GRADINILE BAROCE

Sec. XVII: -principiile esentiale ale gradinilor se mentin: compozitie arhitecturala echilibru, simetrie
-se simte atenuarea schematismului rigid, ortogonal prin trasee rectlinii imbinate cu linii curbe
-se renunta la fasonarea arborilor care se dezvolta natural
-cresc dimensiunile gradinilor devin parcuri
-multiplicarea ...... vizuale, perspective si legaturi cu peisajul ambiant
-in ornamentatie: bogatia decorului, efecte pitoresti si scenografice, elemente ornamentale cu
contururi dulci
-apar grotele artificiale: fantanile cu stanci, teatrele de apa compozitii arhitecturale grupand
statui, roci, apa in miscare (jocuri hidraulice, jocuri muzicale), zid decorativ cu nise
Ex.: -gradina vilei Doria, Pamphili Roma
-gradina vilei Aldobrandini Froscatti
-gradina Boboli a palatului Pitti Florenta
-gradina Gamberaia, langa Florenta
-gradina Garzoni Collodi

Villa Doria, Pamphili Roma

Villa Doria, Pamphili Roma

Villa Doria, Pamphili Roma

Villa Aldobrandini Froscatti

Garzoni Garden Collodi

Garzoni Garden Collodi

Boboli Garden Florenta

Boboli Garden - Florenta

GRADINI SI PARCURI BAROCE FRANCEZE

-initial gradini realizate de arhitecti italieni la inceputul sec. XVI pe langa castelele Amboise, Blais, Gaillon
-arhitectii francezi: initial gradina in incinta fortificata a castelului; disparitia fortificatiilor: creste spatiul
gradinii, canalele ce inconjurau castelul s-au pastrat cu functie decorativa, saparea canalelor a furnizat
pamant pentru terase
Ex.: -gradinile castelelor Verneuil, Charleval (arh. Du Creceau)
-gradinile castelelor Anet, Chenonceau (arh, Delorme)

Chateau Anet, Chenonceau

Chateau Anet, Chenonceau

Caracteristici:-coeziune arhitectonica intre cladiri si gradina

-compozitii dominate de un ax central (alee centrala)
-modelarea terenului in terase largi
-partere cu flori
-prezenta canalelor ca elemente de compozitie
Baroc incipient sec. XVII: -parterul curbat brodat cu buxus inlocuieste desenele geometrice regulate
-creatii ale etapei: gradinile castelelor Tuileries, Fontainebleau, Saint-Germain,
gradina Luxembourg Paris
-apar tratate de arta gradinilor Mollet, Boyceau
-se formeaza artisti specializati in arta gradinilor
Baroc: -loc de desfasurare a serbarilor grandioase
-artisti angajati in realizarea scenografica a gradinilor, crearea de decoruri bogate
-statui, bazine, fantani, vase ornamentale create dupa teme alegorice sau inspirate de mitologia
greco-romana
-principalul exponent al epocii Le Notre
Le Notre: -artistul gradinar al regelui Soare
-contributii: proportii mari ale compozitiei de ansamblu, perspective dominante, ordonarea
gradinii dupa norme arhitectonice (modelare teren, mari volume vegetale din mase de arbori), unitatea
ansamblului prin diversitatea partilor, introducerea marilor suprafete plane de apa (bazine, canale) cu
functia de reflectare a luminii
-realizari parcuri monumentale: Vaux-le-Vicomte, Versailles, Chantilly, Saint-Cloud, Sceaux

Versailles Paris

Vaux-le-Vicomte Paris

Chateau de Chantilly - Paris

Versailles - Paris

Vaux-le-Vicomte Paris

Chateau de Chantilly Paris

Caracteristici ale barocului francez:

-spatii vaste
-tratarea arhitecturala a compozitiei
-centrul compozitiei palatul cap de compozitie
-unitatea ansamblului prin: ordonarea geometrica, axa dominanta, axa dezvoltata in profunzime pe
mare distanta
-perspectivele secundare, perpendiculare pe dominanta devin axe de compozitie subordonate
-terenul modelat: terase largi, denivelari mici, elemente construiet specifice (ziduri de sprijin, rampe,
scari, balustrade), racorduri intre plan, orizontal, inclinat prin elemente construite
-perspective conduse pe directii dominante de modelare ale terenului
-zone orizontale intinse oglinzi de apa, bazine, canale
-in vecinatatea palatului spatii degajate ce pun in evidenta arhitectura
-partere vegetale bogat decorate cu: flori diverse, broderie de buxus, borduri, aliniamente de arbusti
modelate geometric
-piese arhitecturale si plastice: fantani, bazine, statui
-vegetatia subordonata conceptiei arhitecturale
-grandoarea compozitiei: dispunerea regulata a plantatiilor arborescente, spatii deschise decorate de
vegetatie joasa
-alei rectilinii in retea geometrica
-spatii delimitate de ziduri verzi decorate cu spectaculoase fantani: jocuri de apa, rocarii, grupuri
sculpturale, colonade
GRADINILE CLASICE
-scoala italiana a Renasterii si scoala franceza au influentat rapid arta gradinilor in intreaga Europa
occidentala dupa sec. XVII
-noile parcuri si gradini au adoptat la inceput maniera italiana, apoi stilul francez
-apar tratate despre principiile si normele gradinilor franceze, ex.: DArgeville sec. XVIII
-arhitectii italieni si francezi sunt invitati sa amenajeze gradini in diverse tari ale Europei
-aceste amenajari au influentat arhitectii autohtoni
-cele doua stiluri au generat solutii de amenajari ce au primit denumirea de gradini claisce
Realizari notabile:
Germania:-parcul Wilhelmus Hhe Kassel, model italian

-parcul Herrenhausen Hanovra, renastere italiana si baroc francez

-parcul Charlottenburg Berlin, model francez
-parcul Nymphenburg Munchen, model francez
-parcul Sansoussi Potsdam, renastere italiana

Charlottenburg Park Berlin

Charlottenburg Park Berlin

Charlottenburg Park Berlin

Charlottenburg Park Berlin

Herrenhausen Park Hanovra

Herrenhausen Park Hanovra

Nymphenburg Park Munchen

Herrenhausen Park Hanovra

Herrenhausen Park Hanovra

Nymphenburg Park Munchen

Nymphenburg Park Munchen

Nymphenburg Park Munchen

Austria: -parcul Schnbrunn Viena, clasic

Schnbrunn Park Viena

Schnbrunn Park Viena

Rusia: -parcul Petrodvoret Leningrad, model francez

Schnbrunn Park Viena

Schnbrunn Park Viena

Anglia:-gradina Whitehall, maniera italiana, parcul Saint James, model francez, gradinile Greenwich

Saint James Park London

Saint James Park London

Greenwich Gardens England

Greenwich Gardens England

Spania: -gradinile La Granja Segovia, model francez

Greenwich Gardens England