura extern ptrunde n nervii IX;
e. au i componente senzitive n structura lor.
30. Ramurile nervului accesor se caracterizeaz prin:
a. fibrele ramurii interne ajung la muchii laringelui;
b. fibrele ramurii externe ajung la muchiul sternocleidomastoidian;
c. fibrele ramurii externe ajung la muchiul trapez;
d. fibrele ramurii interne ajung la muchii cefei;
e. au i componente senzitive n structura lor.
31. Nervul hipoglos:
a. este un nerv motor;
b. are originea real n nucleul motor bulbar;
c. originea aparent este n anul preolivar;
d. inerveaz musculatura limbii;
e. au i componente senzitive n structura sa.

CEREBELUL
1.
a.
b.
c.
d.
e.

Cerebelul este situat:

n fosa posterioar a craniului;
anterior trunchiulul cerebral;
separat de emisferele cerebrale;
deasupra encefalului;
la captul inferior al mduvei spinrii.

2.
a.
b.
c.
d.
e.

Cerebelul delimiteaz cavitatea ventriculului IV cerebral mpreun cu:

bulbul;
diencefalul;
mezencefalul;
puntea;
mduva spinrii.

3.
a.
b.
c.
d.
e.

Cerebelul prezint:
o poriune median;
vermisul;
dou emisfere cerebeloase.
forma literei H;
o cavitate numit ventricul cerebelos.

4.
a.
b.
c.
d.
e.

Pedunculii cerebeloi:
leag cerebelul de trunchiul cerebral;
conin fibre aferente;
conin fibre eferente;
sunt n numr de ase;
sunt n numr de dou perechi.

5.
a.
b.
c.
d.
e.

Lobii cerebelului sunt:

anterior;
posterior;
floculonodular;
vermisul;
ventriculul cerebelos.

6.
a.
b.
c.
d.
e.

Substana cenuie a cerebelului:

este dispus la exterior;
la interior formeaz nucleii cerebeloi;
este dispus la interior;
la exterior formeaz scoara cerebral;
cerebelul nu conine substan cenuie.

7. Cerebelul controleaz:
a. echilibrul;
b. tonusul muscular;
c. coordoneaz micrile fine;
d. mersul;
e. deglutiia.
8. Extirparea total a cerebelului produce:
a. astazie;
b. afonie;
c. astenie;
d. daltonism;
e. astigmatism.

9. Extirparea total a cerebelului:

a. este compatibil cu viaa;
b. funciile cerebelului sunt preluate de ctre cortex;
c. funciile cerebelului sunt compensate cortical;
d. funciile cerebelului sunt preluate de ctre mduva spinrii;
e. nu este compatibil cu viaa.
10. Din punct de vedere funcional, cerebelul prezint:
a. arhicerebelul;
b. paleocerebelul;
c. neocerebelul;
d. sistemul limbic;
e. sistemul vegetativ.
11. Arhicerebelul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este format din lobul floculonodular;
b. este formaiunea cea mai veche;
c. primete aferene vestibulare;
d. excitarea lui determin creterea tonusului muscular;
e. este formaiunea cea mai nou.
12. Lezarea arhicerebelului produce urmtoarele:
a. mers sigur;
b. pierderea echilibrului;
c. afecteaz micrile comandate de scoar;
d. nu afecteaz precizia micrile comandate de scoar;
e. nu are efecte.
13. Paleocerebelul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este format din nuclei cerebeloi;
b. are conexiuni cu cortexul motor medular;
c. are rol n meninerea tonusului muscular;
d. are rol n meninerea echilibrului;
e. nu este prezent la om.
14. Paleocerebelul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. conlucreaz cu nucleul rou;
b. conlucreaz cu substana reticulat;
c. conlucreaz cu scoara cerebral;
d. este formaiunea cea mai veche filogenetic;
e. este formaiunea cea mai nou filogenetic.
15. Extirparea i excitarea paleocerebelului produc:
a. creterea tonusului muscular;
b. dereglri ale memoriei;
c. tulburri ale echilibrului;
d. scaderea tonusului muscular;
e. nu are efecte.
16. Neocerebelul se caracterizeaz prin:
a. este constituit din emisferele cerebeloase;
b. are conexiuni cu cortexul cerebral;
c. are rol n coordonarea micrilor comandate de scoar;
d. regleaz echilibrul;
e. este format din nucleii roii.

17. Neocerebelul se caracterizeaz prin:

a. este formaiune nou filogenetic;
b. este constituit din nucleul dinat;
c. cortexul su are trei straturi celulare;
d. are rol n meninerea tonusului muscular;
e. include emisferele cerebeloase.
18. Neocerebelul asigur:
a. pierderea echilibrului;
b. coordonarea micrilor fine comandate de scoar;
c. diminu aceste comenzi;
d. ntrete aceste comenzi;
e. determin armonizarea activitii diferitelor grupe musculare;
19. Extirparea neocerebelului produce urmtoarele:
a. nu are efecte;
b. pierderea capacitii de execuie a micrilor fine;
c. tulburri n mers;
d. atonie;
e. hipertonie.

DIENCEFALUL
1. Diencefalul este format din:
a. talamus;
b. mezencefal;
c. hipotalamus.
d. corpii striati;
e. corpul calos.
2. In alcatuirea diencefalului intra:
a. epitalamusul;
b. metatalamusul;
c. talamusul;
d. hipotalamusul;
e. pedunculii cerebelosi.
3. Talamusul constituie o statie de releu pentru:
a. fibrele ascendente provenite de la maduva;
b. caile piramidale;
c. fibrele ascendente provenite de la nivelul bulbului;
d. caile extrapiramidale;
e. fibrele ascendente provenite de la cerebel.
4. In talamus fac sinapsa:
a. fibrele vizuale;
b. fasciculul spinotalamic lateral;
c. fibrele auditive;
d. fasciculul spinotalamic anterior;
e. fasciculele spinobulbare.
5. In talamus nu fac sinapsa:
a. fibrele olfactive;
b. fasciculele spinobulbare;
c. fasciculele spinotalamice;
d. fibrele auditive;
e. fasciculele spinocerebeloase.
6. In talamus nu fac sinapsa:
a. fibrele optice;
b. fibrele auditive;
c. fibrele olfactive;
d. fibrele oftalmice;
e. fibrele gustative.
7. Talamusul prezinta conexiuni cu:
a. cortexul
b. hipotalamusul;
c. corpii striati;
d. maduva spinarii;
e. caile piramidale.
8. Talamusul:
a. este format din nuclei;
b. prezinta scoarta;
c. este un centru de integrare al impulsurilor nervoase ascendente;
d. controleaza motilitatea semiautomata;
e. cotroleaza motilitatea voluntara.

9. Metatalamusul:
a. face parte din mezencefal;
b. este format din corpii geniculati laterali;
c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori;
d. este format din corpii geniculati mediali;
e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori.
10. In corpii geniculati laterali fac sinapsa urmatoarele sensibilitati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatii termice si dureroase;
b. sensibilitatii proprioceptive;
c. sensibilitatii auditive;
d. sensibilitatii vizuale;
e. sensibilitatea gustative.
11. In corpii geniculati mediali fac sinapsa urmatoarele sensibilitati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatea protopatica;
b. sensibilitatea epicritica;
c. sensibilitatea interoceptiva;
d. sensibilitatea auditiva;
e. sensibilitatea vizuala.
12. Hipotalamusul :
a. face parte din diencefal;
b. controleaza motilitatea voluntara;
c. controleaza motilitatea automata;
d. controleaza functiile vegetative;
e. face parte din mezencefal.
13.Hipotalamusulasigura mentinerea constanta a temperaturii corpului prin:
a. termogeneza;
b. reglarea aportului hidric;
c. termogeneza;
d. reglarea functiilor cardiovasculare;
e. reglarea metabolismului hidric.
14. Hipotalamusul regleaza:
a. metabolismul intermediar;
b. secretia adenohipofizei;
c. functiile sexuale;
d. functiile respiratorii;
e. miscarile fine comandate de scoarta.
15. Hipotalamusul coordoneaza si regleaza functia digestiva prin:
a. centrii respiratori;
b. centrii foamei;
c. centrii cardiovasculari;
d. centrii satietatii.
e. centrii setei.
16. Hipotalamusul este conectat cu:
a. paleocortexul;
b. paleocerebelul;
c. neocortexul;
d. neocerebelul;
e. trunchiul cerebral.

17. Hipotalamusul :
a. intervine in starile emotionale;
b. intervine in starile de stress;
c. coordoneaza alternanta starilor de veghe si somn;
d.controleaza motilitatea involuntara;
e. realizeaza integrarea neuro-endocrina.
18. Hipotalamusul:
a. formeaza cu sistemul limbic o unitate senzitivo-motorie;
b. formeaza cu sistemul limbic o unitate functionala;
c. formeaza placa motorie;
d. este numit si creier vegetativ;
e. este cea mai importanta regiune a diencefalului.

EMISFERELE CEREBRALE
1. Nucleii bazali prezint urmtoarele caracteristici:
a. se mai numesc corpi striai;
b. sunt situai lateral de talamus;
c. reprezint nuclei importani ai sistemului extrapiramidal;
d. sunt situai deasupra talamusului;
e. parial ei fac parte i din sistemul piramidal.
2. Nucleii bazali se caracterizeaz prin:
a. sunt mase de substan cenuie;
b. se mai numesc corpii lui Nissl;
c. sunt situai deasupra talamusului;
d. sunt n numr de 4;
e. fac parte din sistemul extrapiramidal.
3. Emisferele cerebrale reprezint:
a. partea cea mai voluminoas a SNC;
b. partea anterioar a SNC;
c. partea inferioar a SNC;
d. partea superioar a SNC;
e. partea posterioar a SNC.
4. Emisferele cerebrale se caracterizeaz prin:
a. sunt legate ntre ele prin comisurile creierului;
b. conin n interior ventriculii laterali I i II;
c. emisfera stng este mai dezvoltat la dreptaci;
d. au trei fee;
e. reprezint partea inferioar a SNC.
5. Emisferele cerebrale prezint urmtoarele fee:
a. lateral;
b. inferioar;
c. medial;
d. bazal;
e. superioar.
6. Pe faa lateral a emisferelor cerebrale se vd anuri mai adnci:
a. fisura lateral Sylvius;
b. anul olfactiv;
c. anul hipocampului;
d. anul central Rolando;
e. anul medial calcarin.
7. Pe faa lateral a emisferelor cerebrale anurile delimiteaz urmtorii lobi:
a. frontal;
b. parietal;
c. temporal;
d. occipital;
e. inferior.
8. Lobul frontal al emisferelor cerebrale este situat:
a. anterior anului central Sylvius;
b. anterior lobului parietal;
c. deasupra anului Rolando;
d. anterior i superior lobului temporal;
e. posterior de lobul occipital.

9. Lobul parietal al emisferelor cerebrale este situat:

a. anterior lobului occipital;
b. deasupra lobului frontal;
c. deasupra anului central;
d. posterior girului precentral;
e. posterior de lobul occipital.
10. Lobul occipital al emisferelor cerebrale este situat:
a. posterior lobului parietal;
b. anterior lobului frontal;
c. posterior lobului temporal;
d. anterior lobului temporal;
e. posterior de lobul occipital.
11. Lobul temporal al emisferelor cerebrale este situat inferior:
a. lobului frontal;
b. lobului parietal;
c. anului Sylvius;
d. anului Rolando;
e. de mduva spinrii.
12. Faa medial a emisferei cerebrale prezint urmtoarele:
a. anul corpului calos;
b. anul central Rolando;
c. scizura calcarin;
d. corpul calos;
e. pedunculii cerebrali.
13. Structural emisferele cerebrale prezint:
a. substana alb cu ase straturi;
b. substan cenuie la exterior;
c. substan alb la exterior, formnd scoara cerebral;
d. substan alb la interior;
e. substan alb la interior, formnd nuclei.
14. Substana alb a emisferelor cerebrale este format din fibre;
a. de asociaie;
b. comisurale;
c. de proiecie ascendente;
d. de proiecie descendente;
e. de proiecie comisurale.
15. Substana cenuie se caracterizeaz prin:
a. la exterior formeaz scoara cerebral:
b. este dispus i n profunzimea emisferelor cerebrale;
c. n profunzimea emisferelor cerebrale formeaz corpii striai;
d. conine i fibre nervoase mielinice;
e. conine i fibre nervoase amielinice.
16. n fiecare emisfer cerebral se gsete:
a. cte un ventricul lateral;
b. ventriculul I;
c. ventriculul II;
d. ventriculul diencefalic;
e. ventriculul IV.

17. Paleocortexul are conexiuni cu:

a. hipotalamusul;
b. mduva spinrii;
c. epitalamusul;
d. tiroida;
e. nervul hipoglos.
18. Paleocortexul are urmtoarele funcii:
a. este sediul proceselor emoionale;
b. n digestie;
c. este sediul actelor de comportament instinctiv;
d. n reproducere;
e. n respiraie.
19. Neocortexul:
a. este constituit din ase straturi celulare;
b. este constituit din dou straturi celulare;
c. include trei feluri de funcii;
d. este implicat n actele de comportament instinctiv;
e. este implicat n digestie.
20. Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprinde zone:
a. senzitive;
b. de asociaie;
c. motorii;
d. mixte;
e. cu fibre talamo-medulare.
21. n ariile corticale senzitive se proiecteaz fibrele sensibilitilor:
a. cutanate;
b. proprioceptive incontiente;
c. motorii;
d. vizuale;
e. cardiace.
22. Fibrele corticale de proiecie se caracterizeaz prin:
a. leag emisferele de formaiunile subiacente;
b. leag regiuni din aceeai emisfer;
c. unesc n ambele sensuri scoara cu centrii subcorticali;
d. leag emisferele ntre ele;
e. nu prsesc emisferul cerebral.
23. Fibrele corticale de asociaie se caracterizeaz prin:
a. leag ntre ele regiuni din emisferul drept;
b. unesc n ambele sensuri scoara cu centrii subcorticali;
c. leag ntre ele regiuni din emisferul stng;
d. leag emisferele de formaiunile subiacente;
e. prsesc emisferul cerebral.
24. Reflexele necondiionate sunt:
a. innscute;
b. comune tuturor indivizilor;
c. constante;
d. invariabile;
e. dobndite n cursul vieii.

25. Reflexele necondiionate se caracterizeaz prin:

a. arcurile lor reflexe exist de la natere;
b. se epuizeaz dup o scurt perioad de timp;
c. se nchid numai n bulb;
d. se nchid la nivele inferioare ale nevraxului;
e. sunt dobndite n cursul vieii.
26. Reflexele necondiionate simple sunt:
a. clipit;
b. tuse;
c. secreie salivar;
d. nvarea;
e. temporare.
27. Reflexele necondiionate complexe se caracterizeaz prin:
a. stau la baza formrii instinctelor;
b. din ele face parte strnutul;
c. sunt lanuri de reflexe;
d. din ele face parte clipitul;
e. sunt dobndite n cursul vieii.
28. Reflexe necondiionate complexe sunt:
a. alimentar;
b. de reproducere;
c. de aprare;
d. matern;
e. dobndite n cursul vieii.
29. Reflexele condiionate sunt:
a. dobndite n cursul vieii;
b. temporare;
c. individuale;
d. strnutul;
e. clipitul.
30. Reflexele condiionate se caracterizeaz prin:
a. arcurile lor reflexe se nchid n etajele inferioare ale nevraxului;
b. se formeaz pe baza celor necondiionate;
c. se formeaz pe baza a doi excitani condiionai;
d. arcurile lor reflexe se nchid la nivelul cortexului;
e. nu sunt dobndite n cursul vieii.
31. Excitaia este procesul nervos care se manifest prin:
a. iniierea unei activiti;
b. amplificarea unei activiti preexistente;
c. este un proces nervos activ;
d. scderea activitii corticale;
e. este un proces nervos pasiv.
32. Inhibiia se caracterizeaz prin:
a. este un proces activ;
b. exist inhibiie extern sau condiionat;
c. se manifest prin diminuarea sau sistarea unei activiti anterioare;
d. exist inhibiie intern sau necondiionat;
e. este un proces nervos pasiv.

33. Inhibiia extern este:

a. necondiionat;
b. supraliminar;
c. de protecie;
d. condiionat;
e. pasiv.
34. Inhibiia intern este:
a. condiionat;
b. de stingere;
c. de ntrziere;
d. de difereniere;
e. un proces cortical specific mduvei spinrii.
35. Procesul de dinamic cortical nseamn:
a. excitaia se transform n inhibiie;
b. nhibiia se transform n rspuns motor;
c. nhibiia se transform n excitaie;
d. inhibiia i excitaia nu se intercondiioneaz;
e. un proces cortical specific mduvei spinrii.
36. n cadrul dinamicii corticale deosebim:
a. iradierea;
b. concentrarea;
c. inducia reciproc;
d. nvarea;
e. diseminarea informaiei.
37. Iradierea se caracterizeaz prin:
a. const n extinderea excitaiei;
b. mrimea procesului de iradiere nu depinde de intensitatea stimulului;
c. este procesul invers induciei reciproce;
d. const n extinderea inhibiiei;
e. un proces cortical specific mduvei spinrii.
38. Condiionarea clasic se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este pavlovist;
b. are la baz asocierea cunotinelor cu stimularea unor centri din sistemul limbic;
c. are la baz asocierea deprinderilor cu stimularea unor centri diencefalici;
d. reprezint formarea de reflexe condiionate;
e. este un proces cortical specific mduvei spinrii.
39. Condiionarea operant:
a. const n stimularea centrului recompensei;
b. este valabil i pentru nvarea uman;
c. const n stimularea centrului pedepsei;
d. este valabil numai n timpul somnului;
e. este un proces cortical specific mduvei spinrii.
40. Substratul elementar al nvrii este reprezentat de:
a. conexiunile sinaptice;
b. numrul sinapselor scade o dat cu vrsta;
c. procesul nvrii diminu ncepnd cu adolescena;
d. numrul sinapselor crete prin acumularea de noiuni noi;
e. fibrele de proiecie.

41. nvarea este influenat de:

a. factorii ambiani;
b. prezena unor stimuli suplimentari;
c. motivaie corespunztoare;
d. nivelul de inteligen;
e. numrul fibrelor de proiecie.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

1. Sistemul nervos vegetativ se caracterizeaz prin:
a. coordoneaz funciile organelor interne;
b. regleaz funciile organelor interne;
c. este constituit din dou componente;
d. coordoneaz activitatea muscular striat;
e. coordoneaza activitatea muschilor netezi.
2. Cele mai multe organe primesc o inervaie:
a. dubl;
b. numai parasimpatic;
c. antagonic;
d. numai simpatic;
e. simptica si parasimptica.
3. n unele organe, simpaticul i parasimpaticul:
a. exercita efecte de acelasi tip;;
b. efectele nu sunt diferite calitativ;
c. efectele nu sunt diferite cantitav;
d. efectele sunt diferite calitativ si cantitativ;
e. exista organe asupra carora numai unul dintre sisteme are efect.
4. Axonii neuronilor preganglionari:
a. sunt mielinici;
b. sunt amielinici;
c. nu au teac de mielina ;
d.fac sinaps cu neuronii vegetativi postganglionari;
e. fac sinapsa la nivelul ganglionilor vegetativi periferici.
5. Axonii neuronilor postganglionari:
a. sunt amielinici;
b. ajung la organul efector;
c. se termin pe muchiul neted;
d. se termin pe gland;
e. se termina la nivelul muschiului striat.
6. La baza activitii SNV st:
a. mediatorul chimic;
b. actul reflex;
c. neurotransmitorul;
d. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex vegetativ;
e. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex somatic.
7. Despre calea aferenta a arcului nervos vegetativ se pot afirma urmatoarele:
a. este asemanatoare cu calea eferenta a arcului nervos vegetativ;
b. este reprezentata de radacina anterioara a nervului spinal;
c. este asemanatoare cu calea aferenta a sistemului nervos somatic;
d. este formata din neuronul viscero-aferent din ganglionii spinali;
e. este formata din neuronul somatosenzitiv din ganglionii spinali.
8. Neuronul viscero-aferent isi are originea in ganglionii:
a spinali;
b. extranevraxiali atasati nervilor cranieni;
c. vegetativi latero-vertabrali;
d. intramurali;
e. juxtaviscerali.

9.Dendrita neuronului viscero-aferent ajunge la receptorii din:

a. organe;
b oase;
c. vase;
d. articulatii;
e. tendoane.
10.Dendrita neuronului viscero-aferent ajunge la:
a. baroreceptorii din viscere;
b. presoreceptorii din viscere;
c. chemoreceptorii din viscere;
d. corpusculii neurotendinosi;
e. osmoreceptorii din viscere.
11. Componenta periferica a sistemului nervos simpatic este reprezentata de:
a. ganglionii spinali;
b. ganglionii vegetativi latero-vertebrali;
c. ganglionii limfatici;
d. ganglionii vegetativi paravertebrali;
e. centrii nervosi din coarnele laterale medulare.
12. Centrii sistemului nervos vegetativ simpatic se afl n:
a. coarnele anterioare ale maduvei toracale;
b. coarnele laterale ale maduvei toracale;
c. coarnele posterioare ale maduvei toracale;
d. coarnele laterale ale maduvei lombare superioare;
e. coarnele posterioare ale maduvei lombare superioare.
13. Centri nervoi vegetativi simpatici sunt urmtorii:
a. pupilodilatatori in maduva dorsala;
b. vasomotori in maduva dorsala;
c. pilomotori in maduva dorsala;
d. sudorali in maduva cervico-dorsala;
e. pupilodilatatori in maduva cervico-dorsala.
14. Centri nervoi vegetativi simpatici:
a. se afl situai n coarnele laterale ale maduvei toracale;
b. sunt sediul reflexelor osteotendinoase;
c. sunt situai n coarnele laterale ale maduvei lombare superioare;
d. sunt sediul reflexelor de aprare;
e. sunt sediul reflexului de mers.
15. Centrii sistemului nervos vegetativ parasimpatic se afl situai n:
a. nucleul parasimpatic pelvian;
b. S2-S4;
c. maduva sacrala;
d. metatalamus;
e. trunchiul cerebral.
16. Nucleii vegetativi parasimpatici sunt urmtorii:
a. nucleul accesor al nervului III situat n mezencefal;
b. nucleul lacrimal din punte;
c. nucleul salivator inferior din bulb;
d. nucleul salivator superior din punte;
e. nucleul lacrimal din bulb.

17. Fibrele nucleului salivator superior se distribuie:

a. pe calea nervului VII;
b. glandei sublinguale;
c. glandei submandibulare;
d. glandei salivare parotide;
e. glandelor paratiroide.
18. Fibrele nucleului accesor al nervului III:
a.se distribuie fibrelor circulare ale irisului;
b. merg la ridictorul pleoapei superioare;
c. se distribuie fibrelor circulare ale muchiului ciliar;
d. se distribuie fibrelor muchiului orbicular al ochiului;
e. se distribuie muschiului oblic superior.
19. Fibrele nucleului salivator inferior :
a. se distribuie glandei salivare parotide;
b. se distribuie muchilor faringieni;
c. merg pe calea nervului IX;
d. se distribuie glandei salivare sublinguale;
e. merg pe calea nervului X.
20. Fibrele nucleului dorsal al vagului se distribuie:
a. organelor din torace;
b. muschilor laringelui;
c. muschilor faringelui;
d. organelor din abdomen;
e. glandelor salivare parotide.
21. Cile SNV:
a. simpaticul folosete calea nervului III;
b. simpaticul are cile sale proprii;
c. simpaticul folosete calea nervului IV;
d. parasimpaticul folosete calea nervului VII;
e. simpaticul foloseste calea nervului VII.
22. Parasimpaticul cranian folosete calea urmtorilor nervi cranieni:
a. III;
b. VII;
c. IX;
d. X;
e. V.
23. Lanurile simpatice paravertebrale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu
EXCEPTIA:
a. se mai numesc juxtaviscerale;
b. sunt n numr de dou;
c. sunt legate cu nervii spinali;
d. la nivelul ganglionilor paravertebrali are loc sinapsa ntre fibra preganglionar i cea
postganglionar;
e. se mai numesc intramurale.
24. n cazul simpaticului fibrele preganglionare :
a. sunt scurte;
b. sunt lungi;
c. sunt mielinice;
d. sunt amielinice;
e. se distribuie difuz in peretii organelor.

25. n cazul parasimpaticului fibrele preganglionare sunt:

a. mielinice;
b. scurte;
c. lungi;
d. amielinice;
e. se distribuie in peretii organelor, in teritorii limitate.
26. n cazul parasimpaticului sinapsa ntre fibra preganglionar i cea postganglionar
se face n ganglionii:
a. paravertebrali;
b. juxtaviscerali;
c. laterovertebrali;
d. intramurali;
e. spinali.
27. La nivelul simpaticului, ntre fibra preganglionar i cea postganglionar, se
elibereaz:
a. acetilcolin;
b. adrenalin;
c. mediator chimic;
d. noradrenalin;
e. monoxidul de azot.
28. SNV coordoneaz activitatea :
a. viscerelor;
b. vaselor sanguine;
c. efectorilor care nu sunt sub control voluntar;
d. muschilor striati;
e. efectorilor aflati sub control voluntar.
29. Centrii vegetativi de comanda sunt situati in:
a.cortex;
b. maduva spinarii;
c. formatia reticulata;
d. bulbul rahidian;
e. mezencefal.
30. Centrii vegetativi de integrare sunt situati in:
a. cortex;
b. mezencefal;
c. hipotalamus;
d. formatia reticulata;
e. bulbul rahidian.
31. Primul neuron al caii eferente a arcului reflex vegetativ se caracterizeaz prin:
a. este situat n mduva toracal pentru simpatic;
b. se mai numete preganglionar;
c. este situat n mduva lombar superioar n cazul simpaticului;
d. este situat n mduva sacral n cazul parasimpaticului;
e. se mai numeste postganglionar.
32. SNV poate aciona:
a. antagonist: reglarea diametrului pupilar;
b. complementar la nivelul aparatului reproductor;
c. complementar n miciune;
d. complementar, n reglarea secreiei salivare;
e. cooperare, in mictiune.

33. Componenta periferic simpatic este reprezentat de:

a. lanurile ganglionare paravertebrale;
b. plexurile viscerale;
c. plexurile intramurale;
d. neuronii medulari;
e. lanturile ganglionare laterovertebrale.
34. Plexurile nervoase viscerale sunt urmtoarele:
a. celiac;
b. mezenteric superior;
c. mezenteric inferior;
d. hipogastric;
e. brahial
35. Parasimpaticul are dou componente centrale situate n;
a. trunchiul cerebral;
b. talamus ;
c. cerebel;
d. mduva sacral;
e. maduva dorsala.
36. Dintre organele, care nu sunt prevazute cu inervatie parasimpatica, fac parte:
a. medulosuprarenala;
b. glandele sudoripare;
c. cordul;
d. muschii erectori ai firului de par;
e. majoritatea vaselor sanguine.
37. Lanturile simpatice laterovertebrale sunt formate din urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. nervi spinali;
b. 22-25 perechi de ganglioni nervosi vegetativi;
c. ganglioni limfatici;
d. ganglioni spinali;
e. ramuri interganglionare.
38. La nivelul globilor oculari, simpaticul produce:
a. contracia muchilor radiari ai irisului;
b. dilatarea pupilei;
c. relaxarea muchilor ciliari radiari;
d. contracia muchilor ciliari circulari;
e. mioza
39. La nivelul ochilor, simpaticul produce:
a. dilatarea pupilei;
b. midriaz;
c. relaxarea muchilor ciliari radiari, pentru vederea la distan;
d. contracia muchilor circulari ciliari;
e. micsorarea pupilei.
40. La nivelul ochilor, parasimpaticul produce:
a. micsorarea pupilei;
b. mioz;
c. contracia muchilor ciliari circulari pentru vederea de aproape;
d. relaxarea muchilor ciliari radiari, pentru vederea la distan;
e. midriaza.

41. La nivel glandular ,simpaticul produce urmtoarele:

a. stimuleaza secreiei glandelor sudoripare;
b. scade secreia gastric;
c. stimuleaza secreia medulosuprarenalei;
d. determina secreie salivar vscoas.;
e. determina secretie abundenta de saliva apoasa.
42. La nivel glandular, parasimpaticul stimuleaza:
a. secreia lacrimal;
b. secreia sudoral la nivel palmar;
c. secreia gastric;
d. secreia intestinal;
e. secretia medulosuprarenalei.
43. Simpaticul nu are efect asupra:
a.muchiului circular al irisului;
b. glandelor gastrice;
c. muchiului circular al corpului ciliar;
d. inimii;
e. arborelui bronsic.
44. La nivelul bronhiilor, simpaticul produce:
a. bronhodilataie;
b. bronhoconstricie;
c. creterea lumenului bronhiilor;
d. micorarea diametrului bronhiilor;
e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.
45. La nivelul bronhiilor parasimpaticul produce:
a. bronhodilataie;
b. bronhoconstricie;
c. dilatarea bronhiilor;
d. micorarea lumenului bronhiilor;
e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.
46. Asupra cordului simpaticul produce:
a. creterea frecvenei cardiace;
b. cretera vitezei de conducere;
c. cresterea fortei de contractie;
d. nu are efect;
e. scade viteza de conducere.
47. Asupra cordului parasimpaticul produce:
a. scderea frecvenei cardiace;
b. creterea vitezei de conducere;
c. creterea forei de contracie a cordului;
d. bradicardie;
e. tahicardie.
48. La nivelul vaselor sanguine simpaticul produce urmtoarele:
a. vasoconstricie pe vasele arteriale din tegument;
b. vasoconstricie pe vasele din creier;
c. coronaroconstricie;
d. vasoconstrictie pe vasele din viscere;
e. coronarodilatatie.

49. La nivelul vaselor sanguine parasimpaticul produce urmtoarele:

a. vasodilataie pe vasele arteriale din tegument;
b. vasodilataie pe vasele din viscere;
c. coronarodilataie;
d. hipertensiune arterial;
e. vasodilatatie pe vasele din creier.
50. La nivelul stomacului i intestinului simpaticul:
a. inhiba motilitatea;
b. stimuleaza motilitatea;
c. stimuleaza inchiderea sfincterelor netede;
d. relaxarea sfincterelor striate;
e. nu are efect.
51. La nivelul tractului gastrointestinal parasimpaticul produce urmtoarele:
a. creterea motilitii;
b. relaxarea sfincterelor netede;
c. creterea tonusului;
d. eliminarea coninutului;
e. relaxarea sfincterelor striate.
52. La nivelul vezicii urinare simpaticul produce urmtoarele:
a. relaxarea muchiului vezical;
b. mrete diureza;
c. contracia sfincterului vezical intern;
d. contractia sfincterului vezical extern;
e. relaxarea sfincterului vezical extern.
53. La nivelul vezicii urinare parasimpaticul produce:
a. relaxarea sfincterului extern;
b. contracia muchiului detrusor vezical;
c. scade reabsorbia apei;
d. relaxarea sfincterului vezical intern;
e. relaxarea muschiului detrusor vezical.
54. La nivelul glandelor salivare simpaticul produce:
a. secreie redus;
b. nu are aciune;
c. secreie abundent;
d. saliv vscoas;
e. secretie hormonala.
55. La nivelul glandelor salivare parasimpaticul produce:
a. nu are aciune;
b. secreie abundent;
c. saliv vscoas;
d. saliva apoasa;
e. secretie hormonala.
56. Efectele SNV simpatic sunt:
a. stimuleaza glicogenoliza heptica;
b. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;
c. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;
d. inhiba secretia exocrina a pancreasului;
e. asupra splinei un are efect.

57. Efectele SNV parasimpatic sunt:

a. stimuleaza contractia spinei;
b. inhiba splenocontractia;
c. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;
d. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;
e. asupra ficatului un are efect.