ION CREANGA

OPER E
II

Editie ingrijitd, note fi variante,

glosar ;I: bibliogafie de

IORGU IORDAN 0 ELISABETA BRANCUS

Studio; introductio de

IORGU IORDAN

SCRIITORI ROMANI
EDITURA MINERVA
Bucterefti, 1970

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI

www.dacoromanica.ro

POVESTE

1o

A fost odatd, cind a fost, Ca, dacA n-ar fi fost, nu s-Ar

povesti.
Noi nu suntem de pe cind povetile, ci suntem mai
dincoace cu vro doud-trei zile, de pe cind se potcovea
purecele cu noutizeci i nou de ocd de fer la un picior
i tot i se pArea ca-i usor.
CicA era odat un om insurat, i omul acela trAia la

un loc cu soacrd-sa. Nevasta lui, care avea copil de

tita, era cam proasta; dar si soacrA-sa nu era tocmai
hitrA.

Intru una din zile, omul nostru iese de-acasA dup

trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, dupA celi scalda

copilul, II infAA si-i dete tita, 11 puse in albie linga

15

sobA, cAci era iarnti; apoi 11 legAnA kii-1 dezmerdA, ping

ce-1 adormi. Dupa ce-1 adormi, statu ea putin pe ginduri ri-apoi Incepu a se boci cit Ii lua gura: Aulio 1
20

25

copilavil meu, copi1au1 meu I"

Mama ei, care torcea dupa horn, cuprinsa de spaima,
zvirli fusul din mina i furca din brfu cit colo gi, sarind

fara sine, o Intreba cu spaima:

Ce ai, draga mamei, ce-ti este?!
Mama, mama! Copilul meu are sa moara I
Chid i cum?
- IatA cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
II vAd. Si?
De s-a sui mita, are sa-1 trinteascA drept in capul
copilului i sA mi-1 omoare 1

30

Vai de mine i de mine, cA bine zici, fata mea; se

vede cA i s-au sfirit mititelului zilele 1
9

www.dacoromanica.ro

cu ochii pironiti la drobul de Bare de pe horn i cu

minne Incletate, de para. le legase cineva, incepura

a-1 boci amindoug, ca n4te smintite, de clocotea casa.
Pe chid se sluteau ele, cum Ira spun, numai iaca i
tatal copilului 1ntra pe ua, flamInd i nacajit ca vai
de el.
Ce este? Ce v-au gasit, nebunelor?

Atunci ele, viinduli putin In sine, incepura ali

10

15

terge lacramile i a-i povesti cu mare jale despre Inthnplarea neintimplata.

Omul, dup ce le asculta, zise cu mirare:
Bre 1 multi proti am vazut eu in viata mea, dar
ca voi n-am mai vazut. Ma._ duc In toat lumeal i
de-oiu gasi mai proti cleat voi, m-oiu mai Intoarce
acas, iar de nu, ba.

Aa zicind, ofta din greu, iei din ma, fara sali

ieie ziva buna, gi pleca supgrat gi amarit ca vai de oml

i mergind el bezmetic, Ma sa tie unde se duce,

dup o bucata de vreme, oprindu-se Intr-un loc, i se
20

Intimpla iar s vada ceva ce nu mai vazuse: un om tinea

putin un oboroc deert cu gura spre soare, apoi rapede-1
1nOdca gi intra cu dinsul intr-un bordeiu ; pe urma iar

ieea, II punea iar cu gura la soare, i tot ala facea...

Drumetul nostru, nedumerit, zise:

25

30

- Bund
ziva, om bun
Multamesc dumitale, prietenel
I

Da' ce faci aici?

Ia, ma trudesc de vro doua-trei zile sa car pocitul
ist de soare in bordeiu, ca sa am lumina, i nici ca-1
pot...
Bre, ce trudal zise drumetul. N-ai vrun topor la
IndamIna?

35

40

Ba am.
Ie-1 de coada, sparge ici, i soarele va intra singur Inlauntru.
Indata facu aa, i lumina soarelui Intra In bordeiu.
Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram sa hnbatrinesc carInd
soarele cu oborocul.

Inca un tont", zise drumetul In sine i pleca.

10

www.dacoromanica.ro

mergind el tot inainte, peste citva timp ajunse

10

15

20

intr-un sat i, din intimplare, se opri la casa unui om.

Omul de gazda, fiind rotar, li lucrase un car i-1 Injghebase, in casa, in toata intregimea lui; -acum, voind
sa-Iscoata afara, tragea de protap cu toata puterea, dar
carul nu imea. titi pentru ce? Aa: uile erau mai
strimte decit carul. Rotarul voia acum sa taie uorii,
spre a scoate carul. Noroc Insa ca drumetul 1-a Inv&
-tat sal desfaca in toate partile lui, sa le scoata pe rind
afard -apoi iarai sa-1 injghebe la kc.
Foarte multamesc, om bun, zise gazda; bine m-ai
invatat 1 Ia uite-te dumneta 1 Era sa &arm bunatate
de casa din pricina carului...
De aici, drumetul nostru, mai numarind un natarau,
merse tot Inainte, pina ce ajunse iara la o casa. Acolo,
ce sa vada? Un om, c-untapoiu in mina, voia s-arunce
nite nuci din tinda in pod.
Din ce In ce dau peste dobitoci", zise drumetul In
sine.

- Da' ce te framinti ma, om bun?

Ia, vreu sa zvirl nite nuci in pod, i tapoiul ista,

bata-1 scirba sa-1 bata, nu-i nici de-o treaba....
Ca degeaba te trudeti, nene 1 Poo sa-1 blastami

cit 1-ei blastama, habar n-are tapoiul de scirbd. Ai

25

un oboroc?

Da' cum sa n-am?1

30

35

40

Pune nucile Intr-Insul, ie-1 pe umar i suie-le

frumuel in pod ; tapoiul e pentru paie i fin, iar nu
pentru nuci.
Omul asculta, i treaba se Wu indata.
Drumetul nu zabovi nici aici mult, ci plea, mai numarInd i alt neghiob.
Apoi, de aici merse mai departe, pina ce ajunse ca
sa mai vada aiurea i alta nazbitie. Un om legase o
vaca cu funia de git i suindu-se pe-o ura, unde avea
aruncat oleaca de fin, tragea din rasputeri de funie, sri
urce vaca pe pill. Vaca ragea cumplit, i el nu mai
putea de ostenit...
Mai omule 1 zise drumetul, facinduli cruce ; dar
ce vrei sa faci?
11

www.dacoromanica.ro

Ce sgi fac, mA-ntrebi? Da' nu vezi?

Ba v5,d, numai nu pricep.

Ia, hramul ista e himisit de foame rili nu vr6 nici
in ruptul capului BA vie dupA mine sus, pe iastA lurd,
5

sA mAnince fin...

StAi putin, cretine, cA spinzuri vacal 16 finul

i-1 (l jos la vacA I

Da' nu s-a irosi?...

10

15

20

Nu fii scump la Mite i ieftin la fAinA.

Atunci omul ascult, qi vaca scApA cu viatA.
Bine m-ai invtat, om bun 1 Pentr-un lucru de
nimica eram cit pe ce sa-mi gitui vaca!
Aa, drumetul nostru, mirindu-se qi de aceastA mare
prostie, zise in sine: Mita tot s-ar fi putut intimpla sA
deie drobul de sare jos de pe horn; dar sA cari soarele
in casA cu oborocul, sA arunci nucile in pod cu tpoiul
i ill tragi vaca pe riurA, la fin, n-am mai ginditl"
Apoi drumetul se intoarse acasA risi petrecu lingA ai
ski, pe cari-i socoti mai cu duh decit pe cei ce vazuse
in cAlAtoria sa. s-am IncAlecat pe-o ea, -am spus po-

vestea aa. S-am incAlecat pe-o roatA, u-am spus-o

toatA. s-am incAlecat pe-o alma, i v-am spus,

oameni buni, o mare minciung I!

www.dacoromanica.ro

MO NICHIFOR COTCARIUL

Mog Nichifor nu-i o inchipuire din povegti, ci e un

om ca toti oamenii; el a fost odatA, cind a fost, trAitor

in mahalaua Tutuenii din Tirgul Neamtului, dinspre

5

satul VinAtorii Nealutului. Cam pe vremea aceea trAia

mog Nichifor in Tutueni, pe cind bunicul bunicului

meu fusese cimpoiag la cumAtria lui mog Dediu din
to

VinAtori, fiind cumAtru mare CiubAr-vodA, cgruia mog

Dediu i-a dAruit patruzeci gi nouA de mioare, oachege

numai de cite un ochiu; iard popA, unchiul unchiului

mamei mele, Ciubuc Clopotarul de la MonAstirea

Neamtului, care Meuse un clopot mare la acea monAstire, cu cheltuiala lui, gi avea dragoste sA-1 tragA singur la sArbAtori mari ; pentru aceea ii gi ziceau Clopo-

15

tarul. Tocmai pe acea vreme trAia gi mog Nichifor

din Tutueni.
Mog Nichifor era harabagiu. CAruta lui, degi era
ferecatA cu teie, cu curmeie, insd era o cArutA bunk
incApAtoare gi indeminaticA. Un poclit de rogojini

20

oprea gi soarele gi ploaia de a rAzbate in cAruta lui mog

25

30

Nichifor. De inima cArgei atirnau pAcornita cu felegtiocul gi posteuca, care se izbeau una de alta, cind mergea cAruta, gi fAceau: tronca, franca I tronca, tranca 1
lard in belciugul de la carimbul dedesupt, din stinga,
era aninatA o bArditA, pentru felurite intimplAri. Douti
iepe, albe ca zApada gi iuti ca focul, se sprijineau mai
totdeauna de oigtea cArutei ; mai totdeauna, dar nu
totdeuna, cAci mog Nichifor era gi geambag de cai gi,
cind ii venea la socotealA, fAcea schimb, ori vindea
cite-o iapA chiar in mijlocul drumului, gi atunci rA13

www.dacoromanica.ro

minea oitea goala pe de-o parte. ti placea moneagului sa alba tot iepe tinere i curatele ; asta era slabaciunea lui. Ma veti intreba, poate: De ce iepe, i totdeauna
albe? Va voiu spune i aceasta: Iepe, pentru c mo
Nichifor tinea sa aiba prasila; albe, pentru c albeata

iepelor, zicea el, Ii slujea de fanar noaptea la drum.

Mo Nichifor nu era dintre aceia care sa nu tie Ca
nu-i bine sa te pui viziteu la cai albi i sluga la femei" ;
10

15

20

25

30

35

40

el tia i aceasta, dar iepele erau ale lui, i, cind le

grijea, grijite erau, iar cind nu, n-avea eine sa-i banuiasca.
Mo Nichifor fugea de carauie,
scotea ochii ;
el se ferea de ridicaturi, pentru ca se temea de surpatura.
Harabagia, zicea el, e mai bung., ca ai a face tot cu
marfa vie, care la deal se da pe jos, la vale, pe jos, iar

la popas, in caruta. Mol Nichifor avea o biciuca de

cele de cinepa, Impletita de mina lui i cu fichiul de
matas, cu care pocnea de-ti lua auzul. i cu incarcat
1 cu descarcat, la deal mo Nichifor se da pe jos i
-U.:tea de-a valma cu iepele. La vale iar se da pe jos,
ca sa nu se speteasca iepele. Chirieii, vrind-nevrind,
trebuiau s. se deie i ei, caci li era lehamite de morocaneala lui mo Nichifor, care indata troncanea cite
una cam de aceste:
Ia mai dati-va. i pe jos, caci calul nu-i ca dobitocul sa poata vorbi.
Daca tiai sa potriveti din git pe mo Nichifor, apoi
era cit se poate de galnic. De intilnea vrun om &glare,
pe drum, intreba: Departe ai lasat pe voda, voinice?"
apoi indata da biciu iepelor, zicind:
Alba-nainte, alba la roate,
Oitea goala pe de-o parte.
Hii I opt-un cal, ca nu-s departe Galatii, hii 1 1
De Intilnea pe drum neveste i fete mari, cinta cintece agalnice, de-alde-aceste:
Cind cu baba m-am luat,
Opt ibovnice-au oftat:
Trei neveste cu barbat

i cinci fete dintr-un sat .a.

14

www.dacoromanica.ro

to

15

Ei, ei ! Apoi zi c' nu4i venea sa pornesti la drum,

mai ales in luna lui maiu, cu asemenea om vrednic si
de-a pururea vesel 1 Citeodata numai, cind prin dreptul
crismei te faceal niznai si nu stiai s potrivesti din git
pe mos Nichif or, nu-I prea vedeai in cheji buni, dar
si atunci tot rapede mina de la o crism pana la alta.
Mai ales intr-un rind ii please lui mos Nichifor &ma'
iepusoare, care mergeau de minune la drum. Dar la
crisma, mort-copt, trebuiau sa stele, caci le cumparase
de la un popd, nefiind pe vremea aceea pojarnicii, de
unde sa cumpere altele, care sa Ile fuga tot intr-una 1
Spunea tata Ca' i-au spue si lui batrinii, care auzisera din gura lui mos Nichifor, ca pe vremea aceea era
bine sa fii harabagiu in Tirgul-Neamtmlui, ca te-apucau
pe-a-minele. Cum ieseai din Varatic, intrai in Agapia,

si cum ieseai din Agapia, intrai in Varatic; apoi in

20

Razboeni, apoi pe la mitoace, si aveai musterei, de nu

erai bucuros; ba sa-i duci la Peatra, ba la Folticeni, ba
pe la iarmaroace, ba la Manastirea Neamlului, ba la
Secu, ba la Risca, ba in toate pagile, pe la hramuri.
Tot tata mai spunea ca ar fi auzit de la bunicul bunicului meu ca protopopul de la Nearnt, de pe vremea

aceea, ar fi zis unor calugrite, care pribegeau in

saptamina mare prin tirg:

25

- Maicelor 1
Blagosloveste, cinstite parinte 1

De ce nu va' ast1mpara0 in monastire si sa va

cautqi de suflet, macar in saptamina patimilor?
30

Apoi &, cinstite parinte, cic ar fi raspuns ele cu

smerenie, lina asta ne mninca, pAcatele noastre. Dar
n-am mai veni noi caci, cum stii sfinlia ta, mai mult

cu eiacul ne hranim, si apoi, de nu curge, macar

35

40

pleura', si eine misc6 tot pisca.

Protopopul atunci, sarmanul, cic-ar fi oftat din greu,
inghiOnd noduri..., si ar fi dat vina tot pe mos Nichif or, zicind:
De-ar crapa odata' sal crape si harabagiul care v-au
adus 1 C-atunci stiu ca n-ar avea eine BA v mai cAra-

baneasca asa de des pe la tirg.

*i cica auzind mos Nichifor de aceasta, tare s-ar fi
mihnit in sufletul sail si s-ar fi jurat cu juramint ca sa
15

www.dacoromanica.ro

nu mai aiba a face cu parte dohovniceasca cit a trai el ;

caci, din pante, era i evlavios mo Nichifor qi tare se

mai temea a nu cada sub blastamul preotesc I

5

De-

aceea, cu fuga au alergat la schitul Vovidenia, la pusnicul Chiriac din sfinta Agura, care-i canea parul i
barba cu ciree negre, i In Vinerea Seaca, prea cuviosul

10

15

cocea oul la luminare, ca sa mai uureze din cele pacate. i apoi s-a hotarit el ca de-acura inainte sa alba'
a face mai mult cu parte negustoreasca.
Numai negustorul, zicea mo Nichifor, traiegte
din saul ski i pe sama lui. Cind intrebai: Pentru ce?"
mo Nichifor raspundea, tot glum* Pentru ca. n-are
Dumnezeu stapin".
De glumet, glumet era mo Nichifor, nu-i vorba, dar,
de multe ce daduse peste dinsul, se facuse cam hursuz.

20

25

Babatia lui, de la o vreme incoace, nu tiu ce avea,

ca incepuse a scirtii: ba c-o doare ceea, ba c-o doare
ceea, ba i-e facut de naj it, ba ca i-e facut pe ursita, ba
ca. i-e facut de plinsori, i tot umbla din baba In baba
cu descintece i cu oblojele, theft lui mo Nichifor
acestea nu-i prea veneau la socoteala, i de-aceea nu-i
erau acum mai niciodata boii acasa. Ba chiar se facuse
bucluca, hartagos i de tot hapsin, cind sta cite doted-

trei zile pe linga casa, incit biata babuca lui era

bucuroasa uneori i rasbucuroasa. In sufletul ei sa-1
vada cum 1-a ved urnit de-acas.
Se vede lucru ca. i mo Nichifor era facut pe drumuri,

30

caci cum ieea afara la drum paro era altul ; nu mai

sta din pocnit cu biciul, de uguit cu too drurnetii pe

citi Ii intilnea qi de povestit despre toate locurile

Insemnate pe unde trecea.

Intr-o dimineata, mercuri inainte de Duminica

Mare, rao Nichifor deciocalase &drilla i-o ungea ; cind

35

numai iaca se trezelte la spatele lui cu jupin Strul din

Tirgul-Neamtului, negustor de Mean, iruri, ghileala,

sulimineala, boia de par, chiclazuri, peatra vinata,

peatra sulimanului sau peatra buna pentru facut alifie de obraz, salcie, fumuri Eli alte otravuri.
40

Pe vremea aceea nu era spiterie In Tirgul-Neamtului ,

qi jupinul Strul aducea, pentru hatirui calugarilor i a

16

www.dacoromanica.ro

cglugritelor, tot ce li trebuia. Mai fdcea el, nu-i

vorbg, si alte negustorii... In sfirsit, nu stiu cum sa

vg spun, era mai mult decit dohovnicul, ca Meg de

5

dinsul nu puteau monastirile.

- Muni dimineata, mos Nichifor 1

Bung sa-ti fie inima... jupine Strul. Da' cu ce

treaba ai venit pe la noi?
Ia, nora-mea vrea sa meargg la Peatra. Cit sg-ti
dau ca BA' mi-o duci?
10

D-apoi a fi avind chilota multa, cum e treaba

d-voastra, jupIne, zise mos Nichifor, scarpinindu-se In

cap ; numai nu-i vorba ca poate sa aibg, cgci si cgruta
mea e largg ; poate sa Incapg Intr-Insa cit de mult. Apoi,
fara sg ne zbatem, jupine Strul, mi-i da sesesprezece
15

20

25

lei, un irmilic de aur, si ti-oiu duce-o, stii cole, ca

pe palma; ca, dupd cum vezi, cgruta acum am adus-o

de la Incaltat si i-am mai tras si o unsoare de cele a
dracului, de are sa mearga cum e sucala.
Ai sg lasi cu noug lei, mos Nichifor, si te-a mai
cinsti si fecioru-meu la Peatrg.
Apoi dar, da! cu bine sa dea Dumnezeu, jupine
Strul 1 Ma bucur si eu cg-i tocmai in dricul iarmarocului si poate mi-a pica ceva si clnd voiu veni Inapoi. Numai as vr sa stiu, clnd avem sg pornim?
i acuma, mos Nichifor, daca esti gata.

Gata, jupine Strul, numai s-adgp iepusoarele

aceste. Du-te .7,i d-ta deli pune nora la cale, cri acus
te-ajung si eu din urmg.
Si cum era mos Nichifor stradalnic si iute la trebile
30

lui, rapede zvirle niste cosoling in camp, asterne

deasupra o pareche de poclazi, Inhama iepusoarele, Isi

ia cojocul intre umere si biciul in mina si tiva, baiete!
35

40

N-apucase jupinul Strul a ajunge bine acasa, si mos

Nichifor si trasese cgruta dinaintea usei.
Malca
asa era numele nurorei lui jupin Strul
a
iesit afara sa-si vada harabagiul. -apoi, povestea
cintecului: las', at era de la Piatra de locul ei, dar era
si Imbojorata Malca... din pricina plinsului, cg se desparteste de socri, pentru ca Intgiasi data venise ea la
Neamt, de cale priniarg la socri, cum se zice la noi. Caci
nu erau mai mult cleat dou A saptamini de clnd se mari17

www.dacoromanica.ro

tase ea dupg Iic, feciorul lui jupin Strul,.sau mai bine

ar fi sg. zic, In voia cea bung, &A se maritase Itic dupg
Malca; cgci el Msase casa pgrinteascg, dupg cum li-i
obiceiul, i la cloud sgptAmini Itic au adus pe Malca la
5

to

Neamt, a incredintat-o in mina pgrintilor lui i s-a

intors rpede la Piatr, sg se gindeascg pe negustorie.

Da' te-ai tinut de cuvint, mo Nichifor 1
Apoi dA, jupine Strul, vorba-i vorbd: eu nu mg
ciomolesc atita, CA la drum e bine &A porneti cit de.
dimineatA, iar sara sA poposeti devreme 1
Oare-i ajunge pAng desarg la Piatrg, mo Nichi-

f or?

A... ra Ida' ce stai de vorbeti, jupine Strul? Ea

gindesc, de mi-a ajuta Dumnezeu, pe dupg ameazi
15

sg-ti pun nora in PiatrA.

D-ta, mo Nichifor, eti om purtat, tii mai bine
decit mine, dar tot te rog sA mii cu bagare de samg,
ca sg nu-mi pravali nora 1

20

jupine Strul 1 Am mai umblat eu cu cucoane, cu maice

boieroaice i cu alte fete cinstite, i, slava Domnului !
nu s-au plins de mine... Ia, numai cu maica Evlampia,
desAggrita din Varatic, am avut i eu odatA oleacg de
clenciu: CA, oriunde mergea, avea obiceiu sd-i lege
vaca dinapoia cgrutei, pentru schivirnisald, ca sA aibg
lAptior la drum; i cu asta-mi aducea mare supgrare,
pentru cg vaca, ca vaca, lmi irosea ogrinjii din cgrutg,
ba citeodatA rupea leuca, ba la deal se smuncea, de era,

Dug doar nu-s harabagiu de ieri de-alaltAieri,

25

Intr-un rind, cit pe ce sg-mi gituiascA iepuoarele.

30

i eu, cum ii omul la necaz, IndrAzneam sA zic: MgicutA, de ce eti scumpg la tAritA i idling la Ming?"
Ea atunci se uita gali la mine i-mi zicea cu glas duios:

35

Ia taci i d-ta, mo Nichifor, taci, nu mai striga atita

pe biata vAcuparg, pentru cg ea, mititica, nu-i vinovatg cu nimic. Pgrintdi pusnici din sfinta Agurg mi-au
dat canon sA mgninc lapte numai de la o vacg, ca sg
nu imbdtrinesc degrabg; si dA, ce sg. fac? trebuie sg-i
ascultAm, CA sfintiile lor tiu mai multe decit noi,
pAcAtoasele 1" Dacg am auzit aa, am zis i eu, In

40

&dui meu, cg are intrucitva dreptate maica desggArita, i am lgsat-o in plata lui Dumnezeu, pentru cA

18

www.dacoromanica.ro

am vazut-o ca este pidosnica si voieste cu orice chip

sa se adape de la un izvor. D-ta, jupine Strul, cred ca
nu mi-i face necaz la drum si cu vaci. i apoi, giuplnesica Ma lca, unde-a fi vale mare ori deal mare, s-a
5

mai da si pe jos cite-oleaca; mai ales c acum e o

frumuseta afara la cimp, de turba haita 1 Da' ia sa

nu ne trecem vremea cu vorbele. Hai sus, giupinesica

10

Malca, sa te due la barbatel acasa; stiu eu cum Ii

treaba nevestelor celor tinere, cind nu-s barbatii cu
dinsele: fac zimbre si trag acasa, cum trage calul la
traista cu orz.

Iaca, ma suiu, mos Nichifor!

15

20

i odata incep cu totii a carabani la saltele cu puf,

perini moi, o legatura cu demincare si alte maruntusuri. Apoi Malca isi ia ziva buna de la socri si se suie
deasupra saltelelor, In fundul carutei. Iara mos
Nichifor se azvirle pe capra, da biciu iepelor si lag
pe giupinul Strul si cu ai sal cu lacrimile pe obraz.
Prin tirg, asa mina de tare mos Nichifor, de ti se
parea ca zboara iepele, nu altaceva.
Prundul, satul si dealul Humulestilor le-a trecut
intr-o clipa. De la Ocea pana aproape de Grumazesti

a tinut numai o fuga.

Dar de pe la Grumazesti incolo, mos Nichifor a

25

tras o dusca de rachiu din plosca lui cea de Brasov,

si-au aprins luleaua si a Inceput a rasa iepele mai la
voie.

Doamne, giupinesica, Doamne I Vezi satul ista

mare si frumos? se cheama Grumazestii. De-as ave
30

eu atitda gonitori in ocol si d-ta atitia baieti, citi

cazaci, capcini si alte litfe spurcate au cazut morti
aici din vreme in vreme, bine-ar mai fi de noil

SA te-audd Dumnezeu, & am baleti, mos Nichifor 1

35

10

Asemene si eu gonitori, giupinesica... ca de

baieo nu mai trag nadejde, pentru ea baba mea e o
sterpatura; n-a fost harnica sa-mi faca nici unul, nu
i-ar muri multi inainte sa-i moara! De oiu pune eu
minele pe pept, are sa ramile caruta asta de haimana
si iepusoarele de izbeliste I
Nu te supara, mos Nichifor, zise Malca, Ca poate
asa a fost sa fie de la Dumnezeu; pentru & asa scrie
19

2*

www.dacoromanica.ro

10

i la noi in carti despre unii, ca tocmai la bAtrinete

au Mout copii 1
Ia lasa-zna, giupineasa, cu cartile cele a d-voastre,
In pace, ca eu tiu ce tiu eu: degeaba mai bati apa-n
chitia sa s-aleaga unt, ca nu s-a alege niciodata I Am
auzit i eu spunind In biserica la noi ca Pomul care
nu face roada se taie i In foc se arunca.". Apoi ce-ti
trebuie mai buna vorba decit asta? Ba zAu, Inca ma
rnir c-am avut rabdare BA tin casa cu baba pan-acum.

In privinta asta, ii mai buna legea d-voastra de-o

mie de ori. Nu-ti face una copii, iei alta, nu face nici
aceea, alta. i de la o vreme trebuie sa nirnereti una

15

blagoslovita de Dumnezeu; dal nu ca la noi, sa fii

nevoit s traieti cu una beteaga 'Dana la sfiritul
vietei, si copii, tufa! Ca doar Dumnezeu cel mare
i puternic nu s-a rastignit numai pentru un om pe
lurnea asta I Nu-i aa, giupinesica? Mai zi, dacA ai ce l

20

Poate sa fie -aa, mo Nichifor.

Ba chiar aa-i, giupinesica draga, cum Iti spun
eu. Ptrul ciii L.. Da' build bucata am mers 1 Doamne,
cum sa ie omul la drum cu vorba si, chid se trezete,
eine tie unde au ajuns ; bun lucru a mai lsat Dumnezeu
zmeoaicele tatei,
sfIntul i tovarasia asta I Hi I
Indemnati inainte I Iaca i codrul Grumzetilor,
grija negustorilor i spaima ciocoilor. Hei 1 giupinesica,
1

25

cind ar ave codrul ista gull sa spuie cite a vazut,

cumplita pataranie ne-ar mai auzi urechile ; tiu ca
am aye ce asculta 1
Da' ce-a fost pe-aici, mo Nichifor?

30

- Of I giupineica, of I Ce-a fost, BA nu dea Dumnezeu

35

sa mai fie! Dar avea cineva cap sa treaca pe-aici, fara

sa fie jafuit, batut ori omorit? Nu-i vorbA, ca acestea
se intImpla rnai mult noaptea decit ziva. Insa pe mine
unul, de n-a grai intr-un ceas rau, panA acum, da,
m-a ferit Dumnezeu. Lupi i alte dihanii mi-au ieit

40

inainte citeodata, dar nu le-am facut nimica; li-am

dat 'Duna pace, m-am facut ca nici nu-i vad, si ei
s-au dus in treaba lor.
A...ra 1 mo Nichifor, nu rnai spune de lup, ca
tare ma tem!

20

www.dacoromanica.ro

V-am spus ca era agalnic mo Nichifor, i, cind

spunea cite una, ori te tineai cu mina de inima, rizind, ori te facea sa-ti sara inima din loc, de frica.
Iaca un lup vine spre noi, giupineica 1
5

to

15

20

Vai de mine, moNichifor, unde sa ma ascund eu?

Despre mine, ascunde-te unde tii, ca eu, unul,

ti-am spus ca nu ma tem nici de-o potaie lntreaga.
Atunci biata Malca, de frica, s-a incletat de gitul
lui mo Nichifor i s-a lipit de dinsul, ca lipitoarea.
A etut ea aa cit a ezut i apoi a zis tremurind:
Unde-i lupul, mo Nichifor?
Unde sa fie?! Ia, a trecut drumul pe dinaintea
noastra i a intrat iar In padure. Dar cit pe ce erai sa
ma gitui, giupineica, -apoi, daca scapam iepele,
tiu c era frumos.
N-apuca a sfiri bine mo Nichifor, i Malca zice
catinel:
Sa nu mai zici c vine lupul, mo Nichifor, a
ma viri in toate boalele!
- Nu c zic eu, da' chiar vine, iacata-1-511
Valeu 1 Ce spui?

30

i iar se ascunde linga mo Nichifor.

Ce-i tinar, tot tinar; iti vine a te juca, giupineic'a, aa-i? i, dupa cum vad, ai noroc ca eu imi tin
firea, nu ma prea tem de lup ; dar sa fie altul in locul
meu...
Nu mai vine lupul, mo Nichifor?
Apoi, na 1 eti de tot poznaa i d-ta; prea des
vrei BA vie, ca doar nu-i de tot copacul cite un lup 1
Ia, pe la Sfintul Andrei umbla i ei mai cite multi

35

odata un Maur grozav de mare, care vrsa jaratic

25

la un loc. S-apoi, vinatorii ce pazesc? La goana

mare, crezi d-ta a putini lupi dau cinstea pe ruine,
lasinduli peile Wog? Sa mai rasuflam iepele oleaca.
Iaca i Dealul Balaurului, giupineical Ia, aici a cazut

pe gura, i cind uiera, clocotea codrul, gemeau vaile,

fiarele tremurau i se bateau cap in cap, de spaima, i

tipenie de om nu cuteza sa mai treaca pe aici.

Valeu 1 i unde-i balaurul, mo Nichifor?

40

- D-apoi mai tiu eu, giupineica? Padurea-i

mare, el tie unde s-a fi infundat. Unii spun ca, dupa

www.dacoromanica.ro

ce a mincat foarte multi oameni si a ros toata coaja

copacilor din codru, ar fi crapat chiar aici in locul
acesta. De la unii am auzit spuind ea* i-ar fi dat lapte
5

to

15

20

de vaca neagra si cu acesta 1-ar fi facut sd se ridice iar

la cer, de unde a cazut. Mai stiu eu pe eine sa. cred?...
Ca oamenii vorbesc vrute si nevrute. Noroc numai ca
eu unul stiu solomonii si nu ma prea tern nici de balauri.

Pot sa prind serpele din culcus, cum ai prinde d-ta

un puiu de gaina din patul.
Da' ce-s acele solomonii, mos Nichifor?
Ei, giupinesica draga, asta nu se poate spune.
Eu, babei mele, ca merge pe douazeci si patru de ani,
de cind traiesc cu dinsa, si ce n-a facut ea si cit nu
m-a cihait de cap sa-i spun, si tot nu i-am spus. Si
ea, din pricina asta are sa moara, cind a muri, de nu
i-ar muri multi inainte; c atunci mi-as lua si eu una
tinerica, si macar trei zile sa traiesc in ticna cu dinsa,
cum stiu eu, si apoi sa mor 1 M-am saturat pana-n
git de mucegaiul de baba, ca hojma ma morocaneste
si-mi scoate ochii cu cele tinere. Cind gindesc, amaritul

de mine, ca am sa ma intorc iar la dinsa acasa, imi

vine sa turbez, sa ieu cimpii, nu altaceva.
la lasa, lasa mos Nichifor, ca asa sunteld d-voastra,

barbqii.
25

Ei, ei 1 giupinesica, iata-ne si aproape de virful

codrului 1

Ia mai da-te si d-ta oleaca pe jos, pan'

vom sui dealul, di nu mi-i de alta, dar ma tern ca-i

intepeni in caruta. Uite florile cele frumoase de prin
30

marginea padurii cum umplu vazduhul de mirozna 1 Si

d-ta BA sezi ghemuita acolo, nu-i pacat de Dumnezeu?
Ma tern de lup, mos Nichifor, zise Malca, tremurind.
Ia mai sfirseste odata cu lupul cela 1 Altaceva

n-ai de vorbit?
35

40

Stai dara BA ma dau jos!

Ptru 1 ciiil... Sai binisor pe ici, pe crucea carutei. Ho... pa 1 Ia, acum te vad si eu ea esti voinica;
asa mi-e drag s fie omul: Mat, nu ouat.
Si pe and Malca culegea niste dumbravnic, sa. dud
lui Itic, mos Nichifor statuse in loc si nu stiu ce bi-

22

www.dacoromanica.ro

chirea i cisluia prinprejurul carutei. Apoi rapede

striga:
Gata eti, giupineica? Hai, sui i sa pornim cu
ajutorul lui Dumnezeu, ca de-acum e tot vale mai
mult.
Ma Ica, dupa ce se suie, intreaba:

Oare nu-i tirziu, mos Nichifor?

D-apoi de acum suntem scapati deasupra nevoiei;

acu te pun in Peatra. -odata da biciu iepelor, ziclnd:

Alba-nainte, alba la roate,

t0

Oitea goall pe de-o parte.

opt-un cal, & nu-s departe Galatii, hii! 1 1

N-apuca a merge nici douazeci de prajini, i pm!
se rupse un capat 1
Hii 1

15

20

- Vai
Na, asta inca-i una 1
de mine, mo Nichifor, avem sa innoptam

in padure I
Ia nu mai meni a rau, giupineica, ca doar n-am
patit eu asta numai o data in viata mea. Pana-i imbuca
d-ta ceva, i iepele iestea -or terge gura c-oleaca de

coolina, eu am i pus capatul.

Cind se uita mos Nichifor la belciug, bardita nicairil
25

Apoi toate-au fost cum au fost, zise mos Nichifor,

incretind din sprincene i oterindu-se, dar asta

pica' de coapta. Bat-o Dumnezeu de baba s-o bata 1

Iaca cum ingrijete ea de mine 1 Aa-i c nu-i securea?

Malca, sarmana, cind mai aude i asta, incepe a

suspina si a zice:
30

35

40

Nichifor, ce facem noi?

- 1110
Ia las', giupineica, nu te imputina cu inima, ca

tot mai am oleaca de nadejde.

-odata scoate bulicherul din tea* il da pe aminar
i incepe a ciocirti un girnet de stejar din anul trecut...
L-a tAiat el cum I-a taiat, apoi a Inceput a cotrobai
prin chilna carutei, 134 gaseasca nite fringhie; dar de
unde sa iei daca n-ai pus?
Daca vede i vede, taie baierile de la traista, mai

capetala din capul unei iepe i face cum poate, de

leaga girnetul unde trebuia ; pune roata la loc, vied
23

www.dacoromanica.ro

leuca, sucete lamba fi-o stringe la scara; apoi lei

aprinde cioanca ei zice:
laca giupineeica draga, cum Invata nevoia pe om
ce sa faca... Cu moe Nichifor tutmeanul nu piere nimene
5

la drum. De-acum, numai sa te tii bine de carImbi

ei de speteze, c am sa min iepele iestea de au B. scapere

fugind. Da' sa etii d-ta c babei mele n-are sa-i fie

moale cind m-oiu Intoarce acasa. Am s-o ieu de clnepa
dracului ei am s-o Invat eu cum trebuie sd caute alta10

data de barbat; a femeia nebatuta e ca moara

neferecata. Tine-te, giupineeica I Hi, ha 1 !I

*-odata incep iepele a fugi, de plriiau roatele ei sarea colbul in naltul ceriului. La vro clteva obraturi,
girnetul s-a InferbIntat, s-a muiat ei... foflenchiu l iar
15

sare roata 1

20

Bre 1 c-anapoda lucru ; se vede ea azi-dimineata

mi-a ieeit inainte vrun popa, sau dracu etie ce I
Moe Nichifor, ce facem noi?
Om face noi ce-om face, giupIneeica. Dar acum,
deodata, linieteete-te acolo ei taci molcom. Bine ca

25

nu s-a Intimplat asta In mijlocul clmpului, undeva.

Lemne, slava Domnului, sunt de-ajuns ei di-ntrecut
In padure. Poate sa ne-ajunga cineva din urma ori sa
ne IntImpine cineva dinainte ei sa-mi lmprumute vro
secure. 5i cum vorbea, numai iaca ca vede viind un
om din urma cu traista in bat.
Bun ajuns, om bun I Aea-i ca s-a stricat drumul
In mijlocul carutmi?

30

Ia las' eaga la o parte, mai omule, ei mai bine

yin' de-mi ajuta sa pun capatul ista, a vezi ca-mi
crapa inima de necaz.
D-apoi eu ma grabesc sa ajung la Oelobeni. D-ta

poti sa mui asta noapte ei In padure; nu cred ca-i

muri de urit 1
35

MA mir di nu ti-e oarecum, Bali fie, zise Nichifor

posomorlt; eeti un cheag zbIrcit, mai ca ei mine, ei

iaca ce-ti urla prin cap.

40

Da' nu-ti fie cu banat, om bun, Ca am euguit ei

eu. Bun ramas 1 Te-a Invata Dumnezeu ce sa faci...
i s-a tot dus Inainte.

24

www.dacoromanica.ro

Vezi, giupinecicd, citu-i de-a dracului lumea

asta? Numai dupd pleccuit umbld. Ia sd fie un antal
cu yin ori cu rachiu, ci sd vezi atunci, ar cede carul
stricat atita timp in mijlocul drumului? Cum vdd eu,
tot mot:. Nichifor are sa WA ce a face. Ia B mai fac
o incercare.

Si iar incepe a tale alt girnet. Mococecte el cit

mococecte, pand il pune ci pe acela. Apoi cid biciu

iepelor ci iar mai trage un ropot; cind, numai iaca ce
10

ajunge roata de-o teciturd, ci iar se rupe capdtul.

Acumat giupinecicd, mai ca-mi vine & zic ci

eu ca omul cela, cd are sd ne fie masul In pddure.

15

20

Vai de mine ci de mine, moc Nichifor, ce spui?

Ia spun ci eu ce vdd cu ochii. Uitd-te! Nu vezi
i d-ta cd cid soarele dupd deal, ci noi tot pe loc stdm?
Da' nu-i nimica, giupinecia, & n-ai nici o grija, CA
ctiu eu o poiand in pddure, chiar aici pe-aproape; sd
tragem acolo, ci suntem ca ci in cas4 la noi. Locul
e ferit, ci iepele au ce pacte. D-ta te-i culca In cdrutd,
si eu te-oiu strdjui toatd noaptea. Helbet, o noapte
nu-i legat de gard, a trece ea cum a trece, dar a pomeni
ea baba mea, cite zilicoare a aye, de necazul acesta, ca

25

30

35

40

numai din pricina ei mi se trage...

Apoi dar, fd cum Oh, moc Nichifor, numai sd
fie bine.
Las', giupinecicd, nu-ti face voie rea, cd are sd
fie cit se poate de bine.
S-odat Eno Nichifor apucd iepele de dirlog, cirnecte cdruta c-o tlracte cum poate pand In poiand.
Iaca, giupinecicd, ce raiu a lui Dumnezeu e
aici; sa tot trdiecti, sa nu mai moril Numai d-voastra
nu sunteti deprinci cu ce-i frumos pe lume. Ia mai
da-te oleacd pe jos, pand se mai vede, ca sd stringem
nicte tircuri ci sd facem toat noaptea foc, sa fuga
tintarii ci toate gingAniile pe lume 1
Biata Malcd vede ci ea cd tot de una li e acum. Se
dd jos ci incepe a stringe la tircuri.
Doamne 1 bine-ti mai cede, giupinecia; pared
ecti una de-a noastre 1 Nu cumva a tinut vreodat
tatal d-tale orind in sat, undeva?...
Ba a tinut mult timp ratocul de la Bodecti.
25

www.dacoromanica.ro

10

Apoi ma miram eu de ce vorbeti qa de bine moldovenete i aduci la mers cu de-a noastre. De-acum
n-am sa te mai cred ca te temi de lup. Ei 1 eil cum ti
se pare aici in poiana? Ma-i c erai sa mori i sa nu
tii ce-i frumos pe lume? Ia auzi privighitorile ce haz
fac 1 Ia auzi turturelele cum se InginA 1
Mo Nichifor, oare n-om pati ceva In noaptea
asta? Ce-a zice Itic?
Itic? Lui Itic i s-a pare c-a prins pe Dumnezeu

de-un picior, and te-a vede acasa. Da' ce crezi d-ta

ca Itic tie ce-i pe lume? Cum Bunt intimplarile la
drum? Ma, numai sa se mute de pe vatra pe cuptior,
tie i hleabul de baba mea, de-acasa. Giupineica,
ia sd te vedem, tii cum sa faci focul?

15

20

Malca aeaza gatejele, mo Nichifor scapara, i

indata amundoi atita focul. Apoi mog Nichifor zice:
Vezi, giupineica, cum piriie de frumos gatejele?
Vad, mo Nichifor, dar imi tremura inima In
mine de frica 1
A... ra? Da' ce, Doamne iarta-ma, parch* eti

din neamul lui Itic. Da' fii mai cu inima oleaca 1

Ori, daca eti 4a de fricoasa, apoi sui In caruta i
te-aterne pe somn, ca noaptea-i numa un ceas;
25

30

acu se face ziva 1

Malca, imbArbatata de mo Nichifor, se suie In &Anita qi se culca. Iara mo Nichifor Iqi aprinde luleaua,
aterne cojocul i se pune Intr-o rilA jos, linga foe; qi
plc, plc 1 pic, plc! din lulea, cit pe ce era sA-I prinda
somnul, cind numai iaca ca-i Bare o scinteie pe nas 1
Ptiu, drace 1 asta trebuie sa fie scinteie din Ole-

jele culese de Malca, cd tare rn-a fript... Dormi,

giupineica Malca?

Parca era BA ma prinda somnul oleaca, mos

35

Nichifor, dar mi-au venit o multime de naluciri prin

cap, i m-am trezit.
i eu mai tot asa am patit: mi-a snit o scInteie
pe nas, i mi s-a spariet somnul, de parca am dormit
o noapte Intreaga. Las', c5. poate sa mai doarrnA cineva

40

de raul nebunelor istor de privighitori? parcAli fac

de cap, nu altAceva 1 Da' acum li-e i lor vremea sa
se dragosteasca... Dormi, giupineicA?

26

www.dacoromanica.ro

Para iar era sa ma prinda somnul, mo Nichifor.

Stii una, giupineica? Mie-mi vine sa sting fo-

cul, ca. tocmai acum, in duratul ista, mi-am adus

aminte ca. dihania de lup adulmeca i vine dup
5

fum.

Stinge-1 mo Nichifor, daca-i aa.

Atunci mo Nichifor odata Incepe a turna la tarna

peste foc i-1 inadua.

10

De-acum, giupineica, dormi fara grija, a acul

se face ziud. Na, c-am stins focul i am uitat sa-mi
aprind luleaua 1 Dar las', ca. am scaparatori. BatA-va

pustia, privighitori, sa ira bath', a tiu a va. dragost4i bine 1

Mai ede mo Nichifor aa pe ginduri, panAli

15

gatete de Mut luleaua, apoi se scoala. binior i se

duce in virful degetelor linga caruca. Malca Incepuse a
horiii putin. Mo Nichifor o clatina Incetior i zice:
Giupineica, giupineica 1

20

25

Aud, mo Nichifor, rAspunse Malca tresarind

spaimintata.
Stii ce-am gindit eu cit am stat linga foc?
Ce, mo Nichifor?
Ia, dupa ce-i adormi d-ta, BA Incalec pe o iapa. i
sa ma raped acasai la mine, sa-mi aduc un capat i securea i, cind s-a zdri de ziud, sunt aici.
Vai de mine, mo Nichifor, ce vorbeti? Vrei sa

ma gaseti moarta de fria cind ii veni?

Ba sa te fereasa Dumnezeu, de una ca asta,
giupineica 1 Ia las', nu te spaiminta, CA am zis i eu,

30

ia aa, o vorba in vint.

Ba nu, mo Nichiforl De-acum nici nu vreau sa

mai dorm; ma dau jos i am sa ed toata noaptea lingA

d-ta.

Ba pazete-ti treaba, giupineicA; ezi binior

35

unde ezi, ca bine ezi.

Ba iaca yin; -odata se dal jos i vine pe iarba,

lingA mo Nichifor.

Si ba unul una, ba altul alta, de la o vreme i-a

40

furat somnul pe amundoi, i-au adormit dui. Si cind

s-au trezit ei, era ziulica alba 1...
27

www.dacoromanica.ro

Iaca, giupinesica, si sfInta ziva 1 Scoala-te si hai

sa vedem ce-i de facut. Vezi ca nu te-a mincat nimica?

Numai frica ri-a fost mai mare.

Malca, In vorbele acestea, iar au adormit... Iar mos
Nichifor, ca cel cu grija, s-a suit In caruta si a Inceput
a scormoli In toate partile pe supt cosolina, si numai
iaca ca d de secure, de-o funie si de un sfredeleac pe
pomostina carutei 1
Iaca, pacatele mele 1 Cine-i cu paguba, si cu

10

15

pacat; ma miram eu sa nu se Ingrijeasca biata baba'

de mine, pand Intr-atIta. Pentru c-am napastuit-o
chiar pe sfInta dreptate, am sd-i due un fes ros si un
tulpan undelemniu, ca s-si mai aduca aminte din
tinerete. Eu se vede ca In-am luat ieri cu luleaua.
Dar biata baba mea, buna-rea cum este, tot a tiut
ce-mi trebuie la drum, numai nu le-a pus la locul
lor... Dar ti-ai gsit sa stie femeia trebile barbatuluil
Giupinesica, giupinesica 1
Ce-i, mo Nichifor?

Da' nu stii una! Scoala-te, & am gasit si secure

20

si fringhie, si sfredel, si tot ce-mi trebuie.

Unde, mo Nichifor?
la, pe supt buclucurile d-tale. Numai n-au avut
gura sa raspunda. Am patit si noi ca un cersitoriu care
25

edea

pe comoara si cerea milostenie... Da' bine a

s-au gasit si acum; tot biata bab se vede ca le-a pus.

Vezi cit esti de avan mos Nichifor, cum Iti

Incarci sufletul de pac ate?

Apoi da, giupInesica, vad si eu c am gresit,

30

de-am ponegrit-o asa de tare catra d-ta. Da' de-acum

am sa-i ant si eu un cintec de Impacare:
Sarmana babusca mea 1
Fie buna, fie rea,

Am Fa tin atria cu ea.

35

-odat 5. sufleca rnos Nichif or minecele, taie un stuhariu de fag si face un capat minunat. Apoi 11 aseaza

cum trebuie, pune roata la loc, Inhama iepele, iese

Incet-Incet la drum si zice:
28

www.dacoromanica.ro

Sui, giupinesica,

i haidem

acum I

s mergem de-

lepele, fiMd hranite i odihnite bine, pe la prinzul

cel mare i-au pus in Piatra.
5

10

Iaca te-ai vazut s-acasa, giupinesica I

Slava lui Dumnezeu, mos Nichifor, ca si-n padure nu mi-a fost ran._
Asa este, giupinesica, nu-i vorba, dar ca la casa
omului nu-i nicaiurea.
i, din vorba In vorba, au si ajuns la poarta lui giupin
Itic. Itic tocmai- atunci venea de la scoala i, cind a

vazut pe Malca, nu mai stia ce sa facd de bucurie.

15

Dar cind a mai auzit i despre intimplarea ce au avut,

si cum i-a scapat Dumnezeu din primejdie, nu stia cum
sa multameasca lui mos Nichifor. Cu ce nu 1-au daruit

ei? C. se mira si el singur ce Muse peste dinsul.

20

A doua zi, mos Nichifor a pornit inapoi cu alti musterii. i cind au ajuns acasa, era foarte vesel, incit nu
stia baba lui ce 1-a gasit, de-i asa cu chef, cum nu mai
fusese de multa vreme. Dupa aceasta, tot la doua-trei
sapttimini, giupinesica Malca venea in Neamt la socri

si se intorcea acasa numai cu mos Nichifor, fara

sa se mai teama de lup...
Dupa un an, sau dupa mai multi, mos Nichifor s-au

25

30

rasuflat, la un pahar cu yin, catra un prieten al sau,

despre intimplarea din codrul Grumazestilor si frica ce
a tras giupineasa Malca... Prietenul lui mos Nichifor
s-a rasuflat si el catra alti prieteni ai sai, i de-atunci
oamenii, cum Bunt oamenii, ca sa-i puie singe ran la Mima... au Inceput a porecli pe mos Nichifor i a-i zice:
Nichifor Cotcariul, Nichifor Cotcariul". i poate acum
a fi oale i ulcioare, si tot Nichifor Coteariul i-a limas
bietului om numele i pana In ziulica de astazi.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA UNUI OM LENE5

10

15

Cic era odata Mtr-un sat un om grozav de lenes ; de

lene ce era, nici Imbuctura din gura nu si-o mesteca.
5i satul, vAzind cA acest om nu se &A la muncA nici in
ruptul capului, hotArt s6-1 spinzure, pentru a nu mai
da pildd de lenevire si altora. 5i asa, se aleg vreo doi
oarneni din sat si se duc la casa lenesului, il umfl pe
sus, 11 pun Intr-un car cu boi, ca pe un butuc nesimIitor, si hai cu dinsul la locul de spinzurAtoare 1
Asa era pe vremea aceea.

Pe drum se intilnese ei cu o trAsurA in care era o

cucoan'a. Cucoana, vAzind In carul cel cu boi un orn
care sAmAna a fi bolnav, Intreba cu milA pe cei doi trani, zicind:
- Oameni buni 1 Se vede ca omul cel din car e
bolnav, sArmanul, si-1 duceti la vro doftoroaie undeva,
BA se caute.

Ba nu, cucoanA, rAspunse unul dintre tArani ; &A

ierte cinstitA fata dumnevoastrA, dar aista e un lenes
20

25

30

care nu credem s'a fi mai avind pAreche in lume, si-1 ducern la spinzurAtoare, ca s curg,irn satul de-un trindav.

Alei I oameni buni, zise cucoana, infiorindu-se ;

pAcat, sArmanul, sa moara ca un eine, WA de lege 1
Mai bine duce0-1 la mocie la mine ; iacAtA curtea pe
cost*. ceea. Eu am acolo un hambar p1M cu posmagi,
ia aca, pentru imprejurgri grele, Doamne fereste 1 A
minca la posmagi si-a trdi si el pe linga casa mea, cA
doar stiu c nu rn-a mai perde Dumnezeu pentr-o bucV&A de pine. DA, suntem datori a ne ajuta unii pe altii.
- I-auzi, mAi lenesule, ce spune cucoana: cA te-a

30

www.dacoromanica.ro

10

pune la cotet, intr-un hambar cu posmagi, zise unul

dintre sAteni. Iaca peste ce noroc ai dat, batg-te intunerecul sg te bat, uriciunea oamenilor 1 Sai degrabg
din car i mu1tAmete cucoanei, cg te-a scgpat de la
moarte i-ai dat peste belug, luindu-te sub aripa
dumisale. Noi gindeam sg-ti dam sopon si fringhie. Iar
cucoana, cu bungtatea dumisale, iti da adapost i posmagi ; sA. tot trgieti, sa nu mai moril &Ali puie eineva obrazul pentru unul ca tine i sa' te hraneasca ca peun trintor, mare minune-i i asta ! Dar tot de noroc sg
se pling6 cineva. Bine-a mai zis cine-a zis cg Boii arg

i caii mdnincg." Hai, dd rgspuns cucoanei, ori aa,

ori aa, ca n-are vreme de stat la vorbA cu noi.

15

20

25

30

Dar muieti-s posmagii? zise atunci lenesul, cu

juingtate de gull, Mil sg se cirneascg din loc.
Ce-a zis? intrebg cucoana pe sgteni.
Ce sg zica, milostivg cucoand, rdspunde unul. Ia,
intreabg, cg muieti-s posmagii?
Vai de mine i de mine, zise cucoana cu mirare,
Inca asta n-am auzit I Da' el nu poate sg. i-i moaie?
Auzi, mi leneule: te prinzi &A moi posmagii
singur, ori ba?
Ba, rgspunse leneul. Trageti mai bine tot inainte 1 Ce mai atita grijd pentru astg pustie de gurg 1
Atunci unul dintre sgteni zise cucoanei :
Bungtatea dumnevoastr, milostivg cucoang,
dar degeaba mai voiti a strica orzul pe gite. Vedeti
bine eg nu-1 ducem noi la spinzurgtoare numai aa, de
flori de cue, sg-i lugm ngravul. Cum chititi? Un sat
intreg n-ar fi pus oare ming de la ming ca sd poat face

dintr-insul ceva? Dar ai pe cine ajuta? Doar lenea-i

35

40

impgrAteas mare, ce-ti bati capull

Cucoana atunci, cu toatg bunavointg ce ave, se lehgmetete i de binefacere i de tot, zicind:
- Oameni buni, faceti dar cum v-a lumina Dumnezeul
Iar sgtenii duc pe lene la locul cuvenit i-i fac felul.
Si iaca aqa au scgpat i leneul acela de sAteni, i
sgtenii aceia de dinsul.
Mai pofteascg de-acum i alti lenei In satul acela,
dacg le d mina i-i tine cureaua.
S-am incalecat pe-o ea i v-am spus povestea aa.

www.dacoromanica.ro

MO

ION ROATA
(Anecdota)

La 1857, pe cind se ferbea Unirea in Iasi, boierii

10

15

moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi,

M. Kogalniceanu si altdi, au gaisit cu cale BA cheme la
Adunare si citiva tArani fruntasi, cite unul de fiecare
judet, spre a lua i ei parte la facerea acestui mAret si
nobil act national. Cum au ajuns tAranii In Iasi, boierii
au pus mind de la minA, de i-au ferchezuit frumos si
i-au ImbrAcat la fel, cu cheburi albe i cusme notiA, de
se mirau taranii ce berechet i-a gAsit. Apoi, se zice ca
i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri sA le tie cuvint,
ca sA-i fad a intelege scopul chemArii lor la Iasi.
Oameni buni, stiti pentru ce sunteti chemati aici,
intre noi? zise boierul cu blindet.
Vom sti, cucoane, daca ni-ti spune, raspunse cu

sieal un Oran mai bAtrin, scArpinindu-se in cap.

Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, dou

tAri surori, crestine si megiese, Moldova noastr si
20

Valahia sau Tara Munteneasc, de care poate-ti fi auzit

vorbindu-se, se sfisie si se mAnind Intre dinsele, spre
cumplita urgie si peire a neamului romAnesc. Taxi surori si crestine, am zis, oameni buni; cAci, precum ne

inchingm noi, moldovenii, asa se Inching si fratii

25

30

nostri din Valahia. Statura, vorba, hrana, ImbrAdmintea si toate obiceiurile cite le avem noi le au Intocmai
si fratii nostri munteni. Tani megiese, am zis, oameni
buni; cAci numai pirauasul Milcov, ce trece pe la Focsani, le desparte. Sal secAm dar dintr-o sorbire" si sal
facem sfinta Unire, adid infrAtirea dorita de stramocii

32

www.dacoromanica.ro

1 r -.

4.3k.DEr.Q24

I.

Ws566

11

tn.ks1::te.

1.2-.

et, ez

..(1
)4,-,
-

..

ii-A--,

341 i

pl;
./

'7444-

ia etAz,

ii-

/71.44

//0---/----1,

AI

R.
7

89-4,-,--.--e_ruc!,

a 4.4-.4t47--,..-- 9,71-..c. 957,7.6-c.---cx_ c-4- tz)-1-0, 0

fie 1J-12- C4=1.4-if --de 10.474-4-1,
L. le-

Ael

72.4-aZ x.e,,z: A' 7-1-0-72e 1-e treZ .

eLfr-v4-- ..1 i' ' i ae.

a- elZ;1 -e-,41-11, 0-9-AZ--

72za.
1

ea. -1,

1.4.'14.,-

e...
t

C.Z.

fiiir A411 &-Avaa

4

4e---.0,-c

9-ce-01-/C- -ea;te

cit
-c
14- t:7 -74,- Ce- - f-i-- 4-C.,71::61:4Z
1; ,94 Z/.:,:.1. --i e j,-,....4-e-e...)
C.4.- CL'.'.e.A.I.

cc

-I-7

- d.a...z.

ifl/t/yz,Z

.a.
t/Y.171,542.-

19-74-t

c-o-

171

4.142.

' 1 4110-17-1.
r

,,..

'e4

ree1/414;E' i

Now

) 1,- 4---e-,..! 4:41:

a.gd-y-7-1,-..- c2ru-po---- c.e' ,e ,9),_r_,,

ptd...
i-4.-1-1._

---: ....T.t;14 ....e.,.

,47-ez.--

9_7

7,-

/ CaA-e. ea--v-ca. c-or-L1 , , ,

.lit__ A. -ii-e-oce-,1-4=:-4._

e-,La___

Irhatt-rt.-4,4-d*taza

a...

,..a._,

pi-47" (L3e--

dra,,tii

'CP
I

,egat-

..
.1

,..-.

Poveste, facsimil, ms. 4.fl4, f.11 v.

www.dacoromanica.ro

Albumul macedo-roman, Buc., 1880, foaie de tithi.

www.dacoromanica.ro

tr.

,./.. /

'

4. .

Za.

/4

...

r-4 - 4' 4:-....-4. :; fi

..17

o.14 01,;,

alt..../... . A

-?...
414- d"..t taa... 6:e-% *: ,1 ofetv 4.4 l-s-17.
4 ./; '- * 1.44' 4-, - -I
.I
.1 ,Ie.144. a I." .0, : & 11 ...-ct a -,.......... 4....0 , %,..c....'21111.4:.7 it2...e.

4,4

l.

, ,,
.

.) ... '4-

V41

/ roatte.44.4 .44

ja.,el

,..,Z,
.

M.

...46,

...C.

,144144. tqC., '

: 4/....r. it..44.4:

ej /9,-.1-

a ,, .

,.
.

'..'

/ 4., 4

.. -, e-ok....-...........1

file, e r .4.447 /

,,L

/ ,.

Zr,

..i.,,,,,_

..._

PA "'Ad,

'Z'. . 01/1 I /ited .4

rei; ',/k2A11;74,4:

4. 4 /1,41,.

I74.1/24/r://..,:d ICA, 4 na. 2:541

Ar.4,-/-dr 14

lZ;ItA

Mop Ion Boatel', facsim

As-e.

f. G.

www.dacoromanica.ro

Zrto-c

...4

ff....J.444(
. c_ '- 74,41.,' 4,-*

I..,"

r.....a.,40.4

// ., : A. ',ALIAI
..+

/
-

,7.....1-, .,..-7 4 a-4.41., 1.a........ .4%

. --- 1
az; -',2; . .. ,d,,, -,, 1.4.7,

..4 -In-.

.c.. : ,.

.JY 9,9

, .14

/,,.

- -

/, li./..V.07, fi a

.e
, a .4: ,,,,,;ic ,
.

14/./..4
14

.1,. .4 a veif.c

y.,

.....

/1 .. I 4.-1.4. ; ,,,,,..ir ' pr I. , ,

4 C. Ifve.:14-1.;,
.

- (AAA. (PAZ - r Art .o .14> I.:,

cit.

I, , 4.4,4
.-4.

' ...

,.

f#:ic
r

Isaia Teodorescu (Popa Dubu).

www.dacoromanica.ro

to

15

20

25

notri, pe care ei n-au putut s-o facd in Imprejurdrile

grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabd crqtineasca i frumoas avem de fcut. Numai Dumnezeu
sA ne-ajutel Inte
vA rog, oameni buni, pentru ce
v-am chemat? i dac d. aveti ceva de zis, nu vd sfiiti;
spuneti verde, moldovenete, ca la nite frati ce v
suntem; cA de-aceea ne-am adunat aici, ca sd ne lumindm unii pe altii ci Dumnezeu sd ne lumineze pe toti
cum a (Ai el mai binel
Intelegem, cucoane, aca a fi, rdspunserd citiva tarani mai rucinoci; cd, da, dacA nu-ti eti dumnevoastrA ce-i pe lume, noi, tardnimea de la coarnele plugului, avem sd ctim ce-i bine i ce-i
Ba eu, drept a vd spun, cucoane, n-am inteles I
cicd zise cu IndrAzneald unul dintre tdrani, anume Ion
Rona'.
chiar daca ne-am pricepe i noi la cite
ceva, eine se mai uita In gura noastrd? Vorba ceea,
cucoane: Taranul, cind merge, tropdiecte, qi cind vorbecte, hodorogeqte", sa ierte onstit fata dumnevoastra. Eu socot c. treaba asta se putea face ci Vara de noi;
a., cid, noi ctim a invirti sapa, coasa ci secerea, dar
dumnevoastr invirtiti condeiul ci, cind vreti, tii
a face din alb negru ci din negru alb... Dumnezeu v-a
&fruit cu minte, ca s ne povdtuiti ci pe noi, prostimea...
Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe

cind numai boierii faceau totul in tara aceasta c-o

30

storceau dui:4 plac. Astdzi toti, de la vIddica pdnd la

opinca, trebuie s. ludm parte la nevoile ci la fericirea
Orli. Muncd ci citig, datorii ci drepturi,pentru toti
deopotrivd.
Le spuse boierul apoi despre originea romnilor, cum
i de eine au fost ei aduci pe aceste locuri; despre sufe-

rintele lor ci cum au ajuns a fi dezbinati i impr4tieti

35

prin alte tdri. Le dd. el pilde cite ci mai multe: cu

smocul de nuiele, cu taurii invrajbiti ci, in sfirOt, se
silecte bietul crectin din rdsputeri a-i face sd inteleagd
care aunt roadele binefdcdtoare ale Unirii, aducindu-le
aminte & tot pentru unirea tuturor" se roagd qi

sfinta bisericd In toate zilele, mai bine de 1.850 de

ani.

33

Ion Creanga

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

10

15

20

25

30

35

Ei, oameni buni, cred ca acum ao priceput i

Priceput, cucoane, cIt se poate de bine, raspunsera
mai too. Dumnezeu sa va ajute la cele bune 1
Ba eu tot nu, cucoane, raspunse movil Ion Road.
- Dumnezeu sa ma ierte, morit Ioane, dar dumneta,
cum vad, eti cam greu de cap ; ia haidem In gradina,
sa Ira fac a Intelege i mai bine. Mo Ioane, vezi colo,
in ograda la mine, bolovanul cel mare?
Il vedem, cucoane.
la fa bine i ada-1 ici lInga mine, zise boierul, care
edea acum pe un jilt In mijlocul taranilor.
S-avem iertare, cucoane, n-om put, ca doar acolo-i greutate, nu gaga.
Ia cearca riii vezi.
Mo Roata se duce i vrea sa ridice bolovanul, darnu
poate.
Ia du-te i dumneta, mo Vasile, i dumneta,
bade Ilie, riii dumneta, bade Pandelachi.
In sfirqit, se duc ei vro 3 4 trani, urnesc bOlovanul
din loc, Il ridica pe umere q,i-1 adue linga boier.
Ei, oameni buni, vedeti? S-a dus mo Ion i n-a
putut face treaba singur ; dar cind v-ati mai dus citiva
Intr-ajutor, treaba s-a fdcut cu 'mare uprinta, greutatea n-a mai fost aceeai. PoVestea cintecului:
Unde-i unul, nu-i putere,
La nevoi i la durere ;
Unde-s multi, puterea crete,
i duqmanul nu sporete*.
_Ma i cu.Unirea, oameni buni 1 Credeti dumnevoastra ca, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia, avem s fim numai atItia? Fratii notri din Transilvania, Bucovina, Basarabia Eiti cei de peste Dunarea,
din Macedonia i de prin alte parti ale lumii, numai fa

ne vada ca traim bine, qi ei se vor bucura i ne vor

iubi, de n-or mai Indrazni dumanii, In vecii vecilor,
a ',se lega de romni. D-apoi fratii notri de singe:

frantujii, italienii, spaniolii i portugezii, ce ateapta?

La :orice IntImplare, Doamne ferete, stau gata sali
40

verse singele pentru noi... Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-ati Inteles riti :rasInteles.

34

www.dacoromanica.ro

Ba eu, unul, sA. iertati dumnevoastrA, cucoane,

Inca tot n-am Intules, rAspunde 1110f RoatA.
Cum se face asta, mo loane? Mai bine ce v-am
tAlmAcit, i un copil putea s5. InteleagA.
- Mai aa, cucoane, rAspunserA ceilalti.

Mo Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de

mult obosalti, ia spune dumneta, In legea dumitale,
cum ai Inteles, cum n-ai Inteles, de and se face atita

10

vorbA ; fa auzim i noi 1

DA, cucoane, sA. nu VA fie cu supdrare, dar de la

vorbA i On la fapta este mare deosebire... Dumne-

voastrA, ca fiecare boier, numai ne-ati poruncit sl

15

aducem bolovanul, dar n-ati pus umArul Impreuna cu

noi la adus, cum ne spuneati dinioarea, cA de-acum told
au BA ieie parte la sarcini: de la vladica pAnti la opincA.

Bine-ar fi dac-ar fi aa, cucoane, caci la rAzboiu Inapoi i la pomang nvala., parca nu prea vine la socotealA... Iar de la bolovanul dumnevoastra am Inte20

les aa: a panA acum noi, tAranii, am dus fiecare cite-o

peatr mai mare sau mai mica pe umere: Irma acum suntern chemati a purta Impreuna tot noi, opinca, o stIncA
pe umerele noastre... SA dea Domnul, cucoane, s5. fie

altfel, ca mie unuia, nu mi-a pare ran...

25

La aceste vorbe, tAranii ceialalti au Inceput a stringe

din umere, a se uita lung mull la altul i a zice:
Ia, poate ca i RoatA al nostru BA aiba dreptate 1...

bar boierul, lulndu-i Inainte cu glume, a inghitit

giluca i a tAcut molcum.

Iai, 4 maiu 1880

3*

www.dacoromanica.ro

POPA DUHU

Cine-a intilnit vrodat in calea sa un popg., imbrgcat

cu straie sgracute, scurt la stat, smolit la fata, cu capul
ple, mergind cu pas rar, ineet i ginditor, rgspunzind
5

indesat sluga dumitale" cui nu-1 trecea cu vederea,

cgscind cu zgomot cind nu-i ggsea omul cu care sg stea

la vorbg, fAcind lungi popasuri prin aleiele ascunse

ale grgdinilor publice din Iai, cite cu o carte in ming,
to

tresrind la cintecul pgserelelor i oprindu-se cu mirare

lingg moinoaiele de furnici, pe care le numea el repu-

15

blici intelepte", dezmerdind iarba qi florile cimpului,

icoane ale vietdi omeneti, pe care le uda cite c-o lacrimg ferbinte din ochii si i apoi, cuprins de foame i
obosit de ostenealg i gindire, ii lua cgtinel drumul
spre gazda, unde-1 atepta saracia cu masa intinsg.

Ace sta era pgrintele Isaia Duhu, ndscut in satul

20

25

Cogeasca-Veche din judetul Iai.

Patru pareti straini, afumati i imbrgcati cu rogojini ; teancuri de traftoloage greceti, latineti, bulggreti, frantuzeti, ruseti i romAneti, pline de painjeni i aruncate in neregula prin ceIe unghere, un
lighean de lut cu ibric pentru spalat, in mijlocul odgiei,
apgrie pe jos, gunoiu i gindaci fojgaind in toate partile, o pine uscata pe masg. i un motan ghemuit dupg
soba era toat averea sfintiei-sale.
Mare de inima, iar de gurg i mai mare, pArintele
Duhu nu se invrednicise de o viatg mai bung ; dar se
vede cg nici pof tea el una aa, de vreme ce nu-i astim-

Ora gura ctr mai-marii sai macar sg-1 fi picat cu

30

luminarea.

36

www.dacoromanica.ro

1o

De copil, in seminarul Socola, unde-a invatat carte,

mai mult singur decit de la profesori, isi punea degetele pe o peatra si le batea cu alta, de ciuda ca nu scriu
frumos; se lovea cu pumnul peste cap, cind vedea c5.
nici dasclul nu putea si-i talmaceasca bine ceva, si
vai de scolarii care-1 sminteau de la Invatatura 1
Asa fiind el, cica unul dintre calugarii Socolei a Zis
ca e bun de calugar, numindu-1 Duh diavolesc", si de

unde pia. unde I-a si calugarit, si Duhu i-a ram.as

nuinele. lard el Isaia Teodorescu se iscalea. i din

scolar, profesor a ajuns la Socola; si duh din duhul sau

a dat scolarilor sai o bucat de vreme. Dar purici multi
nu facea el intr-un loc, Doamne fereste, caci era duh

15

neastimparat si neimpacat chiar cu sine insusi. Nici

lacom de avere, nici de cinuri; multmit cu cit avea,
cu cit n-avea, cind te mieri ce nu-i venea la socoteala,
ie-ti popo, desagii si toiagul, si pe ici ti-e drumul 1
Vorba ceea: Geasta cu trepadatele, ca nu-s departe
satele".

20

Aci era la Socola, aci In Iasi, aci la monastirea si

in Tirgul-Neamtalui profesor, de unde cutriera muntii in sudoarea fruntii, si mai la tot pasul cinta:
Ruinata cetatuie, ce acopere-acel munte,
i de unde ochiul vede lucruri multel

25

Apoi:

30

Pe o stinca neagra, intr-un vechiu castel,

Unde curge-n vale un rill mititel.
Iar la urma urmelor:
Pasere galbana-n cioc,
Rau mi-ai cintat de noroc I
i tot asa, si iar asa, pana i se facea viata neagra si
aici; apoi iar se intorcea la Iasi, indragindu-i pentru
o bucata de vreme.

35

Duh neastimprat si cutezator in predicele sale de

pe amvoanele bisericelor, intepa ca vespea, zicind:
Elisei a curatit de lepra pe Neeman Sirianul,
trimitindu-1 sa se scalde in 1'1111 Iordanului. Iara eu v
37

www.dacoromanica.ro

trimit la Cacainal, ca sa va curatiti de lepra ignoranlei

i a trindavieil
Odata era o floare, numita ruginea fetelor, foarte

raspindit In tara la noi; dar de cind au luat mIravele de moda"2 locul gospodinelor romance, aceasta

floare a Inceput a dispar din gradinele i tarinile

noastre.
Cine are urechi de auzit sa auda

10

15

Iar pe cei slugarnici, mindri gi luxoi Ii arata cu

degetul, zicind:
Fat,arnice, a zis Hristos, curat mai Intai partea
cea dinlauntru a paharului i a blidului, ca sa fie gi
cea dinafara curata 1
cite i mai cite, publicate prin jurnalul Predicatorut moralului evanghelic, redactat de dinsul, pana i-a
luat chiriarhia puterea de predicator. Dar parintelui
Duhu nu i-a tors ma-sa pe limba.
0 data, slujind un episcop oarecare de hramul biseri-

cei, la Bunavestire din Iagi, parintele Duhu intra

20

25

in biserica, se Inching rar pe la icoane, gi cum era lume

multa adunata, gi episcopul sta In strana arhiereasca,
imbracat pompos gi cu mitra pe cap, parintele Duhu
se opregte In fald-i gi zice In gura mare, clatinind din
cap:
Dragul mamei Clnilic, bine-li ede mitropolit
Unde-i neneaca-ta sa te vada? Apoi, oftind adinc, mai
1

adauga: Cind yeti ved6 uriciunea pustiirii stind la

locul unde nu se cade s steie, sa tii ca aproape este
sfirgitul, a zis Hristos.
30

Dupa aceea se trage cu despret din fata episcopului

gi, iegind din biserica, ii cauta de drum.

Iara ceilatti popi, Inlemnii cu minile la piept, cit

pe ce sa cad& ametiti din picioare, de frica gi de ruinea

35

arhipastorului.
Nu tlrziu dupa aceasta, mitropolitul face pe Orin-

tele Duhu arhimandrit cu mitrd, adica Ii da voie sa

poarte straie de mii de lei, f ara s aiba cu ce BA qi le

cumpere.
1 Mic Maser din Iasi, care se vars n Bahlui.
2 Marsandele.

38

www.dacoromanica.ro

Si parintele Isaia, In loc s umble mortis, ca alti

popi, dupa. cersitorit, luind si de pe viu si de pe mort,

sa aiba cu ce se Impopotona, el, dimpotriva, zicea cd
este de alta parere, i anume: Decit sa dai de pomana
la calici simbata, mai bine ceva de Mut mahmurilor,
marta"...

Odata, chemind epitropul unei biserici mai sail-

cute pe parintele Duhu ad' slujeasca de hram, sfintiasa si-a atirnat la piept o cruce mare de lemn, legata cu
10

15

sfoar groas a. de cinepa, zicInd:

Iarta-ma, Doamne, ca te-am spinzurat cu eta',

neavind lant de aur, nici de argint, cu care te spinzura mai marii mei, arhiereii...
La Manastirea Neamtului, stind adeseori de vorba
cu staritul Naftanail, parintele Duhu Ii zicea, sfi-

chiuindu-1, ca rusii din aceasta lava romaneasca s-au

puiezit, ca i holera adusa In Moldova pe cozile cailor

rusesti la 1828. Staritul, nemaiputIndu-i sta Impotrivd, zicea de la o vreme: Hai pacam, parinte Ise20

25

30

ia", cinstindu-1 cu rachiu Indulcit cu miere, pahar dupa.'

pahar, pn ce parintele Duhu spunea:

Lasa-ma In pace, cuvioase., ca se Invirteste lumea
cu mine de-atita aghiazina rusasca; mai bine sa ne
impacam. Si incepea a-i cinta irmosul urmatoriu pe
glas al doilea: Umblat-au Israil prin valul cel InvAluit,
c-un ulcior legat de git i c-un curcan fript, ca s-a proslava".
Apoi antifoanele betivilor, pe glas al patrulea: Din
tineretele mele, multe oale i ulcele se lupta cu mine;
dar mai multe paharele, cite stele slut pe ceriu...
Ploscuta mea iubit vas,
Pasere cu dufce glas,

Eu la gurd te radio,
Tu Imi cInti: coglic I coglic
Si nu ma-ndur sa te las,
Caci 'ma plesnesti tot In nas...
Vai, sarace poloboace,
De te-ai face mai Incoace;
SA ne strIngem vro citiva,
Noi, spre mintuirea ta.
1

35

40

39

www.dacoromanica.ro

-om mai veni vro doi-trei

i Ii-om pune-un cApAtAiu,
-om aduce-un popA rus,

10

i te-a da cu fundu-n susl"

Unui arhimandrit grec ce blagoslovea pe diacon la

slujbA: SA indrepteze Domnul paii lui spre tot lucrul

bun", pArintele Duhu Ii zise:
Ba mai bine BA indrepteze Domnul paii voitri
peste Dundrea, cuvioilor, cA destul ne-ati pingtirit
biserica i neamul cu smeritele voastre blagoslovenii.

Profesorului Columb de la liceu, care zise odat

pArintelui Isaia Bung. dimineata, Dulaule", el ii rAspunse:

15

MultAmesc, cadavrule 1 i cred cg. ai la tiing

cd cuvintele popA i profesor se Incep cu pocoiu"
ca ci substantivul porcule.
Popilor de mir, pe care li numea haldei, le cinta

antifoanele urmAtoare:

Diaconii ti cu pochii, de treji ce Bunt, de-abia vAd

20

cu ochii. Iar mamelor preutese, belia din cap nu le mai

iesel"

i cite ponturi i ponosuri nu da dintr-insul, de-i

era ci lui lehamete clteodata sA se mai intilneasa cu
cineva i sA-1 mai stirneascA la vorbA.
25

0 data iecind suparat de la Mitropolie, 11 intIlnete

parintele Arbore de la BArnovschi i-1 IntreabA:

De unde vii, pArinte Isaie?

30

35

Nu ctiul
Incotro ai luat-o, pArinte Isaie?
- Nu rjstiul
Cum ap, de nu OH nici de unde vii, nici Incotro
te duciP1
Iaca cum, rAspunse pArintele Duhu: and eram

Miet, stupeam In palma stingA, apoi trInteam cu

muchea palmei celeilalte In stupit ci, In care parte
sArea el, Intr-acolo apucam ci eu.
i acum tot ap. faci? IntrebA parintele Arbore.
Tot, batar BA crape dracul 1

40

www.dacoromanica.ro

Dar daca, din intimplare, ar sari stupitul inspre

Go hal, cum Vi s-ar OW

10

Dar ctii ca m-ai ars, haldeule?1 zise parintele

Duhu, luindu-ci talpacita, Dunare de minios.
La cea din urn* stringind parintele Duhu para cite
para, ci-a comisionat carti spiritiste ci, cetindu-le,
cica a zis catra oarecine:

Aceste carti, incapind in mina unor carlatani ignoranti, ai sa auzi vorbindu-se ca. fac minuni, ca sfintii.
5i sfint sa fie rostul parintelui Duhu, caci tocmai
aca s-a intimplat.

Intr-una din zile, neavind el cu ce sa-ci cumpere

pine, le-a luat cu vravul ci le-a vindut directoracului
unei ccoale primare cu te mieri ce. 5i de-atunci incepu-

15

20

25

30

tul spiritictilor in MO. De-atunci Grigore Nazianzul,

Efrem Sirul, Solomon inteleptul ci alti raposati de
veacuri nu se mai pot linicti In morminte ; Intrebare
peste intrebare li se face. 5-apoi, ia sa nu raspunda, c
dracu-i a lor pe cepte ani.
Auzind parintele Duhu cgt s-a facut zvon prin Iaci
despre nicte nazdravnii ca aceste, cica s-a luat sfintiasa pe ginduri, zicind:
Vai de cel ce se smintecte, dar mai vai de cel prin
care vine smintealal
5i poate ca din aceasta pricina bolnavindu-se greu,
ci-a dat duhul, tocmai cind ajunsese ingrijitor la biserica Nicorita din Tatar* ; de unde aproape fiindu-i
tinterimul Eternitatea, ci-a luat acolo cas de veci,
fie-i tarna uparal 5i de-atunci, ca' mai ba sa-1 vada
cineva badadaind pe ulitile Iacilor.

I Biserica din Iasi, care cuprinde si cusA de nebuni.

www.dacoromanica.ro

CINCI PINI
(AnecdotA)

10

Doi oameni, cunoscuti unul cu altul, calatoreau

odata, vara, pe un drum. Unul avea in traista sa trei
pini, i celalalt doua pini. De la o vreme, fiindu-le
foarne, poposesc la umbra unei rachiti pletoase, linga
o fintina cu ciutura, scoate fiecare pinile ce avea i se
pun sa manince impreuna, ca sa aiba. mai mare pofta.
de mincare.
Tocmai cind scoaser pinile din traiste, iaca un al
treile drumet, necunoscut, ii ajunge din urma i se
oprete lingl dinii, dindu-le ziva buna. Apoi se mag

15

20

sa-i deie i lui ceva de mincare, caci e tare flamind

i n-are nimica merinde la dinsul, nici de unde cumpara.
Poftim, om bun, de-i ospata impreuna cu noi,
zisera cei doi drumeti calatorului strain; caci, mila
Domnului l unde maninca doi mai poate minca ci al
treilea.
Calatorul strain, flamind cum era, nemaiateptind
multa poftire, se acaza jos linga cei doi, i incep a
minca cu totii la pine goala i a be apa rece din fintlna,
caci alta udatura nu aveau. i maninca ei la un loc
tustrei, i mai-Lima, pana ce gatesc de mincat toate cele

25

cinci pini, de parca n-au mai fost.

30

scoate cinci lei din punga i-i da, din intimplare, celui
ce avusese trei pini, zicind:
Primiti, va rog, oameni buni, aceasta mica multamit de la mine, pentru ca. mi-ati dat demincare la

Dup ce-au mintuit de mincat, calatorul strain

42

www.dacoromanica.ro

nevoie ; yeti cinsti mai incolo cite un pahar de vin, sau

ve0 face cu banii ce yeti pofti. Nu sunt vrednic sa Ira
muliAmesc de binele ce mi-ati facut, caci nu vedeam
5

to

lumea inaintea ochilor de flarnind ce eram.

Cei doi nu prea voiau sa primeasca, dar, dupa multa
staruinta din partea celui al treilea, au prima. De la
o vreme, calfitorul strain si-a luat ziva buna de la cei
doi si apoi si-a cautat de drum. Ceilalti mai ramin
oleaca sub rachita, la umbra, sa odihneasca bucatele.
5i, din vorba in vorba, cel ce avuse trei pini da doi lei
celui cu dou pini, zicind:

Tine, frate, partea dumitale, si fa ce vrei cu

15

dinsa. Ai avut doua pini intregi, doi lei .ti se cuvin.

i mie imi opresc trei lei, fiindc-am avut trei pini
intregi, si tot ca ale tale de mari, dupa cum stii.

25

Cum asa? 1 zise celalalt cu desprq; pentru ce numai doi lei, si nu doi si jumatate, partea dreapta ce ni
se cuvine fiecaruia? Omul putea sa nu ne deie nimic,
si atunci cum raminea?
- Cum s ramlie? zise cel cu trei pini; atunci as fi
avut eu pomana pentru partea ce mi se cuvine de la
trei pini, iar tu, de la doua, si pace buna 1 Acum, in*
noi am mincat degeaba, si banii pentru pine ii avem in
punga cu prisos: eu trei lei si tu doi lei, fiecare dupal
numarul pinilor ce am avut. Mai dreapta imr,rtealii

30

nezeu sfintul.
Ba nu, prietene, zise cel cu doug. pini. Eu nu ma
.in ca mi-ai facut parte dreapta. Haide sa ne judecam,
1 cum a zice judecata, asa sa ranalie.

20

decit aceasta nu cred ca se mai poate nici la Dum-

Haide si la judecata, zise celalalt, daca nu te

multamesti. Cred ca si judecata are sa-mi gaseasca
35

dreptate, desi nu in-am -Unit prin judecati de cind aunt.

i asa, pornesc ei la drum, cu hotarirea sti se judece.
i cum ajung intr-un loc unde era judecatorie, se tufatoseaza inaintea judecatorului si bleep a spune impre-

jurarea din capat, pe rind fiecare;-sum7a venit intim-

plarea de au calatorit impreuna, de au stat la masa

impreuna, cite Orli a avut fiecare, cum a mincat drui0

metul cel strain la masa lor, deopotriva cu dinsii,

www.dacoromanica.ro

43

cum le-a dat cinci lei drept multamital i cum cel cu

trei pini a gasit cu cale sa-i imparta.
Judecatorul, dupa ce-i ascult pe amindoi cu luare
aminte, zise celui cu doual pini:
Si nu eti multamit cu imparteala ce s-a facut,
omule?

Nu, domnule judecaltor, zise nemultamitul; noi

n-am avut de gind Fig luam plata de la drumetul strain
10

pentru mincarea ce i-am dat; dar, dac-a venit intimplarea de-aa, apoi trebuie sal impartim drept in doll./
ceea ce ne-a daruit oaspetele nostru. Aa cred eu ca ar
fi cu cale, cind e vorba de dreptate.
Daca e vorba de dreptate, zise judecatorul, apoi fa
bine de inapoiete un leu istuialalt, care spui c-a avut

15

trei pini.
De asta chiar ma cuprinde mirare, domnule judecator, zise nemultamitul cu indrazneala. Eu am
venit inaintea judecatei sa capat dreptate, i vad ca
dumneta, care tii legile, mai ran ma acufunzi. De-a

20

fi sa fie tot aa i judecata dinaintea lui Dumnezeu, apoi

vai de lume l

Ap .i se pare dumitale, zise judecatorul linitit,

dar ia s vezi ca nu-i aa. Ai avut dumneta dou pini?
Da, domnule judecgtor, doua am avut.

25

30

35

- Tovaraul dumitale avut-a trei pini?

Da, domnule judecator, trei a avut.
Udatura ceva avut-ati vreunul?
Nimic, domnule judecator, numai pine goala 1
al:a race din fluting., fie de sufletul cui a facut-o
acolo, in calea trecatorilor.

Dinioarea, parc singur mi-ai spus, zise judecg.torul, ca aid mincat toti tot ca unul de mult ; aa este?
Aqa este, domnule judecator.
Acum, ia a statornicim rinduiala urmatoare, ca
sa se poatg. ti hotarit care cita pine a mincat. S. zicem

a s-a taiat fiecare pine in cite trei bucgti deopotriva

de mari: cite bucgti ai fi avut dumneta, care spui ca
avui dou pini?
Sese bucati a fi avut, domnule judecator.
40

- Dar tovaraul dumitale, care spui ca avu trei

pini?
44

www.dacoromanica.ro

Nola buckti ar fi avut, domnule judeator.

Acum, cite fac la un loc ese buctiti rli cu noug.
bucAti?
5

Cincisprezece bucAti, domnule judeator.

Citi oameni ati mincat aceste cincisprezece bucAti de pine?

Trei oameni, domnule judeator.

Bun 1 Cite cite bucAti vin de fiecare om?

10

Cite cinci bucAti, domnule judecAtor.

Acum, tii minte cite bucAti ai fi avut dumneta?
ese bucAti, domnule judecAtor.

Dar de mincat, cite ai mincat dumneta?

15

Cinci buckti, domnule judecAtor.

i cite ti-au mai Minas de Intrecut?
- Numai o bucat, domnule judecAtor.

Acura 86. stAm aici, in ceea ce te privete pe dum-

neta, ti BA luAm pe istalalt la rind. Tii minte cite

90

bucati de pine ar fi avut tovarArlul d-tale?

Nola bucAti, domnule judecAtor.

- Cinci
i cite a mincat el de toate?
bucali, ca i mine, domnule judectitor.
Dar de intrecut, cite i-au mai rAmas?
Patru bucAti, domnule judecAtor.

Bun 1 Ia, acu avem s ne intelegem cit se poate de

25

bine. Vra sti zicA, dumneta ai avut numai o bucat de

intrecut, iar tovar4u1 dumitale, patru bucAti. Acum

o bucatA de pine rAmasd de la dumneta i cu

patru bucati de la istalalt fac la un loc cinci

30

buckti?
- Taman cinci, domnule judecAtor.

Este adevArat &A aceste buckti de pine le-a mincat

oaspetele dumnevoastr, care spui a v-a dat cinci lei

drept multamitA?
35

40

AdevArat este, domnule judecAtor.

- Aadar, dumitale ti se cuvine numai un leu, fiinda numai o bucat de pine ai avut de intrecut, li aceasta, ca i cum ai fi avut-o de vinzare, deoarece ati primit bani de la oaspetele dumnevoastrA. Iar tovarului dumitale i se cuvin patru lei, fiindc6 patru buctiti
de pine a avut de intrecut. Acum, dar, fa bine de Inapoiete un leu tovarAplui dumitale. i dacA te crezi
45

www.dacoromanica.ro

nedrept4it, du-te i la Dumnezeu, i las' dac ti-a

face i el judecata. mai dreapt6 cleat aceastal

Cel cu dou pini, vzind di. nu mai are incotro pvgi,

Inapoiete un leu tovarului s6u, cam cu p6rere de

rAu, 9i pleacii ruqinat.

Cel cu trei pini InsA, uimit de qa judecat, multamellte judecAtorului gi apoi iese, zichad cu mirare:

Dac-ar fi pretutindene tot asemenea judecAtori,

ce nu iubesc a li chita cucul din fat5., cei ce n-au drop1o

15

tate n-ar mai nAzui hi veci 0-n pururea la judecata.

Corciogarii, porecliti i aptirtori, nemaiavind chip
de traiu numai din minciuni, sau s-ar apuca de muncA, sau ar trebui, in toat6 viata lor, s trag g. pe dracul
de coad...
lar societatea bunk ar rmin nebIntuita.
Iai, 22 ianuarie 1883

www.dacoromanica.ro

IOAN ROATA I VODA CUZA

Intre Varanii fruntasi care au luat parte, impreung.

cu boierii, cu episcopii si cu mitropolitul tarii la

Divanul ad-hoc din Moldova, in 1857, era si mos
Ion Roat, om cinstit si cuviincios, cum aunt mai
told tranii romtini de pretutindeni. Numai attta,
cA mos Ion RoatA, dup cite vzuse i dup cite pa-

tise el In viata sa, nu prea punea temeiu pe vorbele

boieresti i avea gidilici la limb, adica spunea omu10

lui verde In ochi, fie cine-a fi, cind 11 scormolea ceva

la inimg. Asa e tranul: nu prea stie multe. i mos

Ion Roat, fiMd tbiran, cum v-am spus, deli se-nvrednicise a fi acum pintre boieri, nu avea ascunzatori in sufletul sgu.
15

In Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toat

mina: si mai mari, ei mai mici; si mai bgarini, si

mai tineri; si mai invatai,i, si mai ne1nv6tati, cum li
apucase timpul. Intre acesti din urma erau de-alde
batrinul Alecu ForAscu, poreclit i Tololoiu, Grigore

20

25

i a1i c4iva de-alde acestia, care, tiindu-se

de obiceiurile stramosesti, In toate sarbatorile ascultau cu evlavie slujba bisericeascA de la inceput
pari la sfircit, cintind si cetind la strana de-a valma
cu dascAlii i preuVi bisericii; iar la zile mari, ca sa
le ticneascd veselia, Imparteau bucatica de pine cu

Cuza

orfanii, cu vAduvele ei cu a1i nevoieci, cum apucase

din Orinti. Atita-i ajungea capul, atita faceau ci ei

pe, vremea lor, Dumnezeu s-i ierte si sa-i odihneasca, unde-or fi acolo, ca buna inim6 aveau.
www.dacoromanica.ro

47

Dar & ne intoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca

to

15

20

In toate adungrile de feliul acestora, se Ikea vorbg

multa; si era lucru firesc ad se facg, fiind in luptg
timpul de pp cu cel trecut, pentru cea mai dreaptg.
cauzg a neamului romgnesc: Unirea, sfinta Unire!
Boierii cei mai tineri, crescuti de mici in straingtate numai cu frantuzeascg. i nemteascg, erau cirtitori asupra trecutului i cei mai guralii totodatd.
Vorba, portul tsi apucgturile bgtrinesti nu le mai
venea la socotealg. i din aceast g. pricing, unia,
in aprinderea lor, numeau pe cei bdtrini: rugini invethite, ilicari, strigoi si cite le mai venea in minte,
dupg cum le era si crmterea; d, invaitati nu-s?...
Nu-i vorbg cg i ngtingia unor bgtrini era mare.
Uneori, cind se miniau, dadeau si ei tinerilor cite-un

ibriin pe la nas, numindu-i: bonjuristi, duelgii,

pantalonari, oameni smintiti la minte i ciocoi infumuratd, lepgd4i de lege, stricgtori de limba si de
obiceiuri. In ma imponcisare de idei se aflau boierii
bdtrini cu tineretul din Divanul ad-hoc al Moldovei,
cu toate ca l unii i alii erau pentru Unire". Numai

atita, cg bgtrinii voiau Unire" cu tocmal, iar

25

tinerii Unire" fgrg socotealg, cum s-a si fdcut.

Toate ca toatele, dar mare luptg aveau unia dintre
boierii tineri cu cuconul Alecu Forgscu, care, unadoug, Ii tolocAnea, mustrindu-i: ba c nu vorbesc
drept romaneste, cum vorbeau parintii lor, ci au corchezit graiul strgmosesc, de nu-i mai intelege nimene ;

30

35

ba ca umblati cu surubele, s ne trageti butucul";

ba cd face omul cu cineva o tovgrgsie cit de mica,

si tot urmeaza invoial intre parti, iar nu ma cu ochii

inchisi", cAci, dacg n-ai carte, n-ai parte", scurt
socotealg; ba &, de cind cu strainatatea, v-ati instrg.inat i legea, i limba, si inima, si chiar dragostea
sgtenilor; si dupg nepgsarea i risipa ce o facem,
zvirlind banul pe lucruri de nimica, putin mai avern
de instrginat, si nu-i departe vremea aceea, pe cit

vgd eu. Intrebati pe bietii nimernici de sateni, s

40

spuie ei dacg mai cunosc eine le e stgpin. Au ramas

ca niste cini ai nimanui, sarmanii oameni Cine se
scoald mai de dimineatg, acela e mai mare in sat

48

www.dacoromanica.ro

la ei, de-i horopsegte i-i 1,uhdieste mai rtiu decit pe

vitel Ciocoismul gi strdinii s. trdiascd, gi las' pe din5

gii, c. ne scot ei la covrigil" Ba cd vai de tara care

ajunge s-o puie copiii la cale" ; ba vorba multd,
sdrAcia omului", i, dad( li-i treaba de-aga, facd ei
ce-or ti, cd el mai bine se duce acasd, ca-i ploud caii
In spate i-i stau vitele cu dintii la stele, din pricina

to

slugilor, carora putin le pasd de munca stapinului;

gi cite gi mai cite nazdravanii de-alde aceste. Las'
pe bdtrini BA te descinte i s te judece ei, in legea
lor, cd nu-ti mai trebuie alt popa... i iaca aga cu
de-alde cuconul Alecu Fordscu.

Acum vine alta la rind.

15

Intr-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca i mog Ion Roat sare cu gura:

Aveti bunatate de vorbitd mai moldovenegte,

cucoane, ad ne dumirim i noi; cdci eu, unul, drept

v spun, c nu pricep niraica, pdcatele mele 1

Un oarecare boier intimpind atunci pe mog Ion

20

Roatd, zicindu-i cu glas poruncitor i rdutdcios:

Dar ce nevoie mare este sd intelegi tu, mojicule?

Tacd-ti leoarba, dac-ai venit aici; c-apoi intoarce-

ne-vom noi acasd, i hlbet 1 nu ti-a lua nime din spate

25

30

ce gtiu eu... Auzi obrdznicie 1 Tu... cu optzeci de mii

de Pei de mofie, i el un ghiorlan c-un petec de pamint, i uite ce gura face aldturea cu mine 1...
Mog Roatd, simtindu-se lovit pdnd in suflet, rdspunde atunci cu glas plingaitor:
Dar bine, cucoane, dacd nu v-a fost cu pldcere
sd pricepem i noi cite ceva din cele ce spuneti dumnevoastrd, de ce ne-ati mai adus aici sd vd bateti joc
de noi? Ei, cucoane, cucoane Puternic egti, megieg
imi egti, ca rdzeg ce ma gasesc, i tiu bine c n-are
sd-mi fie moale cind m-oiu Intoarce acasa, unde ma
agteaptd. nevoile. Dar sa nu v fie cu suparare, ia,
palmele aceste tdrdnegti ale noastre, strapunse de
palamida i pline de bataturi, cum le vedeti, va tin
pe d-nevoastra de-atita amar de vreme i v5 fac sa
huzuriti de bine. 5i mai mult decit atita: orice venetic, In tara asta, este oplogit de dumnevoastrd, gi-1
privii cu nepdsare cum ne suge singele, i taceti gi-1
1

35

40

49

www.dacoromanica.ro

imbratoati 1 Nurnai noi, vite de munca, va suntem

dragi ca sarea in ochi... Din mojEci, din ghiorlani i

din dobitoci nu ne mai scoatetil Dumnezeu sa ne ierte,
i sa ne iertati i dumnevoastra, cucoane, dar cu
adev6rat aa este: v-ati deprins a lua focul totdeauna
cu minile noastre cele nwjicefti... i tot noi cei horopsiti 1

Sfint sa-ti fie rostul, mo Ioane, ca ai vorbit

10

din durere, raspunse atunci cuconul Alecu Forascu;

i sunt fericit cd stai alaturea cu mine. Decit un bonjurist c-o mina de invatatura, mai bine un Wan cu
un car de minte!

La aceste vorbe, multi dintre boieri s-au simtit

atinsi; cel cu pricina..., a ramas ca oparit. Iar colo15

nelul Alexandra Cuza a dat mina prietenete cu mo

Ion Roata.
In sfirit, dupa multe dezbateri furtunoase urmate

in Divanul ad-hoc, s-a incuviintat Unirea", i apoi

deputatii s-au intors fiecare pe la vetrele lor.
20

Peste citiva ani dupa aceasta, trecind Caza-vodd

spre Bucureti, a poposit la Agiud, unde 1-a intimpinat
o multdme de lume, ca pe un domnitor.

Printre lumea ce se inghesuia, cu treaba, Mil treaba, iaca se zarete o hirtie filflind pe deasupra cape25

30

telor multimii, in virful unei prajini. Cuza-voda,

intelegind ca trebuie sa fie vrun suflet necajit, face

semn sa i se deschida calea. *i, clnd colo, un taran
batrin cade in genunchi dinaintea domnitorului, sarutindu-i mina, cu lacrimile In ochi, i dindu-i o hirtie scrisa pe toate fetele.
He, he! mo Ion Roata, prietenul ci tovaracul
meu cel vechiu din Divanul ad-hoc, lucru negindit I
Ridica-te, mo Ioane, i spune-mi, Vara sfiala, ce du-

35

rere ai. Ti-a facut cineva vrun neajuns?

MO Ion Roata, vazind ca, dupa atitia ani de zile,
nu 1-a uitat colonelul Alexandru Cuza i ca 1-a primit

cu atita bunatate, a inceput a plinge cu hohot si al

ruga sa-i citeasca hirtia.
50

www.dacoromanica.ro

Vodg., fiind gata de plecare i vgzind cg hirtia lui

mo Roatg cuprinde multd polologhie, zise cu blindetg:
5

io

15

20

Spune, mo Ioane, din gurg cei ai de spus, e

mai bine am sg inteleg 1
Atunci mo Roatg, viindu-i in sine, incepe a se
jAlui cum urmeaz:
Luminarea-voastrg 1 De cind cu palcatul cel de
ad-hoc", n-am mai avut zi bung cu megieul meu
cel puternic, stApinul unei moii foarte mari, pe care-1

cunoti maria-ta. N-am gindit, nenorocitul de mine,

ca dumnealui, un boier aa de mare, putred de bogat
qi cu InvAtturg, sa-i puie mintea cu unul ca mine,
de la nite vorbe nesocotite ce le-am zis i eu atunci,
intr-un necaz. Numai Dumnezeu sg-i deie sangtate
i bine, dar amarnic rn-a lovit in avere i in cinste.
Crede, mgria-ta, ca." nici eu n-am fost aa de sec, intre cei de-o Barad cu mine. Dar, de cum am ajuns
acasg, goang i prigoang pe capul meu, din partea

boierului, in tot feliul.

Intgi i-ntgi, a pus inadins pe feciorii boiereti

sg-mi caute pricing i sg mg aducg la sal:4 de lemn.

Si acetia, ca oameni fgrg judecatg i pizmai, fgceau toate chipurile sataniceti, sau ei de-a dreptul
25

30

sau prin altdi, cum sd deie vitiparele mele macar

de-un pas pe moia boiereascg; -apoi, sub cuvint

ca au Mut stricgciune, sg mi le poatg ucide Fara nici

o crutare 1 Si astgzi impucg-i porcii; mini, vacile i
boii; poimine cgiorii; in altd zi ie-i oile dinapoi
cu grgmada i du-le la curte. Iti poti inchipui, mgriata, ce urgie grozavg era pe capul meu I
VAzind eu de la o vreme ca nu mai inceteaza cu
jafurile, mi-am luat inirna-n dinti i rn-am dus la boieriu sg. ma jgluiesc. 5i boieriul, In loc de un cuvint bun,

35

40

ni-a scuipat drept In obraz, de fatg cu slugile sale i

cu alti oameni ce se aflau atunci la curte, Molt am
crezut c a cgzut ceriul pe mine de ruqine 1 Ba Inca
rn-a i amenintat cA altgdatg, de mi-a mai cgIca piciorul in ograda boiereascg, are sd porunceascA sg
ma intind la scarg i sg ma bat cu biciul l Si cu rin51

4*

www.dacoromanica.ro

duiala asta, maria-ta, in citiva ani de zile ra-au calicit Cu desAvirsire, i mi-a ridicat i cinstea, care pentru mine a fost eel mai scump lucrul
Cuza-vodA a stat neclintit si s-a uitat tinta la mos
Ion Roatd, cit a vorbit el. i chid a isprAvit vorba,
vodA i-a pus clout& fisicuri de napoleoni in mina, zicindu-i cu bunatate:

Tine, mos Ioane, acest mic dar de la mine si

10

15

nevoia, de azi pe mine, cum te-a lumina

Cel-de-susl Iar pe boier last-1 in judecata lui Dumne-

zeu, aci El nu bate cu ciomagul"..

Lui mos Ion Roata i se umplu din nou ochii de lacrimi, ci, sArutind mina lui voda, ca semn de multAmire, zice oftind:
Dar cu rusinea ce mi-a fAcut, cum ramine, maria-ta?
Cu rucinea, iaca aca Igraine, mos Ioane, zise
Cuza-vodA, sgrutindu-1 i pe un obraz

i pe altul,

in fata mu1imii adunate acolo. Du-te i spune 64.-

20

tenilor dumitale, mos Ioane, cA, pe unde te-a scuipat

boierul, te-a sarutat domnitorul tArii si si-a sters
rusinea.
Iai, 1882, noiembre 13

www.dacoromanica.ro

VARIA

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI DIDACTICE

www.dacoromanica.ro

PICALA

Un negustor, umblind prin mai multe sate gi orage,

ca sa cumpere grit', papugoi gi altele, intr-o zi ajunse
5

la un pod gi cind era sa treaca vazu un om care se

odihnea acolo: acesta era Pica l. Negustorul, voind
sa afle ceva de la el, ca oricare negustor, se apropie
de dinsul gi-1 intreba:
De unde egti, mai cregtine?
Ia din sat de la noi, raspunse Pica la.

10

Din care sat de la voi?

Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, aratind

20

negustorului cu mina spre un deal.

Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-1 gtiu.
Ei 1 cum sa nu-1 gtii; e satul nostru, gi eu de
acolo vin.
Nu aga, mai prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe
a cui movie este gi cum ii botezat?
Doamne 1 da' nu gtii ca mogiile aunt boieregti
gi asta-i a cuconului nostru, ce gede la Bucuregti?
Iar satu-1 boteaz popa intr-o caldaruga cu apa, cum

25

Negustorul, privindu-1 lung, zise in sine: Ma !...

aista-i chiar Picala.
Dar cum te cheama pe tine?
Iaca 1... ce ma-ntreaba. Ma cheama ca pe ori-

15

ii scrie lui in caqi.

care: vina-ncoace, ori vin-aici 1

Negustorul incepu a-gi face cruce ca de naiba gi

iar il intreba:
30

Dar cu chiamarea impreuna cum te mai striga?

- Iaca aga: vino 1 u 1 ma 1, raspunse Picala.
57

www.dacoromanica.ro

Negustorul incepu atunci a ride i zise: ce prost 1

Apoi II mai intreba.:
Dar ce bucate se fac acolo la voi?

Mai mult terciu cu mamaliga mincam, zise

Picala.

Intelege-ma, prostule! Nu te-ntreb de bucate

ferte.
D-apoi de care bucate ma-ntrebi?

Te-ntreb dna, s-au Mut la voi griu, orz i al-

io

tele.

15

voi grauntele orzului.

- S'a-ti spun, daca nu OH, zise Picala. Grauntele
orzului este lungaret, imbracat c-o coaja cam gal-

Da, s-au facut pin la brill, raspunse Pical.

Nu te-ntreb de inaltime, ca doar n-am nevoie
de paie pentru boi, ci a voi sa tiu ce feliu este la

bile ci c-o tap'. In virf.

20

Bine, tiu de astea; dar spune-mi ce fel se vinde,

cd aci voi sa cumpar qi eu.
- De! nu OH dumnia-ta ce fel? Unul da griul ori
orzul, i altul ii da bani: galbeni, napoleoni ori altaceva.

Nu ma-nteleseci nici asta; eu te-ntreb: cum se

dd?

25

- Bre!... Nici asta n-o ctii. Sa-ti spun eu: iei banita ori dimerlia i pui In ea pin-o umpli cu virf,
apoi cu coada lopetei o razi -o torni In sac, pe urma

30

iarai o umpli i tot asemine faci.

Eu nu te-ntreb asta, om fara cap ce ectil
- Dar ce fel ma-ntrebi? zise PIcal.
Cu ce pret se vinde chila ori banit,a; citi lei?
Aca cum te-nvoiecti; i did lei dai atita iei.
Negustorul, suparat, 11 mai Intreba:

35

40

Neghiobi ca tine mai aunt acolo-n sat?

- Ul hu!... este badea Mucat, badea Stan, Neagu,
Voicu, Florea, Soare badea Bran, Coman ci altii.
Ho I ma, destul 1 Dar eine este mai mare cleat
toti la voi In sat?
Cine-i mai mare? Badea Chitu; el e mai nalt
decit too; e atit de lung, hien mai n-ajungi cu mina
la umarul sail.

53

www.dacoromanica.ro

asa.

Bre 1... proastA lighioaie mai esti I Nu te-ntreb

Dar cum? zise Picald.

Eu Iti zic: pe cine ascultati voi aici in sat?

to

I I hal auzi vorba I Ascultam pe lautarul mo

Bran; cind Incepe sa clnte, tot satul st cu ochii si
urechile Iinta la el.
Nu zic asa, mai natargule I Raspunde-mi o data
cum te-ntreb.
Ei, cum?
Eu te-ntreb de eine aveti fried' aici in sat mai mult.

Valeu, maical Ia de buhaiul lui mos popa mare

frica mai avem, mamulica l Cind vine sara de la pascut, fugim de el care Incotro apucAm ; ca atlt e de
15

infricosat, de gindesti ca e turbat; cind incepe sa

mugeasca, sparie chiar si copiii din sat.
Ma l... da' I ce namila de om esti tu? Nu curnva
esti vrun duh rau, frate cu MeazA-noapte sau cu Spaima.
padurei?

20

- Ei, Doamne 1 De ce ma-ntrebi, cind ma privesti? Ce? Nu ma vezi ca-s om ca si dumniata: cu

cap, cu ochi, gurA, nas, mini si cu picioare, ma misc

si ma uit ca tori.
25

Asa te vad si eu, dar ai minte si sinatire abia ca

un dobitoc. Ia spune-mi, au: aveli butnari sau dogari In sat la voi?
Avem.

Na cinci bani, si du-te sa-ti puie doagele ceii

lipsesc.
30

Prostia din nascare, leac In lume nu mai are; ea

este o uricioasa boala, ce nu se vindeca In scoale, ba

nici In spitale.

www.dacoromanica.ro

INUL 51 cAmE5A

*tii

tu, camesa draga, ce erai odata?

Ce 85. fiu? Eram ceea ce ma vezi; camesa alba,
cu care se Imbraca oamenii.
Nu-i asa 1 Ai fost o samInta, apoi o burueana,
Inul:

clatinata de vint, ca toate buruenele: asa nalt,

suptirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricica albastr, fata mea. Cind ai fost crescut i copt,
cum Bunt eu acum, oamenii te-au smuls din pamInt,

10

15

te-au legat In fuioare, te-au pus copacel i te-au lasat

la scare, ca sa te usuci. Dup5. aceea te-au culcat pe
tol i te-au batut cu bete, ca sa-ti scoat samInta;
apoi batut i stllcit cum erai, te-au dus la balt5. i
te-au pus In topitoare, unde-ai stat vro zece zile, ca
sal te topesti, adeca s5-1,i putrezeasca hlujul. Dupa

asta, te-au scos si te-au pus iarasi la soare, ca 85.

20

te usuci, razamindu-te de gardul pe care esti Intinsa

acum. Fiind uscat, te-au melitat, i hlujul tau s-a
prefacut In pozderie, iara cojita ta In fuior. Femeile
apoi te-au ragilat, te-au periet i te-au facut fuior
frumos si moale ca matasa; din fuior te-au facut caier,
te-au pus In furcd ;i au inceput a toarce, prefacIndu-te

25

In tort sau a. Tortul 1-au depanat pe rlschitor, spre

a-1 face caleap; calepele s-au fert cu Ieie, sa se inalbeasca, apoi le-au pus pe virtelnita, de pe care au
Inceput a le depana pe mosoare cu letca; de pe mo-

scare te-au urzit pe urzoi, apoi te-au luat i te-au

Invalit pe sulul de dinapoi, punInd Pergele pintre pti-

30

turi, ca sa nu se hrentuiasca urzala; i fuscei pintre

rost, ca s nu se Incilceasca natra. Dupa asta te-au

60

www.dacoromanica.ro

nevedit, trecindu-te prin ip i prin spatli; gi, cu

10

ajutorul slobozitorului, al zdvorului i al lopcitelei,

te-au intins In stative, legindu-te de sulul de dinainte,
de unde se incepe gura pinzei". Cdlepele lasate pentru
batatura le-au depanat pe revi cu sucala; apoi, punind

tavile In suveicli, au inceput a tese, adeca a trece

beitatura pintre urzaki cu ajutorul talpigilor, al seriprilor i al itelor. Ca sa se indesasca firele, batatura
se bate cu vatalele, Intre care e gazat spata. 5i iaca
ga te-au prefacut in pinzei. Cind era cald afara i
frumos, femeile te-au dus la balta ci te-au ghilit; apoi
te-au fert cu lecie tii iar te-au ghilit, ping te-ai inalbit. Cind erai alba cum trebuie, te-au uscat, te-au Mout
valatuc, te-au croit qi au facut din tine ceea ce ecti acum.

15

20

Mid, burueana, nu ctiu de unde-ai mai scos

atitea despre mine.

Ei, draga, dar poate nu OH c oamenii mai fac
pinza ci din sora noastra cinepei, i din fratele nostru
bumbac, ba O. din inghimpatoarea urzia mai fac un
fel de pined. Dar In fabrici se tes fel-de-fel de pin-

zAturi, mult mai ucor i In timp mult mai scurt.

Bre 1 multe mai auzi 1

25

30

35

Mai gteapta, ca n-am sfircit Inca. Din cameca

sau mid, peste citva timp ai sal te faci tearfa, din
care se face sauna pentru bolnavii din spitale i pentru soldatii raniti In batalie. Apoi te cauta, ca iarba
de leac, sA faca la fabrica din tine htrtie.
Mare minune mi-ai spus, draga burueana, zise
cameca. De-a fi ga, apoi toate lucrurile nu sunt ceea
ce se vad, ci altAceva au fost odata, altAceva sunt
acum Ili altaceva au sa fie.
Tocmai (Ica, sorol Gardul, pe care ecti tu intinsa acum, a fost altadatA padure. Ce are BA fie deacum inainte? Matasa, frunza de dud intrata In pintecele unor gindaci. Varul, ce-a fost mai inainte?
Dar funiile i odgoanele? c.a.
Femeile lenge de la tail au cintecul acesta:
Puseiu pinza, chid da frunza,
5-o gatiiu la Sin-Vasii (Sf. Vasile)
61

www.dacoromanica.ro

10

si-mi paru ca ma grabiiu...

i de lunga-i ca o punga
5i de luta... toata-i sparta 1
Pe sulul de dinapoi,
0 suta de latunoi,
Pe sulul de dinainte,
Cioprea le mai tine minte.
Pintre ite si-ntre spate.'
Paste-o iapa deOlata;
Pintre ite si fuscei
Paste-o scroafa cu purcei.

Poezie popularl

www.dacoromanica.ro

ACUL

I BAROSUL

Acul: Mop le, de ce esti zurbagiu? Te sfgdesti

necontenit cu sorA-ta nicovala, ipai i faceti larmg,

iuie urechile. Eu lucrez toat ziva, si nime

nu-mi aude gura.
Iaca, ma 1... da de unde-ai iesit, Picalg?
De unde-am iesit, de unde n-am iesit, eu ii
spun cg nu faci bine ceea ce faci.
Na vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte dede-mi

10

15

cit ggina. Mi bdiete, trebuie sg stii cA din sfgdglia

noastrA ai iesit; -apoi tu ni cauti pricing.?
MA rog, iertatd-mg 1 cg dacg n-ar fi fost focul,
foile, pleaftura si omul care sd vA facg si s va deie
nume, qi fi rgmas mult si bine In fundul pgmintului,
ruginite ca vai de voi.
MAsurg-ti vorbele, bgiete Auzi, sor nicovalg,
cum ne ride acusorul?
Aud, dar n-am gur sg-i rAspund; si vgd, dar
trebuie sA rad.
Vorba ceea, soro: Sede hirbu-n cale si ride de
oale". Mdi puschiulel ia sa vedem, ce ai fgcut tu mai
mult cleat noi?
Ce am fgcut i ce fac, IndatA t-oiu spune. Ca sg
nu lungesc vorba, hainele barbAtesti si femeiesti,
din crestet ping. In talpi, si alte nenumgrate lucruri
frumoase si scumpe, farg de mine nu se pot face.
Mergi la croitor, Intrg In bordeiu, suie-te In palat,
ai BA ma gasesti. Fetele ma pun In cutiute aurite, ma
Infig In perinute de mtasg si Ingrijesc de mine ca
de un mare lucru.
I

20

25

30

63

www.dacoromanica.ro

lule?

Da' in stogul de fin nu vrei sa te puie, mitite-

Nici in stogul de fin, dar nici trintit intr-un

ungher al ferariei, ca tine. Ia spune-mi: te mai i
5

to

15

cineva in mina decit ferarul?

Ia asculta, te prea intreci cu ?saga, piciule 1

Daca sezi la cinste, si tori ingrijesc de tine, cum
zici, de ce li Impungi degetele?

Da, impung pe casca gura cel somnoros, pentru

ca. voiesc & iasa din mina lui, prin ajutorul meu, multe

lucruri folositoare si frumoase. Tu, pentru ce bati

ferul cel culcat pe nicovala si ruginit ca si tine? Nu
ca & faci din el lucruri mai bune si mai frumoase?
Mai... da' bun esti de gur 1
i de gura, dar si de lucru.
Ei bine, tu mi-ai insirat verzi si uscate; ia stai
sli spun si eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul,
clestele, vatrarul i nenumarate unelte si masini de
fer, unele de-o marime uriesa, iar altele mici si bi-

20

cisnice ca tine, pututu-s-au face pink n-au trecut

pintre nicoval5. si Mu? Casa, bisericile, corabia,

putile, tunurile si alte lucruri nenumarate, as5.-i
&I n-ar fi, de nu eram eu? Tu imi spui de haine fru-

moase; eu t-oiu spune de casa, de sapa, de secere,

25

de coasa si de plug. Tu imi spui mai mult de frumos,

eu t-oiu spune de cele neaparat trebuincioase.
Ma faci sa te-apuc iar la scarmanat, mosule
baros. Haine i-au trebuit omului intai, caci nu era
sa umble cu pelea goala i descult ca gistele.

Te-ai incurcat in socotele, mai bdiete. Ba de

30

35

mincare si casa i-a trebuit omului intai -apoi haine

frumoase, cum zici tu; cu rufe de ale tale iti ghioraiese matele de foame. Ai auzit vorba ceea, ca Golatatea incunjura, iar foamea da de-a dreptul".
Mai 1 da' ruginit mai esti 1
Ruginit cum sunt, eu v-am Mcut si trebuie sa
asculIi de sfaturile mele.
Asa este, dar te prea lauzi; las' mai bine sa te
laude ali,ii. i tu faci trebi bune, si eu; numai atita,

40

Ca

tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate;

64

www.dacoromanica.ro

7.

Nr"."-'SSLO.S.1","...P..0.31isti="3;;;nstlied.ftitP.A.05^1,

k.(70-17.81.

ALMANACHULU
..

sociiiAti

ACADEMIC):

l\I LUTE!:

-I. 11

rir

ROMANIA JUNA"
.

,..

....

;-

;al

"..

.:

fii ...c.------i 7 f,-,,,FL-.... .

'\71 '-a--:3 ifik N 111)1 i 111'

'

.. .,/.

...e.---31

C1:- 0) --

"-

f4-1

.-rtie
-

VIENA.

EDITURA SOCICT41411-.1:0MaN

11'N.L

SS3,
.!

4.174:4

3.11247.Kr.,,V4W411-3-

11'44

SI? -

::

Alnihnhhul saietitta i7thidemibe\sOrial-literare Romdhia june,

Viena, 1883; foaie de titlu.

www.dacoromanica.ro

"7-

ttT -

DOUE ISTORIOARE
1=RM.s2s. VM-CTMO.es_SE
DIN

VIA IATA
LUI

WU& VO

CR AIOV A
TIPOGRAFIA ROMANA, FILIP LAZAR.
119S7.

Douti istorioare prea frumoase din pinta lui Cuza-Yodei, Craiova,

1887, coperta.

www.dacoromanica.ro

11ETOE0 V)1 A

INVETATORULU

ilia

COPIILORU

MITRE SI CETIRE

CARTE DE CETITU

PENTEI

CI,ME I PRIMAIITA
de

Inqllymr;I:

1. Cretin;

CLASSELE PRIMARIE,

C. Grigoreqem G. lefichrseu, N.

Climesen, V. terhn 0 A. Sinthmesru.

CUPR rlf 1.114111:117

A;rol,t1 41 adartati

Plitif,lerier Inettselltatt4

I'v1,11rt

41

sic i ultdati.

INVEtATURT MORALE
EDITIUNEA A DOIJA.
771,4riM

, Iq1,1. Sorfrflifei Inrildforel raporithri

1' HA: fi feepe Iay.

'

shanAit:

/0

INSTRUCTIVE

61;q,,rel,v I. Ort,n0 ri

Mr,-Itt,

finnithiu

Print

43

pond ftilt 33

I A8

14

Tiprgrolin II. Mddner,

rt

Tel313.

td.

JASSY.
Vittftrro116

II. Golethor.

1471.

I.

Metodd nowt de scriere i cetire, Iai, 1868,

coperta.
Invldtorul copiilor, Iai, 1871, coperta.
www.dacoromanica.ro

wont!

.
GEOC }RIME
f

POVATUITORIU
."3.;.et at.

113ep

LA

JUDETULUI 141

;a,

, ""

.1.

41a1

CETIRE PRIN SCRIERE

Clasa 11-a Trimurti etrbanti i palm clasa

III-a primarit rural(' i, k audio seese.
LW

s1

inzatedorii:

T 101 A FoNETICA

JASSY.

cr.w.zaA.

. 1..441

HirtvM

1876.

tirukuurtLi L

TIYO-LtTOOPAFIA K. 601.1qatt, STIfiDe PKtMAIUI

elcanya.

Vg1,14.1 ja'a4: 01.S.V.

Iostitgtorill ormoBarE -ir:Aczzscr

(;'1. '

r Rtcranu, Gh. lin.ache.wu fi

MUIR

011KOIWILLU,

IPSILANT

1879.

1)

a1
s

Poveituitoriu la eetire prin scriere dupa sistema

www.dacoromanica.ro
netica, Iai, 1876, coperta.
Geografia judeNlui Jaf 1, Iai 1179, coperta.

10

tu gezi totdeauna cu ferarul cel uns de carbuni, iar

eu ed cu croitorul i cu tot felul de persoane.
Iar ai inceput, ghibirdic fudul i guraliu? Croitorul tau trebuie sa impunga mai mult de zece ori,
pina cind ferarul meu ma radica o data; croitorul tau
rupe alta data pe zi cite zece ace; ferarul Ind ma are
pe viata, ba ma poate lasa i de zestre la copii[i]
de copii[i] di. -apoi inch' una: eine dintre ace0i
doi meteri e mai grebanos i mai gubav? Ferariul
meu, ori croitoriul tau?
Morple! eti batrin i multe mai qtii; fie pe-a
dumitale.
Bine mititelule 1 Ia acum ai mai venit de-acad.
Zi mai bine ca industria sau metevigurile, noi le-am

15

20

25

adus in lume; di bogatiile cele mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit i t-ai zis cioplit; mie-mi pare
bine ca stranepotii mei sa fie mai ciopliti decit mine;
cu timpul se cioplesc toate... Numai nu va fuduliti
i nu uitati obirtsia voastra, ca nu cumva sa Ira cioplitd prea tare ti Fitt ramineti care fad urechi, care
fara dinti, care fara gura, care fail zimti, adeca nif}te
cioarse de nici o treaba. C-apoi atunci iargi mi-ti
ajunge dragu la caw), i sord-mea nicovala Ira va tin in spate, iar eu Ira voiu bate pe rudd pe saminta,
ca sa prindeti la minte.

-- Ion CreangA

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

URSUL PICILIT DE VULPE

10

Era odata o vulpe vicleand, ca toate vulpile. Ea

umblase o noapte Intreagd dupd. hrana i nu gasise
nicairi. Facindu-se ziva alba, vulpea iese la marginea
drumului i se culca sub o tufa, gindindu-se ce sa mai
facd, ca sd poata gsi ceva de mincare.
Sazind vulpea cu botul intins pe labels de dinainte,
ii vine miros de pete. Atunci ea radica putin capul
i, uitindu-se la vale, in lungul drumului, zarete

venind un car tras de doi boi.

Bun! gindi vulpea. Iaca hrana ce-o ateptam

eu. 5i indata iese de sub tufa i se lungete in mijlocul drumului, ca i cum ar fi fost moarta.
15

Carul apropiindu-se de vulpe, tdranul ce mina

boii o vede i, crezind ca-i moarta cu adevarat,

striga la boi: Ahol aho 1 Boii se opresc. Taranul vine

spre vulpe, se uita la ea de aproape i, vazind-o ca

nici nu sufla, zice: Bre 1 da' cum naiba a murit

20

25

vulpea asta aici?! Til... ce frumoasd cataveica am sd

fac nevestei mele din blana istui vulpoiu 1 Zicind
aa, apuca vulpea de dupa cap i, tirind-o pin la car,
se opintete -o arunca deasupra petelui. Apoi striga
la boi: hdis 1 Joian, cea 1 Bourean. Boii pornesc.
Taranul mergea pe Hugh' boi i-i tot indemna &a
mearga mai iute, ca s-ajunga degraba acasa i sa. ieie
pelea vulpei.

Ina', cum au pornit boii, vulpea a i inceput cu

picioarele a impinge petele din car jos. Taranul
mina, carul scirtlia, i petele din car cadea.
66

www.dacoromanica.ro

Dupg ce hoara de vulpe a aruncat o mulrime de

peote pe drum, bine.:.00r I sare oi ea din car oi, cu
mare grabg, incepe a stringe peotele de pe drum.
Dupg. ce 1-a strins grAmada, 11 ia, 11 duce la bizunia
5

to

15

20

25

sa i incepe a minca, cg ta...re-i mai era foamel

Tocmai cind Incepuse a mInca, iaca vine la &Lusa

ursul.
Bung masa, cumgtrA I Till I da' ce mai de peote
ail DA-mi i mie, cg ta...re 1 mi-i poftg. I
Ia mai pune-ri pofta-n cuiu, cumAtre, cA doar

nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacg ri-i

aoa de poftg, du-te i4i moaie coada-n baltA, ca mine,
avea peote sA manInci.
Invatg-mg, te rog, cumAtrg, cg eu nu otiu cum se
prinde peotele.
Atunci vulpea rinji dix4ii i zise: Alei, cumgtre I
da' nu otii cg. nevoia te duce pe unde nu-ri e voia si
te-nvarg ce nici gindeoti? Ascultd, cumgtre: vrei sg.
maninci peote? Du-te desarg la bAltoaga cea din
marginea padurei, vIrI4i coada-n apg i stgi pe loc,
fgrg sg te miti, ping despre ziug; atunci smunceote
virtos spre mal i ai sg. scori o mulrime de peote, poate
indoit oi-ntreit de cit am scos eu.
Ursul, nemaizicind nici o vorbd, aleargg-n fuga mare
la bAltoaga din marginea pgdurei oi-oi virg-n apA
toatA coadal...

In acea noapte incepuse a bate un vint rAce, de

30

35

ingheta limba-n gurA i chiar cenuoa de sub foc. Ingheard zdravgn i apa din baltoagg, oi prinde coada
ursului ca Intr-un cleote. De la o vreme, ursul, nemaiputind de durerea cozei oi de frig, smunceote o datg.
din toatd puterea. i, sArmanul urs, in loc sg scoatg
peote, rAmine fAr' de coadA I
Incepe el acum a mornAi cumplit o-a sAri In sus de
durere; oi-nciudat pe vulpe cg 1-a amAgit, se duce s-o

ucidg in bgtaie. Dar oireata vulpe otie cum sg se fereascg de minia ursului. Ea ieoise din bizunie oi se
virise in scorbura unui copac din apropiere; oi cind
vazu pe urs cg vine fAr' de coadA, incepu a striga:
67

5*

www.dacoromanica.ro

Hei, cumAtre 1 Dar 1-au mincat petii coada,

ori ai fost prea lacom -ai vrut sA nu mai rAmiie peti

in balt?
Ursul, auzind ca inca-1 mai ie i in ris, se inciu5

deaza i mai tare if,i se rapede iute spre copac ; dar gura

scorburei fiind strima, ursul nu putea sA incap In-

lAuntru. Atunci el cautA o creang6 cu cirlig qi incepe

a cotrobAi prin scorbura, ca sd scoat vulpea afarA,
1o

15

i sa-i deie de cheltuial... Dar cind apuca ursul de

piciorul vulpei, ea striga: Trage, nAtArAule 1 mie

nu-mi pas, ca tragi de copac..." Iar cind anina cirligul

de copac, ea striga: Valeu, cumAtre 1 nu trage,
cA-mi rupi piciorul 1"
In zAdar s-a nAcAjit ursul, de-i curgeau sudorile,
cA tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.
i iaca aa a rAmas ursul picilit de vulpe 1

www.dacoromanica.ro

VERSURI ORIGINALE

www.dacoromanica.ro

PASARICA IN TIMPUL IERNEI

Iarna ninge q i IngheatI,

Frigul creste tot mereu,
PAshrica cea isteaVa

10

Nu mai zice clntul sau.

Cind afar viscoleste,
Ea s-ascunde tremurind
Intr-un dos, uncle &este,
Nu ca vara, ciripind;
Ci, zburlit si-ntristatal,
Flm1nd6 ca vai de ea,
Pe la drum mIncarea-si eat,
SArm6nica pgsarea.
Dumnezeu care-a fcut-o

15

Pe dinsa, ca si pe noi,
0 nutreste s-o-nalzeste,
El o scap din nevoi 1

71

www.dacoromanica.ro

NU LUCREZI, N-AI CE MINCA

Ar fi un mare Ocat
5

10

Omul lenes de-ajutat.

Dac5. lenea-1 sapIneste,
Singur este vinovat.
Cine ziva nu munceste
Doarm6 noaptea nemIncat!
Bine-a zis biata furnica
Grierului calicind:
Ai petrecut ast6-var?
Joac-acum, de-i fi putindl

Iar la vara viitoare,

Miii jupIne grierus,

Fii ca mine strIngAtoare,
15

Nu tot trage din arcus...

T-ei deda corpul la lucru,
Lenea nu te-a sapini;
Si la iarn-avind strInsur6,
Lipsaii vei Indeplini.

72

www.dacoromanica.ro

IA I CLOPOTELUL SUNA

Clopolelul de la gar

DInd sAnanalul de pornire,

Toli-n grabA alergarA,
5

Toti cu tori Intr-o unire.

Rar rAmine un drumet
Surd la astA deteptare;
Somnorosul e istel,

and e ora de plecare.

10

Sare iute In trAsur

CA16torul Ingrijit.
Trenu-n grabgt se smuncete,
Trenu-iatA-1 a pornit 1
15

20

Fumul ies, trenul zboarA,

UlAtorii linitit,i,
Orice vreme-a fi afarA,
Au pornit, Is buni porniti.
Animalul ce odat
Sub jug greu se chinuia,
In trAsurA, astA-datA,

Parte dreapt6 i el ia.

Mainistu-i surugiu,
TipAtoarea, biciul sAu,

Iar vaporii, cai fugari,

25

Imboldip de foc mereu I

Nici te simti, i ai ajuns

La ptirinli, rude, amici,
Clnd odatA puteai perde
Interese marl i mici.
73

www.dacoromanica.ro

30

Iaca mintea omeneascli

Apa, focul a-njugat,
Si de-atunci cu inlesnire
Tgri cu IS.ri mina au dat.

www.dacoromanica.ro

POEZII POPULARE

www.dacoromanica.ro

CIND ERAM IN FLOAREA MEA

CInd eram In floarea mea,

Zburam ea o paserea,
5

1o

i zburam din craca-n era*

N-avea nime ce sa-mi faca.

Dar un hot de vInator
Imi Intinse-un Jatisor
ma prinse de-un picior.

i ma MO In colivie,
Mai mult moarta decIt vie.

www.dacoromanica.ro

MIELIJICA

10

15

PogoarA, pogoara pe plai

Tot nou ciobani,
De sint veri primari,
i cu unul zece.
El e streinor,
Cu oite multe;
Cite pietre-n munte,
Atitea-s cornute;
Cite pietre-n vale,
Atitea-s mieoare;
Cite pietricele,
Atitea-s mielulele,
Vail noun ciobani,
De sint veri primari,

Ei a s-au vorbit

5i s-au sfAtuit.

La apus de soare
Pe el 85.4 omoare,
20

BAniori sA-i bea,

Oite s-i ia,

25

SA le impArtascA,
SA le rspindeascA.
Dar o mie1uic5
(Ea Ili ochiicd)

Ea miii auzea,

chioapA se fAcea

In urrna rAminea;

i unde mill zbiera,

30

Locul tremura,

78

www.dacoromanica.ro

Brazii ve0ezea,
Iarba se pirlea.
Dar stpinul ei
Cir lig rAsucea

85

Si in loc stAtea,
Oita-ntreba:

OitA MO,

Mie drgulit!
De chid te-am vilzut,
zio

i te-am cunoscut,
Aa n-ai fAcut;
Doar nu v-am pAscut

Tot prin livezi verzi?

ApA nu v-am dat
45

La izvoare rAci?

Ori nu v-am culcat

P-alea virfuri nalte,
Uncle vintul bate?"
50

55

Oita-mi grAia:
StApine, stApine,
StApliorul nostru;

Ba tu ne-ai culcat
P-alea virfuri nalte,
Uncle vIntul bate,
i tu ne-ai pAscut
Tot prin livezi verzi
Si apA ne-ai dat
La izvoare reci.
StpIne, stApIne,

60

65

Vail nou ciobani,

De sInt veri primari,
Ei c A s-au vorbit
Si s-au sfAtuit
La apus de soare
SA mi te omoare,
Baniori sA-ti bea,
Pe noi BA ne ia,

70

SA ne ImpArtascA
SA ne rAspIndeascA 1"
StApinul grAi;

Oilli lAilA,
79

www.dacoromanica.ro

Mie drguliO I
De ra-or omorl,

Voi m-ti Ingropa

75

80

85

In tIrla oilor,
In jocul mieilor,
In dosul stlnei,

;
S-mi aud
CIrligelul mieu,
Voi c mi-1 yeti pune
StIlp la c6pAt6iu.
Iar ca mIngaiere,
Fluieraq de soc,
Ce-mi zice cu foc,

Voi c mi-I yeti pune

In ua tirlei ;
VInt mi-o adia,
Fluier mi-o mica ;

90

95

Fluierul mi-o zice,

Oile s-or strInge,
Pe mine in-or plinge,
Cu lacrimi de singe".
All I strein de mine,
Mult strein In lume,
Nici un ajutoriu
De la Dumnezeu
i stApinul mieu.

www.dacoromanica.ro

B RAT U

is

15

20

Are Bratu trei feciori,

Cite trei sint vingitori;
Dar mai are, Bratu, are
Pe Dobrica, fatal mare.
Se primbla pe at Ware
Cu cinci coade pe spinare,
Impletite cu parale,
Cunjurata de pistoale.
Frunzulita fragului,
Sus in plaiul muntelui,
La tulpina fagului,
La umbrita bradului
*ed feciorii Bratului
Cu Nit-a Ploscariului,
Cu Manea *elariului,
Cu sora lor Dobrica.

Dar ei tot bea si minca,

Iar Dobrica se culca.
Putintel ca adormea
*i urn vis ca. visa,
Drept in picioare sarea

*i din gura ca gala:

25

30

Valeu, neica Stanciule I

Voi beti, mari, si mincati,
Nici o grija nu purtati.
Dar eu, neica, ma culcaiu,
Putintel ca adormiiu

*i urit vis ca visaiu:

Nei* pistoalele tale

81

www.dacoromanica.ro

Sedea-n cuiu fAr'cle (*ale,

Nei* flintisoara mea

35

Sedea-n cuiu fAr'de vergea".

Nici cuvint nu sAvirsea,
Potera cA-i cotropea,
CApitanul cA grAia:

40

45

D-alei Stance-al Bratului,

Vrei tu, mari, sa.' te dai,
Sau la poter legat,
Ori tu, maid, tot Wet?"
Dar Stanciu cA mi-i grAia:
CApitan Blaurean,
Nu Bunt muiere de sat,
SA mA dau -ie legat,
Ca-s voinic cu comAnac,

Ili ye& ce-oiu sd vtt fac".

Dar sorA-sa, Dobrica,

50

55

60

Ea din gurg cA graia:

Taci, neicA, nu zice-asa,
Ca mild rApui viiata,
Ci ad-o-ncoa pe durda".
Pe durda-n mina i-o da,
Pravul cu poala-1 turna,
Gloanlele cu chivara.
Ea de stinga-ngenunchea
Si pe dreptul mi-o punea,
OdatA c-o slobozea:
Saptesprece dobora,
Ceia1a10, citi rAminea,
Pe to-ti greu cA mi-i rAnea.
Numai cApitan scApa.

Dar ea din gura-i graia:

CApitan BAlalureanl
65

Tu du-te, mari, de spune,

Tu, marl', tu, la domnie,
SA sloboadA pe maica,

Pe maica si pe taica,

70

Ca-i aprind puscaria".

Astepta ea ce-astepta,
i vAzind ca nu venea,
Ea pe cal IncAleca

82

www.dacoromanica.ro

$i, la do mnie pleca,

La plinariu se alatea,
Pine ea mi-i tirguia
$i felii ea le tdia.
75

80

85

90

95

100

105

La pucarie mergea,
&area ici, sarea coled
$-un aminora scotea

$i din el ca. scapara

$i foc pucariei da,
5i too vinovati scapa
$i pinea ed li-o-mpartea.
$i taica-sau i ma-sa
Din pucarie scapa.
Dar Bucuretiu vedea,
Dupa dinsa se lua,

Calul In loe ii oprea

$i pe dinsa o prindea
$i la domnie-o ducea.
Un ou ro In par punea,
Toti Bucuretii ca da
$i oul nu-1 nimerea.
Dobrica ea mi-i privea,
Inima-ntr-insa fierbea,
Pang ce rindu-i venea.
Iaca rindul ca-i venea,
CInd o data slobozea,
Oul farime-1 facea.
Dar pe ea o cotropea,
La domnie-o radica;
Ea acolo ea mergea,
Pieptul ea si-1 arata,
Domnia, dac-o vedea,
Iertare ea-i daruia.
$i la frat,i ea se-ntorcea,

lute ea o rindunea,
Cu parintii linga ea.
Bucuresti, 1881,
septemvrie

6''

www.dacoromanica.ro

LINA CATALINA

10

15

20

In sus,
Pe Mure in sus,
Este-o casa nalta.
Da-n ea cine ede?
Domnul Jemnai craiu
5i ou Jecmaneas,
Cinstita craias,
La masa edeau.
Dar cu pahar cin'le da?
Lina Catalina,
Floare din gradina,
Fata de romana,
Alba ca o zina,
De roman bogat,
Tot din Tarigrad,
Cu paharul da.
Domnul Jemnai craiu
Paharul lua,
De min-o stringea.
Dug Jecmneasa,
Cinstita craiasa,

Ea, ca mili vedea,

25

Nimic nu zicea,
Masa ridica.
Domnul Jemnai craiu
Pe Lina chema,
Din gura-i graia:

Lino Catalina,

80

Floare din grading,

84

www.dacoromanica.ro

85

40

Fata de romana,
Alba ca o zIna,
De roman bogat,
Tot din Tarigrad,
Du-te de-mi asterne,
Tot In cea gradina,
/n cap de razor,
In miros de flori".
Lina se ducea
5i mi-i asternea,
Unde-i poroncea.

45

El vesel mergea
5i mi se culca.
Dar Jecmaneas,
Cinstita craiasa,
Vezeteu chema

5i mi-i poroncea,
Caii sa mi-i puie,
Telegarii
50

55

60

65

70

Iuii ca zmeii,

Negri ca corbii.
Apoi de Indata
Pe Lina chema,
In butc-o punea
5i eu ea pleca
In sus,
Pe Mures ln sus,
La Lacul Rotund",
Care n-are fund.
5i dac-ajungea,
Pe ea jos c-o da,
Pietre aduna
5i-n roche-i cosea,
BrInci In apa-i da,
Lina se-neca.
Doamna Jeemaneasa,
Cinstita craiasa,
Acasa venea

mi se culca.
In varsat de zori,
/n miros de flori,

85

www.dacoromanica.ro

75

80

Domnul Jemnai craiu,

El se destepta,
Pe Lina chema:
Lino Catalin5.,
Floare din geadinA,
Fat de romang,
Alba ca o zlnal,
Ada-mi nAstrapa,
Ca sa-mi ETC fata" 1
Lina nu rAspunde,
Cal n-are de unde.

El ca mi-o striga,

85

*ii nu raspundea.
Dar o tigancusa
La dlnsul iesea,
Din gura-i graia:

Doamne, Jemnai craiu,

Lina nu rspunde,
90

95

C. n-are de unde 1"

El dac-auzea,
lute, se scula,
Degrab' se-mbrdca,
Robii i-i stringea,
La chin li punea.
Dar o Ogancusg,
Ea ca raspundea:
Doarnne, Jemnai craiu,

Pe noi nu ne bate;
100

C. malicAa voastra
i stApina noastra,
Doanma Jecmg.neasa,

105

110

Cinstita crgias,
Pe Lin-a luat,
Cu ea a plecat
In sus,
Pe Mure In sus,
i-n Lacul Rotund,
Care n-are fund,
Pe Lin-a-necat 1"

Domnul Jemnai craiu,

El dac-auzea,
86

www.dacoromanica.ro

NAvodari chema,
115

5i el se scula,
La dinsul lua
Cutit de argint,

SA moar curind ;
Acolo mergea,

La Lacul Rotund",
120

Care n-are fund.

IslAvodarii da
Cu nAvoadele,

Pe Lina &eau

125

5-afar-o scoteau.
Domnul Jemnai craiu,
El dac-o vedea,

In brate-o lua

5i mi-o sAruta

5i mi-o dezmierda:
130

Lino Catalina,

Floare din grading,

Fata de romanA,
Alb A ca o zind 1"

5i degrab ' scotea

135

Cutit de argint,

SA moarA curind,

5i mi se junghia,
5-aproape de ea

140

Degrab' CA murea.
Doamna Jecmaneasa,
Cinstita crAias,

Ea chid se scula,

Roabele-i chema,

De fiiu le-ntreba.
145

150

Ele rAspundea:
Vai 1 Maria-ta ;
StApinapil nostru,
El cA i-a plecat
La Lacul Rotund,
Care n-are fund 1"
Ea dac-auzea,

lute se scula,

Dup A el pleca
117

www.dacoromanica.ro

La Lacul Rotund",
155

Care n-are fund,

,i mi 0-1 Osea

Mort chiar lIng4 ea 1

Dac-asa vedea,
Indarkat venea,
160

In iatac Intra
i se otravea.

www.dacoromanica.ro

A RTICOLE

www.dacoromanica.ro

MISIUNEA PREOTULUI LA SATE

Toti s6tenii pronunt cu drag cuvintele de mop

to

15

popd ori neinafu peirinte; prin urmare, toti vgd In pdstoriul lor sufletesc un tat iubit, un printe bun, precum se gi cade s fie.
Cum trebuie Ing ca acest proclamat printe s' conduca' pe s'ateni, ce cu mindrie i dragoste se numesc ei

singuri copii[i] lui, dindu-i toat stima ce se cuvine

unui pa'rinte?
Mai Inti de toate, preotul atean trebuie salli Inceap cariera sa cu blindeld i devotament, s'a fie un
model de moralitate i de munc, MA de cari misiunea lui nu va put produce roada' bun niciodat.
Inima lui trebuie s fie totdeauna deschis, sfaturile
lui cele bune sa' fie o comoar nesfirita. Prin aceste
mijloace Increderea poporenilor fiind cucerita" In timp

20

25

foarte scurt, preotul trebuie apoi s' tie profita repede i In mod rational de aceast favorabil Imprejurare, pentru a pune temelie solid5. misiunei sale de
conducAtor i printe al poporului, care i s-a Incredintat de ctr D-zeu ci natiune.
Pentru ca preotul la sate said poatrx Indeplini misiunea cu destul demnitate, trebuie 86 fie, mai nainte de toate, un econom bun, silitor i muncitor, care
sa.' intruneasca totodat aceste trei calitati indispensabile unui apostol: sa.' fie invelteitor bun ci conctientios,
doftor Mil Bete de argint i judeceitor impartial. Aceste

trei caliati posedate, succesul misiunei preoteti este

pe deplin asigurat.
91

www.dacoromanica.ro

Precum am zis, infatogarea preotului pentru in.

tdia oara intre poporeni trebuie sd fie astfel, ca sd
fad. o buna impresiune asupra lor gi &a le cIgtige sim5

10

15

20

25

30

35

40

patia i increderea. Aceste vor constitui o arra puternica, care-i va servi misiunea de minune. Pornit
pe aceasta cale, preotul trebuie s. viziteze de-a rindul
pe toti fiii sdi sufletegti. Cind un preot se ivegte pentru Intaia oard. In comuna sa, el este vizitat, dad. nu
de catra told, cel putin de o mare parte a poporenilor
sai. Datoria lui este ca sa le Intoarcd aceasta vizit,
intrInd In casutele poporenilor, cari se vor simti foarte
onorati prin asta maniera pariateasca i obligatoare.
Aceasta Intrare a sa in casele poporului sa fie insa Insotita de sfaturi i invataturi sincere. Cu aceasta ocaziune, preotul mai intai de toate trebuie sa pun in
vederea sgtenilor si sa le laude frumusetele locului,
s le esplice In mod poporal placerile gi foloasele ce
pot trage din natura ce-i incunjoara gi de care lor mai
mult decit la too le este dat a se bucura. Pintre aceste
conversari apoi ad amestece anecdote morale, esemple
de iubire reciproca i dreptate i sa le nareze cite un

pasagiu mai glorios din istoria strmogilor, prin cari

sa degtepte intr-ingii macar cit de putin congtiinta
nationala, atit de amortita. Dupa aceste, preotul sa
faca poftire tuturor de-a rindul, cu barbati i femei,
cu batrini i tineri, ca sa vin dumineca cea mai de
aproape cu totii la biserica, deoarece are sa le spun
ceva frumos i folositor. Atentia lui apoi s se concentreze mai ales asupra gcoalei, clack' esista; sa intre in
mijlocul copiilor, sa le spuna cite-o rugaciune frumoasa gi sa-i Invete a 'Astra dragoste i supunere catra too oamenii. Acegti copii apoi, la reintoarcerea
lor acas, vor spune parintilor lor ce frumos li-a vorbit popa, gi acesta va cigtiga pentru dinsul gi mai mult
Inca simpatia i increderea poporenilor. Astfel apoi
In duminica viitoare, satenii, imbracati in costumele
lor nationale sarbatoregti, se vor afla desigur la biserica cu tooi, dimpreuna cu femeile i copilaii lor, gi
se vor grupa In jurul preotului pentru a asculta ceea
ce le-a promis. Atunci preotul, Investit In hainele sa-

cerdotale, s. faca apoi o Intreruptie pe la mijlocul

92

www.dacoromanica.ro

to

15

20

25

3o

liturghiei si, cu o cautatura blInda, dar serioasa totodata, sa Inceapd c-un limbagiu poporal si clar a
vorbi cam astfel:
Fiii mei 1 Eu aici Infatosez pe Domnul nostru Is.
Christos, care va zice prin gura mea: Iubiti-va. unii

pe altii, precum eu v-am iubit pe voi, caci de pe

aceasta, vavor cunoaste too ca sunteti crestini, daca

yeti aye dragoste Intre voi 1
Dragii mei, toti avem
trebuinta unii de altii: cei saraci de cei bogati si cei
bogati de cei saraci. Clnd cei bogati va Inlesnese la
trebuinta, voi cei mai putin avuti nu crutati bratele
voastre pentru a le veni Intr-ajutor, cInd aceia va.
cheama. Nu pizmuiti fericirea vecinului vostru, caci
si el, ca si voi, a cistigat-o prin sudoare si buna iconomie. Siliti-va ca, prin harnicia si cinstea voastra,
toti sa va faceti deopotriva.
Iubitii mei! lath', fiii
vostri, Ingrijiti de d. 11111.W-tor, care asemenea este
pdrintele lor si fratele nostru, caci el le da hrana mintii si a inimei, In curind vor sti a ceti, a scrie, a socoti
si a se ruga lui D-zeu. Ei vor sti peste putin si va vor
povesti lucruri frumoase despre iubita noastra Ord
si despre D-zeu. Nu Intirzieti dara a-i da la Invatatura si nu crutati nimica pentru Invatatorul lor, cci
prin Invatatura ei se vor face si mai buni la inima si
mai luminatd la minte. Ei vor sti sa Inteleaga mai
bine care este dreptul lor, pentru a si-1 put apara. Ei
vor sti munci mai bine pamIntul, din care vor trage
foloase mai mari; ei vor sti sa-si Ingrijasca vitele,
de la cari atirna In parte hrana lor de toate zilele; In
scurt, ei vor Oi a-si statornici gospodariile pe temelia
iconomiei si a bunei rInduieli, tragInd singuri folosul
din munca lor, pe cind omul Vara Invatatura si fara
buna crestere din casa parinteasca este Inselat de toti
si usor se azvIrle In bratele lenevirei, betiei si altor 1'6'-

35

40

utati, pierzInd, pe linga sanatate, Inca si numele cel

bun si roada muncei sale cIstigata cu sudoare.
Dra-

gii mei 1 Siliti-va cu too de a plati la vreme (Wile

voastre catra. obste si catra ocIrmuire, pentru ca tot
spre folosul vostru si al tarei o faceti aceasta. \Too fi
auzit ea Christos Inca a platit bir, macar ca a fost fiul

lui D-zeu.

Fiii mei, Intr-un an aunt 52 de duminece

93

www.dacoromanica.ro

si alte sfinte sarbatori; In toate sa ne IntlInim aicea,

pentru a va-nvata cele ce sunt bune si de folos, precum Imi porunceste D-zeu. Dui:4 sfinta liturghie
mergeti pe la casele voastre si dati trupului hrana sa,
apoi Intruniti-v a. la mine acasa, unde va poftesc cu
toata dragostea, ca sa. petrecem aceasta sfInta zi Impreun.

10

15

20

Binecuvintarea lui D-zeu s vie preste voi I"

Preste doua-trei oare, satenii se adun la casa parohial, unde preotul trebuie sa le prepar o petrecere
nobila si atragatoare. Mai Inainte de toate, preotul
sa le vorbeasca despre trebile gospodariei, sa le deie
unele Invat,aturi practice despre agricultura si despre
cultivarea viilor. Apoi sa. Introduca In conversatie
naratiuni istorice, sa-i puna a recita balade si doine
populare despre faptele strmosilor si despre pornirile
inimei lor. Apoi sa se-ntinda o hora dragalase de catra junii si junele romancute, In care timp preotul sa

converseze cu batrInii despre educatie, casatorie si

despre virtutile familiei. Apoi sa le arate stricaciunea
ce provine din betie, pentru care scop O. le aduca
esemple prin cari sa desfasure si mai mult degradarea

si nenorocirea ce provine din betie, din acest vitiu

25

odios, care corumpe din ce in ce mai tare sIngele curat al steanului, slabindu-i istetimea si vigoarea bratelor. In felul acesta, satenii se vor rentoarce ca re-

nascuti la vetrele lor, vor vizita mai rar crismele si

30

35

vor prefera petrecerile cele nobile duminecale la casa

preoteasca si mai tIrziu pe la unii din fruntasii satului.
Gine nu recunoaste apoi cit bine ar rezulta din
acest sistem, din aceasta reforma a vietei sociale de
la sate? Satenii, ocupati In fiecare zi de sarbatoare cu
Invataturi morale, sfaturi folositoare si petreceri nobile, ar eti sa Intrebuinteze zilele de lucru cu mai mult
vigoare si ar scapa In scurt timp din mrejea primejdioasa si sugrumatoare a veneticilor, ce au curagiul a
profita de simplicitatea lor, pentru a-i specula si a-i
esploata. DInsii ar deveni avuti si din ce In ce mai fo-

lositori societatii; proprietarul ar trage mai mult

40

folos din proprietatea sa, cad lucrul sau ar fi facut la

timp ; preotul n-ar mai fi peritor de foame, caci vrednic este lucratorul de plata sa I

04

www.dacoromanica.ro

Un lucru este neapgrat de a nu se sckpa din vedere.

Preotul, pe lingk alte bune calitkti, mai trebuie s.

to

15

poseadk o doz bunk de curagiu si energie, pentru a

brava obstacolele ce are sk-ntimpine neapgrat chiar
la cea intAi incercare a grelei sale misiuni. Cele mai
puternice obstacole trebuie sk le astepte din partea
crismarilor ovrei, carii aunt cei mai neimpcati dusmani ai moralitktii i desteptkrii poporului. Natural,
ckci veninoasa lor bkutur nu poate aye trecere decit
pn-atunci, Oink and poporul este tinut in orbie sufleteasck i imoralitate. Tot asemenea obstacole se
pot astepta si din partea arendasilor strkini, a earor
interes este esploatarea bietului popor. Misiunea preotului insd poate gAsi un sprijin puternic in proprietarii romni cu sentimente loiale i nationale. Avem
chiar unele esemple despre asemenea proprietari, cari,
in unire cu preotul, au stiut sk fag din comunele lor
un cuib de bunk gospoddrie i moralitate; durere Ins
ca azi asemenea esemple binefacktoare.sunt cam rare L..

20

25

Aceasta este, in scurt, nobila misiune a preotului la

tara. Deie cerul ca ea sd se poatk indeplini cit mai urgent si cu rezultate cit de strklucite, cAci
ardet
Ucalegoni Pentru aceasta frisk se cere o instructiune
suficient si o pozitie materiala mai convenabilk pentru preotii nostri. Sustrageti de la dinsii aceste mijloace neapkrat trebuincioase, i misiunea lor la sate va

ramin mai pe jos cleat aceea a celui de pe urmk pazitor de vite... i prin aceasta, nu sufere oare prosperitatea tarii si a natiunii? J...

www.dacoromanica.ro

IEZUITISMUL IN ROMANIA

10

Este cunoscut de toti aceia cari au cetit istoria culturei popoarelor cit ru a produs activitatea iezuitismului In cele mai multe tAri ale Europei. Societatea
omeneasca n-a avut niciodatl mai mari adversari,
dumani mai neimpacati cleat aceti montri, Invaluiti In sacul pocaintei, ascuni supt masca cucerniciei, iar In inim qi in suflet, cu cele mai negre planuri, cu cele mai negre vicii i pcate.
De la anul 1808, cind un decret al lui Napoleon I
puse capat inchizitiunei barbare, neumane, iezuitismul a perdut din rolul i puterea ce avea mai Inainte.
Cu toate aceste, pe la finele anului 1863, aceastd sectli
avea Inca peste 7.529 membri in vro 19 provincii en-

1.5

20

ropene. Cele mai cumplite lovituri le-au suferit Insd

iezuitii in cei din urm doi-trei ani, de cind Imbuibatul Cap al Cetatii eterne preting a i se recunoa0e absurda infailibilitate, ridiculizat de catral Ingi luminata parte a clerului catolic. De atunci iezuitismul
a devenit o batjocurd, qi toate t'arile unde instructiunea se gsete in mina acestor oameni, astzi cauta s-o

25

30

ia din mina lor, caci s-au convins, In fine, cg lumina

iezuiticd pentru societate este un intunerec, un infern.
Tara noastra., atit de bung, atit de manoasa, multgmitg clerului i religiunei sale ortodoxe, a fost soutitg Ong in timpul mai nou de 'Ayala acestor secte
sau, mai bine, insecte otravitoare, macar ca li ea a
avut sa." treac prin un mare purgatoriu; caci cine a
putut inca s uite timpurile de trista aducere aminte
ale fanariotilor, cind tara gemea supt invaziunea ca-

96

www.dacoromanica.ro

.....:,

g.......t ...S

4..."

... 4 apt...

...

s. 41.e i II.

....1.

IA.,.

"a"

$4,4,
7.....Z./.;

'.41.7s.

16.4.

..&.

......n.

SALK

/1:..../....,

\'

7.....: . ,?..,4".., k...

-.4.

...a.",

)4.4._.,.....4....,',

I'G''.----

..

View

..t.:

.4.
,

9:.

*.

7 "4.

c,

l4A:7

.....
.../....."

1-,A

...

<4"

\::.7'14Z:c410'.):::"..it.......<
-...1

41, -; 4a.

.11

g.,

ag

...

).

e ... 4..-...1.. t J..., -.7" '.'rk.' ..i.i

1&......,....

.. ..

', 41

-;:/g."

Ch .. .3:41 ow ty

.....
...1r.::.,

tg go.

. ..,.. v....../....t1
a
e.
.'.
etZ:.f-4'-i:W4,T7t4'
,
''
.p.....1,A,.. .........x.
A. T.,............./ I,
CZ c.:- c: ...........* Aei.,.... - ..... .oc zZ.,e-c 7.?"2-.. --kz.---.1,../.1._
r..-A,
.
.'
.---... CQ.,..f 4....... ...._ J, 24. .1.." ../.. s*
-.
-V C.. .....4 .,e,-,;:.,,i,.,
..
c:..te .:..,.
- 0 *7-.4.,..."-- - t.. .-c:,,,,...;',:: X ..4 '' x e vviv:
A
t
,...., p.,
4.-'..-..--.4-C4-'44.-

4..

if

aa

A.L. /..- v. :.7

Z.... s a

,,

%.. d'it-ts--,.''''* 'J.'

't-,...; ,1: 4 -.. t.,..* ..

2-.4... A c '''',.. ''''`,.
'0-#.1- '
9c-r....:-- 4%,......na I....A.,. Ca. .3.....74..... ,r. .p..1,...: /ha:4VA,- _
..,....,_,,,_- .....__ ,....------:....,._...-......---.....--_:-.,
e.,......-4 ---......,4 ,t,........z.,...2.1.40.-" t
..,:,..---, X ,....-- a .Z.ZO ..._ ,0: /.1....,.:{ :4' .-.i. - -1.-_,
,::
c c,
,,,,,,,,,u :
)4,.: S..4 ... et.-. 71.' 1c.
114 4,4. / La..
7,..

X.:4 :

4 .....a,

c.,:,

....

cof:.='. ',LI:a* la.

1........c.. $-.'

v.'

ar.: 4..2...Lz,... ',c.a..

,7'

i......

47.'...C.61.t.-.,

Qt. -4- e v-t.Q.k.-'---.

1.............--r, 71,7-1r.
...AC 1

...v.

,... .....:

J..,..A. ...e.e...gwawe:7,7. :

CA ?AA,.

...14.":4"- ... .44. :1240

, .....- .
'Ar'--

'.

e....,....'.
.

,/.....

""`:-,

1..,

te.

4.)'

.t. ....

---..,.. ..4.-/4.6

S.A.,....,

..

_41r L4,...._- e

0-t..-,,,..

- 4 .,......;_,.. ?; 4,... ,..t.

......,...

C.-,

A. ........-f-

.............,n .1,.. I.,. ._

...s... ..ta-tz- ....- ,,

....

,,,,..4.

---1-K,
z't.. y;42,110....4 j-c: ?- ".'s
,

, 1.yitsst,i.t
,

.:-.1-15. e_ 9 I
S.,L-f.,0.- i
.4:' e .... A21..::---. ,,u
y-

j.....13514-''..r..^.7t..,

/"4.-"..(.'

.....,(...)- a

ct.;:

-c.: ,i3O,A;

...

Ks-

e,,, ...,:t ..., ." .-.......4 7.......,.. .k. 4,44-

.,

----....:4-..-C ce......

p....... ...- 7.....7..,

,...........:

C.,.......

..

At%

A.1-je

'e,,:. -.i..7r/r1.41.

ie.'-'

G *...r.2.24.:

ow-. ....1.-_

,
11.4161:

hc.

.ts, ,

.
..... , ' -tfte.44.
' 0 ..i,....
:
1_ (-7 r...,il L........
,...c.---,-,---;--_ ,..

,40,,,.....4....

"

,,r.,--...,
.--r.

*.'...:

,ct....4
le--^^ .t

..4.4

it

......z.....v -.7.-c.z

A: `C.,44 (4'1: 9;..

(

? et
''''' 44.
........; cg.,- 1.4 ..."..A...

,K,

::,.... ;,,,-?....
-g-c

-,...f

72....".....

A'...r'4,-,...; Z.-4, .4..'....,4

--4'..--t
AL
ccr,......,
,.... ....."....3......
..)0 ..1.,
-kale.- ..if i4:1
......4.,,,,,,).,,..... 4...,.1 l'444
A.... Z/..7(!'
... ile9C '':.0 ' e.: 7;7;4, ic,, .x )sj r:IZ 1.:At: ',sj :s-14..., .4(c.: 41
:;ef(t..4' 4 .AZ4 Ct... .. L014 '1: 641-1 ,,,-....:-....A...4.4, J.. ..1; cc sy4,111
-- ...,,,,,.........
.

,..--

,,,,

-.A-x:4

t,,,z.,...:

...*___..,__,..

Fett-Frumos, fiul iepei, facsimil, f.1.

www.dacoromanica.ro

ION CREANGA

15'24443

st4tatione

drcben und Ge.rchirbien

ri

Ii
AUFBAU-VERLAG BERLIN
1914

Prinz Stutensohn [Fdt-Frumos, fiul iepei]. Berlin, 1954.

www.dacoromanica.ro

SCRIERILE
LUI

IOAN MAMA
VIII.1.111.1, II

DIVERSE
.

Plh

12?-

MDCCCXCII

Scrierile lui loan Creangei, vol. II, Iai, 1892, foaia tie titlu.

www.dacoromanica.ro

ION CREANG A

CZARODZIEJSK1E
OPOWIESCI
(P 0 V E S1'1R1)
z

przedmow4 prof. M. 10 R

przyloiyta z rumuliskiego
KONSTANCJA MAYZLOWNA

FECA.

ACADEts10

ROtsg1/41`1

WARSZAWA 1933
NAKLADEM KS-14GARNI F. HO ES1CK A

Czarodziejskie opowielci [Povestiri]. Warszawa, 1933.

www.dacoromanica.ro

lugarilor si a fanariotilor greci, cari au coplesit locurile cele mai frumoase ale tarei si care tot cu aceeasi masc de pocainta si cucernicie iezuit ca la5

10

15

20

25

30

35

40

coma omida di pe frageda mladit, ca neagra lipitoare

pe sinul de zapada al dulcei copilit", sugeau din frunza
sucul si singele din vine, in blinda Romanie111... In

sfirsit, ins, gratie fortei noastre nationale, am scapat de acesti oaspeti uriciosi, dar, preaum se pare,
am scApat numai pentru a reintra Intr-un alt purgetoriu, acela al iezuitismului papal.
Tara noastral este bunA, este ospitaliera, este toleranta ; ea n-a persecutat niciodat religiunile straine
din sinul ei. Dar probe destul de puternice avem ca
acele religiuni au nutrit si nutresc Inca ura cea mai
amar contra ei. Astfel avem probe despre religia
ebraica, astfel au constatat unele ziare chiar anul
trecut & In claustrele cAlugaritelor catolice copilele
romane date spre educatie se desnationalizeazA sili
perd respectul chiar pentru familia lor.
Cu toate aceste, pe cind toate tArile au inceput a

izgoni aceasta sect din sinul ei, la noi iezuitii se sporesc din ce In ce, poate pentru cA se refugiazA aici la
noi de prin tarile de unde-i alunga, Into[c]mai precum
se refugiazA ovreii. Asa e tare noastra... e buna si toleranta 1 Tot ce este mai infectat In societatea europeana se gramadeste pe malurile Dimbovitei si a Bahluiului, caci aici aerul pare mai priinciosl...
Pentru ca sA cunoastem pinA la ce grad a ajuns deja
incuibarea iezuitilor In tare noastr, lAsam sA vorbeascA acum Biserica remind, ziarul religios-moral

din Bucuresti, cu data de 2 aprilie, care WA ce n e

spune: Simbat, la 25 martiu, vrind a respira un aer
mai placut, mai curat, am crezut c cel de pe colina
Filaretului este cel mai favorabil din cloud punturi
de vedere, pentru curatenie si pentru apropiere. Traversind acea colina citeva minute, un ce extraordinariu ne atrase privirea spre gara Giurgiului catr un
sir de seminaristi In numar ca de treizeci de juni, Inabracati In costum de clerici, urmati de citiva iezuiti.
Curiozitatea ne Indemnd 81 Intram In geed; tocmai
97

Ion Creang

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

In acel moment sosi i trenul de sara de la Giurgiu.

Din numeroasele vagoane se pogoara un calugar ca-

tolic cu o barM mare, la a carui aparinta toti acei

5

10

15

20

25

30

35

40

juni descoperira capetele i, cu palariile in mina, sarag mina cu respect acelui calugar iezuit -apoi pleac
in capitala.
Pana azi n-am kstiut ca. iezuitii au fondat ci seminatoti ne intrebam
riu in Romania. Care sa fie scopul
ca iezuitii sa aibal i seminariu, cind n-au necesitate de dinsul? i cum tolereaza guvernul asemenea
institute? Ratiunea ne raspunse ca catolicii au otarIt a maxi propaganda prozelitismului In Romania, siguri fiind ca nu-i controleaza nimeni. Dupa noi, ei
n-au nici un drept qi nici o necesitate de a fonda seminariu, deoarace pentru coloniile venite pe furi in
tail erau destui 10 preoti; i de vreme ce astazi sunt
cute, pentru ce i seminariu? Caci in Romania de dincoace de Milcov nu e decIt o singura comuna catolica,
compusd din bulgari convertiti, cari se numesc pavlicheni, i aceast comuna este in marginea Bucuretilor i se Ingrijete d-a dreptul de baratia din capitaM. Iar dad. In Romania de peste Milcov se gasesc
citeva comune in districtul Neamt i Bacau locuite
de unguri catolici, colonizati in timpul lui tefan cel
Mare ci care-i pastreaza religiunea, ceea ce dovedete

marea toleranta a Romaniei, pentru aceia, precum

tim, In Iaci esista un seminar catolic (??) al statului
nostru; pentru ce i altul in Bucureti? Care este necesitatea seminariilor catolice, cInd dintr-ale noastre
se azvlrlu tinerii afara? Dar multimea de preoti ce
yin In tail pe theta ziva ce cata? Noi ctim c preotii
noctri abia cu mari greutati capta cite unul voia de a
trece frontiera In vecinatate, precum in Turcia, Transilvania ci Bucovina; aca ci preotii greci ci bulgari
pierd cite o luna pe la porturile noastre pana sa capete voia A Intre in tall, ci atunci Inca numai intr-un
mod conditionat 1
Catolicii aunt privilegiati, de dinci[i] nu se ocup
nimeni, ei Intra In tara ca In tam lor, fara sa. fie Intrebati care le este misiunea. Ar trebui sa se ceara de

98

www.dacoromanica.ro

7*

la S.S.Episcopul catolic o lisa de cIi preoti are nevoie pentru comunitatea catolica, i regimentele de
iezuii s se trimeag la urma lor, pentru ca In Romania chinoviu catolic n-a esistat ; istoria nu ne arat
cd ar fi esistat vreodat.

www.dacoromanica.ro

INTIMPINARE LA CRITICA DOMNULUI I. NADEJDE

ASUPRA PARTEI STIINTIFICE DIN CARTEA
DE CETIRE INVATATORIUL COPIILOR"

Felicitam cu plcere vointa in bine a domnului I.

Nadejde, cetind critica domniei-sale din Contemporanul, no. 6, sub titlul Partea f ti int ificei din lnvdtlito-

riul copiilor", Intruat curiozitatea sa nu cere aka

10

multamire decit aceea de a-si colinda spiritul pe nesfIrsitul cimp al stiintei, care-i suride pe acest timp de
secetg. cu atita bunavointa.

Insa toata furia ursului indreptatg asupra atorva

albine?1
15

E vorba despre o carte de cetire, careia, dacg-i lipseste perfectda, dupg Insusi domnia-ta, credem ca nu
i se poate tagadui o valoare relativa distincta, cercetInd cartile ce figurau i, poate, mai figureazg. Inca
In uzul invataimIntului primar. Si greu este, caci multe
sudori ne-au curs de pe frunte, i multe nopti Intregi

ne-a rapit cartea Inviittoriul copiilor, pada ce am

20

adus-o In stare de a nu da stiintei cleat, foarte puting

materie de criticat.
Credem Ca merit o soarta mai dulce, o privire mai
blindia, o menajare, cel putin relativa., In locul pasionatelor rinduri, cu cari sagetati asa de aprig tendinta

25

spre bine a unor oameni cari, de la 1.864 si pana astgzi,

30

am sacrificat mult din putinul ce am putut eIstiga,

pe vremile acele, In folosul instructiunii de Intaia
cerinta sau scoala pentru Incepatori.
Adevarat, cu greu se alcatuieste o bung carte de
cetire, dup cum dumneavoastra 11100 marturisiti,
chiar clnd stie cineva singur foarte bine lucrurile des-

100

www.dacoromanica.ro

pre cari vrea BA sCrie; i cind nu posedd nici cunotin-

t0

15

20

25

30

tele trebuitoare, atunci face o faptA rea".

Adica fAptuitori de rele, criminali sintem, pentru
CA am Ind'. knit a pricepe nevoia unei cArti Inceptoare mai apropiet6 de cerintele pedagogice declt precedentele, de ale cgror vitioase cuprinsuri, domnul
mieu, nu se scandalizazA speculantul, ci InvAtAtoriul,
comtiincios, nu cel ce n-a Impuns odatA cu sula", ci
omul care-i iubmte meseria, i pentru aceasta shitern de condamnat? 1

Cu adevArat slut citeva greele, care, toate la un

loc, nu alcAtuiesc nici o paginA din lntreaga carte.
Dar, drept vorbind, se poate pretinde unui institutoriu Ea posedA cunmtintele Inalte ale unui profesor
de liceu sau de facultate?1
Negrmit &A nu.
Ce-am putut scrie de la noi, am scris; ceea ce nu
puteam ti prin noi Imine, am cerut de la altdi, extrAgind din carti romAneti In uzul coalelor secundare bucatile tiintifice de care ne inculpati.
Orice om cu minte nu poate cere unui institutor
lipsit de mijloace i de timp a sta direct In curentul
modificatiunilor i descoperirilor tiintifice; de aceea
rugAm pe criticul nepArtinitoriu i comtiincios sA ne
puie in vedere Indreptrile cuvenite, spre a tine sama
de ele la editda viitoare.
Rug Am asemene pe domnul I.NAdejde BA nuli facA
ma de mare nlucA despre morile de vint", nici BA
grAbeascA a se turci, dupA cum zice, cAci gi acolo da
de mina lui Dumnezeu cea nevAzut", care, dacA nu
ne-ar fi gAurit pielea In dreptul ochilor, nu ne-am putea vedea grmelile unii altora.
Iai, In 1881, octomvrie 6

www.dacoromanica.ro

0 INTREBARE D-LUI A. GORJAN,

AUTORUL MAI MULTOR CARTI DE GEOGRAFIE

Stimabile domn,
5

10

15

In ldcomia d-voastra, de a fi autorul geografiilor

tuturor judetelor din Romania, fard nici o sfiala, qi
copiat planul i metoda din cartea noastra, Intitulata: Geografia judefului Iai, pentru elasa a II-a primard-urband i a III-a ruralli. i, pentru judetul Iai
atd cules de-a gata tot materialul din aceasta carte,
fall a noastra Invoire i Vara a v da sama de dreptul de proprietate, prescris de lege.
Cum Ca ne-ati copiat cartea, lucrul este vadit, i
pentru aceasta, n-avem decit s. punem ambele cartii
fata-n fatA, ca lumea competenta sa vada i sa judece.
Mai Intai, la Inceputul tuturor ediii1or geografielor

d-voastrd, ai copiat Intocmai planul din notita de

20

25

la Inceputul geografiei noastre, unde aratam cum sa

se Inceapa cursul geografic. Acest plan ni 1-ao copiat
In toata Intregimea lui, cu deosebire, ed, in loc de a
procede cu totul elementar, asa cum procedarn noi,
d-voastra va mai slujiti, la orientare, i cu steaua polard, constelatiile cerecti, busola etc., qi Ingreuieti
mintea copiilor cu o nornenclatura geografica gresita
si neinteleasa.
Dar pentru ceea ce ati pus de la d-voastra, nu ne
priveste. D-voastra ai lucrat asa, dupa cum ati pu-

tut si v-ati priceput, In asemine materie. Ceea ce

30

Ms6 nu vi se poate ierta, este ca ne-Mi copiat lucrarea noastr si v-ati folosit, fArA munc4, de materialul
adunat de noi. Las Ind la o parte planul ce ni l-ati copiat, precum si nomenclatura d-voastra geografica,

102

www.dacoromanica.ro

cu totul gresit si neinteleas, venim la materialul

propriu geografic, ce 1-ati copiat de la noi.

Asa, spre exemplu: la pagina 18, dupd ce ati luat
bucatile din cartea noastr, Intitulate: una, Afezarea,
si cealaltd. Imparfrea administrativd a oraplui Iafi,
ca ad nu vi se cunoascd urmele copierei, ati schilodit
buctile asa de rdu, Melt le-ati pus toate pe dos. Asa,
fcind orientarea dispdrtirilor orasului Iqi, zicet1 ca

dispartirea I-a este asdzat In partea de sud-vest a

10

orasului; disprtirea II-a In partea de sud-est ; dispdrtirea III-a In partea despre apus; dispartirea IV-a in

partea despre rdsdrit, iar dispartirea V-a in partea

despre miazd-noapte. Dupd cum ati flcut aceastd orientare, se vede cit de colo cd d-voastr v-ati uitat pe

15

20

25

30

planul orasului Igi, din geografia noastrd, si ali facut orientarea gresit, fled a vd da Barna ca acesta-i
un plan topografic si nu o hartd. Aceasta dovedeste
cit de bine cunoasteti asdzarea orasului Iasi, si ce
deosebire este Intre un plan topografic si o hartd.
La pagina 19, dupd ce faceti o incurcdturd despre
stradele din Iasi, treceti la hald si ziceti cd-i invdlita
cu stecl. Oare asa sd. fie? La pagina 20, iardsi, ca &
nu vi se cunoascd urmele copierei, ati stricat asa de
rdu textul din bucatile noastre, Incit nu se mai Intelege
nimica din ceea ce voiti a zice. Iatd redactiunea si sti-

lul din cartea d-voastrd:

Biserica Sf. Nicolai Domnesc, facutd de domnul
Moldovei Stefan cel Mare, are trei altare, aproape de
palat".
Oare ce sd fie aproape de palat? Biserica Sf.Nicolai, Stefan cel Mare, ori cele trei altare? De asemine,
ziceti: Biserica Trei-Sfetitele, fdcut de Vasile Lupu,
domnul Moldovei, ziditd din peatrd sdpat pe dinafara ; aici se afld moastele sfintei Paraschiva; pe Strada

35

Mare". Ce este oare zidit din peatrd sapata pe dinafard? Moldova sail biserica Trei-Sfetitele? Si unde se
afld moastele sf. Paraschiva? Pe dinafard, in bisericd.

sau pe Strada Mare? Mai departe, ziceti: Hiserica

Golia fcutd tot de Vasile Lupu, aici In Turnul cu
40

clopote e si observatorul de foc ; In curte c-un spital

de nebuni". Aceasta dovedeste cit de competent sun103

www.dacoromanica.ro

teo In asemine treabg i eft interes v-ati pus, ca ceea

ce yeti da la luming dupg cum ziceti d-voastrg,
s6 fie tinerimei studioase si mai de mare folosl"...
5

10

15

20

La pagina 21, unde vorbiti de coalele din Iasi,

de asemine, ati luat tot materialul din cartea noastrg, schimbind, pe ici pe cole, cite un cuvint, pentru a nu se cunoate Ca ati copiat; si, In rgpejunea
dv. de a copia, ati uitat sg treceti si fcoala militard. Tot la aceast paging, mai la vale, unde vorMO de gradinile publice din Iai, nu v-ati mai ostenit atita i ati copiat bucata Intocmai, dupa cum se
afl in cartea noastrg, aa dup.' cum urmeaz: Grdina de la Copou, Idcutg In vremea lui Mihai Sturza, domnul Moldovei. Grdina Ghica-Vodg, de peste Bariera Copou. Grgdina Primgriei, Intre strada
Lgpuneanu si Strada de Sus. Gradina Barnovschi,
peste drum de monumentul Ghica-Vodg. Grdina
Botanicd a doftorului Fgtu etc."
De asemine, la pagina 23, unde vorbiti despre
marca comunei Iasi, iargi ati copiat intocmai: Marca comunei Iai este chipul unui turn si deasupra lui
o coroang; iar sub turn este chipul a doi delfini, fgcuti

25

fatg-n fat. Turnul insgmneazd vechiul municipiu

al Iailor. Coroana Insgmneazg ea orasul Iai a fost
capitala tgrei Moldovei; iar delfinii Insgmneaz ca
domnitorii Moldovei aveau In stgpInire si o parte din
Marea Neagrg.". In aceast bucatg, d-voastr numai un

simplu cuvint ati schimbat, i anume: imaginea i

ati zis chipul. Se vede cg n-ati Inteles de ce ne-am fe-

30

35

rit noi de a zice chipul si am zis imaginea. Tot la aceast

paging, unde vorbiti de date istorice asupra oraplui,

aid stricat aa de rgu bucata Intitulat Infiintarea 0,
Enterneierea orafului Iafi, din geografia noastra, Incit
nu se mai Intelege nimica din ceea ce ati voit a spune.
Intre altele, d-voastr ziceti ca domnii Moldovei au
fdcut In Iasi o bisericg. i o curte domneascg. Oare toti
domnii Moldovei au fgcut curtea domneascg? i nu-

mai o biseria au fgcut 1n Iai tori domnii Moldovei?

40

La pagina 25, Incepind a descrie plgsile, dupg ce

la fiecare plasg faceti orientarea cu totul gresitg, zi-

104

www.dacoromanica.ro

ceti cg Invgtgtorul sa desemneze, cu copiii, conturul

plgilor de pe harta judetului, ce se afla pe paretele
clasei. De pe care hartd? De pe aceea care n-ati fcut-o?

De pe asta iargi se cuno4te ce fel de sacrificii ai

5

fgcut pentru tinerimea studioasei.

La pagina 26, intre altele, ziceti cd In tirgurrul Sgrdria e o bisericg frumoasg. Cine a vgzut bisericg, qi

to

15

20

25

30

Inca frumoasa, In thgurrul Sararia? Poate c aveti

de gind s-o face-0 d-voastr?1...
La pagina 28, unde vorbiti de plasa Codru, ziceti
Ca aceastd plasd se Intinde pe ambele maluri ale JIjiei, ping in Prue Ar se vede dupg hgrtulia inchipuit de d-voastr, pe care o aveti In carte, dar, In
realitate, nu este ar. Tot la pagina 28 ziceti cg Socola, comuna ruralg, este un tirgulet i rerdinta plaei Codru. Aici e monastirea Galata zidit de Petru
chiopu, domnul Moldovei. Are un ospiciu pentru
neputincioii saraci". Ar de bine cunoateti localitgtile dimprejurul Iailor?
La pagina 29, unde vorbiti de plasa Branitea, dupg
ce ati rupt o bucat din aceastg plasa i i-ati fcut ori-

entarea cu totul greitg, Intre altele, mai la vale, zi

ceti ea la Sculeni e mare treatoare tn Rusia... 0 fi
pentru vagabonzi, dar nu pentru cei cu parport.
Despre numgrul locuitorilor, Intr-un loc ziceti c.
nu sunteti de pgrere de a se mai argta In carte, i, In
alte locuri, i-ati copiat intocmai dup. geografia noastrg. Astfel de statornicie aveti In modul de a lucra?
La pagina 30, dupg ce faceti grerli cu orientarea
judetului Iai, ziceti, Intre altele, ca marca judelului
Iaci e un cal. Un cal e marca judetului? Sau poate chipul unui cal. Cum credeti d-voastrg cg Inte leg copiii
mai bine? Tot la aceasta paging ati copiat dealurile

din judetul Iai, dupg cum sunt In cartea noastrg;

35

numai, la dealul Copou, ati adaus de la d-voastrg, cd

partea apusand a orafului Iaci, e afeizatd pe dealul Co-

pou. Dar celelalte parti ale oraplui unde aunt agzate?

La pagina 31, de asemine, ati copiat rhirile din

40

judet, tot din geografia noastrg; numai la 11111 Bah-

lui ati adaus de la d-voastrg, ziclnd ca acest riu trece

105

www.dacoromanica.ro

prin mijlocul oraplui Iai. Oare 1-ati vdzut bine pe

unde trece? Tot la aceastA pagind, paragraf. 19, ati
copiat textul Intocmai, din cartea noastrd. Iatd-1:
In judetul Iai sunt multe pdduri, multe podgorii

i multe livezi; gradindrii cu tot soiul de legume, Incd

Bunt multe, mai cu Barad In plasa Branitea, Intre JIjia i Prut. Sunt de asemine finale i imauri nume-

roase, cu deosebire In pldile: Turia, Branitea i

Bahlui". Aici aid schimbat numai cuvintul tntinse
10

15

20

i ai zis numeroase. Oare se potrivete? Mai departe,

ziceti: Vii Bunt multe la Copou i la orogari, plasa
Copou; la comuna Miroslava, plasa Stavnic; la comuna Cotnarii i Bicenii, plasa Bahlui". Acest .material 1-ati luat tot din cartea noastrd, din descrierea
fiecdrei plAi aparte. Trecind Ina repede cu copiatul,
ati uitat podgoriile dimprejurul Iailor. Mai Incolo,
ati copiat bine i n-ati trecut cu vederea nici cele mai
mdrunte lucruri, precum: Harbuji mari i frumoi se
fac prin plasa Cirligatura. Raci i scoice se gdsesc In
mare cantitate In Jijia. Din dealul orogarii i Aroneanu se scoate ndsip i lut bun pentru tencuiald".
Mai la vale: In plasa Branite nu se prea seamAnd

grlie i pdpupaie, pentru cd le Ineacd Prutul chid

varsd grozav; de aceea, dsurile rdmIn mai mult II25

30

85

40

nate, imauri i grddindrii". Acest material e Intocmai

luat din cartea noastrd; numai cloud cuvinte ati schimbat: ati zis: face reviirsciri, In loc de varsei grozav. Mai
departe, stilul este iardi Incurcat i corchezit.
La pagina 33 ci 34, unde vorbiti de cdile de comunicatie, toate drumurile aunt copiate din cartea noastrA; numai la Drumul dig vecinal al Prutului, d-voastrA ati crezut, se vede, ca-i greit cuvintul dig i 1-ati

schimbat In zis. Nu Intelegem ce v-a greit cuvintul

dig?!... Tot la pagina 34, ati copiat textul Intocmai,
dupd cum urmeazd: Dintre toti locuitorii judetalui
Iai, vro 100 de mii trdiesc prin tIrguri, Indeletnicindu-se cu meteuguri, negot i alte ocupatii; iar ceilalti, ca la vro 60 de mii trdiesc prin sate i se ocupd
cu munca ptimIntului ci cu creterea vitelor". De asemine, la pagina 35, unde vorbiti de judecAtoriile de
ocoale, textul este copiat, Intocmai. La pagina 36,

106

www.dacoromanica.ro

unde vorbiti despre locurile Insamnate din judetul

Iai, mai repetiti Inca o data ea: Socola e tIrgulet li
ca In apropiere e monastirea Galata". Daca ar fi fost
5

un adevdr, poate nu 1-ati fi repetit de doua ori. Tot la

aceast pagina ziceti ca la tirguorul Senleni e trecatoare cu diumul de fier In Rusia". Astfel trebuie sti-fi
cunoascei tara un btirbat ca d-voastrii? Bucata generala
de la sfirit, pagina 38, Inca e culeasa din cartea noas-

tra; dar stilul 1-ati schilodit i Intortochiat aa de

10

15

20

rail, Ind", numai D-zeu sa Ira Intaleagal...

In carticica d-voastra, de 38 pagini, dup cum v-am
aratat, n-a fost o singurd pagina unde sa nu fi fost bucatile copiate din cartea noastra, stilul stricat i unde
cele adause de la d-voastr sa nu fi fost greite i nea-

devarate. Atunci, stimabile domn, ce mai ramlne

din cartea d-voastra?

In notita de la urma ziceti ca; dac toti d-nii institutori i invatatori s-ar greibi de a va tramite la timp
relatiuni asupra tutulor judetelor, negreit ca d-voasIra ati complecta o serie de geografii locale, aducindu-se, prin aceasta, mari foloase tinerimei studioase.
Ce-i drept, ca mari foloase I N-avem ce zice 1... Se vede

25

30

35

40

ea pe aiure n-ati avut Inca de unde copial

Precum ati facut cu geografia judetului Iai, copiind i stricind textul din cartea noastra, asemine ati
facut i cu geografia judetului Falciu, luind tot materialul din geografia d-lui institutor Seghinescu. Nu
Itim ce ispravd yeti mai fi facut i cu geografiile altor judete.
Mai ziceti & ori fi cite sacrificii yeti face, nu yeti
mari pretul din 40 bani exemplarul. D-voastra oredeti, se vede, ea qi Mut mari sacrificii, cu 40 bani
exemplarul, o cartulie de 38 pagini, numai tipar curat, planul oraplui, Vara contururile plailor fl. i Ma
conturul general al judetului. v-ati luat, se vede, dupl
proverbul care zice: Din picu se face caw". 8i v-atI
zis: Daca a face cite-o fituicei de astea pentru fiecare
judet, pentru 32 de judete fac atitea exemplare; cite
40 bani exemplarul, face o sumupara destul de convenabild, care nu se i din drum. 8i, In urma unei asemine ingenioase combinatiuni, v-ati i apucat de tre107

www.dacoromanica.ro

bupara i In scurta vreme qi i maiestrit geografiile

tuturor judetelor. Planul vi l-ati pus In lucrare; nu
iltim cum vi se va trece marfal... Ba Inca puneti lumea In mirare, tiparind pe coperta geografiei d-voastra eGlitia XIII-a", Meal a fi aparut celelalte editii.
Oare de asemine mijloace trebuie Fs se slujasca
cineva?

10

Mai zicqi ca aceasta carte este autorizata de onor.

Minister. Oare pot sa fie autorizate asemine carti, cu
astfel de stil i cu atlte gregeli gi neadevaruri?
Onorabile domn, ne cuprinde mirare de curajul ce
1-qi avut, scoVnd la iveala astfel de cartulii, care buimacesc gi aduc In ratacire pe fragezii i nevinovatii
cop ilail.il

15

Lett, se atinge de d-nii Invatatori, avem convingerea rill v-o putem spune ca fratii i colegii nqtri Invatatori din judetul i oraqul MO riltiu a face deosebire
lntre o carte facuta din interes de metoda i una fa-

cuta din interes de cltig; i, prin urmare, tiu ali

20

alege cartile de coala.

SfIrind, va punem dar urmatoarea Intrebare i va
rugam, stimabile domn, sa binevoiti a ne raspunde:
Chid cineva se folosete de munca r;li sudoarea altuia, cum se cheama asemine fapt?

25

V. Raceanu, Gh. Ien6che3cu i I. Creanga

www.dacoromanica.ro

RASPUNS LA CRITICELE NEDREPTE

1 CALOMNIILE INVERSUNATE
INDREPTATE
CONTRA CARTILOR NOASTRE DE COALA
DE CATRA DOMNUL IOAN POP FLORANTIN

CONFRATI INVATATORI
*I
STIMABILI CETITORI,

to

15

D-1 profesor Ioan Pop Florantin a publicat in ziarul Liberalul din Iai, n.n. 104, 107, 109, 110, 127,
128, 130 i 131, din luna mai i iunie, anul 1887, un
soi de critice i calomnii la adresa noastra, ca autori
ai carlei intitulat: Metodd nouei de scriere fi cetire
pentru clasa I-a primarii. i tot d-nul Florantin este,
care se ascunde sub initialele Z i F, din articolele
intitulate, cel Intai Plagiatura i cel al doilea 0 neomenoasei specula' cu carti didactice, articole publicate

20

25

in ziarul Lupta; cel intai, in no. 294 din 8 iulie i cel

al doilea, in no. 303 din 18 iulie, tot din 1887.
Dac onorabilul d-n Pop Florantin s-ar fi marginit
de a ne critica deisciilefte, noi n-am avea nimic de a-i
intimpina, ba Inca i-am fi mullemit. Insa, d-nia-lui
ne-a calomniat, cu intenOune de a ne dobori i de a
ne arata in fata lumei ca pe nite oameni ce n-am fi
avut contiinVA Eii bun sinn de ceea ce am facut On-am

fi lucrat declt numai impini de interes de specula.

Dar, ceea ce ne mill i ne mihnete i mai mult,
este ca Metoda nouei a decteptat gelozie pina. i In in6110 onorabilul profesor de la Universitatea din Iai,
80

d-1 Aron Densuanu, care nu s-a glndit... cind a zis

in Congresul didactic Iinut in Iaci, in primavara anu1C9

www.dacoromanica.ro

lui trecut, cum cA Metoda noud este copiat 5. de pe car-

tea unui evreu, M. 1,rartz.

Pentru ca lumea sA fie indeajuns conving de ceea
ce aratA si ce voieste, mai cu samd d-1 Joan Pop Florantin, vom trata pe rind toate chestiunile atinse de
d-nia-lui, din punct de vedere didactic i vom rAspunde

la toate cu dovezi pipAite, ca sA se convingA oricine

ca cele ce ni se arund de &Are d-1 Florantin nu sunt
10

cleat niste calomnii izvorite din patim ai rea eredinp, iar nicidecum fapte Intemeiate pe adevar.

i dad nu i-am rAspuns atunci IndatA, pricina este

c-am asteptat sa. vedem ce mai are de iscodit, pe socoteala noastrd, mintiosul filozof. VAzInd Ins cA de la
15

o vreme s-a oprit, ne simtim datori de a-i rAspunde.

Pentru aceasta, mai Intai vom duta a desfAsura de

la Inceput tot istoricul aparitiunei cArtei noastre,

spre a se vedea, de cAtr oricine, buna credinta i destoinicia noastr5. In asemine materie. Apoi vom pune
fat In fa. ambele cArti si vom arta deosebirea Intre
20

25

una si alta, ca al se convingA fiecare, dac5. Metoda

nouti samanA sau nu cu cartea lui M.vartz, si dad,
vroind chiar a ne folosi de un lucru strAin, dupA cum
ni se imputA, am fi avut ce gAsi de copiat In aceast5.
carte. De asemine, si In privinta calomniilor publicate In ziarul Lupta vom cAuta a le spulbera In vint
si a-i Inapoia, d-lui Florantin, lAcomia de cistig, ce
cu precugetare i rea eredingi, ni-o atribuie nouA.

ISTORICUL APARITIUNEI CARTEI NOASTRE

METODA NOUA"

SO

Dupil cum se stie, de pe la anul 1863 ping. pe la 1867,

scoala normalA Vasile Lupo" de la Trei Ierarhi, din

Iasi, ava norocul s5. aib5. director si profesor de pedagogie pe d-1 Titu Maiorescu, distinsul profesor de filozofie de la Universitatea din Iasi, si totodatA, rec110

www.dacoromanica.ro

tor al acestei Universitati, iar acum, profesor de filozofie la Universitatea din Bucuresti.
In cei doi ani de la Inceput, adec& In 1863 64 si
1864-65, unii dintre noi am urmat In coala normalA,
5

ca scolari inscrisi, iar alii, desi eram institutori, v5.zInd c& slabul curs de pedagogie ce-1 fdcusem, mai Inainte, ni era de putin folos practic, i fiindc& lectiunile

de pedagogie ce le Mcea d-1 Maiorescu se tineau Inadins In orele libere de clasA, pentru a putea urma toti
10

institutorii din Iasi, cari vor voi, am urmat si noi cu

mare plAcere la acel curs, care ne-a fost de foarte mare

15

20

folos, si pentru care suntem si-i vom fi totdeauna recunosatori d-lui Maiorescu. CAci, in tar& la noi, singurul care a inteles rolul ce joac& stiinta pedagogic&
intemeiat pe practicA, este d-1 Maiorescu, care, In
tot timpul profesoratului sAu de pedagogie, s-a ferit
de a lndopa pe scolarii si cu teorii pedagogice abstracte, fr sd fie intemeiate pe o practic6 adevarat.
Pentru acest scop a Infiintat cursuri practice de predare, la clasa I-a si a II-a primarA, atit la scoala din
Trei Ierarhi, cit si la celelalte scoale primare din Iasi,
unde trimitea pe scolarii sAi, ca sI pun& In practic&
ceea ce singur ii ardta la scoala pedagogic& din Trei
I erarhi.

25

30

Pe ling& acest pretios curs al d-lui Maiorescu, am

mai fost ajutati si luminati In cariera noastrA didactic& si de cdtr alti eminenti profesori, ca d-1 I.C1mpeanu, d-1 V.A.Ureche, d-1 N. Culianu, actual rector
i profesor la Universitatea din Iasi, d-1 I. BombacilA, actual profesor de filozofie la Liceul si la scoala
fiilor de militari din Craiova, de ctr mult regretatul profesor Ioan Stavrat, de d-1 I. A. Darzeu, integrul,

constiinciosul si neobositul institutor, cu care am

35

fost si suntem si astazi In strinse legAturi de colegialitate si frAtie, precum si de cAtrA alti dascali mai b&trini i mai competenti In dAscAlie cleat noi.
Totodat am fost si suntem i astazi, pe oft se poate,

in curent cu literatura didactic& din Transilvania,

40

inc1t am cunoscut mai toate lipsurile i toate bunurile

abecedarelor aparute acolo, precum: abecedarul d-lui

Zaharia Boiu, al d-lui Basiliu Petri, al d-lui Stefan

111

www.dacoromanica.ro

10

Pop, abecedarul qi Organul pedagogx al d-lui Popescu

qi alte lucrari pedagogice. Prin urmare, cu aceste cunotin0 i cu practica pedagogical ce o facusem -o
fameam zilnic fiecare in clas cu colarii, eram In stare,
credem, pentru a putea face Metoda noud de scriere fi
cetire, fail !A avem nevoie de a copia.

La Intrarea noastr In cariera didactia, fiMd tori

institutori de clasa I-a, n-am gsit alt abecedariu In
coal, decit pe-a lui Iarca, abecedariu care era cel
mai rspindit pe vremile acele. Acest abecedariu Ins
nu mai corespundea cu ceriqele timpului nici cu noul
metod de inviitarea cetirei prin scriere, dupd sistenza
foneticii.

15

Pe 11ng6 aceste, abecedariul lui Iarca, nici In celelalte pArti nu era Intocmit In mod intuitiv, precum se

cerea, caci cuprindea mai multe sentinle filozofice

i teologice i alte bucdti instructive i morale, Intradevax, Ins nepotrivite cu priceperea colarilor de
clasa I-a primaral. Astfeliu dar, de la inceputul carierei

20

25

noastre didactice, fiMd lipsiti de un abecedariu Intocmit cum se cade, chiar in anul 1863-64 ne-am intrunit i am luat hotdrirea de a ne aduna In toate serile, In localul coalei de la Trei Ierarhi, i a pi la
coordonarea materialului, pe care, In vreme indelunpa i cu multa. trudd II adunasem Inadins, i tot adunam, pentru Intocmirea unui abecedariu. i astfel am
izbutit a alatui Metoda nouii, aa cum se vede astAzi,
carte pe care atitea sute i mii de copii au Inv4at i
Invag a aerie i a ceti cu uuring. Astfel dar, cind a

30

85

40

aparut Cursul de scriere fi cetire, pretins a lui M. vartz,

cartea noastra. Metoda nouei era 2ntocmit6 qi gata de-a
o pune sub pres, numai mijloacele balneti ni lipsiau
pentru acest scop, lucru ce este bine cunoscut de multe

persoane de valoare, cu care putem dovedi oriqicind

atit d-lui Florantin cit i d-lui Densuanu, care a cAutat a ne descredita in fala Corpului didactic din tog&
tara i de toate gradele, Intrunit in Congresul didactic
de la Iai.
Neavind lima mijloace de a tipttri cartea, dupa. cum
am aratat mai sus, tocmai in anul 1.867 ne-am dus la

societatea Junimea", infiintat atunci, In MO, din

112

www.dacoromanica.ro

care societate facea parte si d-1 Titu Maiorescu. 8i

aceasta onorabila societate, apreciind meritul lucrdrei
5

10

15

noastre, n-a pregetat de a-i da intelegenta sa aprobare,

si de a o lua sub scutul sau, hotarInd a o i tipari, pe
socoteala sa, In tipografia societatei. Insa din pricina
c tipografia Junimei" nu avea Med 1iter. caligrafica,
si noi nemaiputind intlrzia cu tiparirea, in primavara
anului 1868, dupa ce s-a Infiintat in Iasi Societatea

pentru Invatatura poporului roman si s-a adunat

un capital oarecare, ne-am dus apoi la aceasta onorabila societate, cu cerere de a ni lnlesni mijloace,
spre a putea scoate la lumina cartea. i Societatea
pentru Invatatura poporului roman, in urma cererei
noastre, a rinduit o comisiune, alcatuit din onorabilii domni: I.A.Darzeu, institutor, M.Buznea, profesor la liceu i mult regretatul profesor Joan Stavrat.

Aceasta onorabila comisiune, ca si societatea Juni20

mea", gasind cartea noastra mai bung.' decit toate abecedarele aparute pina atunci, a venit cu un raport destul de magulitor pentru noi, cerind a ni se Inlesni mij-

loace pentru tiparirea cariei ;

i Societatea pentru
invatatura poporului roman ascultind i inind sama
de acest raport, a si luat cartea sub patronagiul sari si
a hotarit ca de indata sa fie data la tipariu, cu o singurd

25

conditie: de a i se Inapoi capitalul dat pentru tiparire si cIstigul ce ar iesi de la ed4ia I-a si a II-a.
Din acel raport Inca pot vedea onorabilii domni profesori, Florantin i Densusanu, daca, dupd cum au
zis d-nia-lor, am copiat sau nu cartea lui -srartz.

20

DARE DE SAMA

DESPRE CURSUL DE SCRIERE SI CETIRE"

DE M. SVARTZ

Dupa ce am aratat originea si modul cum a aparut

cartea noastra Metoda nouci, sa facem o mica dare de
113

www.dacoromanica.ro

soma i despre cartea raposatului M.Svartz, ['pre a

se convinge oricine ca Intre cartea noastra i cartea
lui Svartz este foarte mare deosebire. SA discutara
deci din punct de vedere metodic li practic, pentru a
5

se vedea dad. este cea mai mica asamanare Intre una i.

alta, i daca M.Svartz a avut o carte romdneascd, Mina

de pus In mina copiilor. Mai Mai trebuie tiut unll)

15

20

lucru, ca M.Svartz nu era om de coal, adeca n-avea

cunotinta In ceea ce se atinge de meteugul dam/iliei, dei era pe vremile acele profesor i director la
o coala israilita din Iaqi, pus din partea Epitropiei

israilite. Afara de aceasta, lucru de capetenie, M..

Svartz nu tia romnefte, qi dovada despre aceasta
este, ca, mai inainte de a-i tipari Cursul de scriere fi
cetire, s-a dus cu manuscriptul sau la d-1 Maiorescu,.
rugindu-1 ca s i-1 cerceteze In privinta metodica i
sa i-1 indrepteze In privinta limbei. Insa, d-1 Maiorescu 1-a Indreptat cu acel manuscript la d-1 institutor I.A.Darzeu, care, cu bunatatea ce-1 caracterizaza, -a luat osteneala de a i-1 cerceta i Indrepta,.
pe cif, a fost cu putinta; i, dupa cum tim, d-1 Darzen

25

30

35

40

a avut foarte mult de lucru In acest manuscript. Astfel dar, lipsind lui M.Svartz putinta de a face singur,.
de la sine, o asemine carte romcineascci, oricine poate
Inte lege ca Svartz, care tia nerntete (?), n-a Mut
alta decit a luat un abecedariu nemtesc i, prin ajutoarele altora, tot aa de competenti, 1-a tradus in
romnete, ca vai de el 1 *i dad. voiesc d-nii Florantin
i Densuanu, pot gasi originalul de pe care a tradua
M.Svartz. Insa, dupa clt se vede, 1-a schilodit aa de
rau, traducindu-1, ea n-a ramas din el declt o caricatura ; caci, nu ne vine a crede ea asemine lipsa de Intocmire i asemine Intortocheri de idei i nepotriviri
s fi fost In vrun abecedariu nemtesc, cum se cade.
Inainte de toate, dei s-ar parea ca.' abecedariul litposatului M.Svartz este lntocmit, In totul, dupa metoda legografia-foneticei, dar In realitate nu este, i
iata de ce: la Inceput, In pagina I-a, cartea lui Svartz
parsete, Intr-adevar, sistemul cel Invechit de a
pune toate literile In ir alfabetic, i introduce numai
clte una, frig nu Inlesnete copiilor calea de a putea

114

www.dacoromanica.ro

{lisface cu usurin.1,6 cuvintele in sunete, si de a ceti

Vara greutate, usurind aceasta cale, printr-un material
bogat de eunnte monosilabe i propozifii iqoare, dupd
cum face cartea noastra Metoda noud, lucru ce ne-a
costat destul timp si multa osteneal, pina ce am adunat i coordonat acest material, care nu se vede nici
Intr-un abecedariu romanesc de pina atunci; iar de
atunci incoace, se vede In abecedarele autorilor cari

ne-au copiat Ural pasare, schimonosind lectiunile

tO

15

intocmite de noi. Apoi, in privinta scrierei, M4vartz,

in loc s caute a introduce de la inceput litere de

acele care sunt mai usor de scris, din contra, el introduce chiar de la pagina I-a, literele cele mai greu de
scris, precum: a, m i altele. Iar dui:4 citeva lectiuni,
pune i literele maril Astfeliu dar, chiar de la Inceput,
cu nemilostivire, toarna deodata toate greutatile de
scriere i cetire pe capul copilului, dupd cum fac i

mai to0 abecedariVii noftri romdni..., fara a tinea

20

sama de cele mai elementare principii de pedagogie.

Afara de acestea, M4vartz crede c, aratInd o singurd
data litera, ea s-a i intiparit In mintea copilului, incit

nu mai &este de trebuinta de a face repetirea lite25

relor cunoscute, dupa cum o face cartea noastra, Metoda noud. In ceea ce se atinge de intelegere, adeca de
desteptarea judecatei, dupa cum cinta raposatul M.
.5vartz, in pref4a cartei sale, prefala pe care desigur
ca a copiat-o Vara' s-o inteleaga, nici mai este de vorbit.

3-0

Ca dovada, iata cuvinte i propozitii din cartea sa:

am un manual la mine". O am mamone" expresiune
ce samara cu mana-munas" jidovestel. Mai departe:
mama dete mie pine", expresiune jidovasca, ca ai:

el vorbeste la mine"; Nu minca multa china",

in loc de nu lua multa china" ; ,e1 goni pe magar" (?);

35

gonim in galop" ; vara e verde"; servule, du-te In

sus" ; el zidi un zid"; zise ca el cazu din zi in zi";
hqul a hatait calul" ; jitarul Ii bate joe de junime"
(?1). Psalmul sa cinte" virful este inalt" (al cui
virf?); Domnul face Kind de noi". Taranul lucra"
(...?1); Elena cinta un psalm"; hirurgul cauta pre
1

Ceea co so tAlmcete In romnete: pe legea mea".

1-15

s*

www.dacoromanica.ro

bolnavi"; cereree se acordP ; juna trebuie BA se

invete" (?1...); frica Domnului e f Ara prihanr ;
omul cautA cu ochii"; Iacob a visat de o sutra..." ;
sum vesel totdeauna". Neat ea n-a zis: sum vesel
in tot timpul, ca s. p1ac i d-lui Densusanu I ai al-

tele, de care te Impiedici, mai la fiecare rind. ai dacA

ar mai fi i acele pe care i le-a ters d-1 Darzeu, desigur cA B-ar spori foarte mult numArul acestor cuvinte
gi expresiuni neromdnefti.

io

15

20

25

30

35

40

De asemine qi in buatile din partea a III-a, on

toate ca d-nul Darzeu a avut mult de lucru i in aceastA parte, tot n-a fost in stare de a i le indrepta pe
toate, c.ci atunci ar fi trebuit BA le facti din talpA.
Intr-un cuvint, mai tot sistemul i metodul din cartea
rAposatului M.avartz nu este decitgreutate qi mecanism..

Dupal ce M. avartz B-a tiparit abecedariul, s-a virit,

ca oricare evreu, ba in sufletul unuia, ba in sufletul altuia, ca s i-1 introduc; i a venit cu aceastA marfil
mdrurqufuri i pe la noi. i ce-i drept, uniia dintre
noi, pin la tipArirea Metodei noud, i 1-am introdus.,
Ins, izbindu-ne de atitea greutAti chiar de la inceput,
am vgzut c aceasta carte era mai greu de predat chiar
Bi cleat abecedariul lui Iarca. Pentru c. este de Btiut,
un lucru: chid cineva iese cu o sistemA oarecare, mai
cu samA in ceea ce priveSte o carte de Bcoal, Bi In
loc BA Ong samA de toate imprejurArile vi BA caute

prin toate mijloacele de a micBura greutAtile, atit

pentru invkatoriu eft i pentru Bcolari, din contra,
Inca' li mai mgrete, acel sistem este osindit chiar de
la inceput de a se nimici; on alte cuvinte este un copil nAscut mort. Aqa a flout Bi a pAtit avartz cu cartea sa: in loc s .caute de a miccura, in predare, greutAtile de mai inainte, din contra, el Inca le-a mai adaugit Bi de aceea, cartea sa a fost osinditg chiar de la

inceput de a nu putea fi introdusa in scoale. Daca abecedarul raposatului avartz ar fi fost bun, sA fie siguri
domnii Florantin i Densusanu, ca o mie de M etode

noull de-ar fi aparut, nu i-ar fi putut lua loon!. ai ca

dovadA, cind a aparut edilia I-a a Metodei noud, ce
s-a tipArit in 4.000 de exemplare, s-a vindut numal
in. citeva saptamini, introducindu-se in foarte multe

116

www.dacoromanica.ro

qcoale din tard. Tqi d-nii Invatatori si Invdtgoare

5

10

15

cari au Introdus-o, au siartit si simtesc mare usurintd

In predare. Copiii, de asemine, cu usurintli invatd a
scrie si a ceti de pe aceastd. carte. Sunt si oameni In
virstd, cdrora li-a fost drag ad lnvete a ceti si a scrie,
dupd Metoda noud.
Avem o multime de scrisori de pe la colegii nostri,

invldtori si institutori, precum si de pe la diferite

persoane competente, prin care se apreciazd meritul
cartei noastre, In aceast privinta, si le putem ardta
orisicInd si orisicui. Ba chiar pind si coreligionarii
lui Svartz, de pe la scoalele israelite, vdzind superioritatea Metodei noud, au Inlturat cartea lui Svartz
si au introdus In locu-i Metoda nouei.
De asemine, la scoala protestant din Iasi de 20
de ani se predd limba romAnd. de pe cdridle noastre;
si credem cal profesorii acestei von pia sei aprecieze
meritul unei cdrti didactice.

20

Prin urmare, rugdm pe d-nii Pop Florantin si Aron

Densusanu sd ne rdspundd: ce am fi putut copia din
abecedarul lui vartz? Lipsa de sistemd? Limba cea
neromaneascd? Ori procedarea nepedagogicd?

Dup

trecere de 20 de ani, de and a apdrut Metoda noud,

25

tocmai acum se trezeste d-1 Florantin sd. ne Invinovdtascd ace de Inversunat cd am fi copiat pe vartz?

Cit de fldmind si Insatosat de dreptate trebuie sd

mai fie, onorabilull..."

30

35

40

Dacd am fi copiat, ad fie sigur d-1 Florantin en

si d-1 Densusanu, cd. Svartz, care a murit abia de vro
2-3 ani, In urmd, nu ni-ar fi ldsat in pace.
Ins, mulVdmit luminilor doblndite de la d-1 Maiorescu, Metoda nouei este o lucrare cu totul originald a
noastrd; si, ca dovadd, Indrdznim a educe urmAtoarea
scrisoare, din 21 octom., anul 1875, data de card d-1
Maiorescu, pe chid era ministru al Instructiunei Publice.
Iatd cuprinsul acelei scrisori:
Domnule Creanga,
Din inspectiile facute la scoalele primare am vAzut
cd cei mai multi InvAtAtori nu Inteleg aplicarea meto117

www.dacoromanica.ro

dei noua de cetire i scriere nici in cartea d-voastra

nici in a lui Constantinescu.'Invata tot dupa obiceiul
vechi i apoi cetesc numai bucati din cartile nova.

10

15

Cred ca este neaparat de trebuinta un conducator sau

o calauza pentru invatatori, in intindere de cel mult
2 21/2 coale de tipar. Acest conducator insa trebuie
sa se ref ere atit la cartea d-voastra cit si la abecedarul
lui Constantinescu, fiind intemeiate pe acelasi principin. Fa bine, scrie acea brosural. Eu ti-o voi tipri In
tipografia statului.
de altmintrelea a don sa te vad explicind la invatatorii de sat din viu grai, ce si cum trebuie sa faca..
Ar fi bine poate si la oras. Cel putin pentru vro 2 saptmini. Cum crezi ca s-ar putea intocmi mai practio
un asemine curs pentru institutorii actuali? Cum si
and?
T. Maiorescu"-

Aceasta scrisoare vorbeste indeajuns.

20

i credem cal

toate aceste dovezi vor inchide gura, atit d-lui Pop

Florantin, eft i d-lui Ar. Densusanu, si nu vor mai
avea curajul de a zice al' am copiat pe .,Svartz.

FIGURILE CA MIJLOC DE A SPRIJINI MEMORIA

COPIILOR LA CUNOASTEREA LITERELOR

25

Din toate cite le spune d-1 Florantin in critica sa

nastrusnica, intitulatd: Crile didactice, in clasa l-a
primard, la un lucru avem sa ne oprim i anume, la
chestiunea figurilor, ca mijloc de a sprijini memoria
copiilor la cunoasterea literelor. D-1 Florantin, la
inceputul criticei sale zice:
1 AceastA brosur s-a si Meut i s-a tipArit In 1876, sub nume

de: Povdpatoriu la cetire prin scriere dupd sistema foneticd.

118

www.dacoromanica.ro

Copilul are s invete sg cunoascg vro 30 de semne

deosebite, ca sg tie la fiecare and 11 vede ce sunet sg.
pronuntg i sd-gi asocieze psihic ideea literei cu ideea

sunetului. Aceasta este munca cea mai grea pentru

copil i dureazg un mare numgr de zile.
Cu abecedarul W figuri, la cunoarterea literelor,
invglatorul i pgrintii sunt fortati a-i tot spune copilului din nou i din nou sunetul relativ la fiecare literL
Citg torturd I pentru invAtgtori i pgrinti, citg greutate
tO

15

20

25

30

35

i descuragiare pentru bieii copi1a0 1

Dei nu avem titlurile de coalg ale d-lui Joan Pop
Florantin, nici dorinta de a fi filozofi de o mie de ori",

totui indrgznim a-i spune, cA d-nia-lui pare a nu prea

fi intelegind ce va sg zicd metod scriptoleg".
D-sa ar trebui sg tie c, dupg metoda legograficg
foneticg, nu se invatg cunoaterea literelor numai

prin argtarea lor, ci mai Int:Ai prin scrierea treptattreptat a fiecgrei litere, in fata copilului, incepind mai
intgi cu cele mai uor de scris, i apoi prin spunerea
sunetului fiecgria ; ci de aceea, aceast procedare se gi
numecte metod scriptoleg sau legografic: adecd invei;area cetirei prin scriere.
Dupd aceea, d-1 Florantin ca sd-si argte intinsele
cunoctinti pedagogice, intre altele, d-sa mai adaugg:
Dui:4 ruginitele bucoavne, avem de aceste invechite
metode de cArti sau abecedare fgra figuri, abecedarul
de M. *vartz din 1867, apoi acelaci metod, publicat
in anul urmdtoriu de I. Creangg si alti 5 autori, retiparit in curs de 17 ani, in vreo 18 editii ; (se vede c.
asta nu-i vine la socotealg d-lui Florantin, cd am tiprit
18 editii1) mai avem, zice d-nia-lui, abecedarul de V.
Dogariu, tot Mil figuri i altele". D-1 Pop Florantin
face un pas uriel de la azibucoavng ping la aparitiunea
abecedarelor; dovadl cA nu Ode prin cite faze a trecut
literatura noastrg didacticd, nici cite forme de abecedare s-au strecurat de atunci i ping acum, chid apare
d-nia-lui ca mare reformatoriu (?) de abecedare. Dar aceasta II privete pe d-nia-lui. Noi sg venim1a metodul d-sale

de prioritate, urgent qi generalitate", dupg cum el

40

numecte insuci; adeca, la abecedarele cu figuri, in care

119

www.dacoromanica.ro

std that& mdiestria metodului, ce suqine cu a-Ma Inca-

p4Inare, cd la cunoasterea literelor este de nevoie de

a se sprijini memoria copilului pe ceva, pentru usu-

rarea pasului celui mai greu". Apoi tot cam asa se

5

urind cu trdtajii i mai tfrziu cu azibucoavna, la ardtarea si cunoasterea slovelor. Ce altd. Insemneaza: azi,
buche, vede, glagore, dobru, est, juvete, zalu, zemne, iji, i,

10

cacu, lude, mislete s.a.1., decit niste numiri sau niste

cuvinte cunoscute, la slavoni, si luate ca mijloc de-a
ajuta si sprijini memoria copilului pe ceva, ca sd poatd

Iinea minte slovele mai cu usurinO?

Celor vechi, cind Intrebuintau numiri ca: azi, buche,

vede, glagore..., la cunoasterea slovelor, pentru a ajunge
15

20

25

la slovenire si cetire, deci se tineau ca orbul de gard,,

totusi li se mai putea da oarecare dreptate, cdci asa
era sistema pe care o primise de la slavoni, deodatd cu
imprumutarea alfabetului chirilic, si de care sistemd
nu se puteau dezbra asa de usor, macar cd Intimpinau
foarte mare greutate.
De asemine si dupd metoda nominald sau a silabizdrei, pe care am primit-o deodat cu introducerea
literelor strdbune, si care metodd n-a avut la noi In
lard o viatd asa de lungd, Incd se lntimpind destula
greutate; totusi, dupd multd trudd din partea fnvatdtorului, buimAceald de cap si dezgust din partea sco-

larului, ieseai la un capdt cum ieseai, caci, fiecare

literd avind numele sdu propriu, ne ajutam, de bine
de rdu, cu aceste nume la silabirea frgeleasd ori neinleleasd, pentru a ajunge curfnd sau mai tfrziu la ceti30

rea mecanicd.
Astazi, tug, dupd metodul legografic si sistema fone-

tied, se usureazd mult sarcina InvalAtorului si mai cu

35

samd greutatea ce fntimpinau copiii la cunoasterea

literelor si cetirea cuvintelor. *i ce oare trebuie sd se
arate copilului mai mult, declt o literd sau un semn
pentru un sunet oarecare? Iar pentru a usura pasii copilului, dupd cum zice d-1 Florantin, cei ce s-au ocupat
cu metodul scriptoleg au gAsit mijloace destul de usoare, pentru ca sd poata Inv4a cu lnlesnire, adecd BA facA

40

ward si plAcutd pentru copii scrierea si cunoasterea

120

www.dacoromanica.ro

10

literelorl, Inuit, toate greutatile care le vede d-1 Florantin, dispar cu desavirsire. Cu toate aceste, 1nsa,
dupd cunoasterea literelor, pasii micilor copilasi nu
s-au usurat Inca, dupa cum crede d-1 Florantin, and
zice In fituica d-sale de-o coal, tiparita numai pe-o
parte, Intitulata: Uforul cetitoriu, cd dupd cunoasterea
literelor, micii copilasi pot ceti pe orisice carte romaneasca i ea abecedarul 11 putem tMtui in parete? I 1
Ci, tot mestesugul i toata greutatea bietului Invdtatoriu este la exercildile de cetire mai departe, pentru
ca EA' se poata deprinde ochiul copilului cu fizionomia

15

20

25

30

literilor din cuvinte, spre a putea apoi ajunge copilul

cu sigurantd la cetirea logicd i esteticd, lucru, despre
care d-1 Florantin, cit si multi autori de abecedare,
babar n-au. tug, d-1 Florantin i aii cari nu-si pot
da samd despre metodul legografic i fonetic, cred ea
la cunoasterea literelor, In loc de numiri, trebuie sprijinita memoria copilului, numaidecit, prin aratare de
figuri. Astfel, aratInd sau Infatosind copilului o litera
oarecare, sa-i ardte sau sa-i Inftoseze tot atunci si
figura unui lucru ori a unui animal, al carui nume, la
unii autori de abecedare, la 1nceput, la altii, la mijloc,
iar la altii la sf1rsit, sa aducd aminte copilului sunetul
ori poate numele literei aratate (?1), spre a-i sluji la
cunoasterea ei; adeca, dupd cum s-ar zice, la usurarea
pasului celui mai greu". D. ex.: pentru a sprijini memoria copilului la cunoasterea literei e, In abecedarul
d-lui I. Popescu, din Transilvania, este pusa figura
unui melc; pentru cunoasterea literei i, este aratata
figura unui spic etc. Dar sa stain i sd judecam asupra
greutatei ce ar Int1mpina copiii la cunoasterea literelor
prin figuri. Mai Intai, o figura Infatosaza o 1 iin. ori

un lucru, al carui nume este un cuvint; incit, de la

cuvint i pina la sunetul ori numele literei ce se arata
35

alaturea cu figura, este mare deosebire, si mare confuzie poate sa aduca In mintea unui copil, care trebuie
sa umble pe gicitele, pentru a nimeri sau a descoperi
sunetul cu care se Incepe ori se sfirseste numele lucrului
1 Vezi Povdtuitoriu la cetire prin scriere dupd sistema funeticei

de Gh. Iendchescu i I. Creanga.

www.dacoromanica.ro

ori a fiintei ce este aratata prin acea figura ; dupa care

apoi sa conchida ca sunetul ori numele literei ce se

vede scrisa In carte alaturea cu figura se potrivete cu

cel de la inceput sau cu cel de la mijloc sau cu cel de
5

la urma sunet, din cuvintul sau numele fiintei ori a

to

lucrului ce se infatoaza prin acea figura, dupa exemplul dat prin cuvintele: melc i spic. Acest lucru, pentru
d-1 Florantin i pentru cei de-o parere cu d-nia-lui, se
pare uor, insa, pentru bietul copil, chiar dee& ar Oi
foarte bine a deosebi sunetele din cuvinte, totui este

15

cel mai greu al copilului, din contra, 11 ingreuie i mai

mult.
Crede d-1Florantin ea, Inainte de a ni deschide d-nialui ochii... noi n-am fi pus figuri In Metoda noud, daca

foarte greu. -*i, deci, figurile in loc de a upra pasul

am fi vazut din practica noastra, mai bine de 24 de

ani, cum ca figurile ar aduce mai mare upratate qi
20

folos pentru copii, la formarea qi cunoaterea literelor?

i Inca ceva: lucrul foarte greu, i despre care cu parere
de rail vedem ca nu poate sali deie Barna atit d-1 Florantin, at i ceiala10 partizani ai abecedarelor cu figuri,
mai este i acesta, ca figurile nu pot sa arate realitatea,
chiar daca s-ar face de Cara un autor cea mai potrivit

alegere de lucruri i fiinO, pentru a le reprezenta in

25

30

carte prin figuri. Caci tiut este ea' unele fiinli i unele
lucruri se apropie mult, iar altele se deosebesc mult, in
privinta formei i a asamandrei ; unele se deosebesc
intr-un feliu, altele, In alt feliu ; unele se deosebesc ori
se asamana prin formele exterioare, altele prin coloare
etc. Ap Ca, toate aceste conditiuni sint foarte greu de

Indeplinit, ca sa-ti iasa figura ap feliu, incit sa-ti

arate realitatea. Atunci, ruginitele azibucoame, dupa

cum le numeqte d-1 Pop Florantin, nu erau mai rele
decit abecedarele cu figuri, cel putin, prin numirile
35

40

ideale: azi, buche, pede, glagore etc., fiind uniformitate,

poate ca mai degrabti era In stare sa invqe a linea minte

i a cunoaste un copil slovele, decit prin variatiunea

caricaturilor celor proaste i nepotrivite, din abecedarul d-sale i ale altora.
Cind se uita cineva In abecedarele noastre cu figuri,
trebuie sa-1 cuprinda risul i jalea totodata, vazind

122

www.dacoromanica.ro

abuzul ce se face cu figurile, la cunoasterea literelor,

si caricaturile intrebuintate pentru acest scop. Asa,
in unele abecedare vezi, bungoara, pentru a ajuta pe
copil la cunoasterea literei r, aratindu-se prin figura,
5

to

15

20

un rege, cu coroana pe cap, stind pe tron. Cit a. usurinta

nu este de partea cuiva de a crede, ca dind copilul peste

aceasta figura, are said fad, inchipuirea ca-i un rege,

cind n-a putut vedea in viata sa niciodat un rege stind
pe tron, ca apoi said faca idee numaidecit despre acea
maiestoasa figural Mai vezi aratat, prin figura, pentru
a ajuta la cunoasterea literei e bunaoarg, un elefant.
Citi copii de la noi au putut vedea un elefant? Mai
vezi apoi aratat, prin figura, farul de la Constanta,
bungoarg, pentru cunoasterea literei f, i Inca scrisa
cu ph (? 1). Raspund d-1 autoriu al acestui abecedar,
cii copii au vgzut in viata lor un far? Apoi, in unele
abecedare, cite variefati de caricaturi nu se vad 1 Vezi
in uncle: figuri de ochi, nas, gura, sprincene, gene,
lite, si altele, care de care mai nostime, de te fac sa rizi
cu hohot 1

Ba Inca, d-1 Pop Florantin, ca sg placg, se vede,

fratilor araga, cu cari s-a intovarasit s faca negustorie de carti sco1astice, este de parere a se arata pentru

litera u, un fir de usturoi. Pentru litera c, un fir de

25

ceapg. Iar pentru litera e, figura unui eremit. Auziti,

oameni bunil Ilaspundeti, va rugam, cii copii stiu ce
va sa zicg. eremit? Spuneti acuma, daca d-1 Pop Florantin nu aiureaza? D-nia-lui singur spune, in critica
sa, c. ar fi prea greu de inteles figura unui elefant, si
acum &este de cuviinta a arata figura unui eremit ? 11
Nu era mai potrivit oare, ca dup usturoi i ceapg
sa fi aratat figura unui ermuc?1
Pe linga toate aceste, d-1Florantin i cei ce impartasesc parerea d-sale ar trebui sa mai stie Inca un lucru:
ca copiilor li place sa rupg figurile din carte, si prin
urmare, vor disparea figurile, impreung cu literile,
mai inainte de a le cunoaste copilul.
1

30

35

1 Un fes jidovesc, care e nedezlipit de capul jidovilor

habotnici.

123

www.dacoromanica.ro

Mai Inainte, abecedaristii notri se Intreceau care

de care, cum BA scoatA pe cop ii deodatA, chiar din clasa
5

I-a primarA, oameni Inveltati i filozofi; pentru acest

scop, IngrAmAdeau In abecedare texturi Intregi filozofice, parabolele cele mai grele din evanghelie, maxime
religioase i sentinte morale, qi alte bucAti care de care
mai nepotrivite i mai neintelese, de frageda minte a
cop iilor.

to

N-au apucat a se curAti bine abecedarele noastre de

aceste greutAti, i iat cg. vine boala figurilor, alt pAcat.
AstAzi, o samA dintre autorii de abecedare nu vd bunk-

tatea unei asemine cArti, decit numai In figuri ;

11

nu se mai gindesc la alta cleat ce feliu de figuri ar iscodi,

15

crezind cA figurile singure au s invete pe copil a ceti

i a scrie, iar nu InvAtAtorul cel sirguincios i competent. Si dacA unii dintre ei mai tiu ci cite-o leacA de
nemlascA ori frantuzascA, iti rdspund cu ingimfare:
Aca-s acum toate abecedarele In Germania, sau, aca

lucreaz toti abecedaristii din Franta, Svitera etc.

20

25

30

tirn. CA pe acolo sunt abecedare i de aceste. Dar in-

trebarea este, dacA autorii acelor abecedare is bine

convinci c figurile sunt de trebuing la cunoasterea
literelor, sau lucreaza i aceia numai din fantazie.
Dup cit cunoactem i noi, ca mijloc de a sprijini
memoria copiilor, nu sunt pina acum decit literele

InsAsi, cAci cu ele ne ajutArn la scriere i cetire, iar nu

cu figuri.
Prin urmare, ne pronuntAm contra figurilor, luate
ca mijloc pentru a se ajunge la cunoasterea literelor i
spunerea sunetelor. Iar pentru partea a III-a a abecedarubi, cit i pentru cArtile de cetire, unde se predau

cunoctinti mai Intinse despre lucruri i Vino, mai

35

ales de acele care nu se pot gAsi la noi, acolo figurile

sunt de trebuintd.
Pentru a se putea cunoacte care sistem de abecedar
e bun ci care greit, ar fi bine, credem, ca Onor. Ministeriu sA cheme pe tori autorii de abecedare In fata unor
comisiuni competente ci nepartinitoare, ci sa puna pe
fiecare autor la pruba, Intr-o ccoala primarA, bunAoarA,

40

ca s-ci predeie fiecare citeva lectiuni din abecedarul

pe care pretinde ca 1-a lucrat, c i numai atunci, credem,

124

www.dacoromanica.ro

a s-ar putea cunoate eine a fost competent In lucrarea

sa i eine a copiat. Cu modul acesta s-ar putea alege

griul de neghina i s-ar face i cea mai buna alegere i
aprobare de carti didactice.
5

1o

15

Multi au pretentie ca, daca aunt buni profesori,

bunaoara, de gimnazii i licee, ori de cursul universitar, pot fi In stare a face i carti bune pentru cursul
primariu, dar se ina16; caci este mare deosebire intre
a fi om invatat ci a fi Invatatoriu. Poate fi cineva foarte
bun profesor de cursul secundar sau de cursul universitar, i sa nu poata fi competent la cursul primariu.
Pentru Ca intre gradele de invatamint, dupg. cum se
ctie, este mare deosebire, in ceea ce privete modul de
predare, i de aceea, sa avem iertare, clack' indraznim
a zice ca foarte rar se gdsesc dintreprofesorii secundari
sau universitari cari sa fie destoinici a face carti bune,

pentru toate gradele de invatamint. Numai astfeliu

de profesori, prin luminile i cunoctintele lor, ni pot
fi folositori noua, Inva-gtorilor primari.

20

D-1 Pop Florantin, insa, i altii ca d-nia-lui, cari

scot la iveala carti de nici o treaba, pentru cursul primar, ar face mult mai bine daca -ar declina competerqa in asemine materie.

CALOMNIILE D-LUI PROFESOR IOAN POP FLORANTIN

25

D-1 Ioan Pop Florantin vzind ca nimene nu-1 baga

In sama i nu-i ia In serios cele publicate in ziarul Liberalul, printr-un panflet publicat In no. 294 al ziarului
Lapta, din 8 iulie 1.887, intitulat Plagiatura, ascunzln-

du-se de asta data sub initiala Z, voiecte a ne arata

30

lumei ca pe nicte col,cari i potlogari. Pina a nu-i ieci

din marginile bunei cuviinti, tot mai era de respectat:
daca nu faptura sa, cel putin numele de profesor ce-1
poarta. Dar dupa. ce -a iecit din bunele masuri, ne-am
125

www.dacoromanica.ro

putea crede in drept de a nu-i mai da consideraliunea

gi respectul cuvenit.
Cu toate aceste, degi nu se respecteaza singur, pentru
numele de profesor ce-1 poartd, cit gi pentru respectul
cetitorilor, ii vom rdspunde pe un ton de bunA cuviint

gi ne vom sili a-i spulbera In vint toate calomniile

aruncate asupra noastr cu atita ugurint si Mutate.
In acel panflet, d-1 Florantin punind fata-n fat

texturi din ambele carti, ni ugureaz6 foarte mult pozitiunea gi sarcina de a-i rAspunde, iar domnia-sa se face
gi mai caraghios, cdci toate cite le arat, cu intentiune
de a ne dobori gi a ne prinde cu plagiatul, se potrivesc

I. 0

intocmai ca nuca in pdrete.

La Inceput, ca Introducere, iatA ce zice: De mult

se vorbegte (adicai d-lui vorbegte) ca aga numita Metodd

noud de scriere fi cetire, publicat de cdtre 6 institutori

15

20

din Iasi, I. Creang6 etc., n-ar fi o lucrare destul de original, ci ar fi copiat din un alt abecedariu romnesc
(vorbA s'a fie), atit ca metodd cit gi prea mare parte
(auziti stil) ca material de cetire. Lumina se va face,
daca vom pune amindouti lucedrile din chestiune fat5.-n

fatI. Iat-le:

Curs
de
25 scriere $ i cetire de M.

Metodd noud
de

scriere fi cetire de in-

stitutorii: I.C. C. G. G.
Svartz, editia II-a, 1867,
Iasi, Tipografia H. Goldner. I. N. C. V.R. gi A.S.

30

LucratI in 1867-68, In I*.

Oare ce se potrivegte la aceste titluri? i ce a voit a
arte prin aceasta?
RAspundA d-1 Pop Florantin 1
Mai departe:
Car tea lui yartz

Partea I-ia

35

Litere mici gi mari.Silabe, vorbe gi fraze.

Metoda nouci

Partea I-ia

Litere mici de scris si de tipar.

Cuvinte de cite o silab4 gi propozit,ii.

Oare ce se potrivegte gi aici, intre una gi alta gi unde

este miestrie clAscAleasc, in cartea lui 5vartz, unde
126

www.dacoromanica.ro

se fac deodata exercitii de scriere cu litere mari si mici

i exercitdi de cetire cu vorbe ci fraze, sau In cartea

noastra, uncle se fac la 1nceput numai exercitii de scrie5

to

re cu litere mici i exercitii de cetire, alcatuite numai

din cuvinte monosilabe i propozitii usoare? Raspunda.
iari d-1 Pop Florantin 1
Mai departe, d-1 Florantin pune In paralel clteva
lectii, si dintr-o carte ci din alta, pe care orice om binevoitoriu si competent cetindu-le i vazlnd nepotrivirea
Intre bucatile uneia si bucatile celeialalte, precum i
exercitii1e cele ware din carteanoastra i bucatile cele
grele si nepotrivite din cartea lui vartz, n-ar putea
Intimpina pe d-1 Pop Florantin dealt cu expresiunea:
minfegi I

15

20

25

30

35

Intr-o notip din panfletul BU, suntem Invinovtgiti

ca am fi copiat Ora si semnele intuitive de la 1. 10,

puse la numerele lee-tenor ; lns, de ast a. data, furatura

am fi facut-o din aritmetica lui vartz (?1)
La bucatile de cetire, zice d-1 Pop Florantin ca vartz
arata bucatile care le-a luat de la alti autori romani,
cit si acele pe care le-a prelucrat singur ; pe clnd noi
nu o facem aceasta.
Are gresala d-nia-lui. Mai lntai, vartz, dupg cum am
aratat, n-a prelucrat nimica singur, pentru canu ctia romaneste, si toate bucatile de cetire i le-au prelucrat altii,
si i le-a cercetat ci corectat d-1 Darzeu, lucru, despre
care raposatul M. vartz, fie-i trIna ucoarA, n-a avut
macar modestia i recunostinta de a pomeni. Afara
de aceasta, nu este adevarat ca toate bucAtile luate de
la alti autori le arata *vartz ; dovada, bucata oarecele
ire t i alte bucati despre care ne imputa autorul panfletului ca le-am fi copiat de la vartz, aunt bucAi ce
le aveam In caietele noastre Inca din scoala normala,
date de d-1 Maiorescu ca exemple de bucati ware de
cetit, pentru copii, bucati, pe care nu le arata vartz,
de unde le-a luat. IatA dar cum autorul panfletului ctie
sA respecte adevarul Prin urmare, bucatile pentru care
ne mustra d-1 Florantin ca le-am fi luat de la vartz,

unele, dui:4 cum am aratat, aunt date de di Ma40

iorescu, bucati care se vad si astazi In Regulele limbpi

romane.
127

www.dacoromanica.ro

10

Citeva bucAti, afar de cele arAtate mai sus, le-am

luat i noi, bineinleles, de prin alte carti; InsA, pe cIt
ne-am priceput, am cAutat a le stiliza, credem, dupA
firea limbei romaneti, potrivit cu priceperea copiilor
IncepAtori. Aceasta n-am Mcut-o numai noi, ci o fac
i alti autori. Poate cineva BA lucreze singur, totul,
din talp? A vAzut d-1 Florantin vrun abecedar, In
partea de cetire, lucrat, in totul, de autoriu? Poate fi
cineva i scriitor In prozd i poet i fabulist etc.? Aadar, ce ni imput d-1 Florantin? Ceea ce n-a vAzut la
nimene?

15

Intre altele, d-nia-lui, crezind a. ne-a prins cu plagiatul, aduce de mArturie cuvintul sigur, din bucata
Copilul fi cucul, aflatA In cartea lui Svartz, cuvint pe
care 11 crede ca ar fi din eroare tipArit altfeliu, In loc
de singur, ziclnd &A 1-am copiat i noi intocmai. Se In-

20

25

30

a15. d-1 Florantin. Acest cuvint, dup intelesul ce-1

are in aceast bucat, trebuie sA fie sigur i nu singur,
dupA cum credo d-nia-lui; cAci sigur Insemneaza feird
nici o grij, adecd, nebintuit de nimene, pe and cuvintul singur, insemneaza altaceva; i dacA alti autori
II intrebuintazA dupd cum zice d-sa singur" aunt greiti acei autori. De pe aceasta se cunoate eft tie sg.
judece autorul panfletului. Ne mai acuzA d-1 Florantin
CA n-am fi aratat care bucAti din partea a III-a a cArtei
noastre Bunt prelucrate de noi i care le-am luat de la
altii. Are greeal d-nia-lui. Noi am aratat, prin semne
conventionale, care aunt bucAtile noastre i care le-am

luat de la a10i; i dac la vro poezie, din eroare de

tipariu, nu s-a pus cumva acel semn conventional,
Insemneaz cu asta ca noi ne insuim acea poezie?
Lumea nu tie de eine e facutA acea poezie, bunAoarA?

35

40

Si de pe asta se cunoate, cltu-i de serios In criticA i

tare in argumente autorul ascuns dupA paravan !
Apoi autorul panfletului nemaiavind ce zice, se leaga
pinA i de dreptul de proprietate. IatA ce spune: Asupra acestei &arid d-nia-lor s-au declarat de autori, iar
patru dintre d-nia-lor (I.C. C.G.
G.I. i V.R.),
s-au declarat editori i proprietari, amenintInd cA dacA
vreun altcineva i-ar imita, d-nia-lor ii vor urmari conform legei". Auziti, oameni buni, mustrare I... Ce a voit

128

www.dacoromanica.ro

f.c

Douil surori ale lui Ion Creangii: Maria i Ileana.

Ileana Creangii, 1918.

www.dacoromanica.ro

r.

a3 ,,

".'

-'1, ki,'

ti,

Atit'',0-ki'

'' . 1

."/

,
o

'1

: ' i\-

It.

1, 'N.^ .

Sse.4,,t

..

41-4

al

Preotul Gh. Creangd cu sotia.

www.dacoromanica.ro

r
rAlo
.

Zahei Creang6.

www.dacoromanica.ro

,-C
-,,,--x-- HO
7h,lriL'e<-

1-1h4-7-4.."1:"

1,1

5--;-

.o

f'21 -7--

li4

f-

;-g-i-f.-- A--

Sz.to.",

dtr

it._,

1144v- A'

/:

A-44, dift.

--,..,--A.:-

Tft,"

6.414)4(-'"_ .

6,11.4'7

1,- 4l--

--,-1,------fr-ri-a-L-

d3

!;47-1----ei g).

0.---vPs9-Yrt,t, "714-4-'1--

Pe '171 le

e4t.:
.e.,...:_. i'd,-...e.A-t--I

il-c

..44,-t- /;---x-e:-1.1-3--L>,

4 7.,A

Li

....-w,--;:i.t...940-pc g.--

c4-e. '9;4.

d-e-rz:Ze_

4211-1-

..,,,e, .r.

'1,0.-e-

"2:7"2--a-?-:

/0.
4,344.--

7-2,---u'i

)g1:1-

'

.14M-

_---

/4""'Z

e.." 471-grv-e '711 (2,-,..- az-;-1.2 , ou

/1:101,2

e&,,,-

(17---Ze--

la Ait,'Cr-iJ
-4,-, (7,41-e..
,

e.._

Ail?"7---e

4:f-4t-7

?,'

tr---9-2-.07

0,-,._e_ fge,:ae..A.)-0-

-vviorl,

11,-;---_

c.,,,./77.--vv

'512,....

"2

1!:Ipt

1,14.-

.6- X A.-7,-..=

/4

a-

u,v1-41

70 4,

"4"..

X.,,,i-e,

,ez ii._ 46,

= A.
A
1,..74
t e,/c-

6
c,, x le..,_
.,,,a_

4e0-112 42.-4:-"GAL 4-k

Af

__

,1-; u-n-

Scrisoarea lui Ion Creanga catre Zahei Creang6 din 1884, iunie 24.

www.dacoromanica.ro

10

15

oare autoriul panfletului sa scoata de aici, tagaduindu-ne dreptul de proprietate? Aceasta nu-i decit o simpla notit, prin care aratam &, din cei 6 institutori,
citi am fost la Inceput, 2 s-au retras de bunavoie, luindu-si atit partea ce Ii s-a cuvenit de la editiile tiprite
pina la acea data, eft i un plus oarecare, dupa invoiala
facuta Intre noi, ranalind numai cu partea moral;
adeca, s ii figureze numele pe coperta cartei, pe eft
timp se va tipari Metoda noud. Prin urmare, din cei
6 rmlind numai 4, acetia sunt acum i autorii si proprietarii si editorii cartei. Ceilalti 2 nu mai fac parte.
Aceasta o arata notita si nimic mai mult.
VazInd autorul panfletului ca nu poate gasi dovezi
ca am copiat, se leaga apoi de cuvIntul manual, pus
la rugaciuni, ca titlu, i zice c 1-am Intrebuintat i
noi gresit, ca ci 5vartz, caci, manual, Insemneaza brogull aparte. Cuvintul manual, Intrebuintat la rugaciuni

ca titlu, nu era numai In abecedarul lui 5vartz, ci

20

25

30

35

40

era si In abecedarul lui Iarca, precum i In alte abecedare vechi, deci 1-am Intrebuintat i noi. 5i ce-i dreptul, mai pe urma, dup ce am vazut ca are Inteles gresit
acel cuvint, 1-am dat afara. Mai departe, zice: Fiindca
Metoda noud nu are numai calitati bune, ci i mari defecte, faptul cel mai caracteristic famine c. (cel putin
de la editia a V-a din 1871), d-nii institutori n-au cores
acele defecte deci i alti romani au realizat de atunci
sub ochii tuturor progrese vazute". Auziti contrazicere.
Intr-un loc spune ent In editiile celelalte am Uncut indreptari, i aici spune ea n-am facut. Vedeti-1 citu-i
de consecvent autorul panfletului? De pe aprecierea
ce face unor abecedare, fata de cartea noastra Inca, se
pot vedea Intinsele sale cunostinti pedagogice, cit si
impartialitatea de a critica. Tot aici, Incheie cu urmatorul calcul: ,5i sa nu uitam, en timpul de 15 ani
pentru 6 institutori reprezinta pentru un institutor 90 de ani". Oare co-a fi mai insemnind si acest
calcul dupa capul filozofic al d-lui Florantin? Binevoiasca a ne lamuri, ca sa-1 Intelegem, caci altfeliu,
numai D-zeu sa-1 Inteleaga si sa-1 Indrepteze pe calea
dreptilor l...
129

Ion Creangi

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

10

15

20

25

La urma, celebrul pedagog gi filozof ca sa ne striveasca cu desavirgire, igi Incheie panfletul cu urmatoarele: Cella lti abecedarigti romani, pun In aline
lor gi literele straine, pe cari le intilnegte copilul roman In toate partile in scrieri romanegti gi e constrins
sa le ceteasca. Aceste aunt literile:. Y.y.
K.k.
1 X.x. In cartea Metoda mud, toate
Q.q.
W .w.
aceste litere, 10 semne deosebite, lipsesc cu totul pina
si in editiile cele mai nou, (gi in editia 19-a din anul
18861). Care ea fie cauza? Judecati; toate aceste litere
lipsesc din cartea lui Svartz. Iata dar o mare plagiatura,
speculata timp de aproape 20 de ani".
Va sa. zica, argumentul cel mai tare al d-lui Florantin ca am copiat este c n-am pus literele: Y, K,
Q, W i X, caractere mari gi mici, care lipsesc gi din
cartea lui Swartz 1... Bravol... Minunatl... Ia, acum
suntem pringi cu plagiatull Ce-i drept, n-avem incotro 1... Auziti, oameni buni, cu ce dovezi gi temeiuri
ne-a gibuit d-1 Florantin ca am copiat?1 Degi n-ar trebui a ni mai pierdem vremea cu toate aceste, ii raspundem atit d-sale cit gi altor boboci curiogi ea d-nialui, ca. literele Y, K,Q,W i X, caractere mari gi mici,
nu le-am pus In cartea noastra, nu pentru ca nu erau
in cartea lui Svartz, ci pentru ca nu trebuiesc impovarali copiii cei mici cu aceste semne streine. Mustre dar
degteptul filozof gi pe d-1 T. Maiorescu care, nici d-nia-

30

35

40

lui n-a gasit cu cale a ingira acele caractere streine in

Regulele limbei romeme pentru incepatori. Oare gi d-1
Maiorescu sa fi copiat pe Svartz?
Spuie acum oricine, cu mina pe congtiinta, daca din
toate cite le-a aratat d-1 Florantin, este vrouna pe care
se poate pune temei 1 Si dacd intre bucatile din cartea
noastra gi cele din cartea lui Svartz, puse fat in fata,
este vreo asmanare?
Daca d-1 Florantin ar fi avut puling pricepere gi
simt de demnitate, nu s-ar fi facut de rls intr-un mod
aga de vadit.
In ceea ce privegte insa invinuirea ce ni se aduce, ca
de la inceput gi pina acum n-am fi facut nici o imbunatalire in cartea noastra, lasam ca lumea competenta
gi nepartinitoare sa ne judece daca in timp de 20 de

130

www.dacoromanica.ro

ani, am facut sau nu imbunataliri si daca am lucrat

din interes de cistig sau din zel dAscalesc. Mai ales ca

5

noi n-am facut alte cri decit acele cu caie ne slujim

la predare, crli pe care si colegii nostri au stiut a le
aprecia, primindu-le i introducindu-le in scoala cu
multa bunavoing.
Pe linga aceste, mai tinem a da i urmatoarea lamurire; ca, in cit se atinge de bucAtile de cetire din partea
a III-a, ele se pot reforma, dupa cum se si reformeaza,
i unele se pot schimba cu totul, daca trebuinla ar cere.
Meritul unei carti incepatoare, ins, este la inceput,

in partea I-a si a II-a, unde st tot mestesugul de a

15

20

duce pe copil mai cu inlesnire la cetire i scriere ; si,

dupa cum stint intocmite bucatile din aceste parti, in
cartea noastra, ele n-au nevoie de reforme niciodata.
Astfeliu dar, Metoda nouii, care astazi este asa de huMa de catra d-1 Florantin, in ciuda d-sale, tot noua
va rAminea si de acum inaintel Iar d-nia-lui va raminea un calomniatoriu de rind, precum i estel...

NERMNAREA D-LUI IOAN POP FLORANTIN

D-1 Florantin, incurajat, se vede, de tacerea noastra,

si nemultemit numai cu eft ne-a calomniat in panfletul

intali, vine si a doua oarA cu Ufl alt panflet si mai Inver-

sunat sub iniia1a F, i intitulat de asta data 0 neo25

menoasii speculci cu cri didactice, articol gazduit iari

in ziarul Lupta, no. 303, din 18 iulie, anul trecut.

Prin acest panflet se napusteste asupra noastrA cu o

furie si mai mare, si net,inind sarnA de nici un scrupul
30

si de nimic ce s-ar putea numi cuviincios, vroieste a

ne artita lumei ca pe niste mirsavi speculanti (?1)...
Desi, dupa cum am spus, n-ar trebui sa mai 8-tam la
vorbA cu un om care n-are curaj sa ias la iveala, cu
toate aceste, in interesul adevArului, cit i pentru
respectul ce purtam confraOlor nostri invAtAtori, vom
131

a*

www.dacoromanica.ro

analiza fiecare parte gi din acest panflet gi vom arAta

la clta lnjosire nu se poate scoborl un om, care nu se
respectA ; apoi, vom face o dare de Emm gi despre ope-

rele sale didactice, spre a se gti cltu-s de bune gi de

5

to

ieftine.
La Inceputul articolului 0 neomenoasei speculei cu
carti, didactice, ca Introducere, cinstitul autor de panflete Incepe a spune cum e la franceji, nen* gi mai ales
la unguri, de unde a venit d-nia-lui ; cA, pe acolo, au-

torii de carti didactice tin sama de faptul ca gcolarii

rup multe carti pe an, gi de aceea le tipAresc In format

mic gi le cartoneaza; cA, la noi, autorii gi editorii nu

tin sama de aceasta, ca Igi tiparesc toate cartile In

format mare gi necartonate etc. -apoi noi parintii,
15

20

25

30

zice d-nia-lui, suntem constringi a le cumpara din nou

gi aceasta de vro 2 gi 3 ori pe an!..." Dupa aceste mai
zice: in aceast nemai suferibila gregala vedem abecedarul numit Metodii nouil. i, ca, ceilalti abecedarigti s-au abtinut de la aceastA procedare etc." SA discutam deci gi aceasta chestiune.
Mai Intai, nu este adevarat ca formatul mic ar putea
scapa o carte sa nu fie rupta de copii. Chid se poarta

filele, Intr-o carte, mai mult? Desigur c atunci and

cartea este In format mic; gi cu at se poarta filele mai
mult, de catrA copii, cu atIta se slabegte hirtia gi se
rupe. Deci, pentru Incepatori, o carte de gcoala, In
format mic, mai putin poate trai decit una in format
mare. i Metoda nouei chiar daca am voi s-o tipArim
In format mic, n-am face bine, caci atunci am strica
cu totul formatul gi Intocmirea lectiunilor, care cu-

prind, pe linga litera de tipariu numita tertia", gi

mai multa gi mai mare litera caligrafica, cleat in alte

abecedare, litera pe care o cetegte copilul mai cu uguring gi mai cu drag, gi care 41 feregte de a deveni miop.
35

40

Afara de aceasta, s-ar mai mari costul tipariului gi

prin urmare gi costul unui exemplar, lucru de care
ne-am ferit Intotdeauna, tocmai spre a nu cadea In

pacatul ce ni-1 imputa d-1 profesor Florantin.

Cartea de cetire Inaitatorul copiilor, iaragi pentru
acel motiv, n-am tipArit-o In format mic fiindcA are
multe figuri, care cuprind mult loc ; gi tiparirea in

132

www.dacoromanica.ro

format mic, face sa Intre putin text pe linga figuri,

incit, Intoarcerea necontenit a filelor, pe linga stricarea

cartei, aduce i o multime de pierdere de timp, atit

5

de pretios In coal al i despre care d-1 Florantin ar trebui EA' tind sama. Este prea adevArat cal colarii pot
sa rupa multe cArti, i sa &Arline pin ci pAretii ccoalei,

io

15

20

dna nu vor fi privegheti, povatuitd i oclrmuiti ccolarii, cum se cade, ci lasati In buestru, dup cum crede
d-1 Florantin fl.i multi altii, cari s-au cait mai tIrziu,
insa Vara folos 1...

Lasind apoi Metoda nouei, stimabilul se leag a. de

cartea Intitulata: Elemente de aritmeticci pentru clasa
I-a primard, elaborata de C. Grigorescu. Despre aceasta
carte ziee ca ar fi copiata din aritmetica de vartz i
ea se vinde cu 50% mai scump dectt Metoda noud.
Dupa ce onorabilul autor de panflete a copiat singur
aritmetica sa intitulat Metoda nouil de aritmeticei din
aritmetica de C. Grigorescu, fil-o vinde cu suta la suta
mai scump, tot d-nia-lui apuca Inainte ci face pe altii
eopiti de carti ci speculanti. Mai departe, sfIrcind cu
aritmetica pomenita mai sus, se acolisecte de Regulele
limbei romdne de Titu Maiorescu, retiparite de I. CreangA, cu invoirea autoriului. Aici fug, recunoscInd buna-

25

30

tatea cartei, se leaga numai de prat ci mai zice ca nu

se spune numarul editiilor. Tot numarul editiilor II
roade la inima ci aici 1... Apoi mai adaoge: ca, intentionat se citeaza In Regulele limbei romcine exercitii
gramaticale din Metoda ?loud, ca sa se cumpere aceasta
carte a doua ()ail. D-1 Florantin, daca n-ar fi cum este,
ar eti ca In Regulele limbei romdne se recomanda exer-

citii gramaticale din Metoda nouci, nu din interes de

cItig ci pentru ca lectiile din Metoda noud stau In
string legatura cu gramatica de clasa a II-a primara
Intitulat Regulele limbei romdne pentru tnceplitori, de
35

Titu Maiorescu, care, spre fericirea noastr, ni-a fost

profesor i de limba romana, la coala normala de la

Trei Ierarhi din MO, In 1.863 64 ci 1864 65.

La urma, d-1 profesor Florantin se leaga de cartea
40

noastra de cetire lnvcifeitoriul copiilor ci neavInd ce

cusur gasi, spune ca mai Inainte brocam la un loc tus133

www.dacoromanica.ro

trele parlile, cu gindul de a ne imbog4i i ca, abia de

un an de zile broam aceastd carte separat. Cit de minunate mai sunt aprecierile d-lui Florantin IN
In sfirit, la toata urma, vestitul autor de panflete,
incheie cu urmatoarele cuvinte pline de venin: Ma
opresc de asta data la punctele aceste qi le zic domnilor

1o

in chestiune, destul 1 parte In interesul a sute mii de

copii i parte in interesul a zeci de mii de parinti".
Aceste cuvinte pline de rautate, numai de la un om
de rind pot iei, iar nicidecum de la un profesor. Trebuie s fie cineva de caracterul d-lui Florantin ca,
tiindu-se vinovat, Bali arunce pacatele sale pe spatele
altora 1...

Punem deci fata In MO preturile carlilor noastre .cu

15

preturile cartilor d-sale, ca sa se convinga lumea si

despre cele ce le arata d-nul Florantin, in panfletul
0 neomenoasa specula cu carg didactice, i sa vada ori-

eine, dacit noi suntem aceia care facem specula neomenoasa cu carti didactice" in coala, sau d-lui L..

20

OPERELE DIDACTICE
ALE D-LUI PROFESOR IOAN POP FLORANTIN
SI IEFTINATATEA" LOR, FATA CU CARTILE NOASTRE

Pentru ca lumea competenta i nepartinitoare sa

25

poata hotari intre noi i d-1 Florantin, i sa fie in stare

a aprecia mai bine atit munca i buna creding a noas-

tra cit i intentiunea i reaua creding a d-sale, vom

face o dare de seama amanuntita i contiincioasa des80

pre toate operele didactice scoase la iveala de catra

d-1 profesor loan Pop Florantin, i le vom pune fata
In faVa cu caqile noastre, mai ; cu Emma in privinta
ieftinatatei. Iat-le:

134

www.dacoromanica.ro

a) Estetica, partea I-a fi partea a II-a, scoase la iveald

pentru cursul secundar

Estetica, partea I-a, trateazd despre frumos si este

5

10

scoasA la iveal in 1874, iar partea a II-a trateazA despre arte, si este scoasA la ivealA In 1887, adecA In interval de 13 ani de la aparitiunea celei clintAi.
Dei nu suntem versafi In esteticei si nu ne-am n'ascut

filozofi de-o mie de ori" ca d-1 loan Pop Florantin

(? !), totusi, credem cA i despre cuprinsul acestor
opuri nu trebuie sA-si facA cineva nite inchipuiri
pina pe-acolo ; n-are decit BA se uite pe coperta cArtilor
mai sus ardtate i sA vadd cA autoriul a profesat i predat

15

20

acest sistem estetic al seiu, notati bine, adecA al d-lui

Pop Florantin, in 1873, in Iasi, la catedra de filozofie
de la Universitate si la catedra de esteticd de la scoala
de Bele-arte si, mai cetind si clteva pagini, va intelege
cetitoriul, credem, de pe estetica stilului cit si de pe
stilul esteticei d-lui Florantin, cit de admirabile trebuie
s'A fi fost aceste cursuri, predate dupii sistemul i gustul
d-sale estetic, i cit de fericiti trebuie s'a fi fost studentii

UniversitAtei si cei ai scoalei de Bele-arte, ascultind

acest frumos si minunat curs?!... Pdcatul mare &A nu
sunt aprobate aceste opuri, de la care putea &A se pro25

30

copseascA Inca'. si mai multai lume I? Dar sA nu facem

ca ciubotarul lui Rafael, sau, dupe.' cum zice proverbul
romAnesc, sal nu ne amestecam unde nu ni fierbe oala;
rashm, deci, pe sama celor competenti sa" judece si sa
aprecieze aceste opere, iar noi ne mArginim numai la

pretul cu care sunt puse In vinzare.

Partea I-a, estetica general, care trateazA despre
frumos, abia cuprinde 96 de pagini, adecA 6 coale, format octav, si cea a II-a, estetica speciald, care trateazd

35

despre arte, nu cuprinde mai mult de 128 de pagini

sau 8 coale, tot de ace)* format, si se vind cu pret
de cite 21/2 lei bucata. Am fAcut socoteala tipograficeasca i am aflat cA, pentru partea I-a, care este, cum

am spus, din 6 coale tiOrit, bunAoarg, in 1.000 de

exemplare, nu s-ar putea plAti mai mult de 360 de lei,
40

Oka.' 60 de lei coala, ceea ce ar veni cite 36 de bani

exemplarul. Iar pentru partea a II-a, care este din 8
135

www.dacoromanica.ro

10

coale, tiparita iardi in 1.000 de exemplare, nu s-ar

putea cheltui mai mult cu tiparirea decit 480 de lei,
adeca, in totul, vreo 840 de lei, pe cari scotindu-i din
5.000 de lei pretul vinzarei aminduror partilor, ar
raminea citig net In punga marinimosului autoriu
i a jupingilor araga, 4.160 de lei. Fac lnd socoteala
pentru o coala, dupa cite coale aunt In partea 1-a, ar
veni cite 42 de bani coala; iar la partea a II-a, cite

32 de bani coala. Oare nu aceasta s-ar putea zice

o specula nemaipomenitar
La toate cartile noastre, socotind dup. coale, nu

vindem coala decit numai cu 10 bani, atita cit costa

exemplarul celui mai ieftin ziar, hirtia de 24 36.

Prin urmare, estetica d-lui Pop Florantin se vinde

15

aproape de 5 ori mai scump decit cartea noastra Metoda noud. Intrebam deci pe d-1 profesor loan Pop
Florantin i-1 rugam sa binevoiasca a ni raspunde,
cine face specula neomenoas" cu carti didactice in
coala, noi sau d-nia-lui? I-

20

b) Uforul cetitoriu

Intaiul op al d-lui profesor Florantin, pentru cursul

primar, este Uforul cetitoriu. Aceasta e una dintre

cele mai curioase i mai nostime opere scoasa la iveala

in anul mintuirei 1883. i pentru ca & titi, onorati
25

cetitori, ce este acest uor cetitoriu", pe care credem

ca, cei mai multi dintre d-voastra, n-ald avut fericirea
de a-1 fi vazut aievea, ii vom face o dare de seama eft
mai amanuntita. Aceasta maiastra opera, anuntata

pe toate copertile cartilor d-lui autoriu Florantin,

30

tiparite in tovardie cu evreii fratii araga, din Iai,

titluiti librarii coalelor", nu este cleat o singura

foaie volanta, tiparita numai pe-o parte, in lungime

de 63 cm. i in latime de 47, cu margini en tot, sau, cu
35

alte cuvinte, pe hirtie de 24 36 toli, subtdre aproape

ca hirtia de tigard, bineinteles ca sa fie mai trainica...
Pe aceasta foita, dedesubtul titlului Uforul cetitoriu

mai sunt tiparite i urmatoarele: Metoda cea mai

136

www.dacoromanica.ro

noud: abecedariu intuitiv de prete, pentru copii,

recruti, ucenici, sdteni, elevi de clasa I-a primard etc."

Auziti, oameni buni... Mai vzut-ati abecedariu
intuitiv?... Noi tim cd este metod intuitiv, iar nu abe5

10

15

20

25

cedariu intuitiv. Poate cd, dupd metodul intuitiv.

Dupd. aceea, abecedariu de pdrete" (?!...) Ginditi-vd

numai cum au s-1 invete copiii, recrutii, atenii etc.
de pe pgrete. Asta n-a fost minciund, c vorbete de
pe pareti". D-1 Pop Florantin, Ins, dupd cit se vede,
nu numai c vorbete, dar i citete i scrie de pe pdreti 1... Halal sd-i fiel... Pdcat cd nu s-a ndscut un aseminea mare pedagog cu o sutd de ani In urind, cdci

mare nduh i-ar mai fi fcut bietului Pestalozzi!...

Apoi, sus la stinga, In rind cu titlul Uforul cetitoriu,
mai este scris urmAtorul pretentios moto: Luminea-

z-te i vei fi". Cuvinte furate din fruntea ziarului Romdnul. Iar sus, la dreapta, urmAtorul pedagogic moto:
Se Invat de la tiut la netiut." Intr-adevar, c acest
nostim abecedariu poate sd-1 facd pe un copil s uite
i ceea ce a tiut de la maicd-sa, de acastil...
Dupd aceste frumoase inscriptii, urmeazd un feliu
de povata cdtre acei ce au ad Invete pe recruti, sdteni

etc., de pe acest ingenios i nepretuit abecedariu. In

aceast povat'd, dupd ce, mai intdi, indrugd cite i
cite, incepe apoi a-i ardta nepretuitul metod, dupd
care toti stenii, recrutii etc. vor putea invata uor
literile, numai prin ajutorul unor puncte de la I. 10
i a unor figuri ce se vdd desemnate pe acest ndpraznic

abecedariu. Dupd ce au invdtat a cunoate literile cu

30

modul acesta, zice ilustrul pedagog, atunci putem

tintui uorul cetitoriu In pdrete, cdci micutii si pUiUii

copilai pot ceti bine pe orice carte romneascd" ( l? I)
Cu acest grabnic invdtdtoriu", mai adauge d-nia-lui,
35

orice copila i orice om btrin poate invdta sd ceteascd bine Intr-un timp foarte scurt i poate invdta
mai mult singur, i chiar a scrie, dud va vrea."
Auziti, oameni buni, cit de uor a rezolvit chestiunea invdtdrei cetirei qi a scrierei d-1 Pop Florantin?!...

40

Bine a zis d-nia-sa, ca nu-i putin lucru de a se nate

cineva filozof, i Inca de-o mie de ori" I... Daca voiti,
onorati cetitori, sd auziti citeva exemple de cuvinte
137

www.dacoromanica.ro

si propozip din acest usor cetitoriu si grabnic invatAtoriu", lata-le:

petre are (?1) ; orbu e duios; (?) ada-ni bere; jigu ni

tae; gura ta jura; duce perje pe-o prajina; bran ni

10

15

20

25

faca; si peste prajit pofta-n cui; fuge Gogu on cartea

bade' ; vaca-i pe iaz; vad vase verde; vis gingas; poftiti la hrean; nu sta peste ; sa te ridici din noapte spre
soare"; si altele, care de care mai nostime si mai hazlii1... Dar poate ea ati voi, onorati cetitori, sa aflati
si pretul acestui Ufor cetitoriu? Iata-1: 25 bath, p.
Austr. 15 cruceri pretul unui exemplar 1... Asa-i ca
pentr-o 100.000 de mii de micuti copilasi, ar face o
suma rotunda de douazeci si cinci de mii de lei, cari
nu s-ar lua din drum, de call un modest filozof, si
mai ales pentru o marfa asa de buna?... Ce fericit este
acela care se imboggteste cu gindul 1... Spuneti acum,
va rugam, onorati cetitori, de cite ori costa mai scump
acest grabnic cetitoriu" cleat Metoda noud? Socotitd,
va rugam; Uforul cetitoriu, dupa cum am spus, este
numai dintr-o singura coala, tiparita numai pe-o fata,
si se vinde cu 25 de bani exemplarul; tiparita pe amindoug fetele ar trebui s-o vinda cu 50 bani. Pe cind
Metoda noud care e din 5 coale, tiparite bineinteles,
pe amindoua fetele, se vinde cite cu 50 de bani exemplarul, adeca 10 bani coala. Prin urmare Uforul cetitoriu se vinde de 10 ori mai scump decit Metoda nouti.
Intrebam acum: eine face specula neomenoasa cu carti
didactice, noi sau 1:1-1 Florantin, care s-a ascuns dupa

paravan si striga, citu-i ia gura: iaca hooi, puneo

30

mina pe eil?1...

Nenorocire Irma, ca acest nepretuit dar al literaturei

noastre didactice, acest grabnic lumintoriu al po-

porului...zace, de la data aparitiunei sale, yin si nevatamat, in praf si in pulbere, intr-un colt al tipografiei
35

40

d-lui Hewu Goldner, pe care, cinstitul autoriu,nici

pina astazi nu 1-a despagubit de costul tipariului 1

Daca voiti, onorati cetitori, sa cunoastetd tot fondosul

acestui Ufor cetitoriu, nu fiti ingrati catra modestul
autoriu si grabiti de a va duce la tipografia d-lui Goldner de va cumparati cite un exemplariu. Si cu modul
acesta, pe de-o parte yeti despagubi pe d-1 tipograf

138

www.dacoromanica.ro

Goldner de cheltuielile hirtiei si a tipariului, pe eru-

ditul si laboriosul autoriu 11 -yeti incuraja, iar d-voas-

tre vd yeti imboggli bibliotecile cite c-o opera ce nu

s-a mai vgzut ping acum in tezaurul literaturei noastre
5

didactice 1...

c) Aritmetica pentru clasa I-a primard

A doua lucrare, publicatg acum de curind, tot pentru
cursul primar, este vestita aritmeticg intitulatg: M etodd noud de a Enuata aritmetica pentruincepdtori. Aceastg

to

45

20

25

30

25

fituicg, dupd cum la pagina 32 am argtat, cuprinde

material furat din aritmetica pentru cl. I-a primarg,
elaboratd de C. Grigorescu. i ca sg nu se cunoascd
plagiatura, di Florantin face niste salturi asa de grozave, Inca, dupa citeva exerc4ii proaste de adunare,

scgdere, inmull,ire si impArldre, de la I. 10, la pagina

a 13-a ajunge tocmai la milioane. Cei ce tiu ce va sd
zicA copil de clasa I-a primarg, se pot mira de usurinta
cu care i s-a aprobat aceastd carte 1 Dar pentru aceasta
nu aunt de ving decit d-nii cari au fost numiti de cdtre
Onorabilul Ministeriu, in comisiunea pentru cercetarea
acestei cgrti. i ar fi de dorit, credem, ca cei ce sunt
numiti in asemine comisiuni sg fie mai seriosi in cercetarea cgrtilor de scoald si sa nu-i deie raportul de
aprobare, pe nevgzute, in paguba instructiunei!

Lasind la o parte calitatea cgrtei si modul d-lui

Florantin de a lucra, venim la pretul grozav de mare

si la specula neomenoas, ce o face tot in unire cu fratii araga, cari, de unde i ping unde, -au dat numire
de Librarii scoalelor". Aceastg fiimicg, in mgrime iaMO de vro coal de cele mari, ca i Uforul cetitoriu,
cu deosebire cg-i tipAritA pe amindoug fetele, o vind
tot cite cu 25 de bani exemplariul, ceea ce vine de 5
ori mai scumpg decit aritmetica de C. Grigorescu,
care-i din 8 coale si se vinde numai cu 75 bani exemplariul. Prin urmare, intrebam a treia oarg pe d-1 profesor loan Pop Florantin, cine speculeazg lumea in
asa chip neomenos", noi sau d-nia-lui?...
139

www.dacoromanica.ro

d) Metoda nouci de a invcita desemnul

Al treilea op scos la iveald, de curind, pentru cursul

primar, este iardi o fituica intitulatd i aceasta Meto&I nouli de a inolfa desemnul, cu urmatorul adaus: dez-

10

15

20

voltare In mod intuitiv, frObelian". Atita dragoste a

capatat d-1 Florantin de numirea Metoda noud, Welt
toate operele sale au sa poarte de acum inainte numele
acesta, i toate au sa fie facute in mod intuitiv frtibelian?1 In aceasta fituica, care cuprinde citeva figuri
de desemn i nite jucarii care de care mai proaste,
chipurile, pentru a samana cu cele fr5beliane, care,
mila sfintului, numai de un idiot nu au fost intocmite,
la urma vine tot la aceleai definitduni, care se vad qi
in celelalte desemnuri, i care, neaparat ca nu se pot
schimba. Cu alte cuvinte, numai a sucit porcul de
coada", cum zice romanul. Aceasta filuica nu este
mai mare decit opera sa amintita mai sus, Metoda
noud a aritmeticei i este scoasa la vinzare cu un pret
tot qa de scump i tot in tovaraie cu fratii araga.
Dar mirarea ne cuprinde ca i aceast fituica este apro-

bata tot cu aceemi iutald i uurinta, ca i Metoda

25

noucl a aritmeticei i Inca menita de a se da i in mina

copiilor 1... Noi tim Ca In clasa I-a primard, numai
singur abecedariul se poate pune in mina copiilor. i
Inca i acesta, dupa trecere de citeva saptaminil. Pen-

tru toate celelalte, cartea este gura invatatoriului.

i mai cu sari* desemnul trebuie sa se predeiecolarilor

de clasa I-a primara numai in mod imitatiy, desemnind
invdtatoriul cite o figura-cloud, pe tabela, i apoi spu-

30

Md numele fiecareia, iar colarii sd le imiteze2. Ce

folos pot sa alba copiii de clasa I-a primara de la o
carte de aritmeticd ori de desemn, cind ei abia pot
gingavi pe abecedariu. Doar numai ca ad le strice.
Iata, dar, cd acel care striga ca noi speculam lumea,

35

Cu CArti de coald, a ajuns pind acolo, ca, impreund cu

fratii araga, sa speculeze intentionat qi &grid de acele

care nu se pot pune in mina copiilor incepatori 1...

1 Vezi Povequitorin la cetire prin scriere dupii sistema fone-

tied, de la pagina 5-42.

2 Vezi iar4i. Poviituitoriu la cetire prin scriere...

140

www.dacoromanica.ro

Noroc numai, Ca i aceasta proaspata marfa nu i se

poate trece 1...

Alte opere, pentru clasele primare, lucrate de acest

autoriu, n-am vazut scoase la iveala pina acum, cu

care sa putem face cunotinta. Dar dupa ce Meuse d-1

Florantin critica cea nastrunicil cu abecedarele In

io

15

20

25

ziarul Liberalul, critica ce n-a fost facuta decit numai

In scop de a-i recomanda marfa cea north, cu care era
sa iasa la iveald, Intr-adevar, auzisem de un abecedariu, cu care se dusese la furnizorii sai,fratii Saraga,
ca sit i-1 editeze... Cind colo, ce sa vedeti: fratii Saraga
gasisera un alt mutereu tot cu numele de Pop, insa
nu i Florantin... Neputlnd, deci, face qi de asta data
gheeftul cu fratdi Saraga, s-a dus, se zice, la d-1 librariu Daniil, cu care a Intrat ln tocmala. Nu tim daca
a rupt tocmala sau ha, dar ceea ce tim este cal acest
abecedariu, in privinta varietatei figurilor, e de o rard
nostimada, Inelt, Intrece pe toate celelalte abecedare
cu figuri. Se vorbete ca lnsui comisiunea rinduita.
pentru cercetarea acestui abecedariu a ramas uimita
de figurile de tot caraghioase Intrebuintate de catra
d-1 Florantin, pentru cunoaterea literelor. Incit, nu
tie comisiunea ce cale sa apuce: s-1 recomande Onor.
Ministeriu pentru aprobare,... sau sa i-1 respinga. Aqteptam sa vedem sfir0tul.
e) Operele frdbeliene. Gradina de copii"

30

35

Venind la operele fraeliene, gasim scoasa la iveald,

de catra d-1 Florantin, tot acum de curind, opera intitulata Grddina de copii sau educatiunea frobeliana".
Aici trebuie sa ne oprim mai intai la titlu i sa facem

intrebare meritosului autoriu, eine a mai auzit vorbindu-se de educatiune frbeliana?... Noi tim, pina
acum, ca educatiunea este numai de trei feliuri: fizica',
morala i intelectuala; dar despre educatiune frobeliana" Inca n-am auzit. Poate, dupa sistema frbeliand?... Despre elaborarea unui asemine op s-a auzit
aa ceva i s-a i vzut ci o polemica prin ziarul Libe141

www.dacoromanica.ro

10

15

20

25

30

35

40

ralul cg, adecd, d-1 Florantin -a procurat carti nem1,46 i poate i ungureti;... i &A traduce i memorizazd de mgnincd pdmintul, ca doar ar scoate la iveald
ceva, In scop de a i se da pe mind (indatg ce se va infiinta) colita frbeliang a Societgtei pentru invkAtura
poporului roman, din Iai, colitg pe care a pindit-o
i pentru care s-a zvircolit vro 2 ani, facindu-se luntre
i punte pe lingg membrii consiliului de administratie
ai acestei societgti, spre a o infiinta i a i-o da pe mina
d-sale. Dar i membrii consiliului de administratie
ai Societgtei pentru invAtgtura poporului roman, ca
oameni mehenghi, cum zice romanul, cunoscindu-i
planurile, i-au intors oitea 1... Atunci d-1 Florantin
s-a supgrat foc i a inceput a tuna i a fulgera grozav
prin ziarul Liberalul asupra membrilor consiliului de
administratie, i mai cu Barna asupra membrilor din
comitetul coalei frObeliene. Din care pricing, consihill de administratie al SocietAtei pentru invAtAtura
poporului roman s-a vgzut silit, spre a inlatura pe renumitul pedagog i din consiliul de administratie al
Societatei, lucru pentru care d-1 Florantin s-a turburat
aa de tare, incit nu s-a putut liniti multg vreme 1
Pierzind aceasta locma din mind, pentru care se luptase atita amar de vreme, alearga la fratii 5araga i
lace tovArgie cu ei, ca sd-i tipgreascg opul intitulat
Gradina de copii, spre a vedea toti membrii Societgtei
pentru InvAtatura poporului roman pe eine a inlgturat
de la coala frbeliang consiliul de administratie al
acestei societgti i sg cunoascg i lumea profang ce
va sA zicA educatie friibeliang de-a d-lui profesor I.
Pop Florantin, de profesiune filozof.
Dar poate cA nu titi, onorati cetitori, ce cuprinde
acest op? Ca sg-i cunoateti valoarea, n-aveti decit
sg-1 cetiti i yeti vedea ca, pe ling& stilul cel prost,

totul este numai strain, i nimic localizat. Incit, in

privinta jocurilor, nimic din jocurile noastre copilgreti, cu care aunt deprini a se desfta copiii notri romani i cgrora, putem zice, WA leac de pdcat,
cg li fac mult mai mare plkere decit jocurile nem1.eti. Frbel, cind a intocmit acele jocuri, le-a cules

din viata copiilor din tara lui, i le-a intocmit aa,

142

www.dacoromanica.ro

dui:4 cum se vdd astAzi. La noi, jocurile copiilor sunt

altfeliu. Oare sd nu gdsim nimic bun in jocurile co-

piilor nogtri, ca sd intocmim ceva romnesc? Dar

sd zicem cd la aga lucru, pe d-1 Florantin nu-1 duce
5

capul. Vorba ceea: UmblA el, sdrmanul, dupd intelepciune, dar n-are unde-o pune 1"... Atunci
de ce n-a crutat macar limba, de-a introdus o multime

de inovatii, bundoard ca aceea de la fat,a a 14-a:

10

poezioara Cuibul de pasere unde zice ourele in loc de

oupare. Pe eine a auzit d-nia-lui zicind ourele?Ba Inca,

15

joc, se vede, gi de acest ilustru numel Cdci, nu ni vine

a crede cd Frbel sa fi ajuns pink acolo, ca sd-gi strice
limba neamului sdu, cum IndrAznegte a face d-1 Pop
Florantin gi multi altii, cu limba neamului romAnesc L ..

dedesubt, pune gi numele lui Frbel, ca sd-gi bata

Mai departe, in aceastd carte intitulat Grddina de

copii, sunt atitea bazaconii gi cabazlicuri limbistice,
20

despre care, dacd ne-am ocupa, am face un volum intreg. Pacatul mare cd acestei opere, ping acum, nu i
s-a dat aprobarea 1... Dar ce mai atita vorbd pentru
limba? Ce-i pasd d-lui Florantin de asta? Vorba

este, cum sa poat lua 80 de bani pentru o cartulie

25

de vro 80 de pagini sau 5 coale, format Scharpentier,

ceea ce yin la vro 3 1/2 coale, dupd formatul octav
al cArtei noastre Metoda noud. Iatd dar c gi aceastd
Grcidind de copii, pe care o exploateazd in tovdrAgie cu fratii araga, costA de 2 ori mai scump decit
Metoda noud. Prin urmare, intrebdm a cincea oard pe

onorabilul d-nu Pop Florantin, cine face specula'

30

neomenoasd cu cArtile de gcoald": noi sau d-lui care nu

poate nimica WA jidani?

f) Recreatiuni frobeliene,

pentru tinerime, in scoalli fi familie

35

Aceastd minunatd opera nu era aphruta cind ni-am

propus a face intimpinarea de fatd, gi suntem cu mare
pArere de rail cd n-a apdrut mai de mult, cdci am fi
143

www.dacoromanica.ro

renuntat de a ne mai ocupa cu asemine sdcdturi i

a mai sta la vorbd cu unul ca d-1 Pop Florantin, care
ki-a pus ln gind, se vede, cu orice pret, sd. inundeze
lumea cu tot soiul de ndzbitii, ce le scoate la ivealA
cu ghiotura. Nu ne mirAm cd d-1 Pop Florantin are
cerneal fili hirtie multd de stricat. Dar mirarea ne
cuprinde cd vedem cd i aceastA celebrA opera poart
firma aprobdrei 1... VAzut-a onorata comisiune, care
a fost rInduitd pentru cercetarea acestei carti, &A to-

il)

15

20

tul este numai o amestecaturd q-o Incurcdturd, qi

toate sunt luate de-a 1ndoasele: una de la rAsdrit qi

alta de la apus, Incit nu tii de unde sd incepi i unde

sA sfIreti?1... Dupa cum gtim i noi, Frbel, and
a organizat jocurile ce-i poart numele, le-a 1ntocmit
dupd vIrstd rti dupd sex, aa, dupd, cum se dezvolta
copilul tiii nature In el; cdci jocurile de care simt plcere i cu care se desfateazd copiii la virsta de 4 ani,
bunAoard, aceleai jocuri nu li fac mai nici o pldcere
la virsta de 7 ani, ci, la aceast virsta, trebuiesc
Intocmite alte serii de jocuri. De asemine, trebuiesc
intocmite jocurile i dupd sex, cdci altfeliu este natura
qi apucdturile bdietilor i alta este natura i apucA-

turile fetelor. In cartea d-lui Florantin, totul este

25

numai o amestecAturd, ca i In taca ursariului. Dacd

Ili crtile lui Vergnes i Lenoel, din care zice eruditul filozof cd a copiat, vor fi tot ap de bine lmurite,
atunci?... Dar &A zicem cd onorabilii membri ai comi-

siunei au voit a se ilustra prin indulgenta d-nia-lor.

30

In acest caz, li facem umilita 1ntrebare: dad. i aceasVA harababurd a d-lui Pop Florantin se poate numi
o carte de coald, apoi care stint adevAratele cArti de
gcoal?

35

40

Cu aceast opera', d-1 Florantin nu s-a ilustrat numai ln privinta capacitAtei, ci qi ln privinta lAcomiei
de citig. Socotiti, onorati cetitori: unei cArtu1ii de
8/4 de coald, tipdrit in format mic, i s-a fixat pretul de
50 de bani, adecd de vro 8 ori mai scump decit cartea
noastrA Metoda nouci. Aceste grozave preturi coviresc, fAr Indoiala, orice margini 1
In urma atitor dovezi de necompetentd i ldcomie

de citig din partea d-lui Florantin, li facem a 6-a

144

www.dacoromanica.ro

oard intrebare, 1-1 rugm s'd binevoiascd a ni da ilspuns, dna.' noi suntem aceia cari facem specula neomenoas" In scoalg., cu carti didactice, sau domnia-sa?

PRETUL CARTILOR NOASTRE, FATA CU PRETUL

CELORLALTE CARTI

In 1868, cind a aprut Metoda nouii, mai cii sama

editia I-a i a II-a, fiindc6 erau mai putine coale si
tipariul mai ieftin, s-a vindut numai cu 40 de parale sau cu 33 de bani exemplariul, incit era cel mai ief-

10

15

tin abecedariu pe vremile acele, si astfeliu a facut concurenta tuturor abecedarelor, atit In privinta
calittei cit si In privinta ieftingAtei i a sfarmat
negustoria ce proiectase, fail doar si poate, s-o
fac6 raposatul M. vartz cu cartea lui, care era c-o
jumtate de coa1 5. mai putin voluminoasa: decit Metoda nou'ci, -o vindea cu un sfaatic austriacesc sau cu

85 de bani romnesti exemplarul. Cu alte cuvinte,

cartea noastr se vindea de 21/2 ori mai ieftin decit
cartea lui vartz. De atunci si pin51 astdzi, cite
20

25

abecedare au aprut, nu se vind mai ieftin decit

cartea noastr. Intre aceste se afld abecedarele

d-lor: Vasile Ionescu, Victor Dogariu, Th. Sperm*,
apgrute In Iasi. Aceste, fiecare in parte, sunt
tot atit de voluminoase ca si cartea noastr4 Metoda
nouil i se vind tot cite cu 50 de bani exemplariul.
De asemine, abecedariul d-lui Dometiu Dogariu,
dispartit In dota piftrti, cu amindou prtile la un loc,
fiind tot atit de voluminos ca si cartea noastr, nu
se vinde mai ieftin. Abecedariul d-lui Basile Haram...

30

aprut In Bucuresti, si dispartit tot in cloud prti,

cu amindou la un loc, fiind tot atit de voluminos
cit si Metoda nouci, din care onorabilul autoriu a min-

cat de haram destul de mult material, se vind cu

65 de bani amindou' prtile. Abecedariul d-lui Mihail
145

10

www.dacoromanica.ro

Pop, aprut in Iasi de vro 7-8 luni de zile, este dispArtit tot in doud parti, fiind cu amindou la un loc, mai
tot atIt de voluminos ca si cartea noastr Metoda mud
5

de pe care, numitul autoriu si tindrul InvAtAtoriu a

copiat de-a intregul, adee mai mult decit galantonestel. Acest abecedariu, fiind editat de evreii fratii
Saraga, 11 speculeazA, se intelege, tot ei, vinzindu-1
cu 60 de bani amindouA pArtile, necartonate, iar cartonate jidoveste le vind sou 80 de bani. Aceasta deo-

10

camdatA. Mai pe urmA, vor sti ei negustorii ce s'a facA !..

15

Chiar s-a si vilzut publicat prin.ziarul Liberalul a unul

dintre d-nii invATatori, voind sA-si batA joc, pesemne,
de misiunea sa de invAtAtoriu, vinde scolarilor sal,
numai o parte a acestui abecedariu cu I leu si 50 de
banill I Aceasta este o hotie in toatA puterea cuvintului 1 Acei caH au la cunostintA c am f Acut sau facem
speculA de feliul acesta, cu cArtile noastre, ii rugAm sA
vie si sA ni-o spuie verde, in faVd. Noi stim c totdeauna am pus hirtie bun si igienicA pentru ochiul

20

copilului; tipariul am cAutat sA fie clt se poate de

curat si brosatul Mout la cel mai bun legAtoriu din
Iasi; am fixat pretul si am dat rabat multAmitoriu
tuturor d-lor librari si altor persoane, rugindu-i, dup6
cum se vede anuntat pe copertile tuturor cArtilor noas-

25

tre, de a nu fi speculati In mod rusinos 1 Abecedariul d-lui

Barbu Constantinescu, de la o vreme Incoace, se vinde,

30

In adevar, ceva mai ieftin, fiindca este editura d-lui

Socec, mare proprietariu din Bucuresti si capitalist,
cAruia ii dA mina sA-1 vindA astfeliu, fiind singur si
librariu si editoriu si tipograf si... si de toate 1... Mai
este abecedariul de Nestorescu. Acest abecedariu se
vinde cu 40 de bani exemplariul, insA e mai putin
voluminos decit Metoda noted, de pe care d-1 Nestorescu

a ciupit cit se poate de binesor, si este, pare-ni-se,

1 Acest modest autoriu, Incaltea, In naivitatea lui mArturiseste drept cA s-a folosit de cArtile noastre, adecA a furluat
dintr-Insele, dar nu spune cine i-a dat voie sA ieie.
146

www.dacoromanica.ro

tot editura unei tipografii... Alte abecedare apa-

rute in Romania, afara de aceste, nu mai suntl.

De asemine i cartea noastrd de cetire Jnytoriul
copiilor, feta de celelalte carti, costa mai ieftin caci,
tustrele partile se vind numai cu 2 lei si 30 de bani.
Pe cind, cartea de cetire de d-nii asociati, editata iarasi

in trei parti de d-1 Socec, se vinde cu 2 lei si 60 de

bani; cea de I. Ionescu, se vinde cu 4 lei si 60 de

bani, de doua ori mai scumpd decit cartea noastra.Cartea

10

d-lui Puiu, aparuta in Iasi, acum de curind, in editura

frat,ilor Saraga, este pusd in vinzare cu 3 lei si 20 de

bani, tustrele partile. Iar in cit priveste potrivirea

bucdtilor i despre limba i stil, n-ai ce zice l?...
15

In urma atitor dovezi, intrebam pe tot omul de

oiing i cu dreptate, pe tot dascalul care-si iubeste
sfinta sa misiune i pe tot omul nepartinitoriu sa ni
spuie, unde se vede plagiatura si specula neomenoasa",

ce ni-o atribuieste d-1 Florantin? Da, am inteles

20

int,elegem sa fie aratat cu degetul acel ce copiaza si se

foloseste de munca i sudoarea altora, ca s-I cunoasca
lumea cit pretuieste. Intelegem sa fie defdimat acel ce
speculeaza lumea cu cartile didactice, i o prada in orice
feliu. Intelegem, in sfirsit, criticd dascdleascd, serioas,

nepartinitoare si neinteresata, intemeiatd numai pe

25

30

dreptate i pe adevaruri stiintifice i pedagogice. Aceasta critica este in interesul scoalei i folositoare dascalimei, mai cu sama noug, istor mici, cari avem neaparata, nevoie de luminile celor mai inaintati in stiinta.
Dar nu intelegem criticd miseleasca, intr-ascuns, prin
pamflete i calomnii, care sunt tot atit de stricatoare
i pagubitoare instructiunei, pe cit sunt de folositoare
criticele sanatoase, pornite, cum am zis, din dragoste
dascaleasca si din simt, de dreptate i adevar.
Ba mai scapat-am din vedere, doua: al d-lui D.R. Cordescu
si pe al d-lui Mih. Mihailescu; acest din urma abecedariu este

aparut In editura Librariei universale" ... Leon Alcalay, 51

recomandat cu staruinta...?, tot de aceasta librarie ... in terminii acestia: ,.Lucrare excelenta ce merita (?) a fi fntrodusa
in toate scoalele primare, publice i particulare" (?) ...Unde

mai gasesti jidan care s a nu-si laude marfa lui ca-i excelenta"?
147

www.dacoromanica.ro

Din cele ce am ardtat, d-I profesor loan Pop Florantin, clnd -a propus a ne critica, n-a fost Impins nici de
dragostea dAscA1eascA, nici de sentimentul pentru drep5

tate i adevAr, ci numai de ura care-1 caracterizazA

i de interesul meschin de a-i deschide calea spre negustorie, IntovarAit de evreii frat,ii 5araga. Cu astfeliu

io

de purtare, putem zice ca d-1 profesor Ioan Pop Florantin s-a fAcut i mai nedemn de stima i consideraIiunea oamenilor de bine. Iar In fata noastrA, nu-1
putem privi deat ca pe un calomniatoriu de rind ci
credem a i lumea nepArtinitoare va ti 134-1 judece
i sti-1 aprecieze, dup cum merita 1...

www.dacoromanica.ro

POSTUME

www.dacoromanica.ro

[FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE]

to

15

Sint nascut la 1 martie 1837 in satul Humuletii,

judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti romAni:
Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humuleti gi sotia
sa Smaranda, nascutd David Creangd, din satul Pipirig, judetul Neamtului.
Intaiu 0-ntdiu, am Inceput a invata cruce-ajutd, dupa
moda veche, la coala din Humuleti, o chilie fAcutd
cu cheltuiala satenilor, prin Indemnul i osirdia Orintelui Ioan Humulescu, care avea o mind de Invdtd-

turd, un car de minte ci multd bunatate de inima,

Dumnezeu sd-1 iertel Poate sd fi fost de vreo unsprezece ani, chid am inceput a invAta. Stiu c5. cram atunci
un bdiet sfrijit, prizarit i fricos i de umbra mea.
Dascalul nostru era un holteiu frumos, zdravdn i
voinic, i-1 chema Vasile a Vasilcdi. El era 0 dascalul
bisericei din sat. Un sorcoval, neii4esc plAtea tata pe
lund dascdlului, ca sd ma Invete. Si pe atunci Imi ziceau

in sat 0 la ecoala Ionicd a lui 5tefan a Petrei.

20

25

Peste vrun an, vornicul prinzind la caste cu arc anul

pe bAdita Vasile, dascalul nostru, ccoala a ramas pustie,

iard noi ccolarii, cari eram peste patruzeci la numar,

ne-am Impractiat pe la casele noastre. Dupd vrun an,
iard0 s-a deschis ecoala. Dar dascdlul Iordache, fiind
cam chilaciu, a Inceput a ne rldica de urechi la firta
(Ito), deasupra ucei, 0 a ne prea Indesi la spinare cu.

Sfintul Neculai, un biciu de curele, facut qi daruit

ccoalei de moe Fotea, cojocariul satului. Si aa,. de
unde pand atunci ma duceam cu drag la ecoald, am Ince151

www.dacoromanica.ro

put a umbla huciu-marginea: o zi ma duceam, cloud

nu, dar tot deprinsesem a ceti oleaca.
Tata nu stia carte de feliu, si nici mult haz nu fgcea

10

de dinsa. El cam ades imi zicea Logofete brinza-n

cuiu, lapte acru-n calamari, cam prea te codesti la
treaba; ma tern c de atita carturarie n-a avea eine sg
ne traga ciubotele". Dar mama, lulnd sama cum Invatam eu, ajunsese a ceti la ceaslov mai bine decit mine
si se bucura grozav, cind vedea Ca ma trag la carte.
Din partea tatei puteam sa ramin cum era mai bine:
Nica a lui Stefan a Petrei", ora de treaba si gospodariu

in sat la Humulesti. Mama Ina era In stare sa toar-

15

20

25

30

35

40

ca-n furcg si sa invat mai departe. Dar ce sa mai invat

in Humulesti? Caci In biserica ceteam si cintam pe dinafara toate troparele, ca si dascalul Iordache.
Intr-o zi, asa prim cilegile Crgciunului, aproape
de cirnileaga, viind bunicu-mieu David Creanga din

Pipirig pe la noi, m-a luat si m-a dna la munte, in

scoala lui Alecu Balu din satul Brostenii, judetul
Suceava, si rn-a asezat in gazda, cu toata cheltuiala
lui, la una Irinuca, care avea dou capre pline de
riie. De aice urmam la scoala, si ori s-a prins cartea
de mine, ori nu, dar riia capreasca stiu ca s-a prins.

Aproape de Florii, profesorul Nanu mi-a dat drumul

acasa, si de la Brosteni am venit, cu niste plutasi, pe
Bistrita, la Borca, de la Borca, cu o ruda a mea, pe
Plaiul-Batrin in Pipirig i din Pipirig la Humulesti.
Si cind rn-au vazut tata si mama tuns chilug si plin
de riie, bucuria lor n-a fost proasta 1 Ce sg faca? Au
inceput a ma scalda ba cu leie de ciocalai, ba cu usuc
de ling, ba a ma unge cu dohot, si-ntr-o saptamina
rn-au izbavit de podoabd. Dar si eu le-am tras in ziva
de Pasti un lngerul a strigat la biserica, de-au ramas
toate babele din sat cu gura cascata la mine, iar fetele
numa-si dau ghiont una alteia, vazind ce poate acum
Nica a lui Stefan a Petrei". Dascalul Iordache ramasese acum pe jos, era a cincea roata la car. Biata mama,
crezind ca am sa ies un al doilea Cucuzel, s-a pus cu
rugaminte pe linga tata si rn-a dat s invat psaltichie
la un psalt de la biserica Adormirea din Tirgul-Neam-

tului, peste balt, la vreo doua zvirlituri de piatra

152

www.dacoromanica.ro

departe de satul nostru. Trei husasi plalea acum tata

pe lund pentru mine. 0 iarn'a am invAtat si la aceast
scoala, aci iarna ce mai puteam invala, iar vara nu
Mceam purici multi pe la scoal, trebuia s-ajut acas6:
la tras in pieptfinasi, la nevedit, la fg.cut tevi cu sucala
si la tors cu roata. Cite trei-patru oci de canur torceam pe zi. M. intreceam cu fetele cele mari din tors,
si ele, din rAutate, m6 porecleau Ion Toralgu".

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS, FIUL IEPEI

Amii, cia era odat un om, care avea o iap. Si

Intr-o zi vroia omul BA bage iapa In ocol, i ea nu vrea

nici In ruptul capului; i InciudIndu-se omul pe dinsa

5

10

15

20

25

incepu a o bate. Atunci iapa a grit peste gardul de

ralogi i a fugit lntr-o pAdure departatA. Iapa era a
fAta qi, peste noapte, a ftat un bAiet In loc de minz,
care Wet s-au chemat FAt-Frumos, Fiul Iepei. Si
Miet ca acela nici cA mai era altul prin meleagurile
acele: era frumos i cretea ca din ap; cit cretea el
intr-o zi, altul cretea Intr-un an. Si chid a implinit:
anul, socotind bdietul, In gindul sAu, ca-i destul de
voinic, s-a dus prin codru i a chitit un copac care
era mai gros, pe care a vrut s6-1 smulgA din pamint,
dar n-a putut.
Vazind el eh' s-a incurcat In slAbAciune, s-a tutors

p1M de mIhnire la mg-sa i a rugat-o cd sa-i mai deie

incA un an de zile titA. MA-sa 1-a mai lAsat un an de
zile sA sugA, i la anul, duclndu-se bAietul iar in codru
la stejarul cu pricina i umflindu-1 In brate, 1-a smuls
din pAmint ca pe o burueang. i 1-a zvIrlit Intr-o tiMrale ca pe-o surcicA. Apoi, indatA s-a dus la mA-sa i
i-a zis:
MamA, de-acum inainte mA duc sA-mi caut nite
tovarai dupA gindul meu, ca sA fac i eu vo ispravA
In lume.

Si cum a zis, a si pornit. Si mergind el prin codri,

de nAduh ce era i de ostenealA, a InsAtat i nu gAsea

nicAiri apA sa beie ; dar tot horMind el Incoace i

154

www.dacoromanica.ro

incolea, de la o vreme a dat peste un pariu grozav de

tulbure.
Dar aist phcat 1 Oare ce sa fie de vine apa cu mil in
dou pe asa seceta mare? zise Fat-Frumos. 5i mergind el

pe scursura pariului, tot In susul apei, ca sa afle care-i

pricina, numai iaca ce vede un om care naruia muntii,
sfarma bolovani In mina, de-i facea tarna, si apoi li
arunca in pariu. Fat-Frumos, vazind ca. omul acesta

tulbura apa, s-apropie de dinsul si-1 intreaba rastit:

10

15

Ma, da' cu astat-ai gasit de jucat? Pentru ce naruiesti muntii si tulburi apele?

Iaca vorba 1 Da' ce ai tu? Aista-i mestesugul meu ;

nu stii & ma cheama Sfarma-Peatrd? Sa nu cumva sd
mai blestesti ceva din gura, c-acus te starm si pe tine]
- Pe mine? Pesemne tu n-ai auzit Inca de Fat-Frumos, Fiul Iepei?
N-am auzit nici de tretinul iepei, necum de Fiul

zise Sfarma-Peatra, zimbind pe sub mustete.

Inca te faci a ride? Las'ca te fac eu acus sa rizi

Iepei 1
20

minzeste. Hai la lupta, firtate, sa-li arat eu cine-i

Fiul Iepei.
Bucuros; da' din ce vrei? Din lupta sa ne luptam, ori din sabii s ne taiem?
Ba din luptd, ca-i mai dreaptd, zise Fiul Iepei.
25

Atunci Sfarma-Peatra, umflind pe Fiul Iepei in

brate, 1-a izbit in pilmint, de-a intrat pina-n genunchi.

30

35

Fiul Iepei se scoala de jos, insfaca si el pe SfarmaPeatra si, cind 41 trinteste o data, il cutunda pind-n
briu. Sfarma-Peatra se scoala de jos mlnios si, cind
mai apuca o data pe Fiul Iepei in brate, Il trinteste,
de se cufunda pina subsuori. Atunci Fiul Iepei se
scoala si el de jos infuriet si, cind mai trinteste si el o
data pe Sfarma-Peatra, Il cufunda pina-n git, jute
li ie palosul si vr sa-i reteze capul. Starma-Peatra,
vazindu-se atunci In primejdie, se roaga de iertare si

zice ca se prinde frate de cruce cu Fiul Iepei si-i va da

ascultare la tot ce i-a poronci. Fat-Frumos 11 iarta si,

40

scotindu-1 din pamint, ii da palosul sa.-1 sarute, si

i mergind ei citeva zile tot
apoi pornesc Impreuna.
prin codru, Fiul Iepei a bagat de sama, pe unde mai
mersese el, ca copacii, cari erau atunci drepti, acum
155

www.dacoromanica.ro

sunt strimbi, si cei strimbi, drepti. Vzind el asta,

zice cdtrd Sfarmd-Peatrd:
5

Ma, da' oare ce dracul fa fie, de copacii aistia

din drepti se fac strimbi si din strimbi, drepti?
t,iu eu ce bizdiganie ad mai fie si asta? zise

Sfarmd-Peatrd.

10

Si mergind ei inainte, tot mirindu-se de asta, numai iaca ce vdd un om care tocmai atunci apucase
un copac mare de virf si-lstrimba, ca s'a faed din el o
cujbd de pus ceaunul. Fiul Iepei 11 intreabd:
Ma, de ce te-ai apucat tu de slutit copacii?
Da' ce ai tu de asta? Acesta-i mestesugul meu.
Nu stii cd ma cheamd Strimb-Lemne si, de-i mai cricni

15

ceva, acus te strimb si pe tine.

Ce-ai zis, ad ma strimbi? D-apoi se vede cd tu
n-ai auzit Inca de Fiul Iepei, Ft-Frumos.
Nici n-am auzit si nici vreu s-aud, zise Strim-

bd-Lemne, indirjindu-se.

20

25

30

35

40

Apoi, dacd n-ai auzit, hai la luptd, sd te fac eu

ca s-auzil
Bucuros! Asta asteptam si eu 1 Hai 1 Din lupta
Eat ne luptdm, ori din sabii s ne tdiem?
Ba din luptd, ca-i mai dreapta, zise Fat-Frumos.
Atunci Strimbd-Lemne apucd pe Fiul Iepei In brate
i-1 trinteste de se cufund pind-n glezne. Fiul Iepei,
rddicindu-se de jos, apuca si el pe StrImbd-Lemne, si
clnd 11 trinteste, se cufundd pina-n genunchi. StrimbdLemne se radical minios si, apuclnd pe Fdt-Frumos, 11
izbeste de se cufund pina-n brill. Atunci Fiul Iepei
se eddied si el furios si, cind apucd pe Strimbd-Lemne,
11 trInteste de se cufund pind-n git, scoate iute palosill si vr sd-i rAteze capul. Dar Strimbd-Lemne, vzindu-se In primejdie, se roagd de iertare, ziclnd cd se

prinde si el frate de cruce cu Fdt-Frumos si-i va da

ascultare la tot ce-i va poronci. Lui Ft-Frumos faclndu-i-se mild, 1-a iertat si pe acesta, 1-a scos din pamint, i-a dat palosul s-1 sdrute si apoi a pornit si s-a
dus Impreund cu dinsii la rad-8a. i cum a ajuns, i-a zis:
Mama, de-acum inainte, ramiti sanatoasa, cd eu
mi-am gAsit tovarasi si ma due cu dIncii in lumea lui

D-zeu. Iaca-ti dau nAframa asta, si cInd ii ved6 trei

156

www.dacoromanica.ro

picaturi de singe pe dinsa, BA' tii ca atunci am murit

sa vii s ma cauti. i cum a zis aceste, a si pornit

cu tovarasii sal.
5i tot mergind ei zi i noapte prin paduri i codri
pustii, intr-o tirzie vreme au dat de niste curti foarte
gi

i frumoase. i ducindu-se ei acolo i intrind Inlauntru, n-au vazut pe nimine, ci numai o masa intinsA,
plina cu fel de fel de bucate. i fiind ei grozav de WAminzi, s-au pus sa manince. Bucatele erau foarte bune
i gustoase, dar nu se pricepeau ei eine sa liii facut,
6'66, dupa cum va spun, nu vazuse acolo pe nimine.
man

10

Dupa ce s-au saturat ei bine, au pornit la vinat, si

15

apoi, in toate zilele, pe vremea aceea, veneau de mincau domneste i iar se duceau la vinat.
Dar, de la o vreme incoace, au bagat ei de sama ca
bucatele nu mai Bunt asa de bune ca mai inainte si se
mirau ce sa fie oare. i stind ei pe ginduri, Fat-Frumos
zise:

20

Fratilor, mie mi se pare ca bucatele aiestea-s pripite, si trebuie sa fie ceva la mijloc. Ia BA amid tu, mai
Strimba-Lemne, i sa vezi care-i pricina. C noi ne

ducem la vinat, si mine, cind ne-om intoarce, s ni

25

S0

dai raspuns.
5i cum pornesc ei, Strimba-Lemne se face o surcica
i se pune sub laita. Nu trece multd vreme la mijloc,
gi numai iaca ce vede el o pocitura intrind pe uga: la

stat de-o palma i cu barba de-un cot, cu capul eft

nuca, cu ochii cit talgerele, cu minele eft fusele, cu
picioarele cit drugii i cu sexutul cit o fata de arie.
Acesta era Statu-palma-barba-cot, uriesul zmeilor.
5i cum intr pe uga, o data i un topor i se duce drept

la surcica s-o buchisaza bine cu muchea toporului.

Pe urma se asaza la masa si-ntr-o clipa linge tot ce
era pus pe dinsa. Apoi iese si se duce, el stie unde.
35

Cum s-a dus zmeul, numai iaca se scoboara din pod,

printr-un loc tainic, trei zine foarte frumoase i repede
fac alte bucate, le pun pe masa, i apoi zinele se fac
nevazute.
Strimba-Lemne, stilcit cum era, vedea de sub lait

40

tot ce se petrecea, dar 11 luase frica si nu mai avea nici o

putere.

157

www.dacoromanica.ro

Nu mult dupa aceasta, iaca yin i Ft-Frumos cu

Sfarma-Peatra de la vinat. i Intrind In casa, incep a
striga:
Uncle eti, mai Strimba-Lemne?
- Ia aici sunt i eu, i, stilcit ca vai de el, ieind

de sub WO, incepu sa li povesteasca ce i s-a intimplat.

Vazlnd Fdt-Frumos a Strimba-Lemne n-a facut nici

o ispravd, a hotArit ca sA rAmiie de pind'A. Sfarma-Pea-

10

15

20

trA, iarl el i cu Strimba-Lemne au pornit la vinat.

i cum s-au dus ei, SfarmA-PeatrA se facu o petricia
i se puse sub lait; i nu trece mult, i numai iaca
vede intrind pe u pocitura de Statu-palmA-barbacot, care i toporul, se duce de-a dreptul la petricica
i, dupa ce-o buchisaza i pe dInsa bine, apoi sA pune
la masa i manina. Dup ce s-a sAturat, a ieit i s-a
dus In treaba lui. IacA zinele iar se coboard, fac iute
alte bucate, le aazA pe masa i apoi iarai se fac nevizute.
Chid se 1ntorc Ft-Frumos i cu StrImbg-Lemne de
la vinat, gasesc i pe SfarmA-PeatrA stilcit ca vai de el.
II Intreaba ce-a vAzut. Dar n-a spus nici el mai mult
declt tot ceea ce spusese i StrImb5.-Lemne.
Mai 1

25

30

da' ticaiti mai sunteti, zise Fiul Iepei.

Degeaba Ira mai laudati voi cu strlmbatul lemnelor i

cu sfArmatul petrilor, dacA n-ati putut prinde o onanie
ca aceea i nite femei. Ia sA rAmin eu acum, i duceti-va voi la vinat, sg vedem ce are BA fie.
Atunci tovarAii lui pornesc, iarA FAt-Frumos se
face un palo qi se pune in cuiu dupA ua. Nu trece

mult la mijloc, i iaca Statu-palmai-barba-cot vine

cu o falcA In ceriu i cu una in pAmint, i cum Intra

pe 1.10, Fdt-Frumos Bare iute din cuiu, apuca pe Statupalma de barbA i, scot1ndu-1 afar, 11 duce la un copac
35

40

gros, pe care crdpindu-1 de-a lungul cu paloul, 11

bagti pe Statu-palm cu barba In crApAturd, i apoi
scotind paloul, copacul se strinse la loc, i pocitura
rAmase prins cu barba In copac. Apoi FAt-Frumos,

intorcindu-se in ma, se sui prin locul tainic ca s

prind zinele. Ele, cum 1-au vaut, au vrut sa fugA,
dar n-au avut cind, caci FAt-Frumos ca fulgerul a

158

www.dacoromanica.ro

fost lInga ele i le-a i prins. Tocmai atunci iaca

Intra i tovaraii lui.

Ei, ei, mai frailor, iaca eine ne facea notia

bucate, -apoi Inca s vedeti cine minca pe cele bune.

SA stain mai Intai la masa, i apoi va voiu arata eu
ce face frumuelul oaspete.

Se pun cu totii la masa i, dupa ce ospateaza In

lima, apoi se scoala i se duo la copac. Dar, and colo,

Arad c
10

copacul era smuls din pamint. Se uitA ei in

toate partile i numai iaca Fiul Iepei zArete pe Scaraoschi suindu-se In vAzduh cu copacul atirnat de barbA...

Ei, las' c oiu pune eu vrodatA mina pe tine

striga Fat-Frumos Infuriet. Iara St.[atul-p.[alma]b.[arba]-0.[ot] raspunse:
15

- SA ne IntIlnim la gura iadului de-acum Intr-un

an, i cum au zis, nu s-a mai vAzut.

20

Dupe: asta, Fat-Frumos a luat de sotie pe zina cea

mai mica, care era cea mai frumoasA din toate.
Pe cea mijlocie o dadu de solie lui Sfarma-Peatra,.
iar pe cea mai mare, lui StrImbA-Lemne.

La saptArnitna dupa ce s-au Insurat ei, Fat-Frumos

i cu tovarAii sai fiind duili la vinat, au venit la dInsii

25

acasa trei fii ai lui Statu-p.[almA]-b.[arba]-cot, au

furat zinele, s-au facut nevAzuti cu dinsele risi le-au
luat lor de neveste. i cind s-au intors Fat-Frumos
i cu ai sai de la vinat, i neveste, daca ai de unde 1
Nu se pricepeau ei unde BA fie 1 i vAzind ca nu mai yin

30

35

de nicAiri, au Inceput sa le caute peste tot locul, dar

negasindu-le, se puse[ra] pe ginduri, i Indata Ii veni
In minte lui Fat-Frumos ca Urieul Zmei]or trebuie
sa-i fi f gout otia. i aa s-a hotarit Fiul Iepei BA piece
numaidecit la gura iadului, ca sa intlIneascape St.[atu]p.[almal-btarba]-cot. i luindu-i tovarAii, au pornit.
Si mergind ei cale lunga 134 li-ajunga, au trecut peste
noua mAri i peste noua tari, cAlcind codri i pustietAti Ingrozitoare. i, In sfirlit, dupA multA truda i

primejdii, pe care numai nite voinici ca dinii au

putut sA le Infrunte, au ajuns la gura iadului tocmai
in ziva cind se Implinise anul de cind St.[atulp.[al40

mA]-b.[arba]-cot scapase din mlnele lui FAt-Frumos.

cu co.[pacul] atir.[nat] de barbA . St.[atu]-p.[a]mAk
159

www.dacoromanica.ro

b.[arba]-cot 11 atepta afar, cu toatl oastea lui, care era

citA frunzA i iarba, de nu mai lncApea pe locurile acele.
FAt-Frumos, vdzind atita amar de oaste, lntrebal
pe Strimbd-Lemne clt poate BA taie. StrimbA-Lemne
rAspunse ca poate S taie pIna ce va ajunge singele la
brIu, i atunci moare i el.

Dar tu, SfarmA-Peatra, ce putere ai?

Eu pot s taiu pin ce va ajunge singele subsuori,

to

i atunci moriu i eu.

Dar tu, mai FAt-Frumos, cit poti We? 1ntrebarA ceialalti.

Apoi eu pot sd taiu ping. deasupra capului, clt oiu

put ajunge cu virful paloului, i pinA ce-a trece sin-

gele de-un cot deasupra pa1ou1ui,

15

20

25

moriu i eu.

-apoi atunci

Daca-i aa, Incep eu, zise StrimbA-Lemne. S-odata i-ncepu a tai la zmei, de-i potopea, i cind singele ajunse pinA la briu, StrimbA-Lemne cAzu jos
i muri.
Atunci SfarmA-Peatr incepu a tAi inainte, ping
ce ajunse singele subsuori, i apoi cazu i el mort:
Venind acum i rindul lui FAt-Frumos, Incepu i el a
tAi Inainte, pin ce s-a rddicat sIngele de un cot mai

sus de virful pa1ouIui, i atunci numaideclt cazu

i el mort.

In acest timp, numai iaca BA i arat pe nAframai

cele trei picaturi de singe despre care spusese FatFrumos mine-sa, clnd a pornit de acas. Si cunoscind iapa cA acesta este semnul perderei fiului sAu,
30

a i pornit In grabA s-1 caute. Si fiind ea nazdravan,

dupd multa trudA i cAntare, 1-a i aflat ; i 1mprti-

ind singele cu picioarele, sufla asupra fiului sdu,

i atunci el a i inviet. Si deschizind ochii qi vdzlnd
35

pe mA-sa lingA dinsul, zise:

Doamne, mama., Doamne 1 din greu mai adormi-

sem... 1

Dormeai tu, fAtul meu, mult i bine, &Lel nu

eram eu 85. te inviez, dragul mamei.

Mama, inviazA incai i pe SfarmA-PeatrA, care
40

s-a luptat voinicete alture cu mine i n-a jignit

pIn acum intru nimic frAtasca noistrA tovAraie,

160

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Constantin I. CreangA, student la Politehnica din Viena, 1885.

www.dacoromanica.ro

Ion Creangg la
Sl Anio in, 1885.

www.dacoromanica.ro

Societatea literar Junimea" de la Iai.

www.dacoromanica.ro

cgci nu mai pot trgi Meg de dinsul. Ea se 1nduplecg

de ruggmintele fiului sgu, suflg i asupra lu SfarmgPeatr i-1 invie i pe dinsul.
Dar pe Strimba-Lemne, mama, ai sg-1 lai pentru venicie sg zacg. fr suflare In noroiul acest de
singe inchegat? Inviazg-1 i pe dinsul, cgci i el,

sgrmanul, -a pus viata In primejdie pentru sfinta

noastr tovgrgie.

10

Atunci mg-sa oftg i zise:

Dragul mamei, drag eu am avut numai trei
suflete i dacg 1-oiu mai da i pe acesta, cu ce mai

15

rginin? Atunci trebuie sg moriu

Mama! zise Falt-Frumos, d-ta tot eti de acum
bgtring; (la i sufletul acesta lui Strlmbg-Lemne, i
t-oiu face o ingropare frumoasg, iarg mormintul ti
1-oiu acoperi cu flori.
Atunci iapa, induioat de cuvintele fiului sgu,
sung i asupra lui Strimbg-Lemne, care pe loc invie,

20

fgggduintg. i-i presurg flori deasupra mormintului.

iarg ea i cgzu jos, moartgl Fat-Frumos o ingropg dupg

25

Dupg aceasta facura ei un hirzob, cu care sg-i

deie drumul In iad, pentru a-i cguta nevestele, obi
numai In iad nu le cautase, i tocmai acolo trebuiau
sg fie.
i cum mintuir ei de fcut hirzobul, Fat-Frumos
zise lui Strimbg-Lemne sg-i dea el mai Intdi drumul
i, daca nu va put suferi s ajungg ping jos, fig scuture
tare de hirzob, i atunci ei 11 vor trage afard. StrimbgLemne se i pune In hirzob, i tovargii lui incep sg.-1

30

sloboadg, cu incetul, dar nu ajunge ping pe la jumatate i i scuturg de hirzob. Atunci tovargii traserg
h1rzobul afarg, i, intrebind pe Strimba-Lemne de
ce a scuturat, el spuse cg se cutremura iadul de pie-

rgturi i urlete Ingrozitoare, de care m-am spg35

riet".

Atunci Fdt-Frumos hotari ca s se scoboare SfarmaPeatrg, care se i puse In hirzob, zicind ca sg-1 scoatg

i pe dinsul cind va scutura. 5i dindu-i ei drumul,

40

cind a ajuns pe la jumatate, a inceput i el a scutura,

Atunci tovargii lui 11 scoaserg afarg, i, Intrebindu-1
161

11

Ion CreangA

Opere vol. /I

www.dacoromanica.ro

de ce a scuturat, a spus si el tot aceea ce spusese si

Strimbd-Lemne.

Vdzind Fdt-Frumos cd tovardsii lui sunt asa de

fricosi, se hotrl ad se coboare el singur si li spuse ca

5

10

15

lui, de ce va scutura mai tare de hirzob, de ce sd-i

dea drumul mai afund; si cind nu va mai scutura de

fel, sd stie ei cd el a ajuns jos si cd. sd-1 astepte acolo

pind ce se va Intoarce cu zinele. i cum a zis, s-a si
pus In hirzob, iard tovardsii lui au Inceput sd-i deie
drumul. i de ce scutura el mai tare, de ce-i dadeau

si ei drumul mai afund, pind ce, in sfirsit, a ajuns

in fundul iadului. Ajungind aici, se mai odihni putin

si apoi porni ad caute nevestele. *i tot mergInd el
inainte, iaca vede niste curti mari, 0, apropiindu-se
de dinsele, numai iaca ce dii de zina cea mai mare,
care spdla niste cdmesi la fluting. Cum se vdzurd, se
Imbrdtosard si, Intrind in casd, Fat-Frumos Intrebd
pe zlnd cd ce putere are zmdul ei si unde se and el acum.

Ea spuse cd-i dus la vinat i, cind se intoarce, zvirle

20

buzduganul de trei mile de loc i izbete drept in poarta,

din poarta in ua, i din ua se pune In cuiu, i atunci

bucatele trebuie sa fie nici reci, nici calde, cum is

mai bune de mincare. i cum vorbeau, se i aude buzduganul izbind in poarta, din poarta In u5., i din ua
25

se pune in cuiu. Atunci zina, spaimintata, zise lui

Fdt-Frumos: Fa-te ce te-i face, a te prapadete
zmaull
Da' ca doar n-am Inviet eu din morti, ca sal mai
mor i de mina unui cine de zmul -odat i buzdu-

30

35

ganul din cuiu qi-1 zvirle inapoi de sese mile de loc

si apoi ies in calea zmaului, puni[n]du-se de pInda
sub podul de arama, care se afla la poarta curpi.
Zmaul, vazind ca buzduganul trece inapoi pe la
urechea lui cu atita putere, ofta i zise: Mai, da' grei
oaspeti trebuie sa mai fie la mine acasa l Apoi, intorcindu-se dupa buzdugan, II ia i pornete spre cas.

*i, and la podul de arama, calul zmaului incepu a

fordi si a da Inapoi. Atunci zmaul d pinteni calului
i zice: De 1 cal zalud, minca-t-ar corbii carnea i
40

lupii oasele I ca doar ctiu ca nu-i Fiul Iepei, Fat-

Frumos pe aici.
162

www.dacoromanica.ro

Ba, daca 11 cauti, II gIseti i pe aici, rspunse Fat-

Frumos, iegind de sub pod. Ag-i & mi-ai incAput In

gheare, clue de zmAu ce efilti? Gindeai cA nu te-oiu gasi?

Hai la lupta, sO te Invat eu cum ad mai furi nevestele

5

altora 1

Din lupta g ne luptam, ori din sabii g ne taiem?

zise zmaul.

Ba din lupt, ca-i mai dreapta, zise Fdt-Frumos.

5i descOleclnd zmOul, s-apucar la lupt1 i se lup-

io

tall ei o zi de var ping-n sara, i, pe la asfintitul

soarelui, FAt-Frumos birui pe zmau qi-1 lag mort la
pamint, dupa care 11 hOcui in bucaltd cu cal cu tot, fa-

15

cInd dintr-Inii doul grmezi. Apoi Intra In casa qi

spuse zlnei cil a scOpat-o de zmu tli c' g fie gata de
drum, and se va Intoarce pe acolo, cad el se duce sa
scape i pe celelalte surori ale sale de la cinii de zmei.
Zina II indreptO incotro sa apuce, ca sA gdsasc mai
degraba pe sorA-sa cea mijlocie, i FAt-Frumos, Vara

mult gbava, ii ha ziva bura gi porni. 5i mergind

20

el Incotro li aralase, pe la ameazA iaca vede nite curti

i mai frumoase decit cele din-W. 5i apropiindu-se de
dInsele, (16 q,i de zina cea mijlocie, care i ea tocmai
atunci spala nite cametli la fluting. Cum se vAzur,

amlndoi se Imbratoora. 5i intrind In casgt, FOt-Fru25

30

35

mos Intreb pe zIna' ca' ce putere are zmAul ei i unde

se aflA el acum. Ea rOspunse ca-i dus la vinat gi, clnd

le Intoarce, zvirle buzduganul de qese mile de loc i

izbete In poartA, din poart In ug, i din ug se pune
In cuiu. 5i atunci bucatele trebuie s fie nici reci, nici
calde, cum Its mai bune de mincat. Pe cind Inca vorbeau ei, se ci aude buzduganul izbind In poartA, din
poart In ug', rii din ug se pune In cuiu. Atunci zlna
zise Inspaimintata:
Ascunde-te, FAt-Frumos, ca, de te-a gAsi zmAul
aici, te face mii i Mime.
Ba 1-oiu fOrma eu, cum am farmat i pe cinele de
frate-gu, zise FAt-Frumos, care ci i buzduganul din
cuiu i, iecind afarA, 11 zvlrle Inapoi de 12 mile de loc.

5i apoi iese In calea zngului, punindu-se de pinda

40

sub podul de argint de la poartA.

163

11*

www.dacoromanica.ro

Zmaul, vazind ca buzduganul &au trece inapoi cu

a-Ma putere, suspina si zise: Da' grei oaspeti trebuie
s mai fie acasA la mine, de vreme ce mi-au trAmis
buzduganul Inapoi 1 Apoi, IntorcIndu-se si el dupA
buzdugan, 11 i si porneste cu dinsul spre casa. Cind

la podul de argint, calul zmaului incepe a sari In

cloud picioare, a forai si a da Inapoi. Atunci zmaul

Infuriet Ii da pinteni si zice: De 1 cal nebun, mlnca-t-ar

113

15

20

25

30

35

40

corbii carnea si lupii oasele 1 De ce te temi? Ca doar

stiu cA nu-i Fat-Frumos, Fiul Iepei, pe aici 1
Ba, daca-1 cauti, 11 &testi si pe-aici, raspunse
Fat-Frumos, iesind de sub pod. AsA-i cA. mi-ai Incaput In lag, clue de zmAu ce esti? Hai la lupta, sa te-nvat eu cum FA' mai furi nevestele altora 1
- Din lupta BA ne luptam, ori din sabii sa ne tAiem?
zise zmaul.
Ba din lupta, ca-i mai dreapta, zise Fat-Frumos.
i luIndu-se la luptA, se luptara ei doua zile de-a
rindul, si a doua zi, tocmai pe la asfintitul soarelui,
Fat-Frumos biruieste pe zmau si-1 taie bucati cu cal cu
tot, de face dintr-Insii alte doutt gramezi.
Dupa aceea se duce in casa si spune zinei a a scapat-o
si pe ansa de clnele de zmau si ca sA fie gata de drum,
pe and se va Intoarce pe aici, a el se duce sA scape si
pe nevasta lui de clnele de zmau, cel mai mare. Vila
11 lndrepta Incotro sa apuce, ca BA gasasca mai degraba
pe sora-sa cea mica. i Fat-Frumos, f Ara multa zabavA,
Isi ie ziva bunA si porneste. i mergind el Incotro Ii

arAtase, pe la prInzul cel mare iaca vede niste curti

mult mai frumoase declt cele ce vAzuse pia. acum. i
apropiindu-se de dinsele, numai iaca ce vede si pe
iubita lui sotie, care tocmai acum ghilea si ea niste
pinza la fintInA. Cum se vAzurA amlndoi, se ImbratosarA, cu ochii lnecati In lacrami, si, IntrInd In casA,
FAt-Frumos IntrebA ca' ce putere are zmaul ei si unde
BA afla el acum.
Ea spuse ca-i dus la vinat si, cind se intoarce, zvIrle
buzduganul de 12 mile de loc si izbeste-n poartA, din
poarta-n 1.10, si din usa se pune In cuiu. i-atunci
bucatele trebuie sA fie nici reci, nici calde, cum Is mai
bune de mIncare. i clnd spunea ea acestea, se si aude

164

www.dacoromanica.ro

buzduganul izbind In poarta, din poartA In uflA, i

din uA se pune In cuiu. Atunci zina, cuprinsA de spaima, lmbrAtolazA pe FAt-Frumos r;;i-i zice: FA-te ce te-i
face, cA, de te-a gAsi zmAul aici, te prapadete I
- Ba 1-oiu prApAdi eu, cum am prApAdit i pe cei

doi dui de frati ai lui. 5-odatA i ie bu zduganul din

cuiu i-1 zvirle 1napoi de 24 de mile de loc, i apoi iesa

lo

In calea zmAului, punindu-se de pind sub podul de

aur de la poartA.
Zmaul, vzind cA buzduganul au trece Inapoi cu
atita putere, zise Ingrijit: MAi, da' grei oaspeti tre-

buie sa mai fie la mine acasA, de s-a tutors buzduganul

lnapoi cu atita putere 1 Apoi, Intorcindu-se dui:4 buzdugan, II ia i pornete cu dInsul spre casA. i, and la
15

20

podul de aur, calul zmeului Incepe a sAri, a forAi i

a da Inapoi. Atunci zmAul dA pinteni calului cli zice:

De 1 cal nebun, minca-t-ar corbii carnea i lupii oasele I

cA doar tiu cg. nu-i Fiul Iepei, FAt-Frumos pe aici.
Ba, dacA-1 cauti, 11 gAseti i pe-aici, rAspunse
FAt-Frumos, ieqind de sub pod. AA-i cA mi-ai incAput
In laM, cine de zmAu ce eti? Hai la luptA, sA te-nvAt
eu cum sA mai furi nevestele altora 1
Din luptA sA ne luptAm, ori din sabii sA ne tAiem?
zise zmAul.

25

- Ba din luptA, cA-i mai dreapta, zise FAt-Frumos.

5i lulndu-se la luptA, se luptarA ei trei zile gi

trei nopti de-a rindul. 5i a treia zi pe la ameazA,
cind ardea soarele mai tare, Inca' luptindu-se ei, de
3 130

aprini ce erau, din gura lui FAt-Frumos iesea o para.'

verde, iarA din gura zmAului ieea o parA. roie ; gi

tocmai pe atuncea trecea pe deasupra lor un vultur.

Zmeul, cum 11 vede, zice:

Vultur, vu1tura1 Du-te i adA douA picAturi de
35

lapte, una rece i una caldA; pe cea rece toarn-o pe

mine, iar pe cea caldA toarn-o pe cinele ist de FAtFrumos, CA t-oiu da un hoit sA mAninci.

40

Atunci Fdt-Frumos 1i zice i el:

Vultur, vultural Du-te de ada douA picAturi de
lapte, una rece i una calda; pe cea rece toarn-o pe
mine, iar pe cea caldA, pe clnele ista de zmAu, cA
t-oiu da ese hoituri BA mAninci.
165

www.dacoromanica.ro

Vulturul, cum aude aceasta, alergh iute i-ntr-o

10

45

cliph educe cele dou pichturi de lapte: pe cea rece o

toarnh pe Fgt-Frumos, de a rhcorete, iar pe cea cald
o toarnh pe zingu, de se aprinde i mai tare. i atunci
Fht-Frumos birui pe znagu, scoase paloul i-1 taie in
buc'ati cu cal cu tot, de f Acu dintr-inii iar doug gra.mezi. Dupg aceasta fail in cash i spuse nevestei lui
eh a schpat-o i pe dinsa. Apoi, luind-o cu dinsul, se
duse pe la celelalte surori, le lug i pe ele i apoi cu
totii se duse[rh] la gura iadului. Hirzobul era scoberit, i Fht-Frumos scutur tare de el, ca sh dea de -tire
tovargilor lui ch a sosit. Apoi punind zinele cite pe
una in hirzob, tovargii le traserg afard. Venind acum
rindul sa scoath i pe Fht-Frumos, el, care era n5zdrgvan, tia ch tovargii lui vreu sh-1 peardg, i de aceea,
In loc O. se puie el, puse un bolovan mare in hirzob,
i tovarhii incepurd a-1 trage afar, dar, cind pe la
jumdtate, fratii lui de cruce ii dadurg drumul tu hirzob cu tot, socotind ca de acum inainte 1-au prapadit.

www.dacoromanica.ro

DRAGOSTE CHIOARA 1 AMORIU GHEBOS

Comedie In 3 acte

Actul I se petrece Intr-o

C5.cdinei, unde-i locul dragalas...

asut din 'Maras, pe malul

PERSOANELE

1) Zamfir Bu1b li15., proprietarul casei.

2) Maria Tololoi, ofitereasti alungata de la barbat.

3) Zdrghild, psalt, amorezul Tololoaei.
10

4) Marita cea mare, fiica Tololoaei.

5) Marita cea micg, a doua fiicl a Tololoaei.
6) Un cdpitan s-o cApitaneas.
7) Advocatul Dierie, sprijinul ofiteresei.

Ingrijitoriul unei monastiri si prietenul advocatului.

9) Sarsaild, debitant de tutun.
8)

15

10) Mai multe persoane, prieteni de-a lui Zarghil s-a Tololoaei.

SCENA I
Zdrghilli , singur

Ei, apoi zi cA nu-s nebun. Eu psalt, ea ofitereasA.

20

25

De la dinsa pinA la mine citu-i de la ceriu pia. la

pmint. Dar o Incercare nu stria. Ia s mA ciuciuli-

tesc gi eu oleaca: un surduc negru, o pAlArie naltd g-o

pAreche de mAnugi negre, nu-i vorbA, pot sA-mi fac;
ca. am eu citeva pArAlute Intr-un loc. Dar oare, dac-ag
face asta, i-ag &al:16 eu tronc la inimA? Zoita era Zoita,
fata din sat de la noi; mA puteam tutelage cu dinsa in

vorbA. Dar asta-i asta: ofitereasA, femeie iscusitA,

167

www.dacoromanica.ro

cucoanA mare, vorbete cu noimA i poate sg. fi avind

multe nAcAfale. Dar i eu am sA fac pe dracu-n patru
-am s-o indesesc cu scofeturi i cu aghioasele i poate
s-o scot din minte. i rob de rn-ac viri la dlnsa, am pentru ce: cA-i o datA cucoanA ci femeie la locul ei.

SCENA II
Zarghild, Tololoaia i BilbiiIii

ZarghilA:
to

15

SArut minele, cucoana Marie! Bine,

sanAtocicA? Cum ati petrecut, de
cind nu v-am vAzut?

Tololoai a: A... Cirnoiu, a Sculeni, a spart ferectile, a dracu ieie a dincii. A nu hi

domnu Zamfir acolo, eu a moartA
fost, poate, nu mai agiunge ei ziva
de mini I

www.dacoromanica.ro

[AZI AM BANI, AZI AM PARALE]

Azi am bani, azi am parale,

Azi de lume joc Imi bat.
In cazin i-n tribunal
Sunt primit i-nbrAtoat.
SunA, sunA, pungl, sunA,
ca toti joacA pe-a ta strunA 1
Onorati-mA, cochete,

10

ai voi bravi judecAtori,

Eu 11,tiu ce-i a voastra seta:
Credetd tot In banitiori.
SunA, sunA, pungA, sunA,

Legea rA tu o faci bung!

15

SA am rang sau boierie,

Aste lucruri sunt pr mici.
Stiu armeni i greci o mie,
Boieriti pe irmilici.
SunA, sung, pung4, sunA,

Legea rA tu o faci buntil

20

FArA nici o-nvAtAturA,

25

Eu tree astAzi de-nvAtat,

Toti se uitA-n a mea gurA,
Clnd punguta mi-a sunat;
Banul la toti face nume,
Banul te rAdicA-n lume.
SunA, sung, pungA, sunA,

Lume[a] rA tu o faci bung!

169

www.dacoromanica.ro

AstAzi curtea ml pofteste,

Post sau slujbA ca sA-mi dea.
130

titi de ce ma maguleste?

CAci mi-e pungulita grea.

SunA, sunA, pungA, sunA,

Gael too joacA pe-a ta strung. I

www.dacoromanica.ro

CUNOA5TE-TE PRE TINE INSUTI

10

Cind ma ia lumea-nainte,
Ori de prost, ori de cuminte,
Ori de bine, ori de rau,
De asta habar n-am eu:
De-mi zice cuminte,
Lumea tiu ca mintal
De ma ia de bine,
Nu ma simt In mine 1
De ma ia de prost,
De clnd slut am fost.
De ma ia de rau,
Acolo shit eu,
Cu tot neamul mieu.

171

www.dacoromanica.ro

POEZII POPULARE

Frunzuleaua micunele,
5

tO

15

20

Ia vezi lacrimile mele,

Cum se varsa cu durere,
Fara nici o mingaiere 1
i se varsa pentr-un pui,
Numele nu vreu sa-i spui.
De 1-oiu spune, 1-oiu rapune;
De-oiu tacea, 1-oiu mai aye,
Sarmana inima mea,

Mai bine s-ar fi topit

Decit m-a fi despailit
De-un puior ce-am iubit.
Colo in vale, la brad mare,
Mindru codru sa rsuna
Dragala noaptea pe luna:
Este glasul puiului
Ce-a zburat din cuibul lui.
Sta., copile, te oprete
i oftind la el gindete.
*

25

Foaie verde de cucuta,

Drag mi-e puiul de pe lunca,
Cu drag vine i se culca.
Cucu cinta, se silete,
Puiu locul i-1 gatete.
Puica din poarta-1 privete,
Puica plinge i-1 jalete,
Puiul se calatorelte.

172

www.dacoromanica.ro

Te-am iubit de copilas,

-acum te duci si ma lasi.
Astazi plec, mine ma-ntore
La pustiul de noroc.
De-i mai zAbovi o luna,
Ma &esti pe drum nebunfi;
Da' de-i zabovi un an,
Ma &testi negru bustean.
*

10

15

20

FrunzulitA Maghira,
Ma miram, pu icA, miram,
M. miram de ce slabeam.

Eu nu slabeam de vrun rau,

Ci slabeam de dorul tau.
apte vai s-o vale-adinca,
P-aici lupii ma mAnincA.

Stai, lupe, nu ma minca,

Pan-o rasari luna,
SA dau mina cu puica;
Pe luna c s-o intilnesc,
Trei vorbe ca sa-i vorbesc
5-apoi sa ma prapadese
*

26

30

Frunza verde, iarba neagra,

Am avut o puicA dragA.
De draga ce-mi era dragA,
0 purtam cu tasma neagra
S-o tinem cu noaptea-ntreaga
Las' sa treacA, sa se duca,
Mi-i urita vorba lungA,
La Neamtu, la manistire,
La icoane BA se-nehine.

85

S. se ducA sal se sfintasea,

De mine BA se despartasea.
larba neagrA din grading,
Sa tii, puiculita, bine
CA eu ma due de la tine;
Sa ramiie pajistea,
k;

SA' vezi cum ii dragostea.

173

www.dacoromanica.ro

Dragostea de fat mare,

Ca fasola din caldare,
Chid ii pui un pumn de sare
Iar dragostea de ndvast,
Ca garofa din fereastd:
Dimineata inflorete,
Peste zi se vestejete.

Cit oiu trgi, sa iubesc,

10

CA, de-oiu muri, putrezesc;

Si pgmintul crete iarbd,
Nimene nu mai ma-ntreaba
Ce puicutti mi-a fost drag& I

15

Cind ai ti i te-ai pricepe,

Dragostea de un' se-ncepe?
De la ochi, de la sprincene,
De la buze subtirele,
Mucare-ar neica din ele,
Ca dintr-un fagur de miere.

20

Cuculet de la pAdure
Du-te la puicA i-i spune
SA nu se mai poarte bine,
25

C. mi-a rupt inima-n mine.

SA se poarte mai vlAvioas,

SA-mi mai vAd i eu de casa.

Zup, zup, zup

De-abia mi-o duo,
Si mi-o duo cu meteug
Pe doug. roate de plug.
JoacA, fatd, ce-i juca,
Du-te-acas i-i minca,
CA t-a fript ma-ta mita
Si t-a lAsat codita.
I

30

85
174

www.dacoromanica.ro

Femeia care iubete

Spa la noaptea i cirpete,
5

to

15

ha ziva se priminete
i tot la iubit gIndete.

Femeia care-i urita

*ede tot posomorlta,
Hainele pe trup nu-i yin,
Oglinda-i pune venin.
Ziva doarme din picioare,
Noaptea zace de lungoare.
Bata-1 focu de urn! ,)
Urltu-i posomorlt.
Femeia care-i frumoasa,

Nu-i pacat s-o tii la ma.

Noaptea-i vesela ca luna
i iubete ca nebuna 1
Ziva-i dulce ca un soare
i iubete pan'ce moare 1

20

95

La crimuta cea din deal

Vinu-i bun i oca-i mare,
Crlmarila sluta tare,
Beu voinicii de Ware.
La crimuta cea din vale
Vinu-i rau i oca-i mica,
CrlmArita-i frumulica,

Beu voinicii de se stricd.

www.dacoromanica.ro

ROSTIRI, ZICATORI, CUVINTE

Cele bune s s-adune,

Cele rele sa se spele.
Asta BA n-o ponosaBti
Si cu alta sA'. te innoieSti.

Chirotea.

Umbla in pogheazuri.

10

SA are de bine cu nevasta lui.

Sa lipseSti de aici, ca acuB mi-i ca nu te-oi putea
15

prinde

i-oi face spinarea doba Bi pintecele coasta.

Gura lui era clopot.

20

Da'curn ai facut, de i-ai omorit? Cum BA fac? Ia,

i-am toropit pe toti, de pare& n-au mai fost vii de cind
Is ei.
a

Da trei bice calului, sa sara trei munti i trei v

176

www.dacoromanica.ro

Tialos bdrbatul mieu,

El munceste i eu beu.

Basta-i, de-acum s-a mintuit.

El nu vorbea pleav.

10

'TA-te
rmas 1

pirdalnicul, s te batl, inim, c.a. tot aceea ai

Cioclej, hlujan.
Acus te fur sfintul.

15

Trei zile trapgdul, i un ceas praznicul.

Mincarea cam pe sponci, dar apa, mila Domnului4
20

Cu omul prost s nu ai a face nici in .clin, nici in

minecL

Dar disIntat (curioz, straniu) mai esti

26

Hllpav (lacom).

Halaturi (ciocane, unelte).

30

Para nu esti In toate

Via4i in simiri, Doamne, iartl-ma 1
177,

12

www.dacoromanica.ro

Aracan de mine (sancul de mine).

*

In toate zilele sint sfinti, dar noptile sint ale noastre.

*

Varga lui Dumnezeu, de aspru ce era.

*

Cind sufletul ii,i este go] i inima fr simtire, degea-

ba mai cauli pricinA cu lumea din afar.

*

10

II AdArag.
*

Am fost -am vAzut. Era i nu era. A zis c-a veni,

dacA n-a veni. Se vede c-a venit, de n-a mai venit.
1

15

ZAbavnic (de la zabavA, intirziere).

*

A ride cu incot (chicote).

4
20

RomAnului 1-i greu ping se apucti de treabA, cA, de

Meat, indat se lasA.
*

L-a dat prin werIA.

*
26

Bobotind.
Dator nu-s, cA nu-mi dA nimene pe datorie.
Betiv nu-s, &A n-am ce be.
Bat Au nu-s, cA tori ma bat.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENT 'A

www.dacoromanica.ro

SCRISORI (I)
1.

Catre ELENA CREANGA-CHITEI

Domniei-sale,
5

doamnei Elena Gheorghe a Chitei (Chitei), sau preotului Vasile Tifescu, pentru Elena foasta Creanga, la

comuna Galu, din judetal Neamt, plasa sau plaiul

Muntele (prin posta rurala).

La satul Galu. Grabnic.

10

Ia 5i, 1883, august 30

Draga sora Elenuta,

Ni s-a umplut sufletul de bucurie, aflind ca esti
sanatoasa si Ca te ocupi cu gospodaria. Dorim sa fii
sanatoasa si fericita, in unire cu cumnatelul nostru,
15

20

sotul ce ti 1-a dat D-zeu 1 Afla, draga, ca si noi suntem

gnat* din mila lui D-zeul i tare asi dori sa te vAd si sa
va vad. Eu nu am fost In asta-vara pe la Neamt. Numai
Maria lui Zahei a fost. Despre partea de loc din Humu1esti ma Intrebi? Cred ca nu aveti gind sa va. mutati
acolo. Sa nu crezi ca t-a rApi cineva dreptul, cit vom
trai noi. Mihalache si Tinca nu pot sa aib mai mult
cleat li se cuvine. Dar lasa-i sa tie casa In bung. stare
si sa se foloseasca de venitul ei, decit a cede pustie si s-or

folosi strainii. V. sarut cu drag si doresc sa ne vedem.

I. Creanga

25

181

www.dacoromanica.ro

Elenup, tare ai vre s4 am vro 20 de coti sumani de

noaten, buni pentru un suman pentru mine. I-ai

plti cit de scump, numai sd-i am. Scrieti-mi, dac s-ar

gdsi, 86 v trgmit banii. Mi-a face chiar acum o manta
5

pentru iarn6 din sum [an] de noaten. Mai scriiti-ni

cum v' aflati.

I. C r.

www.dacoromanica.ro

Clitre GHEORGHE CREANGA

Tinutul districtului urbei Iaci 3 din luna a eptea,

timpul secericului la ovreii din faci.
5

SArut mlinele i pe dos, i pe fa-p, preaiubiOlor mei

badia i 1e1i EcaterinA.

Despre noi yeti eti, dupe cum qi ctii, c suntem sAnA-

toci din gratia lui D-zeu.

10

15

Dorim deci, ca i pe d-voastrai aceastA simpl epistolA

s v gdseascA In cel mai perfect grad al sAndt4ei riti al

fericirei 1 De vreti a eti noutAti, nouci, iat va spun:

cu nefericita ocaziune a raposatului Intru fericire a
Bondarului i pusu la revinealA In pupAriA, [a]
sfintului Nichipercea, m-am dus la Pru 11 ulutu, ci am
fcut feredeie de pungg. Sunt bune ori ba?
De fAceam pulpe,poate-mi vei zice c-ar fi fost mai
bune, ca-mi IntAreau slbiciunea nervilor... Aa-i c-am
greit?
AltA noutate noursi: In timpul vijeliei unui Inderetnic

20

Ant de la finele nepornenitei luni, iunie clopotnita

Goliei fu aruncatA deasupra celei de la Barboiu, i
clopotele tocmai la Patruzeci de St [in] ti ; ci la Arhi-

man-Dracu Meriesco, In grAdinA, a crescut un crasta25

30

vete de doi coti i jumAtate (2 312) care merit a

fi dus la expozitia de la Frumoasa, care are a fi la
24 septemvrie, curgAtor In avusul (abusul) urbei
Neamtul buza-bri de Bercu, In casele lui Grama,
&A se mur[e]ze ;
i atunci ar putea fi gustos pentru
mahmurul i gherghetegul paroh a cocului de biserica Posa, care. a cAzut cu curu In par, pardon de
espresiune 1 i a nevalabilului prohesore din satul
183

www.dacoromanica.ro

rural Tipirigu, cucurigu, sau Pi I pi! ri 1 gu, care are

trei mii de zile pe un an de lei, patru care de carbuni din
padurea Dumesnicului, pentru vcsuit opincile, i apa

cit va put bea, cu cal cu tot, din pariul trecator pe

linga basarica ; afara de alte venituri ce-i mai curg de

pe dealul Cetatei, and vine vro ploaie repede.
In fine: in consederaciunea observarei fiindca tam
n-are motivele ei, Doamna face toate trebile, pamplesiru. Destul 11 I

10

15

Eu sa mai salut i pe amicii prieteni a d-voastre:

sarutari amicabile din parte-mi, d-lui Georgiu,
precum mlinile, gurita i ochii d-nei E... le._ nu...

ta rugindu-i totodata de iertarel caci zic amicalminte;

iar de-a fi acolo, v-a arata in fapta, daca nu m-a
trezi cu vro citeva testele de pumni pe linga spinare.
Aoileo 1 rau ma doare 1 I 1

Inchinaciuni mutuale la cei ce nu ma vor intreba;

iar venerabilului parinte Vasilie Rsmirita i familiei,

20

sarutari de miini din parte-ne. Alta noutate: rn-am

mutat intr-o cash' unde se afla i citeva frumuele, ce
pe la Iai le zic fete; tii proverbu cela: Betivului i

dracu-i iese cu ocaua plina". Cu alte cuvinte sunt

factor de... iaca o nou functiune 11 I

25

30

35

40

184

Printele Ienachescu va trimite un sac de complimente, i sarutari de mina: lui Gogu, Lazarachi, Manole a Lazaroae[i] etc., etc, ; se-ntelege pe la too acei la
cari am baut vin mai gustos...
Asta-noapte, cind scriam, am visat ea ma suiam la
Cetatea Neamtului cu proviantu de trei posci -1111
cozonac, ce-i ducea diaconul Theodor, [i vin] intr-un
ulcior, i cu mai multi companioni i companioane,
carii mergeau pina la punticica dinaintea casei sf.-voastre i iar se intorceau inapoi.
Ce frumoas petrecere! 11
-,Eta m-am trezit 1 cu condeiul dupa urechi; tii

cum ed cei du pe la cantelarli; adeca ca un cinovnic

de la presusftie, trimis in pozvoleanii de nagrajdeanii.
Pe Vasilica 1-am vazut de demult ; grabiti a veni la
Iai, sa-1 aezam in Seminarie.
Al domniei-voastre serv !

I. Creanga

www.dacoromanica.ro

/ai, 1888, maiu 19

BAdit Gheorghe dragA, si preaiubite verisoare,

AnetA si Elenutl, iertati-ne, vA rugAm, ea' nu v-am scris
5

10

15

pInti acum I Despre boala mea din fevruarie si maiu,

care In amlndoug rindurile a fost asemine cu moartea
cred ca va fi scris Zahei. MA aflu acum putin mai binesor, dar tot Imi tremura carnea pe mine si stint trist
si descurageat din aceastA pricina I
VA dorim din tot sufletul multd sAnAtate si bucurie
la toti si la toate I
Pe vara Elenuta o felicitAm de ziva onomasticA,
dorindu-i fericire si bucurie nesfirsita, de la D-zeu.
VA ImbrAtosAm cu drag, dorindu-vA multa sanatate
i bucurie I

I. CreangA 0 Tinca
4

Iai, 1888, iunie 5 (Duminicg)

20

Dragg i iar draga MAO Gheorghe,

VA sArutAin cu drag si vA dorim din suflet multa
sAnAtate si bucurie la too I

25

Din scrisoarea sf.-tale, de la 1. iunie, am vAzut Ca

trebuie sA pleci la SlAnic.
Drum bun I i nu te Indoi citusi de putin ca ai sa
capeti sAnAtate, si ai BA vii de acolo voinic si zdravn,

cum ii tunul.
Apele stint foarte bune, locurile foarte frumoase si
Ingrijirea eft se poate de bunA ; doftori o multime, cari

si ei yin la izvorul tamaduirilor, ca si ceialalti muri30

tori ; ai BA ai cu cine te consulta. Eu nu pot BA merg in

anul acesta; daca stiam dinainte cA mergi si sf.-ta.

ceream si eu un loc mai de demult, dar acum B-au dat,

toate locurile gratis,the au fost de dat de la Epitropie.
185

www.dacoromanica.ro

Eu sunt mai binefor. Tinca vA dorete drum bun, ca

i mine, vA imbratieazA pe toti: pe Aneta, Luta,

oimariu, Milillache i Tinca etc.

Al sf.-voastre,

I. Creang6 i Tinca

Ia 4i, 1889, iulie 2

Moule dragg.,
Iertati-mal, v5. rog, cci en cu boala mea, nu v-am mai
1.0

scris tare de mult. Dorim din suflet a ti cum va aflati?

Too ai notri, afara de mine, sunt gnat*, va trimitem

sf.-voastre sarutgri de mini i imbrAIAAri prieteneti

la too i la toate.

15

Oare nu-i pacat de D-zeu sA. nu ne mai vedem noi, aqa

din cind in cind? Daca nu ne-om mai vede, cit mai trAim,
apoi... morti... D-zeu tie 1 Ce zici? adevArat s fie ori
nu?

Ai sf.-voastre intru tot supui fii sufleteti,

Tinca i Ion CreangA

www.dacoromanica.ro

Ciitre ZAHEI CREANGA

Domnului Zahei CreangA,

la debitul de tutun I. CreangA, din strada BAncei,

Iai, Grabnic.
Slanic, 1884, iunie 24

to

Frate Zahei,
Mercuri In 13 a curentei, sara, am mas In TirgulOcna, i joi, In 14, pe la 2 dup6 ameazA, am ajuns la
SlAnic. Pe drum gi la SlAnic, vro citeva zile, am avut
ametele; iar mai ales simbAt noaptea spre duminica.
(In 16) mi-a fost foarte rAu ; perdusem chiar cunogtinta.

15

20

InsA d-1 dr. Aronovici grabnic mi-a dat ajutorul cuvenit, i mi-am venit In sine. De ape am fost oprit a
be pinA astAzi in 24, gi bAi calde numai 3 am flcut
pind acum; dup care mA simt mai bine, gi ametele
nu mai am de vro 4 zile. Sper ca ma voiu face bine cu
ajutorul lui D-zeu. Am primit amIndou scrisorile
tale, cea din brogurA i asta din 22, gi-ti multemesc
din tot sufletul. V-am scris i eu o carte de pogt, dar
se vede cA s-a rAtAcitl

Pe aici au fost ploi i un pohoiu grozav, care a fAcut

mare stricaciune bAilor gi stinghireala nou tuturor.
VA salut cu drag,

I. Creanga

25

Mai ingtiintati-ma cum VA aflati. VA doresc sAnAtate gi bucurie la too I

'187

www.dacoromanica.ro

Cdtre ECATERINA VARTIC

Domnigoarei Ecaterina Vartic,

peste drum de coala evreeascA In SArArie (devale).

La Iqi

1884, iuniu 16, Manic

TincA,

10

Am ajuns joi In 14 la SlAnic, rn-am aezat la locul

destinat l'i am Inceput a be apele hotdrite de dr. Bdi
IncA nu mi-a hotdrit pInd acum. Hrana este scumpA
aici, qi se gAsete cam cu greu ceii trebuie. Eu am mai
avut de citeva ori amet,ele ufloare ; sper Insd cA cu tim-

pul vor Incepe a despare.

VA salut pe toti cu drag i vA doresc sAnAtate. Corn-

15

plemente lui Mupitanu i la too prietenii.

Al vostru sincer prieten,

I.Creanga

188

www.dacoromanica.ro

Domniei-sale,
domnioarei Tinca Vartic,
strada Sgrgriei, devale, peste drum de coala evreeascg,
lIngg Mustea Casapu.

La Iai. F. grabnic.

SlAnie, 1884, iulie 12

Tincg,

Am primit scrisoarea i rn-am bucurat aflind cg

10

sunteti sdngtoi, dar ra-am rnihnit de biata Zamfiritg,

ca este bolnavg 1 hug curaj 1 D-zeu i d-rii au s-o facg
tangtoasg. Pe aici ploug. necontenit ; potop, nu al-LAceva 1 Nu prea pot be nici apele, nici face Mile in regulg.

15

20

25

Doctorul chiar mg Intrerupe din clnd In cind. Astgzi

de-abia am Implinit 1.9 feredeie. Spre 1.7 iunie i spre
3 iulie noaptea, pe la 2 ceasuri (i intgi i a doua oarg),
mi-a fost foarte rgu 1 (ametele). Dar d-rul mi-a dat
ajutorul cuvenit, i mi-am venit in sine. Acum sunt mai
bine,multemesc lui D-zeu 1 Spune d-lui Mufmitanu cg
am primit scrisoarea i-i multemesc din suflet, dorindu-li sanatate i bucurie 1 Lui Zahei de asemene aratg-i
sdrutAri i imbrgtorri frteti din parte-mi. Zamfiritei,
lui Singhel, lui Mihglache i Tincgi de asemine spune-le
ca-i doresc i-i Imbratoez cu drag. Cucoanei Rucsandei

sgrutgri de mini, i, in sfirit, tuturor vg doresc depling sgngtate i bucurie 1 Eu, dac-a put?) sta macar
ping la finele lunei acetia 1 Mai scrieti, cum vg aflati?
sg ne vedem sgnAtoi 1

I. Creangg

189

www.dacoromanica.ro

SCRISORI (II)
9

Cave VASILE CONTA

Iubite prietene,
Nu tii cit ne-am bucurat noi ieenii de succesul ce
I-ai avut In Camera.
Eu, dup cum ma cunoti, para. Innebunisem de entu-

ziasm, i de, prost oi fi, dar inima mare am. M-am

apucat de am tinut o ezatoare acasa cu Raceanu,
to

15

Ienachescu, Miu Nicsoi i te-am proclamat cel mai mare

orator al nostru. S tralieti, cacitu faci cinstire Ieului

nostru, oropsit i blestemat de D-zeu i de oameni I
Frate Conta, nu ne uita i scrie-mi cind vii.
Cu dragoste,

Ion Creanga

Alegator nationalist

www.dacoromanica.ro

10

Cdtre A. C. CUZA

Domniei-sale domnului A.C.Cuza,

la Bruxelles, 22. Chausse de Wacove, 22,
Bruxelles.

Ia0,

5/17

noiemvrie 1885

10

Stimabile si mult iubite d-le Cuza,

Sunt foarte vesel aflind ca esti sanatos si cred ca
nu m-ai uitat, caci sufletele nobile mai degrab se
uita pe sine. Doru-mi este si mie de d-ta, draga, dar
mare-i Cel-de-susl A da el, de-om fi Banat*, sa villa
si vremea aceea ca doar nu-i legata de gard.
-atunci vom face un berian ca acela, de s-a duce
vestea 1 La Intrebarea ce mai fac, raspund ca nu mai

15

pot face acum nimanui nimica 1... Cu ce ma mai inde-

20

Te imbratosez si te emit cu drag si te rog nu ma uita.

Ma Inchin cu frateasca dragoste si sa auzim de bine!

letnicesc, mai mult cu sezutul, vorba unei duduci

de moda noua. Cu Pompiliu si cu Eminescu na-am
intilnit si ne-am probozit...
Chid vei scrie lui Mihail pomeneste-i si de mine.

I. Creang6

191

www.dacoromanica.ro

11

Care MIHAI EMINESCU

Bathe Mihai,

Ai plecat si mata din Iesi, lasind in sufletul meu

multa scirba i amareala.

SA deie Dumnezeu sa fie mai bine pe acolo, dar

nu cred. Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol

el face doi; -apoi da, poate nu-s cu inima curata cind

graiesc de fratele nostru ca-i cu dracul, in loc sa

10

15

fie cu Dumnezeu.
Dar, iarta i mata, caci o prietinie care ne-a legat
asa de strins nu poate sa fie rupta Vara de ciuda din
partea aceluia care rAmine singur.

Aceasta epistolie ti-o scriu in cerdacul unde de

atitea ori am stat Impreuna, unde mata, uitindu-te
pe cerul plin cu minunatii, imi povesteai atitea lucruri frumoase... frumoase...
Dar coscogemite om ca mine, gindindu-se la acele

20

vremuri, a inceput s. plinga...

Badie Mihai, nu pot sa uit acele nopti albe cind

hoinaream prin Ciric i Aroneanu, fr pie de ginduri

rele, dar din dragostea cea mare pentru Iesul nostru
25

uitat i parasit de tori.

Si dimineata cind ne intorceam la cuibar, blagosloviti de aghiazma cea WA de prihana i atit iertatoare a Tincai, care ne primea cu alai, pang. eine stie
ce nelegiuire am faptuit i noi.

30

Ti-as scrie mai multisor, insa a venit Enachescu

trebuie sa plec cu dinsul la tipografie.
Cu toata dragostea,

Iei, 1877, decembre

192

www.dacoromanica.ro

Ionic&

r
eecw-de

it,iluf:/e_

L4Leie

rz-eepez

kurt74 'h

fie 41aza-

.t1/art-

91rt

Ca'

it-,v"

..r..,

I/ '144+4Z"'l----.

1-41-- .-

X4'L-44--A.:

Q-C C:e11-4

q. (k,:e20.044:-'
1^

r
h

192,

-I

1.-0-01C... '//

,-/wa,ze A
-z,t_

.1

Itezz,C!

' LAZ?

f,Z/Z., tat

A-1,-altoritzz,

vo- y-e 141.14.--

4yucgtilitz.:;___
_

,ae tdt

Irto(4-4

1-447n-z:1

t'elt, d-czwipat-1/10-Adk

s
c44-.

tear-e-d----.-'

Scrisoare a lui Ion Creangil c5tre M. Kogiiiniceanu din 1885,

noiemvrie 7.

www.dacoromanica.ro

et-a-

/LL-;-24-

bo-beft

ef-Z-112,j)cLyt--6-6- Weer5ACL,
C-%.t

4:Zz

bre&

df.A/u24i4l

Viet CA1-11 4/7-1.04 (

rim,t4t

7PLet-v

L)

Yd. 2
-e/t4241-442.4rTh

ilAA.

114-1-1

it1-4 'I- /lfi

www.dacoromanica.ro

Z-=4.; hr-F7 ;4repte.. I

4f4sag--

ail746dct

4,IWZ q,E
7-244 04s.-

/47')/ pe-teA1/4-,C-a

014' 64.4 a-e-4a

Ara-04.4.Z:

c2-1077192ixL-

41-424117-C-

itc-17

0,--7r---blea

e,,L 1147-11-=17*
_
a424A-1221-4.

trVe--e-i&

41
ite c-0-7-t- Du
C-6-UL-1_
9e_

t,

4-a-a-prZa-1/-4-

Pc

9e
2

Irt

Serisoare a lui Ion Creangil Care T. Ma iorescu din 1881 , iunie 11.

www.dacoromanica.ro

ze,r,

2'14. A;

744--

9-

0C,Le,

kv

1t

144-i1-74;s1-__

12-a-da/ti4L,

az0A- '3;1

4-4t_

C414t-4-e--

cas: 241 a-M.4

E.,1-1

42 -

4_e4

1-br/PL-e-p-41117hej a_ ,ktL-

g.,;J

444-a-t:

4-0-fibt

/kell7a/e

tiefyL,

/1/-_-

171
47.e=

444._

A-Pi;t-c 02.-7/At-e

5www.dacoromanica.ro

12

Bathe Mihai,
Ce-i cu Bucurestiul, de ai uitat cu totul Iesul nostru

cel oropsit si plin de jidani?

0 fi musai viata burlaceasca pe acolo, dar nu se

cade sa ne uiti prea de tot.

Veronica a fost azi pe la mine si mi-a spus ca si cu

dinsa faci ca si cu mine. De ce? Ce rau ti-am facut
noi?1
10

15

20

De Craciun te asteptam sa vii.

Tinca a pregatit de toate si mai ales sarmalele",
cari tie iti plateau foarte mult.

Eu am inceput, de, ca prostul, sa scriu, draga' Doamne, o comedie. Cind voi ispravi-o, nu stiu. Atita stiu,
ca subiectul e copiat, asa cum prea bine stii c pot
copia, e luat din viata de mahala, unde stau de cind
am parasit Humulestii.
M-am Intilnit cu fratele Conta.
La Iesi ninge frumos de ast-noapte, Inca, s-a facut
drum de sanie.

Ciricul parca e mai frumos acum.

Vino, frate Mihai, vino, caci fr tine Bunt strain.
Te sarut pe frunte,

Ion Creanga
25

30

13

Badie Mihai,
Slava Domnului c-am primit vesti de la tine!
Eu te credeam mort si ma luam de dor cu amintirile, cind erati In jurul meu, tu, Augural, cel blestemat, Conta si altii, cari acum va fuduliti prin capital, alaturi cu ciocoii, mInca-i-ar cinii, Ca sunt fiii
lui Scaraotthi, si pe voi norocul si binele.
193

13

Ion Creanga

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

De ce lasi pe. Veronica sal se zbuciume? Te-am asteptat de Crciun s vii, dar... besteleu, festeleu, CA
nu pot striga valeu, i cuvintul s-a dus, ca fumul in
sus, si de venit n-ai mai venit... Aferim... Dar noi,
adica IenAchescu, RAceanu i alti musterii pentru
mincAricA i bAuturicA bung, am tras un bairam de
cel turcesc, cu yin grecesc de la Amira.
Apoi ne-am dus cu sania gall din oras, i acolo
pune-te din nou masAl A doua zi la fel; de-abia a treia zi ne-am zburAtAcit, ca vrbile, fiecare pe la vatra
lui.
Acum stau lingA horn cu pisicele mele si mai pun
rinduiald in cele InsemnAri.
Tu, te certi cu politicianii prin Timpul; ce-ai pa-

tit de te-ai facut asa razboinic?

SAnAtate

i voie bunA,

Ionic5

www.dacoromanica.ro

14

Cdtre NICOLAE GANE

Ia0, 1887, noiemvrie 28

to

Stimabile domnule Gane,

La scrisoarea dumnevoastra am cinstea a raspunde:
T dunul este un fel de musca lungdreata la trup, de
coloare surie-galbiie, care mai cu sama, bundoard,
firete, mai departe, vorba burlacaritului" pica
vitele (mai ales caii de sex femenin) la partea delicata
... putin bulbucatd... cu borta la mijloc si nici ca

cit aiurea...
Unii tarani drdcosi prind cite un taun,

ii via

un paiu in cur, apoi ii da drumul cu paiul, incit

fuge nebun de durere. Si de aici a ramas vorba ca. fuge
15

ca taunul cu paiul In c..." Prin urmare, zicatoarea se ia cu inteles de iutala.

Altfel suntem Banat* ; numai caracuda, urgisita

de soarta, alearga gi ea dupa nevoile ei, mai ca tau-

nul cu paiul in cur.

20

Cu bine si cu sdnatate sd dea D-zeu sd ne vedem.

I. Creanga

13'

www.dacoromanica.ro

15

Cdtre MIHAIL KOGALNWEANU

Iasi, 1888, noiemvrie 7

Mu It respectabile cuccnule Mihalache,

5

Mai inti i-ntdi, respectuos va felicitez de ziva

numelui, dorindu-vd de la D-zeu silnhtate cd-i mai
bund decit toate" Ifar pre Sf. voievozi Mihail si Gavriil

10

rugindu-i s. vd fie intru ajutoriu multi Inca', multi

au i buni, pentru mindria i fericirea scumpei noastre tari
I

Al doilea, cu respect vd tramit atit scrisoarea mosumeu, pdrintele Gheorghe Creangil, cit si lista de cdrt,i
a printelui Staritul, i doresc din suflet ca aceast,
scrisoare s va" gasasc6 sgnAtos i voios
1

15

Al d-voastre intru tot supus

Ion Creangil
N. B. Va rog iertati de intirziere cti am fost i cu
bolnav de boala mea.

www.dacoromanica.ro

16

Ciitre TITU MAIORESCU

Iai,
5

10

1876, noiemvrie 10

Stimabile d-le Maiorescu,

V rog trdmiteti povestea Mof Nichifor, pentru ca
s-o dau la tipar. Junimea" din Iasi, intr-o sedintd a sa,
pe la 12 noaptea, fiind cam somnoroasd
dupd obia votat sd se tipdreascd; poate mai mult
eeiul ei
pentru ineurajare. Sau mai stiu eu... poate ea sipentru:
P.A.CAlescu...

D-voastrd cred ed veti fi ris si de mine si de dinsa,

cu drept cuvint: pentru a este o copildrie, scrisd

de un om mai mult bdtrin decit tindr; da' bine, da'
ei

20

25

So

rdu, D-zeu stie. Eu atita stiu numai, cd am scris lung,

pentru ea' n-am avut timp sd scriu scurt. Dar ce anr
scris, si cum am scris, am scris...
Poviituitorta la cetire prin scriere, ce 1-am alcdtuit ei
1-am tipdrit din indemnul d-voastri, nu stiu daed 1-ati
vAzut; ce-i drept, prostisor lucru am fdcut, dar s-a luat
plata, cb.'ci, inapoit de Onor. Ministeriu actual, sPde
la rAcoare in pod la printele IenAchescu, tovards la
pagubA. Vro 30 40 de galbeni, nu-s mai multi. Un
exemplar Insa 1-am vindut d-lui Sigara, advocat, care
mi-a ardtat ca are dorintA a se ocuna si cu didactica.
Cal batrin sd lnvete la umblat.
Dar noud nu ne pasal; 1-am zmomit, de ni-am seos
1% franc, si pace bund.
De acum poate sA se povdtuiascd en dinsul cum stie
si la ce stie.
Iertati-mi, vi rog, IndrAzneala I
Al d-voastrd intru tot supus servitor,

I. Creangd
-197

www.dacoromanica.ro

17
Iai,,

10

1881, iunie 11

Stimabile domnule Maiorescu,

Ca sa va descriu biserica Buna-Vestire din Iai, nu
am nevoie, caci domnia-voastra, care din porunca lui
Dumnezeu aid lasat aci un odor scump, o cunoateti.
La aceasta biserica, diaconului servitor, anume Vasile
V asilescu, nu i-a fost destuld saracia, de care se bucura
in genere clerul .nostru de mir, si nici grozava boald de

care sufere de vro zece luni de zile (asa cd. astdzi se

afla in spitalul Sfintului Spiridon, cu candeleta in

git si numai cu o mina de suflet, incit n-are ea' se mai
poata hrani cu meseria sa, chiar in cazul cel mai norocos, macar ca este om tinar, inteligent i cu cele mai

15

bune purtari), a trebuit sa mai aib femeie i patru

copii mici, cari mor in casa de foame. Asupra carora
respectuos chem indurarea domniei-voastre.
Va salut cu adinc respect,

I.Creanga
20

18

Ia0, 1881, iunie 17

Stimabile domnule Maiorescu,

Daca am indraznit a recurge la generozitatea d-voastre pentru nenorocitul diacon Vasile Vasilescu de la
25

Buna-Vestire, am stiut carei inimi ma adresez.

citiva franci sint de ajuns unei familii grace si nenorocite pentru piine de azi pe mine. Ceea ce va lasa inima

sa dati cu imprumutare lui Dumnezeu" puteti tri-

mite Onorabilului preot Alexandru Gavrilescu, de la Bu:i 0

na-Vestire care singur mai sustine familia numitului

diacon de vreo zece luni de zile, prin mila citorva

poporeni crestini, cari II cunosc.
198

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu, care v-a impodobit cu atitea haruri, are

sa v deie d-voastre de aiurea. Iar pentru mine yeti

face sI am partea celui mai din urma ucenic a lui
Lumin5iricg.
5

V. salut cu adinc respect,

I. Creang4
19

Iai, 1881, decemvrie 16

Stimabile domnule Maiorescu,

o

Am auzit c& aid avea bunnate a traduce citeva

din povestile scrise de mine.

Doresc a se face citeva Indrept5.ri: unele scapate din
vedere la tipar, altele tiprite lair5 sir.

La Soacra cu trei nurori:

15

Soacra', soacrd, poam5. acr,

De te-ai coace clt te-ai coace,

Du lce tot nu te-i mai face;

20

De te-ai coace toat5. toamna,

Esti mai acr decit coarna;
De te-ai coace-un an s-o var,

Tot esti acra si amarg;

Iei afar 5. ca o par5.;

Intri-n cas ca o coas5.;
ezi In unghiu ca un junghiu".

25

30

La Ilarap-Alb:
Lumea asta e pe dos,
Toate merg cu capu-n jos;
Putini suie, multi coboara',
Unul macin5. la moar;
-apoi acel unul..."
Va salut cu adinc respect,

I. Creangii
199

www.dacoromanica.ro

20
Iasi, 1882, noiemvrie 13

Stimabile domnule Maiorescu,

5

10

15

20

Iaca chiar acum, la 6 oare dimineata, am gatit de

scris anecdota pentru Romania jund si o si trimit cu
posta de astazi.
Tare am avut dorinta sa vd vad, cind ati fost de aniversara Junimei", insa nu mi-a fost tocmai bine, si
nici nu puteam sa scriu ceea ce incepusem a scrie
pentru Romania jund, de-mi venia sa innebunesc de
necaz. Fereasca D-zeu de omul timp, cind incepe sa
faca. ceva, ca el singur nu stie ce face, decit numai
intimplare poate sa-1 scoata din incurcatura. Iaca asa
sint eu si-n asemine incurcatura ma aflam de aniversera, feta cu fagaduinta ce va dadusem c voiu trimite
ceva la Viena. Tocmai in ziva de aniversara mi-a venit
si mie citeva idei, si, ca & nu le scap, am fost nevoit
s las cea mai vesela petrecere, aniversara, si sa nu va
pot vede pe dumnevoastra, cel mai dragalas profesor
si cel mai bun voitor ce am avut in viata rnea.
De aceea va rog sa ma iertati si, macar Ca nu v-am
vazut, credeti ca cu mintea si inima mea totdeauna va
vad si Ara doresc.

Am fost pe la d-1 Lambrior, si mi-a comunicat ce

25

i-ati spus d-voastra. Va multemesc din suflet, domnule

Maiorescu, pentru interesul ce purtati de copilul meu ;
si, de credeti ca poate iesi dintr-insul ceva, vd rog nu-i
refozati sfatul si protectiea d-voastra.

30

bucurie.

Va saint cu adinc respect si va doresc sanatate sii

I. Creanga

Bietul Lambrior, oare nu a calcat pe urma lui Conta?

Tare-mi pare rau, sarmanul 1 Iaca si munca peste masurd la ce duce !
200

www.dacoromanica.ro

91

Ia.5i, 1883, maiu 25

Stimabile d-le Maiorescu,

La 21 a curentei, corpul institutorilor din Iasi mi-a
facut iardsi onoare a ma alege intre cei trei..., dintre
cari, precum stiti, numai unul e destinat a lua parte ca

membru in Consiliul general al instructiunii, dupa

vointa ministrului.
10

15

20

Asa fiind a se urma, si avind incredere in mine cd in

rindul trecut sa nu fi adus vreo nemultumire prin pacinica mea dormitare in sinul acestui consiliu, cutez
a va ruga sa puneti un cuvint pe linga cine se cuvine,
pentru ca sa fiu numit membru si in rindul acesta.
Staruinta mea de a mai vedea Bucurestii nu e nici
din ambitie, nici pentru niscaiva interese particulare.
Int li doresc sa-mi mai vad baiatul; al doilea, citeva
persoane stimate si iubite, eari ma atrag; al treilea, cu
ocaziunea aceasta poate sa-mi tiparesc putinele mele
scrieri la Socec, Wind eu 1nsumi corectura ; si al patrulea, cred, in prostia mea, ca cel ce cunoaste cit de putin

firul oarecaror lucrari, tot mai de folos poate fi cleat

eel ce pofteste a face experiente din nou, daca are pla25

eere sa o faca si nu este altceva la mijloc.

VA salut en dragA inima si va doresc sanatate si bucurie.

I. Creanga

N.B. Ceilalti doi alesi sint: Ropala, grecusor, dar

bun baiat altfel, si Hrisoscoleu, care rn-a sfredelit
30

mult impreuna cu Savescu si alti eitiva, afard de d-1

Darzeu, care este un tip de om cinstit in toga puterea
cuvintului.
22

[1837, s.pteinvrie 19]

35

Respectabile si mult iubite d-le Maiorescu,

Daca n-ai ris de mult de vreo prostie a vreunui idiot,
de care numai in raposata Junime" de la Iqi se putea
2e1

www.dacoromanica.ro

ride mai cu haz, poftim, Ira rog, de-ti ride cu hohot

de una acum. Dar, va rog ! multe prostii si in vreo

doll& trei rinduri in viata mea, de cind am avut norocirea de a va cunoaste, chiar grosolanii am indraznit

a spune catra d-voastra, nu Insa din rautate, ci din

prostie ; rn-a luat gura pe dinainte.

CAci d-ta nu se poate sa nu intelegi inima mea.

10

Iertati-md, Ira rog, de toate si dati-mi voie sa va spun

si acuma una.
In bojdeuca unde locuiesc eu, dorm afara si pe vremea asta, In 18 spre 19 septemvrie. De veld avea rab-

dare, ca bunatate totdeauna ati avut, yeti intreba

poate, unde-i bojdeuca rnea? Va voiu raspunde respectuos: in mahalaua Ticau, ce-i mai zic si Valea plin15

gerei, strada Ticaul de sus, no. 4 (daca se mai poate

20

numi strada o hudicioara dosnicA, plina de noroiu pan'

la genunchi, cind sint ploi mari si indelungate, zise si
putrede, si la seceta geme colbul pe dinsa). Iar bojdeuca
de cAsuta In care locuiesc eu de vreo 18 ani e de valatuci
i povirnitA spre cadere pe zi ce merge, de n-ar fi raza-

rnata in vreo 24 de furci de stejar si acelea putrede.

Iarna dorm intr-o odaita toata hrentuita, iara vara
intr-un cerdacel din dos, incepind de pe la maiu si
25

30

sfirsind pe la octomvrie, cind este vrernea buna cum ii

acum. Asa rn-am deprins. Raposatul Conta si Lambrior
stiau casuta mea. Pompiliu, d-1 Nica si mai ales bietul
Eminescu, de asemenea. In sfirsit, vinerea trecuta in
18 spre 19 rn-am culcat iarasi afar dupa obiceiu si pe
la cite oare voi fi adormit nu 0iu, dar stiu ca am adormit gIndindu-ma cu jale mare la societatea Junimea"
si oe mai este ea acum 1 la bietul Eminescu si ce mai
este el acum 1 la Gheorghe Scheleti, Lambrior, Conta si
unde sint ei acum1...

202

www.dacoromanica.ro

23

Catre IACOB NEGRUZZI

1877,

10

martie

Stimabile d-le Negrutzi,

Fost-am i la p. rail... si la rop, rop..., i s-au

prins c Intru un cuget vor mrturisi pentru chir.,

fiind rasasiati pina-n glt de frac... Si cd pentru chir.
huludete aunt informati si din partea altora in bine.
Insd n-ar fi rAu s mai bateti ferul pin:1-i cald, cd
stiti cum e lumea la noi.
Va doresc sndtate i iertare de pAcate.

I.Creang5
24
NO, 1885, fevruarie 22

is

20

25

Stimabile d-le Negrutz,

Prin ziarul Vointa nationald de ieri, joi 21, se vede
publicata o deciziune ministeriald" destul de aspr
si, pe cit se pare, nepArtinitoare In privinta cartilor
didactice, deocamdatd a celor de part'e stiintificd, dupd
raportul comisiunei insarcinate cu esaminarea unor
asemine crti.
Desigur cd i cele de partea literard vor trece prin
asemene purgator degraba, degraba. Eu, Impreund cu
colegii mei: FIdceanu, Iendchescu i Grigorescu, Inca
de pe la 1868, am inceput a scoate la lumina' asemine
cdrticele, i anume: 1) Metoda nouci de scriere ci cetire
203

www.dacoromanica.ro

pentru clasa I-a primard, 2) invdtlitorul copiilor, carte

de cetire pentru clasele primare, 3) Geografia judetului
5

10

15

20

Ia,si, 4) Harta judetului Iafi, 5) Povdtuitor la cetire

prin scriere. $i al 6) Regulele limbei romdne de d-1
T. Maiorescu, pentru clas. II primard, retipdrite de
mine cu invoirea autoriului. Metoda noud i Invdtdtorul copiilor sunt aprobate si prin decret domnes[c]
din timpul d-lui Maiorescu. Celelalte *Inca sunt aprobate prin deciziuni ministeriale. Noi, fiind ucenicii
d-lui Maiorescu

ai societatei literare Junimea",

pared nu ne-am prea teme ca lucrrile noastre sa fie

azvirlite cu despret din scoald, dacd comisiunea insdrcinat nu va judeca munteneVe... Vorba ceea (cimilitura rimei): Apdrd-md de gaini, cd de cini nu md
tern".

Dori[n]d dar cu nerdbdare a sti cam ce soartd

ar aye cdrtile noastre, vd rugam respectuos a face,
prin prietenii d-voastre, sd aflam cam ce ne asteaptd
in privinta cdrldlor mai sus insemnate.
Iertati-ne, va rugam, de indrdzneala ce am avut
de a va supdra, i primiti din parte-ne incredintare
de stima i respectul ce vd pastram.

I.Creangd
25

Iai, 1885, maiu 15

25

Stirnabile i mult iubite d-le Negruzzi 1

Vazind cele cuprinse in scrisoarea d-voastre din 12

ale curentei, rn-am pus pe ginduri.

Pisemne d-voastrd nu md credeld ca sunt bolnav Si

30

aproape, dacd nu de tot, idiot. Apoi, ocupat 30 de

oare pe saptamind cu scoala primard, plus dusul si
intorsul de 2 ori pe zi, eine stie de unde, prin ploaie
si

35

noroiu, ger sau arsit,d, cum se intimpld, nu e lucru

tocrnai usor pentru omul vrisnic i greoiu. Se mai apropie Inca i esarnenul cu multisoare formalitati de in-

deplinit.
2C4

www.dacoromanica.ro

Cu toate aceste, incuragiat de d-voastrA, voiu mai

Incerca a scrie cite ceva. Timpul ins pe cind voiu aye
ceva gata nu vi-1 pot hotdri; cdci stiti d-voastrA tare

bine cd aceasta e treabal de gust, nu de silino.

b

Va salut respectuos si vd. doresc sandtate si bucurie.

I.Creanga

www.dacoromanica.ro

26

Ceitre ION SLAVICI

Iasi, 1878, oct. 21

Stimabile domnule i frate Slaviciu,

Iti multemesc din suflet pentru broura ce mi-ai
trAmis.

Ca fiu din popor, admit in totul parerile d-voastra;

nu in-am putut opri de a vArsa lacrAmi, vazind nenorocirea ce ne ameninta in viitorul tArei i al copiilor
10

ei 1 i cu atita mai mult am simtit, cu cit de mic

15

copil am vazut vicleugul acestui neam... inddratnic

i risipitoriu la ce tintete...
Dar oamenii notri de stat!... Ochi au i nu vAd,
urechi au i nu aud, caci totdeauna au luat carbunele
cu mina sarmanului tAran, care, la urma urmelor,
tot el a plAtit gloaba. Vorba ceea: Capra b... i oaia
trage ruine". De-ar ti boii din cireadA ce mina bicisnicA ii duce la tAietoarel
Dar nu tie sarmanul dobitoc i de aceea tace i rabdA 1 Duce in spate toate

20

sarcinele i hrAnete pe netrebnicii cari Isi rid de dinsull

Pastori nu-s, i cinii lipsesc. -apoi tii cA intr-un

sat fara cini se primblA mieii fArA bat 1...
Noi cari am gustat amarul sa despretuim pe oamenii

cei ce lucreaza fArA de lege i sA nu ne insatirn cu aleii

25

lor pentru a lua pinea din gura fiilor i a o arunca

cinilor.

30

Cred cd-i destul o maciuca la un car de oale.

Stimabile frate Slaviciu, chiar acuma scriu in dugheana unui negustoriu cinstit din Iai, anume Nicolai
Ioan, de care a dori sa avem macar vro zece mii in

Iai; dar unde-s? Domnul Nicolai Ioan mi-a spus

cA sA-i trAmiteti deocamdata vro douA trei sute de

206

www.dacoromanica.ro

brosuri si dupa desfacere banii sunt siguri; dacA

nu ma credeti, va puteti incredinta de la prieteni
5

moldoveni, cari sunt in Bucuresti, despre onorabilitatea d-lui Nicolai loan. Adresa: Nicolai Ioan, Iasi,
Strada Mare.

VA salut cu drag si vd asteptdm de aniversara

Junimei". SalutAri d-lui Eminesc[u]. Ar Atati, v
rog, respectele mele d-lui Maiorescu si la toatA familia.

Iar d-voastra personal va multemesc de mii de ori

10

i VA rog a mai povAtui pe copilul meu, care stiu cA vA

supArA din cind in cind.

Al d-tale cu inimA si cu suflet,
I.
16

Creanga

N.B. Pentru rabat, chibzuiti d-voastra cit puteti

da d-lui Nicolai loan. PlAtiti-i portul, faceti, in
sfirsit, cum vA dA mina.

Nu stiu dacA Creanga al meu invat ori se lasA pe-o

ureche?
27

Iai, 1882, fevruarie 8

10

Iubite domnule Slavici,

Prin posta de astazi am trimis o scrisoare d-lui

librariu Socec, poftindu-1 sd ni rAspundA dacA bine-

voieste a primi in desfacere cArti didactice de ale

26

30

35

noastre: Metoda nouci, Inffittorul copiilor, Regulele

limbei romdne de Maiorescu etc., dindu-i, de la mix
inainte, rabat de 35% pe bani gata si portul pe socoteala d-sale.
Noi am ave plAcere sd facem si aceastA negustorie
(desi nu-i vro pricopsald), gindindu-ne la multimea
ce s-ar put trece, mai ales ea' chiar acum suntem la
corectura coalei I, edit. XVI si am put trage cu In lesfire un numAr si mai mare de exemplare.
VA rog dar, in puterea prietesugului, draga d-le Slavici, abateti-vg, In treacAt, pe la Socec, Intrati In vor207

www.dacoromanica.ro

ba cu el despre aceast afacere, stgruiti s'a ne raspunda

ori da ori ba i totodat comunicati-mi si dv. rezultatul.

VA' salut cu draga inimg 1

Salutri si sgrutri din parte-mi d-lor Eminescu,

Nica, Gaster etc., etc.

I. Creanga

Acum un an am vorbit cu Socec chiar eu si ne-a lgsat

to

cu 40%. Poate sa' lese cu 35%. In sfirsit, ori asa ori

asa; asta, spre stiinta d-voastre. Marfa, ce-i drept, e
prostutd, dar am vzut si mai proasta vinzindu-se la
dinsul, dacd are noroc...
T

www.dacoromanica.ro

C.

28

Ciitre [SOC. ROMANIA JUNA1

Ia0, in 14 noiem. 1882

Anecdota trimite-voi, ins6 putina z'abava.

Creanga

[Iai], 25/H 1882

Trimis astazi.

Creanga
9,
10

15

1a5i,

1882, decembr. 28

Domnule Presedinte,
Miscat sufleteste, multemesc onorabilei Societati
academice Romnia juna" pentru distinsa onoare ce
mi-a fcut de a ma numi membru onorar" al ei i va
rog, domnule Presedinte, a comunica onorabilei societali, din parte-mi, ca sunt mindru de aceasta numire
neasteptata.
Primiti, va rog, d-le Presedinte, incredintare despre
stima i recunostinta ce va pstrez.

20

I.

Creang5.
209

14

www.dacoromanica.ro

30

Cdtre [VICTOR ZAHAROVSCIII]

Ia 5i,

1886,

octomvrie 8/20

Iubitilor confrati, inteligentilor si activi studinti,

ma Inchin cu sanatate I Scopul Infiintarei Biblioteca
poporald bucovineand va este nobil din toate punctele de
vedere si mai ales din acel al dezvoltdrii simtului natio-

1.

nal, atit de molesit si amenintat a se pierde ln secolul

nostru materialist, egoist si saraccios de fapte mari si
nepieritoare, de care s-au bucurat romanii In trecutul
lor glorios 1

Mergeti curagiosi inainte pe aceasta cale, si sa dea

D-zeu ca tot tineretul roman studios, de pretutindene,

s va poata imita!
15

20

Iubitilor c onfrat i,
Dintre povestile poporale" scrise de mine aveti voie
a retipAri oricare yeti crede-o potrivit6 pentru ajunge-

rea scopului urmarit de d-voastra. Si sunt prea magulit si mindru de cinstea ce mi-ati facut de a ma num'ara si pe unul ca mine Intre scriitorii nostri cei mai
renumiti". Dar fie si cum zicetd L.
Politeta oamenilor binecrescuti nu are margini.
Val salut cu draga' inima' si v imbratosez frdteste I

Ion Creang5
25

N.B. Val mu4emesc din suflet pentru cele trei brosuri I

Ion Creanga.
210

www.dacoromanica.ro

NOTE

1 VARIANTE

14*

www.dacoromanica.ro

POVESTI111

(p. 9)

POVESTE

Publicatd mai intii, fdrd semndturd, in Inveittitorul copiilor, carte

de citit in clasele primare, cu litere i slove, cuprinzind inviifeituri morale
si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd si V. Rdceanu,

ed. a III-a, Iasi, 1874, cap. 45, p. 158-160, iar apoi, tot nesemnat'l
si cu multe modificdri In editiile urmdtoare ale manualului: Invdtdtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinzind inveiteitu.ri
morale i instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd
V. Raceanu, Iasi, 1875, p. 157-158 (ed. a IV-a); Thvciliitorul copiilor,
carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere qi slove, cuprin-

zind invellaturi morale S i instructive, de institutorii: C. Grigorescu,

I. Creangd si V. Rdceanu, Iasi, 1878, cap. 49, p. 175-176 (ed. a
V-a); Inveiteitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe
sexe, cu litere i slove, cuprinzind inveiffituri morale gi instructive, dP
institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd si V. Rdceanu, Iasi, 1879,
cap. 9, p. 13 (ed. a( VI-a); Inveileitorul copiilor, carte de cetire in clasele
primare de ambe sexe, cit litere gi slove, cuprinzind inviifeituri morale

gi instructive, partea I, II si III, de institutorii:

C. Grigorescu,
I. Creangd si V. RAceanu, Iasi, 1883 (ed. a VII-a); Inveileitorul copiilor,
carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere i slove, cuprin-

zind inveifetturi morale qi instructive, partea I-a, de institutorii:

C. Grigorescu, I. Creangd si V. RAceanu, Iasi, 1886, cap. 8, p. 12-14
(ed. a VIII-a).

Pentru stabilirea textului de bazd si intocmirca aparatului de

varilnte am luat In consideratie numai editiile apdrute in timpul
vietii autorului (de aceea, editia a IX-a din anul 1891 am omis-o,
de,i pe copert numele lui Creangd figureazd aldturi de ale celorlalli
autori).
Paternitatea acestei povestiri, In sensul c autorul ei este Creangd,
a fost stabilit de Eminescu in darea de seam despre manualul amin213

www.dacoromanica.ro

tit, pe care o face in Timpul, cu data de 7 mai 1880, an. V, nr. 1021,
unde se reproduce *i povestirea. Eminescu, care a arAtat adeseori meritele nettigAduite ale cArtilor didactice lucrate de CreangA, face o caldA

prezentare Invagtorului copiilor: AceastA carte se nurrarA Intre

cele de *coalg, si mai cu drept cuvint decit multe altele. Intre bucAtile de citire aflAm lucrAri literare de gen popular de-o valoare oarecare, cAci aceasta este una din rarele noastre carti de *coal& netraduse. De aceea, fticind cu totul abstractie de la destinatia ei, extragem citeva probe din cari se va vedea clt originalitate de stil ascunde
*i e una din putinele carti din cari copiii Invata intr-adevAr
romdnefte".

Se reproduce povestirea. Comentariul continua: Povestea aceasta

pare a fi scrisA de Creanga. Ce este original in ea? Materia? Am putea
dovedi cA, desi popularA romaneasca, ea se aflA *i la alte popoare,
la cel german bunAoara. Tezaurul comun de pove*ti *i anecdote al

popoarelor e mare in aparentA, dar tottqi se sleigte Intr-un numr

oarecare de prototipuri. Aproape toate basmele noastre populare, cite
sunt strinse, cite nu, se reafla sau In germene sau intregi In Scandi-

navia, in Germania, in alte locuri. 0 seamA de povesti din ale lui

PAcalA se aflA In Basmele lui Andersen *i-n alte colectii. Ceea ce e
original e modul de a le spune, e acel grai romnesc cu care se-mbracA
ele, sunt modificatiunile locale, potrivite cu spiritul i datinile
noastre".

Ingrijorat de soarta literelor romane*ti, Eminescu recomando

ctilduros acest fel de literaturA, condamnind scrierile de imitatie.
superficiale, lipsite de valoare *i de trinicie tocmai pentru c5 nu se
intemeiau pe graiul, traditiile, istoria poporului nostru. De aceea
Inaildtorul copiilor se poate recomanda, nu numai copiilor midi,
oi *i multora din cei mari. CAci Inti ar Invta romne*te, ceea ce,
precum se *tie, la Paris nu se poate Invata; al doilea, ar vedea ca mai
sunt oamenisi afarA de barierele Bucure*tilor, ceea ce ar latrine tonu 1
de timpertinentA literarti. cu care nulitati de cafenele IncearcA, de
la un timp Incoace, a se introduce In republica literelor".
Textul povestirii reprodus In Timpul nu urmeaza editia a IV-a ,

cum se arat acolo (nici anul indicat, 1880, nu corespunde; ed. a

IV-a a apArut In 1875). Pe linga deosebirile care apar fata de aceastA
editie
1) Eu nu-s de clad pove*tile ci-s de pe cind se potcovea purecele
cu noubeci i nouA de oc de fer la un picior *i tot i se 'Area ea- 1
1 Nota lul Eminescu, intitulata Notite bibliografice, 1ncepe in nr. 102 al
ziarului Timpul I se continua In nr. 103, an. V, 1880.
214

www.dacoromanica.ro

usor ; si Inca se mai potcovea cu o coajd de nucd si se ducea In Inaltul

ceriului la sfInta ruga, povesti sa. ni aducd A4: A fost odatd, cind a
fost, ca, dacd n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe chid
povestile, ci mai dincoace cu vro doud-trei zile, de pe clnd se potcovea
purecele cu noudzeci si noud de oca de fer la un picior si tot i se 'Area
ca-i usor T; 2) Era odatdun om Insurat ; el trdia la un loc cusoacra-sa

A,: Zice ca era odat un om Insurat T; 3) A doua zi, ajunse Intr-un

sat A,: Drumetul plea. A doua zi ajunse intr-un sat T; 4) dar nu-nteleg A4: numai nu pricep T; textul (care seamand mai malt cu
versiunile ultime) prezintei o serie de particulariteili care-1 deosebesc fi

de celelalte redactdri: 1) Mlta A3, A4, As, AG, A7, As, MS: pisica
T; 2) Rotarul voia acum sd taie usorii, spre a scoate carul omite
T ; 3) Din ce in ce dau peste dobitoci, zise drumetul In sine ornite
T ; 4) Drumetul nu zbovi nici aici mult onzite T.
Toate acestea ne fac sa credem ca in Timpul s-a publicat, probabil,
o forma cu modificdri introduse de autor, diferia de cea aparutd In
editia a IV-a.
Confirmarea directd a paternitatii stabilite de Eminescu ne-o dd
manuscrisul autograf al povestirii, pdstrat In fondul Bibl. Acad.
Republicii Socialiste Rominia, sub nr. 4.074, f. 11r.-14v. Interesant
este faptul cd textul original seamand Intr-o masurd mult mai mare
cu cel publicat in editiile relativ tirzii ale Inviiidtorului copiilor (de
pildd ed. a VIII-a) dnit cu acela din editiile anterioare. Prima versiune este extrem de simpla, cu fraze sarace, neintregite, lipsite de
culoare; In redactdrile ulterioare povestirea prinde viatd, apar dezvoltdri care precizeazd plastic faptele si personajele, se constatd o
evident imbogtire stilistica a intregului continut. Cele mai numeroase si mai importante deosebiri fatd de manuscris apar In editiile
prime (ed. a III-a si a IV-a). Ar rezulta de aici ca scriitorul a redactat
mai multe versiuni (cel putin cloud), dintre care cea transmis prin
ms. 4.074 este posterioara celei folosite pentru editiile de Inceput.
De aceea noi am reprodus versiunea completa, superioard, existenth.' In editia a VIII-a.
Dialogurile, care In textul de long apar cu pauzd si In continuare,

le reddm In redactare modern.

A3
Invilfdtorul copiilor, ed. a III-a, 1874; A, Invdidtorul
copiilor, ed. a IV-a, 1875; A, Invetiatorul copiilor, ed. a V-a, 1878;
A,
Inviiiiitorul copiilor, ed. a VI-a, 1879; T Timpul, 1880;
215

www.dacoromanica.ro

A7

Inpdgitorul copiilor, ed.

a VII-a,

1883;

As

.Inveigitorul

copiilor, ed. a VIII-a, 1886; Ms manuscris autograf ; Ms,

riante fata de Ms; V lectiuni stabilite prin conjectura.

P. 12, r. 8: nu fii scump la tarife qi ieftin la fdind

va-

nu pretui

mai mull decit fac lucrurile ieftine, far% sau de mica

valoare, si nu pretui mai putin pe cele valoroase.

Variante
9

1 Titlul Poveste A8: A fost, a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti

A3: A fost odata, chid a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti,
ci ca un purece ar plesni A,: A fost odata, cind a fost, c, daca n-ar
fi fost, flu s-ar povesti, ci ca un purice ar plesni A,: A fost odata,
cind a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti A6, A,: fard titlu T,
Ms; 2-7 A fost odatd, cind a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti.
Noi nu suntem de pe cind povestile, ci suntem mai dincoace cu vro
doud-trei zile, de pe cind se potcovea purecele cu notaizeci 5i noua
oca de fer la un picior si tot i se parea ca-i usor A,, A,, A7, Ms: Eu
nu-s de cind povestile; ci-s de pe cind se potcovea purecele cu noudzeci i nou de oca de fer la un picior si tot i se parea ca-i usor A3:
Eu nu-s de cind povestile; ci-s de pe dud se potcovea purecele cu woadzeci si noud de oca de fer la un picior si tot i se parea ca-i u5or; si Inca
se mai potcovea cu o coaja de nuca si se ducea In lnaltul ceriului la

sfinta ruga, povesti sa ni aduca A,: Eu nu-s de pe cind povestile;

ci-s de pe cind se potcovea puricile cu nouazeci si noual de oca de fer
la un picior si tot i se 'Area ca-i usor; si Inca se mai potcovea cu o

coaja de nuca si se ducea in inaltul ceriului la sfinta ruga, pove5ti

sa ni-aduca A,: a fost odata, cind a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar
povesti. Noi nu suntem de pe cind povestile, ci mai dincoace cu vro
doud-trei zile, de pe cind se potcovea purecele cu nouazeci si nourt
de oca de fer la un picior si tot i se parea ca-i usor 7'; 8-9 Clod' era
odata un om Insurat, i omul acela traia la un loc cu soacra-sa As:
Era un om insurat; el traia la un loc cu soacra-sa A3: Era odata Uri
om insurat; el traia la un loc cu soacra-sa Ag: Cica era odatd un om
insurat; el trdia la un loc cu soacra-sa A5, Ag, 217, Ms: Zice ca. era
()data un om Insurat T: redactare anterioard Cica era odata un om
insurat; el traia intr-o casa cu soacra-sa Ms7;10 VP As, T, Ms: Vita
A3, A4, A5, 216, A7; dar si soacrl-sa As, As, Ag, A5, A,, A,, Ms:
dar nici soacra-sa T; 12 Intru una din zile As, Ms: Intr-o zi A3, A4I
216

www.dacoromanica.ro

A5, A6, T, A7; 12-13 dupd trebi, ca fiecare om As, Ag, Ag, Ms: mite
ca fiecare om A5, Ag, T, A7; 13 Nevasta lui Ag, A3, A4, A5, A6, A7,

Ms: nevastd-sa T; 14 il infsd ai-i dete tita, 11 puse In albie Ag:

11 Infdsd ai-i dete titd, 11 puse in albie Ag, Ag, A5, Ag, A7, Ms: si-1

infasd, 11 puse-n albie T; 15 cdci Ag, A3, A6, As, A6, A7, Ms: cd T;
apoi A8, Ms: -apoi Ag, Ag, 443, A6, T, A7; dezmerdd V: scris desmerdd A3, Ag, A5, A6, A7, A6, MS: scris desmierdd T; 15-16 pita
ce-ladormi As, MS: pind ce-adormi 43, A4, A5: pin ce adormi A6, A7,

MS1: 'And ce-1 adormi T; 16 sttu ea putin Ag, Ms: ea stdtu

putin Ag, A4, A5, 216, A7: stdtu putin T; 17 incepu a se boci A8, A4,
213, A6, T, A7, MS: incepu a tipa _12; cit ii lua Ag, Ms: citu-i lua
Ag, A., A5, A6, T, A7; 19-21 Mama ei, care torcea dupa horn, cuprinsd

de spaimd, zvirli (scris svirli) fusul din mind si furca din brlu cit
cob
i, sdrind fdr sine, o intrebd cu spaimd A,: Mama ei, care torcea dupa sobd, auzind-o, zvirli (scris svirli) fusul din mind i furca
din briu cit colo, veni lin3d fiicd-sa s-o intrebd A,: Mama ei, care
torcea dupd sobd, zvirli (scris svirli) fusul din mind i furca din brit'
cit cob

i sdrind o intrebd A,: Mama ei,care torcea dupd sobd, auzind-o,

zvirli (scris svirli) fusul din mind si furca din briu cit cob i sdrind
o Intrebd A5, A6: Mama ei, care torcea dupd horn, auzind-o, zvirli
(scrissvirli) fusul din mind si furca din briu cit cob

i sdrind o 1ntrebd

T, A7: Mama ei, care torcea dupd horn, cuprinsd de spaimd, zvirli
(scris svirli) fusul din mind i furca din briu cit cob i, sdrind fr
sine, o intrebi Ms; 23 are sd moard A8, A3, 214, A5, A6, T , A7, Ms: redac-

tare anterioara se duce din viatd Ms1; 25 Iatd cum A8, A7, Ms: Iaca
cum A3, A4, 113, A6, T; 27 mita Ag, Ag, Ag, A5, A6, A7, Ms: pisica T;

26-26; p. 10, r. 1-$ Vai de mine si de mine, cd bine zici fata mea ; se
vede cd i s-au sfirsit mititelului zilele I I, cu ochii pironiti la drobul
de sare d. pe horn si cu minile inclestate, de parcd le legase cineva,
1ncepurd a-1 boci amindoud, ca nista smintite de clocotea casa Ag,

MS: Ca bine zici fata mea ; si-ncepurd a-1 boci amindoud, ca niste
smintite A3: Vai de mine! Cal bine zici fata mea; si-ncepurd a-1
boci amindoud, ca nista smintite A,: Vai de mine! C. bine zici fata
mea. i incepurd a-1 boci amindoud, ca niste smintite A5, A7: Val
de mine si de mine 1 Ca bine zici fata mea... i incepurd a-1 boci
amindoua ca niste smintite A6: N ai de mine ! Ca bine zici fata
mea. *i-ncepurd a-1 boci ca nista smintite T.
10

4 sluteau As, A3, Ag, T, A7, ifs: slutau Ag, A5; numai iaca As, Ag,
T, A7, MS: iaca A4, A5, 216; 5 intrd Ag, A3, Ag, A A6, A7, Ms: in-

tr T; ndcdjit Ag, A4, Ms: neajit A3, A5, A6, T, A7; 7 Ce v-au
217

www.dacoromanica.ro

gasit, nebunelor A8, A7, Ms: omite nebunelor A3, A,, A5, A6, T; 8
Atunci ele, viindu-si putin in sine A8, A7, Ms: Atunci ele, mai venindu-si putin in fire A3, A4, AG, T: Atunci ele, mai venindu-si putin
In sine A5; 9 lacrdmile 146, A4, A5, A6, T, A7, Ms: lacramile A3; i
a-i povesti cu mare jale despre intimplarea neintimplata As, Ms:
omite cu mare jale A3, A A5, A T , A7; 11 zise cu mirare

218, Ms: omite cu mirare A3, A4, A5, A6, 7', A7; 12-13 multi

prosti am vazut eu in viata mea, dar ca voi n-am mai vazut

As, Ms: multi prosti am mai vazut eu, dar ca voi nici unul
A3: multi prosti am mai vazut eu, dar ca voi n-am mai vAzut
A,: multi prosti am vazut eu, dar ca voi n-am mai vazut A5,
A6, T, A7; 14 mai prosti decit voi As, A3, A4, A5, A6, T, A7, Ms:
redactare anterioard mai prosti decit voi pe undeva Ms1; 16-17 fall sasi ieie A8, A A4, A5, A6, A7, Ms: WA s-si ia T ; 18-20 $i mergind
el bezmetic, fr sa stie unde se duce, dupa o bucat de vreme, oprin-

du-se intr-un loc, i se intimpla iar sa vada ceva ce nu mai va7use:

un om tinea A Ms: A doua zi, ajungind intr-un loc, i se intimpla sa
vada ceva desentat: un om tinea A3: A doua zi, ajungind intr-un loc,
i se intimpla sa vada ceva ce nu mai vazuse: vazu un om care tinea
A4, A A6, T , A7: redactare anterioard i mergind el bezmetic, Incotro
11 duceau ocliji, dupa o bucata de vreme, oprindu-se intr-un loc, i se

Intimpla iar sa vada ceva ce nu mai vazuse: un om tinea Ms1; 21

rApede-1 116, Ms: repede-1 A3, A4, A5, A6, T, A7; 22 intra A8, A3, A4,
A5, A6, A7, Ms: intra 7'; 23 11 punea iar cu gura la soare As, MS: Mite

cu gura A3: omite iar cu gura A4, A5, A, T, A7; 24 Drumetul nostru,
nedumerit, zise As, Ms: Drumetul nostru, nedumerit, se opri j zise
A3, A4, A5, A6, T, A7; 25 Bun& ziva V, T: Buna ziva A3, A4, A5, A
A7, As, MS; 26 Multamesc A8, Ms: Multumesc A3, A4, A5, A6, T , A7;

81-82 Bre, ce trudl zise drumetul. N-ai vrun topor la Indamin

AB, Ms: omite la Indamlna A3, A4, A5, A6, T, A,: redactare anterioard

Bre, ce truda zadarnica, zise drumetul. N-ai vrun topor la Indamina

1/81; 84-85 Ie-1 de coada, sparge ici, i soarele va Intra singur inlauntru 216, MS: Ie-1 dumneta de coada si fa ce t-oiu zice eu: sparge in
aceste trei locuri, pune feresti i soarele va intra singur In casa A3:
Ie-1 de coada si fa ce t-oiu zice eu: sparge aici i soarele va intra singur
fri casa A4, A,: Ie-1 de coada si fa ce t-oiu zice eu: sparge ici i soarele
va intra singur inlauntru A6, A7: Ia-1 de coada si fa ce ti-oiu zice eu:

sparge ici i soarele va intra singur Inlauntru T ; 86 Intra A8, A3,

A4, A5, A6, A7, Ms: intra T ; 37 om bun, zise gazda (scris gasda) 218,
A6, T , A7, Ms: omite zise gazda A3, A4, A5; 87-88 De nu te-aducea
Dumnezeu pe la noi 218, Ms: omite pe la noi A3, A4, A5, A., T, A7;
218

www.dacoromanica.ro

38 eram sa Imbatrinesc As, A3, A6 T , A, Ms: eram sa-nbatrinesc A4,

As: redactare anterioard eram sa Imbatrinesc f Ara' vreme Ms1.
11

1-2 i mergind el tot inainte, peste citva timp ajunse Intr-un

sat si, din Intimplare, se opri la casa unui om As, MS: A doua
zi, ajunse Intr-un sat; din Intimplare, se opri la un om 443, A4,
445, A,: Drumetul plea. A doua zi ajunse Intr-un sat ; din Intimplare se opri la un om T: A treia zi ajunse Intr-un sat si, din
Intimplare, se opri la un om A,; 8 gazda 244: scris gasda A3, A,,
A5, AG, T, A7, Ms; rotar A4, A3 444, T, 447, Ms: rotariu A5, A4; 5
cu toata puterea As, MS: din rasputeri A3, Ad, As, A6, T, A,; 7-8
Rotarul voia acuin a taie usorii, spre a scoate carul 444, Ms: Rotarul
voia acum sd taie usorii, ca sa poatd scoate carul A3, A4, A5, A7:
Rotariul voia acum sa taie usorii, ca O. poata scoate carul At,: omite
T; 8 Noroc Insa 444, A7, Ms: omite insa A3, 444, A,, As, T; 8-9 1-a
invatat sa-1 desfaca In toate pArtile lui A., Ms: 1-a Invatat sa desfaca
carul in toate partile lui A3, A4, A5, A,: 1-au invatat s desfaca carul
in toate partile lui A5, T; 11 multamesc As, A5, A6, A7, MS: multumese A3, 444, T; gazda 443: scris gasda A3, A4, A5, A4, T, A7, MS;
12-13 la uite-te dumnetal Era sa darm bunatate de casa din pricina

carului As, MS: cit pe ce era sa ddrm casa, din pricina carului A
444, A6, As, A7: eft pe ci era sa clArim casa din pricina carului T;
14-16 De aici, drumetul nostru, mai numArind un nAtarau, merse
tot inainte, pind ce ajunse iara la o cas, Acolo, ce sa vada? Un om,
cu-n .44, A7, Ms: A doua zi, drumetul nostru pleca prin sat, mai numarind un natarau; iaca, la o casa, un om c-un A3: De aici, drumetul
nostru, mai numarind un natdrAu, merse tot Inainte, Ora ce-ajunse
iara la o casa. Acolo, ce sa vadd? Un om c-un A4, A5, A: De aici drumetul nostru merse tot lnainte, pina ce ajunse iard la o ma. Acolo, ce
sa vada? Un om c-un T; 18-19 Din ce In ce dau peste dobitoci, zise
drumetul in sine As, A3, 444, 445, A4, A,, Ms: omite T; 20 Da' ce A,
A3, A4, A5, A6, 447, Ms: De ce T; 21 zvirl V: scris svirl A3, A4, A5,
A4, T, A7, A4, Ms; 21-22 tapoiul ista, bata-1 scirba sa-1 ball, nu-i
nici de-o treaba As, Ms: omite bata-1 scirba sa-1 bata A3, A4, A5, A.,
447: tapoiul dsta nu-i nici de-o treaba T ; 23-24 CA degeaba te trudesti, nene I Poti sa-1 blastami eft 1-ei blastama, habar n-are tapoiul
de scirba Ag, Ms: omite 443: Ca degeaba te trudesti asa A4, A6: Ca
degeaba te trudesti A4, T , A7; 24- 25 Ai un oboroc As, A3, 44, A5, A4,
T,

A7, Ms: redactare anterioar ai un sac Ms1; 27-28 ie-1 pe umar si

suie-le frumusel In pod As, Ms: ie-1 pe umar si le suie In pod A,,
219

www.dacoromanica.ro

A5, A A,: ia-1 pe urndr si le suie in pod T ; 28 tdpoiul

pentru paie si fin A 8, A7, MS: tdpoitil e pentru fin si paie A3,
A A,, A,, T ; 30 se fdcu As, A3, A4, 245, A,, A,, Ms: sd fdcu T;
31 Drumetul nu zdbovi nici aici mult As, A4, A646, Ms: Drumetul
nu sezu mult A3: omite T: Drumetul nu zdbovi nici aici mult A7; 32
A 4,

alt neghiob As, A4, A5, A 6, T , A7, MS: un neghiob A3; 33- 34 Apoi,

de aici merse mai departe, pind ce ajunse ca srt mai vadd aiurea si
altd ndzbitie (scris ndsbitie) A8, A7, Ms: Mergind mai departe, vede-o
altd prostie, la care nu ce putu opri de Hs A3: De aici merse mai departe,

pind ce ajunse sd mai vadd aiurea i and ndzbitie (scris ndsbitie)

A4: De aici merse mai depart., pind c. ajunse ca sd mai vadd si aDa
ndzbitie (scris nasbitie), la care nu se putu opri de ris 45, 246: Drumetul merse mai departe, pdnd ce ajunse sd mai vadd i alt ndzbutie (scris ndsbutie) T ; 34-37 tin om legase o vacd cu funia de git si
suindu-se pe-o surd, uncle avea aruncat oleacd de fin, tragea din rdsputeri de funie, s urce vaca pe surd A Ms: tin om legase o vacti cu
funia de coarne s-o trdgea in podul grajdiului A3, A4, A3, A,: Un
om legase o vacd cu funia de coarne s-o trdgea In podul grajdului
T, A7; 39 dar ce As, A,, A6, T, A,, Ms: da ce A3, 244.
12

2 numai nu pricep A8, A,, T , A, , Ms: dar nu-nteleg A3, A4: numas nu-nteleg A5; 3 ista A9, A3, A,, A,, A,, A7, Ms: Asta T ; vr6 A9, A3, A 4, A5,

A, Ms: vra A,: vrea T ; 4 sa vie dupa mine sus, pe iastd surd A6
Ms: sd se suie-n pod A3, A4, A5, A,, T , A7; 5-6 16 finul si-I cid jos
la vacd A8, A6, A7, MS: 16 finul si-I dd jos la vaca ; cum crezi c-ai sd pot i

sui vaca In pod A3, A A5: Ia finul li-1 dd. jos la vacd T ; 11 eram cit
pe ce sd-mi gitui vaca As, Ms: era sd-mi ucid vaca A3, 24,, A9, A6,T
A. 12-13 de aceastd mare prostie A,, A6, A7, Ms: de-aceast prostie
A3: de ast prostie A4, A5: de ast mare prostie T ; 13 Mita A6, A3,
A4, A3, A, A,, Ms: Pisica T"; 13-14 sil deie As, A3, A4, A5, A6, A7, MS:

s dea T; 14-16 dar sd. cari soarele In cas cu oborocul, s arunci

nucile in pod cu tdpoiul i sa tragi vaca pe surd', la fin, n-am mai gindit A6, Ms: dar O. se tragd vaca in pod, la fin, n-am mai gindit A3:
dar sd se care soarele in casd cu oborocul, sa se arunce nucile In pod
cu tpoiul i sa se traga vaca In pod la fin, n-am mai gindit A,: dar
s se care soarele in casdi cu oborocul, s s-arunce nucile In pod cu
tdpoiul si sd se tragd vaca in pod la fin, n-am mai gindit .A 216,147:
dar sd se care soarele in cas cu oborocul, sd arunce nucile
cu tripoiul i sa se tragd vaca in pod la fin T: redactare anterioard .
dar sIt cari soarele in casd cu oborocul, sIt arunci nucile In pod cu
220

www.dacoromanica.ro

tpoiul si s urci vaca pe surd la fin, n-am mai gindit M.55; 17 Apoi
drumetul se intoarse A8, A., T, A7, Ms: mite drumetul A 3, A 4, 45;
18 pe cari-i socoti A,, A7, Ms: pe care ii galsise A,: pe care ii socoti

A4, A,, A,, T; 19-20 s-am spus povestea aa A8, A,, T, A7, MS:
s-am spus-o aa A,, A,, A5; 21 S-am incalecat pe-o cdpsund, si v-am
spus, oameni buni, o mare minciund A8, As, A7, Ms: omite A.: S-ain
incalecat pe-o cdpsund, s-am spus o minciund A,: S-am incallecat pe-o
cdpsund,

(P. 13)

i v-am spus o mare minciund A,, T.

MOS NICIIIFOR COTCARIUL

Publicatd in Convorbiri literare, X ,10 , 1 ianuarie 1877, p . 374-384,

iar apoi, cu uncle modificdri i adaosuri, in editia de la Iasi,

vol. I, 1890, p. 105-136, cu subtitlul Povestire glumeatd". A
aparut *i in brosurd, cu titlul Mof .Nichifor Colcariul (Povestire
ghtmeagi), Iasi, 1877 (35 p.). Se mai semnaleazd o aparitie, tot
in brosurd separatd, cu titlul .11fq Nichifor Cotiugarul, Iasi, 1877,
Tipografia Nationald, pe care nu am gsit-o in fondurile publice
cercetate. Citdm acest titlu din Bibliografia romdnei, Buc., 1879,
p. 25, nr. 362, a lui Alex. Degenmann (apud L. Predescu, loan
Creangd, Viata i opera, vol. II, 1932, p. 46).
Reproducem textul din Convorbiri literare, tinind seamd de modi-

ficdrile din editia Iasi.

CL

Convorbiri literare; B

brosura ; I

editia Iasi; V

lec-

tiuni stab ilite prin conjecturd.

P. 14, r. 7-8: Cd nu-i bine sd te pui viziteu la cai albi i slug

la femei", Mudd. murddria la caii albi se observd usor
si de aceea trebuie mereu i foarte bine curtit, iar femeile

sint mai exigente decit bdrbatii, cind e vorba de Mout

treabd in casd.
r. 28: Dacii tiais potrivefti din git pe moF .Nichifor dacd-i
dadeai de baut cit dorea el".
P. 15, r. 14-15: te-apucau pe-a-minele treceai dintr-o mint
(de client) In alta".
r. 32-33 : de nu curge, macar picurei dacd nu cistigi mult
citigi putin (si tot e bine)" (comparatie cu apa care curge
22i

www.dacoromanica.ro

in cantitate mare ei picurd in cantitate mica); f i

cine

i eine e activ (nu stA degeaba) tot se

alege cu ceva" (a pigca a rupe", adicti a obtine o bucaOa. dintr-o bucatd mare de pline, came etc.). SA se remarce rima (migca-pigca).
r. 35: lnghilind noduri stApinindu-se sA nu izbucneascA".
P. 16, r. 10-11: trdiegte din sdul sdu f i pe sama lui trAieste
din ce are, fara sa depindA de cineva".
r. 18: Incepuse a sciriii Incepuse a slAbi, a se Imbolnavi"
(li scirtliau" Incheieturile ei diversele organe interne).
migcd tot pigcd

ba i-e facia de ncijit, ba cet i-e feicut pe ursitei,

baba credea cA durerile pe
ba cd i-e facut de plinsori
care le sirnte slut cauzate de diverse descintece (fAcAturi")
sau de rele nevAzute.

r. 19-20:

nu-i erau acum mai niciodatd boii acasd era indispus

mai totdeauna".
r. 28: era facut pe drumuri II nscuse maicA-sa in timpul
unei calatorii".
1'. 17, r. 22-23: in dricul iarmarocului
In toiul bilciului"; dric
r.

23:

partea de mijloc a carutei" (Oil roti, loitre etc.).

r.

27:

de-li pune nora la cale

de-ti pregateete nora (de

drum)".

r.

gi tiva, bdiete I
0 fuga (iute), bAiete!"; tiva! interjectie, care imita atit zgomotul, cit ei miecarea celui ce
o ia brusc la goand. in Intrecerile copiilor la fugil
serveete ca un fel de semnal pentru start.
r. 39-40: lntiiicigi data venise ea la Neamf, de cale primara
la socri venise pentru prima oara dupA casatorie in
vizitA la socri"; cale primarei se numeete intiia vizit pe
care o f ac tinerii casatoriti la parintii bArbatului sau ai
32:

nevestei.
P. 19,

r. 5-6: e o frumuseta afara la clmp, de turbei haita! e-aea

de frumos, incit animalele zburda ei se zbenguiesc tot
timpul".
r. 36-37: nu i-ar muri multi Inainte sei-i moan:0de
remarcat repetarea, sub forma conjunctivului-impera-

tiv, a verbului, pentru IntArirea blestemului.

222

www.dacoromanica.ro

P. 20, r. 4-5: degeaba mai bati apa-n chiud sd s-aleagd unt degeaba incerci sa faci un lucru imposibil"; a bate apa-n pita se
spune si despre o cuvintare sau o simpla convorbire fara

continut, care-i o simpla vorbarie.

i copii, deloc!"
P. 21, r. 18-19: cd ma ari in toate boalele !
c ma-mbolnavesc de frica 1" ; o spaima mare poate cauza o boala
r. 15: f i copii, tufa!

nervoasa.

r. 33: ldsinduli peile zdlog

murind" (vinatorul ia de

la lupul impuscat pielea, pe care vorbirea populara o

prezinta, ironic, drept amanet).

P. 22, r. 20: qi-rni scoate ochii cu cele tinere

ma mustra ca ma

uit la femeile tinere".

Na, asta Incd-i una ! inca o belea, o pacoste,
15:
un lucru neplacut".
la, rtu mai meni a rdu nu mai cobi".
r. 18:
r. 25-26: dar asta picd de coaptd dar asta atinge culmea,

P. 23, r.

intrece mAsura" (ca un fruct prea copt care cade din pom).

r. 31: nu te Unputina cu inima

calmul, curajul".
P. 24, r. 6-7: de au sd scapere fugind

tine-ti firea, pastreaz-ti

de au sa iasa scintei"

(nu din ele, ci din pietrele lovite de potcoavele iepelor) .

r. 7-8: n-are sci-i fie moale am s-o bat" (loviturile, date

ajar numai cu palma sau cu pumnul, sint tari").

nu face
r. 10-11: femeia nebdtutd e ca moara neferecatd
treaba cum se cuvine" (intocmai ca o moara nereparat
la timp).
foflenr. 14-15: s-a muiat fi... foftenchiu ! iar sare roata 1

chiu, interjectie care imit nu atit zgomotul, clt miscarea (moale") a rotii iesit din osie.
r. 16-17: se pede cd azi-dimineald mi-a iesit inainte ()run
popd
credinta populara ca prima intilnire in cursul
zilei cu un preot prevesteste a rat'.
esti om batrin" (cu fata rosie,
plina de creturi, ca o masA de singe inchegat).

r . 36: efti un cheag zbircit

223

www.dacoromanica.ro

P. 25, r. 20-21: o noapte nu-i legatd de gard noaptea trece,

fiindca-i liberd" (nu-i ca o flint& legatd).
r. 36: cd tot de una ii e acum ca tot nu are de facut altceva" (decit acest singur lucru de care-i vorbeste mos
Nichifor).

P. 26, r. 9-10: Lui Iic i s-a pare c-a prins pe Dumnezeu de-un
Itic are sd se bucure (vazindu-te) ca In fata unei
adevdrate minuni".
r. 27: se pune intr-o rild jos se culcd pe-o coast" (ca s
picior

nu adoarma, mai mult sprijinit decit culcat).

P. 28, r. 9-10: Cine-i cu pagubd, i cu pdcat cine suferd un necaz
face si pdcate" (fiindcd d vina, Vara' dreptate, pe altii
pentru necazul sdu).
r. 14: Eu se vede c m-a,n luat ieri cu luleaua se vede c-am
bdut cam mult"; cf. a lua luleaua neamfuluia se Imbdta".
Locutiunea are, la baz, pe cit se pare, o anecdota despre
un neamt, probabil mecanic la vreo moard, care era asa
de beat, Incit, de5i tinea luleaua in gurti, Intreba pe cei

din casa de ea.

r. 21:
Da' nu tii una! nu stii o veste (bund)1" Despre
folosirea pronumelui nedefinit unul, una In tot felul de
Imprejurdri, cu sensuri si valori stilistice foarte variate,

vezi Stilistica... citatd, p. 132 si urm.

P. 29, r. 23-24: mof Nichifor s-au rdsuflat... despre intimplarea...

a vorbit sau, mai exact, a scdpat vorba... despre
Intimplarea..."
Si poate acum a fi oale qi ulcioare

r. 30-31:

a murit de

mult, tacit rmdsitele trupului sdu s-au amestecat cu

pmintul (sau cu lutul) si participd astfel la facerea
oalelor si a ulcioarelor".

Variante
13

3 traitor CL, B: traitoriu I; 4 mahalaua CL, I: mahalaoa B; 7 meu

CL, B: mieu I; 11 Clopotarul CL, B: Clopotariul I; Mondstirea CL,
B: IVIdndstirea I; 12-13 Mondstire CL: monastire B: mandstire /;
224

www.dacoromanica.ro

0'4;4 Pic a- //,, /5

9
("10-1/1-1
yr'ArAITEVIISI

.;140161(1-

fruse
.44.9..s7A.:;/'

c-

if/L-=-41

447:r7fIL

e_74>tf-;17;.- . i-_

11-44 -4'7v-7-v---/-Wv-Ai.

,f21_,

f-E

114-10-14,,-/gi,t-of/acs;)2,.,(_1, f

POI-614441X---

/72A-L.

&Lpie,k- c-4 ti

pto-rp
/

/AIR.-

k 1474ti

1,44,Li e-P-,74-0-'1. 00 le 0-r r

J ,

944-9e,

...._ 1

4ta_
Ilk e ea4,1 poi,144 1-i_

eiy;,

/4.-tLyx.,..40::
4-L,e-f:44 e_d___A
4-; zi5?-rzo-z.ffait.f
ge._
:Air 7,7-, -iz,

.07.44414.1--

www.dacoromanica.ro

Scrisoare a lui Ion Creanga cgtre I. Negruzzi din 1885, mai 15.

A'

1/211-07/2.-14-t-1A-er-S4

9lefirt

Pyrt-cr-r_

1-10/-1-zc-ig'1444.e.

koa, Ic

C-41-442

;r112--

4,C1A-

friA_ett,

*ft
c;z1-c-.

4-LPIV--,

0-7.1e._ C4.4111,

71-41/e--1

a/a

i4t44t141.-r

11-i-t 1111Z 71aor

ty_/

0(

d_a:j

e_

9f-

kd

C7R-frj24C;j4ret

./

www.dacoromanica.ro

(1RTFT

itX4'11:1i 11Cia (Z1.3/144.040-1!)

'
f4,

461

it

arifrie
fW

1:4-cr-ws

4-

54c.

var;,`AZ

t1

1-4_4t,t,EX 4-11'
I

Sr

r14.,

C-e- k

ta-/.77414-1'

LA--

144.

- ar,,,t44

014-

4.-tiQ

til-(1

'''1-1404444

rAL
77 1

/97

de._

.A.A-..",

7 ,;;;;,,,_e JJ k a4.....,--e...4.... .r...1-e..., 9;..- -

ts,

& t714.

k .5-77

't44.414444- ,

qa-hd

rg-e-

/Ix;

;AL

42/412*

,_,"..._ a.,_c_

-P.AAVI

och.

4144.

I.

1GCA,

0.0442

44617

or

)4r)

(111-1A-a-rva-P-4--.

z.

p.,44,41te-

At,

,frt_t_e_c: 1 914.4i ittel ci: rik:art_

i
1

Scrisoare a lui Ion Creangl cdtre I. Slavici din 1882, fevruarie 8.

www.dacoromanica.ro

SSE-71j
I

"A4"4414-4vt-

r744441412il-

/11

.-Aci,fri/if-o-trz.__
1-v-t-,

s4eL
(;v1--

sLe-LL

16

Aa _

1Se--We rsirnih)

hfr-11-

www.dacoromanica.ro

14-15 Clopotarul CL, B: clopotariul I; 20 rdzbate V, I: scris

rasbate CL, B; 22 izbeau V, I: scris isbeau CL, B; 25 felurite CL, B:

feliuriteI; 27 28 nu totdeuna CL, I: nu totdeaund B.

14

6 fanar CL, B: finariu I; 8 viziteu CL: vezeteu B, I; 9 aceasta CL, B:

asta /; 10 iar CL,B: iard 1;13 ridicdturi CL,B: rddicturi /; 20 se da
CL, B: s& da I; 30 Departe ai CL, B: departe-ai I; 26 Oistea goal&
pe de-o parte CL, B: Oistea goald de-o parte I.
15

5 cheji buni I, B: chej i buneCL; 6 tot rdpede mina /: tot mina rdpede

CL, B; 10 pand CL, B: pind I; 11 intr-una CL: Intru una B, I; 12

care CL: cari B, I; 15 pe-a-minele V: pe-aminele CL: pe-aminile
B, I; Intrai V, I: intrai CL, B; 16 intrai V. I: intrai CL,B; 18 Folticeni CL, B: Flticeni I; 19-20 ba la MAndstirea Neamtului, ba la
Secu, ba la Risca I: ba la Mongistirea Neamtului CL: ba la Monastirea
Neamtului B; 22 meu CL, B: mieu I; 27 mondstireCL: monastire B:

rndndstire I; 29-30 cicd ar fi rdspuns ele, cu smerenie I: ornite cu

smerenie CL, B; 30 mlnincd CL, B: mtnina I; 34-35 Protopopul
atunci, srmanul, cic-ar fi of tat din greu, inghitind noduri... /:
Protopopul atunci, cicd ar fi of tat CL, B; 38 C-atunci I, B: Atunci
CL; 40 cid. auzind CL, B: cic-auzind I; 40 41 tare s-ar fi mihnit
CL, B: cumplit s-ar fi mihnit I; 41 jurat cu jurdm int CL, B: giurat cu giurAmint I.
16

1 dohovniceascd CL, B: duhovniceascd I; 3-4 De-aceea, cu fuga au

alergat CL,B: De aceea, grabnic a si alergat I; 6-7 in Vinerea Seacd,

prea cuviosul cocea I: omite prea cuviosul CL, B; 8 Si apoi s-a

hotdrit el CL, B:i apoi, harabagiul nostru s-a hotdrit I; 10 negustorul CL, B: negustoriul I; 19 ba i-e facut CL, B: ba-i e fdcut I;

cd i-e fAcut CL, B: cd-i e fdcut I; 20 cd i-e Mut CL, B: ca-i

e Mut I; umbla CL, B: imbla I; 23 se fdcuse CL, B: sd fdcuse
I; 25-26 babusca lui era bucuroasa uneori si rasbucuroasa (scris
rdzbucuroasd) In sufletul ei I: bdbusca lui era bucuroasa CL, B;
27 ye& CL, B: vedea I; 28 Se vede lucru I: omite lucru CL, B;
33-34 Duminica-Mare CL, B:Dumineca-Mare I.
225

15

Ion Creang5.

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

17

3 dohovnicul CL, B: duhovnicul1; 4 mondstirile CL: monastirile B:

mndstirile I; 5 dimineata CL, B: demineatd .1; 8 Peatrd CL, B:

Piatrd I; 11 d-voastrd CL, B: d-voastre I; 14 zbatem V, I: scris
sbatem CL, B; esesprezece CL: eisprezece B, I; 15 colt, CL, B:
colea I; 18 cum e sucala CL, B (in CL Sucala, cu majusculd f i
imprimat cursiv, fiind considerat, probabil, ca nume propriu, ceea ce

este, evident, o grefeald): cum ii sucala /; 20 fecioru-meu CL, B:

fecioru-mieu I; Peatrd CL, B: Piatrd I; 23 voiu veni CL, B:

oiu veni I; 24 a vrA CL, B: ai vrea .1; 27 aceste CL: estea B:

iestea /; acu CL, B: acui I; 80 zvirle V, B, I: scris svirle

CL; 33 a ajunge CL, B: a agiunge I; 36 S-apoi CL, B: Si-apoi I; 88
irnbojoratd CL, B: inbojoratd I.
18

1-2 sau mai bine ar fi sd zic, in voia cea bund, cd se mar-tase I: omite In voia cea blind CL, B; 3 pdrinteasca CL: Orinteased B, .1; 4 au adus CL, B: a adus I; 6 sd se gindeasca pe
negustorie CL: sd se gindeasca pe nighistorie B: sd se ghindeasca
pi nighistorie I; 10 dimineata CL, B: demineatd I; 11 pAnd CL,

B: pind I; 13 A...ra CL, B: i ...ra I; 14 ameazi CL, B: amiazd I; 15 sa-ti pun flora CL, B: sa-ti pun de-a binelea nora I; 17
dar tot CL, B: dar totusi I ; prdvali CL,B: prAvAli I ; 20 Am mai
umblat eu cu cucoane CL, B: Am mai imblat eu c-o mullime de cucoane I; 21 slava Domnului I, B: slava lui Domnului CL (grefeald
de tipar); 23 Varatic CL, B: VAratec I; 28 smuncea CL, B: zmuncea

I; 80 necaz CL: ndcaz B, I; 31 tdritd CL, B: Mite I; ieftind CL,

B: ieftend I; 34 pe biata vdcusoard I, B: pe biata vdcusoara

CL; 35 nimic CL, B: nemic I; 40 meu CL, B: mieu I.
19

1 voieste, CL, B: vroiete I; 2 izvor V, B, I: scris isvor CL;

3 necaz CL: ndcaz B, I; 3-4 giupinesica CL, B: juptneica I;
7 giupinesica CL: giupinesica B: jupinesicd .1; 17 azvirle V, B,
I: scris asylrle CL; 18 giupinul CL: jupinul B, I; 20 zboard V,

B, I: scris sboard CL; 22 pAnd CL, B: pind /; 28 giupinesica

CL, B: jupinesica I; 29 De-a aye CL, B: De-ai avea I; 80 i
d-ta atitia Weld I: i d-ta bdieti CL, B 34 giuptnesica CL, B:
jupinesica I; 38 minele CL, B: minile I; pept CL, B: piept I.
226

www.dacoromanica.ro

20

3 giupineasgi CL, B: jupineasa I; 3-4 cu cartile cele a d-voastre,

in pace I: omite in pace CL, B; 6 biseric CL, B: beserec& I;

9 pAn-acum CL, B: pin-acum I; 10 d-voastr& CL, B: d-voastre I; 14
pAng CL,B: pin& I; 16 pentru un CL,B:pentr-un I; 17 giupinesic& CL,
B: jupinesicA I; 18 s-asa CL,B:i asa 1;19 giupinesicA CL,B: jupineic6, I; 21 cum s i omul la drum CL, B: cum s ia omul ista, la drum
I; 22 au ajuns CL, B: a ajuns I; 23 zmeoaicele CL, B: zmAoaicele
I; 25 giupinesicA CL, B: jup inesic& I ; 26 ave CL, B: avea I ; 28ave CL,

B: avea I; 80 giupinesicA CL, B: jupinesicA I; 33-34 ins& pe mine

unul I: omite unul CL, B; 34 n-a CL, B: n-asi I; pan& CL, B: pin& I;
34-35 dA ; m-a ferit Dumnezeu I: omite dd CL, B; 36 nimica CL,
B: nemica I; 36-37 li-am dat CL, B: le-am dat 1; 89 A...ra
CL, B: 1'...ra I.
21

4 giupinesic CL, B: jupinesicA I; 10 si apoi a zis I: omite apoi

CL, B; 13 intrat V, I: intrat CL, B; 14 giupinesicA CL, B: jupinesicA I; 14 s-apoi CL, B: i-apoi I; 20 iacAtd-l-Ai CL, B: iacAtti-l&-i 1; 23-24 giupinesic& CL, B: jupinesica I; 26 meu CL, B:
rnieu I; 80 Andrei CL,B: Andreiu I; umblA CL,B: imbl I; 31 -apoi
CL, B: i-apoi I; 33 peile CL, B: pieile I; 34 giupinesicA CL, B:
jupinesicA I; 35 jaratic CL, B: jratec I; 39 balaurul CL, B: balaurul

I; 40 giupinesic& CL, B: jupinesic& I.

02

2 crApat CL, B: crepat I; 4 cu acesta CL, B: cu aceasta I; 5 cer CL,

B: ceriu I; 6-7 Noroc numai ca eu unul I: omite numai CL, B;

7 balauri CL, B: blauri I; 11 giupinesicA CL, B: jupinesica 1; 13
de cind trdiesc cu dinsa CL, B: de cind rn-am luat cu dinsa /; 16
mi-a CL, B: mi-ai I; 17 sa trdiesc in fluid cu dinsa I: s& trAiesc
cu dinsa CL, B; 18 mor CL, B: moriu I; pAna-n CL, B: pin&-n I;
20-21 Cind gindesc, amAritul de mine, c& am sd ma intorc I: omite
amaritul de mine CL, B; 22 s& ieu CL, B: s& iau I; 23 sunteti CL,
B: sinteti I; 24 barbatii CL, B: barbatii I; 25 giupinesic& CL, B:

jupinesica I; 26-27 pAn'vom CL, B: pin-om I; 28 Uite CL, B:

Uit-te I; 29 marginea CL, B: margenea I; padurii CL, B: padurei
I; umplu CL, B: implu I; 36 Ptru! ciii!... I: Ptru ! ci!... CL, B;
binisor CL, B: binesor I; 38 mi-e CL, B: mi-i I.
227

15*

www.dacoromanica.ro

23

8 giupinesicti CL, B: jupinesica I; 4 ajutorul CL, B: ajutoriul

I; 8 suntem scapall CL: sintem scapati B, I; 9 acus CL, B:

acu0 I; Peatra CL: Piatra] B, I; $-odata. CL, B: *i-odata I;
11 pe de-o parte CL, B: omite pe I; 12 hii I: hi CL, B; 13
N-apuca a merge CL, B: N-apuc. a merge I; 18 giupinesica CL,

B: jupinesica, }Jai I; 18-19 cd doar n-am patit eu asta numai

o data lin viata lmea I: cd doar n-am patit eu numai o data in
viata mea CL, B; 19 Pan-i CL, B: Pina-i I; 20 s-or CL, B: i-or
/; 25 sprincene CL, B: sprincene I; oterindu-se CL, B: oterindu-se I; 27 Iaca cum CL, B: Uit-te cum I; 28 Maka, sarmana, chid
mai aude si asta I: omite sarmana CL, B; 81 giupinesica CL, B:
jupinesica I; nu te imputina CL, B: nu te-mputina I; 83 bulicherul
CL, B: bulicheriul I; 83 aminar CL, B: aminariu I; 35 1-a taiat el
cum 1-a taiat I: omite el CL, B; 39-40 de leaga CL,B: de leaga el I.
24

1 -o CL, B: i-o I; 8 giupinesica CL, B: jupinesica. I; 11 giupinesica

CL, B: jupinesica I; Hi, ha CL: Hi, he B, I; 12 *-odata CL, B:

$i-odata I; 14 inferbintat CL, B: Infierbintat I; 16 dimineata CL,
B: demineatti 1; 19 giupinesica CL, B: jupinesica I; 22 sunt CL,
B: sint I; di-ntrecut 17: scris d'intrecut CL, B: de-ntrecut I;
24-25 Poate sa ne-ajuriga cineva din urma ori s ne intimpine
(scris Intimpine) cineva dinainte si sa-mi imprumute I: omite ori
sa ne intimpine cineva dinainte CL, B; 26 iaca CL, B: iata I; 27
din urma CL, B: dinainte I; 28 Bun ajuns CL, B: Bun intilnisul
I; Asa-i CL, B: Asa-i I; 31-32 ca-mi crapa inima de necaz CL,
B: ca-mi crapa inima-n mine, de nacaz I; 331 Oslobeni CL, B:
Oslobani I; 36 mir CL, B: mier I; ti-e CL, B: ti-i I; 87 cheag CL,
B: chiag I; zbircit 17, I: scris sbircit CL, B; 88 iaca CL, B: iat I.
25

1 giupinesica CL, B: jupinesica I; 2 umbla CL, B: imbla I; 8

sea CL, B: edea I; 7 tai CL, B: taia I; 8 pan& 11 CL, B:
pina-1 I; 9 iaca CL, B: iata I; 11 giupinesica CL, B: jupinesica
I; 12 cela CL, B: ceala 1; 16 nimica CL, B: nemica I; giupinesica CL, B: jupinesica / ; 18 suntem CL, B: sintem I; 22
aye CL, B: avea I; necazul CL, B: nacazul I; 26 giupinesica
CL, B: jupinesica I; voie I: voia CL, B; 28 -odata CL, B:
228

www.dacoromanica.ro

$i-odatli I; 28 clrne*te CL, B: i cirnete I; 29 Oa CL, B: pind I;

80 giupine*ica CL, B: jup ine*ica. I; a lui CL, B: al lui I; 81 d-voastrd
./: d-voastre CL, B; 82 sunteti CL, B: sInteti I; 83 pdnd CL, B: pind
I; 88 giuptne*ica CL,B: jupine*ica. I; 39 de-a CL, B: de-ale I; 40 tatal

CL: tatul B: tatdl I; 41 mult timp CL, B: multd. vreme I.

26

1 miram, CL, B: mieram I; 2 de-a CL, B: de-ale I; 4 A*5.-i CL, B: A.a-i

I; 5 Ia auzi CL, B: I-auzi I; privighitorile CL, B: privighetorile I; 6

Ia auzi CL, B: I-auzi I; 9 Oro!) CL, B: 'Area I; 10 ved6 CL, B: vedea
I; 11 sunt CL, B: sint I; 27 cup tior CL, B: cuptioriu I; 13 Giupine-

Oa CL, B: Jupine*icd I; 15 apazd gatejele CL, B: a*azd gitejele I; 15-16 *i Indat amundoi atitd focul CL: i Indatd atita
arnundoi focul B: i Indat ati# amindoi focul I; 17 giupine*ick
CL, B: jupine*icd. I; gdtejele CL, B: gitejele I; 20 A...ra CL, B:
I...ra I; 24 acu* CL, B: acui I; 29 iaca CL, B: iatd. I; 30-31
gAtejele CL, B: gitejele I; 31 a tare m-a fript CL, B: omite ca I;
82 giupine*icd CL, B: jupine*icd. I; 88 Las', a poate sa mai doarmd.
cineva I, B: Poate sa mai doarmd cineva CL; 39 privighitori CL,B:
privighetori I; 40 li-e CL: li e B: lee I; 41 giupine*icd CL, B: jupine*ica I.
27

2 giupine*icd CL, B: jupine*icd I; 3-4 c tocmai acum,

In

durtul ista, mi-am adus aminte I: cd. acum mi-am adus aminte CL,

B; 7 trnd V: terna CL, B, I; 9 giupine*ica CL, B: juptne*ica I;

9-10 cd acu* se face ziud CL, B: cd Indata se face ziud. I; 11 Batd-vd CL, B: TA-vdi ./.;12 privighitori CL, B: privighetori I; 14 1:4-

nd-0 CL, B: pinali I; 15 bini*or CL, B: bine*or I; 18 Giupine*icd, giupine*icd CL, B: JupineqicA, jupine*icd I; 19 rdspunse
Malca tresdrind spdimtntatd. I: rdspunse Malca tremurind CL, B;

24 raped CL, B: rapad I; 24 25 securea CL, I: sdcurea B; 25

sunt CL, B: slut I; 27 moart de fried. CL, B: moartd de fricd, oare I; dud ii veni CL, I: cind di veni B; 29 giupine*ica
CL, B: jupine*ica I; 29 30 am zis *i eu, ia ap, o vorbd I, B:
omite ia aa CL; 31 nu vreau CL, I: nu vreu B; 32 ma dau jos
I, B: m ducjos CL; 34 giupine*ica CL, B: jupine*ica I; bini*or CL,

B: bine*or I; 36 *-odatd CL, B: i-odatl I; se dd. jos *i vine pe

iarbd I: se dd jos *i se pune pe iarbd CL, B; 39 amundoi CL, B:
arnIndoi I.
229

www.dacoromanica.ro

28

giupinesica CL, B: jupinesia I; 2 nimica CL, B: nemica .7;

4 acestea CL: estea B: iestea I; au CL, B: a I; 5 ca cel cu grija
1

CL, B: ca omul cu grija I; 6 supt CL, B: sub I; 6-7 numai

iaca a d CL: numai iaca ce da B: numai iatA ce c15 I; 10 miram

CL, B: mieram I; 11 0115. CL, B: pina I; 12-18 un fes ros si

un tulpan undelemniu I: un tulpan rips si un fes undelemniu CL,

B; 17 barbatului CL, B: bbsbatului I; 19 Giupinesica, giupinesica. CL, B: JupinesicA, jupinesica I; 24 supt CL, B: sub I;
25-26 ca un cersitoriu care sedea pe comoara I: ca cel care sedea pe
comoar5. CL, B; 28 Vezi eft esti de avan mos Nichifor, cum iti incarci
sufletul de pcate I: omite cit esti de avan CL, B; .80 giup1nesic5

CL, B: jupinesia I; 86 S-odat CL, B: Si-odata I; minecele CL:

minecile B, I; 86-87 stuhariu CL, B: sulhariu I.
29

1 giupinesicA CL, B: jupinesica. I; 4 s-acas CL, B: si-acas I;

giupinesia CL, B: jupinesicl I; 7 giupinesicd CL, B: jupinesia /;
9 giupin CL, B: jupfn I; 15 mira CL, B: miera I; 17 au ajuns CL,
B: a ajuns I; 18 de-i asa cu chef CL, B: de-i asa de cu chef I; 25
codrul GrunAzestilor CL, B: codrul BAlaurului I (probabil datoritd

unei neatengi, pentru ed mai sus, p. 20,

r.

24, apare codrul"

Dealul" 136laurului); 25-26 frica

ce a tras giupineasa CL, B: frica tras de jupineasti I; 28-29 cum
sunt oamenii CL, B: cum is oamenii I; ca s-i puie singe rau la
inim5.... au inceput I: au inceput CL,B; 82 pan CL, B: pinA I.
GrumAzestilor f i la p. 21, r. 34

(P. 30)

POVESTEA UNUI OM LENES

Publicat in Convorbiri literare, XII, 7, 1 octombre 1878, p. 257

258, apoi in Curierul de Iasi, XI, 121, noiemvrie 1878, si in editia
de la Iasi, vol. I, 1890, p. 329-332, cu modificari neinsemnate.
Reproducem textul din Convorbiri literare.
CL

Convorbiri literare; CI

Curierul de la.,si; 1

lectiuni stabilite prin conjecturg.

230

www.dacoromanica.ro

editia Iasi;

P. 30, r. 18-19: sd ierte cinstitd faca dumnevoastrd sa iertati

dv." (fajd Insemneaza aici persoank"; cf. de ex., fele
bisericegti, fele simandicoase etc.).

P. 31,

r. 2-3: batii-te intunerecul sd te batd blestem (Intunericul

e oarecum personificat, transformat Intr-o fiinta supranaturala, sau numai imaginat ca o forta atotputernica;
cf., tot la Creanga, tntunecimea voastrd, formula cu care
se adreseaza dracii capeteniei lor, toti cu sediul In iad,
unde este Intuneric).
r. 6: sd-li dam sopon gi frtnghie sa te spinzuram".
r. 8-9: Sd-gi puie cineva obrazul pentru unul ca tine sa
garanteze cineva, sa-si puna cinstea Iri joc pentru unul
ca tine".
F. 27: dar degeaba mai voili a strica orzul pe gigte Incercati zadarnic sa folositi un lucru bun pentru eine nu
meritV; orzul e mai bun pentru cai deelt pentru giste
si de aceea nu trebuie dat acestora.
r. 28-29: de flori de cuc WA rost, degeaba" (cf. sinonimul
de florile mdrului, care trebuie sa fie mai vechi, fiindca
marul are flori); sd-i ludm ndravul s-1 vindecam
de naravul lui".
r. 36: f i- i fac felul si-1 spinzura".
r. 40: dacd le dd mina daca sint In stare" (s-a spus
Intii, probabil, despre posibilitatile de ordin material,
banesc); ;i-i fine cureauct, idem (propriu dac a. cureaua
e destul de solida, ca sa nu se rupa").

Variante
30

8-9 nesimtitor CL,CI: nesimtitoriu I; 29 perde CL, CI: pierde I;

80 suntem CL, CI: sintem I.
81

5 belsug CL, CI: bielsug I; 33 ave CL: avea CI, I; 36 felul CL, CI:

feliul I; 37 iaca CL, CI: iac5. I; au scapat CL, I: au scapat Cl.

231

www.dacoromanica.ro

(p. 32)

ifiCq ION ROATA

(AnecdotA)

Publicatg Int Ha oarg In Albumul macedo-romdn (director V.A. Urechia), .Bucuresti, 1880, p. 26-27, sub titlul Aneedotd i datatg: Iagi,
4 maiu 1880", apoi, cu frecvente greseli de tipar J cu muntenizarea

formelor de limba., In Timpul, VI, 10, 22-23 mai 1881, sub titlul
Taranul i Unirea, episod de la 1857, de I. Creangg, nedatatg ;
retipgritg dupg aceea, cu oarecare modificAri, In Convorbiri literare,
XVIII, 11, 1 fevruarie 1885, p. 456-459, sub titlul Mog Ion .Roatd
(Anecdotd), aceeai datare, In Opinca, Resita, I, 6, 9/21 iuniu 1885,
p. 3-4, cu titlul Mop .Roatd i boierul (Anecdotd), apoi in Almanah

literar, Bucuresti, 1887, p. 87-90, sub titlul Mog Ion Roatd, i In

editia de M Iasi, vol. II, 1892, p. 161-167, sub titlul loan .Roatd
Fi Unirea.
Pe exemplarul sAu din Convorbiri, scriitorul a fdcut o modificare
la text (v. Variante, vo I. II, p. 236) comunicatg de Gh. T. Kirileanu
In articolul Notig asupra manuscriptelor lui loan Creangd, .,S'ezdtoa-

rea, V, 12, decembre 1899, p. 213-214.

Manuscrisul acestei povestiri a lui Creangg, intitulat Anecdotd, are

ase pagini scrise curat, cu putine corecturi si purtind, pe ultima

paging, semnAtura povestitorului: I. Creanga" si data: Iasii,
4 maiu 1880". Manuscrisul autograf, fotocopiat, se aflA In posesia
prof. acad. lorgu Jordan.
Reproducem textul din Con vorbiri literare.
Convorbiri liteTimpul; CL
Albumul macedo-roman; T
C
moOpinca; G Almanah literar; I editia Iasi; P
rare; S
dificare manuscrisg publicatg In ..Yezdtoarea; Ms

manuscris; V

lec-

tiuni stabilite prin conjecturd.

Cele doug naratiuni despre mos Ion Roatg, deputat in adunarea
ce trebuia sg hottirascA asupra unirii celor cloud Principate, exprimg

resentimentul scriitorului fall de abuzurile boieresti, solidaritatea

cu tArgnimea asupritg i dragostea pentru figura luminoasg a lui Cuza-

vodg, InfAtisat ca o legendarg intruchipare a drepatii.

Ion Roatg, dirz, intelept, infruntg cu multg demnitate pe boier
ni-I pune in inferioritate, dezviiluie, In ciuda fAgAduielilor, raporturile reale dintre boieri i Arani. Nu impotriva actului de Unire se
ridicg eroul lui Creangg, ci Impotriva demagogiei boieresti.
232

www.dacoromanica.ro

Creanga stia, ctnd a scris cele doua povestiri, ca deputatul taran

de la 1857 spusese adevArul. Unirea realizata In 1859 largise pieta
de desfacere pentru boieri si burghezie, dar nu micsorase apasarea
taranimii, nu adusese Inlesnirile asteptate.

P. 31, r. 8-9: boierii au pus mind de la mind au strins bani

prin contributia fiecaruia".
r. 11: se mirau kiranii ce berechet i-a gasit se mirau
taranii de norocul (belsugul) cazut pe capul lor".
P. 33, r. 17: cine se mai uitii in gura noastrd?
cine mai tine
seama de ce spunern noi?"
de la cel mai mare
r. 28-29: de la piddled pand /a opincd
(In ierarhia sociala) pina la cel mai mic"; de remarcat
asonanta vlddicd-opincd.

P. 35, r. 27-28: a inghilit geilugca

a primit bobtrnacul, fiindca

n-avea Incotro" (ca cineva care Inghite galusca, desi-i fierbinte sau prea mare, din moment ce o are In gura.); cf . sinonimul a inghik hapul (medicament sub forma de bulinA).

Variante
32

3 ferbea CL, C, T, S, G, Ms: fierbea I; boierii CL, C, S, G, I, Ms:

boieri T; 4 ca de-alde CL, G: ca raposatul C, T, 8, I, Ms; Costache
CL, C, T, S, G, Ms: Costachi I; 5 M. Kogalniceanu V: Kogalniceanu
C, I, Ms: M. Cogalniceanu CL, T, G: Cogainiceanu S; 6 la Adunare
CL, C, S, G, I, Ms: la Adunarea tarei T; 6-7 de fiecare judet CL, C,
T, S, G, Ms: din fiecare judet /; 8 In Iasi CL, C, T, S, G, Ms: la Iasi

I; fel CL, C, S, G, I, Ms: feliu T; cusme CL, C, T, Ms: cuzme

S: cusma G; 12 sama CL, C, G, I, Ms: seama T, S; sa le tie CL, T,
S, G: sa li tie C, /, Ms; 18 chemArii CL,G: chemarei C, T, S, I, Ms;
14 sunteti CL, C, T, G, Ms: sinteti I; 15 boierul CL, T, S,G: boieriul
C, I, Ms; blindeta CL, C, S, I, Ms: blindete T,G; 17 sieala CL: sieala
C, Ms: sfiala T,G, I: omite S; scarp in indu-se CL,C, T, S,G, Ms: scirpin in du-se /; 18 iaca CL,C,T, S, I, Ms: iacd G; 21 se CL, C, S,G, I,

Ms: sa 7'; 25 nostri CL, T,G: nostril C, S, I, Ms; 26 le au Intocmai

CL, C, S, G, I, Ms: le-au intocmit T; 27 nostri CL, T, G, Ms: nostril
233

www.dacoromanica.ro

C, I; 28 pirduau1 I: pArduau1 CL, G: pdrivaul C, S, Ms: pdriau1

T; 29 seam CL, T, S, G: skarn C, I,Ms; 80 adicd CL, T, G: adecd

C, S, I, Ms.
88

1 notri CL, T,G, I: notrii C, S, Ms; putut CL, C, T, G, I, Ms: potut

S; 2 Iaca CL,C, T, S, I, Ms: IacA G; 8 Dumnezeu CL, C, T,G, I, Ms:
D-zeu S; 4 ne-ajute CL, S,G: ni ajute C, T, Ms: neajute I; lute les-ati,
vd rog, oameni buni, pentru ce CL, C, T, S,G, Ms: omite oameni buni
.1; 6 moldovenete CL, S, G, I: moldovinete C, Ms: moldoveneti T;

7 suntem CL, C, T, S, G, Ms: sintem I; aici CL, C, S, 0, I,

Ms: aice T; 8 Dumnezeu CL, C, T, G, I, Ms: D-zeu 8; pe tori
CL, T, S, G, I: pre told C, Ms; 10 cucoane CL, C, S, G, I, Ms:
cocoane S; 11 cd, dA CL, C, S, 0, I, Ms: cd, de T; dud CL,
C, T, S, I, Ms: daca G; dumnevoastrA CL, C, I, Ms: dumneavoastrA T, S: d-voastrA G; 13 ce-i bine i ce-i rAu? CL, C, T,
G, I, Ms: ce-i rAu? S; 14 cucoane CL, C, T,G, I, Ms: cocoane S; n-am
InteleslcicA zise CL,C, S,G, I, Ms: nu am Inteles, zise T; 15 indrAzneald CL: scris IndrAsneald C, T, S, G, I, Ms; Ion CL, 0: loan C, T,
S, .1, Ms; 16 *-apoi, chiar dacA CL, C, G, I: i apoi dacd T: $i-apoi,
chiar dacA S; 18 cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cucoane S; 19 cinstitd
CL, C, S, G, I, Ms: cinstita T; dumnevoastrd CL, C,G, I, Ms: dumneavoastrA T, S; 21 cd, dA CL, S, G, I, Ms: cd, de C, T; 21-22 dar
dumnevoastrd CL, C, G, I, Ms: dard. dumneavoastrA T: dar dumneavoastrA S; 23 Dumnezeu CL, C, T, G, I, Ms: D-zeu S; 24 pe CL, T,
G: pre C, S, I, Ms; 26-27 pe cind CL, C, T,G, I, Ms: de cind S; 27
-o CL,C,G, I, Ms: i T: i-o S; 28 vIddicd. CL, C, T, S,G, I: vIddica
Ms; pAnd CL, C, T, S, G, Ms: pind I; 30 tArii CL, G: tArei C, T, S,

I, Ms; 32 Le CL, T, 0: Li C, S, I, Ms; boierul CL, T, G: boieriul C,

S, I, Ms; 38 locuri CL, C, S, G, I, Ms: lucruri T (greseald de tipar);

84 dezbinati V: scris desbinati C, T, CL, 8, G, I, Ms; 35 Le dA

CL, G: Li dA C, T, S, I, Ms; pilde CL, C, T, G, I, Ms: pildA S;

86 smocul de nuiele1 CL, C, 8, G, I, Ms: mocul de nuiele

T; 88 Bunt CL, C, T, S, G, Ms: slut I; Unirii CL, G: Unirei C ,
T, S, I, Ms; aducindu-le CL, T, G, I: aducindu-Ii C, S, Ms.
PlIda cu smocul de nuiele se poste citi In Metodd nowd de scriere i cetire
pentruuzut clasei I primard, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. lendchescu,

N. Climescu, V. Rdceanu ei A. Simionescu, editia a doudzeci si una, Iasi, 1889 ,

sub titlul Unirea face puterea, cap. 54, fIr d. serandturd, p, 82.
234

www.dacoromanica.ro

84

2 cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cocoane S; 8 Dumnezeu CL, C, T,

G, I, Ms: D-zeu S; 4 cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cocoane S; mop]
Ion RoatA CL, C, S, G, Ms: mosul Joan RoatA T: mo Joan RoatA I;
5 Dumnezeu CL,C,T,G, I, Ms: D-zeu S; dumneta CL, C, T, S, I, Ms:
dumneata G; 6 cam CL,C, T,G, I, Ms: omite S; de cap CL, C,T, S, I,
Ms: la cap G; 9 Il CL,C, S,G, I, Ms: Ii T (grefeald de tipar); cucoane
CL, C, T,G, I, Ms: cocoane S; 10 ada-I CL, C, S,G, I, Ms: adu-I T;
ici CL, C, T, S,G, Ms: aici I; boierul CL, T, S,G: boieriul C, /, Ms;
11 jilt CL, S,G: jilt C, I, Ms: Alt T; 12 cucoane CL, C, T, G, I, Ms:
cocoane S; n-om put CL, Ms: n-am pute C,G: n-am putea T, I: n-om
potea S; 15 vreasd ridice CL,G: vresAridice C, T, Ms: vrea sA rAdice
S: vr sA rAdice I; 17 dumneta CL, C, S, I, Ms: dumneata T, G (de

cloud ori); 18 dumneta CL, C, S, I, Ms: dumneata T, G; 20 ridicd

CL, S,G: radica C, T, I, Ms; boier CL, S,G: boieriu C, /, Ms: boierul
T; 21 vedeti CL, C, T, S, G, Ms: omite I; Ion CL, C, S,G, Ms: loan
T, I; 25 putere CL, C, T, G, I, Ms: potere S; 29 dumnevoastrA CL,

C, S, I, Ms: dumneavoastra T, G; 80 Dumnezeu CL, C, T, G,

I, Ms: D-zeu S; 82 Dunarea CL, C, I, Ms: DunAre T, S, G;
33 lumii CL,G: lumei C, T, S, I, Ms; 88-84 numai sa ne vadA
CL, C, S, G, I, Ms: mite numai T; 84-85 si ei se vor bucura
si ne vor iubi, de n-or mai indrAzni dusmanii, in vecii vecilor CL,T,
G: omite in C, S: i ei se vor uni cu noi si vom face impreuna o t ail
mare, bogata si puternicA, de n-o mai indrAzni (seris indrAsni) dusmanii

in vecii vecilor /, Ms; 86 fratii nostri de singe CL, T, G,I, Ms: fratii
nostri in de singe C, S; 87 frantuzii CL, C, S, G, I, Ms: frant.eziiT;
portugezii CL, T,G, I: portogezii C, S, Ms; 40 c-ati CL, C, S, 0, I,
Ms: a ati T; rasinteles CL, C, T, S, I, Ms: reinteles G.
85

1 dumnevoastrA CL, C, S, I, Ms: dumneavoastrA T, G; cucoane CL,

C, T,G, I, Ms: cocoane S; 2 tot n-am inteles, rAspunde CL, C, /: tot
nu am inteles, rAspunse T, G: tot n-am inteles, rAspunse S; 5 ceilalli
CL, G, I: ceialalti C, S, Ms: ceialanti T; 6 boierul CL,C,T, S,G, Ms:
boieriul ./; 6 7 de multA obosalA CL, C, S, I: de multA oboseall T,
G: de multa obosalA Ms; 7 dumneta CL, C,T, I, Ms: d-ta S: dumneata G; dumitale CL, C, T, G, I, Ms: d-tale S; 10 DA CL,C, 8,0, I, Ms:
Da T; cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cocoane 8; 11 !And CL, T, S,G:
235

www.dacoromanica.ro

pia, C, I, Ms; 11-12 DumnevoastrA CL,C, S, I, Ms: Dumneavoastr

T, G; 12 boier CL, S,G: boieriu C, I, Ms: boieri T; ne-ati CL, T, S,
G: ni-ati C, I, Ms; 14 ne CL,T,G: ni C, S, I, Ms; 15 sd ieie CL,C, S,
G, I, Ms: sA ia T; pOnA CL, T, S, G: pin& C, I, Ms; 16 cucoane CL,
C, T, G, I, Ms: cocoane S; rOzboiu V: scris rAsboiu C, T, CL, S, G,
I, Ms; 18 dumnevoastrA CL, C, T, I, Ms: d-voastrA S: dumneavoas-

trA G; 19 Ora CL, T, S, G, I, M3: pinA C; 20 suntem CL, C, T,

S,G, Ms: sintern I; 22 cucoane CL, C,T,G, I, Ms: cocoane S; 28 altfel

V, C, S, I, Ms: astfel CL, T, G (grefealet de tipar); a mie unuia P:

ci mie C, T, CL, S, G, I, Ms; nu mi-a pArA rAu CL, C, Ms: nu mi-ar
Om rAu T: nu mi-ar par rAu G: nu mi-a pArea rAu 8, I; 24 ceialalti
CL, C, S, I, Ms: ceilalti T, G; 25 din umere CL, C, S,G, I, Ms: din
umeri T; 26 la, poate CA CL, C, S,G, I, Ms: Se poate cA T; 27 boierul

CL, T, G: boieriul C, S, I, Ms; cu glume CL, C, S, G, I, Ms: cu

gluma T.

(p. 36)

POPA DUHU

PublicatA in Convorbiriliterare, XV, 8, 1 noiembre 1881,p. 313

316, apoi In editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 133-142, cu mune modificdri si adaosuri fatA de textul din Convorbiri literare.
Reproducem textul din CL, tinInd seamA de modificArile prezente

In editia Iasi.
CL
Convorbiri literare; I
prin conjecturA.

editia Iasi; V

lectiuni stabilite

In povestirea Popa Daltu, CreangO realizeaz A. portretul literar al

fostului sAu profesor, Isaia Teodorescu, de la Scoala domneascA din
TIrgul-Neamt.
Isaia Teodorescu s-a nOscut In satul Cogeasca-Veche, fostul judet
Iasi, mica mea pAtrioarO", cum Ii placea sA spunI.

InvatA la Seminarul de la Socola, iar In anul 1836 este numit

pedagog i profesor suplinitor de lirnba latinA; In 1840-1843 este
236

www.dacoromanica.ro

profesor de istorie universala, In 1843-1846, profesor de teologia

moral& i limba latina, iar in 1853 este numit, pentru citiva ani,
profesor i conducator al Scorn domneti din Tirgul-Neamt, apoi
profesor i rector al Seminarului din Iai.
Om luminat, cu grij pentru cultura poporului, Isaia Teodorescu
citea mult, in special carti i reviste privitoare la invatamint. La manastirea Aroneanu el a infiintat o colitr sateasca, fiind i singurul
ei invatator. Milita pentru o organizare temeinica a invatamintului
primar rural, pentru cd, spunea el: clasele colegiale nu merg tocmai
cu bun succes din cauza ca pregatirea elevilor in clasele primare nu
este solidr. Acorda o deosebita atentie clasei I primare cheia i
lacata, ba i belciugele Intregului invatamint".
Deseori i-a exprimat protestul impotriva sistemului de invatare
pe de rost In coli.
Vizitind odata Seminarul impreun cu doctorul Basero, acesta ar fi

ramas uluit de cele vazute: au pus miinile aMturea i ochii au ridicat,

i In extazul stiu, In mirarea sa au zis and mir cum de nu nebunesc
tinerii din acest institut de atita invatare de rost e, iar el ar fi raspuns
eu impreuna cu d-ta ma mir, sunt acum 20 de ani". Condamn lipsa
de manuale tiparite: aicea In Seminarie se intrebuinteaza manuscripte
spre nimicirea timpului; este un ce regretabil, este un ce dureros i
chiar un ce de doliu, caci se omoara timpul cel pretios al junetei, o
pierdere de timp i de trecerea virstei de aur a tinerilor f Ara folos".
A fost principalul redactor al publicatiei Predicatorul moralului
evanghelic sau al umanitdcii, care a aparut la Iai, de la 3 octombrie
1864 pita la 8 iunie 1865, In total 32 de numere.
Cutezanta cu care spunea adevaruri neplacute oficialitatilor a
stirnit multa ura impotriva-i. Prin 1866 ramasese pe drumuri. lel& ce
scria: Mizeria, lipsa i nevoia in care am ajuns este mare, prea mare.
De la anu11836, de cind am inceput a fi suplent profesor, nici Intr-un an

n-am fost In aa calamitate ca in anul acesta. Luna septembrie i

octombrie am umblat gol, descult i flamind. Incepusem a tinde
miinile sa ceresc, Ins& colarii cu recunotint rn-au ajutat i am
putut putin sa ma inciripez".
A murit la 25 septembrie 1877 in Iai, ca Ingrijitor al bisericii
Nicorita, in virsta de 65 de ani, sarac, In uitare i singuratate.
Personalitatea lui Isaia Teodorescu, preot de tinuta iluminista,
a influentat neindoios dezvoltarea de mai tirziu a Invatatorului
237

www.dacoromanica.ro

Creangti. Fostul elev se reIntllneste cu monahul cArturar pe o pozitie

comunA de protest Impotriva neajunsurilor InvAtArnintului vremii.

(Date le si citatele dupA Gh. Ungureanu, Studiu introductiy, vol.

Ion Creangd, Documente, E.P.L., 1964, p. XXXIXXXIII; cf. si
D. FurtunA, Arhimandritul, erou al lui Creangd, Lumea, XIV, 3.765,

11 ianuarie 1931, p. 2-3; D. FurtunA, Alte note despre eroul lui

Creangd, Lumea, XIV, 3.775, 23 ianuarie 1931, p. 2-3).

P. 36, r. 29-30: =Year sd-1 fi pleat cu lum.lnarea chiar dna ai

fi Mut sA4 cadA (sA-i pice) pe corp seul (lichid si fier-

binte) de la o lumlnare aprinsl".

P. 37, r. 8-9: fri de unde pind unde nu se stie cum".
r. 12-13: Dar purici multi nu fiicea el Intr-un loc Dar nu
stAtea mult intr-un kc" (puricii se simt bine si se Inmultesc Intr-o casA locuitti mai mull& vreme).
r. 18-19: Geasta cu trepddatele, cd nu-s departe satele" exprimare ritmica si rimatA a celor spuse imediat mai inainte
(ie-fi, popo , desagii ri toiagul, gi pe ici li-e drumUl I ) . Cuvin-

tul geasta, absent In dictionare, pare a fi ori o interjectie

(imitA miscarea omului care pleac 5. repede dintr-un

loc) ori, mai degrabA, un nume imaginar, creat prin

altiturarea unor sunete, care, legate unul de altul, capAtA o
anumitA expresivitate.

P. 38, r. 16-17: Dar pdrintelui Duhu nu i-a tors md-sa pe limbd

Dar ptirintele Duhu null putea tine gura, nu putea s
tack sl nu spunl ce glndeste"; a-i toarce pe limbd ar
tnsemna, propriu vorbind, a rtisuci firul de Dna pe limba
cuiva", deci a-i lega oarecum limba, a-i Impiedica mis.

chile limbii".
P. 39, r. 15-16: li zicea, rfichiuindu-1 il Intepa cu aluzii si cu
vorbe ironice".
r. 23: aghiaznul rusascd, denumire glumeat a vodcii (sau a
rachiului In general)". Stareful Naftanail era rus.
P. 41, r. 4: Dundre de minios
crese apele).

mlnios tare" (ca Dunarea, cind li

238

www.dacoromanica.ro

r. 10 : $i sfint sd fie rostul pdrintelui Duhu $i sfintA sd-i

fie vorba" (spusele lui au fost sfinte", fiinda au prevestit

ce se va intimpla).
r. 18-19: ia sit nu rdspundd (spiritele celor chemati: Grigore
Nazianzul, Efrem Sirul etc.), a dracu-i a ler pe fepte ani
dacd nu rdspund (spiritele), vor fi blestemate (date
dracului) vreme de sapte ani".

Variante
86

6 zgomot V. I: scris sgomot CL; 9 pdisdrelelor CL: pdserilor I; 11

intelepte CL: intAlepte I; dezmerdind V: scris desmerdind CL, I;

14 cAtinel CL: cetinel I; 16 Isaia CL: Isaiia I; 19 traftoloage 1:

troftoloage CL.
87

3 cd nu scriu CL: cl nu scria I; 8 9 si de unde p ind unde 1- a si cAlugdrit

I: 1-a si cdlugArit CL; 10 Isaia CL: Isaiia I; 13 nu fAcea el intr-un loc,

Doamne fereste I: nu fAcea el intr-un loc CL; 13-14 cAci (saris cid
grefeald de tipar) era dueli neastimprat si neimpdcat I: cad era dub neSmplcat CL; 14 ins* CL; trims I; 17 popo CL:popa 1;18 Vorba ceea:
Geasta cu trepadatele, cd nu-s departe satele" I: omite CL; 20 mond-

stirea CL: mAndstirea I; 29 galband-n cioc CL: galbend-n cioc I;

30 pAnd CL: pind I; 81 apoi CL: -apoi I; 81 amvoanele I: amvonele CL; 85 Sirianul 1: Sirionul CL.
88

6 dispAr CL: disparea I; grddinele CL: grAdinile I; 11 curAtti CL:

curate I (grefeald de tipar); 15 pand CL: pina I; 16 parintelui CL:

pdrintele 1;19 intrd V, I: intrd CL; 25 Dragul mamei Cinilicl I:

Dragul mamei C... CL; 27 adaugd I: adauga CL; 27 ved CL: vedea

./; 80 despret CL: dispret I; 84 Bahlui CL: Bahluiu I.

39

1-5 i pdrintele Isaiia, in loc sd umble mortis, ca alti popi, dupa

cersitorit, luind si de pe viu si de pe mort, sd aibd cu ce se Irn1 Cinilic, modificare voita a numelul Calinic prin metateza reciprocA a lui
f 0 n si prefacerea lui a In i (ca sA semene cu eine); e vorba de mitropolitul Mol-

dovel, Wink Miclescu, pe care Mei Creanga nu-1 simpatiza.

239

www.dacoromanica.ro

popotona, el, dimpotriva, zicea ca este de alta parere, si anume: Decit sa dai de pomana la calici simbat, mai bine ceva
de baut mahmurilor, mute"... I: omite CL; 10 cinepa CL: canepa

I; 11 eta I: eta CL; 19-20 Isaia CL: Isaiia I; 21 pana CL: Ora
I; 24-25 *i incepea a-i &luta irmosul urmatoriu, pe glas al doilea

I: i incepea a-i elute pe glas al doilea CL; 27 Apoi antifoanele betivilor, pe glas al patrulea: Din tineretele mele, multe oale si ulcele
se !wit& cu mine; dar mai multe pahlrele, cite stele sint pe ceriu...
Ploscula mea, iubit vas,/Pasere cu dulce glas,/Eu la gura te radic,/
Tu imi chili: coglic!, cogliclMi nu ma-ndur ..sa te las,/Caci ma
plesnesti tot in nas... I: omite CL.
40

12 Bun& dimineata V: Buna dimineata CL, I; 17 haldei I: holdei

CL; 19 sunt CL: sint I; 22 cite ponturi si ponosuri nu da I:

cite ponturi nu da CL; 26 Barnovschi CL: Birnovschi I; 29
Incotro ai luat-o, parinte Isaie? CL: De unde vii, parinte Isaie?
I; 33 Iaca CL: Iata I; 38 Tot, batar sa crape dracul I: Tot CL.
41

2 pare CL: parea I; 3 haldeule CL: haideule I; 20 zvon V: scris svon

CL, I; 21 nazdravanii V: vris nasdravanii CL, I; 27 Nicorita I:

Nicorita CL; 31 Biserica din Iasi, care cuprinde si cask de nebuni
CL: Biserica din Iasi, In ograda careia se afla si casa de nebuni I.

(p. 42)

CINCI PINI
(Anecdota)

Publicata in Conoorbiri literare, XVI, 12, 1 martie 1883, p. 485

487, cu subtitlul Arrcdota", si datata: Iasi, 22 ianuarie 1883"; cu
titlul Cinci piini, in Almanah literar f i ilustrat, Bucuresti, anul I,
1886, p. 155-158, fara subtitlu si data, si apoi, cu foarte putine
modificari, in editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 143-150, nedatata.
Reproducem textul din Convorbiri literare.
240

www.dacoromanica.ro

CL

Almanah literar fi ilustrat;I

lectiuni stabilite prin conjectura.

Conoorbiri literare; G

tia Iasi; V

edi-

P. 42, r. 23: aitil ucidturd nu aceau alt mincare (afard de piine)

nu aveau"; uddturd Insemneaza mincare, in general
(minus mtimliga si pfinea)", datorita faptului ca pe vremuri mincarea obisnuit a omului same de la noi era ciorba

de fasole, de cartofi etc. (= zeama lunga, cum li mai

spuneau, de obicei, muncitorii, soldatii etc.).

P. 44, r. 29-30: fie de sufletul cui a fdcut-o acolo

s fie rasplatit

cum se cuvine pe lumea cealalta (unde sint numai sufletele

celor morti) cel ce-a facut-o"; de fapt, avem a face cu o

formula de multumire adresata celui care druieste ceva
In amintirea unui mort.

P. 46, r. 8-9: judecdtori, ce nu iubesc a li cinta cucul din fagi

judecatori care nu iau mita de la Impricinati"; se crede ca
eine aude din feta primavara Intliul cintec al cucului va

avea tot anul noroc (In cazul nostru, figurat, avantaje

ilicite de la cei In cauza).

Variante
42

5 pini CL, I: plini G; celalalt CL: celalalt G: celelalt /; pini CL,

I: piini G; 7 pfnile CL, I: plinile G; 10 pfnile CL, I: pinele G; 11 trei-

le CL: treilea G, I; 11-12 si se opreste CL,G: omite i I; 13 deie

CL, I: dea G; 14 nimica CL, G: nimic I; 18-19 si al treilea CL, G:
i un al treilea I; 22 pine CL, I : piine G; be CL, I: beaG; 24 Ora CL,

G: Ora I; 25 pfni CL, I: plini G; de parca n-au mai fost CL, G:

de parca n-ar mai fi fost I; 26 Dupa ce-au mintuit CL, G: dupa
ce au mintuit I; 29-30 multamita CL, I: multumita G.
43

3 multamesc CL, G: multumesc I; 7 ziva CL, I: zioa G; 10 pini

CL, I: plini G; 11 pini CL, I: plini G; 13 pini CL, I: piini G;

14 pfni CL, I: plini G; 16 celalalt CL, I: cellalt G; 18 deie CL,

I: dea G; 20 pini CL, I: plini G; 22 pini CL, I: plini G; 25

pinilor CL, I: plinilor G; 28 pfni CL, I: plini G; 29 parte dreapta

CL, G: partea dreapta I; 81 celalalt CL, I: celalalt G; 33 sunt CL, G:

shit I ; 35-36 Infatoseaza CL, I: Infatiseaza G; $9 pini CL, I: piini G.
241

16

www.dacoromanica.ro

44

1 multamita CL, I: multumita G; 8-4 cu luare aminte CL, G:

cu luarea aminte I; 4 pini CL, I: plini G; 6 mulpmit CL, I:

multumit G; 7 nemultamitul CL, I: nemultumitul G; 11 oaspetele

CL, .1: oaspele G; 11 a ar CL, I: c-ar G; 12 de CL, I: pe G; 18

de CL, I: pe G; 14 istuialalt CL, I: istuilalt G; 17 nemultamitul
CL, I: nemultumitul G; indrazneala V: scris indrasneala CL, G,
I; 18 judecatei CL, I: judecatii G; 19 dumneta CL, I: dumneata G;
20 dinaintea CL,G: inaintea I ; 28 dumneta CL, I: d-ta G; 28 pine CL,

I: rale G; 29 race CL, I: rece G; 86 pine CL, I: One G; 87 dumneta CL, I: dumneata G; 88 avusi CL, I: avusesi. G; 89 ese CL,
1: *aseG; 40-41; p. 45,1 Dar tovarasul dumitale, care spui a avu
trei pini?

Nou a. bucati ar fi avut, domnule judecator CL, I: omite G.

45

2 sese CL, I: vase G; 10 dumneta CL, I: dumneata G;11 sese CL, I:

sase G; 12 dumneta CL, I: dumneata G; 14 de intrecut CL, I: de

prisos G; 15 numai o bucata CL,G: o singurd bucata I; 16-17 dumneta
CL, I: dumneata G; 18 pine CL, I: One G; d-tale CL, I: dumitale G;
22 de intrecut CL, I: de prisos G; 25 Vra CL, I: Vrea G; dumneta CL,

I: dumneata G; 25-26 de intrecut CL, I: de prisos G; 27 pine CL,

I: pline G; dumneta CL, I: dumneata G; 31 bucati de pine CL, I:
cinci bucati de pline G; 82 dumnevoastra. CL, I: dumneavoastra
G; 88 multamita. CL, I: multumita G; 86 de intrecut CL, I: de
prisos G; 88 dumnevoastra CL, I: dumneavoastra G; 40 pine CL,
I: pline G; dal% CL, I: dar G.
46

2 judecatit CL, G: judecata 1; 8 pini CL, 1: piini G; sov6i CL, I:

sovlie G; 6 pfni CL, I: pfiniG; 8 asemenea CL,G: asemene I; 9 nu
iubesc CL, I: nu le plac G; li CL, I:le G; 10 si-n pururea CL, G: si in
pururea I; 15 societatea CL, I: lumea G; ar rail-11116 CL, I: ar

raminea I.
(p. 47)

IOAN ROATA *I VODA CUZA

Publicata pentru prima oara in Almanahul societdlii acadernice

social-literare Romdnia jund", Viena, 1883, p. 29-35, sub titlul
Anecdotd si datata: Iasi, 1882, noiemvrie 13", apoi in Conoorbiri
242

www.dacoromanica.ro

literare, XVII, 3, 1 iunie 1883, p. 114-117, sub acelai titlu, datatA:

Iai, 1882, noiembre 13", in brosura Dowd istorioare pea frumoase
din viala lui Cuza-Vodd, Craiova, 1887, p. 3-15, sub titlul Mof
Ion Roatd i Cuza-Vodd. Anecdotd de Ioan Creangd, datata: Iai,
1882, noiembrie 13", iar dui:4 aceea in editia de la Iasi, vol. II, 1892,
p. 151-160, nedatatd, sub titlul Ioan Roatd fi Vodd Cuza, pe care
1-am pastrat si noi.
Reproducem textul din Convorbiri literare.
D
Almanahul societiigi academice social-literare Romdnia jund";
CL
Convorbiri literare; H
brogura; I
editia Iai ; V lectiuni
stabilite prin conjecturA.

P. 47, r. 11: nu prea gtie multe este perfect sinonim cu nu-i (prea)
dus la bisericd, adicA nu tine socoteall de forme, de lucruri
invAtate din carte i este, deci, sincer, vorbete deschis".

r. 15-16: boieri de toatd mina boieri de toate felurile".

P. 48, r. 13: dd, invdiaji nu-s?..., intrebare ironic& cu privire la
boierii tineri, trecuti prin coli, unde au invatat sa fie i
nepoliticosi cu cei batrini.
r. 17: pantalonari purtatori de pantaloni" (boierii tineri,
spre deosebire de cei batrini, care aveau costum oriental).
r. 25-26: una-doud, 21 tolocdnea, mustrindu-i
tot timpul
i foarte repede (= cit ai zice una-douA) Ii bAtea la cap,
spunindu-le cl greesc, c nu-s seriogi etc."

r. 32: dacd n-ai carte, n-ai parte"

daca n-ai scrisoare

(= document, act), n-ai drept la mostenire (sau la !mph.tirea beneficiilor unei intreprinderi in comun)".
P. 49, r. 3: ne scot ei la coorigi ne slracesc, ne fac sa mincAm
covrigi (in loc de pline)".
r. 7: gi-i stau vitele cu dingi la stele n-au ce minca vitele,
n-are cine le da de mincare".

r. 9,10: Las' pe bdtrini sd te descinte

LasA pe batrinl

sa-ti spuna cite tiu ei ca-i bine (ca un descIntec lung i

repetat)".
r. 22: Tacd-ti leoarba I tad din gull!" (leaorbd, sinonim
dispretuitor al lui Umbel; cf. si fleoancd, fleoarld etc.).
243

16*

www.dacoromanica.ro

r. 23-24: nu si-a lua nime din spate ce f tiu eu nu-ti va

lua nimeni din spate bdtaia pe care am sd ti-o dau".
P. 50, r. 10-11: Decitun bonjuristc-o mind de invldturd... decit
un tindr neserios (= care zice bonjour in loc de burdi
ziva), cu putind inviitAturd..."
P. 51 r. 21: feciorii boieregti slugile (de la cimp ale) boierilor
(logofeti, vechili etc.).
r. 22: sa ma aducii la sap de lemn sd md saraceasca de tot"
(s nu fiu in stare a avea o sapa de fier).
r. 28-30: O. se observe intrebuintarea imperativului (impuscit-i porcii..., ie-i oile dinapoi... gi du-le la curte) ca
mai expresiv (actiunea pare cd se petrece mai iute) decit
indicativul.

Variante
47

2 care CL: cari D, H, I; 3 tdrii CL, D: Orel H, I; 5 Ion CL, D, H:

Joan I; sunt CL, D,H: sint I; 6 pretutindeni CL: pretutindene D, 1:
pretutindine H; 7 mos Ion Roata CL: nicsq Roatd. D, H, I; 9 gidilici
CL: gidiliciu D, H, I; adica CL, H: adeca D, I; 10 scormolea CL:
scormolia D, H , I; 12 Ion CL, D, H: Ioan I ; 12-13 se-nvrednicise CL,

D: se invrednicise H, I; 18 pintre CL, D, I: printre H; 19 Fordscu

CL, D, H: Forescu I; Grigore CL, D, I: Grigorie H; 20 de-alde
acestia CL: de alde-acestia D, H, I; care CL: cari D, H, I; 21-22 in
toate srbdtorile ascultau CL, D, I: ascultau in toate sarbatorile H;
23 pand CL, .D, H: pind. I; 24 dascAlii CL,H: dascalii D, I; bisericii
CL, H: bisericei D, I; 24-25 sd le CL: sdi li D, H, I; 29 cd, bung
inimb aveau CL, D, H: cd bune inimi aveau I.
48

2 feliul CL: felul D, H, I; 8 fiind in lupta CL, D, H: fiind

lupt intre I; 5 neamului CL, .D, I: numelui H; 6-7 straindtate CL, H: scris streindtate D, I; 7 cu frantuzeascd si nemteascd CL,H: cu frantuzascd si nemtascd D, I; 8 guralii CL, D, I:

guralivi H; 9 nu le CL: nu li D, H, I; 10 unia CL, D, I: unii H;

12 cite le CL: cite li D, H, I; 13 le era CL: li era D,H, I; 16 duelgii

CL, D, H: duielgii I; 19 imponcisare CL, D: impuncisare H, I;

20 tineretul CL, D, H: tineritul I; 24 toatele CL, D, I: toate H;
aveau CL, D, H: avea I; 29 ba ca umblati cu surubele, sd ne trageti
244

www.dacoromanica.ro

butucul" CL,H:ba c umblati cu surubele, s

ni trageti butucul"
D: omite I; 81 Invoiala CL, D, H: invoiala I; 33 strindtatea CL, H:
eerie streindtatea .D, I; 83-84 Instrinat CL, H, I: eerie Instreinat .D;
35 risipa CL, H, I: rIsipa D; 86 zvtrlind V: eerie svIrlind D,CL,H, I;
37 Instrainat CL, H, I: scris Instreinat D; 88 nimernici CL, D, H:

nemernici I; 89 le e CL, H, I: Ii e D.
49

1 tuhaieste I: tulaieste CL, D, H; 2 strdinii CL, H, I: scris

streinii D; 4 vorba multd CL, .D, H: vorbd mult I; 6 ce-or
sti CL, D, H: ce-ori sti I; 7 ui-i CL, D, I: i H; 8 le pasa. CL,
I: li pas D, H; 9 ndzdrvnii V: eerie ndsdrvdnii D, CL,H, I;
10 pe bdtrini CL,D, H: pe bdtrInii I; 11 iaca CL, D, I: iacd H;
14 Intr-una CL, H, I: Intru una D; boier CL, H: boieriu D, I;
15 iaca CL, D, I: iacd H; Ion CL, .D, H: loan I; 16 bundtate
CL, D, H: bundtatea I; 17 dumirim CL, D, H: dumerim I; 19
boier CL, D: boieriu H, I; Intt-apind V: Intimpind D, CL, H, I;
atunci CL, D, I: atunce H; 19-20 mos Ion Roat CL: mos Roatd.
D, H, I; 21 mojicule CL, D, H: mojtcule I; 22 leoarba CL, D, H:

lioarba I; 23 ti-a lua CL: t-a lua D, H, I; din CL, D, I: de H;

24 obraznicie CL, H, I: scris obrdsnicie D; 27 pdnd CL, H, I: pind D;

32 megies CL, D, H: megiesi I; 33 rdzes CL, I: rgizds D,

88
d-nevoastrd CL, D, H: dumneavoastrd I; 88-89 vd. fac sd huzuriti de bine CL, H: vg. fac de huzuriti de bine D, I; 41 ne suge CL,

D, H: ni suge I.
50

1 suntem CL, D, H: sIntem I; 5 totdeauna CL, D, I: Intotdeauna

H; 6 minile CL, D, I: miinile H; mojicesti CL, H: mojicesti D, I;
6-7 horopsiti I: vinovati CL, D, H; 9 cuconul CL, D, I: coconul
H; 10 sunt CL, D, H: shit I; 15 prieteneste CL, H, I: prietineste
D; 17 dezbateri V: scris desbateri D, CL, H, I; 19 vetrele CL, I:
vetrile D,H; 21 Intimpinat V: Intimpinat D, CL, H, I; 23 Printre
CL, H: Pintre D, I; 21 iaca CL, D, I: iacd H; 25 multimii CL:
multimei D, H, I; prdjini CL, H, I: prjini D; 29 lacrirnile CL:
lacrImile D, H: lacrimele I; 80 fetele CL, D, I: pdrtile H; 31 Ion

CL,D,H: loan I; 82 meu CL, D, I: om.ite II; 33 Ridia-te CL:

Rddica-te D, H, I; 83 si spune-mi CL, D: i spune I; sfiald CL, H:

sfiialD:sfieall; 34 Ti-a fAcut CL: t-a fdcut D, H, I; 35 Mos Ion
Rog& CL, D, H: Mos Roat I; 88 citeascd CL: ceteascd. D, H, I.
245

www.dacoromanica.ro

51

6 viindu-si in sine CL, I: viindu-si in simtiri D, H; 12 dumnealui CL:

dumnialui D, H, I; boier CL: boieriu D, H, I,: 15 necaz CL, I:

nacaz D, H; deie CL, D, I: dea H; 18-19 Dar, de cum am ajuns acasA

CL, D, I: Dar, cum de am ajuns acasA H; 19 meu CL, D: mieu I;

20 boierului CL, H: boieriului D, I; feliul CL, .D, I: felul H; 21
Int Ai si-ntdi CL, D, H: Int i-ntii I; 28 pizmasi CL, D, H: scris
pismai I; 23-24 fAceau toate chipurile satanicesti CL,D, H: omite
sataniceti I; 25 deie CL, .D, I: dea H; 26 s-apoi CL, D, H: i apoi
I; 27 poat CL, .D,H: poate I (grefeald de tipar); 28 mIni CL: mine
D, H, I; 81 era CL, D, I: e H; meu CL, D, H: mieu I; 88 boieriul
CL, D, H: boierul I.
52

2 ridicat CL: rAdicat D, H, I; 5 Ion CL, D, H: loan I;

6 fiicuri H, I: scris fAsicuri CL: fisicuri D; napoleoni CL, D, I:
napolioni H; 9 intimpina-ti V: intimpina-ti .D, CL, H, I; boier
CL: boieriu D, H, I; 12 Ion CL, D, H: loan I; umplu CL, D, I:
umplurA H; lacrimi CL: lacrAmi D, H, I; 18 multAmire CL, H, I:
multemire D; 19 multimii CL: multimei .D, H, I; 21 boierul CL:
boieriul D, H, I; tArii CL: rei D, H, I; ti-a CL: t-a D, H, I.

www.dacoromanica.ro

VARIA

POVESTIRI DIDACTICE

Povestirile publicate de Creanga in manualele sale colare au un

caracter instructiv. Din toate iese clar la iveala intentia de a Invata
pe elevi lucruri folositoare, practice, initierea facindu-se cu ajutorul
unor imagini extrem de atragatoare prin umorul stinatos, prin verve
i micarea ce le caracterizeaza. Autorul folosete cu predilectie dialogul, care Intrunete calitatile unei autentice expresivitati populare.
Aceste istorioare, far% sa aiM intregirea artistica a celorlalte scrieri,

prezinta importanta pentru definirea profilului etic i filozofic al

scriitorului.
Pe unul dintre manualele lui Creanga a invatat literele i marele
scriitor Mihail Sadoveanu. Datorita interesului trezit de povestirile lui
Creanga, el a reuit sa lege pentru futile (ma sunetele, semnele, sa

descopere cheia de aur" a intelegerii celor scrise: Cum am ajuns

acasa, rn-am gheboat asupra cartuliei mele -am izbutit indatasa scot
din ceata Ursul pacti lit de vulpe i Acul ci barosul, povestirile pentru
copii ale lui Creanga, de la sflritul vechiului i uitatului sau abecedar.
De-atunci dragostea catre marele meu tnvatator a 'lines netirbita."1.
Povestirile publicate fail semnatura in manualele colare i reproduse de noi in editie au fost atribuite scriitorului pe baza caracteris-

ticilor lor stilistice.

(1). 57)

PICALA

Publicata, far% semnatura autorului, in diverse editii ale manualului

Incdpitorul copiilor:
ed. a III-a: Inveigitorul copiilor, carte de citit ln clasele primare,
cu litsre Fi slove, cuprinzlnd invaidturi morale ci instructive, de institu1 Mihail Sadoveanu, In amintirea lui Creanvd, Ial, Viata romaneasca,
eotectia Foi volante", 1920, P. 7.1
247

www.dacoromanica.ro

torii: C. Grigorescu, I. Creanga. si V. Raceanu, Iasi, 1874, partea

a II-a, cap. 10, p. 49-50 (43); ed. a IV-a: lnvdlatorul copiilor, carte
de cetit in clasele primare, cuprinzind invdtdturi morale f i instructive,

de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. Raceanu, Iasi, 1875,

partea a II-a, cap. 10, p. 49-50 (A,); ed. a V-a: Inaiyitorul copiiior,
carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere f i slove, cuprinzind
invilidturi morale gi instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangl

si V. Raceanu, Iasi, 1878, partea a II-a, cap. 10, p. 52-53 (A5);

ed. a VI-a: Invilyitvrul copiilor, carte de cetit in clasele primare de
ambe sexe, cu litere f i slove, cuprinzind invdfaturi morale gi instructive,

de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd si V. Raceanu, Iasi, 1879,

partea a II-a, cap. 5, p. 70-71 (A,); ed. a VII-a: Invdfdtorul

copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe, cu litere gi slove,

cuprinzind invdyituri morale f i instructive, partea I, II si III, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. Raceanu, Iasi, 1883, partea I,

cap. 57, p. 82-83 (AO; ed. a VIII-a: Invdpitorul copiilor, carte de

cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere gi slove, cuprinzind invd-

fdturi morale Fi instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga

si V. Raceanu, Iasi, 1886, partea I, cap. 67, p. 87-88 (AO.

Sigla "V noteaza lectiunile stabilite prin conjectura.
Am reprodus textul editiei a VIII-a, ultima aparuta, In intregime,
in timpul vietii scriitorului. De aceea, in stabilirea textului de Jan
si notarea variantelor, nu am luat in consideratie editia a IX-a: Invdyitoriul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere Si
clove, cuprinzind invalaturi morale qi instructive, partea I, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. Raceanu, Iasi, 1891 (Bibl. Acad.
Republicii Socialiste Romania, cota-I I 103.545), des i pe coperta numele

lui Creanga figureaza alaturi de ale celorlalti autori. Nu am putut

consulta editia a II-a a manualului in discutie, aparuta in acelasi an,
1871, cu prima editie, fiindcd nu am gasit-o In fondurile publice cerce-

tate.
In editia a III-a, in tot cursul povestirii, la fiecare inceput de
dialog, se indica personajul care vorbeste: Negulitorul i Picald.
In versiunile ulterioare, inclusiv in textul de bug ales de noi, se
renunta la aceste indicatii. Intrucit aceste repetari nu au o semnificatie
speciala, nu le-am notat in aparatul de variante. Dialogurile, care in
textul de baza apar cu pauza si in continuare, le reclam In redactare
moderna (procedeul 1-am aplicat si la celelalte povestiri).
248

www.dacoromanica.ro

Variante
57

2 negustor As, A7: negutitoriu A3, A4: negustoriu A5, A6; 5 Negustorul

As, A,: negutitoriul Ag: Negutitorul A,: Negustoriul A5, A6; 6 negustor A9, A7: negutitoriu A3, A,: negustoriu A A6; apropie Ag,
A A5, A6, A7: apropid A3; 11 acolo A,, A6, A7: colo A3, A4, A5;
12 negustorului A9, A7: negutitorului A3, A,: negustoriului A5, A,;
18 boieresti Ag, A3, A4, A7: boiresti A5, A; 20 satu-1 As, A4, A5,
A,, A7: satu il A3; 22 Negustorul As, A7: Negutitorul A3, A,: Negustoriul A5, A6; 26 vina-neoace As, A,, A5, A,, A7: vino-ncoace A3;
27 Negustorul As, A7: Negutitorul A3, A,: Negustoriul A5, A6; 29

chiamarea A,: chemarea A3, A A5, A6, A7.

58

1 Negustorul A,, A7: Negutitorul A A,: Negustoriul A5, A6; a

ride As, A,, A5, Ag, A7: sd rfela A3; 13 as voi As, A,, A0 As, A7:
asi voi A6; feliu As, A3, A4, A5, A,: fel A; 17 tap. in As, A4, A
Ag, A7: tapa-n As; 18 astea_ Ag, A4: aste A3, A5, A, A,; fel A A7:
feliu A3, A41 Ag, Ag; 19 asi voi As, 213, A5, A6, A7: a$ voi A,; 20
fel As, A7: feliu As, A4, Ag, Ag; 23 Nu ma-ntelesesi Ag, A3, A4,
A5, Ag: Nu m-ntalesesi A7; 83 Negustorul Ag, A7: Negutitorul
A3, A4: Negustoriul A5, As; 35 U I hu l A, A3, A,, A7: Ul u! A5,
A6; 36 si altii As, A3, A4, A5: O... A,, A7.
59

4 pe eine As, A4, A5, A A7: ea pe eine Ag; 5 lutarul As, A3, A,,
As, A7: lautariul A5; 8 Raspunde-mi A A4, A5, A6, A,:raspunde_
odata A3; 14 care incotroA9,A0 A5, A6, A7: care-ncotro A3; c atit
e As, A3, A4, A5, A,: ea asa e A6; 16 sparie A9, A3, A,, 145, A7:

sparie A; i copiii A8, A,, A5, A5, A7: i pe copiii A3; 22-23
ma mise si ma uit ca tori A9, A4, A5, A A7: ma mise, ma uit
si Aese ea toti A3; 24 simtire As, A7: simtiri A3, A4, A5, A6; abia
As, A7: able A3, A,, A6, A6; 28 puie As, A A,, A5, A7: pue A6;
80 nascare As, A,, A4, A5, A6: nascare A,.
249

www.dacoromanica.ro

(p. 60)

INUL SI CAMESA

Pub Heat& In diversele editii ale manualului *colal. Invaldtorul

copiilor, de C. Grigorescu, I. Creangd *I V. RAceanu: ed. a III-a,

1874, partea a III-a, cap. 17, p. 93-94 (AO; ed. a IV-a, 1875,
partea a III-a, cap. 17, p. 91-92 (AO; ed. a V-a, 1878, partea
a III-a, cap. 21, p. 101-102 (A5); ed. a VI-a, 1879, partea a II-a
cap. 10, p. 79-80 (AO; ed. a VII-a, 1883, partea a II-a, cap. 15,
p. 111-112 (A,); ed. a VIII-a, 1886, partea I, cap. 74, p. 95-96 (A8).
Sigla V noteazd lectiunile stabilite prin conjecturd.

Este tipdritd fdrd numele povestitorului. Reproducem textul

editiei a VIII-a.
P. 62, r. 7: Cioprea, nume de persoand. (imaginard, poate i reald,

In sensul cd existd oameni numiti astfel). Pare a fi o

porecld, derivatd de la tema ciopr- (cf. ciopor- turmA",
ciopritor- butuc Intepenit In contra plutei") cu sufixul
patronimic -e(a) (cf. Costea, Cotea, Haplea etc.). SA se
compare n. fam. Ciopraga.

Variante
60

6 o burueand As, Ae, As, A7: burueand. As, As; 6 buruenele As, As,
As, As, A,: buruenile As; 7 suptirea As, As, As, A,: subtirea As, As;

18 melitat As, A3, A5, As, A7: melitiat A4 (probabil greseald de

tipar); 19 pozderie V: scris posderie As, Ae, A5, As, A7, As; 22
a toarce A8, A4, A5, A., A,: a te toarce A3; 23 ri*chitor A8, A4,
A,: ri*chitoriu A3, A5, A8; 27 urzoi A8, A3, A7: urzoiu A4, As,
As; 29 ca sd nu] se hrentuiascd. urzala As, A,: omite A3, As, A5,
As; 30 ca sd nu se Incilceascd. natra As, A,: omite A3, As, A5, Ae.
61

1-3 *i, cu ajutorul slobozitorului, al zdvorului *i al lopatelei, te-au

lntins A8, A,: i te-au intins A3, A4, A5, Ae; 4 de unde se Incepe
gura pinzei" A8, A,: omite As, A4, A5, As; 5 pe tevi A8, A5, A,: pe
tevii As, Ae: pe tavi 217; 6 tdvile A8, A5, A6, A,: tevile A3: teviile A4;

8 itelor A8, As, As, A5, A,: itilor As; 9-10 $i iaca ap te-au prefacut
A8, A,: Acum te-au prefdcut A3, 114, A5, Ae; 15 burueand A8, A5,
250

www.dacoromanica.ro

A6, A7: buruenild A3, 446; 17 Ei, dragd As, A3: Hei, dragd A4, A3,
A6, A7; 20 fel As, A7: feliu A3, As, A4, A5; fabrici As, A4 , A5,
A,, A7: fabrice A3; fel-de-fel As, A7: feliu-de-feliu A3, A4, 444, As;
26-27 Apoi te cautA, Ca iarba de Ieac,s facd la fabria din tine hirtie As: Apoi la fabrici te cautd, ca iarba de leac, sA facA din tine hirtie
A3, As, As, As, A7; 28-29 zise cAmesa As, A5, As, A7: omite A3, A4;
28 apoi toate As, A,, A9, A7: apoi mai toate A3, As; 82 Tocmai asa,
soro 1 A,, A3, A4, A A,: omite soro A9; 84 intratd As, A7: omite

A,, A,, A5, A5; 85-36 Varul, ce-a lost mai inainte? Dar funiile 9i
odgoanele? As, A4, A5, A6, A,: Varul, o peatrA arsd in foc. Funiile
si odgoanele, ce au lost odatd? Hasnaua i america ce au fost mai
inainte? Dar oloiul, ce era? A3; 89 gMiiu As, A,, A9, A,, A7: gAtiu A3.
62

1 grAbiiu As, As, A5, Ag, A7: grAbiu A3; 9 desAlatA As, A3, AS,
A7: &plata A3, A4; 12 Poezie populard A,, As, A7: Poezie (scris
poesie) poporald A3, A4, A5.

(p. 63)

ACUL $1 BAROSUL

PublicatA, fr semnAturd, in armatoarele editii ale manualului

Invaltitorul copiilor, de C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu:

ed. a III-a, 1874, partea a IV-a, cap. 14, p. 126-127 (As); ed. a IV-a,

1875, partea a IV-a, cap. 14, p. 125-126 (As); ed. a V-a, 1878,
partea a IV-a, cap. 17, p. 139-141 (As); ed. a VI-a, 1879, partea
a II-a, cap. 17, p. 175-176 (As); ed. a VII-a, 1883, partea a III-a,
cap. 20, p. 220-221 (AO.
Sigla V noteazA lectiunile stabilite prin conjecturd.
Reproducem textul ediViei a VII-a, ultima, din timpul vietii
scriitorului, in care apare povestirea.
P. 63, r. 20-21: 'ede hirbu-n cale i ride de oale". Hirbul, care-i o
bucatl dintr-o oal spartd, ride de ea", adicd un om neinsemnat, f Ara nici o valoare, indrAzneste sd. ridd. de unul

valoros. Cf. ride dracu' de porumb(r)e negre i el nu se

vede sau vezi mai bine birna din ochiul tau decit paiul
din ochiul altuia.
251

www.dacoromanica.ro

P. 64, r. 6: te prea Intreci cu f aga, piciule I - Indraznesti prea

mult piciule" (extinzi gluma" dincolo de limita permisa).
r. 33-34: GoMtatea Encunjurd, iar foamea da de-a dreptul"-

Goliciunea (adicti omul dezbracat) se fereste de ochii

lumii, fiindca i-i rusine, pe and foamea (adicli omul
flmind) da de-a dreptul (s-aseaza la masa nepoftit, ia
mhicarea altuia etc.) far& nici o jena, din cauza. ca-I Im-

pinge nevoia de a mincer.

P. 65, r. 13: la acum ai mai venit de-acasd - Acuma ai vorbit cum
trebuie" (ai venit de-acasa, nu de la cIrciuma, prin urmare,
ai capul limpede si spui lucruri cuminti).

r. 22-23: mi-fi ajunge draguf la camp - yeti ajunge sa-mi

cereti ajutorul, sti aveti nevoie de mine". Drdguf este nume
de persoana (desi ar putea fi interpretat si ca un diminutiv
de la drag), iar cduf este numele unui vas de lemn In care
se pastreaza, de obicei, Mina sau cu care se scoate faina din
hambar. Drdgug la cdug Insernneaza, de fapt, Imprumut
de faina din partea celui In nevoie de la cel avut.

r. 25: ca sd prindefi la minte - ca s va Invtati minte,

sa Ira desteptati" (caci acum sInteti prosti).

Variante
63
11 ni A7, A4, A4, A,: ne /13;13 foile217, A4, A5, As: bietele foi A3; s5. A7,
A3, A6, A,: sa-i A5; 20 *ede A7, As, A4, 445: Ade As; 21 sa A7, A3, A4,

Ag: sa te As; 25 pint( In A7, A3, Ag: pia. hla A,: pina-n A5; 27
croitor A7, A3, A6: croitoriu Ag, As; 28 Fetele A7, A,: Domnisoarele As, A4, As.
64

4 ungheril,, A,: un3hiu A3, 45; ungheriu A5; 5 ferarul A7, A3, A4,
A6; ferariul A5; 7 sezi A,, A,, A4, Als: Sgizi A5; 10 ajutorul A7, A,,
A4, A,: ajutoriul A5; 12 nicovala A'7, A4, As, As: nacovala A3; 15 dar

A7: da A3, A4, A5, A6; 18 vatrarul A7, A31 A4, A,: vatrariul A5;
18-19 unelte si masini de fer A7, A41 As, A6: unelte de fer si masine
As; 19 uriesd A7, A3, A,: uriesid A4, A5; iar A7, A,, A,, A,: jell A4;
252

www.dacoromanica.ro

21 pintre nicovala i Mu A7, A5, A,: prin mina mea As, A4; 22
pustiie, tunurile A7, Ae: omite As, A,: pustele, tunurile A6; 23 Tu
imi A7, A,, A4: Tu-mi A5, 216; 24-25 de sapa, de secere, de coasa
A A5, A6: omits A3, A4; 25 Tu imi A7, As, A4: tu-Ini A5; Ad;
26 eu f-oiu spune de cele neaparat trebuincioase A7, A5, A,:
eu f-oiu spune mai mult de neaparat trebuincios A3, A4; 27
iar A7, A4, A6: iarasi A3, As; 28 i-au A7, A4, A5, A,: i-a As; intai A79

A5: fatttiu A,, A4, A5; 29 desculf A7, As, A,, A,: desculfi LAs; 81
intai A7, A,: intaiu A3, A4, A5; 32 ghioraiesc A7, A4, A5, Ae: girtien
A3; 34 iar A7, A6, Ae: iara As, A4; 88 sa te A7, A5, Ae: sa ne A3, A4.
65

1 sezi A7, A3, A4: dzi A5, A6; ferarul A7, As, A, A,: ferariul As;
iar A7, 144, As, Ae: iara ,43; 2 sed A7, As, A4: sad A5, A5; croitorul
A7, As, A4, A,: croitoriul A5; felulA7, A,, A,, A,: feliul A5; 3- 4
Croitorul A7, A3, A4, Ae: Croitoriul A5; 5 ferarul A7, A3, A4, As:
ferariul A5; radica A7, A,: ridica As, A4, A5; croitorul A7, A39 A49
Ae: croitoriul A5; 6 ferarul A7, AB, 444, A,: ferariul A5; 7 lasa A7, As,
A4: lsa A6, Ae; 7-8 la copii[i] de copii[i]sai V : la copii de copii sal
As, A7: la copiii sai A4, A5: la copii de copiii sal A,: 16-17 *-apoi
Inca una: eine dintre acesti doi mesteri e mai grebanos si mai gubav?
Ferariul meu, ori croitoriul tau? A7: mite A3, A4, A5, A6; 22 C-apoi
atunci A7, A5, Ae: C-atunci As, A4; 23 nicovala A7, A5, A,: nacova.
la A,: nicovala A,; 0116 A7, As, A4, A5: finea A5; 24 iar A7, As:

iara A,, A5, A5; va voiu A A3, A4, A,: va voi As.

(p. 66)

URSUL PICILIT DE VULPE

Publicata, fArA semnatura, in numeroasele edifii ale manualului

Metodd noud de scriere ci cetire pentru uzul clasei I primord, de insti-

tutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu,

V. Raceanu si A. Simionescu - ed. a XII-a, 1878, partea a III-a,
cap. 43, p. 66-67 (E12); ed. a XVI-a, 1882, partea a III-a, cap. 42,
p. 66-67 (En); ed. a XIX-a, 1886, partea a III-a, cap. 44, p. 67-68

(En); ed. a XX-a, 1887, partea a III-a, cap. 42, p. 66-67 (E) ;
ed. a XXI-a, 1889, partea a III-a, cap. 49, p. 79-81 (E,i).
253

www.dacoromanica.ro

Sig la V noteazA lectiunile stabilite prin conjectura.

Reproducem textul din editia a XXI-a. Cronologia am stabilit-o
In functie de editiile pe care am reusit sA le gAsim din bogata serie

a acestui manual (luind in consideratie numai editiile apArute in

timpul vietii scriitorului): ed. a II-a, 1868; ed. a VI-a, 1872 ; ed. a
VIII-a, 1874; ed. a IX-a, 1874; ed. a XII-a, 1878; ed. a XVI-a, 1882;

ed. a XIX-a, 1886; ed. a XX-a, 1887; ed. a XXI-a, 1889.

Nu am vAzut editia a X-a a manualului, in care s-a publicat prima

data povestirea (exemplarul nu se gaseste in fondul Bibl. Acad.

Republicii Socialiste Romania).
Unii comentatori au criticat includerea acestei povestiri in opera
lui Creangl. Lucian Predescu sustine cA este scrisA de C. Grigorescu,
intrucit In editia a X-a a manualului Metodd noud, anecdota e iscAlitA cu literele: C. Gr."1
I. Cremer, in anexa intitulatA In legtiturd cu manualele Metoda
noud" i Inodfatoriul copiilor"5, dovedeste netemeinicia afirmatiilor
lui L. Predescu, demonstrind convingAtor cl istorioara apartine seri-

itorului. In toate celelalte editii ale manualului povestirea nu mai

are aceastA semnAturA, iar cercetarea lucrarilor tipiirite de C. Grigorescu face evidentA imposibilitatea unei colaborAri literare, artistice,
a acestuia. De remarcat cA niciodatil C. Grigorescu n-a afirmat cA

povestirea i-ar apartines.

P. 67, r. 2: binefor, cu puncte de suspensie, care aratA, de fapt,
cA vocala imediat precedentA trebuie rostitA foarte prelun-

git si cu o anumitA intonatie, spre a infita pronuntarea

cuvintului asa cum apare ea in situatia datA (vulpea se
dA jos incet, deci prelungit", ca sA nu fie simtitA).
r. 5: ta...re (-i mai era foame I) i r. 9: ta...re I (mi-i poftdl),
aceeasi explicatie pentru semnul grafic aici In discutie,
care, de astA datA, exprimA intensitatea foamei, respectiv a poftei. Vezi Stilistica... cit., p. 58.
P. 68, r. 9: sci-i deie de cheltuiald s-o batA" (loviturile stilt
comparate cu banii).
Lucian Predescu, Joan Creangd, Opere, vol. II, Buc., 1932, p. 155.
I. Crerner, Scriitorii nostri clasici i Problemele rcoUi, Editura de stat d id ac-

ticS st pedagogicl, 1956, p. 233-234.

s Cf. C. Grigorescu, Relspuns unui ealomniator, In Sezdtoarea, VII, 11, 1903,
P. 193-196 si Ion Creangd i Gheorghe lendchescu, preot, In revista Ion Creangd,

II, 12, decembrie 1909, p. 315-324.

254

www.dacoromanica.ro

Variante
66

2 vulpile En, Egg, E, E: vulpele Egg; 5 sub o tufa E21, Eist,

Egg,

EN: dupa o tufa Egg; 7 a.zind Egg, En; Egg, Ego: $ezind E"; 8 pete
Egg, Egg, Egg, Egg: pete sant Egg; rdic5. Rutin Egg, Egg, Egg, Ego:
ridica Egg; 12 i indat5. Egg, Egg, Egg, EN: i-ndatti Egg; 19 aici
E21, Egg, Egg, Ego: aice 41; 20 nevestei mele Egg, Egg, Egg, E20:
omite mele EIS; 27 i In Ceput Egg, Egg; Egg, Ego: i-nceput E12; 28
din car jos Egg, Egg, Egg, Ego: jos din car 12.
67

5 0 Incepe a En, Egg, Ego, Ego: 0-ncepe-a En; 8 bunt( Y: buna Ell
Egg, Egg, Ego, Egg; 12 aa de pont& Egg, Egg, En, E: aa de pofta.,
dupa cum zici E20; 16 rinji dintii Ely E, Egg, Ego: rinji putin dintii
Ea; 17 da' En, EU, E29, Ego: dar Ego; pe unde nu-ti e voia Egg, .E16,
Egg, E: unde nu ti-i voia Egg; 19 desara En, Eie, E, 20: la noapte
E; 20 viri-ti E22, E16, Egg, Ego: vira-ti Egg; 24 nemaiziclnd Egg,
E, E, Ego: nu mai zice Egg; alearga-n Egg, Egg, Egg: ci aleargti-n
En: alerga-n E20; 27 incepuse a bate E21, Elo E19, E20: incepu s
bata Egg; race En: rece E19, Egg, E19, Ego; de inglieta Egg, Ems) ED,

E: de-ngheta Egg; 28-29 Ingheata En, Egg, Egg, Egg: Ingheta Ego;
29 zdravan IV: aerie sdravan Egg, Ego, Ego, Ego, Egg; 28-24 De la o
vreme, ursul, nemalpatind Egg, Egg, Egg, Ego: Ursul nemaiputind En'
68

1 Hei En, E, E: Ei E, E"; Dar Egg, Egg, E, E: Da Els;

pe0i Egg, Egg, E, E19: pe0e E20. 5 rapede Egg, Egg, E, E 20 : repede
En; 6 ursul Egg, Egg, Ego: el E12, E16; sa incapa E E gg, E go: sA nem)

Egg, E"; 7 el En, E12, Ego: ursul Egg, Ego; 7-8 i incepe a E21, Eggs
E, E: scociort En; 9 0
Egg, Egg: 0-neepe-a E12; 8 cotrobAi En,
sa-i deie de cheltuiala Egg, Egg, Egg, Ego: omite E; cind apuca ursul
E21, E, E, Ego: cind ursul apuca E12; 14 nacajit Egg, Egg, Egg, Ego:
necajit Elea 16 a rtimas ursul pfcilit Egg, Egg, Egg, Ego: a ramas ursul
far' de coada i picilit Egg.
255

www.dacoromanica.ro

VERSURI ORIGINALE
Poeziile publicate In manualele scolare sint compuneri ware si
naive, In care intentia moralizatoare si didactica, ceruta de natura
unui manual scolar, este evidentl. Ele au o Insemntate infima In
cadrul operei literare a scriitorului.

(p. 71)

PASARICA IN TIMPUL IERNEI

Poezie publicat5. In diverse editii ale manualului Metodei noud

de scriere f i cetire:
ed. a II-a: Mettuld noud de scriere gi cetire pentru uzul clasei I pri-

marid, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu,

N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu, Iasi, 1868, partea a III-a,
cap. 30, P. 59 (E2); ed. a VI-a: Metodd noud de scriere gi citire pentru
uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu,
G. Ientichescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu, Iasi, 1872,
partea a III-a, cap. 33, p. 62 (E6); ed. a VIII-a: Metodd noud de scriere
gi citire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creang, C. Grigorescu, G. Ien6chescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu,

Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 33, p. 62 (E8); ed. a IX-a: Metodei
noud de scriere f i cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii:
I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienchescu, N. Climescu, V. Raceanu
si A. Simionescu, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 33, p. 62 (E9); ed. a
XII-a: Metodd noud de scriere f i cetire pentru uzul clasei I primard,

de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Iendchescu, N. Cli.

mescu, V. Rceanu si A. Simionescu, Iasi, 1878, partea a III-a, cap.
33, p. 61 (E12); ed. a XVI-a: Metodd noud de scriere gi cetire pentru

uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu,

G. Ienchescu, N. Climescu, V. RIceanu si A. Sirnionescu, Iasi,
1882, partea a III-a, cap. 32, p. 61 (E); ed. a XIX-a: Metodd noud
de scriere f i cetire pentru uzul clasei .1 prinuzrd, de institutorii:
I. Creangl, C. Grigorescu, Gh. Ienchescu, N. Climescu, V. Rceanu
si A. Simionescu, Iasi, 1886, partea a III-a, cap. 32, P. 60 (E19); ed. a
XX-a: Metodd noud de scriere Si cetire pentru uzul clasei I primard,
256

www.dacoromanica.ro

".114

'
r

9t,

jgou

'

N.

Ion Creangl In 1889. Portret In ulei de V. Muneteanu.

www.dacoromanica.ro

Mormintul scriitorului din cimitirul Eternitatea, Iai.

www.dacoromanica.ro

de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu,

V. Raceanu si A. Simionescu, Iasi, 1887, partea a III-a, cap. 31, p. 60
(E); ed. a XXI-a: Metodd noud de scriere fi cetire pentru uzul clasei
I primard, de institutorii: I. Creang5., C. Grigorescu, G. IenAcliescu,
N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu, Iasi, 1889, partea a IV-a,

cap. 37, p. 72 (E).

Sigla V noteazA lectiunile stabilite prin conjecturA.
In toate editiile cunoscute nouA poezia poartil semntura povestitorului.
Deoarece n-am putut avea seria completA a editiilor acestui
manual -scolar, pentru stabilirea variantelor, am comparat numai
textele editiilor existente in fondurile publice cercetate de noi.
Reproducem, ca bazA, textul editiei a XXI-a.

Variante
71

10 zburlia V: scris sburlit E8, E6, E$3, E9, E, En: scris sbirlitA
E16, E19, E20; 12-17 Pe la drum mincarea-si catA, / SArmAnica
pAsArea. / Dumnezeu care-a facut-o/ Pe dinsa, ca si pe noi, / 0 nutreste

s-o-ncAlzeste,/ El o scapit din nevoi 1 E, EH, E, E: Pe la drum

mincarea-si cattidNimeni nu-ngrijesc de ea 1/Dumnezeu care-a creat-o

/Pe dinsa, ca si pe noi,/ 0 hrAneste s-o-ncAlzeste/ El o scapA din

nevoi E2: Pe la drum mincarea-si catA, / Nimeni nu-ngrijesc de eal/
Dumnezeu care-a creat-o/ Pe dinsa, ca si pe noi, / 0 nutreste s-o-ncal-

zeste/ El o scapA din nevoi E E8, E9, En.

(p. 72)

NU LUCREZI, N-AI CE MINCA

PublicatA In Invdidtorul copiilor: ed. I, 1871, cap. I, p. 33 (AO ;

ed. a III-a, 1874, partea I, cap. 22, p. 23 (A3); ed. a IV-a, 1875, partea
I, cap. 22, p. 23 (A4); ed. a V-a, 1878, partea I, cap. 23, p. 26 (AO;

ed. a VI-a, 1879, partea I, cap. 26, p. 35 (AO; ed. a VII-a, 1883,
partea I, cap. 25, p. 40 (AO; ed. a VIII-a, 1886, partea I, cap. 25,
p. 41 (A8).
In toate editiile manualului poezia poartA semnAtura: I. Creangit".
Reproducem, ca bazA, textul editiei a VIII-a. Iatti putinele deosebiri
dintre diferitele ei versiuni.
257
17

-- Ion Creangli

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

Variante
72

Dupd p. 5: Stiti Dumnezeul ce a dat/ Omului, clad 1-a creat?/

Membre bunen-dAminoase,/ Creeri in cap de ajuns;/Minte, graiu,

simtiri, virtute,/ Toate-n el perfect le-a pus A1, A4, A,:

titi

Dumnezeu ce a dat/ Omului, clad 1-a creatn Membre bune-ndemAnoase,/ Creieri in cap de ajuns ;/ Minte, grai, simtiri, virtute,/
Toate-n el perfect le-a pus 113: Stiti Duinnezeu ce a dat/ Omului,
clad 1-a creat?/ Membre bune indAminoase,/ Crieri in cap de
ajuns;/ Minte, graiu, simtiri, virtute,/ Toate-n el perfect le-a pus
A,: in redacteirile ulterioare (A,, Ad, aceste versuri au fost Uwe
la o parte.

(P. 73)

IA1 CLOPOTELUL SUN.A.

Poezie cu continut pur didactic publicatA in diversele editii ale

Inocigtorului copiilor: ed. I, 1871, cap. III, p. 86 (A1); ed. a III-a,
1874, partea a III-a, cap. 23, p. 99 (A3); ed. a IV-a, 1875, partea a
III-a, cap. 23, p. 97 (A,) ; ed. a V-a, 1878, partea a III-a, cap. 27,
p. 107 (A5); ed. a VI-a, 1879, partea a III-a, cap. 10, p. 168 (A,) ;
ed. a VII-a, 1883, partea a III-a, cap. 13, p. 2117-212 (A7).
Sigla V noteazA lectiunile stabilite prin conjecturA. Poezia poartA semnAtura povestitorului.

Reproducem textul editiei a VII-a.

Variante
78

8 Mud sAmnalul de pornire ,47: A dat semnul de pornire A4, A5, A,:
A dat semnalul de pornire A5; 0 ora AT, Al, A,: oara AB, A5; 11 CAMtorul A7, 215: CAlAtoriul 443, A., A5; 14 zboarA V: scris sboarA 214,

A., A,, A6, A,.

74

80-88 Iaca mintea omeneascA/ Apa, focal a-njugat,/ Si de-atunci cu

inlesnire/ Tari cu tAri mina au dat A A5: Iaca mintea omeneascA,/
Pin& unde a ajuns:/ A ajuns ca sa. domneasa,/ Pin' si colo-n aer sus
A.: Iaca mintea omeneascA/ Pia uncle a ajuns:/ A ajuns ca a domneasc1/ Pin' si colo-n cer sus As, A., As.
258

www.dacoromanica.ro

POEZII POPULARE

(p. 77, 78)

CIND ERAM IN FLOAREA MEA. MIELUICA

Publicate In Contemporanul, Iagi, I, 11, 1 decembrie 1881, p. 431

433. In cazul primei poezii, degi nu se arat ca e auzit" de la cineva,
este evident c avem a face cu o poezie populara, cum dovedegte,
Intre altele, gi faptul ca pe aceeagi paging. gi, In continuare, pe urm5.toarele doll& pagini apare, fdr nici o Intrerupere (afar& de titlu),

Mielusica, despre care Crean0 spune: Auzitg In ispitalul BrIncovinesc a de la *Mama Balagar, o gardiana batrIng, de locul ei din
Craiova". Poeziile poart, la sflrgit, semnAtura: I. Creanga". Pe
amlndoua le-am transcris din Contemporanut.

P. 77, r. 2: En floarea mea amintegte de floarea virstei, epoca de

Inflorire, de dezvoltare maxima a calittilor unei flinte.

(1). 81)

BRATU

Publicat In Contemporanul, Iagi, I, 12, 1 ianuarie 1882, p. 483

485, cu mentiunea, la sfirgit: Auzit tot de la *Mama Balagas, cu
data: Bucuregti, 1881, septemvrie" gi este semnatft: I. Creanga."
(F). A fost retiparit In editia de la Iagi, vol. II, 1892, p. 180-184
(I). Noi am reprodus textul din Contemporanul, fat de care cel din
editia Iagi diferi prea putin. Ca de obicei, am respectat cu strictete
textul, chiar acolo unde apar inconsecvente, de regul fonetice, dato-

rite, cele mai =He, faptului cli povestitorul n-a Inregistrat (gi nici
nu putea Inregistra) tatocmai particularitAtile muntenegti ale Mamei
Balaga".

La moldovenismele culegatorului s-au adfiugat, cu siguranta,

acelea ale zetarului. Iat 5. deosebirile dintre cele doll& variante.
259
17'`

www.dacoromanica.ro

Variante
81

6 at F: hat I; Mare F: calare I; 7 Cu cinci coade pe spinare F: Cu

cozile pe spinare I; 9 CunjuratA F: Cunjurate I; 15 Ploscariului F:
Ploscarului I; 16 *elariului F: SAlarului I; 17 Cu sora lor Dobrica
F: Cu sorA-sa Dobrita I; 20 c5. adormea F: c-adormea I; 24 neicA F:

Neico I; 26 Nici o F: Nici-o I; 27 neicd F: neica I.

82

32 NeicA, flintisoara mea F: Neico, flintulita mea I; 40 Ori tu,

mari, tot tAiat F4Ori de ea sA fii tAiat I; 42 Blaurean F: BAldurean

1;43 sunt F: gilt I; 45 CA-s F: Ci-s I; 46 ye& F: vedea I; ce-oiu

F: ce-am I; 47 Dobrica F: Dobrita I; 48 Ea F: Iar I; 49 zice-asa
F: zice aa I; 53 poala-1 F: poala-1 I; 55 Ea de stInga-ngenunchea F: Ea de sirgu-ngenunchea I; 58 dobora F: doboria I; 59
Ceialalti F: Ceilalti I.
83

72 La plinariu F: La plinar I; 77 s-un aminoras F: i un amtnAras

I; 80 Si toti vinovati scApa F: Vinovatii toti scApa I; 81 *i. pima
c5. li-o-mpartea F: *i ptinea ca li-o Impartea I; 1h97 farlme-1 F:
fArame-1 I; 101 arata F: arata I; 106 Cu pArintii ling& ea F: omite I.

(p. 84)

LINA CATALINA

PublicatA In Corworbiri literare, XV, 10, 1 ianuarie 1882, p. 383

384, cu urmAtoarea Insemnare a lui Ion CreangA In josul p. 383: Auzit

In tSpitalul BrIncovenesc, din gura unei bAtrIne gardience, numitA

dfama Balasao, MA stiintA de carte, care spunea a si ea 1-a auzit
in conilArie de la un mos al ei din Craiova, de unde era si dfama
Balasab. Bucuresti, 1881, septembre". Poezia este semnatA:
I. CreangA".
Am reprodus Intocmai textul, care, dui:4 eft am putut constataa
n-a mai fost retipArit cleat tirziu, dui:4 moartea povestitorului, in
unele dintre editiile operei sale.
260

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE
(p. 91)

MISIUNEA PREOTULUI LA SATE

Publicat In Noul curier roman (director Scipione BAdescu), Ia0, I,

25, 19 februarie 1872, p . 1 2 (NCR), i retipArit de Illasdeu In Columna

lui Traian, III, 10, 7 martie 1872, p. 78-79 (CT).

In ambele periodice, acest articol este semnat Preotul I. CreangA"

i trebuie, deci, considerat ca apartinind povestitorului nostru, In

ciuda numeroaselor particularitAti de limbA *i stil, care ne-ar indreptAti, poate, sA-i punem la indoia15. paternitatea.
Am reprodus textul din ziarul lui BAdescu, pentru cli cel din Columna lui Traian are o ortografie putin accesibilA.

Variante
91

3 pstoriul NCR: pastorul CT; 4 un tatA iubit, un pArinte bun NCR:

un tatA iubit i bun CT; 6 proclamat pArinte NCR: printe CT; 7-9
ce cu mindrie i dragoste se numesc ei singuri copii[i] lui, dindu-i
toat stima ce se cuvine unui parinte? NCR: cari cu mindril i dragoste se numesc ei singuri copii ai lui? CT; 10 !Mai NCR: IntAiu

CT; 11 cariera sa NCR: omite sa CT; blindeta NCR: blind* CT;

13 niciodatA NCR: omite CT; 16 cele bune NCR: omite CT; 17-19

ad tie profita repede *i In mod rational de aceastA favorabilA

Imprejurare NCR: sA tie profita rApede de asta CT; 19 temelie NCR:

temelia CT; misiunei NCR: misiunii CT; 20 conducAtor i printe

al poporului NCR: conducAtor al poporului CT; 25 totodatA NCR:

totdodatA CT; aceste NCR: cele CT; 26 bun NCR: blind CT;
contientios NCR: contiintios CT; 27 judeator NCR: giudecAtor
CT; 27-28 Aceste trei calitAti posedate NCR: Cu aceste trei calitAti CT; 28 misiunei NCR: misiunii CT.
92

2 astfel NCR: astfeliu CT; 3 sA .le NCR: sA-i CT; 6 aceast5.

NCR: astA CT; de-a rindul NCR: d-a rindul CT; 8 el este
NCR: el e CT; 10 ca s5. NCR: omite ca CT; aceastA NCR: omite

CT; 11-12 cari se vor simti foarte onorati prin astA manierl
261

www.dacoromanica.ro

ptirinteasa i obligatoare NCR: omite CT; 13 Aceast Intrare a sa

In casele poporului NCR: Ast Intrare CT; 14 invtitturi NCR:
InvgAture CT; 16 frumusetele NCR: frumusetile CT; 18 Incunjoarl
NCR: Incongioar5. CT; 20 apoi NCR: omite CT; 24 aceste NCR:
acestea CT; 25 de-a NCR: d-a CT; 26 dumineca NCR: In dumineca
CT; 84 aceasta NCR: asta CT; 85 Astfel apoi NCR: Astfel dar CT;
86 Imbrcati NCR: Imbracati CT; 40 le-a NCR: li-a CT; 41 Intreruptie: scris Intreruptie NCR: Intrerupere CT.
93

1 liturghiei NCR: liturgiei CT; 3 cam astfel NCR: astfeliu CT; 4 Is.
NCR: Isus CT; 12 intr-ajutor NCR: Intr-agiutoriu CT; 15-16 larnicia si cinstea voastrA, toti NCR: hArnicid i cinste, toti CT; 18 le
NCR: li CT; 19 ceti NCR: citi CT; 23 nimica NCR: nemica CT; 28
ingrijasc NCR: Ingrijeasc CT; 30 gospodAriile NCR: gospodriele
CT; 81 iconomiei NCR: econothiei CT; 84 azvirle V: scris asvirle

NCR, CT; lenevirei NCR: leneviei CT; 37 de a NCR: a CT; 38

ocfrmuire NCR: cfrmuire CT.
94

8 Imi NCR: mi CT; liturghie NCR: leturghiA CT; 10 atrAg5toare

NCR: atrAgatoariti. CT; preotul NCR: omite CT; 11 deie NCR:
dea CT; 12 fnvtAturi NCR: Invtature CT; 13 viilor NCR: vielor
CT; In conversatie NCR: omite CT; 15 populare NCR: popolare CT;
17 junii i junele NCR: giuni i giunele CT; 18 educatie NCR: educatiune CT; castorie NCR: cAsAtori5. CT; 19 22 Apoi s5 le arate

strickiunea ce provine din belie, pentru care scop s le aducti

esemple prin cari sa desfsure si mai mult degradarea si nenorocirea ce provine din betie, din acest vitiu odios, care NCR: A p pi sA le
arte stricciunea ce provine din betie, pentru care scop s5, le
desfiisure, prin esemple, degradarea i nenorocirea ce se nasc din
acest vit odios, ce CT; 23-24 curat NCR: cel curat CT; 30 vizita
V: scris visita NCR, CT; 27 prefera NCR: preferi CT; nobile NCR:
omite CT; duminecale NCR: dominicale CT; 28 unul NCR: unii
CT; 30 aceast NCR: ast CT; 32 Invataturi NCR: InvAtture CT;
84 mrejea NCR: mregea CT; 41 este NCR: e CT.
95

4 obstacolele NCR: obstacolii CT; neapArat NCR: omite CT;

5-6 Cele mai puternice obstacole NCR: cei mai puternici obstacoil CT; 7 ovrei NCR: evrei CT; carii NCR: cari CT; 8-9 Natural,
cad NCR: omite CT; 10 11 orbie sufleteascli si imoralitate NCR:
262

www.dacoromanica.ro

orbid sufleteascd CT; 11 asemenea obstacole NCR: asemeni obstacoli

CT; 12 a NCR: al CT; 16 asemenea NCR: asemeni CT; 18 gospoddrie

NCR: gospoddril CT; 19 asemenea NCR: aceste CT; 20 Aceasta

NCR: Asta CT; 21 Deie NCR: Dea CT; urgent NCR: urginte CT;
23-24 ardet Ucalegon NCR: ardet Phlegon CT; 25 suficient NCR:
suficiinte CT; pozitie NCR: Poziliune CT; 28 jos NCR: gios CT;
aceea NCR: omite CT; 29 aceasta NCR: asta CT; 80 tdrii NCR:
Virei CT.

(p. 96)

IEZUITISMUL IN ROMANIA

Publicat, ca si articolul precedent, in ziarul Noul curier romdn, I,

46, 8 aprilie 1872, p. 1-2, sub semnAtura Pr. I. Creangd", de unde II
reproducem.

(p. 100)

INT IMPINARE LA CRITICA DOMNULUI

I. NADEJDE ASUPRA PARTEI TIINTIFICE

DIN CARTEA DE CETIRE INVATATORIUL COPIILOR"
-

Publicat in Contemporanul, Iasi, I,

p. 278-279, de unde 11 reproducem.

8,

16

octombrie

1881,

In anul 1871, In colaborare cu colegii sai, institutorii C. Grigorescu

si V. Rdceanu, Creangd scoate un nou manual scoIar: lnvdpitorul

copiilor, carte de cetit En clasele primarie, cu litere,slove ci buchi, cuprinand invaldturi morale ci instructive, care s-a bucurat, ca siMetodanoud,

de o mare rdspfndire, tipdrindu-se in mai multe editii, mereu revAzute

si imbunttite.
Presa literard a epocii 1-a primit favorabil. Eminescu, In Timpul
(V, 102, 7 mai 1880), face o caldd prezentare manualului.
Noutatea artilor didactice scrise de Creangd, interesul cu care
erau primite si epuizarea lor rap ida rezultd In mod elocvent dintr-o
scrisoare trimisd scriitorului de un prieten:
263

www.dacoromanica.ro

D-lui profesor I. Creanga, Iai

(Adresa: D. Berar, str.... 12)

Drag Creanga,
Vad ca. oftigeste omul, pina ce... tot nu poate pune mina pe o
carte d-ale tale. Ioanitiu n-are decit citeva exemplare din Metodd.
Am comandat 5 btatiatorul copiilor prin el acu o saptamina, si
am reusit a nu priimi Inca. Fii dar bun a-mi expedia Inca azi, la adresa
mea, 1 exemplar bw. copiilor.
Dupa mine, cartea ta intrece pe toate de aici, totusi ti doresc per-

fectionare in 4 sensuri: 1 daca e scriptolega, trebuie sa inceapa

numai cu slovele scrisa, i and le-a ispravit, s treaca la cele de tipar;
cuvintele
nuantele lui a i I (6, a, 8) ar trebui lasate la urrna; 3
sa nu fie tdiate, ci fiecare linie sa sfirseasca cu un cuvint intreg; 4
mai multe poezii nationale i fabule.
2

Salutari, Berar

Gara Tirgoviste
In timpul vietii lui Creanga s-au tiparit opt editii din aceasta
carte. Cea de a noua editie a aparut in felul urmator: partea a II-a in
1889, partea a III-a in 1890, si partea I In 1891. Aprobarea manualului
de catre minister, autorii au obtinut-o cu intirziere. Au trebuit sa
revina mereu cu cereri2.
1 Ms. 3.757, f. 49 (carte postalS).

I Una datatI: 22 mai 1872, alta din 29 noiembrie 1872, In care se arata. CS,
fiind epuizatI prima editle, s-a tipSrlt si a doua editie si se cere din nou apro-

barea cuvenitS pentru a servl ca carte didactic& In clasele primare", cu precizarea

cl la viitoarea editie autorli vor aplica noua ortografie. In aceasta cerere gasim
o pratioasS informatie: VIzInd Ins& ca editiunea I este desfIcuta In total si In
speranta CI cartea va fi aprobatI, am tipIrit a doua editiune, care a apIrut de
sub przsl tot In acest an". Deci primele doul editii din Invatatorta copiilor au

apIrut In anul 1871.

La 20 decembrie 1872, autoril primesc, din partea Comisiei pentru cercetarea cartilor didactice care examinase cartea, rIspunsul cl rnanualul InsuseSte
multe calitAti care o ar recomanda", dar trebuie sa i se aduc& o serle de modific&ri,

si anume: aplicarea foil ortografii oficiale, corectarea unor exemple din partea
cu cmtinut stiintific, InlIturarea cuvintelor dialectale sau explicarea lor pentru
a pu;et N I it ts: de toti elevil etc. Caacluzla rapartului stria: Irnplinindu-se
cu constiinciozitate aceste conditiunl, cartea mentionata promite a 11 de mare

utilitate peatru coplii din clasa IV prImarl".

La 17 februarie 1874 autorii cer din nou aprobarea c/rtil. TotodatI el solicitS

mijloace bInesti din partea SocietItil pentru InvItitura poporulul roman:

&o3t1 ^arte, (i) naule presedinte, a apirut pInI acum In doul editiuni, In num/L.
de 12 mit exenolare" A.mbele editluni au fost tipIrite cu mijloace streine".
TotodatI dau asiguarl cl vor face toate modificIrile necesare.
In procesul-verbal din 31 martie 1874, I. Darzeu, P. Pont 51 A.D. Xenopol
semneazI admiterea manualului. (Documentele amintite le-am cercetat In editia
/on Creangd, Documente, Buc., E.P.L., 1964, p. 229.)
264

www.dacoromanica.ro

Cartea primeste aprobarea oficialitatii abia In 1874, si se tipareste

cu sprijinul Societatii pentru Invatatura poporului roman'.

Este evident ca toate aceste amtnari au drept cauza si destituirea
lui Creanga din Invatamint, In urma conflictului cu autoritatile bisericesti. Aprobarea se obtine In anul and, prin plecarea lui Cristian
Tell din fruntea Ministerului, Creanga este readus la catedra.
In prima editie, .invagtoria avea patru capitole. Pe urma, marindu-si continutul, a aparut In trei parti distincte.
Manualul, Intocmit cu destula grija, are un continut variat, cu
bucati de citire atIt literare, eft si stiintif ice. Aici se tiparesc pentru
prima data povestirile Pica ld, Inul gi camp, Acul gi barosul2, A fost,
a fost, clacii n-ar fi fost, nu s-ar povesti2, de o incontestabila valoare lite-

rail, care anunta marea creatie a scriitorului nostru. Tot aici apar si
poezioarele scrise si semnate de Creanga: Ial clopoplul sung, .Nu
lucrezi, n-ai ce minca. El mai cuprinde o serie de lectii cu continut de
cultura generala, unele bucati de Indrumare pentru activitatea practick precum si numeroase strigaturi, cintece, poezii populare, fabule
etc.
Manualul nu se ridica Ins la un nivel didactic si artistic deosebit,

fiind mai putin reprezentativ pentru activitatea pedagogica a lui

Creanga. Invdratorul e alcatuit de el numai In ceea ce priveste partea
literara, cea stiintifica fiind scrisa de C. Grigorescu si V. Raceanu.
Multe dintre bucatile de lectura au un caracter moralizator sarac si
slut Intesate de neologisme. CU despre materialul stiintific, acesta
este, In parte, necorespunzator si adesea confuz.
Cu toate aceste lipsuri, cartea a fost apreciata, avInd reale calitati
In comparatie cu alte manuale similare din acea vreme.
In anul 1881, clnd la Iasi Incepe sa apara Contemporanul, acest
manual ajunsese la cea de a VI-a editie.

Revista cercului socialist avea Inscris In programul ei, printre

altele, demascarea plagiatelor si pastiselor, precum si a inexactitatilor stiintifice existente In cartile vremii, Indeosebi In manualele scotare, cum rezulta din articolul-program intitulat Catre cetitorii nogtri,
semnat: Redactiuneaa.
1 Creanga a fost membru activ al acestei societati Inca din 1867, anul Inflin-

tarii ei. In 1876 a fost numit secretar al societ5.tii, functle pe care a detinut-o
multi ani. In anul In care a lost destituit din Invtm Int, societatea i-a fncredintat tinerea unui curs de scriere si citire la scoala de adulti, unde predau, gratuit,
eel mai de seam profesori ai Iasului.
I Identificate ulterior ca apartinInd lui Creang.

, V., ed. de fat5., vol. II, p. 213-215.

* Contemporanttl, Iagl, I, 1, 1 lune 1881, p. 1-2.
265

www.dacoromanica.ro

In Contemporanul din 1881, I, 6, sept. 16, p. 205-211, I. Niidejde

publicd, sub proprie semndturd, o recenzie criticd. la Partea f tiintificd
din Inotigtorul copiilor", In care relev si corecteazd o serie de erori.

Nildejde recunoaste greutatea enormd de a scrie un asemenea

manual, cind spune Poate cd nu e lucru mai greu de fAcut dectt o
carte de cetit blind", dar condamnd greselile strecurate in el, printre
altele, cd albinele fac ceard din polen", cd frasinul clad incepe a
Inflori face niste bubuslii pe frunze, din care ies pe urmii niste gindcei
verzi numiti gindaci de turbd" (ceea ce ar putea duce la ideea gresitd

a existentei generatiilor spontanee), di condurul e totuna en pajura

etc. Recenzentul aratti arndnuntit cum ar trebui tratatA materia stiinlined Intr-un manual didactic, insistind asupra necesitdtii ea totul sii
fie potrivit cu puterea de intelegere a scolarului.
La sfirsitul observatiilor sale critice, Ntidejde remand valoarea
unora dintre bucAtile literare ale abecedarului (Ptcald, Inul )ci cdmega,

Acul fi barosul, Jupinul grierug), aducind laude artistului Creangd,

pe care II absolv de rdspundere pentru lipsurile manualului.
Critica fAcutd cArtii este dreapta Intr-o anumitA mdsurd, date fiind

numeroasele pedanterii si inexactitati. Nddejde ii ignoreazd find cu

totul meritele, desi ea este cu mult superioard celorlalte manuale folosite atunci in scoald.
Creangd public& imediat, tot In Contemporanul, un rdspuns intitulat: lntimpinare la critica domnului I . Nddejde asupra pdriei f tiin0/Yee din cartea de cetire Inodidtoriul copiilor", prin care se solidarizeazA eu colegii sdi, coautori ai manualului.
In acest articol, plin de bun simt si de subtild ironie, Creangd
relevd greutdtile intocmirii unei asemenea cdrti, ii subliniazd valoarea
in comparatie cu a celor similare existente atunci, aratd a autorii au
fost animati de ceIe mai bune intentii si multumeste pentru observaVile fdcute, de care ei vor tine seamd la viitoarea editie.
In Rdspuns la Intimpinarea d-lui Creangd la critica prfei f tiinlifice
din lnodiatoriul copiilor" (Contemporanul, I, 8, octombrie 16, 1881,

p. 280-282), I. Nadejde contiqud sd facd, pe un ton tdios, critica

manualuIui, fail a lua in consideratie explicatiile date de Creangd,
ajungind la concluzia cd partea stiintificd este total gresitd. si MI%
putinta de indreptare. In ciuda acestei severe critici, Nddejde subliniazd meritele literare ale lui Creangd: Pacat di dl. Creangd, om cu
talente admirabile pentru povesti si alte luerdri literare pline de spiritul poporului, s-a amestecat in societate cu oameni Ma stiintd si In
aeelasi timp plini de pretentii. Numai de un lucru ne mierdm, cum
266

www.dacoromanica.ro

socoate dl. CreangA, clnd cere indulgeng pentru o carte didacticA,

d-sa care face parte din aunimea* si din colaboratorii la Convorbirile
literare. A uitat d-sa loviturile InspAimintAtoare si WA de milA date
de aceastA grupA producerilor monstruoase? A uitat d-sa, nu face
nimic, noi ne privim ca oameni formati sub aceastA directie de criticA
Mit slAbAciune si vom lovi In cei mai de aproape amici, IndatA ce
vom avea probe cA au plagiat, sau au scris monstruozitAti. Prin urmare,
sa fie stiut odatA pentru totdeauna, cA nici nu menajdm pe nimene,
nici nu voim sA fim menajati... Deviza noastr este: *Pais que dois,
arrive que pourra*. Adea pentru cei ce nu stiu frantuzeste: ((FA ceea
ce esti datoriu sA faci, Intimple-se ce s-ar intimpla*".
CreangA n-a mai rAspuns la cea de-a doua criticA a lui NAdejde,
ci i-a trimis o declaratie, argil:id cd. este solidar cu colegii si colaboratorii sAi C. Grigorescu si V. RAceanu. Sub titlul Generozitatea d-lui
Creangd, directorul revistei, WA a reproduce continutul declaratiei,
insereaz4 o notA In paginile Contemporanului (I, 9, noiembrie 1, 1881,

p. 339-340):
Generozitatea d-lui Creangd
Plat acuma se bucura dl. CreangA de nume de scriitoriu popular
plin de talent, sintem InsA siliti de fapte a-i recunoaste si o generozi-

tate vrednia de o mai bunA Intrebuintare.

Inchipuiti-vA cA d-sa ne trimete spre publicare o declaratie in
toatA regula, a se cunoaste solidar In toate cu d-nii RAceanu si Grigorescu Intrucit se atinge de Inadffitoriul copiilor. Cine crede insA CA
dl. Creanga a redactat partea stiintifica? Desigur ca nimene. Dacrt ar
veni cineva s ne spunA ca un profesor de stiintele naturale crede In
eclipsele inelare de lima, tot ne-ar veni a crede; dacA ne-ar spune cineva

ca multi si-au facut un nume in stiintA si literatura prin plagiare,

asemenea am crede ; dacA ne-ar sustinea cineva ca plagiatorii si sarla-

tanii Infierati de Contemporanul vor capata bene merenti, ori vor

ajunge ministri, ori multe nazdravanii de acestea, le-am crede pe
toate. Nu vom crede ins& niciodatA, ca iubitul autoriu al povestilor
din Convorbiri literate are vreo vita din pricina monstruozitAtilor
strigAtoare la ceriu din lnvillatorul copiilor, nici cl d-nii RAceanu si
Grigorescu au contribuit la meritele partei literare, nu vom crede. Ca
Incheiere vom zice: *Fie, d-le CreangA, cum zici d-ta, numai de n-ar

fi cum stim noi*.

I. NAdejde"
267

www.dacoromanica.ro

Cu aceasta incidentul a fost definitiv inchis. Polemica nu a afectat

prin nimic relatiile lui Creangl cu NAdejde. In Contemporanul din
1 decembrie 1881, P. 431-433 1 din 1 ianuarie 1882, p. 483-485,
Creanga public& citeva poezii populare: Cind eram in floarea mea,
Miehqica, Bratu, auzite de la Mama Balaa", chid era internat in
spitalul Brincovenesc.

(p. 102)
0 INTREBARE D-LUI A. GORJAN,
AUTORUL MAI MULTOR CARTI DE GEOGRAFIE

Reproducem textul broprii tip&Ate in 1886.

In 1886, Creang i colaboratorii si, V. Rceanu i Gh.Ienchescu, public& lucrarea polemicA: 0 Intrebare d-lui A. Gorjan, autorul
mai multor cdryi de geografie, unde demasc plagiatul lui A. Gorjan,

autor i el de manuale colare, care compilase i copiase masiv din

cartea lor: Geografia judelului Iagi, pentru clasa a II-a primard urband
gi pentru clasa a III-a primard rural& de ambesexe, Iai, 1879. Autorii,
in cadrul unei analize riguroase, metodice, formuleaz1 cu claritate
i precizie acuzatiile, demonstreazk cu exemplificaribogate, ca A. Gorjan a copiat aidoma metoda i planul lucrarii lor, critic& aspru aazisa parte original& a cArtii care consta numai din greeli i din formuldri confuze, echivoce:

In articica d-voastrk de 38 pagini, dupa cum v-am arAtat, n-a

fost o singurA pagina, unde s nu fi fost bucatile copiate din cartea
noastrk stilul stricat i unde cele adause de la d-voastra sti nu fi fost
greite i neadevrate. Atunci, stimabile domn, ce mai rdmine din
cartea d-voastra?"

1 RASPUNS LA CRITICELE NEDREPTE

SI CALOMNIILE INVERSUNATE INDREPTATE

(p. 109)

CONTRA CARTILOR NOASTRE DE SCOALA

DE CATRA DOMNUL IOAN POP FLORANTIN

Reproducem textul brourii aplrute In 1888.

Ion Creangl iti incepe activitatea didactic& Inc& din primul an
de studii la Scoala preparandalk suplinind postul ramas vacant, prin
plecarea unui institutor, Beiu, la Bucureti. Lipsa de cadre didactice
268

www.dacoromanica.ro

determind conducerea $colii preparandale s inainteze in vara anului

1864 o listd cu numele celor mai buni absolventi ai primului an (in
clasificarea facutd. de Titu Maiorescu, CreangA figura cu premiul I),
recomandindu-i pentru a fi numiti institutoril.

Pentru postul de la clasa I (sectiunea a II-a) a scolii primare

Vasiliene, comitetul polar, in adresa cdtre minister din 2/14 octombrie2, II propune pe Creangd carele a fdcut 4 clase gimnaziale si a
absolvit cu succes foarte multumitor cursul pedagogic din institutul
aVasile Lupue.
In realitate, Creanga nu terminase coala preparandald, fiind
abia in anul al II-lea. Numirea oficiald s-a fAcut prin decretul cu nr.
1.501, semnat de Cuza-vodd: D. Joan Creang se numeste provizoriu
institutore la clasa intlia, sectiunea II, de la scoala primard din Trei
Ierarhi"3.

Numirea la o scoald model, unde fdceau practic viitorii institutori, Creangd o datora bunei sale pregtiri i deosebitei aprecieri din
partea profesorilor, in special a lui Maiorescu.
Creangd s-a dedicat invdtdmintului cu pasiune i s-a manifestat
ca un pedagog creator, de exceptionaldvaloare,povestitorul i educa-*
tom! intregindu-se in aceeasi luminoasd personalitate.
Multe documente scolare, cataloage, procese-verbale, rapoarte,
ni-1 prezintd. pe Creangd, Inca din primii ani ai activitAtii sale de
institutor, apropiat de elevi, cdutind sA surprinda particularitatile

fiecdruia dintre ei, Mind note abundente la rubrica de observatii

a cataloagelor, i in acelasi timp, dedicat cu insufletire cdutdrilor,
experimentArilor pentru gAsirea unei noi metode de predare, cit
mai adecvatd posibiliatilor de intelegere a copiilor. In scurtii
vreme a acumulat o bogatA experientA pedagogicA.

In activitatea practica de fiecare zi, el descoperd neajunsurile

vechii metode de predare i incearcd s-o imbundtateasca, ceea ce Ii
oferd prilejul sa constate cit de deficitare erau manualele scolare existente.
Iat ce afirm autorii abecedarului Metodd nowl de scriere i cetire
pentru uzul clasei I primard:
2 Gla. Polcovnicu, Ion Creangd, Preparand la Institutul ,,Vasile Lupu", In
Revista criticd, ILO, II, 12, april-lunie 1928, p. 112-117.
G12. Ungureanu, Documents inedite, Buc., 1940, p. 77 et anexa XXXVIII.
Op.cit., p. 77.
269

www.dacoromanica.ro

La intrarea noastrA In cariera didacticA, fiind toti institutori de

clasa I-a, n-am gAsit alt abecedariu In coalA declt pe-a lui Iarcal,
abecedariu care era cel mai raspindit pe vremile acele. Acest abecedariu IDA nu mai corespundea cu cerintele tinapului nici cu noul metod
de fnalarea cetirei prin scriere, dupd sistenta fonetica".
Ace NO lucru spun ei i despre abecedarul lui M. Schwartz, care
era mai greu de predat, chiar declt abecedarul lui Iarca", ...mai tot
sistemul i metodul din cartea rposatului M. *vartz nu este declt
greutate 0 nzecanisrn. ... Astfeliu, dar, de la Inceputul carierei noastre didactice, fiind lipsiti de un abecedariu 1ntocmit cum se cade,

chiar In anul 1863-64 ne-am Intrunit i am luat hotArirea de a

ne aduna In toate serile, In localul coalei de la Trei Ierarhi, i
a 010 la coordonarea materialului, pe care, In vreme IndelungatA ili
cu multA truda 11 adunasem Inadins, iji tot adunam, pentru Intocmirea
unui abecedariu. *i astfel am izbutit a alcgitui Metoda noud, aa cum
se vede astAzi, carte pe care atltea sute *i mii de copii au 1nvAtat i
Invaj ti. a scrie i a ceti cu uprint.A"3.
Munca efectivA, aa cum reiese din relatArile lui C. Grigorescu, a

pornit In anul 1867: Ain inceput-o la 1867 ei a apArut de sub presA

la 1868, clnd a fost aprobatA de minister"5.
AfarA de CreangA, au mai colaborat la intocmirea manualului
GIL. IenAchescu, Constantin Grigorescu, V. RAceanu, A. Simionescu
i}i N. Climescu.
Gh. Iendchescu, coleg de seminar qi de qcoali normal& cu CreangA,
era in 1865 InvAtAtor la qcoala sucursall de la Mitoc5, iar In 1867 la
roala sucursalgi nr. 1 de bAieti5. El semneazA alaturi de CreangA, gi

lucrarea de metodicti Poodfuitoriu..., dar, dupa rnoartea scriitorului,

trAdeazA prietenia cu care acesta 1-a onorat7.
1 De rapt, (Dimitrie) Iarcu. In comunicarea I. Creangd despre predarea limbii
rbmdne in clasa I primard, publicatt in Comunicdri prezentate la sesiunea stiintificd a Institututui de ?Uinta pedagogice, 19-22 Ian. 1956, p. 216, Bianca Bratu
a lndreptat aceasti eroare tipografica, bazindu-se pe insemnrile zilnic eale lui
Creangi, unde se mentioneazi mereu folosirea abecedarului lui /arcu.
I Rdspuns la criticele nedrepte si calomniite inversunate indreptate contra cdrIitor noastre de scoald de cdtrd domnul loan Pop Florantin, 1888; v., ed. de rag,

vol. II, p.112

a Idem, p. 116, 112.
, C. Grigorescu, R.Ispuns unui calomniator, in Sezdtoarea, VII, 11,
p. 194.
'Aril. St. Iasi, fond Printiria orasului Iasi, dosar 8111864, p. 91.
Aril. St. Iasi, fond Primiria orasului Iasi, dosar 182/1867.

1903

/ In anul 1902 s-a luat initiative ridiclrii unui monument lui Creang la
Ism. Solieitat de A.D. Xenopol al participe la aceasta actiune Ienachescu trimite o scrisoare In care declarl a nu se poate ,,Preta la &se ceva". A. D. Xe270

www.dacoromanica.ro

Y. Ritceanu, autor de lucr6ri pedagogicel, se distinge alturi de

Creangti, In grupul de colaboratori, printr-o contributie insufieith
gi cu caracter creator mai pronuntat. S-a nscut In satul St Inca (din
fostul judet Iagi) gi a Invatat la Scoala de bieti din Mgr*, apoi

la cea de la Trei Ierarhi.

A functionat, ca institutor, In anul 1861, In tlrgul Stefnegti,
iar Intro 1864-1897 la gcoala de la Trei Ierarhi cu Intrerupere de un
an (1886), clnd a fost institutor gi director la Scoala de bieti nr. 1
din TRAragi.
In activitatea didactica, s-a remarcat ca un profesor cu personali-

tate, bun metodist gi militant pentru emanciparea InvtAmIntului.

Dupa moartea lui Creang5., el este, dintre coautori, cel care aparti
cu consecvent, pin& In ultimii ani ai vietii, principiile pedagogice
ale Metodei noi.
Constantin Grigorescu, colaborator la manuale gi prieten apropiat
al lui Creanga, functioneaza In 1860 ca institutor la clasa I la gcoala
de la Trei Ierarhi. In perioada 1863-1864, frecventind cursurile de
pedagogie i metodicti de la Scoala preparandala, Ii cunoagte pe Creangti
si Ien Wiesen, pe atunci elevi ai acestei co1i2. In 1879, scoate singur
nopol, indignat, publica. scrisoarea In ziarul local Evenimentul. Ienachescu revine
cu alta scrisoare In care Incearca s8. discrediteze personalitatea artistica a marelui

scriitor, contestIndu-1 originalltatea operel.

Presa vremil a spulberat aceste calomnii, lax C. Grigorescu, luat ca maxtor
de Ienachescu, a publicat, tot In Evenimentul, o dezmintlre categorica, In numele
sau oi al lui V. Raceanu, sub titlul Rdspuns unui calomniator. Revista $ezdtoarea,
VII, nr. 9-10, 1902, p. 130-133, oi nr. 11, 1903, p. 193-196, publica la un loc
acest schimb de scrisori.
In 1887 publica Raport despre miscarea invd1dmintului rural de la scoala
din comuna Coldest{ i cea din cotuna Icuseni, comuna Stinca, din plasa Branistea,
judetul Iasi, la sfirsitul anului ?cola?. 188611887, far In 1891 Obsereafiuni asupra
metodelor cartilor de scriere i cetire, un istoric al metodelor de predare oi al abecedarelor din vremea sa, dovedind o Mina pregatire oi experient4 pedagogica. Din
aceeasi perloadi dateaza o alta lucrare a sa: 0 ochire asupra abecedariului d-lor
Meisneri Dogar, 1a1, 1890, scrisa In colaborare cu C. Grigorescu oi Gh. Ienachescu; In anul 1896 apare volumul Nomenclaturd zoologicd fi botanicd cuprinzind numele a 642 animate Si 605 plante ce se gdsescreprezentate in figuri colorate, dupd naturd,

In 90 plansete din zoo logic si 53 din botanicd, prelucrate dupd uvrajul doctorului
G.H. de Schubert si Moritz Willhomm, profesor la Universitatea din Dorpat. Intoc-

mitd in limba romdnd l Wind de Vasile Rdceanu, fost institutor la Scoala nr. 1
de bileti din Trei Ierarhi (Imp, de la 1864-1894. (Cf. I.E. Toroutiu ol Gh. Cardas, Studil 01 documents literare, vol. I, 1931, p. 152-153; Bianca BratU, Inrodfdtorut /on Creangd, Buc., Editura de stat didactici l pedagogicl, 1958, p. 112
115.)

'Constantin Grigorescu, Ion Creangd ft Gheorghe Iendchescu, preot, tn Ion

Creangd, II, 12, deeembrle 1909, p. 315.
271

www.dacoromanica.ro

un manual de aritmeticA pentru clasa I primark iar In 1885, un Mic

curs de gramaticd romdrid in fcoala primard. Manualul de aritmetica,
Intocmit dupl metoda intuitivA, a fost criticat. littspunsul lui Grigorescu In IegAturA cu aceastA carte se aflA inserat la sfhlitul broprii
Rdspuns la criticele nedrepte...
A. Simionescu i IV . Climescu au lost colegi cu scriitorul la Scoala
preparandall. Documentele Il consemneagt pe A. Simionescu ca Inv&tator In 1867 la Scoala sucursal& nr. 2 *i pe N. Climescu, In 1866,
Invt&tor la Scoala sucursall nr. 1, iar In 1868 la clasa a II-a, la *coala
de la Trei Ierarhil.
A*a cum rezultA din mArturisirile autorilor, experienta pedagogic& a fieclruia s-a Imbinat cu rezultatele examinArit critice a lucrArilor didactics existente, In vederea elaborArii noului abecedar:
...am fost qi suntem *i astAzi, pe eft se poate, In curent cu literatura didactic& din Transilvania, linen am cunoscut mai toate lipsurile
t3i toate bunurile abecedarelor apArute acolo, precum: abecedarul
d-lui Zaharia Boiu, al d-lui Basiliu Petri, al d-lui Stefan Pop, abecedarul ci Organul pedagogic al d-lui Popescu *i alte lucriiri pedagogice".
In ce prive*te munca de redactare propriu-zisA, toti comentatorii
subliniaztt rolul principal al lui Creanga In cadrul acestei colaborAri.
Din cercetarea activitAtii didactice a celorlalti autori, din examinarea
lucrArilor personale ale acestora sau a corespondentei pAstrate de la
unii dintre ei, reiese contributia covircitoare a lui Creang& nu numai
In ce prive*te partea literal% a manualului, de care s-a ocupat in mod
special, ci ci In cea strict de metodicil, In formularea noilor principii
pedagogice.
Nu este intImplator faptul c& atunci chid s-a pus problema alc&tuirii mei lucrari de metodic& a predttrii care so, constituie un Indrumlitor pentru InvAtAtori, cAci multi mai predau IncA dup& vechea
metodA, Maiorescu, In 1875, se adreseazA tot lui CreangA, principalul

autor al Poodluitoriuluis.
Principiile metodice care au stat la baza manualului, numit In
mod manifest Metoda nouti, urmreau desprinderea InvAtAtorilor de
vechea metod& de predare a citit-scrisului (metoda literizArii *i silabiz &hi) *i impunerea noii metode, fonetice qi scriptolege, care s& ucu-

reze procesul de InvAtImInt la clasa I primarA.

In cadrul vechiului sistem de predare, metoda literizArii irnpunea
*colarilor memorarea slovelor chirilice, dup& care treceau la exer1 Blanca Bratu, op. cit., p. 111-112.
2 Raspuns la criticele nedrepte..., ed. de rata, vol. II, p. H1-112.
Mem, P. 117-118.
272

www.dacoromanica.ro

citiile de silabisire. Se invatau silabe fixe, alcatuite din fiecare consoana alaturatti apoi la fiecare dintre vocalele i diftongii limbii
noastre: ba, be, bi; ab, eb, ib etc.
Numai dupa ce se memorau mecanic un numar mare de silabe se
trecea la citirea cuvintelor.
Cele doua metode nu se deosebesc, principial, una de alta, amindoul

fiind constituite pe criteriul Invatarii mecanice.

Sint revelatoare amintirile unui institutor care, prin 1871-1872,
Invata, ca elev, dup aceasta metodal.
Metoda fonetic i scriptolega a reprezentat saltul calitativ catre
Invatamintul rational, raspunzind necesitatii de predare a citit-scrisului In masL Noua metoda incepe sa se raspindeasca In Europa In a
doua jumatate a secolului trecut.
In cadrul metodei fonetico-scriptolege, elementul viabil, progresist, care a fost preluat, este cel fonetic, sub aspectul scriptoleg metoda
fiind astazi depdita. Pentru timpul acela !Lisa i aspectul scriptoleg
avea importanta sa qi a reprezentat un pas Inainte, pentru ca in felul
acesta, realizindu-se predarea scrierii concomitent cu predarea citirii,
se grabea i se inlesnea procesul de invatamint.
Prime le incercari de aplicare a noului sistem de predare In colile
romneti apartin unor profesori ardeleni, care scot o serie de manuale
i metodici, cunoscute i atent cercetate de Creanga i colegii sai.
1,,Tncepatorii din aceste vremuri (1871-1872) aveau In mlnile lor niste
abecedare, In earl erau scrise mai Intl! literele mari de tipar si apol literile mici.
Tirmau mai multe pagini cu silabe, precum: ba, be, bi, bo, bu; ma, me, mi, mo,
mu etc. Literile se pronuntau cu numirile lor Intregi, adica.: a, be, de, e, te, le,
u, ye, ze; iar silabizirea se acea In chIpul urmdtor: be-a = ba; de-i = di; ha-o =

= ho etc.
Aceast Imprejurare ni lamureste pentru ce bietii scolari nu prea 1nte1egeau
cum poate sa iasa cal din ce-a-le, sau mat din me-a-le.
Ei silabizeau, la tnceput, In mod aproape mecanic si ttrziu prindeau rostul
sloventrei... Cind scolarul stia sea apas lectiiie de silabizit, era trecut la cuvinte
intregi pe cart le silablzea, mal tntl, dupl regula obisnulta 81 apoi le cetia cum
trebuie... /n sfirsit, dupl ce se Isprveau st acestea, scolarli treceau la istorioare
si fabule, cart se silabizeau de dou-trei ori si apoi se clteau dupl toate regulele,
adica: rar si raspicat, ridicInd tonul la virgula, lasIndu-1 si Mind o mica pauza

la punct.

Scrisul se Invata foarte tIrziu, de obicei dupl. ce Incepeau scolarti a cett...

Acestta scriau mat Intl! pe pldcl, dupa modelul Mut de profesor Pe tabil, tar
Pe h1rtie, prindeau a scrie de-abia In cei din urrna ani" (0 ecoald sdteascd acum
tutizeci de ani, In Anuaru/ $coalei normale Vasile Lupu" din Iasi pe anu/ ?cola?'
1927-1928, p. 67-69. Vezi si: I. Cremer, Scriitorii noptri clasici pi problemele

colii, Editura de stat didactica. si pedagogica, 1956, p. 44-45; Bianca Bratu,

op. cit., p. 196).
273

18

www.dacoromanica.ro

Abecedarul Metoda noud cuprinde un sistem original de predare,

bazat pe metoda foneticA si scriptolegA, sistemA care chiar de la
Inceput face pe copil so. aiba cunostintA de ceea ce face, prin urmare
este mai rationalA"1, adaptatA creator la sistemul limbii romAne.
Noile principii metodice care stau la baza manualului stilt amanuntit prezentate In lucrarea Povdjuitoriu la cetire prin scriere dupd
sistema foneticd, redactatA de Creanga si Ienchescu, tipAritA la Ias I
In 1876, o completare a Metodei, cuprinzlnd normele pedagogice nece.
sare pentru InvAtAtorul care foloseste acest abecedar.

Astfel, primul capitol din Povluitoriu se referA amAnuntit la

Chipul cum trebuie sa purceada InvAtatorul cu scolarii IncepAtori"2.
Se acorda o importang deosebita primelor zile de scoal, ca perioadA
de acomodare a scolarilor cu noua lor activitate, cunoasterii de cAtre
institutor a particularitAtilor individuale ale copilului pentru a glisi
mijloacele cele mai potrivite de a i se adresa, introducerii treptate In

procesul de predare a cunostintelor, se dau notiunile pregAtitoare

pentru InvAtarea citit-scrisului si a aritmeticii, se insista asupra
ImbinArii armonioase a disciplinei cu activitAti plAcute, latragAtoare,
recreative.
Folosul acestor lectii pregAtitoare va fi ca scolarii se vor deprinde
a gindi, a vorbi cu ufurintd i a cunoafte fiintele si lucrurile din mai

multe puncte de vedere, ceea ce vra sa zica a li destepta mintea si

treptat, treptat a li lArgi cercul cunostinte1or"3.
Caracteristic pentru noua metoda de scriere si citire era predarea
lor concomitentA, pornindu-se de la sunet la literA ; sunetul se desprinde

din cuvInt prin analiza foneticA a acestuia, apoi elevii Isi Insusesc
literele corespunzAtoare, InfAptuindu-se sinteza grafica si sonora
pentru citire.
Sunetele se dau curate, WA elementele vocalice ale numelor literelor. Ele se pronuntA continuu de la unul la altul, pina ce se contopesc. Acest mod de pronuntare se numea atunci sonizare" sau, cum
spunea Creanga, Insonare".
Dui:4 ce a consolidat InvAtarea primelor douti sunete si la literelor
corespunzAtoare, abecedarul trece la sinteza Intli grafica si In urmA
1 Porodluitoriu..., 1876, p. 3.
2 Idem, p. 5.
8 Idem, p. 8.
274

www.dacoromanica.ro

sonor& a cuvintului monosilabic... Indat& ce au Invatat citeva litere

cuprinse In cuvinte monosilabice, copiii InvatA s& citeasc& propozitii
extrem de scurte dar cu Inteles deplin... Remarcdm astfel cA, Ind. de
la primele pagini ale abecedarului, elevul incepe sA recunoasca si sA
citeasc& nu numai litere izolate, ci si cuvinte si chiar scurte propozitii.
Acest lucru dovecleste, o clatA mai mult, preocuparea grupului de autori

de a asigura o invdtare constientA, de a stimula interesul copiilor

pentru lecturA, al cArei sens Li se relevA, chiar de la primele pagini"1.

In partea a doua a Metodei noi, elevii tree la citirea propozitillor

alcAtuite din cuvinte cu mai multe silabe, si la Invdtarea literelor
mari de minA si de tipar (tali se InvAtau literele mici cu caractere de
minA).

Abecedarul acorda, de asemeni, o important& deosebit& preclArii

scrierii, gramaticii, ortografiei i punctuatiei, pAstrArii i cultivArii
limbii nationale.
Grija pentru puritatea limbii se datora tot lui CreangA, care da
o atentie deosebitA selectArii cuvintelor folosite In texte, lucrind cu
migall la stilizarea acestora (abecedarul cuprindea un bogat material
folcloric, fabule, poezii originale, unele din ele semnate de Creanga,
di una din frumoasele sale povestiri Ursul picilit de vulpe), fiind Impotriva limbajului pretios, greoi, a abuzului de neologisme sau de cuvinte

dialectale, In predare: ...am putut constata cA d-nii institutori de la

numita scoalA s-au Mout datoria constiincios, numai pare-mi-se cA
limbagiul tinut cu cei mici, de e:c. malad, recompense etc., etc. este
prea ingreuietor pentru frageda lor minte, ba chiar de prisos, i ar fi
de dorit ca graiul tatei si al mamei
curAtit numai de cuvintele dialectice

sA aibA mai multA trecere mdcar in scoalele tricepAtoare"2.

Jean Bart scria despre profesorul sau: Cu ce dragoste, cu ce cAldurA ti Indeplinea el nobila misiune de luminAtor. Patima lui era gramatica i punctuatia. Tinea la scrisul limbei curate romnesti dupA
firea ei. i fAcea cu noi In clasA proba pentru bucatile ce le tipArea mai
pe urmA In celebra carte blveilatorul copiilor"3.
EvocArile celor ce i-au cunoscut de aproape activitatea de dascAl4
vorbesc de remarcabilul talent pedagogic al lui CreangA, de atentia
1 Bianca Bratu, op. cit., p. 212.
I ion Creangd, Documente, 1964, E.P.L., p. 246.
Adevdrut literar i artistic, IX, Berta a II-a, nr. 49, 20 aprille 1930, p. 1-2.
I. Propertiu, Profesorul Creangd, In Lumeailustratd, I, 1891, p. 146-151, articol reprodus i In $ezdtoarea the anul 1899; N.A. Bogdan, Varietdji, In Era noud,

97, 11 august 1891, p. 3-4 ; N.A. Bogdan, Ion Creangd, povesiitorul poporal,
In vol. Pouqti et, anecdote din popor, 1341, ed. a II-a, 1897, p. 197-217 ; M. Lupescu,
275

tie

www.dacoromanica.ro

pe care o acorda, fare altele, formarii unor deprinderi de scriere

corect la elevii sai, de Insufletirea cu care auta s familiarizeze pe
copii cu lectura expresivA a textelor,
C. Teodorescu Boroaia, In evocarea Amintiri despre Ion Creangdl,
scrie:
De la dinsul Incoace n-am Int Unit o scoala In care sa se citeasc6
cu atlta art5..
C11171 lua un scolar de-ai lui cartea-n mina, pricepeai numaideclt
cA ai de-a face cu cel mai des5.vtrsit dasal. Vai de scolarul care i-ar
fi Mut o greseal de ton sau punctuatie. Pentru una ca asta, Creang6
era In stare s faca moarte de om, asa se-nfuria de strasnic; dar pe
atIt era neinchipuit de bun cu acei ce citeau bine si dup6. gustul lui".

Metoda lui Creanga a Insemnat un pm important In directia

metodei fonetice analitico-sintetice din zilele noastre.

Pentru tiparirea carpi autorii s-au adresat mai Intti societatii

Junimea" si apoi Societatii pentru InvAtAtura poporului roman, care
avea Inscris In programul ei, printre altele, s sprijine tiparirea de
manuale scolare. La 10 iunie 1868 s-a Incheiat contractul cu editorul
H. Goldner, care se obliga s tipareasa cartea pind la 15 iulie 1868,
iar la 14 august 1868, autorii trimiteau citeva exemplare spre aprobare2.

Prima editie, ca si In cazul Invagtorului copiilor, a aparut fArti

aprobarea ministerului.
La 29 octombrie 1868, ministerul aprobh Metoda noud: ...am
onoare a va rdspunde cA opul intitulat Metoda noud de scriere Fi cetire,
pentru uzul clasa I primara, a fost aprobat cu placere i
rAmIne
dectt a exprima acelei societttti viile mele multumiri pentru interesul
ce pune In rdspindirea de scrieri bune si folositoare Inv615.turii p0porane"8.

Pentru calittile ei remarcabile, cartea s-a bucurat de mare succes.

Raportul elogios al Comisiei pentru cercetarea cartilor didactice
din 1875 sublinia caracterul nou, inovator, al abecedarului.
Amintiri despre Ion Creangd, In ravista Ion Creangd, II, 12, decembrie 1909,
P. 333-335; M. Lupescu, Amintire despre Ion Creangd, revista Ion Creangd,
V, 12, decembrle 1912, p. 353-355; M. Lupescu, Ion Creangd i normatistii
de la Vasile Duple', In Ion Creangd, XII, 11-12, nolembrle-decembrte 1919,
p. 99-101.
Reviata Ion Creangd, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 293-296.
2 Ion
Creangd, Documents, 1964, E.P.L., p. 159-460, 162.
a Idern, p. 162-163.
276

www.dacoromanica.ro

CI inaltI pretuire a noii metode de predare o glsim in raportul din

26 mai 1876 al lui M. Eminescu, pe atunci revizor polar, privind

lucrarea Povaluitoriu la cetire prin scriere, dupa sistenza fonetica:
Deosebirea intro metoda propus6 de aceast5. brosurl si invtarea
rutinard si mecanicl, precum se profeseazti ea In genere in scoalele
noastre, este deosAbirea dintre InvAtlinintul viu si intuitiv si mecanismul mort al memorrei de lucruri neintelese de copii; este deosebi-

rea dintre pedagogie si dresur. Intr-adevr, prin metoda veche a

silabizrei, a memorami mecanice de semne si cuvinte, inteligenta
copiilor nu era cu mult mai bine tractatl decit inteligenta unui animal, care se deprinde prin Mel si sill la o multime de apucdturi automatice, de care nu-si poate da sama... Cartea se deosebeste In mod
favorabil de alte tractate de acest soiu prin aceea ca e o lucrare cu totul

originall, nu copiat sau prelucrat dup6 manuale strdine. Ea este

fructul experientelor lungi a doi invdttori inzestrati de la natur cu
darul de-a instrui"1.
Chid se tiplrea cea de-a XX-a editie a manualului, izbucneste
polemica cu Ion Pop Florantin, profesor de filozofie la Liceul National

din Iasi, el Insusi autor de carti scolare, care porneste in coloanele

ziarului Liberalul (an. VIII, nr. 104, 107, 108, 109, 110, 127, 130, 131,

lunile mai si iunie 1887) si Lupta (an. IV, nr. 294 din 8 iulie, p. 3,
si nr. 303 din 18 iulie 1887, p. 2), intr-o serie de articole (Cargle
didactice in clasa I prima,* Plagiatura?, 0 neornenoasa specula cu carti
didactice etc., acestea din urml semnate numai cu initialele Z i F),
o campanie de calomniere a abecedarului Metoda noua.
Autorii shit acuzati c au plagiat lucrarea, atit in privinta metodei
cit si a continutului, dup5. Cursul de scriere f i citire al lui M. Schwartz,

c nu prezint nici o singur figurd, nici o ilustratiune, cu care s

poat usura macar intrucitva greul pas Intiiu al cetirei..." si cl fac
speculd cu clrtile lor scolare, pentru c nu le cartoneazgi, pricinuind
astfel pierderi de pagini etc. Florantin insinua ca aceastl constatare
fusese fticut si de altii, c De mult se vorbeste cl asa-numita Metoda
nozza de scriere gi citire, publicat de cAtre 6 institutori din Iasi (I.
Creang etc.), n-ar fi o lucrare destul de originala ci ar fi copiata din

un alt abecedar romnesc atIt Ca metodd cit si prea mare parte ca

material de citire" (Lupta, 8 iulie 1887, p. 3). La aceste acuzatii se
pare el se asociase si Aron Densusianu, profesor universitar la Iasi,
care, la un congres didactic, afirmase ca manualul este copiat dupa
cartea lui Schwartz.
1 Ion Creangd, Documente, p. 252-254.
277

www.dacoromanica.ro

Creangd, Impreund cu V. RAceanu si G. Iendchescu, semneazd o

scurtd scrisoare de protest cu titlul Purtare nedemnd, Impotriva calomniatorului si o trimit mai lath ziarului Lupta (care ins& nu o publicd)
O. apoi, la 22 august 1887, ziarului Liberalul, unde si apare.

Pentru Ilmurirea deplind a problemelor In discutie, coautorii

tipresc si o brosurd Rdspuns la criticele nedrepte fi calomniile !twerpnate indreptate contra clirgilor noastre de gcoalli de ceitrd domnul loan

Pop Florantin, in care, printr-o argumentatie riguroasd, spulberd

toate acuzatiile aduse. In Rdspuns... se prezintd istoricul aparitiei
manualului Metoda noud, ardtindu-se cd acesta, fiind elaborat Inca
din 1863-64, nu putea fi copiat dupd abecedarul lui M. Schwartz,
apArut In 1867. Totodatd se analizeazd pe larg izvoarele care au stat

la baza alatuirii lui, subliniindu-se meritele deosebite ale lectiilor

de pedagogie tinute la Seca la preparandald de cdtre Titu Maiorescu,
singurul care a lute les rolul ce joacA stiinta pedagogic& intemeiatd
pe practice, si care i-au indrumat In cariera didacticd, se examineazd
critic cartile scolare existente si In special manualul lui Schwartz,
Cursul de scriere gi cetire, dovedindu-se, printr-o demonstratie competent& si intr-un stil convingdtor, plin de vigoare, netemeinicia invinuirilor de plagiat, cd lucrarea acestuia nu putea fi cop iatd nici In

fond nici in formA. In continuare, autorii analizeazd toate cartile

didactice ale lui Ion Pop Florantin si pe baza unor cercetAri riguroase,

li Intorc acestuia acuzatiile privind lipsa de originalitate si specula

cu manualele colare. In legAturd cu utilitatea ilustratiilor rdspunsul
nu este concludent, cu atit mai mult cu cit la editiile ulterioare ale
Metodei autorii se vor dezice addugind si ei figuri", alese de altfel
cu mult pricepere.
Semndtura colectivd a rdspunsului marcheazd, probabil, paternitatea initiativei, fiindcd, In privinta redactArii, contributia lui Creangd
se aratd, de departe, a fi covirsitoare, decd. nu exclusivd.

Tonul unitar, ritmul egal, stilul concis, plin de very& satiricA,

dovedesc insusirile unui polemist remarcabil.
Rdspunsul lui Pop Florantin: Desmingre la brogura intitulatli
Reispuns"..., publicatd la 27 martie a.c. 1888 de cdtre d-nii institutori iegeni V. Rdceanu, C. Grigorescu, I. Creangli fi G. Ientichescu, in
contra unor articole de ziare in 1887, Iasi, 1888, este slab, neconvingator, penibil.
Creangd rdspunde din nou printr-o scrisoare deschisdl pe care o
publicd In Fulgerul (Iagi, I, 6, 26 iunie 1888, p. 3, la rubrica Inser1 Cf. I. Cremer, 0 polemied ei finalul et inedit, Gazeta literard, 51, 17 decembrie 1964.
278

www.dacoromanica.ro

tiuni si reclame"), demascindu-1 pe Florantin ca ru platnic fatd de

creditori:

Iasi, 1888, iunie 24

Scrisoare deschis& adresat& d-lui I. Pop Florantin
(?...), profesor de filozofie la Liceul National din
Iasi.
Onorabile,
.
Eu t-as spune o vorb& la ureche, dac-ai vrea sti ma asculti: Dec ft

ai tot umbla, hortis-mortis, scremindu-te a ntiuci lumea cu articole

de jurnale si cu brosuri de-a dumitale, de cele nesdrate f i rincede, mai
bine te-ai sili, prin economii, a-ti plti datoriile ce le-ai Mut prin surprindere si amgire, la Botosani, Birlad, Iasi, Bucuresti si
pe aiurea, ins& nu marfa de-a dumitale, de Ifecskemet1, care n-are
trecere pe la noi, ci cu moneda adevArat, cu de care te-ai Imprumutat
la nevoie L.. Dar stiu eu bine, ca n-am s& fiu ascultat: aci, cu cel ce
are orbul gdinilor i la ochii sufletesti i la cei trupegti, degeaba vorbesti I

Ion Creanga"
Cu aceasta polemica se incheie.
Activitatea didactic& a lui Creang& este deosebit de pretioasa,
autorul Popegtilor i Amintirilor remarcindu-se ca un reprezentant de

seam& al misarii pedagogice progresiste din tara noastra.

POSTUME
(p. 151)

[FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE]

S-a publicat in editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 1 5, la inceputul

biografiei lui Creanga, scris de Grig. I. Alexandrescu, care (15. urm&-

toarea informatie:
1 Dictionartil ,Junimii" O. urmatoarea explicatie pentru acest cuvint:
Kezckemet
localttate In Austro-Ungaria. In Junimeas, numele Kezckemet

se Intrebuinteazi pentru toata Romania transcarpatina.

Cuvinte, ziceri, construct!! de fraze romano-ardelene, amestecate cu nemteasel, ungureasca al latineasca, precum eI scrieri de felul acesta, qunimea s
le declara pe toate venite din Kezckemet" (Convorbiri literare, Buc., anul al
57-lea, lanuarle 1925, p. 52-53).
279

www.dacoromanica.ro

Aceasta biografie, scrisa de insusi Ion Creanga, s-a gasit !litre litrtiile lui. Dupa eft se vede, ea este o prescurtare a Amintirilor
din copildrie. (Trebuie sa precizam ca numai partea I si foarte putin
din partea a II-a a Amintirilor stilt rezurnate oarecum In aceasta autobiografie.)
Fragmentul de autobiografie se pare ca a fost scris pentru Albumul Societatii tJunimeag din Iasi (1878)" (cf. Const. Turcu, Cind s-a
niiscut Ion Creangig, Cronica, Iasi, 23, 10 iulie 1967).
Reproducem textul din editia de la Iasi.

P. 151, r. 10-11:o mind de incdfdturd, un car de minte

in-

vAtatur puling si minte multa".

P. 152, r. 1: a umbla huciu-murginea a umbla haimana, pe
drumuri"; huciu, interjectie cu care se alunga pasdrile
(aici, ca un fel de invitatie la baterea drumurilor, spre
marginea satului, departe, adica, de scoala si de locu 1
unde urmeaza sa facd treaba).
r. 29: bucuria lor n-a fost proastd n-a fost o bucurie obisnuit, simpla, mica" (intentia povestitorului este ironica).
r. 37: era a cincea roatd la car nu se mai uita nimeni la
el, devenise neinsemnat, de prisos" (carul are, se stie,
nurnai patru roate).

(p. 154)

FAT-FRUMOS, FIUL IEPEI

Publicata, dupa manuscrisul autograf (neterminat) al lui Creang A,

In Convorbiri literare, Buc., XXXII, 3, 15 martie 1898, P. 209-22 2,
de catre un editor care nu-si da humelel.
Textul tiparit In Conyorbiri se Indeparteaza de original, abunda I n
erori de tipar si lectiuni gresite.
lEmil Glrleanu ( Manuscrisele lui Ion Creangd, Lucea(drul, Sibiu, IX, 1,
1 ianuarie 1910, p. 6) afirma ca textul a fost publicat prima data de dl. Simeon
Mehedinti". Gh. T. Kirileanu (cf. Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania,
fond VII, Varia 5) 11 identifica, cu probabilitate, De M. Dragomirescu.
280

www.dacoromanica.ro

In subsol se dau note in care se inregistreaz, nurnai pentru o

parte a textului si selectiv, redactdrile initiate din manuscris.
Manuscrisul confine unsprezece pagini si are numeroase stersturi

si adaosuri, Mute de Creang5. insusi. In edifia de fa.0 reproducern manuscrisul autograf care se af15, la Bibl. Acad. Republicii
Socialiste Romnia, sub nr. 6.104.
manuscris autograf ; 111131-Ms2 variante fal de Ms;
lecfiuni stabilite prin conjectursa.
P. 154, r. 10: crestea ca din apd crestea repede" (ca plantele bine
Ms
11

si la timp udate).
r. 16: s-a incurcat in sldbdciune

este slab, n-are putere

(sd facgi ce vrea)".

p. 155, r. 19-20: sd rizi minzefte s-fi ar5.fi. dinfii" (Ca rninjii,

care stau, de obicei, cu gura pufin deschia si de aceea
li se vId dinfii, ca la oamenii care rid); de fapt, in cazul
de faf5, cel ameninfat nu va ride, ci va deschide gura de
durere, de furie etc.
r. 36: se prinde frate de cruce se leagd jurind pe cruce c6-i
va fi ca un frate".
P. 157, r. 13-14: mincau domnefte L- mtncau foarte bine (ca domnul f'a'rii)"; cf. sinonimul a minca boiereFte.

Variante
154

2-8 i intr-o zi Ms: redactare anterioard Intr-o zi Ms1; 8 omul Ms:

redactare anterioard el Ms1; 4 omul Ms:3 redactare anterioard el Ms1;

5-6 peste gardul de razlogi Ms: redactare anterioard peste rzlogi

Ms1; 10 eft Ms: redactare anterioard i eft Ms1; 13 codru Ms: redactare
anterioard pldure Ms1; copac Ms: redactare anterioard stejar Ms1; 14
smulga V: zmulg6 Ms; 2-15 Intregul aliniat este f ters, prin linii

verticale, cu creionul, ceea ce ar dovedi cd povestitorul avea de gind sd-1

transcrie sau, eventual, sd-i modifice redactarea; 16 Vdzind V: Vkindu Ms (in textul de bazd am pus Vzind, fdrd u, care, in manuscris,
281

www.dacoromanica.ro

ar fi trebuit liters, tntructt formularea inigald a acestui pasaj a fost VAzindu-se el a nu-i destul de tare); cA s-a Incurcat In slAbiciune Ms:
redactare anterioard ca nu-i destul de tare Ms,: redactare anterioard cit
nu-i destul de voinic M32; 20 la stejarul cu pricina Ms: redactare anterioard la stejarul din pAdure Ms1; smuls V: zmuls Ms; 21-22 1-a

zvlrlit (scris svirlit) Intr-o tilaraie ca pe-o surcia Ms: redactare anterioard 1-a aruncat cit colo Ms1; 24-25 nigte tovarlsi dupa gindul
meu, ca s f ac i eu vo ispravA In lume Ms: redactare anterioard niste
tovarAsi voinici ca mine si A trAiesc Impreund cu dinsii, cum a da
D-zeu Ms1; 28 si de osteneall Ms: redactare anterioard i de ostenealA
mare Ms1; 29 horlaind Ms: redactare anterioard: umblind Ms1.
155

1 de la o vreme a dat Ms: redactare anterioard numai iaca ce a

dat Ms1; un pariu grozav de tulbure Ms: redactare anterioard un
pariu a cArui al:a venea tulbure Ms1: redactare anterioard un

p4riu a cArui al:a era foarte tulbure Ms,: 8 Dar aist

pAcat I

Oare ce sA fie Ms: redactare anterioard qi nu se pricepea el care

sA fie pricina Ms,: redactare anterioard *i nu-i venea bietul In cap
care sl fie pricina Ms1; 4 cu mil in douA pe asa secetA mare? zise Fat-

Frumos Ms: redactare anterioard asa de tulbure, cAci era seceta

mare si nu sAmAna a fi plouat la munte nicAiri Ms1; 6 vede Ms:
redactare anterioard Intilneste Ms1; 7 tArna V: terra Ms; 8 In pArlu
Ms: redactare anterioard Inapoi Ms1; FAt-Frumos Ms: redactare anterioard Fiul Iepei M.91; 8-9 a omul acesta tulbura apa Ms: redactare
anterioard cA omul acesta tulburd apa, de nu poate s-o beie nimeni
Ms1; 10 t-ai gasit de jucat Ms: redactare anterioard t-ai graft sl te joci
Ms1: redactare anterioard t-ai gasit tu de jucat Ms3; 10 11 Pentru ce
nAruiesti muntii si tulburi apele Ms: redactare anterioard De ce tulburi apa de nu pot ca s-o beu Ms1; 12 Iaca vorbA Ms: redactare anterioard iaca ma Ms1; 13 cA ml cheamA Ms: redactare anterioard cl eu is
Ms1; 13-14 SA nu cumva A mai blestesti ceva Ms: redactare anterioard
SA nu cumva sl te puie pAcatul s'a mai leorbAiesti ceva Ms1; 17 tretinul
Ms: redactare anterioard mInzul Ms1; necum Ms: redactare anterioard

da de cum Ms1; 19 te fac eu acus Ms: redactare anterioard te fac eu

acus, f Mate Ms1; 24 dreapta Ms: redactare anterioard stint& Ms1;
33 iute Ii Ms: redactare anterioard apoi li Ms,: 87 FAt-Frumos Ms: redactare anterioard Fiul Iepei Ms1.
282

www.dacoromanica.ro

156

8-10 care tocmai atunci apucase un copac mare de via 0-1 strImba, ca
sd facd din el o cujb d. de pus ceaunul Ms: redactare anterioard care tocmai

atunci apucase cu mina stIngd un copac mare de via si cu dreapta II

strimba ca cum ai strimba o mIddit tIndrd Ms1; 11 de ce Ms: redactare
anterioard dar de ce Ms1; copacii Ms: redactare anterioard pddurea Ms1;
12 Acesta-i Ms: redactare anterioard -aista-i Ms1; 13 ca ma cheamd Ms:
redactare anterioard cd eu-s Ms1; cricni Ms: redactare anterioard blesti
Ms1; 14

te strImb si pe tine Ms: redactare anterioard Iti sucesc

gltul Ms1 (de fapt, in manuscris sint Fterse ambele formulciri, probabil
pentru di povestitorul a vrut set le inloculascii prin alta, sau, poate, n-a
observat cd le-a f ters pe amindoud gi cd astfel textul n-are sens; noi am

preferat prima redactare, din cauzd a in rdspunsul lui Fdt-Frurnos

apare sa ma strimbi?) ; 20 Asta ateptam si eu Ms: redactare anterioard

Asta asteptam si eu ; pang t-a iesit un Milt din gurd Ms1.

157

8 bucate Ms: redactare anterioard mincari (nu este f tearsei nici una din
redactdri; am preferat forma bucate, pentru cd revine imediat in cursul
povestirii); 24 Si cum pornesc Ms: redactare anterioard*i cum au pornit
Ms1; 80 era Statu-palma-barba-cot, uriesul Ms: redactare anterioard
Scaraoschi, talpa iadului, si uriesul Ms1; 35 zmeul Ms: redactare ante-

rioard Scaraoschi Ms1; 40 nu mai avea Ms: redactare anterioard

n-avea Ms1.
158

povesteascd Ms: redactare anterioard spun& Ms1; 12-18 Statu-palmbarba-cot Ms: redactare anterioard Scaraoschi Ms1; 80 Statu-palmabarba-cot Ms: redactare anterioard Scaraoschi Ms1; 82 33 Statupalma Ms:: redactare anterioard Scaraoschi !Itch; 84-85 11 bag/I pe
Statu-palmd cu barba In crapaturd V: Si bagd pe Statu-palma cu barba
In crApdturd Ms (li pentru cd forma initiald era ti baga barba In crdpdturd) ; 36 pocitura Ms: redactare anterioard Scaraoschi Ms1.
6

159

9 smuls V: zmuls Ms; 11 vdzduh Ms: redactare anterioard aer Ms1;

18 strigd Ms: redactare anterioard zise Ms1; Infuriet Ms: redactare
283

www.dacoromanica.ro

anterioard cu mlnie Ms1; ,18 14 Stiatu]-p.[almq-b.[arba]-c.[ot] V:

St. p.b.c. Ms: redactare anterioarei Scaraoschi Ms1; 23 Statu-p.
[almq-b.[arba]-cot V: Statu p.b.cot Ms: Iredactare anterioard Scaraoschi Ms1; au furat Ms: redactare anterioarei cari au furat Ms1;
26 vinat Ms: redactare anterioard vInatoare Mel; 29 se puse[rd] V: se
puse Ms (am addugat, in paranteze, -rd, pentru a inlatura lipsa acordului dintre predicat gi subiect, care se explicd, En cazul de fald, prin
faptul c important In frazd este ce se spune imediat mai departe despre
ideea lui Fdt-Frumos cuprivire la disparifia zinelor) ; 30 Uriesu1 Zmeilor
Ms: redactare anterioard Scaraoschi Ms1; 31 Fiul Iepei Ms: redactare
anterioarei el Mei; 82-33 St.[atu]-p.[almq-b.Iarba]-cot V: redactare anterioard St.p.b.cot Ms: redactare anterioarei Scaraoschi Ms1; 36 trudd
Ms: redactare anterioard greutdti Ms1; 39-40 St.[atul-p.[almq-b.[arbaj-cot V: St.p.b.cot Ms: redactare anterioarei Scaraoschi Ms1; 41 ,co-

[pacul] atir.[nat] V: co. atir. Ms; St.[atu]-p.[almq-b.[arba]-cot V:

St.p.b.cot Ms.
160

17 zmei Ms: redactare anterioarei draci Ms1; 30 sd-lcaute Ms: redactare

anterioard s-I gdseascd Ms1; 31 1-a i aflat Ms: redactare anterioard 1-a
0 gdsit Ms1; 39 Inviazd incai Ms: redactare anterioarei Inviazd Incai,
te rog Ms1; 40 lup tat Ms: redactare anterioard purtat Ms1; aldture Ms:
redactare anterioard Impreund Ms1; 41 frdtasca Ms: redactare anterioarei
sfinta Ms1.
161

5 sd. zacd Ms: redactare anterioarei fdra viai Ms1; noroiul Ms: redactare
anterioard tina Ms1; 6 si pe dinsul Ms: redactare anterioard i pe dinsul,
mama Ms1; 15 trigropare Ms: redactare anterioarei Inmormintare Ms,:
redactare anterioard Ingropdciune Ms2; 19 o Ingropd. Ms: redactare anterioard o trimormInt Ms1; 22 pentru a-si auto. nevestele Ms: redactare
anterioard pentru a-si scoate nevestele de acolo Ms1; 29 !neap Ms: redactare anterioard Incepurd Ms1; 31 tovardsii traserd Ms: redactare anterjoar tovardsii 11 scoaserd Ms1.
162

5 tare Ms: redactare anterioard mult Ms1; 6 mai afund Ms: redactare an-

terioard mai tare Ms1; 10-11 de ce-i dadeau i ei drumul mai afund
284

www.dacoromanica.ro

Mslredactare anterioard de ce-i dadeau si ei mai mult drumul Ms1; 18

zmaul Ms: redactare anterioard barbatul Ms1; 22 reci Ms: redactare anterioard ferbinti Ms1; calde Ms: redactare anterioard raci Ms1; 81 punt[n]du-se V : puntdu-se Ms; 86 11 ia Ms: redactare anterioard II ia
In spinare Ms1; 87 *i, cind la podul Ms: redactare anterioard Ajungmnd
la podul Ms1.
164

1 trece fnapoi Ms: redactare anterioard trece tnapoi pe la urechea lui

Ms1; 2 susp ilia Ms: redactare anterioard suspina din greu Ms1; 4-5 dupa

buzdugan, 11 i si porneste Ms: redactare anterioard i buzduganul In

spate si porneste Ms1; 12-13 Incaput Ms: redactare anterioard cazut
Ms1; laba Ms: redactare anterioard gheare Ms1; 17 zise Ms: redactare
anterioard raspunse Ms1; 18 i luindu-se la lupta, se luptara. Ms:

redactare anterioard *i descaleclnd zmul, s-apucara la lupt, si se

luptara Ms1; 81 apropiindu-se Ms: redactare anterioard merglnd
Ms1; 82 iubita lui sotie Ms: redactare anterioard zlna cea mica Ms1;
84 fnecati In lacrdmi Ms: redactare anterioard plini de lacrami Ms1;
88 12 mile de loc Ms: redactare anterioard 24 de smile de loc Ms1;
izbeste-n V: scris isbeste-n Ms; 41 de mincare Ms: de mincat Ms1.
165

7 24 de mile Ms: redactare anterioard de 42 de mile M81; 10 trece 1napoi

Ms: redactare anterioard trece lnapoi pe la urechea lui Ms1; 16 da Ms:
redactare anterioard dede Ms1; 19 Ba, daca-1 cat* Ms: redattare anterioard Ba-i aici Ms1; 21 In lab Ms: redactare] anterioard In gheare
Ms1; SO verde Ms: redactare anterioard albastra Ms1; 86 s manlnci Ms:
redactare anterioard ca sa-1 mantnci Ms1.
166

1-2 alerg iute si-ntr-o clipd aduce cele dourt picaturi Ms (deosebirea de timp dintre aceste cloud verbe se datorefte, In [manuscris,
faptului cd povestitorul a schimbat pe aduse fn aduce, uitind sd
modifice fi pe alerg In alearga); 4 pe znaau Ms: redactare anterioard pe chide de zmau Ms1 (de nu este fters); 10 se duse[ra] V: se
duse Ms; 12 a a sosit Ms: redactare anterioard c a sosit cu z1nele
Ms1; punind zlnele Ms: redactare anterioard punindu-le Ms1; 18
Venind acum Ms: redactare anterioard *i acum venind Mel; 14 Imre
era Ms: redactare anterioard fiind Ms1; 17 dar, chid Ms: redactare
anterioard dar clad ajunse M81.
285

www.dacoromanica.ro

(p. 167)

DRAGOSTE CHIOARA

I AMORIU GHEBOS

Creanga vorbea adesea prietenilor despre o piesa taraneasca pe

care ar dori sa o scrie: Cind imi aduc aminte de dinsul jalea ma
cuprinde i astazi. Parca-1 aud cum imi spunea inainte de a muri, asa,

uitindu-se In sus si cu o cautatura inspirata: klei, daca voiu mai

trai, am sa fac i eu o piesa de teatru taraneasca*. L-am intrebat de
vreo citeva ori: *Ce faci, mos Creanga, cu piesa ceea?* *Stai, oleaca,
mai Mete, cu trenchea, flenchea, trei lei parechea, nu se face treaba
in lumea asta*, raspundea el pe ginduri"1.

Printre manuscrisele ramase de la scriitor s-a gasit o foaie care

cuprinde inceputul unei piese de teatru, insa nu al uneia taranesti,
ci al unei comedii ai 01.6 eroi gat luati din mahalaua Ticaului.
Fragmentul ocupa foaia 10 (r.-v.) a manuscrisului 4.074 din
fondul Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania. Acest mic fragment de comedie a fost publicat prima data de Emil Girleanu, In

revista Arhioa, Iasi, XIII, 7-8, iulie-august 1902, p. 342-343 si

apoi, tot de el, in Luceafdrul, Sibiu, IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 8; s-a

mai tiparit in Flacdra, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 59-60,

cu unele lectiuni gresite, i In editia Ion Creangd, Opere complete, 1924,

Cernauti, p. 367-368 etc.

Manuscrisul are mune stersaturi. Noi I-am reprodus fr modificari, afara de cele impuse de actualele reguli ortograf ice.
Mg
manuscris autograf ; Ma
tiuni stabilite prin conjectura.

variante fata de Ms; V

Lec-

Variante
167

1 Dragoste chioara i amoriu ghebos Ms: redactare anterioard 0 dragoste chioara s-un amoriu ghebos Ms1; 2 Comedie In 3 acte Ms: redac.
tare anterioard comedie intr-un act Ms1; 8 Actul Ms: redactare anterioard Scena Ms1; 7 Maria V: Mariea Ms; 20 s ma Ms: redactare ante.

rioard s ma mai Ms1; 21 un surduc Ms: redactare anterioard un

I Grig. I. Alexandrescu, Amintiri despre Ion Creancl, la Convorbiri literary,
Buc., XXXIII, 12, 15 decembrie 1899, p. 1173-1184.

286

www.dacoromanica.ro

frac Ms1; 22 pot sa-mi fac Ms: redactare anterioard putt) eu sa le fan
Ms1; 23-24 dac-as face asta Ms: redactare anterioard dac-as face-o si
asta Ms1; 24 la inima? Ms: redactare anterioard la inima? Mai Oil
de unde sare epurele Ms1; 25 din sat Ms: redactare anterioard de la

tall Ms1; 25-26 cu dinsa In vorbA Ms: redactare anterioard in

vorba cu dInsa Ms1.
168

1 vorbeste cu noim5. Ms: redactare anterioard parca vorbeste turceste Ms1; 2 multe Ms: redactare anterioard a Ite Ms1; 4 Si rob Ms:
redactare anterioard SA stiu bine ca rob Ms1; am Ms: redactare
anterioard ca am Ms1; 7 Zarghila V: Zarghila Ms; 9 Cum ati petrecut Ms: redactare anterioard cum petreci Ms1; 11 A... Cirnoiu Ms:
redactare anterioard A petrecut a Clrnoiu Ms1.

(p. 169)

[AZI AM BANI, AZI AM PARALE]

Figureaza In manuscrisul autograf 4.074, f. 8 r.v. (format sfert

de coala), fondul Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, Mt titlu
si scrisa, de alt mina, foarte neglijent.

Publicatli In Flacdra, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 49, sub

titlul Satirice (versuri inedite), i in ed. Ion Creangd, Opere complete,
1924, Cernauti, p. 394-395, sub acelasi titlu etc.
Textul acestei poezii, asa cum apare In Flacdra i editia din 1924,
prezinta deosebiri fata de manuscris. Vom nota citeva dintre ele, WA
a le include In aparatul de variante, Intrucit nu shit modificari provenite de la autor, ci, credem, cauzate de reproducerea neatenta a origmalului.

13.169, v. 8: Onorabili si cochete in loc de Onorati-mA, cochete

(Ms); v. 11:itoti In loc do tot (Me); 9. 13: rea tn loc de r (Ms);
9. 15: prea tn loc de pr (Ms).
Folosim ca text de baza manuscrisul. Titlul se dli dupaprimul vers.
Ms -- manuscris autograf ; Mel
tiuni stabilite prin conjectura.

variante fall de Ms; V

lec-

287

www.dacoromanica.ro

Variante
169

8 cochete Ms: redactare anterioard copile Ms1; 13 Legea I'd tu o faci

bund Ms: redactare anterioard cd toti joacd pe-a ta strung Ms1; 21
de-nvatat V: de-nvatat Ms; 22 gull V: gura Ms; 23 mi-a sunat V:
me-a sunat Ms; 25 rddicd-n V: radica-n Ms; 27 Lume[a] V: Lume Ms.
170

80 mguleste V: maguleste Ms; 31 mi-e V: me-i Ms; 33 strund V:

struna Ms.

(p. 171)

CUNOASTE-TE PRE TINE INSUTI

Pub lice-a In editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 190, la capitolul

Poezii proprii", sub numdrul II, de unde o reproducem.

POEZII POPULARE
[Frunzuleaua migunele]

(p. 172)

Editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 191, din care am transcris

aceastd poezie, o dti ca originald, punind-o in grupul Poezii proprii"

(poart numrul III).

Pare foarte putin probabil s fie originald, cum se poate usor
constata comparind-o pe de o parte cu poeziile care urmeag (si pe
care aceeasi editie le considerd populare), iar pe de alta, cu poeziile
intr-adevar originale ale lui Creangti.

[Foaie verde de cucutd]

(p. 172)

Reprodusa dupd editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 171, unde poartil

numrul de ordine I.
288

www.dacoromanica.ro

(p. 173)

[Frunzulig Maghira]

Textul poeziei este transcris dupa editia Iasi, vol. II, 1892, p. 172,

unde poarta numarul II.

P. 173-175. Toate poeziile cuprinse In aceste pagini sint reprodu-

se dupa editia de la Iasi, vol. II (1892), fara nici o modificare,

dupa cum urmeaza:
[Frunza verde, iarbd neagra], p. 173, cu nr. III; [Cit oiu trdi, sd
iubesc], p. 174, cu nr. IV; [Cind ai gti fi te-ai pricepe], p. 175, cu nr. V;

[Cuculef de la padure], p. 176, cu nr. VI; [Zup, zup, zup], p. 177,

nr. VII ; [Femeia care iubqte], p. 178, nr. VIII; [La cr4mucct cea
din deal], p. 179, nr. IX.

(p. 176)

ROSTIRI, ZICATORI, CUVINTE

Publicate In editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 195-200, de unde

le reproducem.

In revista ,5'ezatoarea, V, 12, decembre 1899, p. 211-214, numar

Inchinat integral scriitorului, la implinirea a 10 ani de la moarte,

Gh. T. Kirileanu publica un articol Notigt asupra manuscriptelor
lui loan Creangd, cu privire la originalele ramase de la povestitor.
Din acest articol reiese ca, afara de putinele manuscrise pastrate,
cele care se cunosc si astazi si se gasesc In fondul Bibl. Acad. Repu-

blicii Socialiste Romania (minus Albumul profesorului Gruber),

Kirileanu a gsit, cercetind hIrtiile si cartile rAmase de la scriitor,
o serie de insemnri si de corecturi la textele aprute In Convorbiri
literare, printre care si o alta serie de Cuvinte, rostiri, zicatori, proyerbe,
gicitori.

IAA ce spune Kirileanu In legatura cu aceste ultime Insemnri

manuscrise:

Am cercetat apoi si pintre cartile ramase de la Creangl, la casa

unde a murit, cad el avea obiceiu sA scrie pe filele cartilor fel de fel
de Insemnari. Am copiat cu luare-aminte toate Insemnarile acestea
si din ele voi pomeni si voi Insira aici clteva In interesul cunoasterii

lui ereanga:
289
19

Ion CreangA

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

1) Mai multe rdiete (ecurAtenie: de la baba Maria; pentru durerea

si intarirea dintilor i a gingiilor si altele mai multe).

Intocmirea neologismelor de prisos.
Pe fila unei gramatici, Greanga a scris definitia neologismelor:
2)

eNeologisme se cheama toate cuvintele introduse In limba, unele fara

trebuinta si pentru care putem gasi un cuvint romanesc corespunzator;

d.p. fructifer (roditor), compun (alcatuiesc), a neglija (a neingriji)

unanirn (Intr-o inima), patern (parintesc), am fost In cura lui (am fost

In cautarea lui) s.a..

3) Cuyinte, rostiri, zicdtori, proverbe, gicitori:

Intinat, pingarit, spurcat, imprilistita.

*

Hamisit de foame. Motocei la rochie. Si cu chiu cu vai...

.
Nu se poate acioa de 1'6111 lor. Tare mi-i desant sau de-a mirare.

.
S-a zorcait. Umbla-n fleorturi. Face marazuri.
Stie ea Smaranda ce poarna de om esti tu, hi! hi 1

Mai Ioane, hai, gata esti?

Gata, gata 1 Am legat cinci si mai am

cinci si apoi pun pe Cirnu cu ochii la foc.

Ma maninca, ce ma maninca, da' i-as face-o eu.

Nu-i om acatarei, de sama.

*

Aistuia mai n-ai ce-i face.

Se vede ca nu i-i prea indamln Balaiei, c vine tata cu pielea

pe bat.
*

290

www.dacoromanica.ro

Am lost si am vfizut... Era si nu era.

*

A zis c-a veni , dad n-a veni.

Se vede c-a venit , de n-a mai venit...
*

Hop 1 zup, zup 1

De-abia mi-o duc,

Si mi-o duc cu mestesug

Pe doua roate de plug I_

Cit o cur, n-a da-n gurL
Vorba ceea:

Aista-i Mietul gAlatanul,

Care s-a taut sumanul

Si-a rAmas intr-un ilic
Si il i dracul de frig.
*

Vorba ceea: Ziva se teme de bivol, si noaptea IncalecA pe dinsul.

*

Strimbii mAnincA tam, si dreptii n-o lasA.

*

E rAu s5. te pui slug% la dirloagA, si toate au sartul lor.

*

Vrabia malai visazA, si calicul comindare.

*

Intr-un crac bortos, sede dracul minios.

Sub un cArpAnas, joac-un iepuras.

(Pusca)
(Furea f i fusul)

4) Fel de fel:
Pe pAretele unei dirti stA scris de Crean& olia 1858, luna iunie,
28 zile, s-au sAv1rsit din viata parintele meu ,Pefan sein Petru Ciubotariu i s-au Inmormintat la bise. din satul Prigoreni, 1ing5. TirgulFrumos si spre stiintA am insAmnat
D.(diacon) I. Creang5., 1861,
septemvrie, 29 zile*. Pe pAretele altei carti se iscaleste: Le diacre
Creangue, 1862, mai 31* si apoi cu creionul adaug6 eAstAzi, 16 ianuariu 1872, s-a 1ntimplat un plAcut accident pentru mine.
291

19*

www.dacoromanica.ro

Pe pAretele din urmA a Poeziilor populare de Alecsandri, st scris

cu creionul de mina lui Creangl urmdtoarele: In 2 fevruarie, dimineata, pe la vro 61/2 ceasuri, am vazut un curcubeu frumos inspre
rdsArit, privindu-1 din coridorul arhondaricului de la ManAstirea
Neamtului, cind am fost cu V.G. Mortun sl. vedem pe Eminescu h..
Era si ornAt de vro palmA domneascl de gros, in una, si noaptea 2
fevruarie 1887. Acum, dupl atita amar de secetA, adecA in 2 (doul.)
septemvrie, st. vechiu, pe la 3 ceasuri dup ameazA, iar am vAzut

un curcubeu tot spre rlarit. 1887, sept. 2, I. Creang6. Pe o fill a

carpi .De afte Geografie s.c.1., de Amfilohie Hotiniul, 1795, scrie
Crean& *Din clrcile subscrisului, Ion Creangl, 1878. DAruitl mie
de dl. Mihail Eminescu, eminentul scriitor si cel mai mare poet al
romAnilor. 1878. Nu lipseste din ea nici o lila. I. Cr.*.
Sint si citeva pornografii populare scrim pe filele cArtilor.
5) Corecturi la Amintiri, flcute pe textul Corworbirilor literare.
La pag. 9, rindul 21: eclampinea de bAtrin ce era's. La pag. 20,
rindul 23: alar pe sorl-ta Ioana, de grAbiti ce am fost*.
La pag. 25, rindul 11: Sters *Dumitru pe la Pirlul Cirjeis si scris

Alecsis-so [sic] de la Dornac

La pag. 57, rindul 24: *Pesemne te mlnincal spinarea, cum vAd

eu, mai gal*.

La pag. 59, rindul 21: scite-a pAtimit sireaca din pricina mea fi
eu din pricina ei, i-ati plinge de mill.)).
La pag. 84, rindul 2: *Unii cintau la psaltichie colea, cu ifos,
Ison, ogligon, petasti,
Douii chendime, homili, pinA ce raguseau...*.
La pag. 84, rindul 23: *nu mi s-a dat a vedea b.
La pag. 93, rindul 24: tine trezim cu popa Buligl, ce-i ziceau Fi
Ciuceildui.

La pag. 105, rindul 20: de pune la uscat pe vatra deoparte*.

La pag. 106, rindul 4: olti trintesc scroambele de cap le, sters
iciubotelec
La pag. 167, rindul 11: 41SA dea Domnul, cucoane, sa fie altfel,
cii mie unuia nu mi-a plrea ru...*.
Pe unele file sta scris titlul sau schitarea unor povesti sau anecdote. Asa bunloard:
*Poveste. Un tigan care a dorit un bostan.
Povestea cum a rAsArit stambu-le [sic] de bostan vzind cu ochii
din datul femeii cu baliga pe jos*.
1 Adaugirile sau lndreparile slut subliniale, iar pag. si rIndul stnt din vol. II,
Scrieri, 1892, Iasi (nota lui Gh. T. Kirileanu).
292

www.dacoromanica.ro

Apoi Mama, mare cap mai are popa Asta (anecdotd)*.

In sfirsit, urmiltoarele rinduri le-am gdsit scrise In cloud locuri:
*De unde? Cum si cite?
Din Epir fn Atena. Teodori 5 sute...a".
In partea a II-a a articolului 0 nouci editie a scrierilor lui Creangii,

publicat In revista ,Yeztitoarea, Folticeni, VIII, 9-10, noiembriedecembrie 1902, p. 150-156, Gh. Teodorescu-Kirileanu Intregeste
lista de mai sus cu noile manuscrise Creangd gAsite:
De atunci am mai dat de urmAtoarele:
1) Un caiet in V, scris de Creanga, avfnd numai 44 de foi scrise si
intitulat: Metoda speciaM a Aritmeticei". Treapta a 11-a, no. de la
1-100. Sau de la 10-100. 1864, 5I. Creangii
In acest caiet este scrisA metoda Aritmeticei cu cele 4 operatii cu
numerile Intregi.
2) Telegrama din 7/2, 1881, adresatA lui aIon CreangA, institutor,
Iasi*, de d-nii Gane i Maiorescu:
sMare succes de plAcere i veselie la cetirea Amintirilor i la mai
multe
3) In Anuarul institutului Vasile Lupul" pe anul 1863-64, publicat

de directorul sdu Titu Maiorescu, la pag. 66 se vede cd la Impartirea

premiilor, din preparanzii acestui institut ;turd distinsi cu premii:

1) Creangd Ion, s.a. [Anuarul acesta se &este In Biblioteca centralA,
Catalogul I, nr. 6.751].

4) 0 scrisoare a lui Eminescu cdtre Crean&

aBucuresti, 25 decemvrie 1878
Draga Creangd,
Nu stiu dacd ai cauze deosebite de nemultamire Impotriva fiu-tAu,
dar oricare ar fi acelea te rog sd le treci cu vederea i sA-i trimiti din
1 In articolul Aritmefica iui Creangd, publicat In revista Iasul nou, V. 3-4,
decembrie 1953, p. 233-235, semnat Gi.M.", el apol In nota informant/. Un
manuscris inedit at lui Creangd din Gazeta literard, I, 3, I aprilie 1954, p. 4, semnatA de M. Nanu, se comunicd faptul cA acest manuscris lnedit al lui Creangl
se arm In fondul bibliotecil UnlversitAtil din Iaei ei se face o descrlere a lul.
Autorii acestor articole considerl cA ne aflAm In fata unei lucrAri originale.
I. Cremer, In studlul Primii ani de activitate in invdidmini a jut I. Creangd dovedeete InsA cl manuscrisul de metodica arltmeticil nu este o lucrare originalA, cl
numai ,,transcrlerea de cAtre I. Creanga a cursului de metod1c5. OM de I. BumbAcliA In anti/ ecolar 1864-1865" (I. Cremer, Scriitorii nostri clasici i problemele
pool", Editura de stat didacticA el pedagogicA, 1956, p. 30-32).
293

www.dacoromanica.ro

chid In end parale pentru trebuintele lui extraordinare; mai cu samd

Insd acuma de sArbtitori. I-ar trebui, de pilda, o pAreche de Inaltdminte

mai cuviincioase, cad avind acum citeva zile libere si putind sil fie
invitat In familie la d. Maiorescu, de pildA, sau Intr-alt loc trebuie
sd se prezinte In mod convenabil.
Dorindu-ti sArbAtori fericite si multi ani In pace si bine, rdmin a
tdu, M. Eminescu*.
Originalele de sub no. 1, 2 si 4 shit In pdstrarea mea, dirnpreund
cu cele pomenite In notita precedentA. Cfnd le voi spori la numdr le
voi depune la o bibliotecd publicA".
In revista Fdt-Frumos, Cernduti, XV, 12, mart-prier 1940, p. 48,
s-a publicat facsimilul scrisorii lui Eminescu cdtre Creangd.

P. 176, r. 16: gura lui era clopot

vorbea tare".

P. 177, r. 16: trei zile trapddul, f i un ceas praznicul a alergat trei

zile si a mincat numai un ceas" (peate o aluzie la faptul
cd mortii se Ingroapd a treia zi, dupd lndeplinirea atitor
forme si obiceiuri traditionale, care cer osteneald multd,
iar pomana care urmeazd dureazd putin).

P. 178, r. 6: varga lui Dumnezeu, de aspru ce era Dumnezeu bate

cu o vargd mai tare, mai dureroasd etc. decit omul.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA

(p. 181)

SCRISORI (1)
1

Scrisoarea din 1883, august 30, ocupa f.3r.v., din manuscrisul

autograf 4.074, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania. Cu privire

la transcriere semnalam urmtoarele: P. 181, r. 5: Dupa numele

Elena se AA o trimitere In josul paginii unde este scris cu creionul,
de alta mina, Sora lui Ion Creanga"; r. 7: s-a transcris plasa pentru

plasasa din Ms. P. 182, r. 1-3: cuvintele Elenuta, tare..." pita

la... sa-i am" sint scrise pe marginile cartii postale, iar cele de la
Scrieti-mi..." pia. la ...vti aflati" shit intercalate, In sens invers,
intre rindurile 8 si 9 ale scrisorii.
Reproducem originalul.

P. 181, r. 5

Ileana (Elena), cea mai mica dintre surorile lui

Creanga, ntiscut la 12 noiembrie 1858, in Humulesti, On Imprejurari

triste, fiindca n-avea sa-si cunoasca tatl, mort peste vara"1.

Raminind de timpuriu si fail mama, locuieste multd vreme la

Iasi, pe linga baditu-sau Ion"2. 0 fotografie din acesti ani ne-o Inatiseaza In vesminte orasenesti, ca o adevarata domnisoara, cu figura
blinda, putin maslinie, frumusica si gratioasa In stIngcia cu care
poarta rochia de panier, cu volane Inapoi"3. Din scrisoarea pe care i-o
trimite Creanga In 1883 reiese ca era maritat cu Gheorghe a Chitei,
In satul Galu, plasa Muntele, cu care insa nu a stat mult timp, reintorcindu-se la Humulesti si locuind Impreuna cu o soil mai mare, Maria,
cu fiica si ginerele acesteia si gloata nepotilor"*. Era o femeie blinda,
' G. Cilinescu, Ion Creangd, E.P.L., 1964, p. 35; T. Pamtile, Casa si neamu-

rile lui I. Creangd din Humu/eeti, In Ion Creanaa, XIII, 1, 1920, p. 2.

2 Leca Morartu, Ileana Creangd, In Junimea /iterard, XIV, 8-10, augustoctomvrle 1925, p. 324.
3 G. Calineecu, op. cit., p. 35.
'Leca Morariu, /cc. cit., p. 323.
295

www.dacoromanica.ro

sensibilA, ii plAceau privelistile de tail si fugea de zgomotul oraselor... Cind i se fAcea dor de duca, cutreiera satele, intr-o brisca cu
un cal, pe care-1 mina singurA. Se ducea prin plaiuri, intre nearnuri si

vechi prieteni. Sta In pribegie zile si sAptAmlni Intregi. Ea trezia

amintiri din trecut si evoca frumoase clipe din viata baditei Ionica"1.
In 1909, In ziva de 31 decembrie, se afla la Iasi, unde, impreunA
cu Zahei, lua parte la parastasul ce se facea la mormintul lui CreangA,

povestind despre fratele sat' i relatind o istorioara pe care acesta o

spunea clnd venia pe la Humulesti si mai cu seam& pe la mosu-sau,
popa Gheorghe de la Paraclisul spitalului din Tirgul-Neamtu1ui"3.
In vara anului 1919, mAtusa Ileana"primea In casa din Humulesti
vizita lui T. Pamfile cAruia Ii arAta lucrurile ramase din vremea
parintilor.
Dintr-o scrisoare primita de T. Pamfile de la un Zaheiu Grigoriu,
magistrat In RAzboieni-Neamt, nepot al lui Creanga, aflarn ca Ileana
a murit In decembrie 1919: Cel care va scrie acestea, ca nepot, are
durerea s& v& comunice tirea mortii surorii lui Ion Creanga, Ileana,
cea mai mica dintre surorile lui, singura rarnasa in viata, caci sora
ei mai mare, Maria, pe care ati cunoscut-o astA-vark a murit si ea
cu trei sAptAmini Inaintea surorii ei mai mici. InmormIntarea a fost
marti, 16 decembrie"3.
P. 181, r. 18 Maria :Creangii, Ascuta Gheorgh.iu, sotia lui
Zahei.
P. 181, r. 18 Zahei, cel de al patrulea4 copil al lui *tefan a
Petrii Ciubotaru si al Smarandei, fratele care In Amintiri se all&
mereu pe ling& povestitor, s-a nascut, se pare, In anul 18423 In
Humulesti.
1 Nicolaie Timirq, loan Creangd, dupd documents vechi, insemndri fi mdrturii
inedile, cu numeroase reproduceri de autografe, portrete si vederi, 1933, p. 269;
Const. Calmuschi, In muntii Neamlului, 1903, p. 59.
1 Econ. D. Furtunk 0 poveste de la Bora lui Creangd, In Fdt-Frumos, Suceava,

III, 1, ianuarle-faur 1928, p. 4-5.

T. Pamfile, loc. cit., p. 1-2.

4 G. CMinescu, aP. cit., P. 30.

, Gh. Ungureanu, Studiu introductiv, ed. Ion Creangd, Documente, E.P.L.,

1964, p. XVIII.
Data nasteril lui Zahei este nesigur; In dosarul alcItult cu prileiul cisatoriei lui la Primaria orasului Iasi se gasei3te un act de nastere Mut cu martorl,
care declark dupg cum le spusese Zahei, cl d-1 Zabel Creanga (luase si el numele

fratelul mai mare, n.n.) este nascut in Iassy, la anul 1842, luna ianuarlu, In 2
zile (ed. cit., p. 226). In 1893, Zahel vroia A lasS la pensie 1} i atunci, pentru a
dovedi a este In drept, tsi scoase un alt act de nastere, prin tribunal. Un martor
declarl ci este nascut la Iasi, in august 1839 chid veniseri parliftli ha la tar296

www.dacoromanica.ro

Dupg anul 1859 vine la Iasi si slujeste ca paracliser i cIntaret

la biserica Sf. Spiridon, iar din 1868, la biserica Frumoasa. Se spune
ca avea o voce placutg, pe care Insg nu si-o prea menaja, cAci avea

darul suptului".
La 8 noiembrie 1874 se cAsatoreste cu o vaduvg, Maria Dumitriu,
nascutA Gheorghiu, de triizaci unu ani, de religie ortodocsie, fax%
profesie, jiascutd In orasul Iassy, la anul una mie opt sute patruzAci

si trii, luna mai In opt zile, domiciliatg In Iassy, dispartirea II,

vgduva dupa raposarea sotului ski cel intti, d-1 sublocotenent Neculai
Dumitriu, fie majorg a d-lui Constantin Gheorghiu si a d-nei Maria
Gheorghiu, ambii raposati... Sofia nu stie a scrie"1. Zahei era la prima

casatorie, cAci este trecut in registrul Starii civile ca holtei".

Dupg conflictul cu autoritAtile bisericesti i destituirea din Invg_
tamInt, In anul 1872, Creanga deschide un debit de tutun In strada
PrimAriei din Iasi, ajutat de Zahei, care, dupg 1874, ia singur conducerea debitului. Zahei tine debitul in strada Bncei, apoi In strada
Goliei, nr. 36 si In 1902, 1905, dupg iesirea la pensie2. Dupa unele
informatii3, la debit Zahei vindea i manuale didactice scrise de

Creanga. La 28 mai 1884, face parte dintre actionarii Primei

Societati de Economie din Iasi", cu suma de 1.100 lei4.

In anul 1894, la 28 mai, Zahei dupg 25 ani de dascglie bisericeascams iese la pensie cu 55 de lei pe lung, dupg care se ocupg numai

cu comertul de tutun. Existenta lui a fost simpla, viata i s-a scurs

In liniste. Zahei a trait 75 de ani, fiind cel mai sAngtos dintre toti
fratii, vesel si petrecaret, povestind cu duh Intimplari hazoase, frog
sa Inteleaga prea mult din rosturile fratelui sau Ion, in care nu vedea
altceva cleat un frate mai cu carte si mai suguba4"3. A trait In apropierea lui Creanga, impartasind Impreuna bucuriile i necazurile

Era privit cu simpatie de prietenii scriitorului.

In anul 1918 asistA la inmormintarea nepotului sAu, capitanul
Constantin Creangg. IatA ce scrie N. Timiras, care 11 vedea atunci
maroc si trasesera In gazda la un han pe Podul-Lung" (ed. cit., p. XVIII). Cap 51.1

a.stfel alt act In care se atest el s-ar ft nscut In 1839.

' Ion Creangd, Docurnente, 1964, p. 238-239.
*L. Predescu, loan Creangd, Via la si opera, vol. I, Buc., 1932, p. 19.
s Rudolf Sulu, Despre librarii i librdriile vechi din /asi, Iasi, 1929, P. 12;
L. Predescu, op. cit., p. 20.
Statute le primei Societati de Economie din urbea Iasi, Iasi, 1884, p. 26;
L. Predescu, Porestitorul Ion Creangd si Prima Societate de Economie din Iagi",
Pinia, Iai, foileton, XXVIII, 7.426, 31 ianuarle 1932, p. 2.

G. Cllinescu, op. cit., p. 32.

ldem, p. 33.
297

www.dacoromanica.ro

pentru prima datA: Mosneagul, slab, trist, cu barba incilcitd si alba,

urmArea cu ochii impietriti jalnica prive1iste"1.
A decedat la 22 ianuarie 1919, In Iasi, intr-un accident2.

P. 181, r. 21: Catrina, numitA si Tinca, s-a nAscut, probabil,

prin 1844-18455. EvocatA de scriitor in paginile Amintirilor. Se
cunosc putine date despre ea.
In 1883 era mAritatA cu un Mihalache Vasiliu i locuia in casa
bAtrineascA de la Humulesti. Se pare cA in iulie 1884, Tinca si bArbatul ei au fost la Zahei, la Iasi. La 5 iunie 1888, CreangA ii trimitea
imbrAtisAri, iar la 18 iunie 1889 ii scria ea, rugindu-1 sg. intervinA pe
ling5. generalul RacovitA pentru o mutare:
Tg.-Neamt, iunie 18, 1889

SAru minili bgiditA Ion i Zaheiu, titaca Tinca si titaca Maria.

Epistola noastrA sA vA intimpini sdnAtosi cu toatA familia dumnea-

voastr. Aflati si despre noi cA. ne aflArn cu toti sInAtosi. SArutAri

de mini OlgAi si din partea lui GhitA. BaditA Ion, vA rog a ne tnstiinta

cum vA aflati. Nu am auzit di mult nimicA de dumneavoastrA.

IntiintazA-mi dacA veniti pe la noi in Tara asta.
BAditA Ion, rn-a intrebat VasilicA dacA mata ai cunostintti cu domnu

ginerali Racovitl. El ar voi sA se mute din batalionul acela in codri

la PiatrA. RaspunditA-mi dactt ai sau nu, iar de nu, scrie-mi.
Al dumneavoastrA, mai micA soil,
Ecaterina Vasiliu"

A murit, se pare, cam de virsta Smarandei, inainte de 18935.

(p. 183)

Cea mai veche scrisoare pe care o avem de la scriitor si care a stirnit

multe discutii in rindul cercetatorilor vietii lui CreangA, fie cu privire la cuprinsul ei, fie cu privire la data, a fost tipAritA mai intii
2 N. Tliniraa, op. cit., p. 243.
' D. Furtuna, Anil de suferintd ai lui Ion Creangd, In Islazuinja romdneascd,
V, 3, 1926, p. 37, nota 3; L. Predescu, Data moriii lui Zahei Creangd, In Junimea

iiterard, XV, 1-2, 1926, p. 41.

, G. Calinescu, op. cit., p. 33; cf. al D. Furtuna, Anii de suferintd..., p. 38,

nota 6.
a Ms. rom. 3.757, f. 177.
' Lucian Predescu, loan Creangd, Viala, Buc., 1932, vol. I, p. 18.
298

www.dacoromanica.ro

de economul D. Furtuna, tn revista Fdt-Frunws, Suceava, II, 2, mar-

tie-prier 1927, p. 35-37. Originalul scrisorii Ii fusese incredintat

de catre d-ra Elena Creanga din Tirgul-Neamt, fiica preotului Gheorghe Creanga si vara povestitorului.
Scrisoarea este reprodusA in facsimil, in volumul lui J. Boutire,
La vie et l'oeutore de Ion Creanga, Paris, 1930, p. 200-201 (fotocopia
s-a facut dupa originalul pe care Ii pAstra D. FurtunA1).

Observagi cu pririre la text: a) In original, cuvintele: Tinutul

(p. 183, r. 3), din satul (r. 31), Pil pi ril gul (p. 184, r. 1, numai
u), cinomic (r. 36), presusftie (r. 37), pozooleanii (r. 37), nagrajdeanii (r. 37) shit scrise cu litere chirilice; b) canieldrii (p. 184,
r. 36) accentul este notat de CreangA; c) toate sublinierile din

text apartin originalului; d) am eliminat, la transcriere, apostroful Inainte :de articolul enclitic al substantivelor i adjectivelor
feminine si dupa d din prepozitii (d'in, lun'a, nefericit'a, dopotnira etc.).
D. Furtuna, la tiparirea scrisorii, da urmatoarea nota: Pe o margine a scrisorii, CreangA s-a jucat cu creionul, scriind tDomnule
ministru..., domnule parinte..., domnule parinte Nichipercea*...
Hirtie alba, groasa, fArA nici o mama. 0 coalA scrisa pe trei fete,
complect"2.

In editia noastrA, textul scrisorii este reprodus, in intregime, dupa

manuscrisul autograf publicat, in facsimil, de J. Boutire (loc.

cit.); pe fotocopie nu apar insemndrile marginale comunicate de
D. Furtuna.

Asupra datarii acestei scrisori s-au exprimat pareri diferites.

Aproape toti comentatorii operei lui CreangA care s-au ocupat de
1D. Furtuna, Datarea exactd a unei scrisori, ln Lumea, XIV, 3.814, 9 martie
1931, p. 5.

D. Furtunt, loc. cit., p. 37.

*Econ. D. Furtuna, In articolul Creangd inedit. 0 scrisoare a sa din 1882,

din Fdt-Frumos, II, 2, martie-prier 1927, p. 33-37, publica pentru prima data
scrisoarea si o dateazt: 1862. De aceeasi parere este si L. Morariu In articolul
Pentru cea mai artisticd scrisoare a lui Creangd, din Fdt-Frumos, II, 4, august
1927, p. 98 100.1
Lucian Predescu, In articolul 0 serisoare a lui Creangd datatd Presit, publicat

in Convorbiri literare, anul al 63-lea, octombrie 1930, p. 1062-1063, crede ci

este scrist mal tIrziu, In 1868, pentru ca anecdota alegorica" se refer& la millderea lui Creanga. din diaconle. Numai ca. acest fapt nu se Intimpla In 1868 (chid
abia Incepe conflictul prin publicarea celor dota articole: cel din convenhiunea,
nr. 14, 26, februarie 1868, privitor la frecventarea teatrului de catre preoti 61 cel
din Curierul de Iai, nr. 6, 1868, Tragerea la tintd i vfnatul de pasdri in mijlocul
orasului; In mai 13, bleep cercetarile), ci mult mai tIrziu, In 1871.tIn septembrie
299

www.dacoromanica.ro

aceast problem si-au formulat punctul de vedere, care pledeaza

pentru o dat6 mai timpurie 1862, 1865, sau pentru una mai nour
1868 si chiar 1871, pornind de la un element sau altul din textul
scrisorii,fdr a lua In consideratde si a examina toate datele continute
In el.
Noi credem, ca si D. Furtun, c esential pentru datarea scrisorii
este referirea la nxpozitia national care s-a deschis la Iasi, In sep1871, Mitropolia decidea cu privire la caterisirea lui Creanga, lar din 15 iunie
1872 dateaza. adresa Mitropoliel prin care se comunica Ministerului Cultelor ei
al Instructiunii Publice excluderea diaconului Ion Creanga din rindul clericilor;
la 4 iulie 1872, Consiliul permanent hotara excluderea lui ei din corpul didactic
(Ion Creangd, Documente, p. 208).

Interpretarea alegoriel In acest sens ne-ar duce, deci, catre perloada 1871
1872, dar aceasta data nu explIca referirea lui Creanga. din scrisoare, singura prccisa, cu privire la Expozitia de la Frumoasa. Cercetarea presei ei a altor materiale

nu ne-a oferit confirinarea deschiderii unei alte expozitii, tot la Frumoasa, In

anul 1871.

Tot catre 1868, afirma Lucian Predescu, ne conduce $1 indicatia din seriscare cu privire la noua locuinta, unde nu putea 11 cu sotia (deci 1866-67, data
la care se produsese despartirea neoficiala de Ileana Grigorlu) et CA aceasti More
in% nu poate II alta declt bojdeuca din Ticau.
Din cercetarea documentelor reiese Insa. ca de la Gotta, Creanga. se muta. cu

locuinta la ecolita" din Sararie. In 1870, octombrle 20, Ienachescu trece la

ecoala primara. de la Trei Ierarhi, tar Creanga la ecoala sucursala nr. I (unde ei
locule8te), dupl consimtamintul d-lor reciproc" ( Ion Creangd, Documente, p. 181).

/n timpul conflictului cu fetele bisericeeti, Intr-un raport din 1871, septembrie

20, se atesta faptul ca. diaconul nu mai locuia la Golia, ,,c1 la alta casA, unde are
et ecoala, el unde rn-am infcirmat ca. el stationeaza. mai mult" (ed. cit., p. 196),
tar la 30 decembrie era somat sa predea cheile caselor din curtea bisericii Golia.
Mutarea In Ticau se petrece mult mai ttrziu, dupa destituire.
D. Furtuna revine asupra problemei In discutie In articolul Datarea exactd
a unei scrisori, din Lumea, XIV, 3.814, 9 martie 1931, In care nu accepta punctul
de vedere al lui Lucian Predescu ei stabileete o noui data: 1865. Argumentele:

cumplita furtuna din iunie 1665, Expozitia de la Frumoasa; noua locuinta,

crede el, Insemneaza mutarea lui Creanga. la Gotta sau, provizoriu, In all& casa.
Cu privire la aceasta noui datare raspunde L. Predescu In Opinia din 11 martie 1931, Pe marginea unet scrisori a lui Creangd. Intervine In discutie el Gr. Gh.
Scorpan cu articolul Furtund, clopotnitd fri castraveti, din Revista criticd, V. 2,
april-iunie 1931, p. 129-131, fail. sa. aduca o clarIficare a problemei discutate.
N. TimIrae (Ion Creangd, dupd documente vechi..., 1933, p. 246) crede el el ci
scrisoarea ar II ceva mai noul", et anume cam de pe vremea clnd diaconul Ince-

puse sa. intre In conflict cu arhimandritii", tar G. Calinescu (op. cit., p. 114
115) afirma el este Jaz% Indoiall din anul 1871", dupa conflictul cu autoritatile
bisericesti, la care se peterA alegoria, ei mutarea In bojdeuca din Vail (cf. ei
articolul Despre o scrisoars a lui Creangd, In Adevdru( literar ei artistic, XIX,

Berta a in-a, 896, 6 februarie 1938, p. 3).

300

www.dacoromanica.ro

tembrie 1865". In cursul lunii iulie", Creanga 91 pune in curent pe

preotul Gheorghe de la Neamt cu evenimentul ce se pregatea.
Ample informatii in legatur cu organizarea, caracterul si insem..
natatea expozitieil se gasesc intr-un articol publicat in ziarul Progresul, III, 98, 1 septembrie 1865.
Si furtuna puternica de care se aminteste in scrisoare s-a produs, intr-adevar, In ziva de 20 iunie 1865. Pagubele pricinuite stilt
comentate pe larg in presa vremii2.
Despre complita fortunr, care a stricat acoperisul la multe biserici, raportau Mitropoliei protoiereul de lai i un preot de la biserica
Aroneanus. Descrierea hiperbolica a furtunii are, evident, In serisoarea lui Creanga i un sens metaforic, cad nu fArA rost clopo-

tele smulse de vijelie sint purtate" de el peste bisericile pe unde

slujise si suferise, trimise si-n capul preotului Grigoriu de la 40 de
Mucenici, socrul sau, sau la Golia, unde se zbatea sa intre.
Printre elle noutati", Creanga 11 instiinta pe unchiul SU ca s-a
mutat intr-o casa u nde se afla si cfteva frumusele ce pe la Iasi le zic
fete". Aceste rinduri, viu discutate de biografii scriitorului, credem
cd dateaza din vremea peregrinarilor diaconului, de la o biserica la
alta, din anul 1865. In 1865, Creanga nu mai figureaza in statele bisericii Barboi, iar la Golia intra abia In 1866. Prin urmare, in 1865,
slujea chid la Barboi, cfnd la Golia, Frumoasa sau Sf. Pantelimon4.
Intre Barboi si Golia, deci intre 1865-1866, Creanga se poate s fi
stat, vremelnic, si intr-o asemenea casa de care pomeneste; In nici un
caz nu putem trage concluzia ca mutarea se refera la bojdeuca din

'pail, cad familia Vartic, printre membrii careia se ggisea si un

diacon, nu putea fi gazda de frumusele. Documentele dovedesc di mutarea in Ticau s-a petrecut chip& destituire, in anul 1872, chid Creanga
a fost obligat sa predea cu inventar delegatilor primariei coala, deci

nu mai putea locui acolo; aceasta data nu concorda Ina cu referirea

privind Expozitia de la Frumoasa.

P. 183, r. 22-23: Arhi-man-Dracu (Mer4esco), modificare glumega, cu intentii ironice, a subst. arhimandrit.
Vezi si N.A. Bogdan, Din trecutul comertului moldovenesc si mai ales al;
celui iesean, cap. Expoeitia agricold si de economie casnicd a Moldovei din /mai

1925, p. 145-146; Arh. St. Iasi, Mitropolla Moldovel, dosar 224/1863, t. 40

Arh. St. Iasi, dosar 92/1865, p. 47.
Progresul, III, 68, 21 lunie 1865.
g

Arh. St. Iasi, Arhiva Mitropollel, Protoieria Iasi, dosar 26/1865, t. 6, 7.

' Cf. Constantin CreangS, Lupta pentru exist entd, Buc., 1896, p. 18.
301

www.dacoromanica.ro

r. 2 7: buza-bri, modificare profundl, cu scopuri ironice, a lui

vizavi (cuvtnt de origine francezd).
P. 184, r. 7: consederdciunea, formd pumnist" (dupd. sistemul
propus de Aron Pumnul pentru adaptarea neologismelor la sistemul fonetic al limbii romne) In loc de considerag(un)e, folosit tot In ironie.
r. 11,13: amicabil 0 amicalminte se explicd la fel cu consederdciu-

ne, In sensul ca scriitorul ridiculizeazd pe italienisti, latinisti etc.

r. 31: companioni i companioane, frantuzisme, Intrebuintate tot
glumet.

P. 183, r. 6 Gheorghe Creangd, fiul lui David Creangd, fratele

Smarandei, mama scriitorului, Invatd la scoala din Brosteni, avInd
Invdtator pe Niculai Nanu, pin& In anul 18481. In acelasi an se cdsdtoreste, lulndu-si legiuit sotie pe Ecaterina, fat& fecioard, fiica
sachilarului Vasile Rdzmiritd, tot din sat Pipirigu"2, si cere sa fie
numit diacon In cotunul Plotun.
Pentru a putea intra In rindul clericilor, Gheorghe Creanga urrneazd cursurile colii bisericesti din Piatra-Neamt, pe care o termina
in 1850, dInd examen la catihis, aritmeticd, citire si orinduiala
bisericii3.

Pentru hirotonire avea nevoie si de un atestat de la Socola pe care

II obtine in urma unui examen sumar, si in care se arat cri la invtaturile preotesti a rdspuns de mijloc"4, iar In 1850, iulie 26, Departamentul bisericesc recomandd loctiitorului de mitropolit, Apamias,
pe candidatul Creangd Gheorghe pentru a fi hirotonit diacon la paraclisul spitalului din Tg.-Neamt6. Recomandarea este sustinutd si de
locuitorii din satul Pip irig, proprietatea Mdndstirii Neamt, care In
1852, octombrie 20, depun marturie pentru diaconul Gh. Creangd
si cer numirea lui ca preot, Intruclt :Viata sa au petrecut-o cinstit,

n-au fost niciodatd pirlt cu vreo faptd de furtisag, sau de bataus,

betiv sau martor n-au fost la nici un feliu de pricini. La alcatuirea
trupului si la simtire este Intreg si sndtos, la credintd pravoslavnic,
drept fiu a sfintei bisarici a Rdsdritului, supus canoanilor si Invata-

turilor ei In toate, atit el, cit si casnicii lui"6.

Ani In sir preotul Gheorghe Creanga, om aratos, cu barb& Invoaltd,

imbrdcat intr-un chip care facea trecerea de la portul curat tardnesc

1 Ion Creangd, Documente, E.P.L. 1964, p. 55-56.
1 Hoiden.

1 Gh. Ungureanu, Studiu introductiu, ed. cit., p. XVI.

' Ed. cit., p. 78.

' Idem, p. 78.79.
, Idem, p. 86.
302

www.dacoromanica.ro

la vesmintele preotesti", face slujbA la paraclisul spitalului, fiind

duhovnicul bolnavilor, iubit si stimat de toti. Corespondenta lui
Creangl cu mosul" sAu ne dezvAluie afectiunea statornicA a povestitorului pentru cei rAmasi acas. In desele reveniri pe locurile copilkriei si ale adolescentei, cu atmosfera lor asa de potrivitA sufletului

sAu, nepotul era adapostit cu mare bucurie In linistita cAsutA din

Tutueni a preotului Gheorghe.
Prin anul 1867 avea neplAceri cu un oarecare Constantin Nastasiu,
iar protopopul N. Conta III reclama mereu la Mitropolie2.

La 13 iunie 1888, Ion CreangA se gAsea la Tg.-Neamt si redacta

preotului o petitie cAtre Epitropia Sf. Spiridon, pentru aranjarea

drepturilor la pensies.
In perioada 1882-1889, Gheorghe CreangA era tot preot la Neamt,
la paraclisul spitalului de acolo4. A murit in noiembrie 18972.
P. 183, r. 6

Ecaterina Creangti, sotia preotului Gheorghe CreangA.

P. 183, r. 13
Bondarul, revista care a apArut la Iasi Intre 16
aprilie 1861-26 aprilie 1862. Red. responsabil: I. V. Adrian.
Tip. Adolf Berman. V. A. Urechia a publicat multe articole In
acest ziar6.
P. 183, r. 14

S-a presupus cA este vorba de revista satiricA Nichi-

percea (1859-1879). Din cauza atitudinii critice violente ea a fost

suprimatd de multe ori, prima oarA la 19 sept. 1859, dupA care
reapare la 8 decembrie, pentru a fi suprimatA din nou Ua sfirsitul
aceluiasi an. In ianuarie 1860 apare iarAsi, f Ara datA, dar continuind paginatia lui Nichipercea, sub titlul Coarnele lui Nichipercea. In iulie reapare ca Nichipercea, dar In noiembrie 1860 este suprimatA din nou. In 1861 reapare sub felurite titluri: Ochiul
dracului, Arlagut dracului, Codila dracului, Ghiarele dracului.
Revine la vechiul titlu cu Incepere din 5 [mai] 1861 pin& in mai
1 G. CAlinescu, Ion Creangd, E.P.L., 1964, p. 235.

' D. Furtunl, Cuvinte si mdrturii despre Ion Creangd, Buc., B.p.t., p. 897
nota 3,
3 Gh. Ungureanu, boo. cit., p. XVI.
4 Ed. cit., p. 30 el 99.
3 Gh. Ungureanu, loc. cit., p. XVI.
' G. CAlinescu, op. cit., p. 115, este de parere el rIndurile vizeazi. revista
umoristicA Baru/arta din Botoeani, care a aparut In anul 1869 ei In primele luni
(p1111 In mai) ale lui 1871. Aceasta epoca nu concordA InsA cronologic cu IntImplA-

rile povestite In scrisoarea tut CreangA.

303

www.dacoromanica.ro

1864, cind este suprimata trica o data. In februarie 1865 reapare

sub numele Cicala, dar este iarasi suprimata. In februarie 1866
aparea cu numele de Sarsaild, in mai, acelasi an, cu cel de Ghimpele, iar din ianuarie 1870 sub titlul de Urzicdtorul si apoi cu cel
de Ghimpele1 .

Din cauza aparitiei capricioase a acestor reviste, Creanga nu putea

indica date precise. hi aminteste, probabil, de disparilia Bondarului
si a revistei Nichipercea, pe care le citea i le trimitea i preotului
Gheorghe. Se prea poate ca referirea la Nichipercea sa fie o simpla
aluzie metaforica pentru ca, pe marginea scrisorii, Creanga se joaca

cu creionul: Domnule ministru..., domnule parinte..., domnule

parinte Nichipercea".

P. 183, r. 14-15

Cf. Constantin Grigoriu, In revista Ion Creangd,

II, 12, decembrie 1909, p. 323-324; Zahei Grigoriu, idem, p. 336.

P. 183, r. 23

Probabil, arhimandritul Ghenadie Merifescu, superior

la Sf. Sava, apoi la Galata. Un I. Merisescu era director al Episcopiei Romanului prin 1861-18622.

P. 183, r. 30Preotul Ion Posa, solul Mariei, numita In Amintiri

rutacioasa de Mariuca Savucului", din Humulesti; a murit ca

preot In acest sat3.

P. 184, r. 11-12 Ion H . Gheorghiu i solia sa. In 1860, acest

Gheorghiu era institutor la scoala primara din Tg.-Neamt (In
condica de prezenta este trecut la 8 ianuarie 1863: I. H. Gheorghiu, cu cursul numai de 4 clase de la aceast scoala"), In 1863
plead, la Blrlad, de unde revine In 1871 (In condica 157, la data
de 13 octombrie 1871 sta scris: cls. I, I. H. Gheorghiu, inapoiat
de la Birlad")2.
I

Ct. Pablicaftunite periodice romdneeti, Academia RomIn, torn. I, 1913,

P. 449-450; 0. Papadirna, Aspecte din viate revistelor romelnefti intre 1859 1881,

In Limbd i literaturd, Buc., 1964, p. 269.

Vezi revista Preutut, II, 9, 14 lune 1862, p. 72, rubrica Corespondent5";
D. Furtunk In Fdt-Frumos, II, 2, martie-prier 1927, p. 35.
D. FurtunA, loc. cit., p. 35.
' G.A. Cosmovici, Un jubileu, Piatra-Neamt. 19'4, n. 26, 28-29 ; D. Furtunk
loc. cit., p. 33.
304

www.dacoromanica.ro

Preotul V asile Reizmirild din Pipirig, tatal EcateP. 184, r. 18

rinei CreangA, sofia preotului Gheorghe Creanggi, unchiul scriitorului

In 1852, octombrie 10, el semneaz 5. o marturie, alAturi de alti locuitori din Pipirig, pentru diaconul Gheorghe Creanga, In care se

cere ca acesta s fie hirotonit preot la paraclisul spitalului din

Tg.-Neamp. In 1876 era rnort. La 19 august, acelasi an, vaduva
Maria RAzmirita avea un diferend cu ginerele ei, preotul Gheorghe
CreangA, in legatura cu Impartirea averii2.
P. 184, r. 24 Gh. Iendchescu, institutor, coleg si colaborator al seriitorului la manualele didactice (v., ed. de fata, vol. II, p. 270-271).
P. 184, r. 25 26Gogu, Lazarachi, Manole a Leizeiroaei, negustoria.

P. 184, r.

30

Diaconul Teodor Vasiliu4.

P. 184, r. 38 Fiu al preotului Gheorghe Creanga. Nu a avut copii.

Atestatul lui de patru clase primare poartA data de 6 oct. 1862. Mort
In 1894, ca telegrafist5.

(p. 185)

PublicatA pentru prima oara de Econ. D. Furtuna In Ndzuinla

romdneascd, Craiova, V, 3, martie 1926, p. 37 (Anii de sufering ai
lui Ion Creangd. Trei scrisori necunoscute), de unde o reproducem
intocmai. Originalul i-a fost Incredintat spre tiparire de fiica
preotului Gheorghe Creanga din Tlrgul-Neamtului. Adresa scrisorii:
Sfintiei-sale preotului Gheorghe Creangd, la paraclisul ospitalului

din Tirgul-Neamt, jud. Neamt. La Neamr este reprodusa

de

D. Furtuna Intr-o nota, nu In cadrul textului.

P. 185, r. 4

Aneta Creangd, vara scriitorului, fiica preotului

Gheorghe Creanga.

P. 185, r. 4

Elena Creangd, vara scriitorului, fiica preotului

Gheorghe Creanga. A trait, necasAtorita, la Tirgul-Neamt.

I Ion Creangd, Docurnente, p. 85.

1 D. Furtuna, loc. cit., p. 36.

a Ibidem.
4 G.A. Cosmovici,

loc. cit., p. 26.

a Datele, dupi D. Furtuna, loc. cit., p. 37.
305

20

www.dacoromanica.ro

(p. 185)

Publicatd Int lia data de Econ. D. Furtund In Nasuinfa romdneascd,

Craiova, V, 3, martie 1926, p. 38-39 (Anil de sufering ai lui Ion

Creangd. Trei scrisori necunoscute) , de unde o reproducem si noi. Origi-

nalul scrisorii, Furtund 11 avea de la d-ra Elena Creangd, fiica preotului Gheorghe Creangd.
Editorul dd. urmtoarele indicatii privind transcrierea textului:
pe marginea scrisorii se afld addugat Mai scrie-ne si de la SlAnicAdresa: Sfintiei-sale preotului Gheorghe Creangd, de la paraclisul
ospitalului din Tirgul-Neamtului. La Neamt".
(p. 186)

Scrisoarea din 1889, iulie 2, o reproducem dupd. Constantin Cal-

muschi, ln mungi Neamlului, cap. De la T.-Neamtului la M-rea

Neamfului prin Humulefti Fi Cetatea Neamfului, Galati, 1903, p. 59.

Cu prilejul unei excursii, profesorul Calmuschi primeste de la

Elena Creangd, vara scriitorului, originalul scrisorii pe care o publica
in volumul citat.

Scrisoarea este retipArith In Samandtorul, II, 19, 11 mai 1903,

p. 304 (Informalii literare. 0 scrisoare a lui Ion Creangd).
D. Furtund publica si el scrisoarea In Ndzuinja romdneascd, Craiova, V, 3, martie 1926, p. 39 (Anil de suferinpi ai lui Ion Creangd.
Trei scrisori necunoscute), dupd o copie a originalului rdmas la Elena
Creangd.

In cei din urmA cinci-Sase ani boala povestitorului Incepe sd se

agraveze. Nu se poate sti precis de cind era bolnav, se pare cd din
primavara anului 1877: De la Harap-Alb, spunea el, doudsprezece
zile nu am iesit din bojdeuca asta; a venit Imparatul rusesc, si atunci
mi-a venit un fum pe melt. hi cauta sAndtatea cu doctori, iar Constantin este rugat a se intereseze dacd boala are sau nu leac". In
1880 s-a ivit primul atac greu. La 8 noiembrie, fiul fi scria din Bucuresti: Taal boala dumitale are sau nu leac, aceasta nu t-o pot spune
uici doctorii. Dacd tii la viata si la ruglmintile cop ilului au, prezerveazd-te 1, schimba-ti traiul, seleste-te a asculta sfaturile doctorilor
de acolo, cari pentru asemenea boale sunt tot atft de savanti ca si
acestia de aici"2.
I Gr lg. I. Alexamdrescu, Biografia lui loan Creangd, vol. Scrierite tui loan
Creangd, Iasi, 1890, vol. I, p. 27.
, Ms. rom. 3.757, f. 12.
306

www.dacoromanica.ro

Peste un an, din Constanta, Intr-o scrisoare din iunie 12, Constantin II Indemna s plece la bai la Odesa:
Nu uita Mile de mare in luna lui iuliu, la Odesa, si eftin si
comod; dupa cum am auzit far multi bani, sau mai bine cu putin,
implinesti 2 dorinti deodata: pe a d-tale si pe a d-rai Tincai, pentru
care ar fi pacat sa nu-i procuri ocaziunea de a vid6 marea, iar pentru
d-ta sanatatea, care ti-e si-mi este neaparata"1.

Prin urmare, la aceasta data, boala era avansata si constituia o

continua preocupare.
N-a putut sa se duct la Odesa, in schimb In septembrie 1881 se
afla la Bucuresti, In spitalul Brincovenesc, unde a stat probabil pink
In octombrie, cad un articol trimis Contemporanului este datat Iasi,
in 1881, octombrie 6"2.
La aniversarea din 1882 a Junimii" nu s-a putut duce fiind bolnav3.
Se simtea obosit si imbatrInise lnainte de vreme. Prietenii si admi-

ratorii ii ziceau acum mos Creanga"4. Considerat scriitor de remarcabil talent, se bucura de prestigiu, este solicitat sa colaboreze la
diverse publicatii, iar evocarea folcloristului Mihai Lupescu ni-1
Infatiseazd in plintatea maiestriei sale pedagogice5.
La inceputul anului 1883 se pare ca o duce mai bine cu sandtatea.
Dintr-o scrisoare din 25 mai6, adresata lui Maiorescu, afldm ca. fusese
ales In Consiliul general al instructiunii pentru a doua oara.
Marea popularitate a mestesugului sau pedagogic este confirmata
de aprecierile facute In condica de inspectie a scolii nr. 2, la 9 iunie
1883: Am asistat la cursul d-lui institutoriu Creanga In clasa II-a
si am ramas foarte multumit atit de modul sau de predare, eft si de
raspunsurile bine cugetate ale elevilor"2.
1 Ms. rom. 3.757, f. 19 v.
' Intimpinare la critica domnului L ArlIdejde..., In Contemporanul, I, 8,
16 oct. 1881, p. 278-279.
Scrisoarea cAtre T. Maiorescu din 1882, noiemvrie 13 (v., ed. de fag,
vol. II, p. 200).
Corea, Sfirtiacul, In ,Sezatoarea, V, 12, 1899, p. 199.
Amintiri despre Ion Creangd, In Ion Creangd, II, 12, decembrie 1909,
p. 333-335.
Ed. de fati, vol. II, p. 201.
' Anuarul gcolii normale de tnrodldtori Vasile Lupu" din Iasi pe 1938 1939,
p. 151.
307

20.

www.dacoromanica.ro

La 30 august 1883, scrie sorei sale Elenuta: si noi suntem sanatosi

din mile lui D-zeu". Boa la Insa avansa. Dintr-o adresa a ministerului
cu data 7 noiembrie 1883, aflam ca se acordai institutorelui I. Creanga
concediul cerut de trei luni, cu conditiune de a fi suplinit de institutorul clasei PI.
Desi subrezit din pricina bolii, Creanga nu inceteaza munca la ma_
nuale. In anul 1883 apare cea de a VII-a editie din Invdtatorul copiilor,
carte de cetire in clasele primare de ambe sexe, cu litere i slope, cuprinzind inviigituri morale si instructive, partea I, II si III. Ca o confirmare
oficiala a meritelor sale didactice primeste distinctia Coroana Romaniei In gradul de cavaler2, pe care 1nsa Creanga, asa cum reiese din
mrturisirile contemporanilor, nu a purtat-o niciodata.

In perioada anului scolar 1884/1885 munca la scoala li este tot

mai mult ingreuiata de crizele bolii de care suferea. Cu toate acestea

se lupta sa-si faca datoria, strabatInd de doua si de patru ori pe zi

cei doi kilometri care desparteau bojdeuca de scoala din Pacurari,
efort care 11 obosea si-1 consuma peste masura. La 26 mai 1886, Constantin Ii scria, din Braila, unchiului su Zahei: ...as fi cel mai fericit
dna providenta care ingrijeste de toti va privi s-asupra lui... Raspunde-mi, te rog, grabnic, cum Ii mai este?"3 Era vorba de niste crize

grave in timpul somnului.

Intr-o zi din mai 1884, ziarele anuntara ca institutorul i cunoscutul
scriitor Creanga, cazuse I r cunostintai in pragul clasei unde venea
sa-si feel lectiile obisnuite. Se credea ca murise4. Stirea fu dezmintita,
dar in aceeasi 1une Creanga este obligat sa ceara din nou concediu
pe o durata de doul luni, aprobat de minister la 30 mai 18843. Dupa

t Gh. Ungureanu, Din viata lui Ion Creangd, Documenle inedite, Buc., 1940,
anexa CXXVII, p. 182.
' EmIlgar, Ioan Creangd, In Arhiva, XIII, 7-8, iulie-august 1902, p. 341-343.
a Ms. rom. 3.757, f. 57.
4 I. Negruzzi, Ion Creangd, In Convorbiri literare, Buc., XXIII, 11, 1 fevruarie 1890, p. 983; N.A. Bogdan, Ion Creangd, In Familia, Oradea, XXVI, 9, 1890,
p. 106; Jean Bart, In Adevdrul literar, IX, sena II, 489, 20 aprllie 1930, p. 2;
Leca Morariu, Creangd mort de doud ori i, deci, comemorat de doud ori, In FdtFrumos, V, 1, lanuarle-februarie 1930.
a Gh. Ungureanu, op. cit., anexa CXX VIII, p. 192.
3C8

www.dacoromanica.ro

sfatul doctorilor, in iunie pleacd sd-si Ingrijeasca sdnatatea la Slanic.

La 13 iunie 1884 era la Tg.-Ocna, iar a doua zi la Slanic. Cum ajunge,
Ii scrie Ecaterinei Vartic (iuniu 16, iulie 12) si apoi fratelui sau Zahei
(iuniu 24).
Citeva zile are ameteli. Este ingrijit de doctorul Aronovici. Face
bai si se simte mai bine.
Primeste scrisori de la prieteni:

Cucoane Ionica,
Pina sara la 26 iunii (marti) n-am stiut cum va. aflati, Lusa, atunce

fiind informat din scrisoarea ce ati facut la 16 iunii, pe de o parte

m-am bucurat, iar pe de alta mi-au pdrut rau ca timpul au fost contrari
pentru scalddtorile de la Slanic.
Ce-a mai fi si la
!; eu mi-nchipui ca multime de lume si
feli de feli de frumuseti; merg bolnavi pentru ca
vorba cea
Sboala te scoate din casas, i dai i cel di pi urnaa ban, nu ca la Brindthsa
(costisa Cdcainei), de-aceia piseni nu-i tipenii de om; se vede ca in
zadar Ii depune natura framusetile pe unele locuri, caci, n-are eine
le pretui.
Eu, nevasta mea, duduca Tinca i d-1 Zab.ei Creanga, toti suntem
sanatosi.

Baietul meu este achitat de la judecatori, dupe staruintele dv.,

de care nu ma pricep cu ce cuvinte sa va multumesc.
VA doresc sandtate, bund p itrecire si intoarcere sprintena i voioasa,
si cu vreo anecdota, stiti cole... ca pentru Sldnic, care manincd bani

si versa sanatate.

Al dv. prietin respectuos,

V. Musnetanu
Iasi, 1884, iunii 29"1

La inceputul lui august se afla din nou la Iai, unde avea sa afle
de raportul lui N. Culianu, rectorul Universitatii din Iasi, fnaintat
ministerului i care cuprindea aprecieri elogioase asupra activitatii
sale didactice2.
1les. rom. 3.757, f. 58.
Buletinul Ministerului Instructiunei Publice fi al Cultelor, I, nr. 5, 1885,
D. 355 (publIcat de L. Predeseu In Contributiuni la istoria literard. Lucruri noi
despre: Titu Maiorescu, Ion Creangd gi Al. Philippide, Arhiva, 141, XXXVII,
3-4, fulie-octombrie 1930, p. 253).
309

www.dacoromanica.ro

La 5 noiembrie 1884, Creangg cere ministerului acordarea celei

de-a patra gradatii ca institutor. La 25 noiembrie 1884, fiul Ii scria:
Doresc de asemenea ca compresele cele reci i curgtenia sg te vindece
cu desgvirsire"1, iar la 20 decembrie 1884, tot Constantin, din Viena:
te rog prea mult, nu te scumpi i vesteste-rng imediat asupra sgratgtei i felului cu care-ti duci btrinetile tale nevrisnice"2.
Starea gingtAtii scriitorului varia: la 28 decembrie fiul aflg lucruri
Ingrijorgtoare, dar la 1 ianuarie 1885 se aratg cA ar fi deplin restab ilit".

La 20/8 ianuarie 1885, Constantin Ii rgspundea la o scrisoare:

e si frumos scris, batg-1 sgratatea i zilele cele lungi i senine pe cel
care a scris-o, cg mult rn-a inveselit i mult mg imputernicesc la
lucru asemenea cuvinte minglitoare: 4Ia, rgzgmul bAtrinetelor si
de ce nu? Oare nu sunt vrednic sl nAdAjduiesc ca odatA si odatg nu-i
mai aye nevoie sa blttiresti prin glodurile Ticaului si sg ridici dealul
scoalei jidovesti pentru o pine asa de putin rasplatita si piing de nacaz
si de amar?"3
La 26 februarie fiul all& CA boala a revenit i Ii scrie: Irni spui
c mercuri ai cazut din nou in scoalg. Pentru D-zeu, tata, ce pacat a
mai fi i acesta, lacrimile imi opresc vederea, imi este mare Meg de
tine, doar n-ai fcut nimgnui rau ca sg te pedepseascg astfel. Ping and

atita suferinta?"
0 scrisoare din 29 aprilie 1885 a fostului su coleg i prieten I. Beiu
11 anuntt ca fusese trecut in buget pe 1885/1886 cu trei gradatii, desi
implinise terrnenul de 20 de ani de activitate in invattimint i fgcuse
la vreme cererea cuvenitg. In mai se afla suferind. Intrebat de I. Negruzzi de ce nu mai scrie, Creangg Ii raspunde la 15 mai: Pisemne
d-voastrg nu mg credeti cg sunt bolnav i aproape, dacg nu de tot,
idiot. Apoi, ocupat 30 de ore pe saptaming cu scoala primarg, plus
dusul i Ntorsul de 2 ori pe zi, eine stie de unde, prin ploaie i noroiu,
ger sau arsitg, cum se Intimplg, nu e lucru tocmai usor pentru omul
vrisnic i greoiu"6. Era, se vede, obsedat de boala sa, caci fiul Li scrie
'Ms. rom. 3.757, f. 82 v.

' Idem,

f. 85
a Idem, 1. 199.
4 !dem, f. 112.

V.

4 Ed. de rata, vol. II, p. 204.

310

www.dacoromanica.ro

la 23 mai 1885: n-ai grijA, a de batrin poti muri, da de boala

asta, ba".
Din scrisoarea de la 4 iulie 1885 a lui Constantin afldm cA povesti-

torul avea A meargl iar la SlAnic: T-am primit astAzi mult prieteneasca ta scrisoare si cu cea mai mare pArere de rAu vdd cA supArAcioasa ta boalA tot te mai IncearcA din chid In clnd. SA nAdAjduim
cA Mile de la SI laic, care de rindul trecut s-au arAtat destul de milostive, anul acesta vor face minuni si te vor usura cu totul de suferintele

tale'.
PleacA la SlAnic fnsotit de N.A. Bogdan. Din relatArile acestuia
aflAm cum Isi petrecea zilele acolo: In SlAnic sedeam amindoi In
aceeasi odaie; tovrAsia lui peste zi fmi era de o veselie nemaipomenitA; peste noapte InsA era un chin, cAci boala sa mai totdeauna neaptea 11 apuca, cfnd ti-i somnul mai dulce, si trebuia sA sar din pat spre

a-i da ajutoarele trebuitoare. IndatA ce se lumina de ziuA, pe la 3

ceasuri, mult 3 jum., ne trezeam unul pe altul, ne ImbrAcam In graba
si mergeam noi cei dintai la izvorul no. 3, ca s ne facem cura obicinuitd. Aci, Intro paharele de apI clocitA, ce le Inghiteam mai mult In
silA declt de bunAvoie, CreangI nu mai Inceta cu frumoasele sale
znoave, glume, istorii poznase tel si chip, hien trecea timpul cu ele,
eft nici bAgai In samr2.
La 2 aprilie 1886, primeste raspuns, dupl doi ani, la cererea In
legAturA cu cea de-a patra gradatie si anume a nu are dreptul la avansarea solicitatA. In cursul lunii iulie, 1886, Creangl merge pentru a
treia oarA la Slanic. La 31 iulie el scria fiului s'Au la Viena, cerInd infor-

until asupra doctorilor de acolo.

In acest an apar cea de a XIX-a editie din Metoda now/ si a IV-a
editie din Geografia judefului Iafi; de asemeni, se tipAreste lucrarea
polemicA 0 tntrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor ceirti de geografie.

Concediile de boalA devin tot mai numeroase. La 25 sept. 1886

capatA un concediu de 6 luni3, iar la 25 februarie 1887, i se acordA
prelungirea concediului pInA la finele anului scolar curent". Dintr-o
1 Ms. rom. 3.757, t. 144.
'N.A. Bogdan, Pove*ti fi. bazaconii din Moldova, Buc., 1923, p. 339.
' Gh. Ungureanu, op. cit., anexa CXXXII, p. 184.
4 ldem, anexa CXXXIV, p. 184.
311

www.dacoromanica.ro

informatie a lui G.A. Cosmovici reiese ca In acest an Creanga nu mai

profesa de loc In scoaltil. Merge cu V.G. Mortun la Mangistirea Neamt.
s viziteze pe M. Eminescu care era bolnav2. La 3/15 iunie, T. Maio-

rescu scria societtii Romania juna" din Viena: Poate ar mai scrie
si I. Creanga (institutor la Iasi) ceva, dar este bolnav. A devenit epileptic; nu prea avem noroc cu oamenii nostri de talent"3. La 1 octombrie, acelasi an, I. Creanga se afla In cur& de aer la unchiul Om de la

Tg.-Neamt, preotul Gh. Creanga: Era toamna, scrie Cosmovici. A

venit sa-si mai vada Inca o data locurile i neamurile, spunea dinsul.
Clas nu mai tinea de mult"4. Urmeaza evocarea emotionantei reintilniri a povestitorului cu vechea scoala unde Invatase cu Conta: A doua
zi a venit la scoala. L-am primit cum am putut mai frumos. Spunea
mereu despre Isaia, primul profesor prim, al acestei scoli i ardta pe

unde sedea. Atitea ne-a povestit... ca nu vom mai uita niciodatti.

In orele p.m., a fost la cls. I unde a facut lectie, lectie de acelea cum
stia el, maestrul, sa le faca Ca amintire de vizita ce ne-a facut,i-ani
cerut Poviiptitoriul la cetire prin scriere dupd sistema fonetica, de d-sa
si Enachescu, ce i I-am zarit printre celelalte hirtii ce le purta la piept.
sAtit mi-a mai rdmas si nu mai am altele t, a spus. Luind condeiul,

a scris pe el: gcoalei primare de baieti, nr. 1; pentru biblioteca. I.

Creanga. Tirg.-Neamt, 1887, oct. 1*"6.
A mers i la biserica din Humulesti, sa-1 vadd pe parintele Teofan

Focsa: S-au dus amlndoi, dar acolo au gasit numai pe preoteasa.,

care i-a poftit sa astepte, iar ea s-a dus sa caute pe preot prin
megiei...

Cum sta la masa, Creanga intinse mina si ma o carte de pe polita

de la plafon. 0 deschise, tresari i Intoarse fila de la Inceput. Ce sa
vezi? Era prohodul diaconilor... Si I-a citit cu glas tare, tot Intr-un
plias i suspin, pIn. ce-a terminat de citit tot prohodul. Tata Imi spuIa,
nea c-a Incercat sa-I opreascd., dar n-a izbutit nici Intr-un chip
G.A. Cosmovici, Note, In Ion Creangd, II, decembrie 1909, p. 332.
Gh. Teodorescu-KirIleanu, Notitd asupra manuecriptelor lui loan Creangd,
Sezdloarea, V, 12, decembre 1899, p. 213-214; V. 81 ed. de fat, vol. II, p. 292.
1

I. GrAmada, Societatea academicd sociald literard Romdnio jund" din Viena

(1871-1911), Arad, 1912, p.

143.

G.A. Cosmovici, loc. cit., p. 332.

Ibidein.
312

www.dacoromanica.ro

a fost, mosule, scris, s mi-1 citesc eu singur... r. $i Creangd a Inchis

cartea si a rdmas pe ginduri"1.
Incepind cu anul 1888, boala lui Creangd se apropie de sfIrsitul

fatal. In acest an nu mai pleaca nici la Neamt, nici la SIdnic. In

toamna lui 1887 obtinuse un nou concediu de 6 luni pe care ministerul
i-1 va prelungi In februarie 1888 pind In august viitor2.
Neavind virsta legald de pensionare, Creangd trebuie s fact multe
cdnitorii la Bucuresti pentru prelungirea concediilor.

La 4 mai 1888 citeste, la Cercul literal." din Iasi, partea a IV-a

a Am.intirilor, i tot In acest timp participd si ia cuvintul la un congres

didactic %Mut la Iasi'. La 19 mai el scrie: Despre boala mea din

februarie i maiu, care in amindoud rIndurile a fost asemine cu moar-

Iatd cum descrie Gr. I. Alexandrescu o vizit fdcuta. lui Creangd,

cam in aceeasi vreme, de membrii Cercului literar":

Uraa 1...

mos Creangd, strigam noi cit ne lua gura, de rdsuna toat valea ceea
a plingerii.
Da ce mai faci? Ce mai dregi? Te doriam. Cum mergi cu girdtatea? 11 Imbulziam noi cari dincotro cu intrebdrile.
Iar mos Creangd, in mijlocul a o munime de hirtii, note, caiete
Imprastiate In toate prtile, Imbrdicat in halatul lui cu dungi albastre,
cu tiriit,i in picioare, cu o prostire pus& in jurul gitului pentru sudoare,
gras i greoi precum era, cind se vedea asa prins fdr veste de noi, se
inrosia la fatd i oarecum se rusina...
Da cu sdnatatea cum mergi, mos Creanga?
Multumesc, tot mai bine: stupesc in barbd si trag oghealul cu
dintii.
$i asa o ducearn la dinsul tot Intr-un ris i veselie"5.
Chiar chid boala se afla In ultima fazd, observd Gr. I. Alexandrescu,
Creangd era g1umei asa a rdmas p hid s-a stins.
La 1 iunie 1888, preotul Gheorghe Creangd ii scrie de la Neamt.:
1 N. Timtra.g, op. cit., p. 306,
Gh. Ungureanu, op. cit., anexa CXXXV, CXXXVI, p. 185.
N. Iorga, Ceva despre Ion Creangd, tn Neamut romdnesc Meru?, II, 2, lanuar
1910, p. 18.
a

Ed. de talk vol. II, p. 185.

Gr. I. Alexandrescu, Biografia..., .00l. cit., p. 28-29.
313

www.dacoromanica.ro

Vti sdrut Creangd i Tined,

Am primit scrisoarea ta sl md crezi cd am sdrutat-o, avind cea

mai mare bucurie c. ti afli mai binisor din ceea ce am auzit. Mi-a
scris i Zahei c. iti este .mai bine... nu te da bolii care ne persecutd

pas cu pas.
Voinic, ca-i lucru mare; s ma crezi, Creanga, ca gi eu Is bolnav.
Vreu s te intreb, tu nu mergi la Slnic In vara asta? Eu am fAcut o
cerire la Epitropie pentru a-mi da un loc gratis la Slnic. Vad c sunt
aprobat.
Mi-a venit ca la 15 iuniu s fiu acolo i cit sa pleci tu, rdspunde-mi I

Sdrutdri de la toti,
Gh. Creangd"1

Acum se tipdreste i Iteispuns la criticele nedrepte... Editiile de

manuale continua sa apard. 0 fotografie din aceast vreme ni-1 aratti
pe Creangd imbdtrInit, cu figura obosit. La 6 ianuarie 1889 primea
aceste rinduri din partea preotului Gheorghe Creangd:
Va sdrutm Creangti i Tined,
Primiti si din partea noastr sincere felicitdri de ziva onomasticti

a numelui ce porti. Ani multi s traiti, adinci batrInete-ti doresc,

bucurie si sndtate la toti. C.c. Rucsanda lui Zahei i Mariei.
Noi suntem Ault*. Eu tot mai sufdr de stomac (7). Creanga, tu
te afli mai bine? Scrie-mi, a vostru mos Gh. Creanga"2.
In scrisoarea din 2 iulie, Creangd Ii rdspunde, foarte trist, cd e tot
bolnav.

(p. 187)

Scrisoarea din 1884, iunie 24, ocupd f. 5 r. v., din manuscrisul

autograf 4.074, Bibl. Acad. Republicii Socialiste RomAnia. Pentru

Ms. rom. 3.757, 1. 172.

Idem, f. 176.
314

www.dacoromanica.ro

transcrierea textului dam urmatoarele indicatii: P. 187, r. 3: Dupa.

Zahei Creanga
se afla un indice care trimite in subsolul cartii

postale, unde sta scris de alta mina: Fratele lui Ion Creanga";

r. 26 27: textul Mai instiintati-ma..." pina la ...la toti" este

intercalat, in sens invers, intre rindurile 1-3 ale scrisorii.
Reproducem originalul.
P. 187, r. 20: carte de papa
(p. 188)

carte postala.
7

Scrisoarea din 1884, iunie 16, ocupa f. 4 r.v., din manuscrisul

autograf 4.074, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania. In legatura cu transcrierea textului dam urmatoarele indicatii: P. 188, r. 3:
Dupd numele
Vartic se face o trimitere in josul paginii, unde
gasim aceasta explicatie, scrisa de anti mina
Femeie intretinutal
de Ion Creanga" ; r. 4: in redactarea anterioara era la pentru in.
Reproducem originalul.
P. 188 r. 3 Ecaterina Vartic. tirile pe care le avem despre ea
Ord contradictorii. Unii biografi ai lui Creangd o descriu ca pe o
femeie extrem de inteligenta, plina de calitati. Gr. Alexandrescu
ne informeaza ca era desteapta si cuminte"1, C. Grigorescu2 spune
despre ea ca avea darul povestirii, iar preotul Gh. Ienachescu, ca era
de o desteptaciune foarte cu mult superioar lui Creanga"3 si merge
cu exagerarile pina la calomniere, afirmind c meritul povestilor

se cuvine mai mult ei, adevarata lor autoare". Octav Minar,

vazlnd talentul si darul de a povesti cu attta usurinta lucruri si
fapte interesante din viata noastra literara", i-a propus sa-si scrie
memoriile4. Alti cercetatori, dimpotriva, o infatiseaza ca pe o femeie

simplt, mediocra. Gh. T. Kirileanu scrie: Impresia ce mi-a rams

este ca. ea era o femeie de mahala, inteligenta, dar cu foarte putina
1 Amintiri despre I. Creangd, 1n ,ezdtoarea, V, 12, 1899, p. 181.
/on Creangd i Gheorghe Iendchescu, preot, In Ion Creangd, II, 12, decernbrie 1909, p. 320.
Gh. IenAchescu, Bustut tui I. Creangd, In Evenimentul, Iai, nr. 29 si 30
din 6 si 7 martie 1902.
I Creangd despre Eminescu, In Cosinzeana, revistd literard ilustratd, Oristie

III, 17-18, 27 aprilie 1913,. p. 243-245.

315

www.dacoromanica.ro

invdtAturd". Dupd mrturiile familiei povestitorului, Tinca Vartic,

cea de-a doua sotie a lui Creangti, fllr cununie2, era o femeie cu putind
tiing de carte, sdnatoas, vioaie, harnic i plin d. de devotament

fag de Creangd."3. Ecaterina, fiica lui Andrei *i a Ruxandrei Vartic4,

era cu mult mai tindrd decit Creangd, cdci prin 1888, clad povestitorul
era vizitat de E. Gruber i alti prieteni, ea avea cam 35 de ani5.
Scriitorul a cunoscut-o, probabil, dupd destituirea sa din Invdtd-

mint, in iulie 1872, clad, nemailocuind la colita" din Srdrie, s-a

mutat in bojdeuca din Ticau, unde Tinca Vartic 11 va ingriji i-i va
fi tovardd de viat pind la moarte. Se pare a mutarea in Ticau,
la familia Vartic, n-a fost tntimplAtoare, cci Creangd era prieten cu
diaconul Vartic, rudd cu familia Vartic din Ticdu, care trebuie a-1
fi fcut rost de locuint la rudele sale.. Familia Vartic a stat cu chirie
in aceastd cdsutd pind in 1879, cind Creangd cumprd locul i casa de
la Maria Stefdniu pe numele Ecaterinei Vartic. Actul de cumpdrare

este scris de Creangd, care iscdlete i ca martor: Am fost fatd,

I. Creangd"7. Ecaterina Vartic trebuia sa plateascd anual bisericii
Buna-Vestire cite 10 lei bezindn". Scriitorul a considerat-o ca pe o
tovard0 de viatd cdreia ii cerea i-i dAdea ce se cuvenea In adevdrata

viatd sndtoasd, fdrd furnuri"5, amintind de ea in toate scrisorile

adresate rudelor sale din Humuleti, care o numeau cu respect titacd",

I J. Boutiere, La vie et l'oeuvre de Ion Creanga, Paris, 1930, P. 28, nota 3.

pupa desprtirea de Ileana, fiica preotului loan Grigoriu, Creangl se va
Insoti cu Tinca Vartic. Desi Tribunalul pronuntase divortul la 5 sept. 1873,
Creanga nu s-a asStorit oficlal cu Ecaterina. In 1881, Constantin 11 spunea
D-ra Tinca" (ms. rorn. 3.757, f. 19 v.), iar In 1900, tot Constantin o numea
prietena tut Ion Creangi" (C.!. Creanga, Memoriu..., Bite., 1900, p. 1).
N. Timiras, op. cit., p. 286.
J. Boutire, op. cit., p. 28, nota 2; se pare el pe mama Ecaterinel o strIga
Creangl In 1888: Ruxandl15.-I! Ruxanc1118-11 Ian di fugulita i ad& api rece"
(Gr. Alexandrescu, Biografia lui loan Creangd, vol. Scrierile lui loan Creangd,
Iasi, 1890, p. 25).
Gr. Alexandrescu, Amintiri despre I. Creangd, In Sezdtoarea, V, 12, 1899,
p. 181; Idem, Consorbiri literare, XXXIII, 12, 15 decembrie 1899, p. 1077.
Gh. Ungureanu, Studiu introductiv, ed. cit., p. LXXXI.
Ian Creangd, Documente, p. 256.
G. Cllinescu, op. cit., p. 173.
316

www.dacoromanica.ro

duduca si ajar Ecaterina Creariga". Prietenii lui Creangd ii spuneau

duduca Tinca" sau cucoana Tinca"1.
Energicd si rbatoare, ea si-a ingrijit cu devotament tovarasul
de viatd, fdrd sa-i dea seama de uriasa personalitate a celui cu care
trdia alaturi, privindu-1 doar ca pe un gospodar ce poartd grija casei.
Ma se explica faptul cd, dupd moartea scriitorului, Tinca a indepartat
repede din casa manuscrisele, vinzindu-le la bticani.
Dupd moartea lui Creangd, ea continua sd &bland in bojdeuca,
devenind sopa unui oarecare C. Deliu2. Se stinge din viatd. la 3 septembrie 1912. 2

P. 189, r. 19 V. Mufnefeana, unul dintre numerosii prieteni ieeni ai scriitorului (v., ed. de fatd, vol. II, p. 309). Era iconar de
meserie. I-a Mout lui Creangd, in 1899, un portret In ulei4.
(p. 189)

Scrisoarea din 1884, iulie 12, ocupd f. 6 r.v., din manuscrisul

autograf 4.074, Bib!. Acad. Republicii Socialiste Romania. Observatii
cu privire la text: P. 189, r. 3: Pentru Tinca Vartic se dd in josul

paginii explicatia, scrisd de alta. mina: Femeie intretinut de Ion

Creangd".

Reproducem originalul.

P. 189, r. 24

(p. 190)

Ruxandra Vartic, mama Ecaterinei Vartic.

SCRISORI (II)
9

Cu prilejul discursurilor rostite de V. Conta in Parlament, la

4 0 5 septembrie 1879, Creangd Ii trimite aceast scrisoare. A fost
D. Furtuna, Curinte oi marturii..., p. 30, 33; C. Grigorhi, /cc. cit., p. 320.

Intr-o tnstiintare pe care o primeste In 1903, Julie 2, pe adresa: Dip. III,

strada Ticau de sus, no. 4", si In care este anuntatl c trebuie sa plateascl nun
rest de 15 lei" din ce a mai rImas din datoria sotului dv. catra Casa de Economie
a functionarilor din Iasi", ea este numitni. M-me Deliu" (ms. rom. 3.757, p. 183).
I

' J. Boutiere, op. cit., p. 28, nota 2.

'Leca Morariu, Drumuri moldovene, CernAliti, 1925, p. 97-98.
317

www.dacoromanica.ro

publicata de Octav Minar, fail data, in Flacdra, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 59 (Scrisorile lui Creangd), de unde o reproducem.

Filozofia lui Vasile Conta reprezinta, in cultura romneasca,

primul sistem filozofic avind la baza numeroase elemente materialiste:
Prin filozofia sa, Conta s-a facut purtatorul intereselor acelei parti a
burgheziei romane*ti care urmarea dezvoltarea industriei nationale,
crearea unei piete interne *i de aceea sprijinea intr-o anumit masura

dezvoltarea tehnicii *i a *llintei. Materialismul OA a corespuns

totodata intereselor maselor populare prin lupta impotriva idealismului
gi a religiei"1.

Incepind din 1879, Conta ia parte activa la viata politica intrind

in rindurile Fractiunii libere *i independente" care se mai numea
*i Partidul liberal-democrat.
Conta militeaza de pe pozitiile politicii democrat-burgheze, pentru
dezvoltarea Romaniei pe drumul capitalismului, ceea ce reprezenta,
in conditiile de inapoiere economica din acea vreme a tarii, o atitudine in general progresista. 0 Iatura negativa a acestei politici

este nationalismul, care il va duce pe pozitii antisemite. Inca din

1875, Conta alcatuise regulamentul unei societati secrete Liga
romana", care avea ca principiu a ajuta *i a inmulti comertul *i
industria romaneasca", Insamijloacele de actiune ale acestei ligi aveau
un caracter nationalist"2.
Chid, In 1879, In urma Congresului de la Berlin, s-a pus problema

revizuirii Constitugei, in vederea acordarii de drepturi politice

populatiei de origine straina din tara noastr, Conta tine o serie de
discursuri in care se situeaza pe pozitiile nationaliste ale burgheziei
industriale *i comerciale romine*ti care cauta, pe plan intern, sa !lila-

ture, in primul rind, concurenta evreilor.

In ce prive*te agricultura *i invatamintul este de retinut pozitia
progresista a lui Conta.
Creanga, dupa cum singur a marturisit, a f acut *i el ceva politicale", intro 1866-1872: In intrunirile de la primarie eine era mai
' Istoria gindirii sociale si filozofice in Rontilnia, Bac., Ed. Academiel, 1964,

p. 266.
s Op. cit., p. 288.
318

www.dacoromanica.ro

guraliv decit mine, Buta, Damaschin *i Corduneanu? Alegeam *I

culegeam la deputati *i la membri comunali, tot ce era mai buni*or
din fractiune"1.
Ca *i Conta, Creanga a f6cut parte din Fractiunea libera qi independeatV ; ideile politice ale acestui partid l*i au izvorul In scrierile
lui Simion Barnutiu2.

Nu *tim daca Creangti ImpArt4ea toate ideile colii BArnutiu,

este Ins& incontestabil a el a simpatizat, la Inceput, cu fractioni*tii,
cdrora le da votul *i pe care li sprijinea In Intruniri publice *i la alegeri.
Cu toat admiratia fat4 de ilustrul sAu profesor T. Maiorescu, Creang4

nu era adeptul junimismului politic. Iat ce spune I. Negruzzi:

Liberal In ideile sale politice, el s daduse cu adversarii no*tri din
Iasi care compuneau ap-zisa oFractiune libera *i independentAs.
De*i fusese la *coala Trei Ierarhi *colarul lui Maiorescu *i recuno*tea

acestuia mari calitAti didactice, ca fractionist el nu ne putea suferi,

Inchipuinduii a noi voim s vindem tara nemtilor [...].
1 Orig. I. Alexandrescu, Biografia lui Ion Creangd, In vol. Ion Creangd,
Opere complecte, partea I, Buc., Bibl. pt. toll, nr. 28, p. 19.
' Simton Blirnutiu, profesor de filozofie ai drept, militant politic, a avut
o orientare antifeudall, antiteologica, republicana, patriotica ai rationallsU. In tImpul revolutiel de la 1848, Barnutiu lupta pentru drepturile
populatiel romanesti din Transilvania, pentru eliberarea national& a poporu-

lui roman. Asemeni celorialti ginditori progresiati ai vremii, S. Birnutlu

a militat pentru reforma agrari, desflintarea lobagiel ai privileglilor nobiliare, revenclicari care au atras pe Creanga, Conta al altii. Barnutiu a acordat
o atentie speciala problernel nationale. In lupta gInditorului transilvanean pentru

eliberarea nationall se manifesta al elemente nationaliste care apartin acelui

nationalism al natiunilor asuprite, caracterizat de Lenin ca avind un continut
general democratic. S. Barnutiu cerea cu hotarlre independenta natiunii romane,
preciend ca natiunea romana en-are cuget duaman In contra altor natiunit, ca
mid vroleate a domni peste alte natiuni, nici nu va suferi a 11 supusa altora, ci
voleate drept egal pentru toatet" (Istoria gindirii socials si filozofice in Rorndnia,
Buc., 1964, p. 204).
Pozitia sa progresista se ilustreaza ai prin lupta pe care a dus-o lmpotriva
cercurilor retrograde care 1ai aparau pozitille economico-sociale arnenintate de
reformele burghezo-democratice din timpul domniei lui Cuza. Respingerea fermi
a Weil principelui strain este expresia sincerului sau patriotism. Deosebit de pretioase shit al ideile sale republicane (a combatut monarhia ereditara, constitutlonala sau absoluta).

In studiul sau critic Contra fcoalei Bdrnuliu (Critice, Buc., vol. H, 1868,
D. 171-209), T. Maiorescu se pronunta pentru aducerea domnului strain" Qi
319

www.dacoromanica.ro

Eu am vorbit cu Creangl pentru Int fia owl la o alegere In sala

Primariei de Iasi. Eram candidat la deputatie i discutarn In dreapta
si In stinga cu alegAtorii staruind sa ma voteze, and vAd pe un institutor Urziceanu, In vorba cu un popa. Acest Urziceanu venise odata
la mine, si m rugase, desi nu-1 cunosteam, sA-lapar ca advocat Intr-un
proces coreGyional, din pura colegialitate, fiindcgiamindoi eram Invata-

tori. Eu, plin de bunavointa, ii am si luat apararea, cu deplin succes,

obtinInd achitarea lui. Acum socoteam ca, drept rasplata, puteam
spera cu siguranta In votul lui Urziceanu. MA apropiai deci de dInsul,
Ii aduc aminte Indatorirea ce i-am facut si 11 rog sa ma voteze. Insa
In locul lui Urziceanu care sta confuz si rusinat, vad ca popa Imi
r Aspunde cu istetie In modul urmator: N-are a face una cu alta,
domnule Negruzzi, d-ta i-ai facut un serviciu privat, i aici e vorba

de trebi publice. Bate dumneata la alte ui, noi oamenii cei mici,
votam pe-ai nostri b... Creanga era totdeauna un orator iubit In adunari
populare, i eu la dinsul rn-am gindit cind am creat pe parintele SmlnUna. In 0 copie dupei naturd intitulata Electorale".

In scrisoarea pe care i-o trimite, In 1879, lui Conta, fostul sari

coleg de scoala la Tg.-Neamt, ca si in cea catre Slavici din 1878,
octombrie 21 , se remarca si la Creanga o pozitle negativA, pe linia
exclusivismului national, care il duce, uneori, pe pozitii antisemite.
In Moldova, marele numar de alogeni a dat prilej de regretabile manifestari sovine, ceea ce explicA, fAra sA scuze, nationalismul temporar
al lui Creanga, care va fi si al lui Conta, i Ora la un punct rezonabil,
motivat de teoriaproductiei, al lui Eminescu si al altora, fr deosebire
de convingere politica."2. De subliniat c aceste atitudini, de moment,
ale scriitorului nu au umbrit strAlucita sa activitate literarA i pedagogicA. Din raportul lui V.A. Urechia cu privire la scoala primarA
din Trei Ierarhi aflam urmAtoarele:

1mpotrIva reformel agrare preconizata de BArnutlu, ,,idee prea extraordlnara si

prea revolutionarr. In probletna evreiasci 1ns, pozitla lui Maiorescu este mat
democrat a.

1Iacob Negruzzl, Amintiri din Junimen", In Convorbiri literare, Buc., LIT,

1, lanuarle 1920, p. 14-15; pentru Electorate, vezl I. Neuruzzi, Scrieri complete,
Buc., vol. I, 1893, p. 168-169.
I G. Calinescu, op. cit., p. 96.
320

www.dacoromanica.ro

Populatiunea clasei I-a Impartita In trei diviziuni, cu doi iristi..

tutori, este de 135 scolari. Reputatiunea binemeritat care fac clasei
acesteia, ti poate aduce Indoit si IntreitS. populatiune ; din strmtora_
rea localului si lipsa unui institutore sau doi divizionari se opreste
intreprimirea de mai multi scolari cleat cifra de sus.
Voi observa ca In aceastA cifr evreii sunt pentru o tnsemnata
parte, ceea ce este tot In lauda d-lui Creanga, care, In calitatea sa de
preot, s-ar 'Area c5. ar atrage cu anevoi la scoal pe evrei, dar care
ti atrage gratie reputatiunii metodei de care se serveste"1.
(p. 191)

10

Scrisoarea este adresatA unui cunoscut iesean (A.C. Cuza) plecat

din ores. Referirile la Eminescu si Miron Pomp iliu li sporesc interesul
documentar.

Originalul scrisorii se afl5. la Bibl. Acad. Republicil Socialiste

Romnia, Coresp. inv. 67.404, de unde II reproducem. Dup ...pro-

bozit si lnainte de Chid vei..." (p. 191, r. 18-19) se OA doul

rinduri de text care nu pot fi descifrate Intrucit hirtia manuscrisului
este rupta.
Publicatti de Augustin Z.N. Pop In Iasul literar, XI, 3, martie 1960,

p. 49-51.
P. 191, r. 13: berian pentru bairam
an ca acela

petrecere, chef ; un beri-

o petrecere strasnicd.

P. 191, r. 3 Alexandru C. Cuza, politician, publicist si poet, s-a

nascut la 8 noiembrie 1857, In Iasi. Liceul il urmeaz6 la Dresda si
Paris. Se inscrie la faculttile de drept din Paris, Berlin si Bruxelles
si obtine diploma de doctor In stiintele politice si administrative, in
1882, la Bruxelles si titlul de doctor In drept, In 1886, tot la Bruxelles.
tutors In tar, intr In grupul socialist de la revista Contemporanul

i In cercul societtii Junimea", unde fusese ales membru, din anul

1883. Colaboreaza la revista Conporbiri literare, unde isi face debutul
cu poezii si epigrame, Incepind din anul 1886.
I Ion Creanga, Docurnente, p. 175.
321

21

Ion CreangA

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

A fost numit, In 1901, profesor la catedra de Economie politica ai

Finante de la Universitatea din Iaai, ai decan al Facultatii de drept
in anul 1919.
Ca om politic ai deputat va evolua ca unsustinator al natdonalismului

ai al antisemitismului.
I nainte de primul razboi mondial a fost unul dintre Intemeietorii
Partidului nationalist-democrat, partid reactionar. In 1923 a par-

ticipat la crearea partidului de tip fascist Liga apardrii nationalcreatine"1.

A decedat In anul 1946, la Sibiu.

A. C. Cuza a colaborat la mai multe ziare ai reviste, printre care
mentionam: Corworbiri literare, Arhiva (Iai), Fat-Frumos (Btrlad),
.Neamul romdnesc etc.
Scrieri: Versuri (Iaai, 1887) ; Generalia de la '48 gi era nouil (Iaai,
1889) ; Discurs asupra proiectului de lege pentru organizarea invdpimintului profesional (Buc., 1893) ; Poezii, epigrame i cugetdri in prozd
(1909) etc.
(p. 192, 190)
11, 12, 13
Prima scrisoare adresata lui M. Eminescu o reproducem din revista
Cosinzeana, Oraatie, III, 17-18, 27 aprilie 1913, p. 244-245 (Creangd

despre Eminescu); cea de a doua ai a treia din Flacdra, IV, 9 10,

20 decembrie 1914, p. 58 (Scrisorile lui Creangd).
Scrisorile ultime nu poarta data (foarte probabil, numai In revista
citatfi, nu i In textul original).
Ele stnt scrim de Creanga dupli plecarea lui Eminescu, In 1877, la
Bucureati.
Toate au fost publicate, In revistele citate, de Octav Minar.

M. Eminescu, Intors din Gerrnania In toamna anului 1874, la Iasi,

este numit mai Intti director al bibliotecii oraaului ai, ceva mai ttrziu,
In 1875, revizor acolar al judetelor Iaai ai Vaslui In locul lui A. Naum.
In aceasta calitate el munceate extrem de serios, dind dovada de o
mare energie: inspecteaza aeon, Intocmeate procese-verbale, propune
solutii pentru Inlaturarea cauzelor care faceau ca instructiunea primara
sa fie Inapoiata. In vara aceluiaai an organizeaza conferinte pedagogice

cu ai pentru Invatatorii din judetul Iaai ai informeaza Ministerul,

la 10 august, asupra acestor conferinte al caror continut Imbratisa
aspectele cele mai importante ale metodicii ai didacticii Invatilmintului
1 Dicfionar enciclopedic man, vol. I, Buc., 1962, p. 873.
322

www.dacoromanica.ro

elementar. Printre invdtAtorii citati In raportul lui Eminescu, figu-

reazd. si d-1 V. Creangd, Invdtator la scoala de baieti nr. II din

PAcurari" care nu este altul decit I. Creangd. Cur Ind se cunoscurd bine;

Creanga admira la poet adIncimea cugetdrii, iar marele poet era incintat de farmecul graiului neintrecutului nostru povestitor.
Intre acesti doi ilustri reprezentanti ai literaturii noastre nationale
existd numeroase afinitAti spirituale, care i-au apropiat unul de altul
cu o fort& irezistibild. In ciuda marii deosebiri dintre ei In ce priveste
formatia si preocupdrile, opera lui Eminescu si aceea a lui Creangd
Itsi au izvorul lor adinc In viata poporului nostru, de care ei se simteau
profund atasati si al cdrui specific sufletesc 1-au Inftitisat, sub aspecte
aparent diferite, Intr-un grad necunoscut mai Inainte si atins, relativ
tirziu dupd dinsii, numai de Mihail Sadoveanu. Aceastd sursd comund

a creatiei lor literare explidi faptul, la prima vedere surprinzdtor,

cd Eminescu, a cdrui culturd bogat si multilateral& II situa aldturi
si adesea mai presus de contemporanii lui cei mai culti, a simti t o
atit de mare dragoste si admiratie pentru Creangd, absolvent al unui
seminar si al unei scoli normale de acum un secol, si cd la rindul salt,
acest om simplu, care trdia la Iasi aproape la fel ca printii lui de la
Humulesti, a dovedit intelegere pentru personalitatea asa de complex&

a genialului sail prieten.

Insemndrile, rapoartele, adresele cdtre minister ale revizorului
scolar In legAturd cu manualele didactice ale lui Creangd subliniau
valoarea lor pedagogicd si sustineau promovarea metodei fonetice
In predare si adoptarea In scoli a abecedarului Metoda nouci.
Descoperirea de cdtre Eminescu a lui Creanga avea sd ail* dincolo
de semnificatia ei didactic& si pedagogicd, un puternic ecou in viata
noastr literard, cdci, In toamna lui 1875, Creangd va citi la Junimea"i
1 Majoritatea biografilor povestitorului, ea *1 amintirlle lui I. Negruzzi,
Oh. Panu 5i ale altor contemporani admit, ca data a intrarli scrlitoruluiia Junimea", toamna anului 1875, chid a fost adus de Eminescu In salonul lui Iacob
Negruzzi. (Malorescu era la Bucure5t1, In calitatea sa de ministru al Cultelor si
Instructiunil Publice.)
Legaturile lui Creanga cu Malorescu *1 Junimea" shit !Ina mai vechi. Inca
din 1864, clnd urma cursurile $colil preparandale de la Trel Ierarhi, Creanga este
remarcat de Maiorescu *i recomandat ca unul dintre cei mai distill% elevi ai *COW,

spre a fi numit institutor (v., ed. de fag, vol. II, p. 269). In 1867, Creangi va cere
aiutor material Junimii" pentru tiparlrea manualului Metodd noud de scriere 0 i
cetire, tar In 1875, Maiorescu 11 sollcita, In semn de pretuire, alcituirea until Indrumator pentru orientarea Invatitorilor spre metodele noi de predare a cititului 51.
scrisulul. Ar mai f i de amintit 51 aflrmatia riguroasa a lot Malorescu: Cei ce
pe atunci (anul 1871, n.n.) veneauregulat la adunarile literare, erau In afara de
323

21*

www.dacoromanica.ro

povestile care 11 incintase pe poet, iar la 1 octombrie Convorbirile

literare publicau Soacra cu trei nurori i, cloud luni mai tfrziu, Capra
cu trei iezi. Eminescu vdzu in Creangd numaidecit geniul poporului
roman"1, iar Creangd nu mai astept verdictul lui Maiorescu de la
Bucuresti si binecuvint pe Eminescu ca eeminentul scriitor i cel
mai mare poet al romnilor s"2. Nebun de entuziasm, Creangd Ii
impartdsi lui Eminescu toate placerile lui simple: 11 duse sus pe
Ciric, pe din dosul casei, ardtindu-i privelistea Iai1or, II ospdtd cu
mincruri tdrnesti fcute de Tinca. Se pare a aceasta nu vlzu cu
ochi buni pe acest pletos, care striga mereu lucruri neintelese umblind
prin cast, dar Creangd o puse la locul ei cum stia el, si de aci incolo
nimeni lulu mai vdzu pe Eminescu fr Creanga i pe Creangd fr
Erninescu*"3. Sufletele lor se completau unul pe altul, Intrupind
in Imbrtisarea lor cele cloud fete, deosebite, i cu toate aceste atit de
strinse una de alta, a simtirii romnesti. Acest lucru face ca geniile
dl. V. Pogor si de autorul acestei scrieri, la care se tineau alternativ Intrunirile
Iacob si Leon Negruzzi, Nicu Gane, Dimitrle Rosetti, N. Mandrea, I. Ianov,
colonelul N. Skelitti, G. Racovitd, colonelul Milutd Cerkez, M. Korne, Gr. M.
Buicliu, T. Cerkez, G. Roiu, profesorii Culianu, Melik, St. VIrgolici, Naum,
A.D. Xenopol, Creangl, si din chid In clnd asistau V. Alecsandri, l.A. (ZizIn)
Cantacuzin, C. Sutu, A. Bals, N. Calimachi-Catargi etc." (T. Maiorescu, Istoria
contemporand a Romdniei (1866 1900), Buc., 1925, p. 38-39). $i o and precizare Intr-o notd: Membri mai erau cdpit. T. SerbInescu, N. Burghele, Al. Farra,
Caralani, Paicu, Burla, Bodnarescu, Miron Pompillu. Ceva maCtItrziu yin Eminescu,

Slavici, Tasu, G. Panu, Lambrior, V. Conta, T. Nica, P. Missir, Al.I. Philippide,

G. VIrnav-Liteanu, B. Bossy, colonelul Bengescu-Dabija, Chibici Ithmeanu,
C. Leonardescu, Meissner, Volentl, A.C. Cuza, Strajan, T. Istrati, 0114nescuAscanio, Dr. Christea Buiucliu, DU1IIu Zamfirescu. I.L. Caragiale" (op. cit., p. 39).
Din aceste 1nsemndri reiese ca la data amintla povestitorul lua parte la sedintele

societatii Si cd Panu ar fi venit la junimea" dupd Creangd, dee! nu putea Sti

precis de clnd o frecventa scriltorul (cf. si N. Barbu, Creangd i Junirnea", In Maul

literar, XV, 11, noiembrie 1964, p. 39).

Tot In 1871, Matorescu 11 prezintd, allturi de Pogor, Intrerupind cu o anecdotS o discutle privind propunerea ministrului Costaforu ca junimistii 59 intre
In politick ceea ce presupune cS scriitorul era familiarizat cu acest mediu si c9
era ascultat cu interes (T. Maiorescu, op. cit., p. 40).
Ca scriitor Creanga se va irnpune HIM In 1875, cInd Incepe eS publice povestile.

1 G. CAlinescu, Ion Creangd, Buc., E.P.L., 1964, p. 191.

Idem, p. 195. Cu ocazia aniversdrit soc. Junlmea", Eminescu vine pentru
clteva zile la Iasi si 11 ddruieste lui Creangd cartea De ob9le Geografie, de Amfilohie
Hotiniul, 1795, pe coperta areia Creangl a serfs: Ddruitd mie de dl. Mihail
Eminescu, eminentul scriitor si cel mai mare poet al romdnilor.11878. I. Cr." cf.
Luceafdrul, Sibiu, I 1u11e:1909, p. 295, numdr comemorat iv si ed. de fatd, vol. II,
p. 292.

1 G. Calinescu, op. cit., p. 19F.

324

www.dacoromanica.ro

lor s ramina unite totdeauna, dupa cum in viata fusese unite fiintele
acelora in care ele stralucise"1.
La 1 iunie 1876, Eminescu este destituit din postul de revizor iar
Petrino 11 denunta justitiei ca ar fi sustras carti si mobile din biblioteed. Amardciunea poetului nu cunoaste margini. Peste vara, Eminescu va fi gazduit cu dragoste frateasca in casuta din Ticau a lui
Creangd, care Ii va fi imprtasit si el din necazurile sale cu fetele
bisericesti, i cit de crud il lovise destituirea din invatamint. Dupa
citeva luni Eminescu este numit redactor la ziarul Curierul de Iafi,
buletin al publicatiilor Curtii de apel din Iasi, care avea i o foaie
politico-literard. In urma unui conflict cu un avocat din Iasi, directorul Tipografiei Nationale, care 11 presa s scrie elogios despre primarul

Pastia, poetul ii da demisia si pleaca, in toamna anului 1877, chemat

de Slavici, la Bucuresti, ca redactor la Timpul.

Eminescu pardseste cu inima strinsa Iaii, de care 11 legau o
dragoste atotstapinitoare si lumina unei mari prietenii. Creanga,
singur i nemingliat, incepe sa astepte vesti de la Bucuresti.
(p. 195)

14

Publicata de I.E. Toroutiu in vol. Studii gi documente literare,

Buc., 1932, vol. III, p. 123, de unde o reproducem.
N. Gane se adresase lui Creanga, recunoscut ca profund cunoscator

al graiului popular, pentru a-i lamuri sensul unor cuvinte. Simion

Florea Marian 11 consulta si el in probleme de ornitologie romaneasca,
cerindu-i informatii despre datine, legende i credinte referitoare la

pasari. In acest sens, S. Fl. Marian Ii scria lui Iacob Negruzzi la

2 ian. 1881 :

Acum s-o rugaminte.

Eu na-am adresat d-lui I. Creang in privinta Ornitologiei pop.
romdne2, dar pina azi n-am primit nici un raspuns. Daca ati pute
vorbi cu d-lui i 1-ati ruga in numele meu ca sd-mi trdmita macar
citeva datine, credinte, legende etc. despre paseri i deocamdata
despre cele urmatoare, mi-ati face un servitiu foarte mare si eu
v-as fi totdeauna recunoscatoriu pentru aceasta"3.
P. 195, r. 7 8bunaoara, fireste, mai departe, vorba burlacdritului". Aluzie la parodierea de catre Creanga, laJunirnea",; a discursuEmilgar, loan Creangd i Mihai Eminescu, in Fdt-Frumos, I, 6, iunie

1904, p. 85.
Sim. FL Marian, Ornitologia poporand romdnd, Cerrauti, vol. III, 1883.
' I.E. Torouliu ei Gh. Cardae, Studii i documente literare, Buc., vol. I, 1931,
p. 277.
325

www.dacoromanica.ro

lui profesorului Petre Suciu ImpotrivaburlAcAritului", adicA. Impotriva

unui proiect de lege initiat, fn 1866, de Dumitru Asachi,! fiul lui Gh.
Asachi, gi care prevedea plata unei taxa de burlAcie"1.
Cuvintul burlAcit nu se pronunta niciodatA singur, ci intotdeauna
insotit de bunAoarl, firegte, mai la vale, de pildA, dupA aceasta etc.,
etc.", dupA felul de a vorbi al lui Suciu, noteaza Iacob Negruzzi In
Amintiri din Junimea" (Buc., [1939], p. 234). Anecdota burlAcAri-

tului" era una dintre cele mai gustate la aniversArile Junimii".

(p. 196)

15

Scrisoarea care M. KogAlniceanu o reproducem dup originalul

aflat la Bibl. Acad. Republicii Socialiste RomAnia, Coresp. inv.
98.849.

PublicatA de Augustin Z.N. Pop In la.,sul literar, XI, 3, martie

1960, p. 49 51 .
Document pretios pentru relatArile pe care le contine. Din tonul
familiar al scrisorii, se vede a cei doi scriitori se cunogteau personal;
felicitArile dilduroase pe care CreangA i le adreseazA lui Kogalniceanu de ziva numelui Milt expresia unei sincere pretuiri gi admiratii
pentru acesta.
(p. 197)

16

ReprodusA din Convorbiri literare, Buc., XL, 3-5, martie, aprilie,

mai 1906, p. 272-273 ( Scrisori de la vechii colaboratori. Trei scrisori
de la Loan Creangd).

P. 197, r. 25: Cal &Uri?' ad trump la urnblat se spune despre cineva

care se apucl sA Invete o meserie prea tfrziu, cfnd e bAtrin gi nu-1 mai

ajutA mintea sau puterile In general. Zicala este Calul bAtrfn nu

poate a Invete a merge la umblete" (sau In buestru): e vorba de un
anumit mers, pentru care e nevoie de un dresaj special, posibil numai
la vfrsta tinAr A. a cailor.
P. 197, r. 10 Aluzie la poezia La noi..., semnatti P. A. Calescu
(PAcIlescu), trimisl de B. P. Hasdeu revistei Convorbiri literare, In
al cArei acrostih se aratA cti mArul e putred La Conoorbiri literare

(I. Negruzzi, redactorul revistei, Inlocuise Vestal& timoroasr din

versul 6 prin FecioarA sfficioasr, ceea ce a dat prilej adevAratului
1 C. Sateanu, Figuri din aunimea", Buc., Ed. Bucovina, 1936, p. 169.
326

www.dacoromanica.ro

autor al poeziei sa fact haz i In legatura cu reputatia de germanofili"

a junimistilor: v se citeste f In limba germana).

P. 197, r. 5

Succesul mare de care s-a bucurat, la lectura,

nuvela lui Creanga Mos 1Vichifor Colcariut a stIrnit curiozitatea lui

Maiorescu, care cere sa i se trimita manuscrisul la Bucurestil.
Hotarindu-se tiparirea ei, CreangA ii trimite spirituala scrisoare
din 1876, noiembrie 10, prin care ii cere Inapoi manuscrisul. Scrisoarea
face dovada unei vii constiinte artistice, la care se adauga o usoark
nota de ironie.
La 19 noiembrie 1876, Maiorescu inapoiaza manuscrisul prin Iacob
Negruzzi:

Iubite Jacques
...FA bine, Inapoieste d-lui Creanga alaturatul manuscript May
Nichifor i spune-i din partea-mi multumiri i pentru trimitere 8i
pentru scrisoarea hazlie de acum clteva zile"2.
Aprecierile asupra nuvelei urmeaza Intr-o scrisoare cAtre N. Gane
din 6/18 decemvrie 18763, In care, dupa Ce lauda nuvela lui Gane
Ctinele Bitten, face citeva observatii cu privire la MoF Nichifor Cofcariul, cerind unele retusari i manifestlnd retineri In legAtura cu
tiparirea ei In Convorbiri.
Multumesc Inca o data d-lui Creanga pentru trimiterea lui Mof
Nichifor Harabagiul. Ca tot ce scrie Creanga, i povestea lui Mos
Nichifor este foarte interesantA in felul ei i adevArat romaneascA.
Daca s-ar Intimpla sa o tipareasca Convorbirile (ceea ce InsA eu n-as
face, fiindca istoria prea este din Borta... CaldA i atunci ce ar zice
Eluduca de la Vaslui el, care stia poate numai de Borta-Rece), atunci
sunt de parere sa se schimbe ceva la Inceput. Este vorba acolo de un
Cf. I.E. Toroutiu, Studii j documente literare, Buc., 1934, vol. V, p. 26,
Bucuresti, 6/18 octomvrie 1876 ; Bucuresti, miercuri, 20 octomvrie 1876).
I.E. Toroutiu si Gh. Cardas, Studii documente literare, Buc., 1931, vol. I,
P. 5.
I.E. Toroutiu, Studii i documente literare, Buc., 1932, vol. III, p. 180.
4 IDuduca de la Vasluii. Aceasta era o 1lin InchlpuitA care reprezintA pe
cetitoril burghezi al Convorbiritor mai ales din seaul frumos sI In special din
Provinte. La cetirea unei scrieri prea t1lnItf1ce, prea corosive sau prea Inane
27 (Titu Maiorescu cAtre Anton Naum

pentru publicul profan, cInd este vorba de a se sti dacA e bun& de publicat sau nu,
multi Intreabl: Ce va zice duduca de la Vaslut? De chid s-a publicat dictlonarul
istrIan, Indeosebi litera 13 *, se spune cl duduca de la Vaslui nu mai este o piedica

pentru scrierile cele mai corosive, cad dupa ceea ce a Inghltit, orice ar vent In
327

www.dacoromanica.ro

clopot ddruit si de Ciubdr-vodd, ceea ce seamAnd prea mult cu Slavici,

Popa Tanda. Insd Creangd este insusi original si nu are trebuing de a

imita pe Slavici. $i in alt loc mai este o imitare a lui Slavici; e pe

pagina 2 a manuscrisului trimis mie, sus, unde vorbeste de iepele
tinere i albe ale Harabagiului i Intrebuinteazd forma stilistica:
iepe, fiindc. voia s aib minji ; albe, fiindcd se luminau la drums.
Aceast repetire a adjectivelor cu explicdri este iardsi copiat din
Popa Tanda (Valea-sacd, vale, fiindcd..., sad., fiindcd)".

Creangti n-a luat in seamd rezervele stilistice ale criticului si a

publicat nuvela fd.rd indreptdri de fond sau de stil, cdci nuvela era
capodopera lui Creangd"1, era intlia mare nuveld romdneascd de
atmosferd, si din ea se trage toath nuvelistica noastrd modernd. Frd
a fi citit probabil pe Maupassant, Creangd intuia deodata legile genului,

pornind numai din spirit de emulatie de la Slavici, care Ins scria

mai degrabd scurte romane"'. ,

P. 197, r. 17
Dupd tipdrirea, In 1868, a abecedarului Metoda
noud, care cerea s se predea cetirea impreund cu scrierea" si care
introducea metoda fonetica In predare, Maiorescu se adresase fostului
sdu elevs, In 1875, cerindu-i s elaboreze o lucrare de metodicd pe care
s-o foloseascd drept indrumator Invdttorii In predarea citit-scrisului
dup noua metodd, propunindu-i totodatd sd tind i o serie de lectii

practice in fata membrilor corpului didactic elementar de la tard.

In 1876, indrumtorul metodic cunoscut sub numele Povaluitoreu
la cetire prin scriere dupd sistema foneticd era gata, dar nu s-a putut
tipari, din cauzd c Maiorescu plecase de la conducerea ministeruluid.
Creanga imprimd lucrarea cu ch.eltuiala sa, dar noul ministru a refuzat
cumpdrarea i rdspindirea cdrtii.
urml ar fi putin lucru. De a gindit Pogor la o persoand anume, dud a iscodit
Pe duduca de la Vaslui, sau nu, este un mister de neptruns Inca pini acuma"
(Iacob Negruzzi, Dictionarul Junimei", in Convorbiri literare, anul ;56, nolembrie 1924, p. 862).

1 G. Cilinescu, op. cit., p. 208.

1 Idem, p. 321-322.
Retepuns la criticele nedrepte..., ed. ,de rga, vol. II, p. 117-118.
Devenit ministru al Instructiunit Publice si al Cultelor la 7 aprille 1874,
In guvernul conservator Lascar Catargi, Maiorescu 1I dd demisia la 28 ianuarie
1878, ca urmare a votului de nelncredere exprimat de Senat la Proiectul de lege

pentru instructiunea publici. Acest proiect reprezenta aplIcarea principiului

junhnist al formelor Ma fond si preconiza destlintarea scolilof de arte, a unor
licee i gimnazii, a Faculatilor de idealcind SI de Filozefle si a ifiternatelor
statului.
Retinem totusi ca pozitivd, din aceast perioadd, actiunea Intreprins pentru
328

www.dacoromanica.ro

(p. 198)

17,18

Prin scrisorile din 1881, iunie 11 (Convorbiri literate, Buc., XXV,

11-12, 1 martie 1892, p. 1117) si 17 iunie (Convorbiri literare, Buc.,
XL, 3-5, martie, aprilie, mai 1906, p. 273), adresate lui T. Maiorescu,
Creanga solicit/ un ajutor material pentru diaconul Vasile Vasilescu,
gray bolnav, de la biserica Buna-Vestire din Iasi, unde criticul avea un
odor scump" probabil Ii inmormtntase acolo un copil mort
timpuriul.
Prima scrisoare o reproducem dup textul manuscris care se afla

In colectia Gh. Cardas, iar cea de a doua din Convorbiri literare.

(p. 199)

19

Publican In Convorbiri literate, Buc., XXV, 11-12, 1 martie 1892,

p. 1117-1118 (/. Creangd. Doud scrisori), de unde o reproducem.

Creang/ afl ca T. Maiorescu intentiona sb-i tradua unele povesti.
De aceea 1i scrie rugindu-1 sA corecteze unele erori de tipar strecurate
la publicarea lor In Convorbiri literare i dindu-i indicatii cum trebuie

s/ fac4 Indreptgrile.
(p. 200)

20

Publican. In Convorbiri literare, Buc., XXXIX, 11-12, noiemvrie,

dechemvrie 1905, p. 1151-1152 ( Doud scrisori de la Eminescu si

Creangd), de unde o reproducem. Scrisoarea este precedat de o not/
In care se precizeaz/ cd textul este tiptirit dupd originalul ce se all/
acum in plstrarea d-lui T. Teodorescu-Kirileanu" (p. 1150).
Dup 1880, boala agravindu-i-se, povestitorul lucreazd mai putin.
Maiorescu stAruie pe ling/ el s/ nu rAreasa trimiterea manuscriselor
solicitate cu mult cAldur nu numai la Convorbiri ci si la alte
In legatur cu aceasta,Creang5. 1i scrie din Iasi,la 13 noiembrie 1882,

anunttndu-1 c/ a trimis revistei Romdnia jund povestirea Joan Roatd

votarea bugetului scoalelor romanesti din Brasov, restaurarea bisericii de la
Curtea de Argo, includerea In buget a sumelor necesare pentru publicarea documentelor Hurmuzachl, infiintarea In oursul anului scolar 1874-1875 a 177 de
5Co1i rurale (se prevedea In protect Intarirea Inv545.mIntu1ui la sate, Ins& lent),
pentru introducerea limbii romlne ca rnaterie de studiu In liceu, acordarea unor

burse de studii In strlinnate lul A. Lambrior, G. Panu, G. Dem. Teodorescu,

Spiru Haret.
I G. CIlinescu, op. cit., p. 227.
329

www.dacoromanica.ro

qiCuza-Vodd pe care el o numeste anecdota". In finalul trist al scrisorii

aminteste de Conta, care murise in aprilie, si de Lambrior, bolnav.

P. 200, r. 26 Constantin Creangd, fiul scriitorului, s-a nascut la
19 decembrie 18601. In 1866 este Inscris la scoala de la Trei Ierarhi
si urmeaza cursurile chiar in clasa la care Creanga era institutor.
In catalog era trecut Creanga Costache si invata bine.
Dupa separarea de sotie, Creanga Isi cla cop ilul in grija unei familii
.
din strada Goliei2.
In toamna anului 1870, Constantin este inscris la liceul militar din
Iasi, ca absolvent al scolii din Trei Ierarhi, cu locuinta In despartirea
III-a, ograda Goliei"2. Se inroleaza voluntar in razboiul din 1877,
dar este demobilizat la interventia tatalui. Dupa razboi, Constantin
urmeaza scoala militara din Bucuresti, pe care o termin& cu gradul de
sublocotenent de marina si este trimis pentru studii de specialitate,
ca bursier al statului, la Viena, Bruxelles si Torino4. La 9 aprilie 1885 ,
se logodeste cu d-ra Olga, fiica unui angrosist, Neculai Petrea ; casatoria
se of iciaza in iunie 1886. In august dadea examen la arhitectura clasica

si moderna; in 1887, pleaca 1mpreun cu sotia la Bruxelles, pentru a

urma scoala de razboi2.
Este avansat capitan la 1 ianuarie 1887. Paraseste cariera militara
In 1892g. Se pare ca firea lui nestatornica si independenta materialti,
capatata prin casatorie, au contribuit la luarea acestei hotariri.
Se avinta In tot felul de combinatii comerciale: fabrica de cozonaci

moldovenesti, ceaiul Pax", Braga", restaurantul Ca la mama

acasa", Casinoul de vara din Constanta", ... a injghebat o marca
de fahrica proprie, pe care si-a brevetat-o, fabricind si punind In vtnzare
LAO *Creanga o, Panama* si tAbadie*"7.
De la el a ramas o adaptare din franceza (1905): Domnita Maria f i

copilul de casd8 i niste brosurele de propaganda economica: Lupta

pentru existeng, Iredenta rornand etc.
1 Ion Creangd, Documents, p. 125.
Gh. Ungureanu, ed. cit., p. LIX.

La 25 august 1872, autoritatea comunala constata intr-un proces-verbal

ca Ion Creang4 nu poseda. In oras Mei o avere mobill sau imobili. Actul Ii trebuia

spre a fi scutit de plata internatului la scoala militark pentru fiul d-sale Constantin", Ion Creangd, Documents, p. 217.
N. Tlmlras, op. cit., p. 259; C.I. Creanga, Memoriu in chestia infiinfdrei
de cdtre stat a monoPolutui hirtiei de jigard..., Buc., 1900, p. 1.

G. Clinescu, op. cit., p. 242-243.

Constantin Creangl, Lupta pentru existentd, Buc., 1896, p. 40.
N. TimiraS, op. cit., p. 262-263.
ldern, p. 266.
330

www.dacoromanica.ro

In 1906, sotia cerea divortul; se reasAtoreste in 1911 cu Nonia

(Maria), dar se va desparti si de aceasta.
In anu11911 scoate la Piatra-Neamt ziarul Defteptarea si candideaz5,

WA succes, la alegerile pentru Camera Deputatilor, colegiul III din

judetul Neamt1. In campania din 1913 este mobilizat si amine in

armat Ca ofiter activ pin la sfirsitul vietii2. A murit la Iasi, in

martie 1918, cu gradul de locotenent-colonel.
(p. 201)

21

Reprodusa din Convorbiri literare, Buc., XL, 3-5, martie, aprilie,

nnai 1906, p. 273-274 (Scrisori de la vechii colaboratori. Trei scrisori
de la loan Creangcl).
Ion Creangd a lost numit in Consiliul general al instructiunii, ca
reprezentant al inv545.m1ntului primar, In anu11880, dud la conducerea

Ministerului Cultelor si al Instructiunii Pub lice venise V. Conta,

vechiul si bunul su prieten.
Membrii acestui Consiliu se numeau pentru o perioad de trei ani.
Lucr ;Vile lui au inceput la 1 septembrie 1880, cu o cuvintare a lui
V. Conta. S-au discutat probleme legate de revizuirea programelor
pentru licee si gimnazii si de intocmirea noii programe pentru scolile
de fete.
Proiectul de reform scolard elaborat de V. Conta, care prevedea,
printre altele, scoaterea religiei din scolile de cultur generalb, n-a

putut deveni lege din cauza scurtei durate a ministeriatului ski

(20 august 1880
10 aprilie 1881).
Ion Slavici in volumul s5.0 de Arnintiri (Buc., Cultura nationa15.
1924, p. 138-142) ni-1 prezintd pe Creang5 participind cu insufletire

la sedintele Consiliului si interesat de problemele puse in discutie:

Ales membru-n Consiliul general a venit la Bucuresti, ca s-si
fac datoria de sfetnic intr-ale invAtamintului. Tinea s fie dumirit
asupra cestiunilor puse la ordinea zilei si discuta mereu mai cu unul,
mai cu altul dintre aceia pe care ii socotea mai dumiriti decit dinsul.
Era mai ales o cestiune care-1 interesa. Unii dintre fruntasii ascAlimii
stAruiau stt fie introdus studiul limbii latine si-n scolile secundare de
fete, iar el era de parere, cl femeile pot s5, fie bune sotii si bune mume
mat s& fi-nvtat limba lui Cicerone. aBa, ridea dinsul, tearn5 mi-e ca

nu cumva a se sminteascli invAtind-o*.

1 G. CAlinescu, op. cit., p. 244; N. Tim Iras, op. cit., p. 266-267.
, N. TImiras, op. cit., p. 267; cf. si A.D. Xenopol, Cum s-a intocmit prima
edijie a scrierilor lui Creangd, Flacdra, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 57.
331

www.dacoromanica.ro

Era, deci, unul din cei mai zelosi mernbri ai Consiliului general,
caci tinea sa. afle care sunt cuvintele celor ce staruie pentru limba
latineasca sbn scolile de fete, si sa-si deie In toate impregiurarile pe
fa parerile sale".
Cind venea In capital mergea sa-si vada baiatul si se interesa
incleaproape de progresele lui la Invdtdtura. Totdeodata Ii vizita ti
prietenii.
Intr-o seara, fiind Impreuna cu Eminescu i Slavici i Intrebat
d aca Si placuse nuvela lui Slavici Budulea taichii, tiptirita In Convorbiri,
Creanga raspunde In felul sdu specific, recurgind la o povestire cu tilc:
*De I zice-n cele din urma. Imi place si mie, dar cid. era odata
un flacau, care se-ndragostise rdu de tot de o feta. Frumoasd tusk feta

s-a maritat la ores, dup altul, mai bogat, care putea s5.-i faca toate
voile, 4i bietul de fldcau a ramas cu inima fript i plina de amar.
Pentru citva tirnp Insuratii s-au tutors In sat si flcaul, Intllnind-o, a
ramas buimac in feta ei. Era gatitd, spelcuit i sulemenita de nu
mai stiai cum sa te uiti la ea. Nu e aia pe care o stiam eu I Isi zise el
cu inima usurata*.

L-am Inteles Eminescu si eu. Iti pare Budulea prea spelcuit,

intimpind Eminescu. Nu prea, dar cam, raspunse Creanga. i (lea e
vorba, asa prost cum sunt, vi-1 dau mai bine gate.
Am staruit s-o faca, i (Jolla zile-n urma mi-a citit prima parte a
Amin tirilor lui, care e fdra-ndoiala una din cele mai pretioase, creatiuui

In literature noastra poporalV.

Cind venea la Bucuresti se abatea uneori si pe la Maiorescu, unde se

tineau sedintele Junimii": La Intrunirea Meru& ce se tinea uneori

seara la Maiorescu lume mult-1 astepta pe Creanga, care n-a venit decit

pe la 11 ,dupa ce s-a terminat sedinta Consiliului general.

#Se poate, domnule Creanga i-a zis stapinul easel. #Faci ca atita
lume s te astepte o.
#Ce sa zic? to a rdspuns el zimbind ca de obicei. #D-voastra ca
d-voastra I NeavInd, se vede, alta treabd, ati asteptat In cea mai bund

societate si asteptarea nu vi-o fost zadarnicti. Iata-ma: sunt aici.

lard' eu, care umblu-n treburi mari, voi fi asteptat, poate rnai putin,
dar vorba romanului: Degeaba vii, degeaba te duci D.
o Ei bine, i-a zis unul dintre cei de feta. Cine mai era p-acolo?
Ce-ati mai pus la cale s?

tier nu stiu cum sd-ti dau raspuns*, grti Creanga. (Cid. Intr-o
duminica o cocoand si-a luat fiica i s-au dus amlndoua la biserica

Intorcindu-se dupa slujbd acas, a Intilnit-o alta cucoand., care a

332

www.dacoromanica.ro

intrebat-o, cine mai era la biserica. De a raspuns cocoana. Eu am

I

fost si tiica-mea: de acolo-nainte tot prostime.

In acest fel indirect era deprins a-si da pe fata gindurile. ti avea
la scoala militara din Bucuresti baiatul, caruia Ii eram asa-zis corespondent. Primiam deci adeseori scrisori de la dinsul si ne Intilneam,
cind venia pe la Bucuresti. Rar mi s-a-ntimplat sa-mi spuie fie-n scris,
fie-n grai viu pe sleau ceea ce avea de gind".
La conducerea Ministerului Cultelor si Instructiunii vine, in 1881,
V.A. Urechia. La lucrarile din 1881 ale Consiliului general al instructiunii, care au pus in discutie Proiectul de programa pentru studiile din
licee i gimnazii, Creanggi a lost prezent numai la citeva sedinte. Se

interneaza, pentru boala de care suferea, la spitalul Brincovenesc.

In 1882, dupa ce V.A. Urechia este Inlocuit cu P.S. Aurelian,
Consiliul general al instructiunii discuta cu privire la transformarea
gimnaziilor din districte In gimnazii reale, transformarea scolilor
centrale de fete in institute pedagogice, linfiintarea unei comisii speciale permanente pentru examinarea i aprobarea cartilor didactice".
Creanga a luat parte la discutii si a sustinut, alaturi de B .P. Hasdeu,
introducerea in scolile reale a limbilor germana i franceza, i f acultativ
italiana. Ceru ca scolile pedagogice s termine cursurile mai repede,

spre a se mari durata practicii pedagogice. Starui ca absolventilor

acestor scoli s li se dea diplome. Facu, de asemenea, propuneri extrem

de restrictive, privind promovarea in colile particulare. Fu ales in

comisia pentru programele seminariiloes.
Sprij init de B .P.Hasdeu, Creanga redacteaza Proiectul de regularnent
pen tru cercetarea cdrilor didactice, reprodus de Eminescu in Timpul
(VII, 207, 22 septembrie 1882), in care cere alcatuirea a doua comisii
pentru examinarea i aprobarea manualelor, una la Bucuresti i alta
la Iasi. Creanga respinge propunerea ca in aceste comisii sa intre numai
profesori universitari, i aceasta, pentru ca profesorii din universitate

se poate Intimpla sa nu poata revizui o carte didactica de clasele

primare"s.

Creanga face, de asemenea, interesante propuneri cu privire la

autorii de manuale i sustine ca acestia sa fie despagubiti de minister
in cazia cind un manual este tiparit i una din comisii 41 respinge, si,
I D. Vatamaniuc, Cdldtoriile lui Creangd la Bucureoi, in Gazela literard,
XI, 5, 17 decembrie 1964.
' Monitorta oficial, 1881, nr. 137 (16/28 sept.), nr. 147 (28 sept./10 Oct.),
nr. 145 (25 sept.17 oct.); dupi D. Vatamaniuc, loc. cit.
:Manitorul oficial, Tr. 142, 22 sept./4 oct. 1882; duptI D. Vatamaniuc, loc.
cit.
333

www.dacoromanica.ro

amnunt mai important, ca cele douk comisii sk fie ferite de fluctuatiile schimbrii ministrilor"1.
Din scrisoarea pe care o trimite lui Maiorescu la 25 mai 1883 se
vede eli fusese ales, pentru a doua oark, in Consiliul general al instructiunii, impreun cu alti doi colegi. Corpul institutorilor alegea trei
persoane, dintre care ministerul aproba una. Creang6 roag pe Maiorescu sill sprijine pentru ca ministerul s-1 numeasck pe el, motivind
cererea in felul urmtor: cel ce cunoaste cit de putin firul oareckror
lucruri, tot mai de folos poate fi deelt cel ce pofteste a face experiente
din nou". Dack ar fi numit, ar avea prilej, spune el, sd-si vadti bkiatut

si prietenii si poate" Bali tipkreasck putinele scrieri" la Socec

(aceast dorintk nu s-a realizat, ckci Socec nu figureazA ca editor al

operelor lui Creana.

P. 201, r. 27
P. 201, r. 28

Elefter Ropald, institutor In 18.02.

Hrisoseoleu, institutor In Iasi.

P. 201, r. 29 Sdvescu Torna, institutorele superiore al scolei publice no. 2 de bkieti din suburbia Srriei"3, la 14 iunie 1870 era numit
intr-o comisie pentru a analiza manuscrisul abecedarului elaborat de
Creangli si alti institutori4, iar la 19 decembrie 1870, viziteaza clasa I
condusk de I. Creangl si constatk buna pregAtire a elevilor si contiinciozitatea institutorelui.
P. 201, r. 30-1. Darzeu, institutor superior, directorul scolii primare de la Trei Ierarhi, a functionat mai !LIM ca pedagog la internatul
gimnaziuhii din Iasi de la 1851 , octombrie 1, far& decret, de unde am fost

permutat, ca copist, la Consiliul scolar al Moldovei, prin decretut

sub nr. 4.511 din 21 iulie 1854; din acest post am trecut ca institutor
la clasa a III-a din Trei Ierarhi, cu decretul nr. 6.06,1 din 17 octombrie
1855, iar din clasa III-a, dupti 9 zile, am trecut in clasa IV-a, in care

functionez si astkzi, decretul tusk, de numire de institutor In clasa

aceasta, mi s-a dat In 1 martie 1856, sub nr. 784"; elogiat in raportul
de inspectie al lui V.A. Urechia din 1869, cu privire la scoala primark
din Trei Ierarhi, cea mai bunk din toattiRomAnia": clasa IV e condus
de d-1 Darzeu, unul din cei mai constiinciosi institutori de peste Milcov.
Studiul literar, ca si cel stiintific au in metodele judicioase ale d-lui
1 monitorul oficial, nr. 133, 10/22 septembrie 1882; dupl D. Vatamaniuc.
loc. cit.
a Ion Creangd, Documenle, p. 270.
4 ldem, p. 183.
4 Mem, p. 179.
' Idem, p. 192.
334

www.dacoromanica.ro

Darzeu garantii de rapede comunicare in mintea junilor scolari.

In clasa d-lui Darzeu se scrie mai corect limba decit vericari alta din
Ipi, poate din tarVI. La 25 martie 1874, participa la sedinta de lucru
a Societatii pentru invatatura poporului roman, chid s-a hotarit retiparirea c4ii Invagitorul copiilor, despre care Darzeu spune: cartea este
introdusa in toate clasele primare si este superioara tuturor cartilor

de felul acesta aparute In limba romana"2.

(p. 201)

22

Printre manuscrisele rarnase de la scriitor, Grig. I. Alexandrescu

a gasit aceasta scrisoare, se pare sub forma de ciorna, pe care o publica
In Biografia lui loan Creanga, aparuta in Scrierile lui Joan Creanga,

Iasi, 1890, p. 21-23, de unde o reproducem. Grig. L Alexandrescu

(l urmAtoarea explicatie cu privire la text: Iata o copie de pe o scrisoare din 1887, septemvrie 19, adresata d-lui Maiorescu" (p. 21).
P. 202, r.32.Nicolai Skelitti (1837-1872), poet minor si traducator.
A urmat scoala militara din Potsdam si Berlin. Prin anul 1869 avea
gradul de colonel si comanda un regiment. 0 boala nemiloasa de nervi
11 lovi si cu toate ingrijirile medicilor din tara si strainatate, la Berlin
si Paris, muri la Viena, in drum spre tara, la 21 iunie 1872.
A fost membru al societatii Junimea" de la Iasi, din anul 1864,
si in coloanele revistei Convorbiri literare a publicat, incepind din anul
1867, aproape toate poeziile sale originale i numeroase traduceri din:
Goethe, Heine, Lamartine, Uhland, Schiller, Herving.
Citeva date despre om si poet ne-a lasat Iacob Negruzzi: Cu totul

deosebit de Nicoleanu era Nicu Schiletti. Om vesel, bun camarad,

entuziast, el s-a incercat in mici poezii lirice originale in soiul lui
Heine, precum i in traduceri de tot felul de poezii germane si franceze.
In anul 1862 el tradusese chiar, impreuna cu Pogor, partea intlia din
Faust, care s-a i publicat. Insurindu-se din amor, cu o femeie frumoasa
dar saracA, toata viata lui a fost in lips& i nevoi. Franc si cu inima
deschisa, dar usurel, el imprumuta bani de la prieteni oricind gasea,

fail a le fagadui o restituire exacta, iar and nu gasea bani el suferea

saracia cu deplina resignare i chiar cu voie buna. Cu toga natura sa
de boem, ca militar Ii pazea riguros disciplina si era un ofiter res.
pectat"3.
Ion Creangd, Documente, p. 175.
Idem, p. 230; V. 81 p. 137, 1-41, 156, 160, 179, 228, 236, 270.
1 Amintiri din Junimea", Buc., [1939], v. 44.
335

www.dacoromanica.ro

Scrieri: Faust. Tragedie de Goethe. Tradusa de V. Pogor si N. Ske-

litty, Iasi, 1862 ; Poezii de colonelul Nicolai Skelitti, Birlad, 1888

(in acest volum s-au publicat, pe linga poezii originate, si o parte din
traduceri).
(p. 203)

23

Reproducem intocmai originalul autograf aflat la Bibl. Acad.

Republicii Socialiste Romania, fond Fam. Negruzzi, S

21 (1)

LI

Scrisoarea conspirativa catre Negruzzi are un fond politic. In

vederea unor alegeri, Creanga trebuia, probabil, sa 1ndrepte pe unii
alegatori fractionisti, Invatatori ca Ropala etc., dare un candidat
care s-a presupus c ar fi fost P. Carp. In sprijinul acestei interpretari
se citeaza scrisoarea lui N. Gane cMre lacob Negruzzi din 30 martie
18771.

(p. 203)

21

Reproducem originalul aflat la Bibl. Acad. Republicii Socialiste

Romania, fond Fam. Negruzzi,

21 (2)

-.Sublinierile apartin ma-

LI
nuscrisului.
Relatii In legatur cu scrierile didactice ale povestitorului si cola-

boratorilor sal si cu polemicile stirnite de manualele lor, v., in ed.

de fata, vol. II, p. 263-279.
( p. 204)

25

Reproducem originalul scrisorii aflat la Bibl. Acad. Republicii

Socialiste Romania, fond Fam. Negruzzi, S
. 206)

21 (3)

LI

26

ReprodusA dupa originalul aflat la Bibl. Acad. Republicii

25 (1)

Socialiste Romania, fond Slavici loan, S

. Cf. ed. de NO,
XXXII
vol. II, p. 320-321.
1 I.E. Toroutiu i Gh. Cardg, Studii gi documente literure, Buc., 1931, vol. I,

p. 125-126; G. Calinescu, op. cit., p. 214.

336

www.dacoromanica.ro

(p. 207)

27

Scrisoarea din 1882, fevruarie 8, catre I. Slavici, dovede*te iateresul cu care scriitorul urmarea tiparirea lucrarilor sale didactice,
In scopul de a le aduce mereu imbunatatiri.

Este reprodusa dupa originalul aflat la Bibl. Acad. Republicii

Socialiste Romania, fond Slavici loan, S

25 (2)

,
cu exceptia
XXXII
pasajului de la Acum..." (p. 208, r. 8) pink' la dac are noroc... I.C."
(r. 13), pentru care am utilizat pe I.E. Toroutiu, Studii f i docurnente
literare, Buc., 1932, vol. III, p. 120-121, din cauza ca manuscrisul
este incomplet.

Teodor Nica s-a nascut la 10 februarie 1846, la Brasov, unde *i-a

facut studiile gimnaziale. Frecventeaza apoi cursurile Facultatii

de drept din Viena, luinduli licenta in *tiintele juridico-politice. In
timpul cit a stat In capitala Austriei a jucat un rol Insemnat In organizarea activitatii culturale a studentilor romani de acolo. In yarn
anului 1871 a participat la serbarea de la Putna, unde, dupa cum ne
informeaza I. Slavici: Deasupra tuturor se ridicau doi oameni scurti
*i indesati, pe care toti ti socoteau mai chibzuiti decit noi: T. Nica i
A. Xenopol" (cf. Convorbiri literare, XXXVII, 1903, p. 1014).
Tutors in tara, activeaza ca avocat. In anii 1874-1876, cind Titu
Maiorescu a fost ministru la departamentul Cultelor gi Instructiunii
Publice, T. Nica a fost director in acest minister. Membru al societatii
Junimea", cu Incepere din anul 1875.
Financiar distins, a fost, citva timp, *i director al Bancii Nationale din Bucure*ti. Plecat la Londra, dupa terminarea primului razboi
mondial, moare acolo in anul 1930.

Teodor Nica a publicat: Agiul si politica noastra ntonetara, In

revista Convorbiri literare (1885 *i 1886) *i In editie separata (Buc.,
1886); Problema cartelurilor (Buc., 1916) ; Reforma Bancei Nationale
(Euc., 1919). A tradus romanul Haiducul (Buc., 1907) scris in limba
germand de Bucura Dumbrava.
(p. 209)

28, 29

Cele doua telegrame din noiembrie 1882 *i. scrisoarea din 28 decem-

brie, acelali an, adresate de scriitor Societatii academice Romania

juna", au fost publicate de I. Gramad in lucrarea Societatea academica socialti, literard Romdnia iuna" din Viena (1871-1911). Mono337
22

www.dacoromanica.ro

grafie istoricd de I. Grcimadd, cap. Scrisori inedite, Arad, 1912, p. 135,

de unde le reproducem.
In ce priveste publicarea acestor documente, I. Gramada da urmatoarele indicatii: In epistole, pastrez ortografia originala, In telegrame Insa, am adoptat-o pe cea mai nourt a Academiei romane".

Societatea Romania junk" s-a constituit in 1871, prin unirea a

dotal societatd studentesti: Romania" si Societatea literara si stiintifica".
Primul pas In vederea apropierii celor doua societati s-a facut cu
prilejul sedintei din 26 noiembrie 1868 a societatii Romania". Faptul
c scriitori ca Eminescu, Slavici erau membri ai ambelor societati a
contribuit in mare masura la fuzionarea lor.
Societatea Romania juna" isi propusese s tingt in curent pe membril ei, aflati departe de centrele culturale romanesti, cu miscarea lite-

rara, tiinific, muzicala etc. nationalt.

In acest scp se tineau comunicari si conferinte, se premiau lucrarile valoroase din domeniul beletristicii, istoriei i economiei nationale, se recomanda abonarea la publicatiile periodice mai importante,
se cultiva muzica vocala i instrumentala.
Participarea unor retnarcabile personalitati romnesti i straine
ca Victor Babes, Sextil Puscariu, D. Onciul, W. Meyer-Labke etc., la
sedintele societatii, contribuia la ridicarea prestigiului ei.
Revistele Familia (a lui Iosif Vulcan), Albina (Viena), Convorbiri
literare i Fiala romdneasd publicau bucuros contributiile literare si
stiintifice ale membrilor Romaniei june".
O astfel de societate, cum e buraoara <Romania juna.5seamana
cu 0 mica academie In care se discuta lucruri serioase, se citesc carti
bune i unde literatura i stiinta noastra tfnarli are cei mai devotati

si mai sinceri adrniratori". Un titlu de glorie" pentru societate

ramin ins cele clout Almanahuri literare din 1883 si 1888 la care au
colaborat un numar de scriitori insemnati.
Creangd, care, dupa publicarea Poveftilor i Amintirilor incepe

a fie apreciat fn cercurile intelectuale ca o personalitate artistica,

trimite pentru Almanahul societatii studentesti povestirea loan Roatd
Cuza-Vodd, la insistentele lui Maiorescu, ale carui merite In ce priveste organizarea celor doua almanahuri, datorita relatiilor sale cu
toti scriitorii romani de valoare, sint indiscutabile. La 13 noiembrie
1882, Creanga scria din Iasi lui Maiorescu:Iaca chiar acum, la 6 oare
'1. GrAmadl, op. cit., p. 112-114.
338

www.dacoromanica.ro

4imineata, am gatit de scris anecdota pentru Romeinia jund i o si

trimit cu posta de astzi"1.
Curind dupa asta, societatea I-a ales, in unanimitate, membru de
onoare al ei.
,(p. 210)

30

Preotul Victor Zaharovschi editeaza in anul 1886 citeva brosuri

sub titlul general Biblioteca poporala bucoyineand. Intention 1nd sa
publice in Bibliotecr i unele dintre scrierile lui Creanga, se adreseazA acestuia cu. rugAmintea de a-i da autorizatia cuvenit.
Drept rAspuns, Creanga Ii trimite scrisoarea din 8/20 octombrie
1886 pe care V. Zaharovschi o public mai tirziu In Junimea literard,

Cern Auti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 19, sub titlul 0 scrisoare a lui
Creangd. Intr-o scurtli not lAmuritoare se face mentiunea

cb".

originalul scrisorii se afl in posesia pArintelui Zaharovschi".

Reproducem textul scrisorii asa cum a aparut in revista amintitil.

1Editia de fag, vol. II, p. 200,

22*

www.dacoromanica.ro

GLOSAR

www.dacoromanica.ro

afiftat, i.n.

atestat, certificat.

ahtnic, adj.
cu tragere de inimA, pasionat (pentru cineva sau ceva).
alicenci, s.f. (plur.; sing. alipancei) p1acint6 trtrAneascrt, In forma
de turtrt, fAcutA din frtinA de porurnb i brInzA oi coaptA
In vatrA.
repede, fuga.
arnhndea, adv.
aminare, s.n. (plur.) sttlpii de la colturile casei tArAnqti.

anglle, s.f. stofrt de calitate inferioarA.

antal, s.n. butoi.
antifon, s.n. cIntare bisericeascrt pe burt de psalmi, executat
alternativ de douA coruri sau de doi cIntareti, care ii
rAspund unul altuia.
unealt de cizmArie cu ajutorul careia se Intinde
astragaciu, s.n.
talpa.
B

badanet, s.f.

balan, s.m.
balciz, adj.

bidinea.
nume eufemistic al dracului.
urit.

mincare ciobAneascA f &cut& din mAlai, cal i smIntinl.

a umbla Mil rost, a hoinAri.
bddaticii, vb.
atirnat, spInzurat.
MIAMI, adv.
a avea pretentie, a dori insistent, a rivni.
bdrcini, vb.

balmuj, s.n.

barbintd, s.f. vas mare de lemn, avind forme diferite, In care se

p5.streazA brInza (i laptele) de oi.
bdtelifte, s.f. .
loe de Intllnire, de adunare.
bechi, adv., folosit, de obicei, ca determinant al verbelor a fa, a zice,
nimic, nici o iotA,
a pricepe etc., In constructii negative
343

www.dacoromanica.ro

trunchi gros de lemn care serveste cizmarului la croit

pidea si ca masa de lucru.
pantaloni taranesti de iarna din dimie alba.
bernevici, s.m. (plur.)
bedreag, s.n.

bibiluri, s.n. (plur.)

Inflorituri la gulerul, minecile si poalele camasii

taranesti.
a lucra incet si cu atentie, a migali.
bichiri, vb.
a-i pasa (de ceva), a se sinchisi.
bindisi, vb.
statut, Imputit.
bihlit, adj. (despre apa)
Invelisul de piele al stomacului de vita, care era folobtrahart, s.n.

sit, pe vremuri, In loc de geamuri la ferestrele caselor

taranesti.

lovitura, Imbrinceala.
bkandei, s.f.
cu minte putina, nating.
boblitic, adj.
bdbote, s.n. (plur.), In expr. a vorbi in bobote

a vorbi In nestire,

fall rost.
motet; frumos si mare (fig.).
boghet, adj.
povestiri hazlii, snoave.
bongoase, s.f. (plur.)

intr-o clipa.
buc, adv., In expr. tntr-un buc
ceea ce amine dupa pieptanarea cinepei si
buc, s.m. (plur. buci)
a altor materii textile.
primele cunostinte de scris-citit
bucheludeazla si buchericazdra
(dupa numele literelor chirilice: buche = b, lade = 1,

az = a, rig = r).

fiinta groaznica, sperietoare, pocitanie.

stomacul mamiferelor (in special al porcului din care
taranii, umplIndu-1 cu tocatura de came, fac un fel de
toba).
bulhac, s.n. bltoaca.
cutit prost,
bulicheriu (pronuntat cu_un r muiat si rotunjit), s.n.
care nu taie.
cartof.
bulughinci, s.f.
buvihan, s.m bustean.
butuc, s.m., In expr.'a trage cuiva butucul a pacali, a insela; a fi
a fi prost, a nu pricepe.
din butuci

budihace, s.f.

buft, s.n.

harababura, incurcatura.
calamandrbs, sm.
matase sau pinza groasa si rara.
canavafti, s.f.
canted, s.f. firele de link de in sau de clnepa ramase de la daracit,
care, toarse, servesc ca batatura pentru tesaturi mai groase.
344

www.dacoromanica.ro

carboavtl, s.f.

cdleap, s.n.
cdpeiald, s.f.

rubla (monad& ruseasca de argint).

scul de tort.
parte a friului care se pune in capul calului.

orn aprig, zgircit.

ceapctn, s.m.
a-i cinta (cuiva) la cap, a cicali.
cetdra, vb.
a lega steins (cu ceatlul sau cu funia).
cetlui, vb
manta taraneasca din aba inflorata.
chebe, s.f.

cheji, s.m. (plur.) dispozitie, stare sufleteasca.

covata in care se pregatete aluatul pentru facut One.
chersin, s.n.
calaican, vitriol verde (sulfat de fier).
chiclaz, s.n.
ladita pe care sta cel ce conduce caruta *i in care ii
chilnd, s.f.
tine uneltele, lucruri de mincare etc.; chichita de sub capra
trasurii.
perna de puf mare cit patul, care servete drept plachilotd, s.f.

puma; bap', calabalic.

chimd, s.f., in expr. chima rdului dracul.
pacatos, ticalos, miel.
chiolhdnos, adj.
stomacul porcului umplut cu carne tocata i cu psat
Chifcet, s.f.
sau cu orez.
chita, s.f. legatura de 12 sau 13 fuioare de cinepa sau de in.
chitaiit, adj. chitit, socotit, precaut, Meet la luarea unei hotarlri,
ca i in executarea ei.
chiuitd, s.f., In loc. adv, cu chiuita cu g'aiotura, in cantitate mare.
cier, s.n. ceair, loc, de obicei, ingradit, pentru pascutul cailor.
a cicali, a sten, a bate capul.
ciltdi, vb.
cin, s.n. slujba, rang; tagma, categorie sociala.
cinatui, vb. a curata p6sari1e sau pe*tele Inainte de a le gni, a

desf ace in bucati (un animal taiat); (aici fig.) a trage o

Mtge.
cioc/aj, s.m.

partea din tulpina porumbului care rAmine in pamint

dupa ce a fost taiata.

om imbracat in haine oraene0,i, surtucar (sans
cioflingar, s.m.
peiorativ).
ciosmoli, vb. (refl.)

a se suci, a se intoarce chid pe-o parte, cind pe

alta.
ciritel, s.m.
tufe de arbuti.
a aranja (propriu i figurat); a pune la cale.
cislui, vb.
ctrceie, s.f.
lemnul en care se leaga tinjala carului de protap chid
se injuga patru boi.
eirneleagd, s.f.
saptamina penultima (sau antepenultima, dupa
345

www.dacoromanica.ro

regiuni) din cislegile de iarna, chid se poate minca came

miercurea si vinerea; cislegile de iarna.
a minca carnea de pe un animal viu.
cirnosi, vb.
timpul dintre doul posturi, chid se poate minca
ciflegi, s.f. (plur.)
de frupt (de dulce): came, ou5., lapte etc.
tifnos; (fig.) incet la treaba, caruia nu-i place O. muncobtlit, aj.
ceasca.
vatrai de lemn, avind o forma speciala.
cociorvii, s.f.
a ajuta pe cineva (sa faca un lucru oarecare), a-i Inlesni
colcici, vb.

asezarea in locul dorit de dinsul, a-I recomanda, a-I sfatui.

colb, s.n., In expr. a da colb a da gata, a termina repede.
comind, s.n. pomenile facute mortului; banii, vitele si lucrurile
necesare pentru Inmormintare si pentru pomeni.
un joc de carti.
concinii, s.f.
cintare bisericeasc a. scurta.
condac, s.n.
cont, socoteala, searna; In expr. lasti-te in conta sfinlieicent& s.f.
sale: aluzie la preotul Conta, conducatorul scolii de cati-

heti de la Falticeni.
avocat (fdra studii speciale), aparator la judecatoriile de pace de pe vremuri.
ripa, loc pravalit, cu ponoare.
corhanti, s.f.
negustor ambulant de maruntisuri, care-si poarta
coropcar, s.m.
marfa intr-o coropa (ladita); (fig.) om care bate drumurile, ma treaba, usernic, haimana.
una dintre grinzile pe care se sprijina acoperisul
costoroabli, s.f.
corciogar, s.m.

casei tranesti.
a face basicute (cosi") pe pielea cuiva, intepindu-1 sau
batindu-1.
nutret. verde (ovaz, orz etc., cosite Inainte de vreme).
cogolinii, s.f.
vatra mica; adincitura rotunda Matti Intro gura cupcotruta, s.f.
torului si perete.
a guita.
cooifa, vb.
crancalic, s.m. crailic, berbantlic.
eogi, vb.

crognei, s.f.

legatura cu lucruri de uz casnic purtata In spinare,

boccea.

semnul crucii pus pe prima foaie a abecedarului mannscris de pe vremuri.

facalet.
culeger, s.n.
cruce-ajuta

de-a oolna, adv.

de ajuns, din belsug.

346

www.dacoromanica.ro

decioceila, vb. (despre drut,A)

deliu, adj.
derdica, vb.

a desface, a demonta.

voinic, viteaz.
a deretica.

calugAritti care stringe (cu desaga) milostenii pentru

desdgdrifd, s.f.
mAnstire.

diatd, s.f.
dichici, s.n.

testament.
unea1t6 de lemn cu care cizmarul face flori pe talpa,

dputa etc. cizmei.

dichiu, s.m.

cAlugr insArcinat cu administrarea bunurilor unei

mAnAstiri.

dimerlie, s.f. banitA.

plata pentru mestecatul alimentelor cu dintii.
dingrit, s.n. (ironic)
a bate tare, a snopi In bAtaie.
dobzda, vb.
dohot,s.n.
ulei de mesteacAn pentru uns cizmele, osiile carelor etc.
drdnifd, s.f. sindrilA de Wye lit casele.
ciuperci care cresc pe unii copaci (stejari, fagi
drele, s.f. (plur.)
etc.).
drimboi, vb. (refl.)
a se arAta nemultumit, a se supra, a face mot.
turi.
drughineald, s.f.
JAM, ciomag.
dubald, s.f.
argAseall, saramuth In care se pun pieile crude pentru
a putea fi apoi prelucrati,.
&Leif, adj. lenes.

dulug, In expr. sd te duci dululd 1 pe-aici ri-i drumul, sterge-o

repede, pleac . nurnaidecit.
plantA cu frunze frumos mirositoare, pe care
dumbravnic, s.m.
tArancele o pun Intre cArnAsi.

(despre cai, boi etc.) cu pArul Mut mici ghemuri,

dupuros, adj.
ciufulit, net.esAlat.
F

fapt, s.n. farmec.

farfasit, adj. nenorocit, pActos, papAdit.
vrAjitoare.
farmazoand, s.f.
zdrentAros.
feleguns, adj.
prnAtuf pentru uns carul (cizmele etc.) cu pAcurA (cu
feleftioc, s.n.
dohot).
ferestrea, s.f.
cherestea.
finar, s.n. felinar.

fejgdi, vb. a misuna, a furnica.

347

www.dacoromanica.ro

pasari de curte.
galice, s.f. (plur.)
constelatie numita pleiadele" sau closca-cu-pui".
geiinizfei, s.f.
gdbji (geibui), vb.
a apuca, a insfaca, a prinde la strimtoare.
amestecatura, harababura, batjocura.
gdleimoz, s.n.
ghemuit, pitit.
gdpozdit, adj.
suman lung pind la genunchi.
genuncher, s.n.
gherghiriu (pronuntat cu lin r muiat si rotunjit), s.n.
incapere boltita, cu obloane de fier la usi si la ferestre, In care se pastrau, pe vremuri, lucruri mai de pret.
om mic de statura, prichindel.
ghibirdic, s.m.
ghigosi, vb.
a bate zdravan cu pumnii.
ghijoagei, s.f.

cal alb si batrin, mIrtoaga.

dres de culoare alba petru fata, suliman.

ghileald, s.f.
a spala pinza la Hu, ca sa se albeasca.
ghili, vb.
ghilos, adj.
mitos.
gig, s.n. val (sul) de postav sau de pinza.
par de stejar (sau de fag etc.).
girnel, s.n.
bou Ural., neintors, folosit ca animal de reproductie
gonitor, s.m.
grebeinos, adj.
ghebos, cocosat.
grofcior, s.n.
smintina subtire care se formeaza clnd se pune laptele

la prins.
&bay, adj. slabdnog, bolnavicios.
guleai, s.n. petrecere (cu mIncare, butura, muzicti etc.), chef.
II
haldeu, s.m.
pored& data de calugari preotilor de mir.
pazitor de vite, bouar, vacar.
haiddu, s.m.
haram(n)in, sail.
om au, om crud, tilhar (fig.).
harchind, s.f.
bucatti.
harli (hirli), s.m. saptmina din cislegile Crciunului, in care se
maninca de duice In toate zilele.
a misca in asa fel carul, incit sa alunece pe partea lui
hartoi, vb.
dindarat.
bucata de piele folosita pentru a largi caputa cizmei la
hafcd, s.f.
partea ei de sus.
havalea, s.f. munca facuta de tarani In folosul boierului sau al
satului.
hiibuc, s.m., in expr. a se rupe heibduc
a se rupe bucati.
hdadui, vb. a reusi sa faca ceva.
hdrafc, s.m. (pop.)
ierarh, sfint mare.
348

www.dacoromanica.ro

Min.', s.n. cArare In Odure fdcut de animalele sAlbatice.

fii pe pace! n-avea grijal
hlbet, interj.
nevdstuia.
hilge, s.f.
lalpov, adv. cu llcornie.
hirsit, adj. zgircit, cdrp5.nos.
lucru uzat; (fig.) om neputincios, czatur.
hleab, s.n.
femeie b&trina si rea.
hoanghind, s.f.
vdl de mireas6.
hebot, s.n.
rachiu, laid. (din cereale).
holercd, s.f.
mereu, necontenit.
hojma, adv.
orn inalt, vlajgan.
hojmalliu, s.m.
dans de origine ucrainean.
horodincd, s.f.
ceea ce rmIne din fagure dup ce se scoate mierea si
hoftind, s.f.
se stoarce ceara.
dispozitiv In form& de grebl, care se prinde de coas,
hreapcd, s.f.
pentru ca iarba cositd sA se aseze Sn brazde.

a strica, a hIrbui; a desprinde un obiect din grupul

hrentui, vb.
lui, a dizloca.
felie de mrn6ligd, de obicei prjita pe jaratic.
hrincei, s.f.
huceag, s.n.
Odure care Incepe sA creascd dupl ce a fost tdiata;

pddure mica si Wall.

hudulel, s.n.
bat subtire, de lungime si Intrebuintri diferite.
hurtd, In loc. adv. la ,---, f gra' alegere, de-a valma.
veche monedd ungureasca de argint (valoare: 100 de
hUsdf, s. m.
parale).
ialoviiii, s.f.
icusar, s.n.

I
vaca Ingrasata In vederea tAierii.
moiled& turceasc de argint sau, rnai rar, de aur, care

circula si In tarile noastre.

inc si incot, s.n. ris stilpinit; hirjoan.
ir, s.n. alifie preparat& empiric.
irmilic, s.n. moned turceascd asernAnAtoare (0 in ce priveste
valoarea) cu icusarul.
,
trms, s.n. versetul de la Inceputul unei cintAri bisericesti.
ispafd, s.f.
constatarea oficialg, la fata locului, a unei pagube.
igicar, s.m. fabricant sau vInztor de islice. Purttor de islic,
boier cu obiceiuri Invechite.
ill, vb. (refl.) a se uita, a c&uta cu privirea.

i
imbeila, vb.

a muia ceva cu saliva.

349

www.dacoromanica.ro

imbdlora, vb. (urmat de subst. gurd ca complement drept) a spune

vorbe murdare la adresa cuiva.
imbldciu, s.n.
unealt& cu care se bat snopii de griu, ovz etc., spre
a scoate boabele din spice.
incinehit, adv.
pe vine.
ingruzi, vb.
a da pielii (de pore etc.) ude forma opincii.
ingomoltdci, vb.
a inveli ceva In ctrpe rnulte.
intdrattori, s.f. (plur.)
locul unde ciobanii Intrcau mieii.
intinat, adj. slab sprijinit, Inca e gata s6. cadri.

jitar, s.m.

paznicul ogoarelor la intrarea In sat.

poveste hazlie.

jitie, s.f.
jugdrit, s.n.

julfd, s.f.

suma pl&tit& pentru un car de lemne scoase din p&dure.

mIncare din serail* de cinep, folosit, de obicei, ca

garnitura la turtele care se fac in ajunul Craciunului.
1.

la, vb.

a splla.

laie, s.f. ceat de tigani nomazi.

lainic, s.m. haimana, hoinar.
fringhia, fierul sau lantul care leag& crucile ciirutei la
lambd, s.f.
cap&tul osiei de dinapoi.
totalitatea c&lugArilor unei rangstiri mari, Impreura cu
&writ, s.f.
locuintele i Intreaga lor gospod&rie.
laptoc, s.n.
jgheab Mut din scinduri pe care se duce apa la moara.
litunoaie, s.f. scindur& lat i groas6, convex& pe o parte, blanA.
linchi, vb.
a rninca sau a bea cu limba, ca pisicile.
ligtai, adv.
leit, aidoma.
lodbd, s.f. bucat& lung& de lemn, despicat6 dintr-un trunchi de
copac.

lzie, s.f.

rchitl, salcie.

it
netrebnic, ticalos.
rnangosit, adj.
mazil, a.m. Wan aflat In serviciul administratiei siiteg.ti de pe
vremuri (avea. sarcina s& string& (Mile, amenzile etc.).
niciraz, s.n.
(sub form& de plur. mdrazuri) mofturi, nazuri.
rndtaciune, s.f.
plant& de clmp cu rniros placut.
meithlli, vb.

a se cl&tina In mers, a merge pe doll& clari.

350

www.dacoromanica.ro

medean, s.n.
piata.
destept, siret, smecher.
mehenghi, adj.
melesteu, s.m.
fAcAlet, culeser.
om mare de staturA, voinic, zdrahon.
rnelian, s.m.
mezii-pdresii (sau pdresimi) mijlocul postului dinaintea Pastilor.
m (i)erf i t, s.f.
mAsura pentru cereale (greutatea: 120 ocale).
migdi, vb. a mig&li.
mijoarcd, s.f ., in expr. de-a mijoarca de-a mija, de-a y-4i ascunselea.
mitoc, s.n. mAnAstire aflatA sub dependenta alteia.
moare, s.f.
felul de a fi al unui om suparticios si manifestArile lui.
om necioplit, bAdAran, prostanac.
moglan, s.m.
a bodogIni, a mormAi, a face pe sup&ratul.
mogoroci, vb.
motocel, a.m.
ciucure, canaf.
mursd, s.f. zeam dulce scoas& din flori; miere, zahgr.
mufchea, s.f.
unealt& cu care cizmarul bate talpa Incaltgmintei.
muflui, vb. a-si auta mincarea cu ritul, cu botul etc.
N

necaz, supArare, belea.

nadolean, -cd, adj. (despre gAini)
din Anatolia.
ndboi, vb.
a se reyarsa, a inunda, a potopi.
ndjit, s.f. boa1 6 de urechi.
nernernic, adj. si subst.
(om) fax% rost, strain, pribeag.
nemernici, vb.
a pribegi, a at/id din loc In loc.
nioidi, nevedi, vb.
a Art firele urzelei printre itele si spata rzboiului de %emit.
l'ina tuns& in al doilea an de pe oi.
noaten, s.m.

nacafri, ht.

0
partea anterioar& a seii tiirAnesti (de lemn).
un fel de banitA facuta din scoarpi de tei.
distant& de patru prajini (circa 27 metri).
obraf, s.n.
obrdzar, s.n. masca.
un fel de fereastra oarb& In peretele sobei, firida.
cnifd, s.f.
ogfrjit, adj. slab de i se vAd coastele.
a se calma, a se alina.
ogoi, vb. (refl.)
ogrinji, s.m. (plur.) finul, paiele etc. rAmase dupA ce au mincat
vitele.
oblinc, s.n.

oboroc, s.n.

351

www.dacoromanica.ro

olicdi, vb. (refl.) a se vlita, a se jelui.

ulei.
oloi, s.n.
fiintk diformk monstru.
onetnie, s.f.
cAlciiul (tocul) Inaltkmintei.
opses, s.n.
circiuma de tark tinutk In arendit.
orindd, s.f.
octoih, carte de cintri bisericesti zilnice, pe opt
osmoglasnic, s.n.
glasuri.
unealt In forma de lopatick, cu care se curata cormana
otic, s.n.
plugului de parnIntul rmas pe ea.

otinji, vb.

a bate, a lovi (cu bAtul, cu biciul etc.).

otrocol, s.n., In expr. a face otrocol

otdri (okri), vb. (refl.)

ovilit, adj.

a se nApusti, a provoca dezordine.

a-gi arkta nemultumirea, a se supara, a se

minia.
ofilit, schimbat la fata (de supgrare, de suferintk etc.).

paia, s.f., In expr. a da paiele =wet

da nas.

a-1 Incuraja la obrkznicii, a-i

palancd, s.f., in expr. a da (a face) palancei la peirnint

a face tins nu

pamintul, a culca la pamInt.

paled, s.f. nuia subtire.
panaghie, s.f. prescura care se sfinteste cu ocazia slujbei religioase
fAcut la 40 zile dupl moartea cuiva.

pard, s.f.

tutun de calitate inferioark mahorck.

a fura; a o pagli a o lua din loc, a porni.
pasnic, s.m.
pe vremuri, cel Insarcinat cu aplanarea nelntelegerilor
iscate Intre locuitorii aceluiasi sat.
vas de lemn In care se tine pleura pentru uns ckruta
pdcernifd, s.f.
la drum1 (se atirna la spatele carului).
teskturk tarameasck din link groask.
pdnurd, s.f.
foaia In care este Invelit stiuletele de porumb.
poinufa, s.f.
pdsare, In expr. feird peisare fkr sk-ti pese, cu nepasare.
pedepsie, s.f. epilepsie, boala copiilor.
p(i)edicd, s.f. cureaua cu care cizmarul tine fill IncAltAmintea in
timpul eft o lucreazti.
das, in expresia dd-fi popd pintenii fi bate iapa cu calpintenii,
a duce lipsk, din nepAsare, de ceva necesar.
cdiele
ursuz, dusmknos.
piclisit, adj.
pirptird, s.f., In expr. a da in pirpdra insuratului a fi preocupat,
nelinistit, tulburat de gindul Insurtorii.
Paf li, vb.

352

www.dacoromanica.ro

pifin, adj.

smerit, modest.
pidief, s.m.
Oran care locuieste la munte (pe plaiurile muntilor).
poard, s.f., In expr. a se pune in poard a se Impotrivi, a discuta in
contra dictoriu .

pocladd, s.f. p5.tur groas5. si mitoas, cerga..

poclit, s.n. cosul trttsurii, coviltir.
pocoi, s.m.
numele literei chirilice p.
podgheaz (pogheaz), s.n., In expr. a urnbla in po(d)gheazuri a bate
drumurile, a umbla lela, teleleu Thnase.
partea de jos a stogului.
paclind, s.f.
poduri, s.n. (plur.) pfnzgi care se asterne In drurnul cortegiului
funebru spre cimitir.
pagan, adj. stflcit, stricat.
poitoaid, s.f.
femeie rea, ticaloas.
pojdrnicie, sl. cazarma (si serviciul) pompierilor.
pojijie, s.f. tot ce apartine unei gospod5rii.
pombvind, s.f.
podul carului (scindurile, legate una de alta, care
se pun pe dricul carului).
opait, sfesnio.
poponel, s.n.
popor(e)an, s.m. fiecare dintre locuitorii unui sat sau ai unui
cartier orsenesc care tin de aceeasi parohie bisericeasc4;
enorias.
fructe, poame.
poricale, puricale, s.f. (plur.)
poruntb(r)el, s.m.
prun slbatic; porumbrea, s.f. fructul lui.
bucata de drum, distant5. (neprecizat5.).
postatd, s.f.
lemn pe care se sprijin osia dirutei clad i se scoate
posteued, s.f.

roata pentru a fi uns.

postoroncd, s.f.
fringhia care leag5 leuca de carfmbul crutei; (aici
fig.) om care nu-i bun de nimic, care merit 5. s5. fie spinzurat.
pravild, s.f. lege, regul5..

prepeleac, s.n.

par cu brate, Infipt In pmlnt, de care se atirra,

slujind drept cuier, oalele ca s4 se usuce.

margine Ingust5., iesit In afarti, la horn, la cuptor
prichici, s.n.
sau la vatra tAraneasca. Marginea de jos a ferestrei, iesit
In afar 5. ca o politA.
pripor, s.n. coast de deal sau de munte, povirnis.
supraveghetor; subprefect.
privighitor, s.m.
prizarit, adj. slabdnog, pipernicit.
prisnel, s.n. sfIrleazd, titirez.
a mustra aspru, a oar!.
probozi, vb.
353
23

Ion oreangA

Opere vol. 11

www.dacoromanica.ro

procitanie, s.f. examinare, ascultare.

a asculta pe elevi lectia, a-i examina.
procW, vb.
prujiturd, s.f. rostire hazlie, anecdotA, glurra.
om au, ticAlos, copil obraznic.
pughibald, s.f.
de bine-de au, chipurile, dup g. cum
putere, In expr. de-a puterea-fi
se vede.
R

recta, s.f.
ragild, s.f.

sicriu, cosciug.
unealt cu care se curAtA clnepa si inul de partea lor
lemnoasl.

rarilile, s.f. (plur.) o parte din constelatia Orionului.

han la drurnul mare.
rettoq, s.n.
rdbui, vb. a unge.
rdadui, vb. (refl.) a se nApusti asupra cuiva cu intentia de a-I
lovi.

plantA care crete prin mlastini i prin locuri umede.

rdgoz, s.n.

rdspintene, s.f. .

rasp I nti e .

unul dintre cele doul bete care se pun vertical de o parte

retsteu,s.n.

i de alta a jugului, pentru a Impiedica boul sl-i scoatd

capul din jug.
groapl, ruptua de teren de-a lungul unui drum,
ratacanie-and, s.f.
despicAtua de lemn (folositA, de obicei, la Ingadirea
rdziog, s.m.
curtii, a ocolului de vite etc.).
robaci, adj. muncitor, harnic.
mici lucruri Mute cu mina.
rocodele, s.f. (plur.)
monedA turceascli (o pdtrime dintr-un irmirubia, s.f. (plur. -iele)
lic).
S

aa zicind, chipurile.
a tesAla; (fig.) a bate.
a face Inflorituri, podoabe pe sumanele tAraneti.
sarcidui, vb.
sdrdac, s.n. hainA scud& bArbAteascA din stofd groasA de cash.
sanchi, adv.

sada, vb.

In practicile mistice: rugaciune fAcutd de preot 40 de

sdrindar, sm.
zile In sir (de obicei dund moartea cuiva); a da sdrindare
a plAti un preot pentru a face astfel de rugAciuni.
chivernisealA, economie.
schivirnisald, s.f.
a plinge prefAcIndu-se; a face mofturi, a se codi.
schfosi, vb. (refl.)
sclipui, vb. a aduna cu greu, incetul cu Incetul.
354

www.dacoromanica.ro

"scoarld, s.f., in expr. sord de scoarld soil vitrega.

inalzit mai mult decit trebuie, prea uscat.
seopt, adj.
incltdminte ordseneasca (ghete, cizme), de obicei
scroambd, s.f.
veche sau prost lucratd.
a strica Incdltdmintea (a o preface in scroambd).
acrombdl, vb.
fo-arte uscat, gata sd se rupd (despre obiecte de piele).
efarogit, adj.
ftrcti, vb. a trage pe nas cu zgornot.
incIltdminte proastd sau numai consideratd astfel.
sflrloagd, s.f.
sfredekac, s.n. sfredel mic.
slbatic.
sireap, adj.
tovdrdsie.
simbrd, s.f. .
sistiac, s.n. hambar de nuiele, in formd cilindricd, pentru pdstrat
porumbul.
nuia subtire si milidioasd.
stnicea, s.f.
vrjitorie.
solomonie, s.f.
sorocov4 s.rn.
monedd veche ruseascd, avind valoarea unui sfant,
care circula in Moldova.
nary, s.m. plantli de cimp, cu miros plAcut, intrebuintatd de tarani

la vopsitul linei si al oudlor.

locul unde se adund oamenii pentru a sta de vorbd, a
staniste, s.f.
petrece etc.
stative, s.f. (plur.) rdzboiuI de tesut.
a-i rmine ceva, a se alege cu ceva, a piistra, a salva de
steivi, vb.
la pieire.
a termina, a sfirsi, a inceta.
stinchi, vb.
supt de apd (din cauza scdldatului prelungit peste
stocit, adj.
mAsurd).

stos, s.n.
un joc de cdrti.
stroh, s.n.
asternut din fin si paie (pentru porci).
stroi, in expr. a bate la stroi
a pedepsi pe cel vinovat de indisciplind

punindu-1 s treacd printre doud rinduri de soldati si s

primeascd de la fiecare cite o loviturd.
foarte neastimprat, nbAddios, apucat.
stropfit, adj.
sucald, s.f.

unealt de depdnat pe tevi sculurile de lind sau de bum-

bac de pe virtelnit.
a cicli, a bate la cap, a sicli.
sucdli, vb.
mita, s.n. izlaz, imas.
sulhdriu (pronuntat cu un r muiat si rotunjit), s.n.

trunchi sau

cracd de copac lungd, dreapt si subtire.

surld, s.f. ritul porcului; porcul insusi.
355

23*

www.dacoromanica.ro

surpdturd, s.f.

hernie.
5

postav gros, de ltnA tigaie, tesut In casA.

piac, s.n.
a mustrului; a trudi, a chinui fiziceste pe cineva.
fnwtri, vb.
popirodi, vb.
a pAcAli, a fuse la, a duce cu vorba.
a merge schiopAtind.
fovflcai, vb.
a o sterge, a fugi pe ascuns si repede.
pparli, vb.
cemzsa de deasupra graticului; expr. a da pe cineva
pperld, s.f.
pin gperld a se desolidariza de tovarAsul de joacA, a-I
pArasi clad se aflA In situatie grea.
ptioalnd, s.f.
bulboacA, loc adfnc Intr-o apli.
vas fAcut dintr-un trunchi gros de copac scobit.
f tiubei , s.n.
obti? ce vrel? ce este? (din rus. f CO - ce, si a tu).
f ugubiif, adj. poznas, rAutAcios, periculos.
pui, adj.
ticnit, nebun, Intr-o ureche.
f upur i , vb. (refl.)
a o sterge pe ascuns, pe nesimtite.
f urubui , vb.
a fntoarce vorba.
T

tamazlic, s.n. cireadA de vite.

loviturA cu palma.
tapanged, s.f.
sa de lemn.
tarnild, s.f.
un joc de cArti.
tdbdcdreasth, s.f.
tairci, vb. a ridica ceva de jos cu mare greutate, a duce ceva cu

greu In spinare.
tdbuieb s.m. sac mic, sAculet.
roab6..
tdreiboang, s.f.
panglicA.
tasma., s.f.
rotile plugului ImpreunA cu osia lor, de care se spriteleagd, s.f.
jin grindeiul.
ticdit, adj. Incet la treabfi.
tigoare, s.f. om lenes.

tilaraie, s.f.

loc povfrnit, ples sau acoperit cu copaci pe coasta

unui munte.
tiji, adv. de asemenea.
gunoiul care se face In ocolul sau In staulul vitelor.
tirnomatd, s.f.
tirsoagd, s.f.

ail, s.m.

poreclA datA unei bArbi mart si InclIcite.

copac (mai ales brad sau molid) mic, nedezvoltat; (plur.

vreascuri, crengi uscate.
n. tirpuri)

356

www.dacoromanica.ro

a bate la cap (cu vorba) pe cineva, a-I dAscAli.

geantA, traistA, sAculet; ca adv. plin Ora in virf,
ticsit.
terfelog, carte mare si veche.
traftolog, s.n.
trdtaj, s.m. brosurA, cArticia, caiet.
treampd, s.f., in expr. a face treampa a face o tranzactie, a se Welege cu privire la o afacere comercial.
cal de trei ani.
tretin, s.m.
tropar, s.n. scurt imn bisericesc.
trunchi, bustean.
tumurug, s.m.
carimbul cizmei.
tureatcd, s.f.
toloccini, vb.

toscd, s.f.

un joc asemlnAtor cu tintarul.

;blind, s.f.
cuvint injurios la adresa unei femei rele, viclene.
luhdi, vb. a pune sil munceascA din greu si WA rAgaz, a trage in
toate pArtile.
pArul din cap, mol, chicA.
pauc, s.m.
fencusd, s.f.

II

ugilit, adj.
uncrop, s.n.

ofilit, umilit, rugAtor.

apl fierbinte, clocotitA; petrecerea care se face luni

dupA nuntA, la tarA.

usernic, adj. si s.m.

care bate drumurile, care umbla din cast( in

casA.
V

vasilisc, s.m.
animal din basme care ucide cu privirea.
vargd, s.f., in expr. a duce cuiva vergile a fi ingrijorat cu privire la
cineva, a avea fricA sti nu i se intimple ceva rAu.
vdrzare, s.f.
plAcinta umplutA cu varzA, ceapA, mArar g.a.

vdtald, s.f.

cadru de form& dreptunghiulara, pe care se sprijinA

spata (la rAzboiul de tesut).
vdttIman, s.m.
pe vremuri, ajutor de primar la tarA, care se ocupa
In special de Incasarea dArilor.
vrAjitoare, fling primejdioasA.
vindereu, s.m.
o specie de soim mic.
virsd, s.f.
cos de nuiele pentru prins peste.
volintir, s.m.
voluntar, Indeosebi voluntar din armata lui Ipsilante

vidmd, s.f.

(1821) ;

(in sens peiorativ) jefuitor, tilhar.

357

www.dacoromanica.ro

vomit, s.m. slujbasul care in trecut implinea dArile prin sate,

echivalent cu perceptorul si primarul de mai tirziu.

om desfrinat.
zamparagiu, s.m.
foc iute, fAcut cu crengi uscate sau cu surcele.
zcigneatd, s.f.
a necAji, a slcli.
zalidi, vb.
zahiiit, adj. aruncat, pArasit, uitat.
intr-o ureche, smintit, nebun.
zlud, adj.
zmori, vb. (refl.) ali stimpAra foamea cu nimica toatii.
a pune mina (pe cineva) chid stwIrseste un furt etc.
ziipsi, vb.
ziirghit, adj. smintit.
stinghereala, suparare.
zaticneald, s.f.
zbirquit, adj. si s.m. (copil) zburdalnic, nebunatic.

zborlit, adj. zbirlit, supArat, minios.

zghihui, vb. a scutura cu putere, a zgillii.
zgttie, s.f. fatA sprintenA si isteatA, diavolita.
fling murdarA, spurcatA.
zmirdoare, s.f.
zodier,s.m. ghicitor al soartei omului dupti zodia In care s-a nascut
acesta.
zorccli, vb.

a spAla prost.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

www.dacoromanica.ro

A. OPERA

I. LUCRARI ORIGINALE. ANTUME

Pasdrica in timpul iernei. Metoda noult de scriere si cetire pentru

uzul clasei I primaria, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu,

G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu".

Ed. a II-a, Iasi, 1868, partea a III-a, cap. 30, p. 59.
Nu lucrezi, n-ai ce minca. Invatatorul copiilor, carte de cetit In
clasele primarie, cu litere, slove si buchi, cuprinzlnd Invataturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,

I. Creanga si V. Raceanu". Ed. I, Iasi, 1871, cap. I, p. 33.

..ta

Clopoplul suncl. Invatatorul copiilor, carte de cetit In clasele

primarie, cu Mere, slove i buchi, cuprinzlnd Invittaturi morale
si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si

V. Raceanu." Ed. I, Iasi, 1871, cap. III, p. 86.

MiSiunea preotului la sate. Noul curier roman", Iai, I, 25, 19 februarie 1872, p. 1-2.

Misiunea preotului la sate. Columna lui Traian", Bucuresti, III,

10, 7 martie 1872, p. 78-79.
lezuitismul In .Romdnia. Noul curier roman", Iasi, I, 46, 8 aprilie

1872, p. 1-2.

Pasdrica In timpul iernei. Metoda nouti de scriere i citire pentru

uzul clasei I primara, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu." Ed. a VI-a, Iasi, 1872, partea a III-a, cap. 33, p. 62.

Nu lucrezi, n-ai ce minca. Invatatorul copiilor, carte de citit In

clasele primare, cu litere i slove, cuprinzlnd Invataturi morale
si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si

V. Raceanu." Ed. a III-a, Iasi, 1874, partea I, cap. 22, p. 23.

MI

www.dacoromanica.ro

PicaM. InvAtAtorul copiilor, carte de citit in clasele primare, cu

litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de
institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed.

a III-a, Iasi, 1874, partea a II-a, cap. 10, p. 49-50.

Inul gi cdmega. InvatAtorul copiilor, carte de citit in clasele primare, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu".

Ed. a III-a, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 17, p. 93-94.

Ia 1 Clopolelul sund. InvAtAtorul copiilor, carte de citit in clasele
primare, cu litere si slove, cuprinzind invatAturi morale si
instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a III-a, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 23, p. 99.
Acul gi barosul. InvAtAtorul copiilor, carte de citit in clasele primare, cu litere si slove, cuprinzind invataturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu".

Ed. a .III-a, Iasi, 1874, partea a IV-a, cap. 14, p. 126-127.

A fost, a fost, cii demi n-ar fi fost nu s-ar povesti. InvAttitorul copiilor,

carte de citit in clasele primare, cu litere si slove, cuprinzind

invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,
I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a II.I-a, Iasi, 1874, partea

a IV-a, cap. 45, p. 158-160.

Pasdrica in iimpul iernei. MetodA nourt de scriere si citire pentru
uzul clasei 1 primarA, de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. Ienlichescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu". Ed. a VIII-a, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 33, p. 62.
Pdsdrica in timpul iernei. MetodA nouA de scriere si cetire pentru
uzul clasei I primarA, de institutorii: I. Creangl, C. Grigorescu,
G. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".
Ed. a IX-a, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 33, p. 62.

Soacra cu trei nurori (Poveste). Convorbiri literare", Iasi, IX, 7,

1 octombre 1875, p. 283-287.
Capra cu trei iezi (Poveste). Convorbiri literare", Iasi, IX, 9, 1 decemvrie 1875, p. 339-344.
Soacra cu trei nurori (Poveste). Gura satului", Arad, XV, 50, 16/28
decemvre 1875, p. 1-2; 51, 23 decemvre 1875
4 ianuariu
1876, p. 2.
362

www.dacoromanica.ro

Nu lucrezi, n-ai ce minca. InviltAtorul copiilor, carte de cetit in

clasele primare, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de

institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed.

a IV-a, Iasi, 1875, partea I, cap. 22, P. 23.

Pica ld. InvAttitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinMild InvAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceann". Ed. a IV-a, Iasi, 1875, partea

a II-a, cap. 10, p. 49-50.

Inul Fi cdmefa. InvAlAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare,

cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii:

C. Grigorescu, I. Creangti si V. RAceanu". Ed. a IV-a, 1875,
partea a III-a, cap. 17, p. 91-92.
Ial Clopoolul sund. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele
primare, cuprinend invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a IV-a,
Iasi, 1875, partea a III-a, cap. 23, p. 97.
Acul f i barosul. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a IV-a,

Iasi, 1875, partea a IV-a, cap. 14, p. 125-126.

A fost odatd, cind a fost, cd dacd n-ar fi fost nu s-ar povesti, ci ca un
purece ar plesni. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele
primare, cuprinzind invApturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. RAceanu". Ed. a IV-a,
Iasi, 1875, partea a IV-a, cap. 45, p. 157-158.

Punguja cu doi bani. Convorbiri literare", Iasi, IX, 10, 1 ianuarie

1876, p. 402-404.
Ddnild Prepeleac (Poveste). Convorbiri literare", Iasi, IX, 12, 1
martie 1876, p. 453-460.
Povestea porcului. Convorbiri literare", Iasi, X, 3, 1 iunie 1876,
p. 105-115.
Ddnild Prepeleac. Curierul de Iasi", Iasi, IX, 66-67, 13-16 iunie
1876.

Povestea porcului. Curierul de Iasi", Iasi, IX, 66-68, din 14, 16,18
iunie 1876.

Mog Nichifor Cooariul. Convorbiri literare", Iasi, X, 10, 1 ianuarie

1877, p. 374-384.
363

www.dacoromanica.ro

Povestea lui Stan Patina. Convorbiri literare", Iaoi, XI, 1, 1 aprilie

1877, p. 21-34.
Povestea lui Harap-Alb. Convorbiri literare", Iaoi, XI, 5, 1 august
1877, p. 172-196.
Povestea lui Harap-Alb. Timpul", Bucureoti, II, 181-187, 10, 11,
12, 13, 14, 17 august 1877; 189-193, 20, 21, 23, 24, 25 august
1877 (dup&: Ovidiu Blr lea, Poveotile lui Creangti", 1967,
p. 64).

Fata babei gi fata mowagului. Convorbiri literare", Iaoi, XI, 6,

1 septembre 1877, p. 212-216.
Mog Nichifor Cotiugarul. Iaoi, 1877, Tipografia National. Cit Am
acest titlu din Bibliografia romanA", Bucuroti, 1879, p. 25,

nr. 362, a lui Alex. Degenmann (dup.: L. Preclescu, loan

Creang6, Viola oi opera", vol. II, 1932, p. 46).
Mog Nichifor Cojcariul (Povestire glumeard). Iasi, 1877. 35 p.
Ivan Turbinca (Poveste). Convorbiri literare", Iaoi, XII, 1, 1 aprilie

1878, p. 22-31.
Ivan Turbinca. Timpul", Bucureoti, III, 75-78, 4-7 aprilie 1878.
Ivan Turbincd. Gura satului", Arad, XVIII, nr. 7 oi 8, 4 oi 18 aprilie
1878, p. 27-28; 9, 2 mai 1878, p. 32; 10, 16 mai 1878, p. 35;
12, 13 iuniu 1878, p. 42; 14, 4 iulie 1878, p. 50; 16, 1 august
1878, p. 59; 17, 15 august 1878, p. 62; 18, 5 septemvre
1878, p. 66.

loan Turbinca. Curierul de Iasi", Iaoi, XI, 38-39, 5-7 aprilie

1878.

Povestea lui Stan Pd litul. Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 40-43, din
9, 12, 14, 16 aprilie 1878.
Povestea jut: Harap-Aib. Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 48-56, din
30 aprilie oi 3-19 mai 1878.
Capra cu trei iezi (Poveste). Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 70-71,
23-25 iunie 1878.
Soacra cu trei nurori (Poveste). Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 1878,
nr. 72 din 28 iunie oi nr. 73 din 2 iulie.
Povestea unui om lenejr. Convorbiri literare", Iaoi, XII, 7, 1 octom-

bre 1878, p. 257-258.

Povestea unui om left,. Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 121, noiemvrie
1878.

Nu lucrezi, n-ai ce minca. InvAttorul copiilor, carte de cetit In

clasele primare de ambe sexe, cu litere oi slove, cuprinzlnd
364

www.dacoromanica.ro

invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,

I. Creangtt *i V. RAceanu". Ed. a V-a, Iasi, 1878, partea I,

cap. 23, p. 26.
Pica ld. InvAptorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de
ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale *i
instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga *i V. RAceanu". Ed. a V-a, Iasi, 1878, partea a II-a, cap. 10, p. 52-53.
Inul gi cdmega. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele pri-

mare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtturi

vinrale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. ,Cnrve,anga

p. 101-102.
la! Clopoolul sund. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele
primare de ambe sexe, cu litere *i slove, cuprinzind invAtAturi
morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA
si V. RAceanu". Ed. a V-a, Ia*i, 1878, partea a III-a, cap. 27,
p. 107.
Aeul gi barosul. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare
de ambe sexe, cu litere *IL slove, cuprinzind invAtAturi morale
*i instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA *i

V. RAceanu". Ed. a V-a, Iasi, 1878, partea a IV-a, cap. 17,

p. 139-141.
A fost odatd, and a fost, cd dacd n-ar fi fost nu s-ar povesti, ci ca
un purice ar plesni. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in
clasele primare de ambe sexe, cu litere *i slove, cuprinzind
invAtaturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,
I. CreangA i V. Rttceanu". Ed. a V-a, Iasi, 1878, partea

a IV-a, cap. 49, p. 175-176.

Pdsdrica In timpul iernei. Metodtt nouti de scriere *i cetire pentru

uzul clasei I primark de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu,
G. IenAcItescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".

Ed. a XII-a, Ia*i, 1878, partea a III-a, cap. 33, p. 61.

Ursul picilit de vulpe. MetodA noutt de scriere si cetire pentru uzul

clasei I primarl, de institutorii: I. CreangA, C. Grigarescu,

G. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu *i A. Simionescu".

Ed. a XII-a, Ia*i, 1878, partea a III-a, cap. 43, p. 66-67.

A fost odatd, and a fost, cd dacd n-ar fi fost nu s-ar povesti. Inv&
tatorul copiilor, carte de eetit in clasele primare de ambe sexe
365

www.dacoromanica.ro

cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive,

de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. RAceanu". Ed.

a VI-a, Iasi, 1879, partea 1, cap. 9, p. 13.

Nu lucrezi, n-ai ce minca. InvAttorul copiilor, carte de cetit in
clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind
inviltaturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,
I. Creangri si V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea I,

cap. 26, p. 35.

Pica ld. InviitAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primaro de
-vq7A7 ooze, cu litere si slove, cuprinzind Invtilturi morale si
instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea a II-a, cap. 5, p. 70-71.
lnul fi cdmeira. InvAtatorul copiilor, carte de cetit In clasele primare
de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale
si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si

V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea a II-a, capAO,

p. 79-80.
la! Clopoplul sun& InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele
primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtlituri
morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA
si V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea a III-a, cap. 10,
p. 168.

A Nil fi barosul. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind 1nvAtAturi
morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA
si V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea a III-a, cap. 17,
p. 175-176.
Povestea lui Harap-Alb. CAlindarul bunului econom pe anul 1879",
intocmit de D. Comp si Eugen Brote. Sibiu, III, 1879, p. 1-43.
[Poveste]. Timpul", Bucuresti, V, 102, 7 mai 1880 (WA titlu).

Anecdotd. Albumul macedo-roman", Bucuresti, 1880, p. 26-27.

Amintiri din copildrie (Partea .1). Convorbiri literare", Iasi, XIV,

10, 1 ianuarie 1881, p. 365-376.

Amintiri din copildrie (Partea I). Timpul", Bucuresti, VI, 7 10,

11-15 ianuarie 1881.
366

www.dacoromanica.ro

Amintiri din copiliirie (Partea a II-a). Convorbiri literare", Iasi,

XV, 1, 1 aprilie 1881, p. 1-14.

Amintiri din copildrie (Partea a II-a). Timpul", Bucuresti, VI,
94-100, 1-9 mai 1881.

Tdranul fi Unirea, episod de la 1857. Timpul", Bucuresti, VI, 10,

22-23 mai 1881.
Intimpinare la critica domnului I. .Nddejde asupra pdriei Ftiiniifice
din cartea de cetire Invdicitoriul copiilor". Contemporanul",
Iasi, I, 8, 16 octombrie 1881, p. 278-279.
Popa Duhu. Convorbiri literare", Iasi, XV, 8, 1 noiembre 1881,
p. 313-316.
Amintiri din copildrie (Partea a III-a). Convorbiri literare", Iai,
XV, 12, 1 martie 1E82, p. 445-461.
Pdsdrica in timpul iernei. MetoclA nouA de scriere si cetire pentru
uzul clasei I primark de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu". Ed. a XVI, Iasi, 1882, partea a III-a, cap. 32, p. 61.
Ursul picilit de vulpe. MetodA nou de scriere si cetire pentru uzul
clasei I primark de institutorii: I. Creangli, C. Grigorescu,
G. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".

Ed. a XVI-a, Iasi, 1882, partea a III-a, cap. 42, p. 66-67.

Cinci pini (Anecdotd). Convorbiri literare", Iasi, XVI, 12, 1 martie
1883, p. 485-487.
Anecdotii. Almanahul societAtii academice social-literare eliornAnia
junAp", Viena, 1883, p. 29-35.
Anecdotd. Convorbiri literare", Iasi, XVII, 3, 1 iunie 1883, p. 114-117.
A fost odatd, cind a fost, di dacd n-ar fi fost nu s-ar povesti. InvAtA-

torul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe,

cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive,

partea I, II si III, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangti

si V. RAceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea I, cap. 8, p.
12-14.
Nu lucrezi, n-ai ce minca. Inv5tAtorul copiilor, carte de cetire in
clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind
invatAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,
I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea I,
cap. 25, p. 40.
Pica ld. InvAtAtorul coptilor, carte de cetire In clasele primare
de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invataturi morale
367

www.dacoromanica.ro

si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangti si

V. Ftliceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea I, cap. 57,

p 82-83.
Inul i cdmepa. Invattorul copiilor, carte de cetire In clasele
primare de ambe sexe, cu litere i slove, cuprinzind invtilaturi
morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangli
si V. Rticeanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea a II-a, cap. 15,

p. 111-112.
la! Clopoplut sund. tnv4tAtorul copiilor, carte de cetire in clasele
primare de ambe sexe, cu litere i slove, cuprinzind lnvAturi
morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangli
si V. Rilceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea a III-a, cap. 13,

p. 211-212.
Acul pi barosul. Invtorul copiilor, carte de cetire in clasele
primare de ambe sexe, cu Mere i slove, cuprinzind invAtAturi
morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangii
si V. Rliceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea a III-a, cap. 20,

p. 220-221.
Mop Ion .Roatd (Anecdotd). Convorbiri literare", Iasi, XVIII, 11,
1 fevruarie 1885, p. 456-459.
Mop Roatd pi boierul (Anecdotd). Opinca", Resita, I, 6, 9/21 iuniu

1885, p. 3-4.
Ivan Turbinca (Poveste). Almanali literar si ilustrat", Bucuresti
anul I, 1886, p. 92-111.
Cinci plini. Almanali literar si ilustrat", Buc.uresti, anul I, 1886,
p. 155-158.
Povepti poporale de I. Creangd, I. Slavici i St. ,,Stefurea. Cerauti,
1886. Citat6 in Autori romani bucovineni". Repertoriu de
Leonidas Bodngrescul. CernAuti, 1903, p. 80.

Poveste. InvAttitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de

ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind InvlAturi morale si
instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangl si V. Ft&
ceanu". Ed. a VIII-a, Iasi, 1886, partea I, cap. 8, p. 12-14.

Nu lucrezi, n-ai ce mtnca. Onvtittorul copiilor, carte de cetit In

clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind
Invtaturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,
368

www.dacoromanica.ro

I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a VIII-a, 14., 1886, partea I,

cap. 25, p. 41.
Picald. InvAttorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de
ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind tnvAtAturi morale si
instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CleangA si V. RAceanu". Ed. a VIII-a, Iasi, 1886, partea I, cap. 67, p. 87-88.
Inul gi eimega. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind InvAtAturi
morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA
si V. RAceanu". Ed. a VIII-a, Iasi, 1886, partea I, cap. 74,

p. 95-96.
Padrica tn timpul iernei. MetocIA nou6 de scriere si cetire pentru
uzul clasei I primarA, de institutorii: I. Creang6, C. Grigorescu, Gh. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu". Ed. a XIX-a, Iasi, 1886, partea a III-a, cap. 32, p. 60.
Ursul ptctlit de oulpe. MetodA nou de scriere si cetire pentru uzul
clasei I primarrt, de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu,
Gh. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".

Ed. a XIX-a, Iasi, 1886, partea a III-a, cap. 44, p. 67-68.

Mog Ion .Roatd. Almanah literar", Bucuresti, 1887, p. 87-90.
Doud istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip
LazAr", 1887. 31 p.

Cuprinsul: Mos Ion Roat si Cuza-Vodg. AnecdotA de Ioan

CreangA; Hora lui Cuza-VodA. Versuri de D. Bolintineanu;
Cs scrisoare. Epizod din viata lui Cuza-VodA de M. Schwarzfeld.

Pdsdrica in timpul iernei. Metod nouA de scriere si cetire pentru

uzul clasei I primarA, de institutorii: I. Creang6, C. Grigorescu, G.Ientichescu,N. Climescu, V. RAceanu OA. Simionescu".

Ed. a XX-a, Iasi, 1887, partea a III-a, cap. 31, p. 60.

Ursul ptctlit de oulpe. MetodA nou de scriere si cetire pentru uzul

clasei I primarA, de institutorii: I. Creangti, C. Grigorescu,

G. Ierachescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".

Ed. a XX-a, Iasi, 1887, partea a III-a, cap. 42, p. 66-67.

Iagi, 1888, iunie 24. Scrisoare deschisd adresatd d-lui I. Pop Floran-

tin ( ?...), profesor de filozofie la Liceul Nalional" din Iagi.

Fulgerul", Iasi, I, 6, 26 iunie 1888, p, 3.
369

24

www.dacoromanica.ro

Pdsdrica in timpul iernei. Metodd nou de scriere si cetire pentru

uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu,
G. Ienchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".
Ed. a XXI-a, Iasi, 1889, partea a IV-a, cap. 37, p. 72.
Ursul picilit de vulpe. Metodd noud de scriere si retire pentru uzul
clasei I primard, de institutorii: J. Creangd, C. Grigorescu,
G. Iendchescu, N. Climescu, V. Rdceanu si A. Simionescu".

Ed. a XXI-a, Iasi, 1889, partea a III-a, cap. 49, p. 79-81.

1. Lucrdri scrise fn colaborare
Metodd noud de scriere si cetire pentru uzul clasei I primarid, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. Iendchescu, N. Clirnescu,
V. RAceanu si A. Simionescu. Editiunea a dcua. Iasi, 1868.

72 p.
Invdidtorul copiilor, carte de cetit In clasele primarie, cu litere, slove
si buchi, cuprinzlnd invdtAturi morale si instructive, de insti-

tutorii: C.Grigorescu, I. Creangd si V. RAceenu. Iasi, 1871.

136 p.
Metodd nouii de scriere f i citire pentru uzul clasei I primard, de insti-

tutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu,

V. Rdceanu si A. Simionescu. Editiunea a sesa, corectatA si

addogitd. Iasi, 1872. 76 p.
Invdidtorul copiilor, carte de citit In clasele primare, cu litere si
slove, cuprinzind InvdtAturi morale i instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu. Editiunea a III-a,

corectatd si ImbundtAtitd. Iasi, 1874. 160 p.

Metodd noud de scriere f i citire pentru uzul clasei 1 primard, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu,
V. Rdceanu si A. Simionescu. Editiunea a opta, corectatd si
addugitd. Iasi, 1874. 76 p.
Metodd noud de scriere f i cetire pentru uzul clasei I prirnard, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. Iendchescu, N. Climescu,

V. Rdceanu si A. Simionescu. Editiunea a ncua, corectath

si addugitd. Iasi, 1874. 76 p
lnviildtorul copiilor, carte de cetit In clascle primare, cuprinzInd
InvdtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,
I. Creangd si V. Rceanu. Editiunea a IV-a, corectata si huhunatAtitd. Iasi, 1875. 160 p.
37C

www.dacoromanica.ro

Poodluitoriu la cetire prin scriere dupd sistema foneticd, de institutorii

Gheorghe Ienachescu si loan CreangA. Iasi, 1876. 48 p.

Innltorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe,

cu litere si slove, cuprinzind invAtMuri morale si instructive,
de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA. si V. Raccanu. Editia
a V-a, corectatA i imbuntAtitA. Iasi, 1878. 176 p.
Metodd noud de scriere i cetire pentru uzul clasei I primard, de institutcrii; I. Cr6Etuisgt, C. GiigurebeiL, Cx. itria,.1;1;cu, N. Cliraca,..,

V. Ilaceanu si A. Simionescu. Editia a dougsprezecea. Iasi,

1878. 76 p.

Geografia judefului Iai, cu planul orasului Iai, contururile plasilor

Ii conturul judetului, pentru clasa a II-a primara urbana si
pentru clasa a III-a primai tural, de ambe sexe, de institutorii: V. RAceanu, Gh. IenAchescu ,si I. CreangA. Iasi, 1879.

56 p. + 8 h.
InetlIcitorul copiilor, carte de cetit In clasele primare de ambe sexe,
cu litere i slove, cuprinzind Invataturi morale si instructive,
de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. Raceenu. Editia

a VI-a, corectat si imburatatita. Iasi, 1879.

llletodd noud de scriere i cetire pentru uzul clasci I prirnard, de insti-

tutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu,

V. Raceanu si A. Simionescu. Editia a seisprezecea. Iasi, 1882.

76 p.
Invdfdtorul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe,

cu litere si slove, cuprinzind mnitituJi morale si instructive

de institutorii: C.Grigorescu, I.CreangA si V. Raceanu. Partea I,

II si III. Editia a VII-a, corectata si imbunAtatitA cu figuri

din istoria naturalA si citeva notiuni de agronomie. Iasi, 1883.

308 p.
Geografia judefului Iasi, pentru clasa a II-a primar urbanA de baieti,

pentru clasa a III-a primarA urbana de fete Si pentru clasa

a III-a primarA ruralA de bAieti si fete, de institutorii: V. Race anu, Gh.. Ienachescu si I. CreangA. Editia a III-a. Iasi, 1884.

44 p. + 8 h.
371

24*

www.dacoromanica.ro

Geografia judefului Iagi, pentru clasa a II-a primal% urbana de baieti,

pentru clasa a III-a primarA urbana de fete si pentru clasa

a III-a primard ruralA de baieti si de fete, de institutorii:
V. RAceanu, Gh. Ienaehescu si I. Creanga. Editia a IV-a.
Iasi, 1886. 48 p. -I- 8 pl.
Invatatorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe,
cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive,
de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu. Editia
a VIII-a,
_ revAzutA si imbunatAtitA cu figuri din istoria natuMetodd noud de scriere si cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, Gh. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu. Editia a nougsprezecea.
Iasi, 1886. 76 p.
_

0 Intrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor carp1 de geografie, de

institutorii: V. Raceanu, Gh. IenAchescu si I. CreangA. Iasi,

1886.

p.

Metodd noud de scriere gi cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu,
V. RAceanu si A. Simionescu. Editia a douAzecea. Iasi, 1887.

76 p.
Baspuns la criticele nedrepteoi calornniile invergunate Indreptate contra

cdrfilor noastre de ;maid de cdtrd domnul loan Pop Florantin,

profesor de filozofie la Liceul .Nafional" din lagi, de institutorii: V. RAceanu, Gh. IenAchescu, C. Grigorescu si Ion Creanga.
Iasi, 1888. 56 p.

Inedidtoriul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe

cu litere si slove, cuprinzind invAttituri morale si instructive,
de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. Raceanu. Editia
a IX-a, revAzutA si imbunatatita cu figuri din istoria naturalA.
Partea II (1889); III (1890); I (1891). 112 p. (II); 136 p. (III);
96 p. (I).
Metodd nowt de scriere gi cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu,
V. Raceanu si A. Simionescu. Editia a douAzeci si una, Imbu-

Wald% si adaogita cu mai multe figuri si text. Iasi, 1889.

88

p.

372

www.dacoromanica.ro

2. Diverse

Regulele limbei romdne pentru Incepdtori (clasa II primar4), de Titu

Maiorescu, retipArit cu Invoirea autorului de Ion Creanga.

Iasi, 1880 (pe coperta interioar: 1879). 20 p.
Cind eram En floarea mea. Contemporanul", Iasi, I, 11, 1 decembrie
1881, p. 431-433.
Mielufica. Contemporanul", Iasi, I, 11, 1 decembrie 1881, p.
431-433.
Bratu. Contemporanul", Iasi, I, 12, 1 ianuarie 1882, p. 483-485.
Lina Cdtdlina. Convorbiri literare", Iasi, XV, 10, 1 ianuarie 1882,

p. 383-384.
En5.chescu, G., Creang5., I., Rceanu, V. Purtare nedemnd. Liberalul", Iasi, VIII, 182, 22 august 1887.

II. LUCRARI ORIGINALE. POSTUME

1. Opere complete. Opere alese
Scrierile lui Ioan Creangd. Ia0, vol. I: 1890, V + 29 -I- 333 p. +

2 pl.; vol. II: 1892, 201 p. + 7 pl.

Cuprinsul. Vol. I: Povestile (Soacra cu trei nurori, Capra cu
trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea
porcului, Mos Nichifor Cotcariul, Povestea lui Stan PAtitul,
Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata rnosneagului, Ivan
Turbinck Povestea unui om lenes). Vol. II: Amintiri din copil5.rie (I, II, III, IV). Anecdote (Popa Duhu, Cinci pini, Joan

Roat5. si VocIA Cuza, loan Roat si Unirea). Poezii poporane,

Poezii proprii, Rostiri, ziatori, cuvinte.

Opere complecte. Cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu si cu por-

tretul si o prefat a autorului. Partea I-VI. Bucuresti, Leon

Alcalay", 1902. 5 volume (Biblioteca pentru toti", nr. 28-33).
Cuprinsul: Partea I (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
DAnil5. Prepeleac, Punguta cu doi bani, Poezii poporane).
Partea a II-a (Mos Nichifor Cotcarul. Povestire glumeat, Fata
babei si fata mosneagului, Povestea porcului, Poezii poporane,
Poezii proprii).Partea a III-a (Povestea lui Stan PAtitul, Ivan
Turbinca, Povestea unui om lenes, loan Roat5 si Unirea, Rostiri,
ziatori, cuvinte). Partea a IV-a (Povestea lui Harap-Alb,
Cinci pini). Partea a V-a si a VI-a (Amintiri din copiltirie

I, II, III, IV, Popa Duhu, Ioan Roat5 si Vodg Cuza).

373

www.dacoromanica.ro

Opere complete. Cu o prefat5 de II. Chendi si St. 0. losif si un indice

[glosar]. Editiunea Minervei", Bucuresti, 1902. XII + 391 p.
+ 1 pl. (Biblioteca Scriitorilor romani"). Cuprinsul: Amintiri
(I, II, III, IV, Popa Duhu, Mos Ion Roatk Mos Nichifor Cotcarul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata
babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan Patitul, Ivan TurbincA, Povestea unui om lene, Povestea lui Harap-Alb, Cinci
pini). Diverse (Fragment de biografie, Acul si barosul, 0 poveste,
Calicul de la Talpalari, Oltenii in Iasi, Cunoaste-te pe tine insuti,
PAsarica, Ia! Clopotelul sunk Nu lucrezi, n-ai ce minca, Poezii
populare, Bratu, Mielusica, Rostiri, zicAtori, cuvinte).
Opere complecte. Cu o biografie de Grigore I. Alexandrescu 0 cu por-

tretul si o prefatA autografA a autorului. Partea IVI. Editia

a II-a. Bucuresti, Carol Muller", [1903]. 5 volume (Biblio-

teca pentru toti", nr. 28-33).

Sumar identic cu al editiei Opere complecte, 1902, Biblioteca
pentru toti".
Opere complete. Cu o prefatA si un indice [glosar] de Gh. T. Kirileanu
si II. Chendi. Editie nouA revAzutl. Bucuresti, Minerva",

1906. XV + 447 p. + 1 pl. (Biblioteca: Scriitorilor romani").

Cuprinsul: Amintiri (I, II, III, IV, Popa Duhu, Mos Ion RoatA,
Mos Nichifor Cotcarul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra
cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea
porcului, Fata babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan
Patitul, Ivan Turbinck Povestea unui om lenes, Povestea lui
Harap-Alb, Cinci pini, FAt-Frumos, fiul iepei). Diverse (Fragment de biografie, Acul si barosul, Calicul de la Talpalari, Oltenii hi Iasi, Versuri didactice, Poezii populare, Rostiri, zicAtori,
cuvinte, Poveste, oarecele siret si lacom, Ursul pant de
vulpe, Inul si cAmea, Misiunea preotului la sate).
Opere complete. Cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu si cu portretul

si o prefatA autografti a autorului. Partea III, IVVVI .

Bucuresti, Leon Alcalay", [1908]. (Biblioteca pentru toti",

nr. 28-29, 31-33).

Sumar identic cu al editiei Opere complecte, 1902, Biblioteca

pentru toti".
Opere complete. Cu o prefatA de Gh. T. Kirileanu i II. Chendi i un

indice [glosar]. Editie noutt revAzutA. Bucuresti, Minerva",

1909. 463 p. -I- 1 pl. (Biblioteca Scriitorilor romAni").
374

www.dacoromanica.ro

Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1906, Minerva",

minus povestirea .Foarecele f iret f i lacom de la cap. Diverse.
Opere complete. Cu o prefatA de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi si un

indice [glosar]. Editia a IV-a. Bucuresti, Minerva",

1915.

442 p.

Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1909, Minerva".

Opere complete. Cu o prefat de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi si un
indice [glosar]. Editia a V-a, Bucuresti, Minerva", 1916. 334 p.
Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1909, Minerva".
Opere complecte. Cu o prefatA de Tudor Pamfile. Chisinau, Editura

SocietAtii Glasul tArii", 1920. 7 + 272 p. + 2 pl. Cuprinsul:

I, II, III, IV, Prescurtare
Amintiri (Amintiri din copilArie
din unele amintiri, Pope Duhu, Mos Ion Roatk Mos Ion Roath
si Unirea, Mos Nichi for Cotcarul). Povesti (Povestea lui HarapAlb, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea porcului, DAnilA
Prepeleac, Ivan Turbinck Fata babei si fata mosneagului, Capra

cu trei iezi, Soacra cu trei nurori, Cinci pfni, Punguta cu doi

bani, Povestea unui om Imes, Prostia omeneascA, Ursul pfcflit
de vulpe, FAt-Frumos, fiul iepei). Felurite (Acul si barosul, Inul
si carnesa).
Opere complete. Cu o prefatA de D. Marmeliuc. Cernauti, 1924. XIX +
410 p. -I- 1 pl. -I- eratA.
Cuprinsul: Autobiografie, Amintiri din copilArie (I, II, III, IV),
Mos Nichifor Cotcariul, Mos Ion RoatA. Povesti (Fata babei si
fata mosneagului, Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Povestea lui Harap-Alb, Povestea lui Stan PAtitul, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Cinci pini, FAt-Frumos, fiul iepei). Diverse
(Acul si barosul, Calicul de la Talpalari, Oltenii In Iasi, Cunoaste-te pe tine Insuti, PasArica, Ial Clopotelul sunk Nu lucrezi,

n-ai ce minca). Poezii populare (Bratu, Lina CAtAlina, Mielusica, Cfnd eram In floarea mea, Rostiri, zicAtori, cuvinte). Poveste (Prostia omeneascA), Ursul pAcAlit de vulpe, Inul si camesa, Misiunea preotului la sate, Dragoste chioarA si amor ghebos,

Cererea de hirotonie, Demisia din cler, Scrisori familiale, Serisori cAtre prieteni literari (Eminescu, Maiorescu, Conta, Victor
Zaharovschi), Satirice (versuri inedite).
Opere complecte. Precedate de un studiu biografic si bibliografic

de E. Lovinescu. [Vol.] IIII. Bucuresti, Ancora", 1928.

(Biblioteca clasicilor romani").
375

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul. Vol. I: Amintiri din copilArie (1,II, III, IV). Vol.

II: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA
Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babel
si fata mosneagului, Povestea lui Stan Patitul, Ivan Turbinck
Povestea lui Harap-Alb, FAt-Frumos, fiul iepei). Vol. III:
PrefatA si Amintiri, povestiri,anecdote, articole diverse, versuri,
teatru (Popa Du Int, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA
si Vodrt Cuza, Mos Nichifor Cotcariul, Povestea unui om lenes,
Cinci pini, Acul si barosul, Calicul de la Talpalari, Oltenii In.
Iasi, Cunoaste-te pe tine tnsuti, PAsArica, Ia I Clopotelul sunk
Nu lucrezi, n-ai ce minca, Poezii populare, Cind eram In floarea mea, Mielusica, Bratu, Lina CAtAlina, Rostiri, zicAtori, cuvinte, Poveste [Prostia omeneascA], Ursul pAcAlit de vulpe, Inul
si cAmesa, Misiunea preotului la sate, Dragoste chioarA si amor
ghebos).
Opere complete. Cu o prefatA si o listA de cuvinte. Editie revAzutA de
GIL T. Kirileanu. Bucuresti, Cartea romaneascA", [1932]. 314 p.

(Clasicii romAni").
I, II, III, IV,
Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilArie
Popa Duhu, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si Vociti
Cuza, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti (Soacra cu trei nurori,
Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Poves-

tea porcului, Fata babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan

PAtitul, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Povestea lui
Harap-Alb, Cinci ptni, FAt-Frumos, fiul iepei). Diverse (Fragrnent de biografie, Acul si barosul, Poveste [Prostia omeneascA),

Ursul Ocilla de vulpe, Inul si cAmep).

Alte povefti, snoave, anecdote ci. versuri. Editiune ingrijitA de Paul
Papadopol. Bucuresti, AdevArul", [1933]. 156 p. (Biblioteca

Dimineata", nr. 164).

Cuprinsul: Povesti mici (Soacra cu trei nurori, Punguta cu doi
bani, DAnilA Prepeleac, Capra cu trei iezi, Povestea unui om
lenes, Prostia omeneascA, Fdt-Frumos, fiul iepei). Snoave si
anecdote (Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si VodA Cuza,
Cinci ptni, Acul si barosul, Ursul pAcAlit de vulpe, Inul si camesa, Calicul de la Talpalari). Diverse (Versuri poporane, Versuri

proprii, Rostiri, ziatori, cuvinte).

Opere complete. Cu o prefatA si o lista de cuvinte. Editie revAzutA de
Gh. T. Kirileanu. Bucuresti, Cartea romaneascA",[1934]. 314 p.

(Clasicii romani").
376

www.dacoromanica.ro

Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romA..

neascr .
Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez.,. PrefatA *i
listii de cuvinte de Gh. T. Kirileanu *i 11. Chendi. Bucure*ti,
Cartea romaneascA", [1936]. XV + 315 p.
Cuprins identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea
romAneasc6".

Poresti. Editie comp1ect6 cu ilustratiuni de D. Stoica, Bucure*ti,

Cartea romineascr , 1936. 341 p.
Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Povestea lui Stan Patitul,
DAnila Prepeleac, FAt-Frumos, fiul iepei, Povestea lui HarapMb, Ivan Turbincet, Povestea porcului, Fata babei *i fata mo*neagului, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea unui
om lene*, Cinci pini, Prostia omeneascA, Acul *i barosul, Ursul
pAcAlit de vulpe, Inul *i cAme*a.
Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. PrefatA *i
listA de cuvinte de Gh. T. Kirileanu *i II. Chendi. Bucure*ti,

Cartea romaneascA", [1 937]. XV + 315 p.

Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romA-

neascr .
Povefti. Editie complectet cu ilustratiuni de D. Stoica. Bucure*ti
Cartea romaneascr, [1937]. 341 p.
Cuprins identic cu al editiei Povefti, 1936, Cartea romaneascA".
Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. PrefatA *i

listA de cuvinte de G. T. Kirileanu *i II. Chendi. Bucurepi,

Cartea romAneascA", [1 938]. XV + 315 p.
Cuprins identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romaneascA".
Opere. Editie critic& cu note, variante *i glosar de G.T. Kirileanu.
Cu 27 plart*e afaret din text. Bucure*ti, Fundatia pentru literaturn *i arta", 1939. 351 p.d- 27 f. pl. (Scriitori romAni moderni").
Cuprinsul: Pove*ti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
Punguta cu doi bani, DAnil Prepeleac, Povestea porcului, Po-

vestea lui Stan Maul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei

*i fata mopeagului, Ivan Turbinc6, Povestea unui om lene*,
Poveste [Prostia omeneascet], Cinci pfni, Fitt-Frumos, fiul iepei).

Amintiri (I,II,III, IV). Fragment de biografie. Povestiri (Popa

Duhu, Mo* Ion Roat6 *i Unirea, Mo* Ion Hoag *i VodA Cuza, Mo

Nichifor Cotcariul, Inul *i cAme*a, Acul *i barosul). Explicarea

377

www.dacoromanica.ro

unor cuvinte de I. Creangl. Note si variante. LAmuriri asupra

acestei editii.
Pooefti. Editie adevAratA de George Pascu. Bucuresti, Monitorul Oficial",1939.XVI + 213p. (Biblioteca scriitorilor moldoveni", 1).
Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Pre-

peleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei si

fata mosneagului, Harap-Alb, FAt-Frumos, fiul iepei, Stan PA-

titul, Ivan Turbinca, Un om lenes, Cinci pini, Mos Nichifcr

Cotcariul.

Povefti, amintiri. Anecdote Fi istorioare. Editie ingrijitA de profesor

Ion Cretu. Bucuresti, Culture romaneascA", 1939. XV + 391 p.

+ 4 pl.

Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,

Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului, Mos
Nichifor Cotcariul, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui HarapAlb, Fata babei i fate mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea

unui om lenes). Amintiri (Amintiri din copilarieI, II, III, IV,

Popa Duhu). Anecdote istorice (Mos Ion RoatA i Unirea, Mos
Ion RoatA i Voda Cuza). Istorioare (Cinci pmni). Postume (FatFrumos, fiul iepei).
Opera complete. Cu un studiu biobibliografic, analize, note si un
Opere

glosar de Lucian Predescu. Bucuresti, Cugetarea", [1940].

352 p. (Clasicii romAni comentati").
Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I, II, III, IV), Fragment de
biografie, Soacra cu trei nurori, Mos Nichifor Cotcariul, Mos
Ioan RoatA, Popa Duhu, Cinci Irani, Capra cu trei iezi, Punguta
cu doi bani, DAnila Prepeleac, Povestea lui Stan PAtitul, Fata
babei i feta mosneagului, Ivan Turbincri, Povestea unui om
lenes, Poveste [Prostia omeneascA], Povestea porcului, Povestea
lui Harap-Alb, FAt-Frumos, fiul iepei, Misiunea preotului la
sate, Dragoste chioarA i amor ghebos, Rostiri, zicAtori, cuvinte,
Inul i cAmesa, Acul i barosul, Oltenii In Iasi, Poezii didactice,
Poezii populare, Bratu, Mielusica, Cind eram In floarea mea,
Lina CAtAlina.

Povefti. Editie ingrijit de Liviu Rebreanu. Cu ilustratii de Th. Kiri

akoff. Bucuresti, Editura Municipiului", 1940. 311 p. (Editie
omagialA a Municipiului Bucuresti. Luna Bucurestilor", 1940).
Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu
doi bani, DAIWA Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui
Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fate mos373

www.dacoromanica.ro

neagului, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Poveste

[Prostia omeneascA], Cinci pini, Ffit-Frumos, fiul iepei, Mos
Nichifor Cotcariul, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion Roatit si
VodA Cuza.

Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. Prefata si

lista de cuvinte de G. T. Kirileanu si II. Chendi. Bucuresti,
Cartea romarieascA", [1941]. 325 p.
Cuprins identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romAneascr.
Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. PrefatA si
listA de cuvinte de G. T. Kirileanu si II. Chendi. Bucuresti,
Cartea romfineascA", [1942]. 325 p.
Sumar identic cu al editlei Opere complete, 1932, Cartea romineascA".

Opere complete. Cu un studiu biobibliografic, analize, note si un

glosar de Lucian Predescu. Editia a II-a. Bucuresti, Cugetarea",
1942. 352 p. (Clasicii romAni comentati").
Sumar identic cu al editiei Opere complete, [1940] Cugetarea".
Pooefti. Editie ingrijitA, cu un studiu introductiv si note de prof.

Avram P. Todor. Bucuresti, Nationala Gh. Mecu", 1942.

276 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romanA).
Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta
cu doi bani, DAnild Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui
Stan Pgitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fate mosneagului, Fdt-Frumos, fiul iepei, Ivan TurbincA, Povestea unui
om lenes, Poveste [Prostia omeneascA], Ursul Ocala de vulpe,
Cinci pini, Inul si cAmesa, Acul si barosul.
Pove0i. Desene de Ioana Jurgea. Bucuresti, Casa scoalelor", 1942.
Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA
Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei
si fata mosneagului, Povestea lui Stan PAtitul, Ivan TurbincA,
Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, FAt-Frumos,
hiul iepei, Poveste, Ursul pAcAlit de vulpe, Cinci pini, Acul si
barosul, Inul si cAmesa.
Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. PrefatA si
listA de cuvinte de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi. Bucuresti,
Cartea romAneascA", [1943]. 325 p.
Surnar identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romAneascA".
379

www.dacoromanica.ro

Povegti. Editie complectA cu ilustratiuni de D. Stoica. Bucuresti,

Cartea romaneascA", [1943]. 341 p.
Cuprins identic cu al editiei Poregti, 1936, Cartea romkeascr.
Povegti. Editie IngrijitA, cu un studiu introductiv si note de Avram
P. Todor. Editia a II-a. [Bucuresti], Nationala Gh. Mecu",
1943. 281 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romAn6).
Cuprins identic cu al editiei Povegti, 1942, Nationala Gh. Mecu".

Povegti. Editie IngrijitA cu un studiu introductiv si note de .Avram

P. Todor. Editia a III-a. [Bucuresti], Editura Naticnala Mecu",
1945. 279 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romAnA).
Cuprins identic cu al editiei Povegti, 1942, Nationala Oh. Mecu".

Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. Prefata si

listA de cuvinte de G.T. Kirileanu si II. Chendi. Bucuresti,
Cartea romAneascr, [1947]. 327 p.
Sumar identic cu al editiei Opere complete,1932, Cartea romaneascA".

Povegti. Coperta de d-ra Eliza Repetianu. Bucuresti, Casa scoalelor",

[1947]. 223 p.
Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA
Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei
si fata mosneagului, Povestea lui Stan PAtitul, Ivan Turbina,
Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, FAt-Frumos,
fiul iepei, Poveste, Ursul pAcAlit de vulpe, Cinci pini, Acul si
barosul, Inul si cdmesa.

Povegti. Editie IngrijitA de prof. Avram P. Todor. Editia a IV-a.

[Bucuresti], Nationala Mecu", 1947. (Biblioteca Nationala".

Literatura roma*.
Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta
cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui
Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, FAt-Frumos, fiul iepei, Ivan TurbincA, Povestea unui
om lenes, Poveste, Ursul pAcAlit de vulpe, Cinci Orli, Inul si
cinepa, Acul si barosul.

Povestiri. VIrset, FrAtie si unitate", 1952. 191 p.

Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnill
Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei
si fata mosneagului, Povestea lui Stan PAtitul, Ivan TurbincA,
Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini,
380

www.dacoromanica.ro

FAt-Frumos, fiul iepei, Fragment de biografie, Acul si barosul,

Poveste, Inul si amesa, Ursul pAcAlit de vulpe.

Opere. Editie ingrijitA, prefatA si glosar de acad. prof. G. CAlinescu.

Desen de C. Baba. [Bucuresti], Editura de stat pentru literaturA i artP, [1953].320p.+6f. pl. -FeratA. (Clasicii romani").
Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilArie
I, II, III, IV,
Popa Duhu, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA i VodA
Cuza, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti (Soacra cu trei nurori,

Capra cu troi iezi, Punguta cu clot Dom, c..1X Drone leac.

Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui
Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan TurbincA,
Povestea unui om lenes, Poveste [Prostia omeneascA], Cinci
pini, FAt-Frumos, fiul iepei). Felurite (Fragment de biografie,
Acul i barosul, Inul i cAmesa, Ursul picflit de vulpe, PIcalA,
0 lectie de-a lui CreangA).
Povefti fi povestiri. Bucuresti, Editura de stat pentru literaturA gi

artA", 1954. 275 p.

Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului,
Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei
si fata mosneagului, Ivan TurbincA, Ft-Frumos, fiul iepei).
Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, loan RoatA si Unirea, Popa
Duhu, loan Roat i Vod Cuza, Povestea unui om lenes, Poveste, Ursul picilit de vulpe, Inul i cAmesa, Acul i barosul,
Cinci pini).
Povefti i povestiri. [Bucuresti], Editura de stat pentru literaturA

artr, [1954]. 280 p.

1 f. portr. (Biblioteca pentru toti").
Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
Punguta cu doi bani, DAnil Prepeleac, Povestea porcului,
Povestea lui Stan PAtitu1, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei
fata mosneagului, Ivan TurbincA, FAt-Frumos, fiul iepei).
Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, loan RoatA i Unirea, loan
RoatA i VodA. Cuza, Povestea unui om lenes, Poveste, Ursul
pfcflit de vulpe, Inul i cAmesa, Acul i barosul, Cinci pin*

Amintiri din copildrie. Povestiri Fi povefti. Bucuresti, Editura de

stat pentru literaturA i artA", 1955. 397 p. (Biblioteca thanului muncitor").

Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Povestiri

(Mos Nichifor Cotcariul, Popa Duhu, loan RoatA i Unirea,
381

www.dacoromanica.ro

Ioan RoatA i Voclft Cuza, Cinci pini, Poveste, Povestea unui

om lenes, Ursul p fella de vulpe, Inul si cAmesa, Acul i barosul).

Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu

doi bani, DAnild Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui
Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbina, Wit-Frumos, fiul iepei).
Amintiri din copildrie. Povestiri qi povefti. Ilustratii de Al. Alexet

Bucuresti, R-ditura de stat pentru literatura 6i arty, 1956.

897 px

Sumar identic cu al editiei Amintiri din copilrie, povestiri

povefti, Editura de stat pentru literaturd si artA", 1955.
Opere alese. Editia a dcua, revAzut si completat. Alctituirea si
redactia de R. Portnoi. ChisinAu, Editura de stat a Moldovei",
1956. 319 p. (Cu litere rusesti).
Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
Punguta cu doi bani, Winn& Prepeleac, Povestea porcului,
Povestea lui Stan Pfilitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei
si fata mosneagului, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes,
Cinci pini, FAt-Frumos, fiul iepei). Povestiri (Mos Nichifor
Cotcarul, Mos Ion Roat i Unirea, Mos Ion RoatA i VocIA
Cuza, Popa Duhu). Amintiri din copilArie (I, II, III, IV).
Opere. Editie IngrijitA i glosar de G.T. Kirileanu. [Bucuresti],
Editura de stat pentru literaturA i artr, [1957]. 352 p. + 1 f.
facs.

Cuprinsul: Amintiri din copilrie (I, II, III, IV, Fragment de

biografie). Povestiri (Mos Nichifor Colcariul, Popa Duhu,
Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA i VodA Cuza, Cinci

pini, Poveste [Prostia omeneascA], Povestea unui om lenes,

Inul i cAmesa, Acul i barosul). Povesti (Soacra cu trei nurori,
Capra cu trei iezi, .Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac,
Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui
Harap-Alb, Fata babei i fata mosneagului, Ivan TurbincA,
FAt-Frumos, fiul iepei).

Pagini alese. Editie Ingrijit de G.T. Kirileanu. Prefatii de Zoe

Dumitrescu-Busulenga. [Bucuresti], Editura de stat pentru
literaturA si artr, 1959. XIII + 304 p. + 1 f. portr. (Biblioteca pentru toti").
Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Povestiri
(Mos Nichifor Cotcariul, Cinci pini, Poveste [Prostia ome332

www.dacoromanica.ro

neascA], Povestea unui om lenes). Povesti (Soacra cu trei nurori,

Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea porcului,

Povestea lui Stan Ptitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei
ti fata mosneagului, Ivan TurbincA).
Povestea lui Harap-Alb gi alte povegti i povestiri. Bucuresti, Editura

de stat pentru literaturA si artr, 1959. 235 p.

Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Povestea lui Stan
PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului,

Ivan TurbincA). Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, Mos Ion

Roatit i Unirea, Cinci pIni, Poveste, Povestea unui om lenes,
Inul i cAmesa, Acul i barosul).
Amintiri din copildrie, povegti i povestiri. Antologie, prefatA si note
de Zoe Dumitrescu-Busulenga. Bucuresti, Editura Tineretului", 1960. 228 p.
Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea
lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Poveste, Povestea unui om lenes, Mos Ion RoatA i Unirea, Cinci pini, Amintiri
din copilArie (I, II, III, IV).
Amintiri din copildrie, pove.,sti i povestiri. Antologie, prefatA si note

de Zoe Dumitrescu-Busulenga. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1960. 232 p. (Biblioteca scolarului", nr. 28).
Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea
lui Harap-Alb, Ivan Turbina, Poveste [Prostia omeneascA].
Povestea unui om lenes, Mos Ion RoatA i Unirea, Cinci pini,
Amintiri din copilArie (1, II, III, IV).
Amintiri, povegti, povestiri. Editie ingrijitA de G.T. Kirileanu. PrefatA

de Al. Piru. [Bucuresti], Editura de stat pentru literaturA

artr, 1960. XIV + 298 p.'+ 1 portr. (Biblioteca pentru toti",
nr. 6).
Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Povestiri
(Mos Nichifor Cot.cariul, Mos Ion Roat i Unirea, Cinci rani,
Poveste [Prostia omeneascA], Povestea unui om lenes). Povesti
(Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani,

Povestea porcului, Povestea lui Stan P5titu1, Povestea lui

Harap-Alb, Fata babei i fata mosneagului, Ivan TurbincA).
Povestea lui Stan Pdritul i alte povegti i povestiri. [Coperta si ilustrapile: Val. Munteanu]. [Bucuresti], Editura pentru literaturA",

1961. XIX + 266 p.

383

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,

Punguta cu doi bani, DAniIA Prepeleac, Povestea porcului,
Povestea lui Stan Ptitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei
si f ata mosneagului, Ivan Turbinc5). Povestiri (Mos Nichifor
Cotcariul, Mos Ion Roat5. si Unirea, Cinci pini, Poveste [Prostia
omeneascq, Povestea unui om lenes, Acul si barosul).
Amintiri din copildrie, povegti gi povestiri. Prefat5 si note de Zoe Dumi-

trescu-Busulenga. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1962].

232 p. cu portr. (Biblioteca scolarului", nr. 30).
Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea
lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbina,
Poveste [Prostia omeneascil], Povestea unui om lenes, Acul si
barosul, Inul si cmesa, Mos Ion Roat5 si Unirea, Amintiri
din copilttrie (I, II, III, IV).
Povegti. Ilustratii de Noel Roni. [Bucuresti], Editura Tineretului",
[1962]. 207 p. + 15 f. pl.
Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta
cu doi bani, MmHg Prepeleac, Povestea porcului, Povestea

lui Stan Fltitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si feta

mosneagului, Ivan Turbinck F5A-Frumos, fiul iepei.
Opere.Oeuvres. Acest volum bilingv a fost editat de editura Meridiane",

sub Ingrijirea acad. George Callinescu, pe hirtie de tigarete,

Intr-un tiraj de 8.000 exemplare. Imprimarea a fost executat
de atre fritreprinderea poligrafia Arta Grafica" din Bucuresti.
Textul si variantele au fost stabilite de acad. G. Ulinescu.
Prefata si glosarul au fost scrise de acad. G. Calinescu. Traducerea fn limba francezti a fost fkutili de Yves Auge si Elena
Vianu, sub ingrijirea lui Simone Roland. Bucuresti, Editura
Meridiane", 1963. 703 p.
Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copil5rie
I, II, III, IV,
Mos Ion Roat5. si Unirea, Mos Ion Roatti si Vodti Cuza, Mos
Nichifor Cotcariul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu
trei iezi, Punguta cu doi bani, Dnil Prepeleac, Povestea
porcului, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb,
Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinck Povestea unui
corn lenes, Poveste [Prostia omeneasca], FAt-Frumos, Fiul Iepei).
Souvenirs (Souvenirs d'enfance, Le Ore Ion Roatrt et L'Union,
Le Ore Ion Roata et le prince Couza, Pere Nikifor le Roublard).

Contes (La belle-mere aux trois brus, La chvre et les trois

384

www.dacoromanica.ro

chevreux, La petite bourse aux deux liards, Dnild Prepeleac,

Le conte du pore, Histoire de Stan l'Echaud, Le conte de

Harap Alb, La fille de la vieille et la fille du vieux, Ivan la
Musette, Histoire d'un fainant, La sottise hurnaine, Le Prince
Charmant, Fils-de-la-Jument).

Amintiri din copildrie, povegti qi povestiri. Prefata si note de Zoe

Dumitrescu-Busulenga. Editia a II-a. [Bucuresti], Editura
Tineretului", [1964]. 264 p. (Biblioteca scolarului").
Cuprins identic cu al editiei Amintiri din copildrie, povegti gi
povestiri, [1962], Editura Tineretului".
Povegti, amintiri, povestiri. Editie de Iorgu Iordan si Elisabeta

Brncu. [Bucuresti], Editura pentru literatura", 1964. 368 p.

Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
Punguta cu doi bani, DAnil Prepeleac, Povestea porcului,
Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei
si fata mosneagului, Ivan Turbinca). Amintiri din copilarie

(I, II, III, IV). Povestiri (Poveste, Mos Nichifor Cotcariul,

Povestea unui om lenes, Mos Ion RoatA, Popa Duhu, Cinci
pini, Joan Roat si Vodd Cuza).
Danilei Prepeleac. Editie ingrijit de G.T. Kirileanu. Prefata de
Ion Hangiu. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1965]. 200 p.
-I- 1 1. Portr. (Biblioteca scolarului", nr. 108).
Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Ddni l

Prepeleac, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Poveste, Povestea unui om lenes, Acul si barosul,
Inul si cAmesa, Mos Ion Roat si Unirea, Mos Ion Roata si
Vod Cuza.
Opere. Oeuvres. Bucuresti, Editura Meridiane", editia a II-a, 1965,
700 p.
Cuprins idPritic cu al editiei Opere. Oeuvres, 1963, Meridiane".

Povegti, amintiri, povestiri. Editie de Iorgu Iordan si Elisabeta

BrAncus. [Bucuresti], Editura pentru literaturd", 1965. 343 p.
Cuprins identic cu al editiei Povegti, amintiri, povestiri, 1964,
Editura pentru literatur".

Scrieri. Editia a treia revazuta si completattt. Sub ingrijirea lui

R. Portnoi. Chisindu, Cartea moldoveneasca", 1965. 352 p.
(Cu litere rusesti),
25

Ion creanga

opere. vol. II.

www.dacoromanica.ro

385

Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,

Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului,
Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei
si fata mosneagului, Ivan TurbincA, FAt-Frumos, fiul iepei).
Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, Mos Ion RoatA si Unirea,
Mos Ion RoatA si VodA Cuza, Popa Duhu, Cinci pini, Poveste
[Prostia omeneascA], Povestea unui om lenes, Inul si cAmasa,

Acul si barosul). Amintiri din copilArie (I, II, III, IV).

Amintiri din copildrie. Text stabilit de G.T. Kirileanu. PrefatA de
Corneliu BArbulescu. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1966].
231 p.

Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Fragment

de biografie, Mos Ion FtoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si VodA
Cuza, Cinci pini, Poveste (Prostia omeneascA), Povestea unui
om lenes, Inul si cAmesa, Acul si barosul, DAnilA Prepeleac,

Povestea lui Harap-Alb.

Povefti, amintiri, povestiri. Editie de Iorgu Iordan si Elisabeta

Br Ancus. [Bucuresti], Editura pentru literaturA", 1967. 344 p.
(Biblioteca pentru toti").
Cuprins identic cu al editiei Povesti, amintiri, povestiri, 1964,

Editura pentru literaturA".

Povesti, povestiri. Text stabilit de Iorgu Jordan si Elisabeta Brancue. Prefata de Eugenia Oprescu. Bucuresti, Editura Tineretului", 1968. 327 p.
Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului,
Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei
si fata mosneagului, Ivan Turbinca). Povestiri (Poveste, Povestea unui om lenes, Mos Ion RoatA, Popa Duhu, Cinci pini,
loan Boat& si VocIA Cuza).
*
Opere complete. Cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu si cu portretul

si o prefatA autografd a autorului. Partea IIV. Bucuresti,

Edit. librAriei Universala", Alcalay. (Biblioteca pentru toti",

nr. 28-31), [La.].

Cuprinsul: Partea I (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,

DAnila Prepeleac, Punguta cu doi bani, Poezii poporane).
Partea a II-a (Mos Nichifor Cotcariul, Fata babei si fata mosneagului, Povestea porcului, Poezii poporane, Poezii proprii).
Partea a III-a (Povestea lui Stan Patitul, Ivan TurbincA, 'Povestea unui om lenes, Ion RoatA si Unirea, Rostiri, zicAtori, cu-

vinte). Partea a IV-a (Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini).

336

www.dacoromanica.ro

Opere complete. Cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu si cu por-

tretul si o prefata autografd a autorului. Partea IVI. Editia

a X-a. Bucuresti. (Biblioteca pentru told", nr. 28-33), [La.].
Cuprinsul: Partea I (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
Dani la Prepeleac, Punguta cu doi bani, Acul si barosu), Poezii
poporane). Partea a II-a (Mos Nichifor Cotcariul, Fata babei si
fata mosneagului, Povestea porcului, Prostia omeneasca, Ursul

pacalit de vulpe, Inul si camesa, Poezii poporane [Bratu],

Cintecul femeilor lenese). Partea a III-a (Povestea lui Stan

Patitul, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Fat-Frumos,

fiul iepei, Rostiri, zicatori, cuvinte). Partea a IV-a (Povestea
Iui Harap-Alb, Cinci pfni). Partea a V-a si a VI-a (Amintiri
din copilarie I, II, III, IV, Popa Duhu, Mos Ion Roata I, II).
Opere complete. Cu o prefata de Gr. Tabacaru. Tecuci. 265 p., [La.].
I, II, III, IV,
Cuprinsul: Povestiri I (Amintiri din copildrie
Alta amintire [prescurtare], Popa Duhu, Mos Ion Roata
I, II, Mos Nichifor Cotcariu1). Povestiri II (Capra cu trei iezi,
Soacra cu trei nurori, Cinci pfni, Punguta cu doi bani, Povestea unui om lenes, Prostia omeneasca, Ursul plait de vulpe,
Acul si barosul, Inul si cdmesa). Povestiri III (Povestea lui
Harap-Alb, Povestea lui Stan Patitul, Povestea porcului,
Dani la Prepeleac, Ivan Turbinca, Fata babei si fata mosneagului, Fat-Frumos, fiul iepei).
Opere complete. Cu o prefata si un indice de Gh. T. Kirileanu si
II. Chendi. Editia a VI-a. Bucuresti, Cartea romneasca".
326 p., [La.].
I, II, III, IV,
Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilarie
Popa Duhu, Mos Ion Roata, Ion Roata si Voda Cuza, Mos
Nichifor Cotcariul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu
trei iezi, Danila Prepeleac, Fata babei si fata mosneagului,
Povestea lui Stan Patitul, Ivan Turbinca, Povestea unui om
lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pfni, Fat-Frumos, fiul iepei).

Opere complete. Cu o prefata si o lista de cuvinte [de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi]. Editia a VII-a. Bucuresti, Cartea romaneasca". 324 p., [f.a.].
I, II, III, IV,
Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilarie
Popa Duhu, Mos Ion Roata, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti
(Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Danila Prepeleac,

Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei si fata

mosneagului, Povestea lui Stan Patitul, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini, Fat-Frumos, fiul iepei). Diverse (Fragment de biografie, Acul si barosul,

Calicul de la Talpalari, Versuri didactice, Versuri populare,

387

www.dacoromanica.ro

Rostiri, zicAtori, cuvinte, Poveste [Prostia omeneascA],Ursul

plcAlit de vulpe, Inul si cAmesa, Misiunea preotulni la sate).
Povegti, amintiri, snoave. Editie completA, cu studii si explicatii.

Ingrijita de Paul I. Papadopol. Editia I. Bucuresti, Cultura

romAneascA". X -I- 411 p., [La.].
Cuprinsul: Povesti mari (Povestea porcului, Povestea lui Stan
Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan TurbincA). Povesti mici (Soacra cu trei nurori, Punguta
cu doi bani, DAnill Prepeleac, Capra cu trei iezi, Povestea unui
om lenes, 0 poveste, FAt-Frumos, fiul iepei). Snoave si anecdote (Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion Roatti si Vocld Cuza,

Cinci pini, Acul si barosul, Ursul 'ATOM de vulpe, Inul

si cAmesa, Ca licul de la Talpalari). Versuri (culegeri) (Doine,
cintece, hore, Bratu, Mielusica, Lina CAtAlina). Versuri (proprii)
(Cunoaste-te pe tine insuti), PAsArica, la! clopotelul sunA, Nu

lucrezi, n-ai ce minca). Rostiri, zicAtori, cuvinte. Amintiri

I, II, III, IV, Mos Nichifor Cotca(Amintiri din copilArie
riul, Popa Duhu, Autobiografie).
Povegti. Soacra cu trei nurori. Capra cu trei iezi. Pungula cudoi
bani. DdnilA Prepeleac. Povestea porcului. Povestea lui Stan
PAtitul. Povestea Ini Harap-Alb. Fata babei si fata mosneagului. Ivan Turbina. FAt-Frumos, fiul iepei. Bucuresti,Socec".
303 p. (Biblioteca pentru toti", nr. 28-30), [La.].
2. Scrieri publicate separat (in periodice, volume, bro.,sari)

a.Povesti
Fata babei f i fata mogneagului. In vol.: Crestomatia romAn4". Vol. II.

Bucuresti, Socec", 1891, p. 348-353.

Fragment din Povestea lui Harap-Alb". In vol.: Crestomatie romAnA"

de I. Manliu. Bucuresti, Carol Gobl", 1891, p. 195-2101.

Gerild, Flaminzild, Setild. In vol.: Autorii romAni moderni" de LazAr
SAineanu. Bucuresti, 1891, p. 278-283.
Ivan Turbincd. In vol.: Culegeri literare". Bucuresti, Socec". Editia

a II-a, ilustratA, partea I, 18911 p. 92-111.

Ivan Turbincd. Poveste. Ilustratiunea romAnA", Bucuresti, I, 27,
28, 15 decembrie, 29 decembrie 1891, p. 242-243, 255 ; II, 1,
5 ianuarie 1892, p. 6-8.
Gerild, Fldminzild, Setild (Din basmul Harab-Alb").Familia",
Oradea, XXX, 33, 26 august 1894, p. 385-386.
388

www.dacoromanica.ro

Capra cu trei iezi. Poveste. Brasov, 1895. 20 p. (Din literatura poporala").

Geri let, Flminzild, Setild... (Din basmulHarap-Alb"). In vol.: Autorii romni moderni" de Lazar iiineanu. A III-a editiune revazuta i adaosa. Craiova, 1895, p. 273-277.
Soacra cu trei nurori. Familia", Oradea,XXXII,24, 16;28 iunie 1896

p. 278-280.
Thinil Prepeleac (Fragment). In vol.: Crestomatie pentru istoria
limbii i literaturii romanesti" de Gh. Adamescu. Bucuresti,
Socec", 1897, p. 336-339.
Soacra cu trei nurori. Familia", Oradea, XXXVIII, 48, 1;14 decembrie 1902, p. 565-567.
Capra cu trei iezi. In vol.: Curs de limba romana. Bucati de lectura
si gramatica pentru clasa a III-a secundara". Densusianu, Candrea, Caracostea. Bucuresti, 1910, p. 155-163.
Ivan Turbinca. Poveste compus de Ion Creanga. Publicata de K.V.
Popesco. Kisinev, Tipografia Besarabskaia jizn", 1910. 19 p.
(Cu litere rnsesti).
Povestea lui Stan Pdfitul gi Povestea unui om leneg. Compuse de Ion,
Creanga. Publicate de K.V. Popescu. Kisinev, Tipografia F.T.
Kasevskago", 1910. 20 p. (Cu litere rusesti).
Poestea lui Harap-Alb. Sibiu, Editura Asociatiunii", 1911, 107 +

IV p. (Biblioteca poporala a Asociatiunii". An. I, nr. 4-5).

Povestea lui Stan Pdlitul. Sibiu, 1912. 46 p. (Biblioteca poporala a
Asociatiunii". An. II, nr. 21).
Capra cu trei iezi. Editia a II-a. Brasso, 1913. 20 p. (Din literatura
poporala").
Harap-Alb gi Ivan Turbincd. Sibiu, Editura Asociatiunii", 1913. 132
P.

Povestea lui Harap-Alb. Sibiu, Editura Asociatiunii", 1914. 103 p.

Pungulila cu doi bani. Izdanie T-va Besarabskoe Knigoizdatelstvo",
1917. (Desteptarea". Biblioteka sub red. N.A. Popovskii. No.
1). (Cu litere rusesti).
Soacra cu trei nurori gi Pungula cu doi bani. Cahul, 1919. 17 p . (Biblio-

teca Societatii culturale V. Stroescu", nr. 1).

389

www.dacoromanica.ro

Ddnild Prepeleac. [Bucuresti, 1922]. 48 p. (Pagini alese din scriitorii

romani", nr. 90-91).

Harap-Aib. [Bucuresti, Cartea romaneasc4", 1922]. 63 p. (Pagini
alese din scriitorii romni", nr. 81-82).
Ddnild Prepeleac. Bucuresti, Cartea romAneascA", 1923. 48 p.
Povefti de I. Creangd. In vol.: Antologie pentru clasa a II-a secun-

dar, normal, seminarial", alcdtuit6 de profesorii Const. I.

Bondescu si D. Mrdcineanu. Ed. a VI-a. Bucuresti, Cultura
romneasca", 1927, p. 13-155.
Cuprinsul: Capra cu trei iezi, DAnila Prepeleac, Punguta cu doi

bani, Fata babei si a mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea

unui om lanes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini.
Harap-Alb (Fragment). In vol.: Literatura romn din cele mai
vechi thnpuri pin& in zilele noastre" de Gh. Adamescu, Mihail
Dragomirescu si N.I. Russu. Vol. I. Bucuresti, Cartea rom-

neascd", 1929, p. 329-338.

Cinci povefti. Editiune ingrijit de Paul I. Papadopol. [Bucuresti],
AdevArul", [1932]. 199 p. (Biblioteca Dimineata", nr. 154).
Cuprinsul: Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb,Fata babei sifata mosneagului, Ivan Turbinc5..

.van Turbine& Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romneascP,

[1933]. 33 p.

Povestea lui Harap-Alb (Fragmente). In vol.: Lecturi alese din

scriitorii romni" de Petre Hanes. [Bucuresti], Editura Nationala-Ciornei", [1933], p. 113-119.

Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneascl", [1933]. 38 p.

Poyeoi. Lecturd particular pentru clasele II, VII si VIII secundare.
Publicate cu note si vocabular de G. Pascu, Bucuresti, Editura

Tipografiile romne unite", [1933]. 349 p.

Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilill
Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei

si fata mosneagului, FR-Frumos, fiul iepei, Povestea unui

om lenes, Cinci pini, Stan PAtitul, Ivan Turbinca, Harap-Alb.

Capra cu trei iezi. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti , ,,Cartea romAneasca", [1934]. 29 p.

390

www.dacoromanica.ro

Dania Prepeleac. Ilustrat de Stoica D., Bucuroti, Cartea mindneascd", [1934]. 40 p.

Fata babei gi fata mogneagului. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti,Cartea
romneascd", [1934]. 31 p.
Feit-Frumos, fiul iepei. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti, Cartea
romneascd", [1934]. 31 p.
Punguta cu doi bani. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti, Cartea mind.
masa.", [1934]. 24 p.
Fata babei f i fata mogneagului. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti,

Cartea romneascr, 1935. 31 p.

ban Turbincd. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rornaneascd",
[1935]. 33 p.
Povestea lui Stan Peititul. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea
romneascd", [1935]. 52

p.

Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romdneascd", [1935]. 38 p.

Povegti. Bucuresti, [Adevdrull, 1935. 119 p. (Biblioteca scolard.
Publicatiunea pentru cultura elevilor").
Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Ddnild Prepeleac, Punguta cu doi

bani, Povestea lui Harap-Alb.

Soacra cu trei nurori. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneascd", [1935]. 29 p.
Capra cu trei iezi. Bucuresti, Papetdria romaneascd", 1936. 59 p.

Ddnilif Prepeleac. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romdneasch", [1936]. 40 p.

Harap-Aib. Ilustrat de D. Stoica. Bucuroti, Cartea romaneascd",

[1936]. 84 p.
Povefti. Constanta, Tip. Albania", 1937. 64 p. + 1 pl. (Biblioteca
Asociatiei culturale Cartea sub icoand", nr. 12).
Cuprinsul: Fata babei si fata mosneagului, Povestea unui orn
lenes, Prostia omeneascd, Capra cu trei iezi, Ddnild Prepeleac,

Cinci pini, Zicatori din opera lui Ion Creangd.

Capra cu trei iezi. In vol.: Ion Creangd" de Pocitan Plooteanu,

Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 115-121.
391

www.dacoromanica.ro

Ddnild Prepeleac. In vOl.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu ,

Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 122-132.
Fata babei i fata mogneagului. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan
Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 103-108.
Fest-Fromos, fiul iepei. In vol.: Ion CreangA" de Pocitan Ploesteanu,

Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 150-160.

Ivan Turbincd (Fragmente). In vol.: Antologia literaturii romne"

de C. Loghin. Vol. III. CernAuti, Mitropolitul Silvestru",

1938, p. 311-324.
Ivan Turbined. In vol.: Ion CreangA" de Pocitan Ploesteanu, Venia-

min. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 136-148.

Povestea lui Harap-Alb (Fragmente). In vol.: Antologia literaturii
romAne" de C. Loghin. Vol. III. Cernauti, Mitropolitul Silves-

tru", 1938, p. 274-310.

Povegti de I. Creangd. In vol.: Antologie pentru clasa a II-a secundarA, normalA, seminarialA" alcAtuitA de Const. I. Bondescu
si D. MArAcineanu. Bucuresti, Cultura romAneascA", [1938],

p. 11-164.
Cuprinsul: Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu
doi bani, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini.
Pungula cu doi bani. In vol.: Ion CreangA" de Pocitan Ploesteanu,
Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 132-136.
Soacra cu trei nurori. Ddnild Prepeleac. Capra cu trei iezi. Sibiu,
1938. 55 p. (Biblioteca poporalA a Asociatiunei Astra". Anul
al 29-lea, nr. 249/1938).
Soacra co trei nurori. In vol.: Ion CreangA" de Pocitan Ploesteanu,

Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 108-114.

Capra cu trei iezi. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romA.
neascA", [1939]. 29 p.
Dnild Prepeleac. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascA", [1939]. 40 p.

Ivan Turbincd. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rorraneascri,

[1939]. 33 p.

Povegti. Editie ingrijitA de prof. Gh. Cardas. Bucuroti, Cartea

noastrA", [1939]. VIII + 168 p.
392

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbincl, Soaora

cu trei nurori, Capra cu trei iezi, D5ni1 Prepeleac, Fata babei
si fata mosneagului, Povestea porcului.
Pungula cu doi bani. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea roma,
neasca", [1939]. 24 p.
Feit-Frurnos, fiul iepei. Ilustrat de D. Stoica. Bucuroti, Carte&
rombneascA", [1940]. 41 p.

Harap-Alb. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romneascli",

[1940]. 84 p.
Povestea lui Stan Palitul. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea
romAneasca.", [1940]. 52 p.

Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romA

neascA", [1940]. 30 p.
Capra cu trei iezi. llustral de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rom4
neasca", [1942]. 29 p.
F a ta babei f i fata rnofneagului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuroti, Carte&
romAneascA", [1942]. 31 p.

Fiit-Frurnos, fiul iepei. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Carte%

romneascr, [1942]. 41 p.
Harap-Alb. Bucuresti, Bucur Ciobanul", 1942. 32 p.
lean Turbinth. Poveste de Ion CreangA. [Bucuresti, 1942]. 16 f. (Bucu-

ria copiilor". Publicalie periodia, nr. 41.

Povestea lui Stan Plitul. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea
rombneasc4", [1942]. 52 p.
Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea rora-

neascr, [1942]. 38 p.
Punguja cu doi bani. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti , Cartea rombneascr, [1942]. 24 p.
Soacra cu trei nurori. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romil-

neasca", [1942]. 29 p.
Capra cu trei iezi. llustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascr, [1943]. 29 p.

Danila Prepeleac. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascit", [1943]. 40 p.

393

www.dacoromanica.ro

Harap-Alb. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea romAneascA",

[1943]. 84 p.
Ivan Turbined. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea romneascV,
[1943]. 33 p.
Povefti. Punguta cu doi bani. Fata babei i fata mosneagului. Ivan
Turbinc. Povestea unui om lenes. Prostia omeneascA. Soacra
cu trei nurori. Bucuresti, Cioflec", 1943. 60 p. (Cartea noas-

UV. Biblioteca de popularizare, nr. 1).

Povefti fi anecdote. Capra cu trei iezi. Povestea lui Stan Prttitul.
Cinci Orli. Mos Ion Roat5. si Unirea. Mos Ion Roatti si Vodil
Cuza. Bucuresti, Cif:Mee", 1943. 61 p. (Cartea noastr".
Biblioteca de popularizare, nr. 2).
Pungula cu doi bani. Ilustrata de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rombneascli", [1943]. 23 p.

Soacra cu trei nurori. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea romaromneasc", [1943]. 20 p.

Fata babei i fata mofneagului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti,
Cartea romneasc5", [1946]. 32 p.

Povestea lui Stan Peitifut. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea

romaneasca", [1946]. 47 p.

Povestea porcului. Bucuresti, Cartea romneascr, 1946. 35 p.

Capra cu trei iezi. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneascr, [1947]. 40 p.
Dania Prepeleac. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascti", [1947]. 40 p.

Fat-Frumos, fiul iepei. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti, Cartes

romneascP, [1947]. 42 p.
Ivan Turbine& Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romneascA",
[1947]. 32 p.
Ivan Turbincd. In vol.: Ion Creang5." de Barbu LkzAreanu. Bucureti,

Eminescu", [1947], p. 45-61.

Povestea lui Harap-Alb. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea
rornaneasca", [1947]. 72 p.

Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoke.. Bucuresti, Cartea romineascii", [1947]. 36 p.

394

www.dacoromanica.ro

Pungula cu doi bani. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea roma-

neasca", [1947]. 24 p.
Soacra cu trei nurori. Ilustrat de D. Stoica. Bucureti, Cartea romaneasc4", [1947]. 31 p.

Povefti. Soacra cu trei nurori. Capra cu trei iezi. Punguta cu doi

bani. Denile. Prepeleac. Bucuresti, Socec", 1948. Biblioteca
pentru toti", nr. 28-30.
Ivan Turbincd. In vol. Ion Creangl si basmul rusesc" de Barbu
LAzAreanu. Bucuresti, Editura de Stat", 1949, p. 64 80.
Capra cu trei iezi. Bucuresti, Editura Tineretului", 1950. 21 p. (Lite-

ratura pentru copii").

Harap-Alb. Basm. Bucuresti, Editura Tineretului", 1950. 80 p.
Capra cu trei iezi. Ilustratii de Dem. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1952. 8 f. cu ilustr.
Ddnild Prepeleac. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1952. 36 p.
cu ilustr. (Biblioteca scolarului").
_

Cuprinsul: Dnil5. Prepeleac, Cinci pini.

Harap-Alb. Ilustratii de Coca Cretoiu. [Bucuresti], Editura Tineretului" a C.C. al U.T.M., 1952. 80 p. (Biblioteca scolarului").
Punguia cu doi bani. Ilustratii de M. Cordescu. [Bucuresti], Editura
Tineretului", [1952]. 24 p. cu ilustr. [Pentru copii de virste.
prescolarq.
Fata babei f i fata mofneagului. [Bucuresti], Editura Tineretului",

1953. 32 p. cu ilustr.
Pungula cu doi bani. Chisinu, ,*oala sovietia", 1953.
Capra cu trei iezi. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1954. 31 p.
Capra cu trei iezi. Ilustratii de Dem. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1955]. 16 p.
Pungula cu doi bani. Ilustratii de Marcela Cordescu. [Bucuresti],
Editura Tineretului", 1955. 26 p.
Capra cu trei iezi. In vol.: Rumanian Prose and Verse". A Selection

with an Introductory Essay by E.D. Tappe. University of

London the Athlone Press, 1956, p. 44-54.
Ddnild Prepeleac. Ilustrat de Roni Noel. [Bucuresti], Editura Tine-

retului", 1956. 34 p.
395

www.dacoromanica.ro

Fata babei fi fata mo;neagului. Ilustratii: V. Apostoliu. Editia a II-a.

[Bucuresti], Editura Tineretului", 1956. 31 p.

Harap-Alb. [Coperta: Coca Cretoiti]. Editia a III-a. [Bucuresti],

Editura Tineretului", 1956. 72 p. + portr. (Biblioteca scolarului").
Pooestea porcului. Ilustrapi de L. Grigorasenco. Chising.u, Editura
pedagogic& de stat a R.S.S. Moldoveneascr, 1956. 28 p. cu
ilustr. (Cu litere rusesti).
Capra cu trei iezi. [Bucuresti], Editura Tineretulni", 1957. 15 p.

Pove;ti. Ilustratii de C. Oi Huta. Bucuresti,Editura Tineretului",

1957. 60 p. (Insirl-te margrite. Cartea scolarilor mici").
Cuprinsul: Mail& Prepeleac, Povestea porcului, Povestea unui
om lenes, Poveste, Cinci pini.
Pungula cu doi bani. Bucuresti, Editura Tineretului", 1957. 16 p.
Fata babei f i fata momeagului. Editia a III-a. Ilustratii de Ioana
Constantinescu. [Bucuresti], Editura Tineretulni", 1958. 24 p.

(Colectia Traista cu povesti").

Capra cu trei iezi. Ilustratii de Dem.[Bucuresti], Editura Tineretulni",
1959. 16 p.

Capra cu trei iezi. Ilustratii: Dem. aucurestil Editura Tineretului",

1959. 8 p. (text) + [14] p . ilustrate.

Pooevi. Chisin&u, Cartea moldoveneascr, 1959. 160 p.

Dup5.: Bibliografia 'literaturii romine .(1948-1960)" . Bucuresti
Editura Academiei Republicii Populare Romne", 1965, p. 332.
Capra cu trei iezi. Ilustratii: Dem. [Bucuresti, Editura Tineretului",
1960]. 8 p. (text) + [14] p. ilustrate.

Pungula cu doi bani. Ilnstratii de IoanaOltes. [Bucuresti, Editura

Tineretului", 1960]. 16 p.
Fata babei ;i fata moqneagului. Editia a IV-a. Ilustratii de Ioana Cons-

tantinescu. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1961]. 24 p.

(Colectia Traista cu povesti").
Capra cu trei iezi. Ilustratii: Dem. [Bucuresti, Editura Tineretulni",
1962]. 8 p. (text) -I- [8] f. ilnstrate.
Ddnild Prepeleac. Ilustratii de Noel Roni. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1962]. 24 p.
396

www.dacoromanica.ro

Harap-Alb. Ilustratii de Roni Noel. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1962]. 80 p. + 5 f. pl. (Colectia Traista cu povesti").

Pungula cu doi bani. Ilustratii de Ioana Oltes. [Bucuresti], Editura

Tineretulni", 1962. 18 p.
Capra cu trei iezi. Ilustratii: Dem. [Bucuresti, Editura Tineretului",
1963]. 8 p. (text detasat) -I- 8 f. ilustrate.
Fata babei gi fata mogneagului. [Ilustratii de Noel Ronio. [Bucuresti],

Editura Tineretului", [1963]. 48 p. (ColecVia Traista cu povesti").

Ivan Turbincd. Ilustratii de L. Beliaev. Chisinau, 1963, Editura

de stat Cartea moldoveneasa", 1963. 29 p. (Cu litere
rusesti).

Ddni ld Prepeleac. Ilnstratii de Gh. Adoc. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1964]. 48 p. (Colectia Traista cu povesti").
Pungula cu doi bani. Ilustratii de Ioana Oltes. [Bucuresti], Editura
Tineretului", [1964]. 8 f. ilustr.
Capra cu trei iezi. Desene de L. Domnin. Chisin5m, Editura Cartea
moldoveneasca", 1965. 20 p . (Cu litere rusesti).

Capra cu trei iezi. Ilustratii de Deak Ion. [Bucuresti,Editura Tineretului", [1965. 15 p. (text detasat) -I- [8] 1. ilustrate.
Fata babei f i fata mogneagului. Ilustratiile de Albin Stanescu. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1965]. 4. p. -I- 7 1. pl.

Harap-Alb. Ilustratii de Noel Roni. [Bucurestiv, Editura Tineretului", [1965]. 84 p.

Pungula cu doi bani. [Ilustratii: Dumitru Dobricas. Bucuresti, Editura Tineretului", [1965. 4 p. + [8] f. ilustrate.
Fata babei f i fata mogneagului. Ilustratdile de Albin StAnescu. [Bucu-

resti, Editura Tineretului", [1966]. 4 p. + 8 f. pl.

Pungula cu doi bani. Ilustratii: Dumitru Dobrica. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1966. 4 p. + 8 f. ilustr.
Fata babei gi fata mogneagului. Ilustratiile de Albin Stanescu. [Bucu-

resti], Editura Tineretului", 1967. 4 p. + 8 f. pl.

www.dacoromanica.ro

397

Pungula cu doi bani. [I1ustratii: Dumitru DobricA]. [Bucuresti].

Editura Tineretului", [1967]. 4 p. + [8] 1. ilustrate.
*

Capra cu trei iezi. Brasov, Editura librAriei Nicolae I. Ciurcu",

[inainte de 1897].
Harap-Alb. Brasov, Editura librAriei Nicolae I. Ciurcu", [inainte
de 1897].

Soacra cu trei nurori. Brasov, Editura librAriei Nicolae I. Ciurcu",

[Inainte de 1897].
Capra cu trei iezi. In imagini de Aurel Petrescu. Bucuresti, Editura
Gorjan". 20 f., [f.a.].
Capra cu trei iezi. Poveste. Ilustrat de Th. Kiriakoff. Bucuresti,

Socec". 15 p. (Ctirti ilustrate pentru copii"), [La.].

Capra cu trei iezi. Povesti. Bucuresti, Editura PapetAria romaneascA". 64 p., [f.a.].
Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Soacra cu trei nurori, DAnilA
Prepeleac, Punguta cu doi bani.
Capra cu trei iezi. Pungula cu doi bani. In volumul: Lecturi alese
pentru clasa a II-a secundarA", publicat de C.G. Dinu si V.V. Ha-

nes, [La.].
Creangd povestind copiilor. $oarecele siret si lacom. Un pui de urs
sau cum si-a prapAdit tiganul nasul. Ursul pAcAlit de vulpe.
Acul si barosul. Ivan TurbincA. Pungulita cu doi bani. Povestea unui om lenes. Povestea lui Harap-Alb.
Bucuresti, Socec". 178 p. -I- portr. (Colectia clasicilor romAni
si strAini pentru copii si tineret"), [f.a.].
Creangd povestind copiilor. Un pui de urs sau cum a prApAdit tiganul
nasul. $oarecele siret si lacom. Ivan TurbincA. Punguta cu doi

bani. Povestea unui om lenes. Acul si barosul. Povestea lui

Harap-Alb.

Editia a II-a. Bucuresti, Socec". 176 p. -I-- portr. (Colectia

clasicilor romAni si strAini pentru copii si tineret"), [La.].
Fata babei f i fata mofreeagului. Poveste ilustratA de Th. Kiriakoff.
Bucuresti, Socec". 12 p., [La.].
Harap-Alb. Poveste. Bucuresti. 32 p. (Bucuria copiilor", nr. 6-7),
[La.].
398

www.dacoromanica.ro

Ivan Turbine& [Bucuresti], Vatra". 155 p. (Biblioteca Licurici"),

[f.a.].
Povestea lui Harap-Alb. Bucure*ti. 54 p. + 7 pl., [f.a.].

Povestea lui Harap-Alb. Bucuresti, Socec". 42 p. +

f., [La.].

Povestea lui Harap-Alb. Cu o prefat.a. de Sorin B. Rare*. Bucure*ti,

Editura T.I. E*anu". 96 p, (Colectia clasica E*anu"), [f.a.].

Povestea lui Stan Pgitul. Bucuresti. 31 p. (Pagini alese din scriitorii

romani", nr. 47), [La.].

Povestea lui Stan Rigitul. Poveste ilustrata de Th. Kiriakoff. Bucu-

re*ti, Socec". 20 p., [f.a.].

Povestea lui Stan Pdgitul gi Ivan Turbine& Bucuresti. V + 87 p.
(Colectia Carp le pentru popor"), [f.a.].
Povegti. Bucuresti. 160 p., [f.a.].
Cuprinsul: Povestea lui Harap-Alb, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei *i fata mosneagului, Capra cu trei
iezi, Povestea unui om lane*.

Povegti. Editie Ingrijit de prof. Gh. Garda*. Bucure*ti, Cartea

noastra". 64 p., [f.a.].
Cuprinsul: Fat-Frumos, fiul iepei, Punguta cu doi bani, Povestea unui om lenes, Stan Maul, Cinci pfni.
Povegti. Ilustratii de Valentina Bardu. Vol. III. Bucuresti, Cartea
romaneasca.". 61 p. + 1 f. (I); 59 p. (II), [La.].
Cuprinsul (vol. II): Capra cu trei iezi, Ivan TurbincA, Povestea lui Stan Patitul.

Punguga cu doi bani. In vol.: Antologia scriitorilor romani" de

I.A. Bassarabescu si V.V. Hane*. Vol. II. Bucuresti, Nationala Ciornei", p. 143-148, [La.].
Punguga cu doi bani. Poveste ilustrata de Th. Kiriakoff. Bucure*ti,

Socec". 8 p., [f.a.].

Soacra cu trei nurori. [Bucure*ti], Cartea romaneasca". 48 p. (Pagini

alese din scriitorii romani", nr. 115-116, [f.a.].

399

www.dacoromanica.ro

b. Amintiri
Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Autorii romAni modemi" de LazAr SAineanu. Bucuresti, 1891, p. 283-286.
Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Crestomatie romAnti"
de I. Manliu. Bucuresti, Carol Gobi", 1891, p. 190-192.
Amintiri din copildrie f i anecdote. Cu 8 ilustratiuni de Theodor

Buicliu. Iasi, Saraga", 1892. 201 p.

Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Anecdote
(Popa Duhu, Cinci pini, Joan RoatA st Von Cuza, Joan Roatti
si Unirea). Poezii poporane. Poezii proprii. Cuvinte, rostiri.
Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Autorii romAni moderni" de LazAr SAineanu. A III-a editiune, revAzutA si adaosA.

Craiova, 1895, p. 278-280.

Amintiri din copilitrie (Fragmente). In vol.: Carte de cetire" de

M. Pompiliu si I. Paul. Partea a II-a. Iasi, Dacia", 1897,

p. 457-459.
Amintiri din copiliirie (Fragmente). In vol.: Crestomatie pentru
istoria limbii si literaturii romAnesti" de Gh. Adamescu. Bucu-

resti, Socec", 1897, p. 343-346.

Autobiografie. Ion CreangA", II, 12, decembrie 1909, p. 309-311.
Mama [Amintiri din copildrie, II, fragment]. In vol.: Curs de
limba romanA. Bucati de lecturA si gramaticA, pentru clasa
a III-a secundard". Densusianu, Candrea, Caracostca. Bucu-

resti, 1910, p. 5-6.

Amintiri din copildrie gi Ivan Turbincd. Sibiu, Editura Asociatiunii",
1914. 180 p.
Amintiri din copildrie. Iasi, Tipografia Serviciului geografic, 1918.

78 p. (Biblioteca societtii Tinerimea romAna", nr. 2).

Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Antologia scriitorilor
romani" de Ion Clopotel. Vol. III. Arad, 1918, p. 90-100.
Amintiri din copildrie (Partea a II-a, fragment). In vol. Antologia

rumena, passi scelti et annotati di autori rumeni con una

introduzione storico-letteraria"... de Carlo Tagliavini. Heidel-

berg, 1923, p. 81-84.

Amintiri din copildric (Partea a II-a, fragment). In vol.: Ruma.nisches lesebuch. Ausgewahlte proben rumnischer Schriftstel4C0

www.dacoromanica.ro

ler mit deutschen Anmerkungen und einem Grundriss der rumd-

nischen Literaturgeschichte" de Karl Tagliavini. Heidelberg,

1923, p. 81-84.
Amintiri din copildrie. [Bucuresti], Culture nationald", [1924].
150 p. (Biblioteca tinerimii").
Amintiri din copildrie (Partea a II-a, fragment). In vol.: Lectures
roumaines. Morceaux choisis de prose et poesie roumaine avec
des notes en franceis" de Charles Tagliavini. Heidelberg,

1924, p. 81-84.
Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Literature romnd din

cele mai vechi timpuri pind in zilele noastre" de Gh. Adamescu, Mihail Dragomirescu si N.I. Russu. Vol. I. Bucuresti,
Cartea romneascil", 1929, p. 338-341.

Amintiri din copildrie (Partea I). In vol.: Povestitori romni.

Buditi alese (1880-1925)". Cu o prefald i Insemnri de Eme-

noil Bucuta. Bucuresti, Culture nationald", 1929, p. 2-23.

Opere complete. Precedate de un studiu biografic si bibliografic de
E. Lovinescu. Editia a II-a, vol. I. Bucuresti, Ancora", [1929].

(Biblioteca clasicilor romni"). 188 p.

Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV).
Amintiri din copildrie. Editie pentru bibliofili. Ilustrat cu zece
xilorafii de Maria Manolescu-Bruteanu. Bucuresti, Cartea
romneascd", 1932. 121 p. -I- 13 pl.
Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Pope Duhu,
Mos Ion Roatd. si Unirea, Mos Ion Roatd si Vocld Cuza, Mos
Nichifor Cotcariul.

Amintiri din copildrie (Partea I, fragment). In vol.: Lecturi alese

din scriitorii romni" de Petre Hanes. Bucuresti, Editura
Nationale Ciornei", [1933], p. 109.
Amintiri din copildrie. Publicate cu note si vocabular de G. Pascu.

Volum autorizat... ca lecturd particular pentru clasele III,

VII, VIII. Bucuresti, [1935]. 198 p. (Literatura clasicd romaneasa sub ingrijirea societalii Prietenii istoriei literare").
Amintiri din copilArie. Editie complectd cu ilustratiuni de Stoica D.
Bucuresti, Cartea romneascd", [1936]. 191 p.
401

26

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Popa Duhu,
Mos Ion Roatd si Unirea, Mos Ion Roatd si Vodit Cuza, Mos
Nichifor Colcariul.

Amintiri din copildrie (Partea a IV-a). In vol.: Antologia literaturii

romne" de C. Loghin. Vol. III. Cernduti, Mitropolit Si Ives-

tru", 1938, p. 325-335.

Amintiri din copileirie (Fragmente: Mama, coala din Humulesti,
Bunicul meu, Puptiza, Dupd cirese"). In vol.: Cartea copiliiriei. Antologie romdneascd" de Ion Negoiescu. Bucureti,

Cartea romdneascd", 1938, p. 18-39.

Amintiri din copildrie. In vol.: Ion Creangd" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 13-73.
Fragment de biografie. In vol.: Ion Creangd" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 11-12.
Amintiri din copildrie (fi de mai tirzirt). Editie adevdratd de Giorge

Pascu. Bucuresti, Monitorul Oficial", 1939. 133 p. (Biblioteca scriitorilor moldoveni", 2).
Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Popa Duhu,
Mos Ion Roatd. si Unirea, Mos Ion Roatd si Vodd Cuza.

Amintiri din copildrie (I, II, III, IV). In vol.: Antologie pentru
clasa a III-a secundard, normald, seminariald" alcdtuit de
Const. I. Bondescu si D. MArdcineanu. Bucuresti, Cultura
romdneascd", [1940], p. 191-294.
Opere complete. Amintiri din copildrie. Popa Duhu. Mos Ion Roatti.
Mos Ion Roatd si Vodd Cuza. Bucuresti, Alcalay & Co.", [1940],

174 p. (Biblioteca pentru toti", nr. 32-33).

Amintiri din copileirie. Bucuresti, 1941. 137 p. (Biblioteca Sentinela", nr. 10).
Amintiri din copildrie. Editie complet cu ilustrafiuni de D.Stoica.
Bucuresti, Cartea romneascd", [1941]. 177 p.
Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Popa Duhu,
Mos Ion Roatd si Unirea, Mos Ion Roat si Vodd Cuza, Mos
Nichifor Cotcariul.
402

www.dacoromanica.ro

Amintiri f i povefti. Studiu biobibliografic gi pedagogic, comentarii

gi glosar [de] Mircea Ispir. Editia a II-a. Bucuregti, Scoalo

poporului", 1941. 159 p.
Cuprinsul: Amintiri din copilhie (I, II, III, IV).
Amintiri din copildrie. Bucuregti, Leon", 1942. 111 p.
Amintiri din copildrie. Bucuregti, Librria romAneasa", 1942.
112 p.
A.mintiri. Cu desene de Ioana Jurgea. Bucuregti, Casa gcoalelor",
1942. 136 p.
Cuprinsul: Amintiri din copilrie (I, II, III, IV), Popa Duhu,
Mog Ion Roat6 gi Unirea, Mog Ion Roatl gi Vocl Cuza, Mog
Nichifor Cotcariul, Fragment de biografie.

Amintiri din copildrie. Editie ingrijit5., cu un studiu introductiv

gi note de Avram P. Todor. [Bucuregti], Nationala Gh. Mecu",

1942. 159 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romAn5).

Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Popa Duhu,
Mog Ion Roat5 gi Unirea, Mog Ion Roat gi Voc1.6 Cuza.

Amintiri din copildrie. Bucuregti, Remus Cioflec", 1943. 104 p.

(Biblioteca de popularizare", nr. 3).
Amintiri din copildrie. Editie completti cu ilustratiuni de D. Stoica.
Bucuresti, Cartea romncascA", [1943]. 177 + 2 pl.
Cuprins identic cu al editiei Amintiri din copildrie, [1936],
Cartea romneasc6".
Amintiri din copildrie. Editie Ingrijith cu un studiu introductiv
gi note de Avram P. Todor. Editia a II-a. [Bucuregti], Nationala Gh. Mecu", 1.943. 160 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romAnA, nr. 2).
Cuprins identic cu al editiei Amintiri din copildrie, [Bucuregti], Nationala Gh. Mecu", 1942.
La scalddloare. Pdranie din copildrie. Bucuregti, Editura Bucur
Ciobanul", 1944. 31 p.
Amintiri din copildrie. Fragmente. llustr. de Gh. Labin. Bucuregti,

Socec", 1945. 28 p.
Amintiri din copildrie. Oradea, Edilura Ateneul", 1946. 136 p.
Amintiri din copildrie. Editie complet6 [alcAtuit i Ingrijit de
M. Toneghin] cu ilustratiuni de D. Stoica. Bucuregti, Cartea

romneascP, [1946]. 153 p. + 2 pl.

403

26*

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Popa Duhu,
Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si Voda Cuza, mo Nichifor Cotcariul.

Amintiri din copildrie. Editia a III-a, ingrijit& de prof. Avram P.

Todor. [Bucuresti], Nationala Mecu", 1947. 160 p. (Biblioteca
Nationala").
Cuprinsul: Amintiri din copilAfie (I, II, III, IV), Mos Ion Roata
si Unirea, Mos Ion Roan. si VodA Cuza.

Amintiri. [CopertA de d-ra Eliza Repeteanu]. [Bucuresti], Casa

scoalelor", [1958]. 150 p.
Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Popa Duhu,
Mos Ion Roat& si Unirea, Mos Ion RoatA si VodA Cuza, Mos
Nichifor Colcariul, Fragment de biografie.
Amintiri din copildrie. Bucuresti, Editura Tineretului", 1950. 117

p. + ilustr.
Amintiri din copildrie. Virset, Fratie si unitate", 1950. 145 p..4portr. + facs.
Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Popa Duhu,
Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si Vod& Cuza, M os
Nichifor Cotcariul.

Amintiri. Cu o prefata de Mihail Sadoveanu. [Bucuresti], Editura

de stat pentru literatura si artA", [1952]. 100 p. + 1 pl. +

erata. (Biblioteca pentru toti").
Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Fragmen t
de biografie, Cuvinte din Amintiri" explicate de insusi Creanga.

Amintiri din copildrie. Ilustratii de Coca Cretoiu. Bucuresti, Editura Tineretulni", 1952. 108 p. cu ilustr. -I- 2 tab.
Amintiri din copildrie. Ilnstratii de Coca Cretoiu. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1955. 96 p. + ilustr. (Biblioteca scolarului").
.5coala de altddatd. Amintiri din copildrie (Fragmente). Coperta si
ilustratii de A. Lucaci. Bucuresti, Editura Tineretului", 1955
Amintiri din copildrie. Coperta si desenele de L. Grigorasenco. Cihis.
nAu, Editura Pedagogic& de stat a R.S.S. Moldovenesti, *coala
sovieticA, 1956. 95 p. (Cu litere rusesti).
Amintiri din copildrie. (Part%a a-a, fragm%nt). In vol.: Rumanian

Prose and Verse". A Selection with an Introductory Essay

404

www.dacoromanica.ro

by E.D. Tappe. University of London the Athlone Press, 1956,

p. 54-59.

Amintiri din copildrie. [CuvInt lnainte de Mihail Sadoveannb Ilustratii de Eugen Taru. Bucureti, Editura Tineretului", 1959.
128 p. (Clasicii romani". Editie ilustrata).

Amintiri din copildrie f i Povestea lui Harap-Alb. [Prefata de Ion

Rotaru. Supracoperta, coperta i ilustratiile de A. Dernian].
[Bucureti], Editura pentru literatura", 1962.166 P. + 11 f. pl .
Pupdza din tei. Amintiri din copildrie. Ilustratii de Eugen Taru.
Bucureti, Editura Tineretului", [1962]. 72 p. (ColectiaTraista
cu poveti").
Caprele Irinucdi (Fragmente din Amintiri din copilarie"). [Ilustratii
de N. Saftoin]. )[Bucureti], Editura Tineretului", [1964].
55 p.
Pupdza din tei. Amintiri din copildrie. Ilustratii de Eugen Taru. [Bu-

cureti], Editura Tineretului", [1965]. 70 p.

Caprele Irinuciii (Fragmente din Amintiri din copilrie"). [Ilustratii

de N. Saftoiu]. [Bucureti], Editura Tineretului", [1966].

55 p
Amintiri din copildrie. Cuvint lnainte de Mihail Sadoveanu. Ilustratii de Constantin Baciu. [Bucureti], Editura Tineretului",
[1968]. 144 p. cu ilustr.

Amintiri. Amintiri din copildrie. Bucureti. 127 p., [f.a.].

Amintiri din copildrie. Bucureti. 156 p., [f.a.].
Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I, II, III, IV), Mo Ion Roata,
Mo Ion Roata i Vocla Cuza.

Amintiri din copildrie. [Bucureti],Editura Libraria romaneascr.

111 p., [La.].
Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I, II, III, IV), Pop a Duhu.

Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.:Antologia scriitorilor romani" de I. A Bassarabescu i V.V. Hane. Vol. II. Bucureti,

Nationala Ciornei", p. 138-143, [La.].

Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Crestomatie", Iai,
Saraga", p. 111-115, [f.a.].
405

www.dacoromanica.ro

Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Umorul romnesc"

de P. Locusteanu. Bucuresti. Din publicatiile Casei scoale-

lor", p. 93-105, [f.a.].

Amintiri din copildrie. Ilustratii de Geo A. Borzea. Bucuresti. 112 p.
(Colectia clasicA Esanu"), [f.a.].
Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I, II, III, IV), Popa Du hu.
Amintiri din copildrie. Partea I
III. Bucuresti, Cartea romineascA".

2 volume. 32 p. (I), 32 p. (II), 32 p. (III). (Pagini alese din

scriitorii romAni", nr. 61, 63, 65), [f.a.].
Amintiri din copildrie, Popa Duhu, loan Roatei f i Vodd Cuza. Opere
complete. Partea a V-a si a VI-a. Bucuresti. 160 p. (Biblio-

teca pentru toti", nr. 32-33), [f.a.].

Amintiri din copildrie. Povestiri. Bucuresti, PapetAria romAneascA".
64 p., [f.a.].

Copil. Ilustratii de Gheorghe Labin. [Bucuresti], Socec". 16 p.,

[f.a.].

C. Povestiri
Douci istorioare prea frumoase din viaja lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip

Lazr", 1890. 31 p.
Cuprinsul: Mos Ion RoatA si Cuza-VocIA. AnecdotA de Ioan
CreangA; Hora lui Cuza-VodA. Versuri de D. Bolintineanu;
0 avansare. Epizod din vials, lui Cuza-VodA de M. Schwarzfeld.

Cinci pini. In vol.: Culegeri literare". Bucuresti, Socec".Editia

a II-a, ilustratA, partea I, 1891, p. 155-158.
Mog Ion Roatd. In vol.: Crestomatie romAnA" de I. Manliu. Bucu-

resti, Carol Gobi", 1891, p. 192-195.

Mog Ion Roatd. In vol.: Culegeri literare". Bucuresti, Socec".
Editia a II-a, ilustratA, partea a II-a, 1891, p. 87-90.
MoF Nichifor Colcariul (Povestire glumeabi). (Fragment). In vol.:
Crestomatie romAnA" de I. Manliu. Bucuresti, Carol Gobl",
1891, p. 201-202.
Doud istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-vodd. Craiova, 1892.
31 p.

Cuprinsul: Mos Ion RoatA si Cuza-Voclii. AnecdotA de loan

CreangA; Hora lui Cu.za-VodA. Versuri de D. Bolintineanu;
0 avansare. Epizod din viola lui Cuza-VodA de M. Schwarzfeld.
406

www.dacoromanica.ro

Doud istorioare prea frumoase din viata lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip

Lazr", 1893. 31 p.
Cuprinsul: Mo Ion Roat si Cuza-Vod. Anecdot de loan
Creang6; Hora lui Cuza-Vod5.. Versuri de D. Bolintineanu;
0 avansare. Epizod din viata lui Cuza-Vod de M. Schwarzfeld.
Povestea unui om lenef. Familia", Oradea, XXIX, 38, 1 oct. 1893,
p. 455.
Doud istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip

Lazr", 1894. 31 p.
Cuprinsul: Mos Ion Roat5. si Cuza-Vod. Anecdot de loan
Creang5.; Hora lui Cuza-Vodti. Versuri de D. Bolintineanu;
0 avansare. Epizod din viata lui Cuza-Vod5. de M. Schwarzfeld.
Dowd istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip

LazAr", 1896. 31 p.
Cuprinsul: Mos Ion Roat si Cuza-Vod. Anecdot de Joan
Creang5.; Hora lui Cuza-Vod. Versuri de D. Bolintineanu;
0 avansare. Epizod din viata lui Cuza-Vod de M. Schwarzfeld.
Mof Nichifor Colcariul (Povestire glumeald). In brosura: Lupta

pentru existentV. Bucuresti, 1896, p. 51-81.

loan Roatd f i Unirea. In vol.: Carte de cetire" de M. Pompiliu si

I. Paul. Partea I. Iai, Dacia", 1897, p. 2-5.

loan Roatd f i Unirea. In vol.: Crestomatie pentru istoria lirnbii
i literaturii romnesti" de Gh. Adamescu. Bucuresti, Socec",
1897, p. 340-343.
Poveste. FAt-Frumos", I, 2, 1 aprilie 1904, p. 28-30.
lnsarnairi. FAt-Frumos", I, 3, 15 aprilie 1904, p. 34.
Mog Nichifor Cofcarul. In vol.: Nuvele umoristice de Ion Creang5.,

E. Baican, T. Stefanelli si E. Teliman". Bucuresti, Socec",

1909, p. 7-40. (Biblioteca popular5. Socec", nr. 84).
Poveste. Luceafrul", IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 4-5.
MCI Ion Roatd. I, II. Ion Creang5.", Birlad, IV, 9, septembrie 1911,

p. 258-262, 263-267.
Din povestirile lui Ion Creangd. Tirgoviste, 1912. 55 p. (CarteasAtea-

nului", nr. 1).

Cuprinsul: Mos Ion Roat5. si Unirea, Mo Ion Roat5 si Cuza-

Vocl, Ivan Turbinc, Punguta cu doi bani, Povestea unui

om lene.
407

www.dacoromanica.ro

Mos Nichifor Colcariul. Bucuresti, Steinberg", 1918. 32 p. (Scriitorii celebri". An. I, nr. 10).
Mos Nichifor Colcariul. Bucuresti, Cartea romAneascr, 1920. 32 p.
(,,Scriitorii celebri". Anul I, nr. 10).
Popa Duhu. In vol.: Prozatorii nostri. Crestematie" de N. Dunnreanu i Liviu Marian. Vol. I. ChisinAu, 1921, p. 46-51.

Popa Duhu. [Bucuresti, 1924]. 30 p. (Pagini alese din scriitorii

romAni", nr. 166).
Popa Duhu. Universul literar", Bucuresti, XLV, 44, 27 octombrie

1929, p. 702-703.
I. Ion Roatd i Unirea. II. Ion Roat i Vold Cuza. ChisinAu, [1930].

(Biblioteca popularA", nr.

10).

Popa Duhu (Fragment). In vol.: Lecturi alese din scriitorii romAni"

de Petre Hanes. [Bucuresti], Editura Nationala-Ciornei",

[1933], p. 110-112.
A cul qi barosul. Ursul picilit de vulpe. Inul i cdmefa. Ilustrate de
D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascA", [1935]. 27 p.
Povestea unui om leneg. Cinci pini. Prostia omeneascd. Ilustrate de
D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascA", [1935]. 39 p.
Povestea unui om lenes. Bucuresti, PapetAria romAneascr, 1936.
64 p.
Acul ft: barosul. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu, Venia-

min. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 161-162.

Inul ft: cdtnefa. I n vol.: Ion Creangl" de Pocitan Ploesteau, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 167-169.
Istorioare i povesti. Alese din toate scrierile pentru gindul i inima

poporului. [Bucuresti], Fundatia culturalA regalA Principele

Carol", 1938. 107 p. (Biblioteca Albina"). [Desenele din aceastA
carte sunt Mute de marele pictor D. Stoica i reproduse cu
invoirea C5rfii romAnestil.
Cuprinsul: Amintiri din copilarie (fragment), Mos Ion RoatA,

Mos Ion Roatd si Cuza-Vod, Povestea unui om lenes, Cinci

pini, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani.
Mos Ion Roatd i Unirea. In vol.: Ion Creang4 de Pocitan Ploes-

teanu, Veniamin. Vol. II. Bucresti, 1938,p. 80-83.

408

www.dacoromanica.ro

,Mog Ion Roatii i Voclei Cuza. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploes-

teanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 83-87.

Mog .Nichifor Colcariul. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 89-103.
Popa Duhu. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteann,Veniamin.

Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 74-79.

Povestea unui om leneg. In vol.: Ion Creange de Pocitan Ploesteanu, Veniarnin. Vol. II. BucurcSti, 1988, p. 149-1E0.
Prostia omeneasca. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu,
Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, P. 163-165.
Prostia orneneasca. Ursul pitccilit de vulpe. Cinci pini. Soacra cu trei
nurori. Pungula cu doi bani. In vol.: Povesti alese" de P. Garboviceanu i G.l. Chelaru. Bucuresti, Editura Casei scoale-

lor", 1938, p. 11-64 (Biblioteca societatii Steaua").

Ursul pticalit de vulpe. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu,

Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 166-167.

Povestea unui om leneg. Cinci pini. Prostia orneneascd. Ilustrate de
D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneasca", [1942]. 39 p.
Acul gi barosul. Ursul picilit de vulpe. Inul i ceirnesa. Ilustrate de
D. Stoica. Bucuresti, Cartea rornaneasca.", [1943]. 27 p.
Povestea unui om leneg. Cinci pini. Prostia omeneascti. Ilustrate de
D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneasca", [1943]. 39 p.
Acul i barosul. Ursul paceilit de vulpe. Inul i cdmefa. Ilustrate de

D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneasca.", [1947]. 27 p.

Povestea unui om leneg. Cinci pini. Prostia omeneasol. Dustrate de
D. Stoica. Bucuresti, Cartea romneasca", [1947]. 37 p. + 1 f.

Povestiri. [Bucuresti], Editura de stat pentru literatura si arta.",

[1953]. 72 p. (Colectia Albina").
Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I), Mos Ion Roata 1i Unirea,
Mos Ion Roata i Voda Cuza, Ivan Turbinca.

Ursul picilit de vulpe. Ilustratii de D. Ghinokastra. [Bucuresti],

Editura Tineretului", 1955. 11 p.
Acul i barosul. Ilustratii: V. Apostoliu. [Bucuresti], Editura Tine-

retului", 1956. [14] p.

409

www.dacoromanica.ro

Acul fi. barosul. Editia a II-a. Ilustratii: Ileana Popescu. [Bucu-

resti], Editura Tineretului", 1958. 16 p. (Colectia Traista

cu povesti").

Mof Ion Roatd ft Unirea. Ilustratii de Silvia Cambir. [Bucuresti],

Editura Tineretului", 1959. 10 p.

Inul fi camp. Ilustratii si coperte: Adriana Miheilescu. [Bucuresti],

Editura Tineretului",

[1961].

16 p. (Colectia Traista cu

povesti").

Ursul pictlit de vulpe. Ilustratii de D. Ghinokastra. [Bucuresti],

Editura Tineretului", [1961]. 12 p.
Povestiri. Ilustratii de Noel Roni. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1963]. 84 p.
Cuprinsul: Mos Nichifor Cotcariul, Popa Duhu, Mos Ion Roat6

si Unirea, Mos Ion Roate si Vode Cuza, Cinci pini, Poveste

(Prostia omeneasce), Povestea unui om lenes, Inul si cemesa,
Acul si barosul.
Mog Ion Roatd fi Unirea. Mof Ion Roatd fi Vocid Cuza. Ilustratii:
Vasile Celmare. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1965]. 30 p.
Ursul pildilit de vulpe. Ilustratii de D. Ghinokastra. [Bucuresti],
Editura Tineretului", [1965]. [6] f. ilustrate.
Mog Ion Roatii fi Unirea. Mof Ion Roatd fi Vodd Cuza. Ilustratdi:

Vasile Celmare. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1966].

30 p.
*

Ion Roatd fi Unirea. Ion Roatd fi Vodd Cuza. Chisineu, Tipografia

Cartea romneasce". 16 p., [La.].

Ion Roatd fi Unirea. In vol.: Antologia scriitorilor romeni" de

I.A. Bassarabescu si V.V. Hanes. Vol. II. Bucuresti, Nationala Ciornei", p. 148-152, [f.a.].
Mog Ion Roatd. Editura Societetii Coresi", Bucuresti. (Biblioteca
Basarabiei"), [f.a.].

Mel Ion Boat& Ivan Turbine& Bucuresti, Cartea romneascP.

32 p. (Pagini alese din scriitorii romni", nr. 14), [f.a.].
410

www.dacoromanica.ro

Mos Nichifor Cofcariul. Cu o prefata de G.T. Kirileanu si II. Chendi.

Bucuresti. 32 p. (Pagini alese din scriitorii romosii", nr. 2),

[f.a.].
.Nuvele. Popa Duhu. Mos Ion Roat. Mos Nichifor Cotcariul.Editie

ingrijia de Ion Pillat. Bucuresti, Cartea romneascA". 48 p.

(Pagini alese". Serie nouk nr. 29), [f.a.].
Nuvele f i povestiri. Mos Nichifor Cotcariul. Popa Duhu. Mos Ion
Roat si Unirea. Bucuresti, Victoriei". 100 p. (Biblioteca
pentru toti", nr. 31-31 bis), [f. a.].
Povestea unui om lenes. Bucuresti. 64 p., [f. a.].
Povestea unui om lenes. Poveste ilustrat de Th. Kiriakoff. Bucuresti,

Socec". 7 p., [La.].

Povestile lui Mos Nichifor. Bucuresti, Editura Papetgria rornA.-

neascP. 64 p., [f.a.].

Cuprinsul: Mos Nichifor Cotcariul, Prostia omeneasck Ursul

pkalit de vulpe, Inul si amesa, Poezii poporane (Bratu),

Cintecul femeilor lenese.

d. Diverse
Metodd noud de scriere f i cetire pentru uzul clasee I primard, de insti-

tutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, Gh. Ienchescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu. Editia a doukeci si doua,

imbunatatit si adaugitli cu mai multe figuri si text. Iasi,

1891. 88 p.
Geografia judefului Iasi, pentru clasa a II-a primard urband de &Vol.,

pentru clasa a III-a primard urband de fete f i pentru clasa

a III-a primard rurald de bdiefi f i fete, de institutorii: V. Ilaceanu, Gh. IenAchescu si I. Creangk Editia a V-a, indreptat
si lmbunatatit. Iasi, 1892. 36 p. + 1 h.
Metodd noud de scriere si cetire pentru uzul clasei I prima,* de institutorii: I. Creangk C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu,
V. Faceanu si A. Simionescu. Editia a doukeci si trei, imbunA-

tatita si adugit cu mai multe figuri si text. Iasi, 1894. 88 p.

Cind cram in floarea mea. In vol.: Ion Creang6" de Pocitan Ploes-

teanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 170.

Misiunea preotului la sate. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 171-174.
411

www.dacoromanica.ro

Satirice. ln vol.: Ion Creang" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin.

Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 170.
lezuitismul in .Rorndnia. Ft-Frumos", Cern Anti, XV, 2, mart-prier
1940, p. 43-45.
IH.TRADUCERI
Das Beutelchen mit zwei Dreiern [Punguta cu doi bani]. In vol.: Rumanische Marchen". Ubersetzt von Mite Kremnitz. Leipzig,

1882, p. 42-48.
Die zwei Stieffchweftern [Fata babei i fata mosneagului]. In vol.:
Rumanische Marchen". Ubersetzt von Mite Kremnitz. Leipzig,
1882, p. 228-238.

Iwan mit den Ranzel [Ivan Turbinca]. In vol.: Rumanische Marchen". Ubersetzt von Mite Kremnitz. Leipzig, 1882, p. 96-118.
Harap-Alb. Romanisches Marchen nach Joan Creang. Deutsch von
P. Brosteanu. Romanische Revue", Resicza, II, fasc. VIIVIII,

august 1886, p. 444-480; II, fasc. IX, september 1886, p.

635-551.
Le Conte du porc [ovestea porculni]. Publicata de Jules Brun In Magasin littraire" al lui Gand, in 1893, cu o prezentare de Leo
Bachelin.
Dupd: Secolul 20", 12, 1964, p. 10.
Le Conte du porc [Povestea porcului]. In vol.: Sept contes roumains.
Traduits par Jules Brun. Avec une Introduction generale et un

Commentaire folkloriste par Leo Bachelin. Paris, Firmin-Didot", 1894, p. 213-263.

Stan L'Echaudi [Povestea lui Stan Patitul]. In vol.: Sept contes"
roumains". Traduits par Jules Brun. Avec une Introduction
generale et un Commentaire folkoriste par Leo Bachelin. Paris,

Firmin-Didot", 1894, p. 133-174.

L'Arabe blanc [Harap-Alb]. In vol.: La veille". Douze contes traduits du roumain par Jules Brun. Avec une Introduction par
M-11 Lucile Kitzo. Paris, Maison Didot", [1898], p. 1-109.
La Belle-Mere au trois Belles-Filles [Soacra cu trei nurori]. In vol:
La veille". Douze contes traduits du roumain par Jules Brun.
412

www.dacoromanica.ro

Avec une Introduction par M-ll Lucile Kitzo. Paris, Maison

Didot", [1898], p. 159-176.
The Story of a Sluggard [Povestea unui om lenes]. A Moldavian Folk-

story by Ion Creangti. [Translation by Leila Hamilton]. In

vol.: The Ring of Bells". [Devon, 1909], p. 23-24.
Harap-Alb. Herausgegeben, ubersetzt und erlautert von Prof. dr. G.
Weigand. Leipzig, 1910. IX + 143 p.

Recenzat de H. Jarnik: Zur Interpretation von I. Creangd's

Harap-Alb". Braunschweig und Hamburg, p. 51-64, 198-209.
(Sonderabdruck aus Archiv fur das Studium der neueren Sprac-

hen und Literaturen").

La fille de la vieille et la fine du vieux [Fata babei si fata mosneagu-

lui]. Les mille nouvelles nouvelles".Revue mensuelle pour,

tous. La renaissance du livre". Tradnit par Louis Forest. Paris
1910, nr. 3, p. 135-143.
Popa Duhu. Tradus in limba ucraineanA de Ecaterina Mandicevschi.

S-a tiprit in revista Nedilea" din Lemberg.

Dupd: Ilustratia", Bucuresti, II, 9-10, 1912, p. 8.
Les avantages de l'union. Jean Roata et le prince Couza. In vol.:
Anthologie de la littrature roumaine des origines au XX-e
sidcle". Traduction et extrait des principaux pokes et prosateurs.
Introduction historique et notice par N. Iorga et Septime Gorceix. Paris, Librairie Delagrave, 1920, p. 196-206.
Old Nichifor the Impostor [Niehifor Cotcariul] Romanian stories"
translated from the original Roumanian by Lucy Byng. London-New York, 1921, p. 115-140.
Die Ziege mit den drei Zicklein [Capra cu trei iezi]. Aus dem Rumanischen ubersetzt von Anita DimoPavelesco. Wien-LeipzigLondon, 1928, p. 14-31. (Bunte Sesambucher".Rumanische
Volksmarchen, 128).
Il tempo felice [Amintiri din copilArie, II. Fragment]. Traduzione dal
romeno di Enzo Loreti. Due lire di novelle". Milano, V, 6, 20

marzo 1929, p. 5-6.

[Cinci piini. Omul lenef]. Trans [lated] by Lucy Byng. The Slavonic
Review". Dup5: Emanoil Bucuta, The Slavonic.Review, in Boabe
de griu", Bucuresti, I, 6, august 1930, p. 372-373. Recenzie.
413

www.dacoromanica.ro

Le vieux Jean Roatei [Sub acest titlu comun shit reproduse povesti-

rile: Mos Ion Roata si loan Roata si Voda Cuza]. In vol.:

Ecrivains Roumains". Morceaux choisis. Traductions et notices de M-lle Rea Ipcar. Avant-propos de M-lle Helene Vacaresco.

Paris, La renaissance du livre", 1930, p. 124-136.

Recollections [Amintiri]. Translated from the Roumanian by Lucy
Byng. With a Preface by Marcu Beza. London & Toronto, J.M.
Dent, [1930]. 255 p.
Recenzat de Emanoil Bucuta In Boabe de griu", II, 1, ianuarie
1931, p. 50.
Cuprinsul: Recollections from childhood. The Goat with Three
Kids. The tale of Harap-Alb. Knapsack Ivan.
The Mother in Law [Soacra cu trei nurori]. Transl[ated] by Jopson
Cynthia U. Slavonic Rev[iew]", 7, 1930, p. 524-530.
Dupb.: Octav Paduraru, Anglo-Roumanian and RoumanianEnglish Bibliography". Bucuresti, 1946, p. 110.

Contes populaires de Roumanie [Povesti]. Traduction et notes par

Stanciu Stoian et Ode de Chateauvieux Lebel avec une Preface
de Monsieur N. Iorga. Paris, Maisonneuve", 1931. XVII -I-

249 p. (Les litteratures populaires de toutes les nations".

Serie en 8: tome I).
Cuprinsul: Premiere partie. Contes merveilleux (Le Conte du

pore, La fille de la vieille et la fille du viellard, Harap-Alb

[le Maure blanc], La petite bourse a deux liards, La chvre et les
trois biquets). Deuxime partie. Contes diaboliques (Ivan

Turbinc5., Danil Prepeleac, Stan Pdtitul). Troisime partie.

Contes paysans (Mos Nikifor le filou, Le Conte d'un homme
paresseux, La belle-mere et les trois belles-filles, Les cinq pains,
Mos Ion Roata, Mos Ion Roata et Voda Couza).

Ricordi d'infanzia [Amintiri din copilArie]. Prima traduzione dal

romeno di A. Silvestri-Giorgi. Prefazione di R. Corso. Firenze,
[1931]. 163 p. (Narratori moderni". Serie Scrittori romeni").
Cuprinsul: Ricordi d'infanzia. Il Pope Spirito. Compar Giovanni

Rota (I. Giovanni Rota e l'unita. II. Giovanni Rota e il

principe Cuza). Compar Niceforo Mariolo.
Czcwodziejskie oporviaci

[Povestiri]. Z przedmowa prof. N. Iorgi.

Przelozyla z rumuliskiego Konstancja MayzIewna. Warszawa,

1933. 129 p. + 6 pl.
414

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Bajka o wieprzu. 0 c6rce baby i o c6rce dziada.

Harap-Alb-bialy murzyn. Bajka o kogucie i sakiewce.
L'Upupa [Amintiri din copilArie. Fragment]. In vol.: Ramiro Ortiz,
Letteratura romena". Roma, Angelo Signorelli, 1941, p. 105-110.

Souvenirs. Le curd Esprit. La fine de la vieille et la file du vieux

[Amintiri. Popa Dubai. Fata babei i fata mosneagului. Frag-

mente]. In vol.: Textes roumains traduits en francais par

M. Fontaine et C. D. Papastate". Craiova, Biruinta", 1941,
p. 82-101.
Xha Gjon Rrota edhe Bashkimi [Mos Ion Roata si Unirea]. In vol. :

Kapedan Gardani me shoke. Novela edhe Pralla". I kethen

shqip M.[itrush] K.[uteli]. Shtyp. ne Shtypeshkronjen Luarasi",
1944, p. 45-50. (Letersi rumune. M. Beza, L. Rebreanu,
I. Creanga, P. Ispirescu).
PesE bake' [Cinci pini]. In vol.: Kapedan Gardani me shoke. Novela
edh.e Pralla". I kethen shqip Mlitrush]
Ohtyp. ne

Shtypeshkronjen Luarasi", 1944, p. 51-56. (Letersi rumune.

M Beza, L. Rebreanu, I. Creanga, P. Ispirescu).
Qosja e yoga me dy florinj [Punguta cu doi bani]. In vol.: Kapedan
Gardani me shoke. Novela edhe Pralla". I kethen shqip
M.[itrush] K.[uteli]. Sh.typ. ne Shtypeshkronjen Luarasi",
1944, p. 57 62. (Letersi rumune. M. Beza , L. Rebreanu,
I. Creangd, P. Ispirescu).

0 padre Espirito" [Popa Duhu]. In vol.: Novos contos romenos".

Antologia organizada, prefaciado e anotada pelo Prof. Victor
Buescu. Lisboa. Portuglia Editora, 1946, p. 2-26. (Publicacties romenas").
Recordapoes de infdneia [Amintiri din copilarie]. Traduzidas do romeno

por V. Buescu e a R. Mousinho. Corn um prefAcio de Jean

Boutiere. Lisboa, Livraria SA da Costa", [1947]. 201 p.
Cuprinsul: Recordacties de infancia (I, II, III, IV). Contos (0
Padre Espirito", Ti' Joao Roda e a Uniao, Ti' Joao Roda e o
Principe Cuza, Ti' Nickifor Manhoso).
Souvenirs d'enfance [Amintiri din copilarie]. Traduit du roumain
par Yves Auger. [Paris], Didier", [1947]. 185 p. (Les oeuvres
representatives des lettres etrangeres". Litterature Roumaine).
Gyermekkorom emlkei [Amintiri din copilarie]. Forditotta: R. Berde

Maria s Kiss Jen6. Bukarest, Allami Konyvkiad6", [1950].

142 p.
415

www.dacoromanica.ro

lonika gqerekkora [Amintiri din copildrie]. Regeny. [Forditott a

R. Berde Maria; Kiss Jen0]. Budapest, ,,Revai", 1950. 105 p.
Erinnerungen aus der Kindheit [Amintiri din copildrie]. [Vbertragung
aus dem Rumanischen. Zeichnungen von Josef Bene]. Bukarest,

Staatsverlag", 1951. 108 p. + 1 pl.

Fehir Szerecsen es mils mesk [Harap-Alb i alte povestiri]. Bukarest,

Allami Irodalmi s Mveszeti Kiad6", [1951]. 194 p.

Cuprinsul: Feller Szerecsen, Kar6 Dani, A kecske es a hdroml
gid6, Egy any6snak harom menye, Kukuriku, nagy bojdr,
Sztan, akinek orclOg volt a szolgja, Tarisznys Ivdn.
Gyermekkorom emAei [Amintiri din copilarie]. Forditotta: R. Berde
Maria s Kiss JenO. Masodikkiadds.Bukarest, Allemi KOnyvkiadO", [1951]. 142 p.
Mesek [Basme]. A forditds MiklOs Gyula miive. A verseket Hajnal

Gabor forditotta. Lukts kat rajzaival. Budapest, Ifyisgi

kOnyvkiad6", 1951. 168 p. ilustr.
Cuprinsul: Az erszeny es a ket krajcdr, Mese az emberi ostobasigrl, A kismalac meseje, A venasszony lanya meg az Oregember lanya, A lusta ember meseje, A tu es a pOrOly, Az
Ot kenyer, A kecske s a hrom gida, Az anyOs meg hdrom
menye, Joan Roata baty6 es a fejedelemsegek egyesUlse,
POruljart Sztn, A r6ka meg a medve, Harap-Alb.
Der weisse Mohr und andere Meirchen und Erzahlungen [Harap-Alb...].

Mit einem Vorwort von Mitu Grosu. Aus dem Rumanischen

iibertragen von Harald Krasser. Bukarest, Staatsverlag fur
Kunst und Literatur", [1952]. 363 p. + 1 pl.
Cuprinsul: Das Marchen vom weissen Mohren, Prinz Stutensohn, Das Marchen vom Schwein, Die Geis mit den drei Geisslein, Die Geschichte vom erfahrenen Stan, Die Schwiegermutter

mit den drei Schwiegertochtern, Die Tochter der Alten und

die Tochter des Greises, Iwan Turbinka, Pfarrer Duhu, \Taterchen Ion Boat& und Frst Cuza, Vaterchen Ion Roat und die
Vereinigung der Fiirstentiimer, Vaterchen N ichi for der Schwindler.

Folk Tales from Roumania [Poveti populare din Romania]. Translat-

ed from the Roumanian of Ion Creanga by Mabel Nandri.

Illustrated by Iza Constantinovici-Hein. London, Rautledge
and Kegan Paul, 1952. 170 p.
Guprinsul: The Story of White Arab, Human Stupidity, Prince
Charming, the Mare's Son, The Story of a Lazy Man, The Little
416

www.dacoromanica.ro

Purse with Two Pennies, Mother's Girl and Father's Girl, The
Story of thP Pig, Five Loaves, The Goat and her Three Kids,
Ivan and his Sack, Daniel The Gawk, A Sketch of Ion Creanga's
Life.

Vdlogatott munkdi [Opere alese]. [Forditotta: R. Berde Maria, Kiss

Jeff), SRO Andras]. [Bukarest], Szapirodalmi Konyvkiado",
1952. 375 p.
Cuprinsul: Emlkeim (Gyermekkorom emlkei, Duhu atya, Ion
Roata apo es a fejedeL,msgek egyestilse, Ion Roata. apo s Cuza

fejedelem, Az a zsivny Nichifor ap6). Mesk (Egy any6snak

harom menye, A kecske s a harom gido, Karo Dani, A kicsitii
s a nagyver6, Sztn, akinek OrdOg volt a szolgaja, Tarisznys
Ivan, Fehr Szerecsen).
Valogatott munkdi [Opere alese]. Forditotta: R. Berde Maria, Kiss
JenO, SiitO Andras. Bukarest, Allami Irodalmi s Miivszeti
KiadO", [1952]. 376 p. (Halado Hagyomnyaink", 9).
Cuprins identic cu al editiei Vdlogatott munkdi, [Bukarest],
Szpirodalmi Knyvkiado", 1952.
Der weisse Mohr [Harap-Alb]. Zeichnungen von: Coca Cretoiu. Buka-

rest, Jugendverlag", 1953. 86 p. cu ilustr.

Fehir Szerecsen [Harap-Alb]. Forditotta: Stith Andras. Illusztralta:
Coca Cretoiu. Bukarest, Ifjilsagi Konyvkiado", 1953. 72 p.
cu ilustr.

A kecske s a hdrom gide) [Capra cu trei iezi]. Forditotta: sato Andras, Illusztralta: Dem. Bukarest, Ifjfisagi Konyvkiado",

1954. 16 p.
Folk Tales from Roumania [Povesti populare din Romania]. Translat-

ed by Mabel Nandris. New York, Roy, 1953. 170 p. (Index

Translationum", Paris, 6, 1954, 6.161).
Prinz Stutensohn [Fat-Frumos, fiul iepei]. Marchen und Geschichten.
[Aus dem Rumanischen iibertragen von Harald Krasser]. Ber-

lin, Aufbau-Verlag", 1954. 295 p.

Cuprinsul: Marchen (Das Mrchen vom weissen Mohren, Prinz

Stutensohn, Das Marchen vom Schwein, Die Geiss mit den

drei Geisslein, Die Geschichte vom erfahrenen Stan, Die Schwie-

germutter mit den drei Schwiegert6chtern, Die Tochter der

alten Frau und die Tochter des alten Mannes, Iwan Torbinka).
Geschichten (Pfarrer Duhu, Vterchen Ion Roata und Furst
417
27

Creang

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

Cuza, Vterchen Ion Roata und die Vereinigung der Fiirstentam.r, VatPrchen Nichifor der Schwind ler).
Das Beutelchen mit den zwei Batzen [Punguta cu doi bani]. Deutsch
von Renate Molitoris. Illustriert von Marcela Cordescu. Bukarest, Jugendver lag", [1955]. [14] p. cu ilustr.
Gyermekkorom emMkei [Amintiri din copilArie]. Elbeszlsek. [For-

ditotta: R. Berde Maria es Kiss Jenti]. Bukarest, Allami Irodalmi es Miivszeti kiado", [1955].114 p. (Kincses KOnyvtr").
Cuprinsul: Gyermekkorom emlkei, Ion Roata ap s a fejedelemsgek egyesiilse, Ion Roata apo s Cuza fejedelem.
Ljudska glupost [Prostia omeneasca]. [Trad.:] S. Dordevid si M. Pc-

povid. Zmaj", Beograd, II, 5, 1955, p. 24, 25.

Dupa: Bibliografia literaturii romane (1948-1960)". Bucuresti, Editura Academiei Republicii Populare Romane",
1965, p. 330.
.Novelle. Traduzione e introduzione a cura di Anna Colombo. Torino,
Unione Tipografico-Editrice Torinese", [1955]. 275 p. -I- 1 f.

portr. (Co liana di traduzioni.

I Grandi Scrittori Stranieri).

Cuprinsul: La suocera con tre nuore, La capra con tre capretti,
II borsellino con due soldoni, Danilo Cavicchio, La fiaba del

Porco, Zio Nichifor Birbaccione, Storia di Stan lo scottato,

Storia di Moro Bianco, Le figliuole dei due vecchi, Ivan Bisaccina, Storia di un pigrone, La stoltezza umana.
Oeuvres choisies. Souvenirs d'enfance. Contes. Rcits [Opere alese.
Amintiri din copilarie. Povesti. Povestiri]. Traduits du roumain

par Elena Vianu. Illustrations par A. Demian. Bucarest,

Editions Le livre",1955. 377 p.
Cuprinsul: Souvenirs d'enfance (I, II, III, IV). Coutes (La
belle-mere aux trois brus, La chvre et les trois chevreaux, La
petite bourse aux deux liards, Daring. Prepeleac, Le conte du
pore, Histoire de Stan l'Echaud, Le conte de Harap Alb, La
file de la vieille et la fille du vieux, Ivan la Musette, Ilistoire
d'un faineant, La sottise humaine, Le Prince Charmant, Fils

de la Jument). Wells (Le Ore Ion Roat et l'Union, Le Ore

Ion Roata et le prince Couza, Pere Nikifor le roublard).
Opere alese. Pekin, Editura de literatur popularP, 1955. 300 p.
Bocnomunauus aemcmea [Amintiri din copilarie]. Hep. 3. Mimosa.
Mocusa, AeTrna", 1955. 79 vrp. c man. (Indcx Trans la-

tionum", Paris, 8, 1967, 21.096 a.).

418

www.dacoromanica.ro

Ycnomene [Amintiri]. [Hpeaeo: 3npainto Bajnh]. Hpenroaop: Mnxann Canoseany. [Bynypearr], gpmastio Hanasalnio npenyaehe
aa 11111.11/ffeBHOCT 11 pen-foci., [1955] 144 p.

Cuprinsul: Ycnomene 113 gemacTaa, Onnomax Ha 6Horpacjanje.

Hew. Apanun [Harap-Alb]. Bajka. [Hopane Hapannna: HoHa Hpenojy. Hpeaeo: MIIJIaiL go6pHh]. [ByHypemT1, annanancHo
nananatmo npenyaehe", 1956. 64 p.
Capra cu trei iezi. DesenP: D3I11. Bucuresti, Editura pentru literatura in limbi strine", 1956. 15 p. [In limba bengalal.
Capra cu trei iezi. Dasene: Dem. Bucuresti, Editura pentru litera-

tura In limbi straine", 1956.. 15 p. [In limba tamilu].

Die Nadel und der Schmiedehammer [Acul si barosul]. Illustriert
von Victor Apostoloiu. Aus dem Rumnischen von Renate
Molitoris. [Bukarest], Jugendverlag", 1956. [14] p.
Fehir Szerecsen [Harap-Alb]. Forditotta: SiitO Andras. Masodik kiadas. [A fedolapot Coca Cretoiu kaszitette]. Bukarest, Ifjasagi
k6ayvkiad6", 1956. 79 p. cu portr. (Tanulak Konyvtara").

He.ta u tonuh [Acul

barosul]. HnycTpoaao:

B. AnocTonojy.

ByHypeinT, OMJIa,g1411C110 Hanaaamto npenyaehe", 1956. [13] p.

lonik2 gyerekbra [Amintiri din copilarie]. Regally. [Forditotta:

R. Berde Maria. A verseket forditotta Kiss Jane,. Szsz Endre
rajzaival]. Ifjasagi kiadas. Budapest, IfjAsgi Kiad6", 1956.
109 p.
lonika gyerekkora [Amintiri din copilarie]. [Traducere de] R. Berde

Maria. Budapest, Uj Magyar Kiad6", 1956. 241 p.

HsOpannbie npoueeeaenun. Bocnomumanus aemcmea. Cnacnu. Hoeecmu
[Opera alese. Amintiri din copildrie. Povesti. Povestiri].

BysapecT, HanaTenbcTao na HHocTpantulx; Habniax", 1956.

335 p.'
Cuprinsul: BOCTIOMliflanlIg IleTeTBa (I, II, III, IV). CHasHn
(Gael-Tons C Tpemsi HesecTaamn, Hoaa C Tpemil HONIFITaMB

HomeneH C )aymn rpomamm, gamma Ilpenenna, CHaaHa o

tlynecHom nopoceHne, CHaaHa o 6},man0m -lienoneHe, CHasHa o
Benom Apane, GrapuHosa ogica is cTapyxHaa nomia,Haas

Typ6rmaa, CHaaHa o neirme, CHaana o moncHoti rnynourn,

gyno-6orarupb Ho6unianbni). IlosecTH (gen Hon PoaTa is
419
27*

www.dacoromanica.ro

o6beAn1en11e inunnecTa, Aen Hon PoaTa n rocnogaps Hyaa,

;len Hvnineloop-IIIrynapb).
Kindheitserinnerungen [Amintiri din copil'arie]. Illustriert von Coca
Cretoiu. [Aus dem Rumnischen tibertragen von Renate Moli-

toris. Nachdichtung der Verse von Alfred Margul-Sperber].

Bukarest, Jugendverlag", 1956. 128 p.
Mdrchen [Povesti]. Aus dem Rumnischen iibersetzt von Harald
Krasser. Berlin, Aufbau-Verlag", 1956. 207 p.
Cuprinsul: Das Mrchen vom weissen Mohren, Prinz Stutensohn,

Das March.n vom Schwein, Die Geiss mit den drei Geisslein,

Die Gschichte vom erfahrenen Stan, Die Schwiegermutter

mit den drei Schwiegertochtern, Die Tochter der alten Frau
und die Tochter des alten Mannes, Iwan Torbinka.
Recollections from Childhood by Ion Creangoi [Amintiri din copilArie].

Translated by A.L. Lloyd. London, Lawrence & Wishart",

1956. 124 p.
Cnomunu [Amintiri]. Ilepegmosa: Muxana Cmoanny. [ByxapecT],
epatamie annamninTao Ann JurrepaTypn 14 hincTenTria, [1956].

155 p. cu ilustr.
Cuprinsul: CnOMIIHI4 3 glITIIHCTB3. (I, II, III, IV) , ciparmenT
a 6norpa4mm.

The Goat and Her Three Kids [Capra cu trei iezi]. Illustrated by Dem.
after Ion Creangd's Tale. Bucharest, Foreign Languages Publishing House", 1956. [15] p.
Vdlogatott munkdi [Opere alese]. Forditottdk: R. Berde Maria, Kiss

Jenij, Stith' Andras s Vigh Karoly. Marosvasenely, Allami

Irodalmi s Miivszeti Kiadd", 1956. 308 p.'-F 1 f. portr.
(Roman Klasszikusok).

Cuprinsul: Emlkeim (Gyermekkorom emlkei, Duhu atya,

Ion Roat apo s a fejedelemsgek egyestilse, Az a zsivny
Nichifor apd). Mesa (Egy anysnak hdrom menye, A kecske
s a 'thorn gide), Kukurikn, nagy bojr, Kard Dani, A disznd
mesje, Sztan, akinek ordOg volt a szolgja, Fehr Szerecsen,
Kt leany, Tarisznyds Ivan, A lusta ember mesje, Mese az
emberi butasgrl, 01 kenyr, Szp Vitz, a kanca fia). Egyeb
mfivek (Eletrajzi toredk, A kicsitii s a nagyverii, A len s
az ins., A rdszedett medve, Az oktondi ember mesje, Egy
lecke).
420

www.dacoromanica.ro

Capra cu trei iezi. Desene: Dem. Bucurqti, Editura pentru literatura in limbi straine", 1957. 16 p. [In limba bengala].
Capra cu trei iezi. Ilustrata de Dem., dupa povestea lui Ion Creanga.

[Bucure*ti], Editura Tineretului", 1957. [16] p. cu ilustr.

[In limba singaleza].
De m vh la de con. Tranh. v cila Dem. Pining theo truyen cda Ion
Co-re-ang-ga. NIi xua.t Can [Capra cu trei iezi. Traducere in
limba vietnameza]. Buy-ca-ret: Sdch bac, ngo i van, [1957].
15 p. ilustrate.

Mang tu' Ion [Povestea porcului]. (Truyen than thoai Ru-ma-ni).

Thann tam dich. Haiphong. Hoa ngoc Lan xb", 1957.
130/130. 24 tr. (Bibliotheque Nationale de Hanoi).
Hatipannoe [Opere alese]. Rummies, FocyAapurnennoe nanarenb1957. 216 p.
CTBO MOJIAaBillt"
Cuprinsul: &mann (4aiiiina Hpeneann, Cnenponb n ee nenecr_
114, Cnaana o nopocenne, CHaana npo Benoro Apana, Hoaa
is rpoe 1{03JIFIT

1113aH

Typ6111-11M, ACIqb crapyxii II g0,Ib cTapn-

na, Cisaana npo Crana-miaia minanmero, Homenen c Acymn

nPrienusaNin, Gnaana npo .neturnn, MITb xne6on). Paccnami
(Mom IIiinkupop Honnapy.a, Mom Hon Poara ii 061,entmeinre,
Mow Hon Poara 14 BoAa Ky3a, Oral gyxy). Bocnominianim

nercrna (I, II, III, IV).

Ran dulcet meaeed.rt. o6manyita [Ursul pacalit de vulpe]. Repeneaa c
Bepunneit. Pncymin: A . Fillionacrpa. [Byxapymmacnoro
peer ], H:3Aareabcrno Mononeam", 1957. [12] p.
Cnoactatt npo aurnuncmeo [Amintiri din copilarie]. Rep. B. FILIFIHOB.

Hum Aernanar", 1957. 92 p. cu ilustr. (Index Translationum", Paris, 11, 1960, 25.944).
Sponiienky z detstva [Amintiri din copilarie]. [Preloiila, poznmky

spracovala a doslov napisala Jindra HOkova]. Bratislava,

Slovensk Vydavatelstvo Krasnej Literatury", 1957. 143 p.
(Mala Svetova Knilnica. Zvazok, 10).

[The Goat and Her Three Kids] [Capra cu trei iezi]. Illustrated by
Dem. after Ion Creanga's Tale. [Bucharest, Youth's Publishing
House", 1957]. [15] p. [Text in dialectul Gujarati (India yesUrsa)].

www.dacoromanica.ro

[The Goat and Her Three Kids] [Capra cu trei iezi]. Illustratcd by
Dem. after Ion Creanga's Tale. [Bucharest, Youth's Publishing
House", 1957]. [15] p. [Text In dialectul Malayalam (Malabar)].

[The Goat and Her Three Kids] [Capra cu trei iezi]. Illustrated by
Dem. after Ion Creanga's Tale. [Bucharest, Youth's Publishing
House", 1957]. [15] p. [Textul in dialectul Marathi, scrierea
Devanagari (Hindustan)].
Capra cu trei iezi. Desene: Dem. Bucuresti, Editura pentru literatura
in limbi straine", 1958. 16 p. [In limba bengal].
Capra cu trei iezi. Desene: Dem. Bucureti, Editura pentru literatura in limbi strAine", 1958. 15 p. [Text in limba telugu].
Das Beutelchen mit den zwei Batzen [Pungula cu doi bani]. Nach
dem Marchen von Ion Creang6. [Bearbeitet von Domnita Moldoveanu]. Illustriert von Ioana Olte. [Bukarest, Jugendverlag", 1958]. 16 p. ilustrate.
Das Marchen corn Harap-Alb [Povestea lui Harap-Alb]. Illustriert
von Anastase Demian. Aus dem Rumnischen von Renate
Molitoris. Nachdichtung der Verse von Alfred Margul-Sperber.
Bukarest, Verlag fur fremdsprachige Literatur", [1958]. 78 p.
Der Lausejunge aus Humulefti. Kindheitserinnerungen [Amintiri din
copilarie]. [Aus dem Rumnischen tibersetzt von Renate Molltoris. Verse nachgedichtet von Alfred Margul-Sperber]. Berlin,
Aufbau-Verlag", 1958. 143 p.

Harap-Alb. Pekin, Editura de literatur populara", 1958. 78 p.

Le conte de Harap Alb [Povestea lui Harap-Alb]. Illustrations de
A. Demian. [Traduit du roumain par Elena Vianu]. Bucarest,

Editions en langues trangeres", 1958. 80 p.

Melee s dvema groiiky [Punguta cu doi bani]. Praha, Statni Naklada-

telstvi D'etslch knihy, 1958. 16 p.

Cuprinsul: Melee s dvnia groliky, 0 lidsk hlouposti.
Cnama o Benom Apane [Povestea lui Harap-Alb]. HainompaiiHn
A. Aerdua Ha. [flepesoH c proaHcHoro 31.10. 01cy 4eHa].
ByxapecT HaHareaacTso nirrepwrypia Ha lanocTpammix lummox" ,

[1958]. 80 p.
V zpominky z dastvi [Amintiri din copililrie]. [Traducere de] Pavel
Bend. Praha. S.N.K.L.H.V. 1958. 135 p. (Index Translationum", Paris, 11, 1960, 22.591).
422

www.dacoromanica.ro

riwta Jon Poama u yjeounbexbe [Mos Ion Roata si Unirea]. [lIpTent:

Canrulja Hamtinp]. Bynypemr, Omna,nsmcno nmasanno nperky-

Bebe", 1959. [10] p.

Der alte Ioan Roatd und die Vereinigung [Mos Ion Roat i Unirea].
[Deutsche Fassung: Edith Horowitz. Illustrationen: Silvia
Cambir. Verse in der eb3rtragung von Alfred Margul-Sperber].
Bukarest, Jugendverlag", 1959. [10] p.
Ion Roatd apo s az Egyeslds [Mos Ion Roat i Unirea]. [Kiss Jenii
forditasa. Silvia Cambir rajzaival.] Bukarest, IfjAsgi KOnyv-

kiad6", 1959. [10] p.

Cxaexa o nopocelise [Povestea porcului]. Ilepen: F. Hepon. Hieunnnen

HapTn monAonennaza", 1959. 26 p. cu ilustr.

Dupa: Bibliografia literaturii ronane (1948-1960)". Bucuresti, Editura Academiei Rep blicii Populare Romane",
1965, p. 332.
Vajza e plakes dhe vajza e plakut [Fata babei si fata mosneagului].
[Traducere de] Iorgji Papailia. Tirane, N. Sh. Botimeve Nairn

Frash6ri", 1959. 16 p.
Das Beutelchen mit den zwei Batzen [Punguta cu doi bani]. [Illustriert von Ioana Oltes]. Bukarest, Jugendverlag", [1960]. 16 p.
Der Flachs und das Hemd [Inul i camesa]. Deutsch von Alfred Margul-Sperber. Illustrationen: Adriana Mihilescu. Bukarest,

Jugendverlag", [1960]. 16 p. (Marchensackel").

Feher Szerecsen [Harap-Alb]. Vdlogatott miivek [Opere alese]. [Forditotta: R. Berde Maria, Kiss Jenii, StitO Andras, MiklOs Gyula].
[Budapest], Eurdpa KOnyvkiad6", 1960. 263 p. + 1 f. portr.
[A Vilgirodalom Klasszikusai).
Cuprinsul: Gyermekkorom emlkei (I, II, III, IV). Duhu
atya, Ion Roata ap6 s a fejedelemsegek egyesillese, Ion Roata
ap6 es Cuza fejedelem, Az a zsivany Nichifor ap6. Mesa (Egy
anysnak haronn menye, A kecske s a harom gid6, Kar6 Dani,
A diszn6 mPsje, Az Oregasszony lanya meg az Oregember lanya,

Stan, akinPk Ordog volt a szolgaja, Tarisznys Ivan, Fehr

Szerecsen).

Recuua ca aee nape [Punguta cu doi bani]. [lIpenena: A. Tohnih].

Haycrpatoje: Joane On Tem. [ByxapecT, 1960]. 16 p. ilustrate.
423

www.dacoromanica.ro

Houte.aen c aey.u.s cpoluunamu [Punguta cu doi bani]. 11epepa6oTna

cnaalut Holm Kpiitra. Pncyinui: Hoana
Tem. [ByxapecT,

HaAaTenbcTao Mono Amu", 1960]. [16] p. ilustrate.

Kukurigu, nagy bojdr [Punguta cu doi bani]. Rajzolta: Ioana Oltes.

Forditotta: StitO Andras. Bukarest, IfjUsagi K0nyvkiad",

1960. [16] p. ilustrate.
Wspomnienia z Dziecitistwa [Arnintiri din copilrie]. Przelzyla Danuta Biefikowska. Warszawa, 1960. 92 p.
A kecske is a hdroin gido [Capra cu trei iezi]. Illusztralta: Dern. Buk.,
Ifjasgi KOnyvkiad", 1961. 8 p. + 1 anexa + [8 f. pl.].
Cuentos y relatos escogidos [Basme i povestiri alese]. TraducciOn
de Le On Federico Fiel. De la versiOn francesa de Elena Vianu.

Buenos Aires, Editorial Losada", [1961]. 227 p. (Untemporinea").

Cuprinsul: Cuontos (La suegra y los tres nueras, La cabra y

los tres cabritos, La bolsita de los dos ochavos, Danila Prepeleac, El cuento del cerdo, Historia de Stan, el escaldado, El
cuento de Harap Alb, La hija de la vieja y la hija del viejo,
Ivan el Morral, La tonteria hurnana, El Principe Cucantador,
hijo de la Yegua). Relatos (El tio Ion Roatit y la unidn, El tio
Ion Roata- y el Principe Couza, Papa Nikifor, el astuto).
Y cnomene, npunoeemice, 6ajne [Amintiri, povestiri, povesti]. Hpene.na
AnTenna Tomah. [Bucuresti], Haaaaatuto npeAyaehe aa
Hilba)HeBHOCT", 1961. 212 p. + 1 f. portr.
Cuprinsul: Ycnoinene H3 AeTHHCTIM. (I, II, III, IV). 7-Inqa-

Hmir4op ama, 'Lima Jon PoaTa H YjeRnibeibe, HeT xae6oaa,

Hpaga (JIyAcna raynocT), IIpiPta 0 JleHILITHHH, Hpnlia o !Tinny,

CTaa, canm mamma namaaan, Ba6nna aka a aeAtula lids,

Haan Typ6ninia.
A falu rdja [PupAza din tei]. Rszlet a Gyermekkorom emlkei C.

miib6l. Kiss Jen0 forditasa. Az illusztriciOkat Taru Eugen

kszitette. Bukarest, Ifjilsgi konyvkiad6", [1962]. 72 p. cu
ilustr.
A kecskes a hdrom gidd [Capra cu trei iezi]. Illusztralta: Dem. [Buka-

rest, 1962]. 8 p. (text) -I- [14] p. ilustrate.

Fehr Szerecsen [Harap-Alb]. StO Andras forditisa. Illusztralta:
Noel Roni. Bukarest, Ifjfisagi KonyvkiadO", [1962]. 80 p.
cu ilustr. -I- 6 f. pl.
424

www.dacoromanica.ro

.Kt leny [Fata babei i fata moneagului.). Vigh Kam ly forditsa.

Ioana Constantinescu rajzaival. Bukarest, IfjiSsagi KOnyvkiad6", 1962 24. p. (Mesetarisznya").
Roaa c mpaus nos.anma.uu [Capra cu trei iezi]. Ho cname Houa
Hamocrpautin : ;lam. ByxapecT , HagaTeaburno
Mo.nouentit", [1962]. [8] f. ilustrate.
Pere Nikifor le Roublard [Mo Nichifor Cotcariul]. Traduit par Elena
Vianu. In vol.: Nouvelles roumaines". Anthologie des ProsaHpmira .

teurs Roumains. Paris, Editions 'Seghers", 1962, p. 61-74.

Ilynasau ca itune [Pupaza din tei]. Ycnomeue 148 AeTniacTaa. Hue-

Tpauje: Eyuen Tapy. [ByxapecT], OrdnauTnicito nauasanno

npeuyaehe", [1962]. 72 p. cu ilustr.
Vdlogatott munkdi [Scrieri alese]. [Az eloszt Hazy Istvan irta].

Bukarest, Ifjilsagi KOnyvkiad6", [1962]. 256 p. cu portr.

(Tanul6k Konyvtara").
Cuprinsul: Valogatott irasok (Gyermekkorom emlekei, Ion
Roatd ap6 s a fejedelemsegek egyestilse). Mesa (A kecske
es a harom gide, Feller Szerecsen, Kukurikii, nagy bojar, Ket
leany, Tarisznyas Ivan, Mese az emberi butasgrol, A lusta
ember meseje, Ot kenyer).
Detnild Prepeleac [Deutsche tbertragung von Rudolf Lichtendorf].
Illustriert von Noel Roni. Bukarest, Jugendverlag", [1963].

24 p. cu ilustr.
Der Wiedehopf. Kindheitserinnerungen [Amintiri din copilarie]. 1VIit

Illustrationen von Eugen Taru. [Deutsche tbertragung von

Harald Krasser]. Bukarest, Jugendverlag", [1963]. 84 p. cu
ilustr.
Kar Dani [Ddnill Prepeleac]. [Forditotta: Stit6 Andras]. Illusztralta
Noel Roni. Bukarest, Ifjilsgi KOnyvkiado", [1963]. 24 p. cu
ilustr.
Opere. Oeuvres. Acest volum bilingv a fost editat de editura Meri-

diane", sub Ingrijirea acad. George Clinescu, pe hirtie de

tigarete, Intr-un tiraj de 8.000 exemplare. Imprimarea a lost
executat de cdtre Intreprinderea poligraficd Arta Grafica"
din Bucureti. Textul i variantele au fost stabilite de acad.
G. CAlinescu. Prefata i glosarul au fost scrise de acad. G. Ca-

linescu. Traducerea In limba franceza a fest Mug de Yves

Auge i Elena Vianu, sub Ingrijirea lui Simone Roland. Bucu-

reti, Editura Meridiane", 1963. 703 p.

425

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilarie, Mos Ion Roatti

si Unirea, Mos Ion Roat5. si Vod5. Cuza, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti (SDacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta

cu doi bani, Dhnul Prapeleac, Povestea porcului, Povestea

lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata
mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Poveste
[Prostia omeneascd], Frit-Frumos, Fiul Iepei). Souvenirs (Souvenirs d'enfance, Le Ore Ion Roat5. et L'Union, Le pre Ion
RoatA et le prince Couza, Pre Nikifor le Roublard). Contes
(La b3l1e-mre aux trois brus, La chvre et les trois chevreux,
La petite b3urse aux deux liards, DniI Prepeleac, Le conte
du pore, Histoire de Stan l'Echaud, Le conte de Harap Alb,
La fille de la vieille et la fille du vieux, Ivan la Musette, Histoire d'un fainant, La sotisse humaine, Le Prince Charmant,
Fils-de-la-Jument).
A kecskk [Caprele Irinuc5.i]. Rszlet Gyermekkorom emlkei" cimil

kotetbl. Forditotta: Kiss Jeno. [Illusztralta: N. Sdftoiu].

Bukarest, Ifjfisagi KOnyvkiad", [1964]. 56 p. cu ilustr. (Mesetarisznya").
Die Ziegen der Irinuca [Caprele Irinuci]. Aus Kindheitserinnerungen". Ins Deutsche iibertragen von Harald Krasser. [Mit Illustrationen von N. SAftoiu]. Bukarest, Jugendverlag", [1964].
64 p. cu ilustr. (Marchensckel").
Joao Roda e a uni4o dds Principados Romenos [Mos Ion Roat5. si

Unirea]. In vol.: Antologia do conto romeno". Selegtio, traducao e notas biograficas de Nelson Vainer. Pr,facio de R. Magalhans Janior. Introdugdo de Silvian Iosifescu. Rio de Janeiro,
"Editora Civilizacao Brasileira S.A.", 1964, p. 41-45.
Roaa ca mpu japema [Capra cu trei iezi]. 11.nymannje: Aerrt.
[Bucuresti, Ownagnnclio Finkasatnto npegysehe", 1964]. [8]

f. ilustr. + 8 p. (text detasat).

La suocera con t,re nuore. Ricordi d'infanzia [Soacra cu trei nurori.
Amintiri din copilrie]. Traduzione dal romeno ;di Corrado
A1b3rtini. Roma, Edizioni Pao line", 1964. 272 p. (Co Ilene.
Rossazzurro, 33).
A kecske s a hirom gide) [Capra cu trei iezi]. Forditotta: Siit6 Andras.
Illusztralta: Deak Ion. Bukarest, Ifjfisagi Konyvkiade,
[1965]. [8] f. ilustrate -I- 15 p. (text).
426

www.dacoromanica.ro

A kecske ds a harom gid [Capra cu trei iezi]. Ion Creang mesjt

be.bszinpadra alkalmazta: Eugenia Dumitriu. Forditotta: Hunyadi Andres. Rendezeci tancsok: Francisc KOveri. In vol.:

Igaz mesa". Marosvsrhely, Npi Alkotasok Tartomnyi

Hza, 1965. 18 p.
A odnasszony lednya s a cinember kdnya [Fata babei si fata mosneagului]. Forditotta: Vigh Kro ly. Illusztrlta: Albin Stanescu. Bukarest, Ifjtsgi KOnyvkiad", 1965. [16] f. ilustrate
-I- 8 p. (text).

Ea6itua rhu u deduna rhu [Fata babei

si fata 'mosneagului].
Hnymparraje: Anans Gramercy. BynypemT, thi,snammeno magamaxim npenyaebe", 1965. [8] f. ilustrate + 8 p. (text).

Das Mdrchen von weissen Mohren und andere Mdrchen [Povestea lui

Harap-Alb si alte povesti]. Aus dem Rumnischen Obersetzt

von Harald Krasser. Mit Illustrationen von Inge Jastram.
Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1965. 152 p. cu ilustr.
(Reclams Universal Bibliothek Erzhlende Prosa").
Cuprinsul: Das Mrchen vom weissen Mohren, Das Marchen
vom Schwein, Die Geschichte vom erfahrenen Stan, Iwan Torbinka.
Das Sekkel mit den zwei Groschen [Punguta cu doi bani]. [Deutsch von

Harald Krasser. Illustrationen: Dumitru Dobric6]. Bukarest,

Jugendverlag", [1965]. [8] f. ilustrate -I- 4 p. (text).
Die Geiss mit den drei Geisslein [Capra cu trei iezi]. Deutsch von
Harald Krasser. Illustrationen: Deak Ion. Bukarest, Jugendverlag", [1965]. [8] f. ilustrate + 16 p. (text).
Die Tochter der Allen und die Tochter des Greises [Fata babei si feta

mosneagului]. [Deutsche Vbertragung: Harald Krasser]. Mit

Illustrationen von Albin Stnescu. Bukarest, Jugendverlag",
[1965]. 9 f. ilustrate + 8 p. (text).

Heua ca dee nape [Punguta cu doi bani]. [IllnyeTpagnje: gymmTpy Ao6pmma]. [ByxypemT], Omnammoto mananalmo npenyaebe", [1965]. 8 f. ilustrate 21- 8 p. (text).
Rosa u mpoe KOMJIM [Capra cu trei iezi]. Hepemon c monnammoro
r. Hepona. Pricyrnur JI. gozenmna. Hmunaren, HanaTenLcmo
Harrn Monnomennota", 1965. 20 cOrp. c man.
427

www.dacoromanica.ro

Rosa ca rnpu japema [Capra cu trei iezi]. Haympanvije: 111. Tlean.

Byitypeurr, Ohinannncno naAaaaxmo npeAyaehe", 1965. 8 f.
ilustrate -I- 15 p. (text).
Kukurikd, nagy bojdr [Punguta cu doi bani]. Forditotta: St Andres. Illusztrlta: Dobridi Dumitru. Bukarest, Ifhisegi ICOnyv-

kiad6", [1965]. 8 f. ilustrate + 4 p. (text).

Opere. Oeuvres. Editia a II-a. Bucuresti, Editura Meridiane", 1965.
700 p.
Cuprins identic cu al editiei Opere. Oeuvres. Bucuresti, Editura
Meridiane", 1963.
Chlasxu [Povesti]. [Pncymm: Hoenb Point]. ByxapecT, IflanaTenbCTBO MonoAence, [1965]. 203 p. + 15 f. pl.

Cuprinsul: Caenpoeb c 'mewl nesecTnahni, Roaa c Tperna

Hoanwranm, Komem c gum rpomaivin, Tlann.na Hpeneann,
Cnaalia o iyaecnom nopocemie, Ca3Ha o 6bmanom lie.nosem,
CHaana o Be.nom Apane, Grapnnosa noqua ncTapyxnua nogna,
Haan Typ6unna, TiyAo-6orampb, HabiJmnbni ChIll .
0 aspros sklavos. Anamndsis kai alla paramythia[Harap-Alb.Amintiri

alte povestiri]. Metafras: Ritas Bumi Papa, Iolanda

Pegli. Athine, Dorikos", 1966. 312 p. cu ilustr. Ikonografii
keimenu: A. Demian. E'hovoigrafisi: Joulian Olariou.
CI

Bocno.munartuA aemcmsa. Cnaanu [Amintiri din copilarie, Povesti].

Ilpenncnorine B. Bamnaena. Mocnaa, HagaTenscTuo xyxkowecTsennan awrepaTypa", 1966. 271 p.
Cuprinsul: Bocnominiamda j[keTcTua (I, II, III, IV). Cnaanx
Mamma flpenenHH, Cmaana o nopocenne, Cuaana npo GraHa
annu umlainnero, CKaa[ca o Beam Apane, Man Typ6mnca).
Die Tochter der Alten und die Tochter des Greises [Fata babei si fata
mosneagului]. Mit Illustrationen von Albin Stiinescu. Bukarest,

Jugendverlag", 1967. [18] p. ilustr.

A hccske s a hdrom goddlye [Capra cu trei iezi]. Biografie, vocabular

rezumat. Bucuresti. 7 p., [f.a.].

Amintiri din copildrie. I. II. Imprimat cu caractere Braille pentru orbi. New York Paris, [f. a.].
Oreganyo Idnya ds regap /a/Lyn [Fata babei i fata mosneagului].
Biografie, vocabular i rezumat. Bucuresti. 7 p., [La.].
gi

428

www.dacoromanica.ro

IV. PRELUCRARI

RADU PRI*CU. Capra cu trei iezi. Piesa pentru copii, dupa poves-

tea lui I. Creanga. Brasov, 1913. 21 p. (Biblioteca teatrala,

editata de Societatea pentru fond de teatru roman", nr. 42).
SERAFIM IONESCU. Unirea. Dupd I. Creanga. Un act. Plevna.
Un act. Dacia. Un act. Editia a II-a. Bucuresti, Cartea romaneasca", 1923. 55 p. (Teatru popular scolaresc si de familie").
JUAREZ MOVILA. Mq Ion Roca& Improvizatie intr-un act. Prelucrare dupa I. Creanga pentru sezatori de copii i adulti. Edi-

tia I. Bucuresti, 1926. 16 p. (Biblioteca Ateneului popular

General Golescu", no. 1).
MIRONESCU. Catihelii de la Humule.,sti. Teatralizare dupa
opera lui I. Creanga Am;ntiri din copildrie. Inscenare in cinci
parti dramatice. Insemnari iesene", Iasi, III, vol. VI, 4, 1 apri-

lie 1938, p. 44-66; III, vol. VI, 5, 1 mai 1938, p. 197-221;

III, vol. VI, 6, 1 iunie 1938, p. 381-404.
ION DAMIAN. Ivan Turbincd. Basm dramatic dupti povestea lui
Ion Creanga. Bucuresti, 1938. 44 p. (Teatru pentru copii si
tineret").
ADRIAN PASCU. Ivan Turbincd. Poveste in versuri, in 7 tablouri,
dupa Ion Creanga. Iasi, 1939. 112 p.
1 pl.
EMANOIL BUCUTA. Visul lui Ion Creangii. Revista Fundatiilor

Regale", Bucuresti, VIII, 5, 1 mai 1941, p. 254-261.

Trii iezi cucueti. Poveste norodnica, prelucrata pentru copchii de
M. OPREA. Desemne de E. Merega. Chisinau, Editura de
stat a Moldovei", 1941. 18 p. (Cu litere rusesti).
CLAUDIU IONESCU. Ddnild Prepeleac. Prelucrare dupl Ion
Creanga.

In desene animate. Bucuresti, Editura Centrala

presei", [1943]. 16 p. (Colectia Hazul copiilor").

CLAUDIU IONESCU. Fata babei i fata mosneagului. Prelucrare
dupa Ion Creanga. Bucuresti, Editura Centrala presei", 1943.
32 p. (Colectia Hazul copiilor").
GEORGE DEMETRU PAN. Mof Ion Roatd. Reconstituire istorica
intr-un act (trei tablouri), inspirata dup Ion Creanga. Bucu-

resti, Frontul Plugarilor", 1948. 28 p.

GEORGE VASILESCU. Ochiul babei. Comedie in trei acte (patru
tablouri) in versuri. Dupd povestirea Soacra cu trei nurori de
429

www.dacoromanica.ro

Ion Creangd. Bucuresti, Editura de stat pentru literaturli

si ear, 1954. 99 p. cu note muzicale.
G. CAIZERLIU. Mini ld Prepeleac. Drarnatizare Intr-un act si trei
tablouri. Prelucrare dupd basmul 1mi I. Creangd. In culegerea:

Plaiurile Bistritei". Bacdu, 1958.

sA5A PANA. Ion Roatd f i Unirea. Un tablou dupd o schita de
Ion Creangd. Indrumdtorul cultural", XI, 12 decembrie 1958,

p. 17-19.
ION DAMIAN. Puptiza din teL (5 tablouri din viata lui Ion Creangd.).

Comedie si pentru copii dar mai ales pentru oameni buni.

Bucuresti, 1958. 48 p. (Fondul literar al scriitorilor din R.P.R.).
VIORICA. FILIPOIU. Pungula cu doi bani. Comedie In 3 acte pentru teatrele de pdpusi, dupd un motiv de Ion Creangd. Versuri
pentru cintne de Veronica Porumbacu. Bucuresti, 1959. 29 p.
lito.
DENISE BASDEVANT. De monts en merveilles. Contes moldaves

d'apres I. Creanga. Adaptes par Denise Basdevant. Illustrations de Jerzef Wilkon. Paris, Flammarion Jeunesse", [1963].
160 p. Cuprinsul: Le sac d'or, La cdte du diable, Ivan et sa
besace, L'empereur vert.

Povestea luiHarap-Alb de Ion Creangd. Dramatizare de DAN NASTA.

Bucuresti, 1964. 61 p.
ION DAMIAN. Din copildria lui Ion Creangd. Comedie In 3 tablourl.
Ilustratii: Ioana Constantinescu. Bucuresti, 1965. 56 p. Teatru
scolar. (Cornitetul de stat pentru cultur d. si artd. Casa central&
a creatiei populare).
ALEUT POPOVICI si CORNELIA TOPALA. Fata babei Fi fata

mogneagului. Dramatizare dupd Ion Creanga'. In vol.: Teatru

pentru cei mici". Copertd si ilustratii: Ioana Constantinescu.

Bucuresti, Editura Tineretului", 1965, p. 47-66.

VICTOR EFrIMIU. Punguta cu doi bani. Dramatizare dupd Ion

Creanga. In vol.: Teatru pentru cei mici". Copertd si ilustratii:

Ioana Constantinescu. Bucuresti, Editura Tineretului", 1965,

p. 21-29.

GII. BOZ. Cinci pini. Pies& in cloud acte. Inscenare de... Botosani.

16 p. (Teatru popular pntru scoala primard"), [La.].

I. PETRESCU-COM4.RNIC. Pungula cu doi bani. Poveste. Pre-

lucrare in varsuri de... Dasene de Gabriela Mirza. Bucuresti,

R. Cioflec". 13 p, [f.a.].

www.dacoromanica.ro

B. REFERINTE

ADAMESCU, GHEORGHE. Indicatiuni bibliografice pentru literatura romdnd (sec. XVI

sec. XI X). Bucuresti, Minerva",

1912, p. 59.
ADAMESCU, GHEORGHE. Istoria literaturii romdne. Bucuresti,

Editura librgriei Leen Alcalay", [1920], p. 480-485. (Biblioteca pentru toti").!

ADAMESCU, GHEORGHE. Contribuliune la bibliografia romeineascd.

Fascicola I, Bucuresti, Cartea romneascil", 1921, p. 121-123;

Fascicola a II-a, Bucuresti, Tipografiile rorn'ane unite", 1923,

p. 182-183; Fascicola a III-a, Bucuresti, Editura Casei

scoalelor", 1928, P. 133-134.
ADAMESCU, GHEORGHE. Din biografiile scriitorilor romdni. Bucu-

reti, Alcalay", p. 82-85. (Biblioteca pentru toti", nr. 85),

[f.a.].
ADASCALITEI, V. Folclor f i viziune folcloria. Iasul literar",

Iasi, XV, 1, noiembrie 1964, p. 79-82.

.ADASCALITEI, V. Ion Creangb.", o revistd de folclor Inchinatii
marelui povestitor. Iasul literar", XV, 1, noiembrie 1964,

p. 93-94.
ADASCALITEI, V. Creangd i folclorul. Ateneu", Badu, I,

5,

decembrie 1964, p. 6.
ADERCA, F. De corbel cu d. I. Slavici. Miscarea literarh", Bucuresti, II, 12, 31 ianuarie 1925, p. 1-2.
ADERCA, F. De ()orbit' cu d. M. Beza. Miscarea literard", Bucu-

resti, II, 26, 9 mai 1925, p. 2.

AGARBICEANU, ION. Ion Creangd, neintrecutul povestitor. (Ani-

vergri). Steaua", Cluj, VIII, 3, 3 martie 1957, p. 91-92.

431

www.dacoromanica.ro

AGARBICEANU, ION. Ion Creangd. Tribuna", Cluj, VI, 9, 1 martie 1962, p. 1.

ALEXANDRESCU, GRIG. I. Biografia lui loan Creangd. In vol.:

Scrierile lui loan Creangd". Iasi, 1890, I, p. 1-29. Reprodusd
si In vol.: Ion Creangd, Opere complecte". Partea IVI. Bucuresti, Leon Alcalay", 1902; Ion Creangd, Opere complecte".
Partea IVI. Bucuresti, Carol Muller", [1903]; Ion Creangd,

Opere complecte". Partea III, IVVI. Bucuresti, Leon

Alcalay", [1908]; Ion Creangd, Amintiri din copildrie". Bucuresti, Cartea romAneascd", 1932 ; Ion Creangd, Amintiri din copildrie". Bucuresti, Cartea romAneascd", [1936]; Ion Creangd,
Amintiri din copildrie". Bucuresti, Cartea romAneascd", [1941];
Ion Creangd, Amintiri din copildrie". Bucuresti, Cartea
romAneascd", [1943]. Ion Creangd, Amintiri din copildrie".
Bucuresti, Cartea romdneascd", [1946]; Ion Creangd, Amintiri
din copildrie". Virset, Fr Atie i unitate", 1950; Ion Creangd,
Opere complete". Bucuresti, Edit. librariei Universala",

Alcalay. (Biblioteca pentru toti", nr. 28-31); Ion CreangA,

Opere complete". Partea IVI. Bucuresti. (Biblioteca pentru

toti", nr. 28-33).

ALEXANDRESCU, GRIG. I. Amintiri despre loan Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti, XXXIII, 12, 15 decembrie 1899,
p. 1073-1084.
ALEXANDRESCU, GRIG. I. Amintiri despre Ion Creangd. ,4ezdtoarea", FAlticeni, V, 12, decembre 1899, p. 179-187.

I. Ed. IL Chendi si E. Carcalechi.

Bucuresti, Socec", 1904, p. 6, 85, 118.
Doud scrisori care T. Negruzzi i una cdtre T. Maiorescu In
care, printre altele, vorbeste si de I. Creangd.

ALECSANDRI, V. Scrisori.

ALEXICI, G. Geschichte der rumnischen Litteratur. In deutscher

Umarbeitung von Dr. K. Dietrich. Leipzig, 1906, p. 158, 166,
184, 188.

ANDONI, CONSTANTIN. Insemndri neftiute Fi nepublicate, de ale

lui Ion Creangd, din biserica din Humulgti. Mitropolia Moldovei", Iasi, XV, 5, mai 1939, p. 188-189.
432

www.dacoromanica.ro

ANGHEL, PAUL, PURCARU, ILIE i MANOLESCU, NICOLAE.

memoriale... Humulestii lui Creangd. Raid ancheta.
Contemporanul", Bucuresti, 25, 21 iunie 1963, p. 3.
ANGHEL, PAUL. Eleoafia motimlui folcloric sau Ion Creangd.
Scinteia tineretului", Bucuresti, XX, 4.850, 18 decembrie
Case le

1964, p. 4-5.

ANGHEL, PAUL. Creangd la palat. Scinteia", Bucuresti, XXXIV,

6.477, 21 decembrie 1964, p. 1, 2.
ANTONOVICI, ECON. I. 0 cerere a lui Ion Creangd. Ion Creangd",
Birlad, IV, 2, februarie 1911, p. 41.
APETROAIE, ION. Opera de sintezd criticd. Ateneu", Bacdu, I, 5,
decembrie 1964, p. 8.
APOSTOLESCU, N.I. Istoria literaturii roindne moderne. Partea I
(1821-1866). Bucuresti, C. Sfntea", 1913, p. 77-78.
ARALD. Bojdeuca lui Creangd. Miscarea", Iasi, VII, 161, 24 iulie
1915.

ARALD. Iardsi bojdeuca lui Creangd. Miscarea", Iasi, VII, 171,

5 august 1915.
ARBORE, AL. Creangd la Iasi (itinerar biografic). Iasul literar",.

Iasi, XV, 11, noiembrie 1964, p. 46-58.

ARDELEANU, VIRGIL. Farmecul lui Creangd. Steaua",
XV, 1, ianuarie 1965, p. 10-21.

Cluj,

i in vol.: Insemnari despre proa". Bucuresti,

Editura pentru literaturd", 1966, p. 253-269.

Reprodus

ARGHEZI, TUDOR. Creangd. (Medalion). Tribuna", Cluj, VI,

11, 1962, p. 1.
ATANASIU NEMTEANU, Gli. Amintiri despre Popa Duhu. Iasul
literar", Iasi, 4, aprilie 1957, p. 103-109.
ATANASIU, V.I. Abecedare i abecedaristi. Era nou", Iasi, 26 mai,
16 iunie i 25 august 1891.
AZOITII, CONST. Azi, pe-Valea Ozanei. Romnia libere, Bucuresti, XXII, 6.270, 12 decernbrie 1964, p. 2.
BACONSKY, A.E. Ion Creangd. Steaua", Cluj, VIII, 3 martie
1952, p. 92-94.
BACONSKY, LEON. Inaintas i contemporan. Steaua", Cluj, XV,
12, decembrie 1964, p. 61-64.
BAICAN, E. Mos Iordache Halandala. FM-Frumos", Birlad, I,
17-18, 31 decembrie 1904
15 ianuar 1905, p. 274-276.
433

28

www.dacoromanica.ro

BAICULESCU, GEORGE. I. Creanga [poezie]. Zori de zi", R.-SArat, I, 2, 1 februarie 1920, p. 1.

ERNO. Ion Creanga. Gyermekkori emldlcei-magyarul.

Utunk", Cluj, V, 16, 19 august 1950, p. 12.

BALLA,

BALLA, ERNO. Ion Creanga. Fehdr Szerecsen s mds mesek. Utunk",

Cluj, VI, 31-32, 17 august 1951, p. 7.

BARBU, N. Creanga S i Junimea". Iasul literar", Iasi, XV, 11,
noiembrie 1964, p. 35-43.
BART, JEAN. Ion Creanga. Adevdrul literar si artistic", Bucuresti, IX, seria a II-a, 489, 20 aprilie 1930, p. 1-2.
BART, JEAN. Amintiri literare. Revista Fundatiilor Regale",
Bucuresti, XI, 3, 1 martie 1944, p. 557-568.
BASSARABESCU, I.A. Cine a lndemnat pe Creanga RI scrie. Con-

vorbiri literare", Bucuresti, anul al 63-lea, februarie 1930,

p. 3-5.!
BADAUTA, AL. Creanga. Gindirea", Bucuresti, IX, 12, 1929,
p. 407-408.
BALAJ, TEOFIL. Nica a Petrii cutreiera lumea... (Ion CreangA

exponent al geniului popular). Scinteia tineretului", Bucuresti, XX, 4.845, 13 decembrie 1964, p. 3.
BALAN, I.D. Ion cel Mare. Scinteia", Bucuresti, 6.475, 19 decembrie 1964.
Reprodus si In vol.: VaIori literare". Bucuresti, Editura

pentru literatura.", 1966, p. 24-28.

BALAITA, GEORGE. Pelerinaj la Humulesti. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.477, 21 decembrie 1964, p. 1, 2.
BARBULESCU, CORNELIU. Prefaja la: Ion CreangA, Amintiri
din copildrie". [Bucuresti], Editura Tineretului", [1966].
BARBULESCU, SIMION. 0 monografie artistica a satului. Iasul
literar", Iasi, XV, 11, noiembrie 1964, p. 69-78.
BERINDEI, DAN. Redescoperirea lui Mof Ion .Roata. Contemporanul", Bucuresti, 3, 23 ianuarie 1959, p. 3.
BEZA, MARCU. Prefata la: Ion Creang5., Recollections". London&

Toronto. J.M. Dent, [1930], p. 7-8.

BIEDRZYCKI, EMIL. Zarys dziejc4 literatury rumunskiej. (Z antologja poezji). LwOw, 1935, p. 21, 76, 78, 100, 105.
BITAY, ARPAD. Istoria literaturii romdne. Cluj, 1924, p. 43-45.
434

www.dacoromanica.ro

BIRLEA, OVID1U. Ion Creangd i folclorul. Steaua", Cluj, XV, 1 ,

ianuarie 1965, p. 34-42.

BIRLEA, OVIDIU. Povegtile lui Creangd. Bucuresti, Editura pen-

tru literaturr, 1967. 318 p.

BOGDAN-DUICA, GH. Variante unguregti la Ion Creangd. Ft-Fru-

mos", Suceava, V, 1, ianuarie-februarie 1930, p. 5-10.

BOGDAN, N.A. Adunarea scrierilor lui I. Creangd. Lupta", VII,
seria a IV-a, 1.025, 14 ianuarie 1890.
BOGDAN, N.A. Ion Creangd. Citeva amintiri. Familia", Oradea,
XXVI, 9, 16 martie 1890, p. 104-107.1
BOGDAN, N.A. Varietdli. Era nour, Iasi, 97, 11 august 1891,

p. 3-4.

BOGDAN, N.A. Ion Creangd, povestitorul poporal. Citeva amintiri.

In vol.: Povesti si anecdote din popor". Ed. a II-a. Iasi,

araga", 1897, p. 197 217.

Cf. ibid. in vol.: Povesti i bazaconii din Moldova". Ed. a

III-a. Bucuresti, Socec", 1923, p. 320-350.
BOGDAN, N.A. Ion Creangd la Bdile Sldnic. Lupta pentru vlatr,

Iasi, I, 5, 1 mart 1904, p. 72-75.

BOGDAN, N.A. Potcapal lui Creangd. FlacIra", Bucuresti, IV,
9-10, 20 decembrie 1914, p. 57.
BOGDAN, N.A. Oragul Iai. Monografie istoricd Si sociald, ilustratd.

Editia a doua, rafacutA si malt adaogita. Iasi, 1914. 360 p.

BOGDAN, N.A. Pe unie a stat Creangd. Miscarea", Iasi, VII,
177, 13 august 1915.
BOGDAN, N.A. Biserica din Humalegti. Note gi impresii. Ioan

Neculce", Iai, fasc. 4, 1924, p. 291-293.

BOGDAN, N.A. Than Creangd. Solia Molclovei", Iasi, II, 16, 1 mar-

tie 1928, p. 2.
Cf. ibid. in vol.: De haz si de n3caz". Iasi, Cultura rom8.neascr, 1929, p. 174-177.
BOGDAN, N.A. Lucruri inedite

ci foarte

interesante despre

Ion

Creangd. Opinia", Iasi, XXVIII, 7.643, 18 octombrie 1932.

BOLDA.N, E. Prezentare succintd a istoriei literaturii romine. Bucu-

resti, 1961. 38 p. (Societatea de stiinte istorice si filologice

din R.P.R. Extras din culegeraa LimbI i literaturr, vol. V).
BORCILA, M. Stilul. Tribana", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie
1964, p. 9.
435

28'

www.dacoromanica.ro

BOTEZ, CONSTANTIN. Introducere la: Ion Creanga, Opere cornplecte". Bucuresti, Cartea romaneasca", 1936.
Reprodusa si in vol.: Ion Creangd, Opere complecte", Bucuresti, Cartea romaneasca", 1937, [1938], [1941], [1942], [1943],
[1947].

BOTEZ, DEMOSTENE. La bojdeuca lui Creangd [Versuri]. Viata

romneasca.", Bucuresti, 6, 1951, p. 50-52.
BOTEZ, DEMOSTENE. Zile le Ion Creangd". Intrupare a geniului
popular. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.469, 13 decembrie
1964, p. 3.
BOTEZ, DEMOSTENE. Cinstire. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie
1964, p. 3.
BOTEZ, I. Studii ci observalii. Iai, Viata romneasca.", 1914,
p. 122-124.
BOTEZ, IOACHIM. Ion Creangd, scriitorul pmintului. Anuarul
liceului de baieti Petra Rares"
Piatra-N., pe anul scolar

1932-1933, p. 33-38.
BOTEZ, OCTAV. 0 inscenare drawaticd a operei lui Ion Creangd
Amintiri din copildrie": Catihelii de la Humulefti" [de LI. Miro-

nescu]. Insemnari iesene", Iasi, III, 8, 1 august 1938, p. 314

317.

BOUREANU, RADU. Umbra stelelor [Versuri]. Bucuresti, Editura

de stat pentru literatura si arta", 1954-1957.

Cuprinde: Poeme noi: Ion Creangd. Universul lui Creang5.;
Elegie humulesteana.; 0 casa veche in Humulesti.
BOUREANU, RADU. Ginduri despre opera lui. Gazeta literara",
Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 3.
BOUTIERE, JEAN. La vie et l'oeuvre de Ion Creanga (1837-1889).
Ouvrage orne de 25 illustrations d'apres des documents inedits.

Paris, Garnber", 1930. XXXI + 259 p.

Aceasta lucrare a fost recenzata, intre altii, de: Paul Zarifopol,

in Viata romneasca", XXII, 9-10, sept.-oct. 1930, p. 353

356; I. Bianu, in Anal. Acad. Rom.", t. II, 1930-1931, p. 9,
22, 23; Gr. Gr. Scorpan, In Revista critica", V, 2, april-iunie
1931, p. 133-141; N. Cartojan, in Revista istorica romana",
Buc., vol. I, fascicola I, 1931, p. 310-312; Leca Morariu, in
Glasul Bucovinei", 1932; Ion Breazu, in Dacoromania"
Buc., VII, 1931-1933, p. 379-381; I. Igirosanu, In Revista
Fundatiilor Regale", I, 7, 1934, p. 207-211.
436

www.dacoromanica.ro

BOUTIERE, JEAN. Prefajd la: Ion Creanga, Recordagdes de

infancia". Lisboa, Livraria SO. da Costa", [1947], p. 11-22.
BOUTIERE, JEAN. Cuvint inainte la: Nouvelles roumaines".

Anthologie des Prosateurs Roumains. Paris, Editions, Seghers", 1962, p. 9-15.

BRATU, BIANCA. Din mos tenirea pedagogicii a lui I . Creangd cu

privire la predarea citit-scrisului la clasa I primard. Revista

Universitatii C.I. Parhon", Seria Stiintelor sociale, Bucuresti,
4, 1955.
BRATU, BIANCA. I . Creangd despre predarea limbii romdne in

clasa I primard. In vol.: Comunicari prezentate la sesiunea

stiintifi-1 a Iastitutului de stiinte pedagogice", 19-22 ianuarie
1956.

BRATU, BIANCA. Inviildtorul Ion Creangd. Bucuresti, Editura

de stat didactica si pedagogica", 1958. 253 p.
BRATU, I LEANA. Lumea povestitorului in creafia plasticd. Ateneu",

Bacau, I, 5, decembrie 1964, p. 12-13.

BRATU, SAVIN si DUMITRESCU, ZOE. Contemporanul" Si vremea

lui [Anexa bibliografica: Emil Manu"]. [Bucuresti], Editura

de stat pentru literatura si arta", [1959]. 339 p. +, erata pentru
anul I (1 iulie 1881-15 iunie 1882).
BRATU, SAVIN. Ion Creangd clasicul. Gazeta literara", Bucuresti,
50, 10 decembrie 1964.
BRATU SAVIN. Ion Creangd. Bucuresti, Editura Tineretului",
1968. 341 p. (Oameni de seama").
BREAZU, ION. Bibliografia periodicelor (1927, 1928). Dacoromania". Anul VI, 1929-1930. Bucure3ti, Cartea romneascd",
1931, p. 580, 614, 642.
BREAZU, ION. Literatura Tribunei". Dacoromania". Anul VIII,
1934-1935. Bucuresti, 1936, p. 19, 24, 45, 63, 68, 72, 76,
79, 81, 107.
BREAZU, ION. Folklorul revistelor Familia" S i ,Fezdtoarea". Sibiu,

1945, p. XLI, XLII.

BUCUTA, E. Pe urmele lui Harap-Alb". Gindirea", Bucuresti,

VII, 4, 1927, p. 154-157.
BUCUTA, EMANOIL. Cronica mdruntli. Gindirea", Bucuresti,

VIII, 6-7, 1928, p. 305-306.

BULGAR, GH. Un dictionar al limbii lui Creangd. Limba romana",

Bucuresti, VIII, 1, 1959, p. 97-98.
437

www.dacoromanica.ro

BULGAR, GH. Stilul marelui povestitor comentat de Sadoveanu.

Ateneu", Beau, I, 5, 1964, p. 5.

BURILEANU, H. Iaful comemoreazd centenarul nafterii marelui
povestitor Ion Creangd. Timpul", Bucuresti, I, 18, 24 mai
1937, p. 7.
BUSUIOCEANU, AL. AL. Ion Creangd. Lamura", Bucuresti, I, 3,
decembrie 1919, p. 256-258.
BUTEANU, A. Creangd in franfuzefte. Societatea de milne", Cluj.
I, 24, 28 septembrie 1924, p. 485.
CALMUSCHI, CONSTANTIN. In Munlii Neamlului. Galati, 1903,

p. 59, 75-81, 82-88.

CAMILAR, EUSEBIU. Recitind Amintirile" sau... despre cuc fi
privighetoare. Contemporanul", Bucuresti, 16, 16 aprilie 1954,

p. 1.
CAMILAR, EUSEBIU. La a faizeci f i cincea pomenire a lui Creangd.

Gazeta literar4", Bucuresti, I, 42, 30 decembrie 1954, p. 7.

CAMILAR, EUSEBIU. Lelea Smaranda. Elogiul prieteniei. In vol.:

CArt.ile sagetAtorului". Bucuresti, Editura de stat pentru

literaturd si artA", 1957, p. 23-30, 109-123.
CAMILAR, EUSEBIU. Reiddcinile. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24
decembrie 1964, p. 5.
CANTACUZINO, ION I. Viala romdneascd a lui Ion Creangd. Vre-

ea", X, 178, 7 martie 1937, P. 8.

CANTEMIR, TR. Realismul basmelor. Ateneu", Baclu, I, 5, decem-

brie 1964, p. 112

CARAION, P. A. Ion Creangd. Bucuresti, Editura Tineretului"
1955. 399 p. -I- 8 f. pl. (Oameni de seamA").
Referinte; Iordan, M. 0 interpretare vulgarizatoare a operei

lui I. Creangd. Gazeta literarA", III, 4, 1956, p. 122-124;

Milcoveanu, T. Scrisoare deschisd. Gazeta literarr, III, 14,

1956, p. 2; Radian Sanda. Mi s-a plins o carte. Gazeta

literarA", III, 13, 1956, p. 2.
CARCACI, MANOLE. Pe meleaguri iesene. Scinteia", Bucuresti,
XXXIV, 6.477, 21 decembrie 1964, p. 1.
CARDAS, GH. Ion Creangd. Universul literar", Bucuresti, XLII
1, 3 ianuarie 1926, p. 5.
CARDA, GH. Istoria literaturii romdnefti de la origine pinii fra
zilele noastre. Bucuresti, Oltenia", 1938, p. 305-308.
438

www.dacoromanica.ro

CARTOJAN, N. Breve storia della lettercaura romena. Traduzione

di A. Pernice. Roma, 1926. 33 p. (Publicazioni olell'Istituto

per l'Europa Orientale", Roma. Prima serie, IX).

GkLIMAN, CALIN. De la Creangd la Gopo. Ateneu", Bac Au, I,
5, decembrie 1964, p. 15.
GALIN, C. Impresii de lecturd. Ateneu", Bacgu, I, 5, decembrie
1964, p. 17.
CALINESCU, G. Eminescu fi Creangd. (Din Viata lui M. Eminescu"). AdevArut literar si artistic", Bucuresti, X, 579, 10 ianuarie 1932, p. 5.
CALINESCU, G. Viata lui Mihai Eminescu. Bucuresti, Culture

nationalr, 1932. 480 p.

Cf. si editia a IV-a, revdzuta. Bucuresti, Editura pentru lite-

raturr, 1964. 367 p.

CALINESCU, G. Ion Creangd. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XVIII, seria a III-a, 844, 7 februarie 1937, p. 2.
ARISTARC [Gr. CALINESCU]. Cronica mizantropului. Creangd
anti-neologist. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XVIII,

seria a III-a, 880, 17 octombrie 1937, p. 14.

CXLINESCU, G. Ion Creangd (fife literare). Adev5.rul literar si
artistic", Bucuresti, XVIII, seria a III-a, 886, 28 noiembrie
1937, p. 10.
CALINESCU, G. Ceva despre Creangd. Adevdrul literar si artistic", Bucuresti, XIX, seria a III-a, 894, 23 ianuarie 1938, p. 5.
CXLINESCU, G. Despre o scrisoare a lui Creangd. AdevArul literar

si artistic", Bucuresti, XIX, seria a III-a, 896, 6 februarie

1938, p. 3.
CALINESCU, G. Pedagogia lui Creangd. Viata romneasc5.", Bucu-

resti, XXX, 3, martie 1938, p. 16-19.

CALINESCU, G. Opera lui I. Creangd cu prilejal unei noi edi;ii.
Adevarul literar si artistic", Bucuresti, XIX, 905, 10 aprilie
1938, p. 17.
CALINESCU, G. Despre Mof Nichifor Coicariul". Adevarul literar
si artistic", Bucuresti, XIX, seria a III-a, 909,! 8 .mai 1938,

p. 15-16.

CALINESCU, G. Viata lui Ion Creangd. Cu 25 ilustratii afail din

text. Bucuresti, Fundatia pentru literatur si arta", 1938.

371 p. (Scriitorii romni contemporani").

439

www.dacoromanica.ro

Racenzat de: Plijilippide], Al. G. Cdlinescu. Viata lui Ion

Creangd". Viata romneasca", XXX, 8, august 1938, p. 143
144; Sevastos, M. V iata lui Creangd. AdevArul literar si artis-

tic", XIX, 924, 21 august 1938, p. 1-2.

CALINESCU, G. Istoria literaturii romdne. Bucuresti, Fundatia

regald pentru literatura' si artd", 1941, p. 419-431.

CALINESCU, G. Istoria literaturii romdne. Compendiu. Ed. a II-a,

revdzutk. [Bucuresti], Nationala Mecu", 1946, p. 189-193.

CALINESCU, G. Poezia realelor". Jurnalul literar", Iasi, 4-5,
1948, p. 89-94.
CALINESCU, G. Prefald

la: Ion Creang,

Opere". Bucuresti,

Editura de stat pentru literatur si artd", 1953.

CALINESCU, G. Material documentar despre... I . Creangei. Studii
si cerc.ta'ri de istorie literard si folclor", Bucuresti, III, 1954,

p. 143-147.
CALINESCU, G. Un monument al naturii. (Cronica optimistului).
Contemporanul", Bucuresti, 10, 8 martie 1957, p. 1, 6.
CALINESCU, G. Caragiale f i Creangd. Studii si cercet'ari de istorie

literara si folclor", Bucuresti, XII, 3-4, 1962, p. 389-400.

CALINESCU, G. Prefald la: Ion Creang'.1, Opere".Bucuresti, Editura Meridiane", 1963.
CALINESCU, G. Despre scriitorul poporal". Contemporanul", Bucuresti, 10 (908), 6 martie 1964, p. 1-7.
CALINESCU, G. I . Creangei f i Ch. Perrault. Contemporanul",
Bucuresti, 17 (915), 24 aprilie 1964, p. 1-2.
CALINESCU, G. 0 expresie monumentald a poporului. Scinteia",
Bucuresti, XXXIV, 6.473, 17 decembrie 1964, p. 3.
CALINESCU, G. Ion Creangei. Contemporanul", Bucuresti, XI,
51, 18 decembrie 1964, p. 1.
CALINESCU, G. Ion Creangd (V iala gi opera). Editie nou6 revazut5..

[Bucuresti], Editura pentru literatur", 1964. 407 p.

CALINESCU, GEORGE. Creangd, scriitor universal. Secolul 20",
Bucuresti, 12, 1964, p. 4-8.
CAPRARIU, AL. Candoare. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 2.
CHENDI, IL. Creangd gi Eminescu. SemnAtorul", Bucuresti, I,
28, 6 octombrie 1902, vol. II, p. 19-23.
440

www.dacoromanica.ro

CHENDI, IL. si IOSIF, T. 0. Prefala la: Ion Creanga, Opere

complete". Bucuresti, Minerva", 1902.
CHENDI, ILARIE. Preludii. Bucuresti, Minerva", 1903, p. 55-61.
CHIMET, IORDAN. Creangd in lumina reflectoarelor. Gazeta literara", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 10.
CHIPER, TITA. Humulestii, capitala amintirilor. Gazeta literard",
Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 11.
CHITIMIA, ION CONST. Ion Creangd. Preocupari literare", Bucuresti, III, 7, septembrie 1938, p. 324-325.
Nota cu privire la Povestirile lui Creanga, traduse in limba
polona de Konstancja MayzlOwna.
CIOBANU, VALERIU. Ion Creangt i folclorul rus. Veac nou",
Bucuresti, XIII, 9, 1957, p. 2.
CIOBANU, VALERIU. Motivul folcloric universal En Ivan Turbincd" a lui Ion Creanga. in vol.: Folclor literar". Timisoara,

1967, p. 57-62.
CIOCULESCU, SERBAN. Centenarul lui Creangd. Revista Funda-

tiilor Regale", Bucuresti, IV, 3, 1 martie 1937, p. 640-656.

CIOCULESCU, 5., STREINU, V1., VIANU, T. Istoria literaturii
romdne moderne. I. [Bucuresti], Casa coalelor", 1944, p.
304 314.
CIOCULESCU, SERBAN. Ion Creangd (70 de ani de la moartea
marelui scriitor). Gazeta literara", Bucuresti, VII, 2, 7 ianua-

rie 1960, p. 1, 3.

CIOCULESCU, SERBAN. 75 de ani de la moartea lui Creangd. Artistul. Scinteia tineretului", Bucuresti, 4.845, 13 decembrie

1964, p. 1, 3.
CIOCULESCU, SERBAN. Artistul. Gazeta literar", Bucuresti,

XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 3.

CIOCULESCU, *ERBAN. Aspecte ale operei. Tribuna", Cluj, VIII,

52, 24 decembrie 1964, p. 6.

CIOCULESCU, SERBAN. In marginea lui Mos Nichifor CaIoaSteaua", Cluj, XV, 1, ianuarie 1965, p. 25-29.
CIOCULESCU, SERBAN. Ion Creangd, artistul. In marginea lui
Mos .Nichifor Cofcariul". in vol.: Varietati critice". Bucuresti, Editura pentru literaturr, 1966, p. 193-202.
CIOPRAGA, CONST. Bojdeuca lui Creangd restauratd. Iasul nou",

Iasi, 5-6, 1951, p. 204-206.

441

www.dacoromanica.ro

CIOPRAGA, CONST. Un strdlucit clasic popular. Munca", Bucuresti, 5.320, 13 decembrie 1964.
CIOPRAGA, CONSTANTIN. Universalitatea operei

lui Creangd.

Luceafarul", Bucuresti, 26, 19 decembrie 1964.

CIOPRAGA, CONSTANTIN. Amintirile" cutreierdmeridianele. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964, p. 24.
CIOPRAGA, CONSTANTIN. Expresivitatea lui Creangd. Viata
romaneasca", Bucuresti, XVII, 12, decembrie 1964, p. 78-89.
Reprodus si in: Portrete si reflectii literare". Bucuresti, Edi-

tura pentru literatura", 1967, p. 50-68.

CIOPRAGA, C. Posteritatea lui Creangd. Gazeta literara", Bucuresti, 52, 23 decembrie 1965.
CIUCHI, EUG. Ion Creangd. Citeva observdri asupra scrierilor sale
literare. Convorbiri literare", Bucuresti, XLVIII, 12, decembrie 1914, p. 1185-1193.
CIUCHI, EUGEN. Povegtile lui I . Creangd. Preocupari literare",
Bucuresti, III, 1, ianuarie 1938, p. 28-31.
CODREANU, GH. Comemorarea lui Ion Creangd. Junimea literara",

Cernauti, VII, februarie-martie 1910, p. 52-53.

COGNI, GIULIO. Cose romene: Creangd e Petrescu. Torino. Societa

Editrice Internazionale. [1931], p. 674-678. (Estratto dal

Convivium", rivista bimestrale di lettere, filosofia e storia).
COLOMBO, ANNA. Introducere la: Ion Creanga, Novelle". Torino,
Unione Tipografico-Editrice Torinese", [1955], p. 5-41.
Comemorarea Junimii" la Iasi (mai 1936). Sub ingrijirea d-lor
Const. Meissner si Rudolf Sutu. Iasi, Tipografia concesionara
Alexandru A. Terek, 1937. 230 p."
CONSTANTIN, A. Omagiu marelui povestitor. Romania liberal",

Bucuresti, XXII, 6.264, 5 decembrie 1964.

CONSTANTINESCU, EMILIAN I. Un aspect al originalitdlii lui
Ion Creangd. (Sinteza elementelor contrare). Bucuresti, 1938.
25 p.

Cf. si Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.decemvrie 1937, p. 655-677.

CONSTANTINESCU, EMILIAN. Neologisnwle lui Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti, LXXII, 10, 11, 12, octombrie-decembrie 1939, p. 1879-1894.
442

www.dacoromanica.ro

CONSTANTINESCU, ILIE V. Bibliografia publicaflulor privitoare

la limba romdnd (1942, 1943, 1944 i cornpletdri). Dacoroma-

nia". Volumul XI. Cluj, Cartea romneascA", 1948, p. 333,

335, 336.
CONSTANTINESCU, P. Figuri literare. Bucuresti, Vremea",

1928-1938, p. 5-14.
CONSTANTINESCU, POMPILIU. Centenarul lui Creangd. Vre-

mea", X, 478, 7 martie 1937, p. 9.

CONSTANTINESCU, POMPILIU. Ion Creangd. In vol.: Scrieri",

2. Bucuresti, Editura pentru literatura", 1967, p. 333-340.

CORBEA, DUMITRU. Prefald la: Ion Creangg, Oeuvres choisies".

Bucarest, Editions Le livre", 1955, p. 7-15.

CORBEA, DUMITRU. Prefald fla: Hon Hpnurs, 14.36pannue
Byxapecr, HaaaTem,cmo iia IfirocTpammur
up 01413BegeH Ha"
naLmax", 1956, p. 7-16.

CORBEA, DUMITRU. 60 de ani de la moartea lui Ion Creangd.

In vol.: Anotirnpuri. Articole, conferinte i reportaje". Bucuresti, Editura de stat pentru literatur i artV, 1956, p. 22.
CORESI [ARTUR STAVRI]. Sfirliacul (Amintire). ,4ezatoarea",
FAlticeni, V, 12, decembre 1899, p. 199-201.
CORLATEANU, N. Lexicul de origine slava in povestea lui I. Creangd

Ivan Turbincd". In vol.: Omagiu lui Iorgu Iordan, cu prileju

Implinirii a 70 ani". [Bucuresti], Editura Academiei", 1958,
p. 203-211.
CORLATEANU, N. Problema studierii substantivelor din Poveftile"

lui I. Creangd. Limba roman5.", Bucuresti, VIII, 3, 1959,

p. 59-63.

simplu la Ion Creangti. In vol.!

Omagiu lui Al. Rosetti". Bucuresti, Editura Academiei",

CORLATEANU, N. Perfectul

1965, p. 145-146.
CORSO, RAFFAELO. Introducere la: Ion Creangg, Ricordi d'in-

fanzia". Firenze, 1931, p. 7-11.

COSMESCU, M. Edifiile Kirileanu. Ateneu", Bac5n, I, 5, decem-

brie 1964, p. 16.

COSMOVICI, G.A. Un jubileu. Piatra-Neamt, 1904, p. 26, 28-29.
COSMOVICI, G.A. Note. Ion Creang5.", Birlad, II, 12, decembrie

1909, p. 330-332.
443

www.dacoromanica.ro

COSMOVICI, GEORGE A. Comemorarea lui Ion Creangd. Ca len-

darul revistei Ion Creangd*", Birlad, IV, 1, ianuarie 1911,

p. 65-67.

CRACIUN, VICTOR. Creangti f i caracterul dramatic al operei sale.

Gazeta literard", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 8.
CRACIUN, VICTOR. Universalitatea operei lui Creangd. Munca",
Bucuresti, 5.330, 25 decembrie 1964.

CREANGA, CONST. I. Lupta pentru existentd. Bucuresti, 1896.

136 p.
CREANGA, CONST. I. Mernoriu in chestia infiintarei de cdtrd stat
a monopolului hirtiei de tigdri... Bucuresti, 1900. 16 p.
CREANGA, DR. G.D. Origina lui Ion Creangii. Universul", Bucuresti, 54, 150, 3 iulie 1937.
CREMENE, MIOARA T. Pe urmele lui Harap-Alb" spre cucerirea
liberttitii. Convorbire cu autorii baletului Harap-Alb" dupd
Ion Creangd. Contemporanul", Bucuresti, 125, 25 februarie
1949, p. 11, 14.
CREMER, I. Primii ani de activitate in invdtdmint ai lui I . Creangd.

Revista de pedagogie", Bucuresti, 2, 1954, p. 19.

CREMER, I. Priniii ani de activitate in invdttimint a lui I . Crcongli.
In legatura cu manualele Metoia nouti" fi Invdgitoriul copiilor"

de I. Creangd. In vol.: Scriitorii nostri clasici si problemele

scolii". [Bucuresti], Editura de stat didacticd si pedagogicr,

1956, p. 13-53, 223-237.

CREMER, I. 0 polemicd si finalul ei inedit. Gazeta literard",
Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 9.
CREMER, I. Ecouri in Transilvania. Tribuna", Cluj, VIII, 52,
24 decembrie 1964, p. 2.
CREMER, I. Ion Creangd S i predarea gramaticei limbii romdne.

Limbd si literaturd", Bucuresti, nr. 9, 1965, p. 377-388.

CRETU, ION. Introducere la: Ion Creangd, Povesti, Amintiri.
Anecdote si istorioare". Bucuresti, Cultura romneascr,
1939.

CRETU, I. Creangti f i Eminescu. Luceafdrul", Bucuresti, 26, 19

decembrie 1964.
CRISTEA, VALERIU. Creangei

.yi sentimentul timpului. Gazeta

literara", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 8,

444

www.dacoromanica.ro

CRISAN, CONSTANTIN. Creangd in critica literard strdind. Contemporanul", Bucuregti, 51, 18 decembrie 1964, p. 2.
CRISAN, CONSTANTIN. Creangd peste maxi gi taxi. Tribuna",
Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 12.
CROHMALNICEANU, OV: G. Cdlinescu: Ion Creangd (viaa pi

opera)". Gazeta literath", Bucuregti, XI, 51, 17 decembrie

1964, p. 2. [Cronica literard].
CUCU, STELIAN N. Ion Creangd (Schile de criticd literard). Rimni-

cu-Sdrat, Tipografia Poporul", 1935. 1 f.

-I-

III + 131 p.

CUCU, STELIAN. Insemnitri despre gindirea lui Creangd. RimnicuSgrat, Librdria i tipografia Poporul", 1935. 25 p.

Cf. ibid. in vol.: Ion Creang'a (Schite de critica literar5)",

1935.

CUCU, STELIAN. Glose la centenarul lui Ion Creangd (1 martie

1837
1 martie 1937). In vol.: Omagiu...". Bucuregti, Cartea romneascr, 1937.
CUCU, STELIAN. Basmele lui Creangd. Rimnicu-SArat, Poporul",
[f.a.].
Cf. ibid. In vol.: Ion CreangA (Schite de critica literar5)",
1935.

CUCU, STELIAN. Copilul in Amintirile" lui Creangd. RimnicuSArat, Poporul", [f.a.].

Cf. ibid. in vol.: Ion Creang (Schite de critic5. literara)",
1935.

CUCU, STELIAN. Humorul lui Creangd. Rimnicu-Sgrat, Poporul",

[La.].

Cf. ibid. in vol.: Ion Creangd (Schite de critia literard)",

1935.

CUCU, STELIAN. Valoarea esteticd a Amintirilor". Rimnicu-Sarat,

Poporul", [f.a.].
Cf. ibid. in vol.: Ion Creang5. (Schite de critica. literard)",
1935.

CUZA, A.C. De-ale lui Creangd. FAt-Frumos", Suceava, V, 1, ianua-

rie-februarie 1930, p. 11-20.

CUZA, A.C. Unde a murit Ion Creangd? Fat-Frumos", Suceava, V,
1, ianuarie-februarie 1930, P. 13.
C. Ion Creangd in Basarabia. FlacAra", Bucuregti, VII, 12, 25 februarie 1922, p. 177.
445

www.dacoromanica.ro

C. L. Ion Creangd (1889). Convorbiri literare", Bucuresti, LI, 12,

decemvrie 1919, p. 769-770.
CRONICAR. 0 jumdtate de veac de la moartea lui Ion Creangd.

Romania literarr, I, 41, 21 ianuarie 1940, p. 4-5, 15.

Viala lui Ion Creangd. ,,Vremea", Bucuresti, XII I ,

C RON I CAR .

591, 1941.

C. S. Creangd in anecdotd. Adevarul literar si artistic", Bucuresti,

X, 611, 21 august 1932, p. 2.
DAFIN, I. Iagul cultural i social. Amintiri i insemndri. Iasi,
Viala romaneascr, 1928, 126-128.
DANCIU, DIMITRIE. Lui Ion Creangd [Versuri]. Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.-decemvrie 1937, p. 634.
DATCU, IORDAN. Contribufii documentare. Gh. Ungureanu: Ion

Creangd, Documente". Gazeta literarr, Bucuresti, XI, 51,

17 decembrie 1964, p. 2.
DEGENMANN, ALEX. Bibliografia romdai. Bucuresti, 1879, p. 25
(no. 360-363), 85 (no. 1.180), 204 (no. 2-319).

Pupa: Lucian Predescu, Ion Creanga, Opera", Bucuresti,

1932, p. 249.
DE GUBERNATIS, ANGELO. Dizionario biografico degli scrittori
contemporanei. Firenze, 1879, p. 324.
DE GUBERNATIS, A. Dictionnaire international des dcripains du
jour. Deuxime section. Florence, 1890, p. 728.
DEMETRU, PAN. Creangd in documente gi imagini. Romania lite-

rarr, I, 41, 21 ianuarie 1940, p. 6.

Recenzie la vol.: Gh. Ungureanu: Din viata lui Ion Creangr

Fundatia pentru literatura si arta", 1940.

DENSU*IANU, ARON. Istoria limbei gi literaturei romdne. Editiu-

nea a doua. Iai, Tipografia H. Goldner, 1894, p. 178, 331

DENSUSIANU, OVID. Ecrolutia esteticd a limbei romdne. Curs

litografiat. Bucuresti, 1931-1932, p. 227-261.

DIACONESCU, PAUL. Pe drurnurile Amintirilor". Scinteia",
Bucuresti, XXXIV, 6.475, 19 decembrie 1964, p. 3.

DIACONU, ION. Sensuri i aspecte la Ion Creangd. Bucuresti, 1938.

15 p. Extras din Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12,

nov.-decemvrie 1937, p. 727-739.
DIMA, AL. Asupra caracterului folcloric al lui Dbnild Prepeleac".

Revista Fullatiilor Regale", Bucuresti, IX, martie 1942,

p. 142-143.

446

www.dacoromanica.ro

DIMA, AL. Baza folcloria a povestirii lui Creangli Ddnild Prepeleac". In vol.: Studii de istorie a teoriei literare romanesti".

Bucuresti, Editura pentru literatura", 1962, p. 253-293.

DIMA, AL. Specificul artei lui Creangd. Romania libera", Bucuresti, 6.270, 12 decembrie 1964.
DIMA, AL. Povevile lui Creangd. Luceafarul", Bucuresti, 26, 19
decembrie 1964.
DIMA, F. Ion Creangli i bunicul. Torta", Bucuresti, I, 12, 1945,

p. 3, 4.

DIMISIANU, G. Prefald la: Ion Creanga, Povestea lui Stan Pailtul i alte povesti i povestiri". [Bucuresti], Editura pentru
literatura", 1961.
DIMISIANU, G. Realismul operci lui Creangd. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.473, 17 decembrie 1964, p. 3.
DIMITRIU, G. Mo.,s Ion Roat. Fat-Frumos", Cernauti, XVI, 6,
noiemvrie-decemvrie 1941, p. 175-176.
DIMITRIU, I.G. loan Creangd in limbi strdine. Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.-decemvrie 1937, P. 757
764.

DOGARU, VLADIMIR. Mentalitate arhaicd .,si umanism popular

in povqtile lui Creangd. Extras din culegerea Limba i litera-

turd", vol. IX. Bucuresti, 1965, p. 337-354.

DOMOKOS, JANOS. Ion Creangii. In vol.: Ion Creanga, Feher
Szerecsen". [Budapest], Eurpa KOnyvkiad", 1960, ry. I-XX,

DORIN, V. Amintiri despre I. Creangd. Ion Creanga", Birlad,

IV, 1, ianuarie 1911, p. 4.
DRAGOMIRESCU i ADAMESCU. Manual de limba romdnd pentru
clasa a Y ll-a. Bucuresti, 1922, p. 312, 324.
DRAGOMIRESCU, MIHAIL. Teoria poeziei. Bucuresti, Socec",

1927, p. 90.
DRAGOMIRESCU, MIHAIL. Criticli. Vol. II. Bucuresti, Casa
scoalelor", 1928, p. 8, 49, 118, 124, 125, 129, 206, 223276
277, 299.
DRAGOMIRESCU, MICHEL. La science de la litterature. Vol. III.
Paris, 1929, p. 149.
DRAGAN, GABRIEL. Istoria literaturii romdne. Ed. a II-a, mult

addugita. Bucuresti, Cugetarea", [1937], p. 254-258.

447

www.dacoromanica.ro

DRAGAN, MIHAI. Prietenia cu poetul. Tribuna", Cluj, VIII, 52,

24 decembrie 1964, p. 7.
DRAGAN, MIHAI. 1964. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964,
P- 5DRAGHICI, PETRE. Unele aspecte de humor i satird in Amintiri
din copildrie" de Ion Creangd. In vol.: Din activitatea tiinIific a cadrelor didactice din Institutul Pedagogic din Bucuresti, 1957". Bucuresti, 1958.
D.[UICA]-B.[OGDAN], G. Creangii gi poporul. Luceafarul", IX, 3,
1 februarie 1910, P. 79.
DUMBRAVA, LUCIAN. Realismul operei lui Creangd. Iasul literal.", Iasi, XV, 11, noiembrie 1964, p. 14-26.
DUMITRESCU, LUCA. Sensul Harap-Alb". Universul literar",
Bucuresti, XLIX, 42, 12 octombrie 1940.
DUMITRESCU, LUCA. Geniul rului (Sensul Harap-Alb"). Vremea", XII, 574, 20 octombrie 1940.
DUMITRESCU, ZOE. hvoarele risului in opera lui Creangd. Despre
personajele cornice. Analele Universit4ii uParhons", Bucu-

resti, 2-3, 1955, p. 47-57.

DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. insemnri pe marginea stilu-

lui lui Ion Creangd. In vol.: De la Varlaam la Sadoveanu"

[Bucuresti], Editura de stat pentru literatura si arta", [1958],
p. 264-292.
DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Prefald la: Ion Creangl,
Pagini alese". [Bucuresti], Editura de stat pentru literatura
si arta", 1959.
DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Prefayi la: Ion Creanga,
Amintiri din copilarie, povesti i povestiri". Bucuresti, Edi-

tura Tineretului", 1960, p. 5-19.

DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Ion Creangd, 125 de ani de
la nafterea scriitorului. Gazeta literara", Bucuresti, IX, 11,

15 martie 1962, p. 6.
DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Prefatcl

la: Ion Creanga,

Amintiri din copilarie, povesti i povestiri". [Bucuresti], ,,Editura Tineretului", 1962.

DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Ion Creangd. [Bucuresti], ,,Editura pentru literatura", 1963. 240 p.
448

www.dacoromanica.ro

Lucrarea a lost recenzata de: George Munteanu, in Contemporanul", Bucuresti, 44, 1 noiembrie 1963, p. 3; I.D. Ba lan,
In Luceafarul", Buc., XI, 24, 23 noiembrie 1963; Marioara
Nui Vintila, In Steaua", Cluj, XV, 1, ianuarie 1964, p.
111-112 ; Olimpia Ternovici, In Orizont", Timisoara, I,

3, martie 1964; Vladimir Streinu, in Viata romaneasca",

Buc., XVII, 2, 1964, p. 220-224; Toma Pavel, In Limba
romana", Buc., XIII, 5, 1964, p. 537-539; erban Sergiu,
in Ateneu", I, 5, decembrie 1964, p. 8.
DUMITRESCU-BWLENGA, ZOE. Specific Si universalitate.
Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.473, 17 decembrie 1964, p. 3.
DUMITRESCU-BUWLENGA, ZOE. Prefatii la: Ion CreangS,
Amintiri din copilarie, povesti si povestiri". [Bucuresti], Editura Tineretului", [1964].
DUMITRESCU-BUWLENGA, ZOE. Ion Creangd. Bucharest, Mcridiane", 1966. 148 p.
DUMITRESCU-BUWLENGA, ZOE. Ion Creangii. Bucarest, Edi-

tions Meridiane", 1966. 161 p.

D. NGR. 0 sutli de ani de la nafterea lui Creangd. Comemorarea
de... la Ateneu. Timpul", Bucuresti, I, 26, 1 iunie 1938, p. 3.
Ecourile operei lui Mihai Eminescu f i Ion Creangii In literatura universalei. (Sinaia, 11 august 1965). Lucrarile simpozionului de
literatura romana. Bucuresti, Editura didactica si pedagogica",

1966. 101 p.
EFTIMIU, VICTOR. Marele povestitor Ion Creangd. ,5tiinta si cul-

tura", Peking, 2, 1954, p. 3-5.

[EMINESCU, M.]. Revista teatralci. Curierul de Iasi", Iasi, IX, 133,
5 decemvrie 1876.

[EMINESCU, M.]. Diverse. Curierul de Iasi", X, 1, 5 ianuarie

1877.

[EMINESCU, M.]. Noutilli. Curierul de Iasi", Iasi, X, 86, 10 august

1877.

EMINESCU, M. Notile bibliografice. Timpul", Bucuresti, V, 102,

7 mai 1880.
EMINESCU, M. Novele din popor de loan Slavici. Timpul", Bucureti, 1882.

Dupa: I. Cretu, editia M. Eminescu, Opera politica". Vol. II:

1880-1883. Bucuresti, Cugetarea", [1941], p. 439.
449
29

CreangS

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

EMINESCU, M. Scrieri politice gi literare. Vol. I. Bucuresti, Minerva", 1905, p. 246, 260-263, 306-308, 343.
Eminescu cdtre Creangd. FAt-Frumos", Cern Auti, XV, 2, mart-prier

1940, p. 48.
Textul facsimilat al unei scrisori (25 decembrie 1878") a lui
Eminescu catre Creanga.

EMIL. loan Creangii. Adevarul ilustrat", Bucuresti, VIII, 2.389

(40), 4 decembre 1895, p. 3.
FARAGO, J6ZEF. Creangd egyik mesje a llioldvai csdng(i nipkolteszetben [0 poveste a lui CreangA In literatura popular 5. a ceangallor din Moldova]. Nye lv-es irodalom tudomny kozleme-

nyek", Budapesta, IV, 1-2, 1960, p. 83-103.

Trei variante ciangdiesti la Soacra cu trei nurori".
FLORA, RADU. Pseudo-graniile lui Creangd. Ateneu", Bac Au, I,

5, decembrie 1964, p. 5.
FLORANTIN, I.P. Cdriile didactice in clasa I primard. Liberalul",
Iasi, VIII, 104, 107, 108, 109, 110, 127, 128, 130; 131, 13 mai,
17 mai, 19 mai, 20 mai, 21 mai, 12 iunie, 13 iunie, 16 iunie,
17 iunie 1887.

Z. [FLORANTIN, I. POP]. Plagiaturd? Lupta", Bucuresti, IV,

294, 8 iulie 1887, p. 3.
F. [FLORANTIN, I. POP]. 0 neomenoasd specula' cu carti didactice.

Lupta", Bucuresti, IV, 303, 18 iulie 1887, p. 2.

FLORANTIN, ION POP. Desminlire la brogura intitulatd Rdspuns"...
publicatd la 27 manic a.c. 1888 de cdtre d-nii institutori iegeni
Y . Rdceanu, C. Grigorescu, I . Creangd gi G. lendchescu, in contra
unor articole de ziare In 1887 etc. Iasi, 1888.

FLOREA, V. Obeservalii cu privire la logicd i gramaticd, pe bazz

operei lui I . Creangd: Amintiri din copildrie". Analele stiin-

tifice ale Universittii oAl. I. Cuza*". Serie noul. Sectiunea

III, tiinte sociale. Iasi, VI, 1960, p. 53-62.
FORT.[UNESCU], C.D. Notd. Arhivele Olteniei", X, martie-iunie

1931, p. 266-267.
FOTI, I. Ion Creangd. Universul literar", Bucuresti, XXXI, 50,
14 decembrie 1914, p. 3.
450

www.dacoromanica.ro

FOTI, I. Triptic popular (Ion Creangii, Petre Ispirescu .,si Anton

Pann). Propilee literare", Bucuresti, II, 17, 15 noiembrie

1927, p. 3-5.

FRUNZA, MARIA. Povestitorul Creangd. Ateneu", Back', I, 5,

decembrie 1964, p. 11.
FUNDOIANU, B. Creangd f i Eminescu. Adevrul literar si artis-

tic", Bucuresti, II, seria a II-a, 63, 5 februarie 1922, p. 1.

FURTUNA, DUMITRU. 0 scrisoare a lui Ion Creangd. Ion Crean-

gd", Birlad, VII, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 292

293.

FURTUNA, DUMITRU. Ion Creangd gi Idranii de astdzi. Neamul

romnesc pentru popor", VI, I, 11 ianuar 1915, p. 4-9.
FURTUNA, D. Pomenirea lui Creangd, la 25 de ani de la moartea

sa. Ion Creangd", Birlad, VII, 2, februarie 1915, p. 63-64.

FURTUNA, D. Ion Creangd in lumina zilelor de azi. Ion Creangd",

Birlad, VIII, 3, martie 1915, p. 68-71.

FURTUNA, D. Trei ediiii a operelor lui Ion Creangd. Tudor Pam-

file", Dorohoi, III, 1-3, ianuar-mart 1925, p. 1-3.

FURTUNA, ECON. D. Scrisori de ale lui Ion Creangd. Neamul
romnesc literar", Bucuresti, I, 17, 21 martie 1926, p. 7.
I. Creanga catre Iacob Negruzzi: Iasi, 1885, februarie 22.
FURTUNA, D. Anii de suferinld ai lui Ion Creangd (Trei scrisori
necunoscute). Nazuinta romaneascd", Craiova, V, 3, martie

1926, p. 37-39.
I. Creangd. cdtre Gheorghe Creangd: Iasi, 1888, maiu 19; Iasi,
1888, iunie 5 (Duminicd); Iasi, 1889, iulie 2.
FURTUNA, ECON. D. Inca o scrisoare ineditd de-a lui I. Creangd.

Ramuri", Craiova, XX, 3-4, martie-aprilie 1926, p. 136.

I. Creangd cdtre Iacob Negruzzi: Iasi, 1885, mai 15.

FURTUNA, ECON. D. 0 scrisoare a lui Ion Creangd. Ft-Frumos", Suceava, I, 3, mai-iunie 1926, p. 71-72.
I. Creangd cdtre Jacob Negruzzi: 1877, martie 6.
FURTUNA, ECONOM. D. Din trecutul Facultdfii de teologie din
lo.,si (Marele povestitor Ion Creangd, student al acestei facultati).

Tudor Pamfile", Doroh.oi, IV, 9-12, septembrie-decembrie

1926, p. 87-89.
451

29*

www.dacoromanica.ro

FURTUNA, ECON. D. Creang5 inedit. 0 scrisoare a sa din 1862.

Fat-Frumos", Suceava, II, 2, martie-prier 1927, p. 33-37.

I. Creanga cAtre Gheorghe Creanga: 3 iulie, f.a.
FURTUNA, D. Creangd i mergerea la teatru a clericilor (I, 11).

Ft-Frumos", Suceava, II, 3, mai-iunie 1927, p. 69-71; 5,

septemvre-octomvre 1927, p. 139-142.
FURTUNA, ECON. D. 0 poveste de la sora lui Creangii. Fat-Fru-

mos", Suceava, III, 1, ianuarie-faur 1928, p. 4-5.1

FURTUNA, D. Arhimandritul erou al lui Creangd. Lumea", lag),
XIV, 3.765, 11 ianuarie 1931, p. 2-3.1
FURTUNA, D. Alte note despre eroul lui Creangd: Popa Duhu.
Lumea", Iasi, XIV, 3.775, 23 ianuarie 1931, p. 2-3.
FURTUNA, D. Datarea exacta' a unei scrisori. Lumea", Iasi, XIV,
3.814,

9 martie 1931, p. 5.

FURTUNA, ECONOM. D. ,5'coliia" lui Creanga .

Cuget clar",

VAlenii de Munte, II, 9, 1937, P. 139-141.

FURTUNA, ECONOM. D. Seminaristul Creangd

8i

firea prici-

nii"... Cuget clar", Valenii de Munte, II, 1938, p. 487-489.

Escu gi pdrintele Crenguid. Iasul
FURTUNA, DUMITRU.
literar", Iasi, I, 2, 1949, p. 3.
FURTUNA, DUMITRU. Cuvinte gi mrturii despre Ion Creangii
(Cu prilejul implinirii a 25 de ani de la moartea sa). Bucuresti,

Alcalay et Co.". 96 p.
GAFITA, MIHAI. Realismul operei lui Ion Creanga. In vol.: Lite-

rature noastrtt clasicP. Bucuresti, Editura de stat pentru

literaturk i art", 1953, p . 67 100.
Studiu publicat anterior ln Viata romfineascA", Bucuresti,
V, 4, 1952, p. 203-220.
rAcquIA, AffixAn. K JIACCILK pymbirtenoa .aumepamypu. awrepa-

TypHasi mane", mart. 2, 1957. (V.G.B.I.L.)

GAFITA, MIHAI. Sensuri realiste in opera lui Creangd. Gazeta
literara", Bucuresti, 49, 3 decembrie 1964.
GAFITA, MIHAI. Povestitorul gi idealul uman. Tribune", Cluj,

VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 3.

GALACTION, G. Rdboji pe bradul verde. Iasi, Viata romaneasca",

1920, p. 39-43.

GALAN, V. EM. 60 ani de la moartea lui Ion Creangd. (Pe frontul

cultural). Scinteia", Bucuresti, 8 ianuarie 1950, p. 2.
452

www.dacoromanica.ro

GALDI, LADISLAU. Artist al condeiului. Ateneu", Bacau, I, 5,

decembrie 1964, p. 17.
GANE, N. Scene vesele de la Junimea". Ziarul meu", Bucuroti,

I, 4, 1 mai 1916, p. 54-56.

GASTER, M. Mite Kremnitz: Rumitnische Mdrchen iibersetzt von"...

Revista pentru istorie, arh.eologie i filologie". I, vol. I, fascicola I. Bucuresti, Tipografia Academiei RomAne, 1882, p.
239-240.
GASTER, M. Literatura populard romdnd. Bucuresti, Ig. Haimann",
1883, p. 379, 549.
GASTER., M. Geschichte der rumlinischen Litteratur. In: Grdber Gustav,

Grundriss der romanischen Philologie", Band II, 3. Abteilung. Strassburg, 1901, P. 262-428.
GASTER, M. Rurndnische Sprache und Litteratur. [Mnchen]. 19 p.
GAVRILIU, LEONARD. Amintirile" cutreierd meridianele. Ate-

neu", Beau, I, 5, decembrie 1964, p. 24.

GAVRILOVICI, ERNEST. Circulaga proverbelor. Ateneu", Bacu,

I, 5, decembrie 1964, p. 6.
GENOIU, GEORGE. ln interpretarea amatorilor. Ateneu", Bacau,
I, 5, decembrie 1964, p. 14.
GEORGESCU, NIC. Amintirile" lui Creangd. Legenda nouV,

R. Vilcea, I, 2, mai 1928, p. 1-6.

GEORGESCU-TISTU, N . Revista periodicelor: 1922. Dacoromania".

Anul III, 1922-1923. Cluj, 1924, p. 1038-1039.

GEORGESCU-TISTU, N. si R. PAUL. Revista periodicelor: 1925,

1926. Dacoromania". Anul V, 1927-1928. Cluj, 1929, p.

849 850 .
GEORGESCU, VASILE. V. Creangd la Junimea. Adevdrul literar
si artistic", Bucuroti, IX, 505, 10 august 1930, p. 7.
GEROTA, C. sCcoala lui Creangd. (Dupa Amintiri din copildrie").

Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.-decemvrie 1937, p. 741-747.

GHEORGHIEASA, P. si POSA, EUGENIA N. Dintr-ale lui Ion
Creangd la Humulesti. Ion CreangA", Blrlad, XIII, 2 februarie

1920, p. 18-21.
GHEORGHITA, ILIE. Date noi cu privire la familia lui Creangd.
Iasul literar", Iasi, XVI, 12, decembrie 1965, p. 61-68.
453

www.dacoromanica.ro

GHEORGHITA, V.A. Cum a fost introdus Creangd la Juninzea".

Tudor Pamfile", Dorohoi, IV, 1-4, ianuar-april 1926, p. 5-6.
GHEORGHIU, TRAIAN. Catihelii de la Humulegti. Teatralizare
in 5 Orli de LI. Mironescu, dupa opera lui I. Creangd: Amintin din copilarie". Insemnari iesene", Ia0, IV, vol. XII, 11,
1 noiemvrie 1939, p. 299-300.
GHETEA, V. Institutorul Creangd. Adevrul literar", Bucuresti,
XVIII, seria a III-a, 897, 13 februarie 1938, p. 6.
GHETEA, V. Ion Creangd pedagog fi inveildtor. Bucuroti, Cartea
romneasca", 1938. 30 p. (Cunotinte folositoare. Seria C.:

Din lumea larga", nr. 74).

GHIBANESCU, GH. Biserica din Humulegti; note gi impresii. loan

Neculce", Iasi, fasc. 4, 1924, p. 291-293.

GIOSU, T. Creangd in editii de popularizare. Iasul literar", Ini,

VII, 12, 1956, p. 94-100.

EMILGAR [EMIL GIRLEANU]. Joan Creangd. Arhiva", Iasi,
XIII, 7-8, iulie-august 1902, p. 341-343.
(*i in extras: Iasi, Tipografia editoare Dacia", 1902. 35 p.).
GIRLEANU, EMIL. Note relative la manuscriptele fi edigile operilor

lui Creangd. Fdt-Frumos", Suceava, I, 2, 1 aprilie 1904, p.

24-28.
EMILGAR. Asupra biografiei lui Joan Creangd. Fdt-Frumos", Suceava,

I, 6, 1 iunie 1904, p. 82-86.

EMILGAR. loan Creangd gi Mihai Eminescu. Fat-Frumos", Suceava,

I, 6, 1 iunie 1904, p. 82-86.

EMILGAR. I nchinare lui Creangd. Fat-Frumos", Suceava, I, 17-18,
15 ianuar 1905, p. 257-258.
31 d-brie 1904
GIRLEANU, EM. I nsemndri de ale lui Ion Creangd. Calendarul revis-

tei tRamurie pe anul 1908", Craiova, Sache Pavlovici", p.

131-133.
GIRLEANU, EM. Ion Creangd gi Mihail Eminescu. Luceafarul",

Sibiu, VIII, 13, 1 iulie 1909, p. 295-297.

G. [IRLEANU], EM. Manuscrisele lui Ion Creangd. Luceafarul",
Sibiu, IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 6.
G. [IRLEANU], EM. 0 piesli de teatru a lui Ion Creangd. Luceafarul",

Sibiu, IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 8.

454

www.dacoromanica.ro

GIRLEANU, EM. Biserica oeche din Brogteni. Junimea literard",

Cern Auti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 8.
G. [IRLEANU], EM. Bojdeuca lui Ion Creangd. Ramuri", Craiova,
VIII, 2, 15 ianuar 1913, p. 62.
GIRLEANU, EM. Priveligti din lard, schije, insemndri. Bucuresti,
Casa scoalelor", 1915, p. 22-28, 146, 185-186.
GIRLEANU. Scrieri alese. Vol. II. Bucuresti, Editura pentru literatua", 1963, p. 257, 258, 259, 275, 315, 316, 319, 359, 383,
394, 395, 410, 411, 429.
G.[OGA], 0. [CTAVIAN]. Bujdeuca lui Creangd. Luceafdrul", Sibiu,

VI, 1, 1 ianuarie 1907, p. 23.

GOROVEI, ARTUR. Ainintiri despre Ion Creangd. Seztoarea", Fal-

ticeni, V, 12, decembre 1899, p. 191-195.

GOROVEI, ARTUR. Ion Creangd. Viata rom'aneasca", Iasi, XIII,
12, decembrie 1921, p. 357-363.
GOROVEI, ARTUR. lnsernndri de-ale lui Creangd. Fdt-Frumos",
Suceava, V, 1, ianuarie-februarie 1930, P. 21-25.
GOROVEI, ARTUR. Variance la Ivan Turbincd". Convorbiri literare", Bucuresti, anul al 64-lea, septembrie 1931, p. 677-682.
GOROVEI, ARTUR. Catihetul de la Fdlticeni. Lumea", Iasi, XIV,
4.014, 30 octombrie 1931.
GOROVEI, ARTUR. Cu privire la Ion Creangd. Convorbiri literare",
Bucuresti, anul al 64-lea, noiembrie-decembrie 1931, p . 869-876.

GOROVEI, ARTUR. Catihetul lui Ion Creangd. Adevarul literar si

artistic", Bucuresti, X, seria a II-a, 594, 24 aprilie 1932, p. 1.
GOROVEI, ARTUR. Rarisirne din Ion Creangd. Convorbiri literare",
Bucuresti, LXVII, 5, mai 1934, p. 428-433.
GOROVEI, ARTUR. Catihetul" Vasile Grigorescu. Pstorul Tuto-

vei", Birlad, IV, 1-2, ianuarie-februarie 1941, p. 17-19.

GOYAN, I. I. Creangd. Revue de Roumanie", Bucarest, I, 1, ianu-

arie 1910, p. 101-109.

GRAUR, AL. Lirnba. lui Creangd. CuvIntul liber", Bucuresti, II,
15-16, 16 februarie 1935.
(Si In extras: Bucuresti, Adevarul", 1935. 14 p.).
GRAUR, MIHAIL. Ina ceya despre Creangd. Revista scolii", Boto-

sani, VII, 6-7, iunie-iulie 1930, p. 2-5.

455

www.dacoromanica.ro

GRAMADA, I. Societatea academicd sociald literard Romdnia jund"

din 11 iena (1871-1911). Monografie istoricd de I . Grdmadd,
cap. Scrisori inedite. Arad, 1912, p. 135.
GRAMADA, ILIE. La Nationalul iegean. Ateneu", BacAu, I, 5,
decembrie 1964, p. 14.
GRIGORESCU, CONSTANTIN. Rdspuns unui calomniator. Seastoarea", Folticeni, VII, 11, 1 ianuarie 1903, p. 193-196.
GRIGORIU [GRIGORESCU], CONSTANTIN. Ion Creangd gi Gheorghe

Ientichescu, preot. Ion CreangP, Birlad, II, 12, decembrie 1909,

p. 315-324.
GRIGORESCU, DAN. Ilustratia la Creangd. Gazeta literarP,
Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 10.
GRIGORIU, ZAHEI. Din viaN lui Ion Creangd. Ion Creang6",
Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 336.
GRIMM, P. Glosarul lui Creangd. Dacoromania", Bucuresti, X/II,

1943, p. 330-334.
(Si extras: Sibiu, Cartea romineasa" din Cluj, 1943, 7 p.).
GRUBER, EDUARD. Stil f i gindire ( Incercare de psihologie literard).

Iasi, Saraga", 1888, p. 45, 118-122.

GRUBER, EDUARD. Ion Creangd. SezAtoarea", Fdlticeni, V, 12,
decembre 1899, p. 178.
G.C. Un act de nagtere al lui I . Creangd. Adevgrul literar si artistic",
Bucuresti, XIX, seria a III-a, 914, 12 iunie 1938, p. 17.
G.M. Aritmetica lui Creangd. Iasul nou", Iasi, V, 3-4, decembrie

1953, p. 233-235.
HANES, PETRU V. Literatura romeind modern& Bucuresti, Socec",

1904, p. 253-260.
HANES, PETRE V. Studii de literaturd romdnd. Vol. I. Bucuresti,

Socec", 1910, p. 105-128, 191-216.

HANES, PETRE V. Istoria literaturii romdnegti. Bucuresti, Ancora",

1924, p, 209-213.
HANES, PETRE V. Histoire de /a litterature roumaine. Preface de
Mario Rogues. Paris, 1934, p. 160-163.
HANES, PETRE V. Un aspect al originaliteitii lui Ion Creangd. Preo-

cupri literare", Bucuresti, III, 2, februarie 1938, p. 81-85.

HANGIU, ION. Prefatd la: Ion CreangS, DAnilii Prepeleac".
[Bucuresti], Ed aura Tineretului" , [1965].
456

www.dacoromanica.ro

HAZY, ISTVAN. Prefald la: Ion Creanga, Vlogatott munki". Buka-

rest, Ifjasgi liOnyvkiadO, [1962], p. 5-21.

HOBANA, ION. Ion Creangd, marele povestitor al poporului nostru.

Scinteia tineretului", Bucuresti, 2 martie 1952, p. 2.

HODO$, E. Istoria literaturii romdne. Caransebes, ed. a IV-a, 1902,

p. 85.
HODOS, E. Elemente de istoria literaturii. Nagyszeben, 1912, p.
71-75.
HORODINCA, GEORGETA. Un mare povestitor al poporului nostru.

65 ani de la moartea lui Ion Creangd. ScInteia tineretului",

Bucuresti, 18 ianuarie 1955, p. 2.

HUgTOVA, DR. JINDRA. In inimile oamenilor. Ateneu", Back',

I, 5, decembrie 1964, p. 11.

I. [BRAILEANU], G. Creangd. Viata romneasca", Iasi, V, 6,

iunie 1910, p. 332-335.
IBRAILEANU, G. Curs de istoria literaturii romdne moderne. [Epoca

Eminescu]. Curs litografiat. Iasi, 1919. 385 p.

IBRAILEANU, G. Note Fi impresii. Iai, Viata romaneasca", 1920,

p. 76-84.
IBRAILEANU, G. Recenzia vol.: Ion Creanga, Opere complete",

Cernauti, Ostasul roman", 1924. Viata romaneasca", I as i,

XVI, 9, septembre 1924, p. 413-416.
IBRAILEANU, G. Scriitoriromdni istriiini. Iasi, Viata romaneasca", 1926, p. 148-157.
ICHIM, TRAIAN. Actul de cdsdtorie a lui I. Creangd, actul de ntoarte

a lui I . Creangd. Ion Neculce", Iasi, 1929, p. 243-244.

IENACHESCU, GH. Bu.stul lui I . Creangii. Evenimentul", Iasi, nr.
29 si 30 din 6 si 7 martie 1902.
ILIESCU, DOINA. Amintirea marilor scriitori. (Muzeul permanent
de la Iasi cu documente despre viata lui Creanga). Universul",
Bucuresti, 27 aprilie 1953.
IONESCU, IOAN S. Calicul de la Talpalari (Anecdotd). Sezatoarea",

Iasi, vol. VI, 1901, p. 168-169.

IONESCU, IOAN S. Povelti, anecdote. Impresii de cdliitorie. Diverse.

(Din glumele lui Ion Creanga). Iasi, Tipografia Nationala"

1905. VIII + 220 p.

457

www.dacoromanica.ro

IONESCU-JOHNSON, N. Insemndrile unui marinar. Bucuresti,

Editura de stat pentru literaturA i artr, 1956, vol. I, p. 5-16.
JORDAN, IORGU. Limba lui Creangd. Viata romneascr, Bucuresti,
XXIX, 11, noiemvrie 1937, p. 71-75.
IORDAN, IORGU. Stilistica limbii romdne. Bucuresti, 1944. 401 p.
IORDAN, IORGU. Limba lui Creangd. Contributii la istoria limbii

romtme literare In secolul al XIX-lea". I, 1956, p. 137 170,

(Academia R.P.R., Institutul de lingvisticA).
IORDAN, IORGU. Creangd, scriitor national. Gazeta literarr,
Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 1, 11.
IORGA, NECULAI. Incercdri de criticti ti int ificd. Ion Creangd.

Convorbiri literare", Bucuresti, XXIV, 3, 1 iunie 1890, p.

244 258 .
IORGA, NECULAI. Schite din literatura romdhd. Iai, Editura li-

brAriei fraii Saraga, vol. II, [1893], p. 61-84.

IOR.GA, N. SamAndtorul",Bucuresti, IV, 5, 30 ianuar 1905,p. 79-80.

CronicA despre numArul revistei Flt-Frumos" Inchinat lui

I. CreangA.
IORGA, N. Insemnare. Ion Creangr, Birlad, 12, decembrie 1909,
P. 314.

IORGA, N. Cepa despre Ion Creangd. Neamul rominesc literar", VA-

lenii de Munte, II, 2, 10 ianuar 1910, p. 17-19.

Qf. ibid. in vol.: Oameni cari au fost". VAlenii de Munte,
Neamul romAnesc", 1911, p. 419-422 ; Bucuresti, Fundatia
pentru literatura i artr, 1934, vol. I, p. 392-395.
IORGA, N. Iln articol necunoscut al lui Creangd. Neamul romAnesc

literar", VAlenii de Munte, II, 21, 23 mai 1910, p. 330-333.

Se reproduce, din revista Columna lui Traian", III, 10, 7

martie 1872, articolul Misiunea preotului la sate".
IORGA, N. si GORCEIX, SEPTIME. Prefata la: Anthologie de la
littrature roumaine des origines au XX-e sicle". Paris, Librai-

rie Delagrave, 1920, p. XIXXXI.

IORGA, N. Intoarcerea vechiului fond romdnesc. Istoria literaturii
romAnesti", Bucuresti, 1929, p. 164-165.

IORGA, N. Prefatd la: Contes populaires de Roumanie". Paris,

Maisonneuve", 1931.
458

www.dacoromanica.ro

IORGA, N. Prefald la: Ion CreangA, Czarodziejskie opowiaci".

Przelozyla z rumufiskiego Konstancja Mayzlwna. Warszawa,
1933.

IORGA, N. Istoria literaturii romdnefti contemporane. Vol. I. Bucuresti,

Adevrul", 1934, p. 219-223.

IORGA, N. Inca un volum de ansemndri" al lui T. Maiorescu. Bucu-

resti, 1940. 9 p.
IORGA, N. Pagini de criticd din tinereld. Craiova, Ramuri", f.a.,

p. 179-191.
IROAIE, PETRU. Creangd En literatura populard:Risul la soare. FatFrumos", Cern AO, XV, 2, mart-prier 1940, p. 70-71.
ISPIR, MIRCEA. Introducere la: Ion CreangA, Amintiri i povesti".

Bucuresti, Scoala poporului", 1941.

Istoria literaturii romdne. Vol. II. Bucuresti, Editura de stat pentru
Iiteratur i artA", 1955, p. 191-218.
Istoria populard a literaturei romdne. Bucuresti, Minerva", 1900,
p. 58. (Biblioteca popularA Minerva", nr. 5).
ISTRATE, G. 0 lecturd grefitd in opera lui Creangd. Iasul literar",
Iasi, VII, 5, mai 1956, p. 122-124.
ISTRATI, ION. Mare le nostru bunic. Iasul literar", Iasi, XV, 11,

noiembrie 1964, p. 8-13.

IURES, STEFAN. Pagini Pa de moarte. Ion Creangd: Amintiri din
copildrie". Scinteia tineretului", Bucuresti, 18 mai 1952, p. 2.
IVASCU, G. Ion Creangd. Valoarea artistica i semnificafia operei.
InsemnAri iesene", Iasi, II, 15-16, 15 august 1937, p. 152-168.
IVASCU, G. Ion Creangd, Opere complete. Jurnalul literar", tail,
I, 13, 26 martie 1939, p. 3.
IVASCU, GEORGE. Omagiul de azi. Contemporanul", Bucuresti,
51, 18 decembrie 1964, p. 1-2.
IVASCU4 GEORGE. Ion Creangd. Ateneu", BacAu, I, 5, decernbrie

1964, p. 3.
I.A.R. Doud scrisori de la Eminescu i Creangd. Convorbiri literare",

Bucuresti, XXXIX, 11-12, noiemvrie-dechemvrie 1905, p.

1151-1152.

I. CreangA dire Thu Maiorescu: Iasi, 1882, noiemvrie 13.

I.N. I. Creangd. Doud scrisori. Convorbiri literare", Bucuresti, XXV,

11-12, 1 martie 1892, p. 1117-1118.

459

www.dacoromanica.ro

I. Creangd atre Titu Maiorescu: Iasi, 1881, iunie 11 ; Iasi, 1881 ,

decemvrie 16.
In memoria lui loan Creangd (1 mar tie 1837 28 februarie 1938).

Volum tiprit sub ingrijirea d-lor Sandu Teleajen si Adrian

Pascu, cu prilejul serbrilor de la Iasi. Iasi, Terek", 1938.

73 p. + 1 f. -I-, 11 pl.

JAN, VLADISLAV. Un scriitor modern. Ateneu", Bacau, I, 5,

decembrie 1964,

p. 7.

J.B. Ion Creangd: 40 de ani de la moartea sa. Adevrul literar si artistic", Bucuresti, IX, 476, 19 ianuarie 1930, p. 10.

KALINDERU, ION. Pentru Creangd. Epoca", Bucuresti, VIII,

2.041-139, 25 mai 1902, p. I.
KALINDERU, ION. Circulara d-lui Joan Kalinderu, administratorul
domeniului coroanei, relatio la subscrierea pentru bustul lui Ion

Creangd. Arhiva", Iasi, XIII, 5-6, mai-iunie 1902, p. 294.

KANNER, BENEDICT. La socit littraire Junimea" de Iassy et
son influence sur le mouvement intellectuel en Roumanie. Paris,
1906. 271 p.
[KAVKOVA, MARIE]. Ion Creangd: Vzpominky z dstvi". Literd-

turni noviny", Sofia, VIII, 13, 1959, p. 4 (S.K.P.).

KERNBACH, VICTOR. Evadare din basm. Ateneu", Baclu, I, 5,
decembrie 1964, p. 2.
KIRILEANU, GH. T. Notild asupra manuscriptelor lui Joan Creangd.

,4eztoarea", Flticeni, V, 12, decembre 1899, p. 211-214

KIRILEANU, GH. T. 0 noud edifie a scrierilor lui Creangd. Seztoarea", Folticeni, VIII, 9-10, noiembrie-decembrie 1902, p.
150-156.
KIRILEANU, GH. T. Cuvinte din Amintirile" lui Creangd tdlmdcite

de insugi Creangd. Sezgtoarea", FIlticeni, XI, vol. VIII, nr.

ianuar 1904, p. 156-161.
10-11, decembrie 1903
KIRILEANU, GH. T. Asupra ciegi lui loan Creangd. Sez6toarea",
ianuar
Falticeni, XI, vol. VIII, nr. 10-11, decembrie 1903
1904, p. 162-163.
KIRILEANU, G11. T. Sd n-aibd oare formci populard scrierile lui
Creangd? Fdt-Frumos", Suceava, I, 17-18, 31 d-brie 1904-15
ianuar 1905, p. 267.
460

www.dacoromanica.ro

KIRILEANU, GIL T. si CHENDI, IL. Prefaf a la: I. Creanga,

Opere". Bucuresti, Minerva", [1906].
Cf. ibid. In ed.: 1909, 1915, 1916, ed. a VI-a, f.a., 1928, [1932],
[1934], [1936], [1937], [1938], [1941], [1942], [1943], [1947].
KIRILEANU-TEODORESCU, G. Doud scrisori ale lui Creangd.

Ion Creanga", XII, 11-12, 1919, p. 102.

KIRILEANU, G.T. Oraf ii la nuntd din Yalea Bistrijil moldovenevi.

ezatoarea", Folticeni, XXX, 1, ianuar 1922, p. 9-10.

KIRILEANU, G.T. De-ale lui Creangd. Fat-Frumos", Cernauti, XV,

2, mart-prier 1940, p. 41-42.

KIRILEANU, G.T. Chestionar al datinelor poporului la care ar fi
lucrat i Ion Creangd. Fat-Frumos", Cernauti, XV, 2, mart-prier

1940, p. 45-46.
KIRILEANU, G.T. Inca o anecdotd povestia de I . Creangd. Fat-Fru-

mos", Cernauti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 46.

KIRILEANU, G.T. I . Creangd .,si E. Baican. Fat-Frumos", Cernauti,

XV, 2, mart-prier 1940, p. 47.

KIRILEANU, G.T. Citeva insemndri ale iconomului loan Grigoriu,
socrul lui loan Creangd. Fat-Frumos", Cernauti, XV, 2, martprier 1940, p. 48.
KIRILEANU, G. T. Citeva ciirti din hiblioteca lui Creangd. Fat-Frumos", Cernauti, XV, 3, mai-iunie 1940, p. 86-89.
KIRILEANU, G. T. Creangd membru in Consiliul general de instructiune. Fat-Frumos", Cernauti-Bucuresti, XV, 4-6, iulie-decern-

vre 1940, p. 127-128.

KIRILEANU, G.T. Despre merele turture din Amintirile" lui I .
Creangd. Fat-Frumos", R.-Weil, XIX, 4-6, iulie-decemvre
1944, p. 65-67.
KIRILEANU, GH. T. si CHENDI, IL. Prefald la: Ion Creanga,
Mos Nichifor Colcariul". Bucuresti, f.a. (Pagini alese din seri-

itorii romani", nr. 2).

KIRILEANU, GH. T. Varia 5, VII. Fond manuscrise, Bibl. Acad.
Republicii Socialiste Romania.
KOPECZI, BELA. Ion Creangd. Csillag", Budapest, III, 37, 1950.
LAZAREANU, BARBU. Ion Creangd. Cu prilejul Implinirii a 30

de ani de la moartea lui. Cuvintul liber", Bucuresti, I, 20, 4

ianuarie 1920, p. 4-11.
461

www.dacoromanica.ro

LAZAREANU, BARBU. Ciliva povestitori: Nic'a lui ;Stefan a Petrei

[Ioan Creangl], Nedea [N.D.] Popescu, Noel [Leon] Wolf.

Bucuresti, Atelierele AdevArul", 1924. 31 p.
LAZAREANU, BARBU. Un tovardg al lui Creangd. AdevArul",
Bucuresti, 44, 14.539, 26 mai 1931.
LAZAREANU, BARBU. Vocabularul lui Creangd. AdevArul literar

si artistic", Bucuresti, XVIII, 855, 25 aprilie 1937, p. 3.

LAZAREANU, BARBU. Cu privire la Creangd. Bucuresti, Culture
romineascA", 1937. 40 p.
LAZAREANU, BARBU. Ion Creangd. Bucuresti, Eminescu", 1947.
69 p. (Biblioteca relatiilor romino-ruse).
LAZAREANU, BARBU. Ion Creangd gi basmul rusesc. Bucuresti,

Editura de Stet", 1949. 91 p.

LAZAREANU, BARBU. Glose gi comentarii de istoriografie literard.

Bucuresti, Editura de stat pentru literaturA si arta", 1958,

p. 147-167.
LAZARICIU, IOAN. Istoria literaturei romdne. In uzul tinerimei
studioase. Ed. a II-a. Sibiu, W. Krafft", 1892, p. 141.
LEAHU, EMIL. Personalitatea gi opera lui I. Creangd in publicaliile

timpului. Extras din LimbA si literaturP, vol. IX. Bucuresti,

1965. 6 p.
LEON, PROF. DR. N. Amintiri. Partea a II-a. Iasi, Viata romAneascA", 1925, p. 157-161. Partea a III-a. Iasi, Viata romaneascP,

1927, p. 209.
LEVEAUX, MARCEL. 0 carte in care se simte o brizd primeivdratecd.

Gazeta literarA", Bucuresti, IV, 22, 30 mai 1957, p. 6.

LICO [LITZICA, C.]. I. Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti,
XXVII, 6, 2 octombre 1893, p. 672-681.
LIMAN, P. Dramatizdri. Tribune", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie
1964, p. 11.
LIMONA, ELENA. Traducerea germand a Amintirilor" lui Creangd.
LuceafArul de zia.", Brasov, II, 2, 1957, p. 109-119. [Kind.
heitserinnerungen, Bukarest, 19561.
LIPANEANU, M. Leca Morariu: Institutorul Creangd". Cernduti,
1925; Leca Morariu: Drumuri Moldovene". CernAuti, 1925.
[Recenzie]. Dacoromania". Anul III, 1924-1926. Cluj, 1927,
p . 972-975.
462

www.dacoromanica.ro

LIPANEANU, M. Revista periodicelor: 1923, 1924. Dacoromania".

Anul IV, 1924-1926. Cluj, 1927, p. 1419, 1423, 1453, 1455,
1466,-1467, 1474, 1477.
L1VEZEANU, OCTAV. 0 opera tradusd In peste 30 de limbi. Romania
l&era", Bucuresti, XXII, 6.270, 12 decembrie 1964, p. 2.

LLOYD, A.L. Prefald la: Recollections from Childhood by Ion

Creangl". London, Lawrence & Wishart", 1956, p. 5-14.

LLOYD, A. Un adevdrat exemplu. Ateneu", Back', I, 5, decembrie
1964, p. 9.
LOGHIN, CONSTANTIN. Istoria literaturii romdne. Cernauti, Tipografia Mitropolitul Silvestru, 1926, p. 100-103.
LOGHIN C. si DRIMMER. Geschichte der rurndnischen Literatur. Cer-

nauti, 1934, p. 112-115.

LOVERA, ROMEO. La letteratura rumena con breve Crestornazia e
Dizionarietto esplicativo. Milano, Ulrico Hoepli", 1908. XI -I-

201 p.
LOVINESCU, EUGEN. Prefald la: Ion Creanga, Opere complecte".

Bucuresti, Ancora", 1928, vol. I, III.

LOVINESCU, EUGEN. Prefald la: Ion Creanga, Opere complete".
Bucuresti, Ancora", [1929].
LOVINESCU, E. Critice. X. Bucuresti, Ancora", 1929, p. 33-124.
LUDESCU, SERGIU. Copildria lui loan Creangd, copildria noastrd, a

tuturor. Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.

-decemvrie 1937, p . 765-768.
:IYHAH, A. Hon Hpanea [H 120-aermo co Aux poweinia mon,qaacaoro uncaTelm. Hag. raa. Kyavypa Mozmoae111. Cosengaa MonAasaa", 1957, mayr I (B.P.B.H.JI.).
LUPESCU, M. Amintiri despre len Creangd. 4ezatoarea", Flticeni,

V. 12, decembre 1899, p. 188-191.

LUPESCU, M. Amintiri despre Creangd. Fat-Frumos", Suceava, I,
17-18, 31 decembrie 1904-15 ianuar 1905, p. 282-283.
LUPESCU, M. Amintiri despre Ion Creangd. Ion Creangli", Birlad, II,
12, decembrie 1909, p. 333-335.

LUPESCU, M. Bujdeuca lui Mog Ion Creangd. Ion Creanga", Birlad

IV, 12, decembrie 1911, p. 373-376.

LUPESCU, M. Sofia lui Ion Creangd. Ion Creanga", V, 10 octcn brie

1912, p. 319.
463

www.dacoromanica.ro

LUPESCU, M. Amintire despre Ion Creangd. Ion Creangh", Birlad,

V, 12, decembrie 1912, p. 353-355.

LUPESCU, M. Pr. Vasile Grigorescu, catihetul din Folticeni al lui Ion

Creangd. Ion CreangV, Birlad, VII, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 290-292.

LUPESCU, M. Ion Creangd i normaliftii de la Vasile Lupu". Ion
CreangP, Birlad, XII, 11-12, noiembrie-decembrie 1919,
p. 99-101.
LUPESCU, M. Din alte vremuri. Anuarul festiv, cu ocazia serbArii
semicentenarului gimnaziului din Fhlticeni (1870-1922)".
Fhlticeni, 1922, p. 64.
LUPI, GINO. Storia della Letteratura romena. Con 123 lillustrazioni

nel testo e 32 tavole. Firenze, G.C. Sansoni", 1955, p. 184

192. (La Civilth Europea).
LUPI, GINO. Amintindu-ne de Creangd. Ateneu", Bachu, I, 5, decem-

brie 1964, p. 9.
LUPU, AL. Cronicd. Fht-Frumos", Cernauti, XV, 2, mart-prier 1940,
p. 73.
LUPU-MORARIU, OCTAVIA. Ilustraliile Creangd din acest Fdt-Fru.

mos". Fht-Frumos", Cernduti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 70.

LYS [NANU, D.]. Un. detractor al lui Creangd. Epoca", Bucuresti,
VIII, 1.946-44, 16 februarie 1902, p. 2.
Reprodus i In: 4ezhtoarea", Falticeni, VII, 11, 1 ianuarie 1903,

p. 196-197.
MACOVEI, TEOFAN. Recunogtingt lui Creangd. Apostolul", Piatra-

Neamt, II, 6, mai 1936, p. 16-17.

MAIORESCU, TI TU. Sari co lare. Anuariul Institutului Vasile

Lupur (*coala normal de la Trei-Ierarhi) din Iasi pe anul

scolar 1863-1864". Iasi, Adolf Berman", 1864, p. 37-66.
M kIORESCU, TITU. Critice (1866-1907). Bucuresti, vol. II, 1908,

p. 162.
AIORESCU, TITU. Critice (1866-1907). Bucuresti, vol. III, 1915,

p. 18-19, 58, 134, 147, 229, 246, 258, 277.

MAIORESCU, T. Istoria contemporand a Romdniei (1866-1900).
Bucuresti, Socec", 1925, p..38-40.
T. Maiorescu catre A. Naum. Convorbiri literare", Bucuresti,
an. 60, septembrie-noiembrie 1927, p. 345-346.
464

www.dacoromanica.ro

MAIORESCU, TITU. Insemmeiri zilnice. Vol. I (1855-1880). Bucuresti,

Socec", 1937, p. 136, 263.

MAIORESCU, TITU. insemndri zilnice. Vol. II

(1881-1886).

Bucuresti, Socec", P. 114, 116, 123.

MANOLESCU, NICOLAE. Recitind poveftile. Gazeta literard",
Bucuresti, XI, 51, 17 decetubrie 1964, p. 5.
MANOLIU, PETRU. Creangei. Bucuresti, Vrernea", 1944. 51 p .

(Cartea cu vieti ilustre").

MANOLIU, RADU. Neamul lui Creangd. Ion CreangA", Birlad, XII,

11-12, noiembrie-decernbrie 1919, p. 98-99.

MARCU, ALEXANDRU. Ivan Turbincli... italian. Universul literar", Bucuresti, XLIII, 30, 24 iulie 1927, p. 475-476.
MARCU, TRAIAN. Prefald la: Ion CreangA, Povesti". Constanta,

Tip. Albania", 1937.

MARIAN, LIVIU. Proza noastrd esteticei. In vol.: Prozatorii nostri.
Crestomatie" de N. Durareanu si Liviu Marian. Chisingiu, 1921,

p. I XV.

MARIAN, LIVIU. Ion Creangd. V iala qi operile lui. Conferintli tinuCA la sezAtoarea Astrei" basarabene fn ziva de 2 februarie 1930,

In sala cinematografului Orfeum" din Chisirau... cu prilejul

1mplinirii a 40 de ani de la moartea marelui povestitor. ChisinAu,

1930. 12 p. (Asociatiunea culturalA Astra basarabeanA". Biblioteca sectiilor literare si tiinifice, nr. 4).
ardeleanul. (De unde, de cind si de
ce au venit strAmosii lui CreangA din Ardeal In Moldova).
Convorbiri literare", Bucuresti, LXXII, 10, 11, 12, oct.-dec.

MARIAN, LIVIU. Ion Creangei

1939, p . 1895-1911

MARIN, I. D. Autenticitatea unui articol al lui Creangd. Fat-Frumos",

Cerrauti, XV, mart-prier 1940, p. 65-67.

MARIN, I. D. Din ideile pedagogice ale lui Creangei. Revista de pedagogie", Bucuresti, vol. X, 1940, caietele III-IV-1939, p. 52-80.
(,$i

In extras: Bucuresti, Bucovina", 1940. 31 p.).

MARIN, I.D. Pedagogia lui Creangd. Bucuresti, Cugetarea- Georges-

cu de la Fras", 1941. 188 p.

MARINESCU, GEORGE. iVuvela in literatura romdrai. Buletinul
Institutului de literaturA pe anul 1928", Bucuresti, 1928, P.

107-113, 142-147, 152.

465
30

www.dacoromanica.ro

MARINO, ADRIAN. Creangd f i autobiografia. Steaua", Cluj, XV,

1, ianuarie 1965, p. 21-25.

M.ARMELIUC, D. Prefafd la: Ion Creang, Opere complete". Cernuti, 1924.
MARTIN, AUREL. Fifa istorico-literard. Gazeta literar", Bucuresti,
XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 4.
In facsimil: Finalul memoriului Inaintat de Creang6 ministrului, In legltudi cu destituirea sa din InvAtAmint (31 iulie 1872).
MANUCA, DAN. Interferente dramatice in opera lui Ion Creangd. Iasill literar", Iasi, XVI, 12, decembrie 1965, p. 57-60.
MEISSNER, C. ln amintirea lui I . Creangd. Anuarul scoalei normale
de InvdtAtori Vasile Lupue din Iasi, pe anii scolari 1930-1931

si 1931-1932". Iasi, Presa bunk", 6, 1933, p. 7-15.

MERA, I.T. Scriitorii de la Tunimee. Familia", Oradea, XVIII,

25, 2 iulie 1882, p. 302-304.
MICU, DUMITRU. Lir;smul Amintirilor". Gazeta literarP, Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 7.
MICU, DUMITRU. Intruchipareal geniului artistic romdnesc. Scinteia", Bucuresti, 7.267, 1 martie 1967.
MIHAIESCU, ION. Sinteze de istoria literaturii romdne. Ed. a III-a
(completatit si revAzut6). Craiova, 1947. 310 p. -I- 1 f. (Colec-

tia Meridian").
MIHAILESCU, HAR. Note in legdturd cu opera lui I . Creangd. Anua. rul liceului ePetru-Rares" Piatra-Neamt, pe anul 1935-1936,
p.1112-120.

(Si In extras: Piatra-Neamt, Lumina", 1937. 11 p.).'

MILITZ, H.M. Volksaindiches Sprachgut bei Ion Creangd. Wissenschaftliche Zeitschrift der Friederich Schiller
Universitat,
Gesellschaft-und Sprachwissenschaftliche Reihe". Jena, 6,
1959, p. 353-360.
MILLE, CONST. Sdptdmina literard. Lupta", Bucuresti, IV, 354,
23 septembre 1887, p. 3.
MINAR, OCTAV. Eminescu cornernorativ. Album artistic literar. lapi,

Dacia",

[1909].

466

www.dacoromanica.ro

MINAR, OCTAV. Eminescu, Maiorescu, Iacob Negruzzi gi Creangd.

Luceafrul", Sibiu, XII, 4, 16 februarie 1913, P. 130-131.

MINAR, OCTAV. Creangd despre Eminescu. Cosinzeana", OrAstie,

III, 17-18, 27 aprilie 1913, p. 243-245.

MINAR, OCTAV. Povestitorul Ion Creangli. FlacAra", Bucuresti,

IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 54-56.

MINAR, OCTAV. Scrisorile lui Creangcl. FlacAra", IV, 9-10, 'A
decembrie 1914, p. 58-59.
Ion Creangl catre M. Eminascu: [1877], doul scrisori; T. Maiorescu: Iasi, 1882, noiembrie 13; V. Conta: [septembrie 1879].
M.[INAR], 0.[CTAV]. Creangcl autorul unei comedii. Flacara", Bucu-

resti, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 59.

M.[1NAR], 0.[CTAV]. Amintiri glumele din plata lui Ion Creangd.

"FlacAra", Bucuresti, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 60.

MIRCEA, DUMITRU. la, am fost f i eu..." Tribuna", Cluj, VIII,
52, 24 decembrie 1964, p. 3.
MIRONESCU, LI. Ion Creangd. Insemnari iesene", Iasi, IV, 11, 1
noiemvrie 1939, p. 178-190.
MINDRU, A. Mog Creangd [Versuri]. Fat-Frumos", B triad, I, 17-18,

31 d-brie 1904-15 ianuarie 1905, p. 262-263.

-

MOCANU, I.G. Ion Creangd diacon. Cultura crestina.", Blaj, XIV,

5, mai 1925, p. 155-159.

MOISE, ION. Cuointe de origine rusci in opera lui Ion Creangd. Lim-

ba romanA", Bucuresti, II, 3, 1953, p. 49-51.

MORARIU, LECA. Anul nafterii lui Creangd. Junimea literarr,

CernAuti, XII, 12, decemvrie 1923, p. 455.
MORARIU, LECA. Data imprietenirii lui Eminescu cu Creangii. Junimea literarA", CernAuti, XII, 12, decemvrie 1923, p. 455-456.
MORARIU, LECA. Pentru autenticitatea unui articol al lui Creang5.

Junimea literarA", CernAuli, XIII, 1.2, ianuarie-faur 1924,

p. 63-64.
MORARIU, LECA. Doud noi ediiii ale lui Creangd. Junimea lite..
rarA", CernAuti,

XIII, 5-6, mai-iunie 1924, p. 270.

467

30*

www.dacoromanica.ro

MORARIU, LECA. [Recenzie]. Dr. G. Weigand: Ion Creanga's

Harap-Alb". Leipzig, 1910, Junimea literard", XIII, 7-8,

iulie-august 1924, p. 373-379.
MORARIU, LECA. Institutorul Creanga. Cerauti, 1925. 97 P.
Reproducere din Glasul Bucovinei", Cern Auti, VIII, 1925,

nr. 1.739 (21 ian.), p. 2-3; nr. 1.740 (22 ian.), p. 2-3;
nr. 1.741 (23 ian.), P. 2-3; nr. 1.743 (27 ian.), p. 2-3;
nr. 1.745 (29 ian.), p. 2-3; nr. 1.747 (1 febr.), p. 2-3;
nr. 1.748 (4 febr.), p. 2-3; nr. 1.749 (5 febr.), p. 2-3;
nr. 1.750 (6 febr.), p. 2-3; nr. 1.753 (10 febr.), p. 2-3;
nr. 1.754 (11 febr.), p. 2-3; nr. 1.755 (12 febr.), p. 2-3;
nr. 1.756 (13 febr.), p. 2-3; nr. 1.758 (15 febr.), p. 2;
nr. 1.760 (18 febr.), p. 2-3; nr. 1.761 (19 febr.), p. 2-3;
nr. 1.762 (20 febr.)., p. 2; nr. 1.764 (22 febr.), p. 2-3;
nr. 1.766 (25 febr.), p. 2-3; nr. 1.767 (26 febr.), p. 2.
MORARIU, LECA. Iari autenticitatea unui articol al lui Creangii.

Junimea literard",
1925, p. 92.

Cern 4uti,

XIV, 1-3, ianuarie-martie

MORARIU, LECA. Coperta noastra. Junimea literard", CernAuti,

XIV, 5-7, mai-iulie 1925, p. 215-216.

Rectificareaunuiportret al lui Creang cu sprijinul lui A. Gorovei.

MORARIU, LECA. Drumuri nioldovene (Pe urmele lui Creangli, frag-

ment). Junimea literarl", Cernuti, XIV, 5-7, mai-iulie 1925,

p. 217-219.
MORARIU, LECA. Drumuri moldocene. Cernuli, 1925. 151 p.

Reproducere din Glasul Bucovinei", Cerndull, VIII, 1925,

nr. 1.889 (2 aug.), p. 2-3; nr. 1.890 (4 aug.), p. 2-3;
nr. 1.891 (5 aug.), p. 2-3; nr. 1.892 (6 aug.), p. 2-3;
nr. 1.894 (9 aug.), p. 2-3; nr. 1.895 (11 aug.), p. 2-3;
nr. 1.896 (12 aug.), p. 2-3; nr. 1.897 (13 aug.), p. 2-3;
nr. 1.898 (14 aug.), p. 2-3; nr. 1.903 (21 aug.), p, 2;
nr. 1.906 (25 aug.), p. 2; nr. 1.907 (26 aug.), p. 2-3;
nr. 1.909 (28 aug.), p. 2-3; nr. 1.911 (1 sept.), p. 2-3;
nr. 1.912 (2 sept.), p. 2-3; nr. 1.913 (3 sept.), p. 2-3;
nr. 1.914 (4 sept.), p. 2-3; nr. 1.919 (16 sept.), p. 2-3;
nr. 1.920 (17 sept.), p. 2-3; nr. 1.921 (18 sept.), p. 2-3;
nr. 1.923 (20 sept.), p. 2-3; nr. 1.924 (22 sept.), p. 2-3;
nr. 1.925 (23 sept.), p. 2-3; nr. 1.926 (24 sept.), p. 2;
468

www.dacoromanica.ro

nr. 1.927 (25 sept.), p. 2-3; nr. 1.930 (29 sept.), p. 2;

nr. 1.947 (20 oct.), p. 2-3; nr. 1.948 (21 oct.), p. 2_3;
nr. 1.949 (22 oct.), p. 2; nr. 1.950 (23 oct.), p. 2-3;
nr. 1.952 (25 oct.), p. 2-3; nr. 1.953 (28 oct.), p. 2-3;
nr. 1.954 (29 oct.), p. 2; nr. 1.955 (30 oct.), p. 2-3;
nr. 1.957 (1 noiembr.), p. 2.
MORARIU, LEGA. Ileana Creangd. Junimea literarV, Cernauti,

XIV, 8-10, august-octomvrie 1925, p. 322-324,

MORARIU, LECA. 0 carte didacticii a lui Creangd. Junimea literara",

Cern Auti, XIV, 8-10, august-octomvrie 1925, p. 330.

MORARIU, LECA. Ne complettim corespondenta lui Creangli. Ju-

nimea literarP, Cernauti, XIV, 8-10, august-octomvrie 1925,

p. 330.
MORARIU, LEGA. Spiia neamului lui Creangd. Junimea literar5.",
Cern 5nti, XIV, 8-10, august-octomvrie 1925, p. 330-331.
MORARIU, LECA. Crigorie Ciubuc Clopotarul. Junimea literard",

Cernauti, XIV, 8-10, august-octomvrie 1925, p. 331.

MORARIU, LECA. Casa lui Creangd (la lafi). Junimea literar",

Cernuti, XV, 1-2, ianuarie-faur 1926, p. 41.

MORARIU, LEGA. Iari corespondenja lzti Creangii. Junimea lite-

rar", Cernuti, XV, 1-2, ianuarie-faur 1926, p. 41.

MORARIU, LECA. Data morgi lui Zahei Creangd. Junimea literara",

Cernduti, XV, 1-2, ianuarie-faur 1926, p. 41.

MORARIU, LECA. Iari un inedit portret al Ilenei Creangd. Junimea

literar", Cerrauti, XV, 3-4, martie-prier 1926, p. 78.

MORARIU, LEGA. Pentru ldmurirea unei scrisori a lui Creangd. Juni-

mea literar", CernAuti, XV, 3-4, martie-prier 1926, p. 91.

MORARIU, LEGA. Omul Ion Creangd. nt-Frumos", Suceava, I,

3, mai-iunie 1926, p. 120-121.

MORARIU, LECA. Casa lui Creangli (la lag. nt-Frumos", Suceava,
I, 3, mai-iunie 1926, p. 121-123.
MORARIU, LECA. Iari scrisorile lui Creangd. nt-Frurnos", Suceava, I, 3, mai-iunie 1926, p. 123.
MORARIU, LECA. Omul Ion Creangd. Glasul Bucovinei", Cernl-

uti, IX, 2.153, 16 iulie 1926, p. 2.

MORARIU, LEGA. Creangii la Junimea". Fdt-Frumos", Suceava,

I, 5, septemvrie-octomvrie 1926, p. 158.

469

www.dacoromanica.ro

MORARIU, LECA. De-ale lui Creangd ( Popa-Duhu f i Zahei Creangd).

Extras din Calendarul Glasul Bucovinei". CernAuti, 1926.

MORARIU, L. Pentru cea mai artisticd scrisoare a lui Creangd. FatFrumos", Suceava, II, 4, august 1927, p. 98-100.
MORARIU, LECA. Sari noud despre Creangd. nt-Frumos", Suceava,
III, noiemvre-decembre 1928, P. 197.
MORARIU, LECA. Creangd. nt-Frumos", Suceava, V, 1, ianuarie-

februarie 1930, p. 1-4.

MORARIU, LECA. Multe f i rndrunte (Creanga inedit, sau Creangli
comercial? CreangA revizuit de V. Conta? Traduceri din CreangA.
Destituirea invatatorului CreangA). nt-Frumos", Suceava,

V, 1, lanuarie-februarie 1930, P. 44-47.

MORARIU, LECA. Cronicd (Creanggi mort de doll& ori si, deci, co-

memorat de dota mil Intru amintirea lui Creangl. Creangrk in

editurA francezA. Sadoveanu pentru I. Creangrt). nt-Frumos",
Suceava, V, 1, ianuarie-februarie 1930, p. 47-48.
M.[ORARIU], LIECA]. Iardfi substratul folcioric din Ivan Turbincd".

Fdt-Frumos", Suceava, V, 2, martie-aprilie 1930, p. 75.

MORARIU, LECA. Evolufia artistului Creangd. nt-Frumos",
Suceava, VI, 3, mai-iunie 1931, p. 124-126.
MORARIU, LECA . Pe marginea artily!. (IV). Creangd. Extras din
Glasul Bucovinei", XV, 1932. CernAuti, 1932. 31 p.

MORARIU, LECA. Studii. Creangd in neninte. CernAuti, Glasul

Bucovinei", 1939. 24 p. (Universitatea Regele Carol II", CernAuti. Institutul de literaturA).
MORARIU, LECA. Dupd Eminescuinvectivarea lui Creangd. nitFrumos", Cernauti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 50-63.
MORARIU, LECA. Creangd fi... trenul. Ft-Frumos", Cernrkuti, XV,

2, mart-prier 1940, p. 71.

MORARIU, LECA. Rdboj. nt-Frumos", CernAuti, XV, 2, mart-prier

1940, p. 72.
MORARIU, LECA. Creangd. Cernauti, Mitropolit Silvestru", 1940.
36 p. (Universitatea Regele Carol II", CernAuti. Institutul de
literaturA).
MORARIU, LECA. La Bojdeuca lui Creangd. nt-Frumos", Cernauti,
XVI, 6, noiemvrie-decemvrie 1941, p. 180-183.
470

www.dacoromanica.ro

MORARIU, LECA. .,Si totugi Creangd nu se comproinite. Fal-Frumos",

Cernuti, XVIII, 4-5, iulie-octornvre 1943, p. 202.

MORARIU, LECA. Crengene. Cernuti, 1944. 31 p. (Biblioteca
FAt-Frumos").
MUNTEANO, B. Panorama de la littrature roumaine contemporaine.

Paris, 1938, p. 29, 66-70, 97.

MUNTEANU, BASIL. Storia della letteratura romena moderna. Trado-

tta da A. Silvestri-Giorgi. Bari: Gius. Laterza, 1947, p. 65-71.

(Biblioteca di cultura moderna", no. 431).
MUNTEANU, GEORGE. Naratorul Si sinteza sa artistica. Gazeta literara", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 5.
MUNTEANU, *TEFAN. Valorificarea artistica a limbii populare in opera lui Ion C reangd. Orizont", Timisoara, I, 12, 1964, p . 17 24.
MUNTEANU, *TEFAN. Expresia artistica a linthei populare in opera
lui Ion Creangd. M. Eminescu, I. Creanga. Studii". Timisoara,

1965, p. 265-279.
MURARMU, D. Creangdgi Eminescu. Convorbiri literare", Bucuresti,

LXXII, 1, ianuarie 1939, p. 109.

MURARAW, D. Istoria literaturii romdne. Editia a III-a. Bucuresti,
Cartea romneasca", [1943], p. 248-250.
M. Scrierile lui Creangd. Familia", Oradea, XXIX, 1, 3-15 ianuarie
1893, p. 1, 3.
M.AL. P. Document. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964,
P.

NXNU, A. Vechi colaboratori ai Convorbirilor". Convorbiri literare",

an. 60, ianuar-februar 1927, p. 208 (numar )ubiliar).

NANU, MIHAIL. Cuvint inainte la: Ion Creangl, Amintiri din copilarie". Bucuresti, Editura Tineretului", 1950.
NANU, M. Un manuscris inedit al lui Creangd. Gazeta literara",
Bucuresti, I, 3, 1 aprilie 1954, p. 4.
NADEJDE, I. Partea gtiinlifica din Invd;atorul copiilor" de d-nii
C. Grigorescu, I. Creangd f i V . Riceanu. Ed. a VI-a, Iasi, 1880.

Contemporanul", Iasi, I, 6, septembrie 16, 1881, p. 205-211.

NADEJDE, I. Raspuns la intimpinarea d-lui Creangd la critica parlei
gaintifice din Inctildtoriul copiilor". Contemporanul", Iasi, I,
8, octombrie 16, 1881,ip. 280-282.
NADEJDE, I. Generozitatea d-lui Creangd. Contemporanul", Iasi,

I, 9, noiembrie 1, 1881, p. 339-340.

471

www.dacoromanica.ro

NADVDE, I. Istoria limbei f i literaturei romcine. Iasi, Aaraga",

1886, p. 472-473.
NEAGU, FANUS. Mirajul copildriei. Gazeta literar", Bucuresti,
XI, 51, 17 decembrie 1964.
NEGOITA, C.N. Ion Creangd. Portret. Universul literar", Bucuresti,

L, 45, 1 noiembrie 1941, p. 1.

NEGOITA, C.N. Harap-Alb" sau magia cuvintelor in povestirile lui
Creangd. Vremea", Bucuresti, XIV, 640, 8 martie 1942.
NEGRUZZI, IACOB. Ion Creangei. Convorbiri literare", Bucuresti,

XXIII, 11, 1 fevruarie 1890, p. 981-983.

NEGRUZZI, IACOB. Scrieri complete. Bucuresti, vol. I, 1893, p.
148-151 , 158 161 .

NEGRUZZI, IACOB. Amintiri din Junimea". In vol.: Lui Titu

Maiorescu, omagiu", XV, fevruarie, MCM. Bucuresti, Socec",

1900, p. 1-19.
NEGRUZZI; IACOB. 0 scrisoare. Ion Creang4", Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 312-314.
NEGRUZZI, IACOB. Domnului director al Convorbirilor literare".

Convorbiri literare", Bucuresti, XLIV, 2, februarie 1910, p.

121-125.
NEGRUZZI, IACOB. Amintiri din Junimea", Convorbiri literare",
Bucuresti, LII, 1, ianuarie 1920, p. 14-16.
NEGRUZZI, IACOB. Dictionarul Junimei". Convorbiri literare",
anul 56, noiembrie 1924, p. 862.

NEGRUZZI, IACOB. Amintiri din Junimea". Bucuresti, Cartea

romneascP, [1939]. 367 p.
G.C. Eminescu Si Creangd. Viala romaneascA",
Bucuresti, III, 1, ianuarie 1950, p. 234-245.
NOHAI, NICU. Casa lui Ion Creangli. Valea Bistrilei", TarcauJudetul Neamt, I, 1, martie 1936, p. 7-8.
N.C. Ion Creangd. LuceafArul", Sibiu, XV, 1, 1920, p. 18-19.
N.I.P. Sfirliac gi poezie. Insemnri iesene", Iasi, V, vol. XIV, 6, 6

NICOLESCU,

iunie 1940, p. 565.

OANA, N. Creangd gi posteritatea sa. Universul literar", Bucuresti,

LIU, 14, 20 mai 1944, p. 1.

472

www.dacoromanica.ro

OLAH, TIBOR. Ion Creangd. In vol.: Ion CreangA, Valogatott munkai". Marosvasarhely, Allami Irodalmi s Mtivszeti KiadO",

1956, p. 5-13.
ONITIU, VIRGIL. Istoria literaturii romdne. Curs litografiat. Brasov,

1908, p. 270-272.
ORTIZ, RAMIRO. Breve storia della letteratura rumena. Padova,
1936, p. 167-173. (Lezioni di letterature neolatine. Anno Acc.
1935-36. R. Universita di Padova).
PALFFY, ENDRE. A roman irodalom trtinete. [Budapest], Gondolat Kiad6", 1961. 456 p. + 12 f. pl.
P.[AMFILE], T. Rdmdsite de la Ion Creangd. Ion Creangd", Birlad,
II, 12, decembrie 1909, p. 336.
PAMFILE, T. Mostenirea lui Creangd. Ion Creangd", Birlad, VII,
11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 286-290.
PAMFILE, T. 0 prefald. Ion Creangd", Birlad, XII, 11-12, noiembrie-decembrie 1919, p. 93-97.
PAMFILE, T. Casa i neamurile lui I. Creangd din Humulesti. Ion

CreangA", Birlad, XIII, 1, 1920, p. 1-2.

PAMFILE, T. Prefagi la: Ion Creangd, Opere complecte". Chisindu,

Editura SocietAtii Glasul tArii", 1920.

PANTAZESCU, C. DAN si STREINUL, MIRCEA. Istoria literaturii
romdne. Bucuresti, 1941, p. 77-80.

PANU, GEORGE. Amintiri de la Junimea" din Iasi. Vol. I, II.

Bucuresti, AdevArul", 1908, 1910.
PANU, G. Ion Creangd la Junimea". Ion Creangd", BIrlad, II, 12,
decembrie 1909, p. 325-327.
PANU, G. Ion Creangd intre citiva junimisti. Ion Creangd", Birlad,
II, 12, decembrie 1909, p. 333.
PAPADIMA, OVIDIU. Ginduri naive despre legenda lui Feit-Frumos.

Universul literar", Bucuresti, LIII, 20, 20 iulie 1944, p. 1, 3.

PAPADIMA, OVIDIU. Arta de a fi simplu. Gazeta literard", Bucu-

resti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 7.

PAPADIMA, OVIDIU. Creangd i demnitatea omului simplu. Luceafdrul", Bucuresti, 26, 19 decembrie 1964.

PAPADOPOL, PAUL I. Despre limitele limbii literare. Universul

literar", Bucuresti, XLIII, 41, 9 octombrie 1927, p. 654.
473

www.dacoromanica.ro

PAPADOPOL, PAUL I. Ioan Creangd. Universul literar", Bucuresti, XLV, 44, 27 octombrie 1929, p. 690-691.
PAPADOPOL, PAUL I. Expresiuni pitorefti in opera lui I. Creangd.

PreocupAri literare", Bucuresti, III, 4, aprilie 1938, p. 160

163.

PAPADOPOL, PAUL I. Chem date biografice. Ion Creangd ca polar.

Cine era loan Creangd. In vol.: Povesti, arnintiri, snoave".

Editie completA cu studii si explicAri. IngrijitA de Paul I.
Papadopol. Editia I. Bucuresti, Culture romaneascA", [f.a.],

p. I-X.

PASCAL, JEAN. La bojdeuca lui Creangd din Ticau. Ltimea", Iasi,

XIV, 17 septembrie 1931.
PASCU, G. Poveftile lui Creangd. Revista criticd", Iasi, VII, 2-3,

april-septemvre 1933, p. 95-97.

PASCU, G. Creangd. Revista criticr, Iasi,

XI, 2-3, aprilseptemvre 1937, P. 158.

PASCU, G. Vocabularul lui Creangd. Prima edifie adeklratii a operelor lui Creangd. Revista criticA", Iasi, XIII, ianuar-mart

1939, p. 49-51.

PASCU, G. Operele lui Creangd in edifia prof. G. Pascu. Revista

criticA", Iasi, XIII, 2-3, april-septemvre 1939, p. 174-176.
PASCA, T. Leca Morariu: De-ale lui Creangd". Cernauli, 1926.
[Recenzie]. Dacoromania". Anul IV, 1924-1926. Cluj, 1927,
p. 1018-1019.
PACURARIU, D. Marele povestitor de la Humulesti. 65 ani de la
moartea lui Ion Creangd. RomAnia liberA", Bucuresti, 4 ianua-

rie 1955, p. 2.
PATRU, CRACIUN. Opera lui Creangd. Studiu de sintea. Caracal,

Tipografia Unirea", 1941. 128 p. (Colectia Cuvint").

PAUNESCU-ULMU, T. Th. D. Sperantia: Amintiri despre Ion
Creangd". Scrisul romanesc", Craiova, I, 2, decembrie 1927,
p. 101-102.
PELMUS, CONSTANTIN. 0 scrisoare necunoscutd a lui Ion Creangd.

Vremea", Bucuresti, XV, 728, 12 decembrie 1943, p. 7.

PELMUS, CONSTANTIN. Eminescu f i Creangd. Gazeta literare ,

Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 9.

PERENNIS. Operele lui I. Creangd in edifia d-lui prof. G. Pascu.
Universul". Bucuresti, an. 56, nr. 193, 17 iulie 1939, p. 4.
474

www.dacoromanica.ro

PERPESSICIUS, PANAITESCU. Doi buni prieteni. Scinteia",

Bucuresti, XXIV, 6.475, 19 decembrie 1964, p. 3.
PERPESSICIUS. Editorul Kirileanu. Tribuna", Cluj, VIII, 52,
24 decernbrie 1964, p. 10.
PETRA-PETRESCU, H. La mormintul lui Ion Creangd. Romanul",
Arad, I, 259, 26 nov.-9 dec. 1911, p. .8.
PETROVANU, V. Istoricul f co a lei normale Vasile Lupu". I-II.
Millard scoalei normale Wasile Lupub", Iasi, 2, 1926-1927
si 3, 1927-1928, p. 7-27.
PETROVEANU, M. Ion Creangd: Opere alese. [Recenzie]. Viata

romaneasa, Bucuresti, III, 1, ianuarie 1950, p. 265-269.

PH.[ILIPPIDE], AL. A. Creangd in frantuzegte. Adevrul literar
si artistic", Bucuresti, IX, 504, 3 august 1930, P. 7.
PHILIPPIDE, AL. Rdsfoind pe Creangd. Adevrul literar si artistic", Bucuresti, XV, 834, 29 noiembrie 1936, p. 1.
PHILIPPIDE, AL. Vraja lui Creangd. Vremea", Bucuresti, XIV,
639, 1 martie 1942, p. 6.
PILLAT, ION. Tradige gi literaturd. Bucuresti, Casa scoalelor",
1943, p. 283-290.
PIRU, AL. Insemndri de istorie literard. Creangd fi spiritul rus. Stu-

dii si cercetAri de istorie literal% si folclor", Bucuresti, IV,

1955, p. 582-584.
PIRU, AL. Arta lui Creangd. Viata romaneascr, Bucuresti, IX,
8, august 1956, p. 181-188.
PIRU, AL. Prefald la: Ion Creangl, Amintiri, povesti, povestiri".

Bucuresti, Editura de stat pentru literatur si arta", 1960,

p. I-XIV. (Biblioteca pentru torn.
PIRU, AL. Insemndri despre istoriografia literard actuald. Luceaflirul", Buouresti, VII, 23, 7 noiembrie 1964, p. 3.
PIRU, AL. Sintezd de tnielepciune. (Ion Creang%
exponent al
geniului popular). Scinteia tineretului", Bucuresti, XX,
4.845, 13 decembrie 1964, p. 3.
PIRU, AL. Tipuri sociale in opera lui Creangd. Gazeta literarri",

Bucuresti, XII, 51, 17 decembrie 1964, p. 6.

PIRU, AL. Anecdotistul. Contemporanul", Bucuresti, 51, 18 decembrie 1964, p. 2.
475

www.dacoromanica.ro

PIRU, AL. Creangd si folclorul. Ateneu", Bac Au, I, 5, decembrie

1964, p. 7
PIRU, AL. Prefaid la: Ion Creang6, Povesti, amintiri, povestiri".

[Bucuresti], Editura pentru literaturr, 1967, p. V-XXI.

PIRU, ELENA. Creangd peste hotare. Gazeta literarr, Bucuresti,
XI, 51, 17 dedembrie 1964, P. 12.
PLATON, MARIA. Creangd in exegeza lui Ibrdileanu. Ateneu",
Bac Au, I, 5, decembrie 1964, p. 4.
POCITAN PLOETEANU, VENIAMIN. Ion Creangd. La 100 de
ani de la nasterea lui (1837-1937). Vol. I: Viata; Vol. II:
Buc AV alese din opera sa. Bucuresti, 1938. 105 p. (I); 181 p.
(II).
POHONTZU, E. Pentru pedagogia lui Creangd. Junimea literarr,
Cernuli, XV, 11-12, noiemvrie-decemvrie 1926, p. 284.285.
POLCOVNICU, GH. Ion Creangd, preparand la Institutul Vasile

Lupu". Revista criticr, Iasi, II, 2, april-iunie 1928, p. 112

117.

POLCOVNICU, GH. Atestatul de inveildtor al lui Ion Creangd. loan

Neculce", Iasi, 1928, fasc. 7, p. 254-255.
POLCOVNICU, GH. Polemica dintre Creangd f i I. .Nddejde. Vremea scolii", Iasi, II, 12, decembrie 1929, p. 340-343.
POLCOVNICU, GH. Informaguni noud despre institutorul Ion

Creangd. Anuarul scoalei normale iVasile Lupu* pe anul

1938-1939". Iasi, Albino. romaneascr, 1939, p. 146-153.
POPA, N. I. Ecourile operei lui Mihai Eminescu gi Ion Creangd
in literatura universald. Raport. Lucrarile simpozionului de
literatura, roman5.. Bucuresti, Editura didactia si pedagogicr,
1966, P.

5-24.

POP, AUGUSTIN Z. N. Doud scrisori inedite de la Ion Creangd.

Iasul literar", Iasi, XI, 3, martie 1960, P. 49-51.

POP, AUGUSTIN Z. N. Harta Humulestilor f i- a Amintirilor din
copildrie". Gazeta literarr, Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie
1964,

p. 9.

POP, AUGUSTIN Z. N. Creangd la Bucuresti. Informatia", Bucuresti, 3.538, 19 decembrie 1964.

POP, AUGUSTIN Z.N. Vdzut de contemporani. Tribuna", Cluj,
VIII, 52, 24 decembrie 1964, P. 8.
476

www.dacoromanica.ro

POP-LELESCU, STEFANIA. Consideratii asupra lexicului expresiilor idiomatice din Amintirile" lui Ion Creangd. Studia Uni-

versitatis Babes-Bolyai", Philologia", Cluj, 1960, fasc. 2,

p. 109-115.
POPESCU-GOPO, ION. Harap-Alb de vorbci cu Autorul". Gazeta
literar", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 10.
POPESCU, ION APOSTOL. Creangd gi glndirea pedagogicd romdneascd. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 6-7.

POPESCU-TELEGA, AL. Ivan Turbincd, normand. Nkuinta",

Craiova, III, 4-5, 1924, p. 77-78.
POPESCU-TELEGA, AL. Variante poloneze fi portugheze ale cltorva
povestiri romcinegti. Nlizuinta", Craiova, VII, 5, 1929, p. 1-18.

POPOVICI, AL. Ticd din Tlcdu. In culegerea: File de vialll.

Povestiri". Bucuresti, Editura Tineretului", 1964, P. 41-47.
POPOVICI, AL. Ion Creangd la... teatru. Romnia liberV, Bucu-

resti, XXII, 6.270, 12 decembrie 1964, p. 2.

POPOVICI, AL. Abc-darul" Creangd. Tribuna", Cluj, VIII, 52,
24 decembrie 1964, p. 10.
POPOVICI, D. si VISOIU, G. Elemente de istoria limbei gi literaturei

romdne. Slatina, 1928, p, 91-92.

P.[ORA], N. Ion Creangd. Buletinul artii romnesti" Bucuresti,
VIII, 4, aprilie 1936, p. 2.
PORTNOI, R. Ion Creangd. In vol.: Ion Creang4, Opere alese".
Chisin6u, Editura de stat a Moldovei", 1956, p. 3-20. (Cu
litere rusesti).
IIOPTHOR, P. Hon Kparcea. HumwHeB, rocHaAaT MonTkasaa",

1957. 179 p.
PORTNOI, R. Postfatel la: Ion Creangli, Scrieri". Chisinliu, ,,Cartea

moldoveneascl", 1965, p. 313-342. (Cu litere rusesti).

PRECUP, EMIL. Creangd Janos lete Es munkai. Tanulmny a roman

irodalomatrtenet KOrabOl. Besztercze, 1912. 76 p.

PRECUP, DR. EMIL, Viala ci opera lui Ion Creangd. Gherla, 1921.
96 p.
Recenzie de I. $iadbei In Viata romneascA", Iasi, 1922, p. 136.
PREDESCU, L. Data mortii lui Zahei Creangd. Junimea literara",

Cernduti, XV, 1-2, 1926, p. 41.

PREDESCU, LUCIAN. Contributiuni la istoria literard. Neculai

Milescu, Ion Creangli, Al. Macedonski si Vasile Burlg. inediti.
477

www.dacoromanica.ro

Junimea literara., Cernauci, XVIII, 9-12, septemvrie-decemvrie 1929, p. 386-387.

PREDESCU, LUCIAN. Creangii gi articolul Misiunea preotului la

sate". Fdt-Frumos", Suceava, V, 2, martie-aprilie 1930, p.

61-62.
PREDESCU, LUCIAN. 0 noud eroare in opera lui Ion Creangii.
Arhiva", Iai, XXXVII, 2, aprilie 1930, p. 133.
PREDESCU, LUCIAN. Contributiuni la istoria literard. Lucruri noi
despre Ion Creangd, Mihail Koglniceanu f i T. Maiorescu. Juni-

mea literarl", Cernauti, XIX, 5-8, mai-august 1930, p. 325

338.

PREDESCU, L. Contribuguni la istoria literard. Lucruri noi despre:

Titu Maiorescu, Ion Creangd gi Al. Philippide. Arhiva", laei,

XXXVII, 3-4, iulie-octombrie 1930, p. 252-253.

PREDESCU, LUCIAN. Contribuguni la istoria literard (I. Creangd
g i

profesoratul). Arhiva", Iai, XXXXII, 3-4, iulie-octom-

brie 1930, p. 253.

PREDESCU, LUCIAN. 0 scrisoare a lui Creangd datatd gregit. Con-

vorbiri literare", an. al 63-lea, octombrie 1930, p. 1062-1063.

PREDESCU, LUCIAN. Manualele didactice ale

lui I. Creangii.

Junimea literar", Cernduti, XIX, 5-8, 1930, p. 325-338.

PREDESCU, L. Pe marginea unei scrisori a lui Creangd. Opinia",

Iasi, XVII, 7.154, 11 martie 1931.

PREDESCU, LUCIAN. Unde a rdposat I. Creangd. Convorbiri

literare", Bucuresti, an. 64, martie 1931, p. 265-266.

PREDESCU, LUCIAN. Date noi despre familiile Creangd gi Ciobo-

taru. Adevrul literar si artistic", Bucuresti, X, 541, 12 aprilie

1931, p. 8.
PREDESCU, LUCIAN. Date inedite asupra faniiliilor Creangd .yi
Ciobotariu. Arhivele Olteniei", Craiova, X, iulie-decembrie
1931, p. 450-456.
PREDESCU, LUCIAN. Divortul lui Ion Creangd. (Completari ine-

dite). Opinia", Iasi, XVII, 7.281, 11 august 1931.

PREDESCU, LUCIAN. Diazonia lui Ion Creangd. Adevrul", Bucu-

resti, an. 44, 14.604, 12 august 1931, p. 1-2.

PREDE3CU, LUCIAN. Din institutoratul lui Ion Creangd. AdevA-

rul", Bucuresti, an. 44, 14.631, 12 septernbrie 1931, p. 1-2.

478

www.dacoromanica.ro

PREDESCU, LUCIAN. Ion Creangd i familia sa, negustori. Adevti-

rul", Bucuresti, an. 44, 14.638, 20 septembrie 1931, p. 1-2.

PREDESCU, LUCIAN. Diaconia lui Ion Creangd. (Date noud).

Cuget clar", Vlenii de Munte, IV, 17-24, septembre-decem-

bre 1931, p. 289-295.

PREDESCU, LUCIAN. Data nasterii lui Ion Crangti. (Precizri
inedite). Opinia", Iasi, XVII, 7.329, 6 octombrie 1931.
PREDESCU, LUCIAN. Povestitorul Ion Creangd si Prima Societate de Economic" din Iasi. Opinia", Iasi, XXVIII, 7.426,
31 ianuarie 1932, p. 1-2.
PREDESCU, LUCIAN. Despre Creangd ci rudele sale. (Contributii

noi). Adevdrul literar si artistic", Bucuresti, 45, 14.838, 18

mai 1932, p. 3-4.

PREDESCU, LUCIAN. Diaconul i institutorul Ion Creangd. Ade-

vdrul literar si artistic", Bucuresti, XI, 611, 21 august 1932,

13- 3-

PREDESCU, LUCIAN. Ion Creangd. Vilna

i opera.

Vol. I-II.

Bucuresti, Bucovina", 1932. 183 p. (I); 260 p. (II).

PREDESCU, LUCIAN. Creangd diacon. Adevrul literar si artistic", Bucuresti, XII, 634, 29 ianuarie 1933, p. 4.
PREDESCU, LUCIAN. Indreptar biobibliografic. Bucuresti, Uniunea Fundatiilor Culturale Regale", 1938, p. 63-64.
PREDESCU, LUCIAN. Istoria literaturii romdne. Ed. a IV-a, rev-zutd i addogit5. Bucuresti, Cugetarea", 1939, p. 136-144.

PREDESCU, LUCIAN. Introducere la: loan Creangd, Opere complete". Bucuresti, Cugetarea", [1940].
PREDESCU, LUCIAN. Introducere la: loan Creangd, Opere complete". Bucuresti, Cugetarea", 1942.
PREDESCU, NICOLAE. Glosarul lui Creangd. Revista Fundatiilor
Regale", Bucuresti, XI, 4, 1 aprilie 1944, p. 225-226.
PRISNEA, CONSTANTIN. Ilustratd din Humulesti. Conternporanul", Bucuresti, 46, 16 noiernbrie 1956, p. 4.
PRISNEA, CONSTANTIN. Arta sugerdrii. Conternporanul", Bucuresti, 51, 18 decembrie 1964.
PRISNEA, CONSTANTIN. Arnintirile... AtenPu", Back', I, 5,
decembrie 1964, p. 3.
479

www.dacoromanica.ro

PROPERTIU. Profesorul Creangd. Lumea ilustratr, Bucuresti,

I, 5, 1891, p. 146-151.
Reprodus in: Seatoarea", Fdlticeni, V, 12 decembre 1899
p. 205-208.
PUSCARIU, SEXTIL. Cinci ani de mipare literard. Bucuresti,
Minerva", 1909, p. 57, 82, 85, 97.
PUSCARIU, SEXTIL. Literatura romdnd. Arad, 1925, p. 37-38.
(Biblioteca SemanAtorul", nr. 70).
P. C. Pentru... centenarul nasterii lui Creangd. Insemn&ri iesene",

Iasi, V, 3, 1 martie 1940, p. 574-575.

P. GR. Pomenirea lui Ion Creangd la bojdeuca din Tic du. tnsemnri
iesene", Iasi, V, 4, 1 aprilie 1940, p. 158-159.
P. I. P. Bojdeuca lui Creangd . Preocupliri literare", Bucuresti,
II, 7, 7-8, septemvrie-octomvrie 1937, p. 318.
RADIAN, SANDA. Prefald la: Ion CreangA, Povestea lui HarapAlb, si alte povesti i povestiri". Bucuresti, Editura de stat
pentru literatur si artr, 1959.

RADULIAN, VIRGIL. Creangd pedagog. Ateneu", Backi, I, 5,

decembrie 1964, P. 16.
RAICU, L. Sursele umorului. Gazeta literarr, Bucuresti, XI, 51,
17 decembrie 1964, p. 6-7.
RARES, SORIN B Prefatei la: Ion CreangA, Povestea lui HarapAlb". Bucuresti, Editura T.I. Esanu", [La.].
RASCU, I.M. Alte opere din literatura romdnd. Bucuresti, Monitorul Oficial", 1938, p. 189-205.
RADUCANU, M. Amintiri despre Creangd. Vocea Tutovei", BIrlad,

XII, 11, 21 mai 1906, p. 2-3; XII, 12, 28 mai 1906, p. 3.

ROSETTI, AL. Arta prozatorului. Scinteia", Bucuresti, XXXIV,
6.473, 17 decembrie 1964, p. 3.
ROiETTI, D. R. Dictionarul contemporanilor. Bucuresti, 1898, p.
57-58.
ROSU, NICOLAE. Pe urmele lui Ion Creangd. .1. Oamenii i locurile.

Universul literar", Bucuresti, XLIX, 14, 30 martie 1940,

p. 1, 8.
ROW, NICOLAE. Opera lui Creangd Fi Humuleftii. Universul
literar", Bucuresti, XLIX, 15, 6 aprilie 1940, p. 1, 8.
480

www.dacoromanica.ro

ROTARU, IOAN R. Ion Creangd. Bibliografie de recomandare.

[Bucuresti], Editura de stat pentru imprimate i publicatii",

1959. 64 p.
ROTARU, ION. Prefatd la: Ion CreangA, Amintiri din copilArie
*i Povestea lui Harap-Alb". [Bucureti], Editura pentru literaturA", 1962.
ROTARU, ION. Ipostaze ale umorului. Ateneu", Beau, I, 5,
decembrie 1964, p. 9.
ROTICA. Lui Creangd [Versuri]. Junimea literarl", Cernttuti, II,

2, martie 1905, p. 38.

RUDOW, W. Geschichte des Rurneinischen Schrifttums bis zur Gegen-

wart... Durchgesehen... von Prof. J. Negruzzi und G. Bogdan.

Leipzig, 1892. 240 p. -I- Nachtrag zur Geschichte des Rumdnischen Schrifttums. Leipzig, 1894. XXXII p.
RUFFINI, MARIO. Un izpor nesecat. Ateneu", Bacdu, I, 5, decem.
brie 1964, p. 3.

RUSSU, N. I. Basmele lui Creangd. Studiu. Bucureti, Editura

Institutului de LiteraturA", 1929. 22 p.

Extras din: Ritmul vremii", V. 6-7, 1929.

SADOVEANU, IZABELA. 0 carte francezd despre I. Creangd. Ade-

vdrul literar i artistic", Bucureti, IX, 499, 28 iunie 1930,

P. 7.

SADOVEANU, IZABELA. Cum l-am cunoscza pe Ion Creangd.

AdevArul literar i artistic", Bucureti, XVIII, 853, 11 apri-

lie 1937, p. 1.
SADOVEANU, M. Oameni f i locuri. Bucureti, 1908, p. 39.

SADOVEANU, MIHAIL. ln amintirea lui Creangd. CumpAna",

Bucureti, I, 6, 1 ianuarie 1910, p. 81-84.

SADOVEANU, M. Guantarea d-lui Mihail Sadoveanu, pregedintele
SocietAtii scriitorilor romAni la deschiderea ezAtoarei lite-

rare din Cfmpulung. Junimea literarA", CernAuti, VII, 1,

ianuarie 1910, p. 4.
SADOVEANU, M. In amintirea lui Creangd. Noua revistA romanti",

vol. VII, nr. 12, 1910, p. 177.

SADOVEANU, M. ln amintirea lui Creangd: Ulija Reidafenilor.

Pe o pagind a Amintirilor". In vol.: Un instigator". Bucureti, 1912.

481
31

CreangS

Opere, vol. II

www.dacoromanica.ro

SADOVEANU, MIHAIL. Cheia. Larnura", I, 4-5, ianuarie-februarie 1920, p. 369-372.

SADOVEANU, MIHAIL. In amintirealui Creangd. Iai Viata roma-

neascA", colectia Foi volante", 1920, p. 3-44.

SANDU [SADOVEANUJ, M. 31 ani de la moartea lui Ion Creanga.

Cele trei Crisuri", II, 1921, p. 61.

SADOVEANU, M. Creangti inedit. Floarea soarelui", Bucuresti,
I, 2, 1 februarie 1927, p. 78.
SADOVEANU, MIHAIL. Un bust lui Creangd. Dimineata", Bucu-

resti, XXVIII, 9.306, 21 noiembrie 1932, p. 3.

SADOVEANU, MIHAIL. Ion Creangd. ,,Ade'vrul literar si artistic",

Bucuresti, XI, 625, 27 noiembrie 1932, p. 1.

SADOVEANU, MIHAIL. Informatii despre Ion Creangd. Adevarul",

Bucuresti, an. 47, nr. 15.031, 1 ianuarie 1933, p. 4.

SADOVEANU, MIHAIL. Ion Creangd. In vol.: Comemorarea
aunimii* la Iasi (mai 1936)". Sub ingrijirea d-lor Const. Meiss-

ner si Rudolf Sutu. Iai, Tipografia concesionarA Alexandru

A. Terek, 1937, p. 53-64.
SADOVEANU, MIHAIL. Patruzeci o i cinci de ani de la moartea lui
Creangd. InsemnAri iesene", Iasi, vol. III, II, 2, 15 ianuarie
1937, p. 77- 79.
SADOVEANU, MIHAIL. 0 sutd de ani de la naperea lui Creangd.
Adevroul literar si artistic", Bucuresti, XVIII, 848, 7 martie
1937, p. 3.
SADOVEANU, MIHAIL. Un document nou referitor la Ion Creangd.

AdevArul literar si artistic", Bucuresti, an. 51, nr. 16.403,

22 iulie 1937, p. 1.
SADOVEANU, MIHAIL. Comemorarea lui I. Creangd. Bucuresti,
Monitorul Oficial", 1938. 7 p. + 2 pl. (Academia RomAnA,

Memoriile sectiunii literare, seria III, tomul VIII, mem. 9).

SADOVEANU, M. Cincizeci de ani de la moartea lui Ion Creangd.
Comunicare McutA In sedinta publicA din 12 ianuarie 1940.
Bucuresti, Monitorul Oficial", 1940.8 p. (Academia RomAnA,

Memoriile sectiunii literare, seria III, tomul IX, mem. 9).

SADOVEANU, M. Ion Creangd. Contemporanul", Bucuresti, 173,

27 ianuarie 1950, p. 3.
482

www.dacoromanica.ro

SADOVEANU, MIHAIL. Despre marele povestitor Ion Creangd.

Conferinta tinutd la 12 martie 1951 In sala Ateneului Republicii

Socialiste Romania. Bucuresti, Editura de stat pentru literatura stiintific si didactica", 1951. 38 p.
SADOVEANU, MIHAIL, Prefatd la: Ion Creanga, Amintiri". [Bucuresti], Editura de stat pentru literatura si arta", [1952].

SADOVEANU, MIHAIL. Despre marele povestitor Ion Creangd.

Editia a II-a. Bucuresti, Editura de stat pentru literatura

si arta", 1954. 32 p.
SADOVEANU, MIHAIL. Despre Ion Creangd. In amintirea lui
Creangd. Sfat cu Invldtorul. Cheia. Ulita Rdcldfenilor. Pe o
pagind a Amintirilor". Un topardg al lui Creangd. Doi mari
prieteni: Eminescu fi Creangd. Pe o editie noud a lui Creangd.

In vol.: Evocari". Bucuresti, Editura de stat pentru literatura si arta", 1954, p. 85-142.
SADOVEANU, MIHAIL. Prefacd

la: H. Kpaara ,

Ycnomeue".

Bucuresti, Editura de stat pentru literatura si arta", 1955.

SADOVEANU, MIHAIL. Prefald la: Hon Hpfinra, Cnomnim".

[Buharest], Derjavne Vidavnittvo dlea literaturi i Mistettva,
[1956].

CA,j0BH1117, M. 06 Hone Kilauea . [H 120-.nerluo co Ttaft portukeHan . Orpueica Ha Haarli BOCII0MHHaHHH" ] , AHeCTp" , 3,

1957, crp. 73-81 (B.P.B.H.11.).

SADOVEANU, MIHAIL. Cuvint inainte la: Ion Creanga, Amintiri

din copilarie", Bucuresti. Editura Tineretului", 1960.

SALVINI, LUIGI. Ion Creangd. Una pagina di storia della letteratura romena. Roma, 1932. 70 p. (Pubblicazioni dell Istituto
per l'Europa orientale", Roma. Prima serie. Letteratura-ArteFilosofia, XXIII).
SAVEL, I. Contemporanii. Ion Creangd. 25 de ani de la moartea lui.

Schite si portrete literare", I, Arad, 1920, p. 103-107.

SAVEL, V. Ion Creangd. 25 de ani de la moartea lui. Minerva", Bucu-

reti, VII, 2.170, 1 ianuarie 1915, p. 1.

SAVIN, IOAN GH. Creangd ca preot. Calendarul revistei
Creangar", BirIad, 1914, p. 53-59.

oIon

SAVIN, PETRU GH. si 5U*NEA, OH. V. Din viala lui Ion Creangd.

Ion CreangV, Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 335.

483

31*

www.dacoromanica.ro

SATEANU, C. Aniverstirile Junimii". AdevArul literar si artistic", Bucuresti, X, 559, 29 mai 1932, p. 1.
SATEANU, C. Poreclele junimigtilor. Adevgirul literar si artistic",

Bucuresti, XI, 600, 5 iunie 1932, p. 1-2.

SATEANU, C. Din viaa lui Creangd. Adevdrul literar i artistic",

Bucuresti, XI, 611, 21 august 1932, p. 1.

SIATEANU], C. Creangd In anecdotd. Adevarul literar si artistic",
Bucuresti, XI, 611, 21 august 1932, p. 2.

SIATEANUL C. Un act caoaleresc" al granului din Humulegti.

AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XI, 611, 21 august
1932, p. 3.
SATEANU, C. Creangd la gcoala lui Bragoveanu. Citeva reminiscente
pedagogice si anecdotice ale unui elev al sam. AdevArul literar

si artistic", Bucuroti, XLVII, 15.031, 1 ianuarie 1933.

SATEANU, C. Figuri din Junimea". Cu 45 clisee si autografe.

Bucuroti, Bucovina", 1936. 380 p,

SATEANU, C. In amintirea lui Creangd. 31 decembrie 1889-31 decembrie 1937. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XIX,

895, 30 ianuarie 1938, p. 15.

SATEANU, C. Teatralizarea operei lui I. Creangd: Catihelii de

la Humulegti" de I. Mironescu. InsemnAri iesene", Iasi, III,

1938, p. 139-141.
SATEANU-IA*I, C. Bojdeuca lui Creangii. Dimineata", Bucuresti,
XXVIII, 9.306, 21 noiembrie 1932, p. 3.
SATEANU, S. Unde a murit Ion Creangd? Adev Arul literar si

artistic", Bucuresti, XLIV, 14.423, 4 ianuarie 1931, p. 2.

SCORPAN, GR. Edigile lui Creangd. Revista criticA", Iasi, III,
2-3, april-septemvre 1929, p. 189-203.
(i in extras: Iasi, Viata romAneasca", 1929. 15 p.).
SCORPAN, GR. GR. Edigile lui Creangd. Revista criticA", Iasi,

IV, 3-4, iulie-dechemvre 1930, p. 236-239.

SCORPAN, GR. GR., Furtund, clopotnipt f i castraveli. Revista

criticV, V, 2, april-iunie 1931, p. 129-131.

SCORPAN, GR. Limba lui Creangd. Buletinul Institutului de
Filologie romAnA eAlexandru Philippide e, I, 1934, p.103-110.
SCORPAN, GR. Limba lui Creangd. Reispuns d-lui Al.Graur. Buletinul Institutului de Filologie romAnA tAlexandru Philippideb",

II, 1935, p. 213-220.

434

www.dacoromanica.ro

SCORPAN, GR. Ion Creangd. I. Fonetismul dialectal. Revista

critica", Iasi, XI, 2-3, april-septemvre 1937, p. 105-120.

SCORPAN, GR. Introducere la: I. Creangl, Povesti". Bucuresti,
Monitorul Oficial", 1939.
SEM, G. De vorbd cu d. Jean Bart. AdevArul literar si artistic",
Bucuresti, VII, 287, 6 iunie 1926.
CEMAIIIKO, A.H. Ha aa5mogermit HaA clOpaaeonoraeit xygontecTse-

MINX nponaBeTkeautt H. Rpnara. Ygeame aanacHa". A. 7-8,

1958, c.rp. 151-160 (B.P.B.H.JI.).

SIMION, EUGEN. Originalitatea lui Creangd. Gazeta literara",

Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 4.

SIMIONESCU, I. Bojdeuca lui Creangd. Flac Ara", Bucuresti, IV,
9-10, 20 decembrie 1914, p. 53.
SIMIONESCU, I. Institutorul Creangd. Viitorul", Bucuresti, 18 aprilie 1926.
Cf. Glasul Bucovinei", Cernuti, IX, 2.094, 29 aprilie 1926,

p. 2-3.

SLAVICI, ION. Arnintiri. Bucuresti, Culture national5", 1924,

p. 138-142.
SMARAND, MARIN. Ion Creangd mai aproape de sufletul nostru.
Stilizare dupl conferinta comemorativ5. tinut in cadreleAstrei"
(la 28 martie 1937). Alba-Iulia, 1937. 16 p. (Biblioteca periodicA Zimbet de soare", seria a II-a, nr. 2, 1937).

(Extras din Anuarul liceului eMihai-Viteazule din AlbaIu lia pe anul scolar 1936-1937).
SMINTINESCU, DAN. Ion Creangd. Revista societAtii 4 Tinerimea

romanle", Bucuresti, LV, 9, 1937, p. 332-334.

SPERANTIA, EUGENIU. Arta naratorului. Tribune", Cluj, VIII,
52, 24 decembrie 1964, p. 9.
SPERANTIA, EUGENIU. Doud vieli paralele. Steaua", Cluj, XV,

1, ianuarie 1965, p. 29-34.

SPERANTIA, TH. D. Ion Creangd, intim. Adev Arul", Bucuresti,

XXXVII, 12.267, 23 ianuarie 1923, p. 1-2.

SPERANTIA, TH. D. Amintiri despre Ion Creangd. Adevtirul",
Bucuresti, XXXVI, 12.217, 29 noiembrie 1923, p. 1-2.
SPERANTIA, TH. D. ,ycoala gi rdspopia lui Ion Creangd. Adev5rul",

Bucuresti, XXXVI, 12.226, 5 decembrie 1923, P. 1-2.

485

www.dacoromanica.ro

SPERANTIA, TH. D. Ion Creangd, la gcoald. AdevArul", Bumresti, XXXVI, 12.240, 21 decembrie 1923, p. 1-2.
BumSPERANTIA, TH. D. Cum scria Ion Creangd. Adev

resti, XXXVII, 12.274, 31 ianuarie 1924, p. 1-2.

SPERANTIA, TH. D. Amintiri despre Ion Creangd. Iai, viata
romAneascr, 1927. 46 p.
STAN, C. Humulegtii. Casa lui Ion Creangd. Lamura", Bucuresti,
III, octombrie-noiembrie 1921, p. 22.
STANCIU STOIAN si ODE DE CHATEAUVIEUX LEBEL. Prefatd

la: Coutes populaires de Roumanie". Paris, Maisonneuve",

[1931], p. III-XIV.
STAVRI, ARTUR. Ion Creangd (Schild biograrta). Revista noutt",
Bucuresti, II, 11-12, decembre 1889ianuarie 1890, p. 475
477.

STETCU, NEC. Despre Neculai .Nanu, profesor al lui Creangd. FAt-

Frumos", CernAuti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 68-69.

STINO, AUREL G. Pe urmele lui Creangd. Cuget clar", VAlenii
de Munte, I, 1937, p. 244-246.
STINO, AUREL G. loan Creangd. Cuget clar", VAlenii de Munte,
I, 1937, p. 552-553.
STINO, AUREL G. Bojdeuca. Cuget clar", VAlenii de Munte, I,
1937, p. 675-677.
STINO, AUREL. Plecarea la lagi a lui Creangd Ion. In culegerea:
Tara de Sus. Sueeava". Sectiunea cultural& a Sfatului Popular
Regional. 1956.
STOIAN, STANCIU. Ion Creangd i gcoala poporului. Din pedagogia
Amintirilor". Bucuresti, 1937. 37 (41) p.
STOICA, P. Ion Creangd. Convorbiri pedagogice", Brasov, III, 6,
1 octomvrie 1888, p. 122-126.
STREINU, VLADIMIR. .Recitind pe clasicii noptri. Ion Creangd.

Revista Fundatiilor Regale", Bucuresti, V, 9, 1938, p. 623

641; nr. 10, p. 149-162; nr. 11, p. 394-408.
(Si in extras, cu aeelasi titlu, Bucuresti, 1939. 49 p.).
STREINU, VLADIMIR, Clasicii nogtri. [Odobescu, T. Maiorescu,

M. Eminescu, Ion Creangd, G. Cosbuc]. [Bucuresti], Casa

scoalelor", 1943, p. 185-244.
486

www.dacoromanica.ro

STREINU, VLADIMIR. Rapsod popular. Gazeta literara", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 3.
STREINU, VLADIMIR. Citindu-1 pe Creangii. Luceafarul", Bucuresti, 26, 19 decembrie 1964.
STREINU, VLADIMIR. Ion Creangd. Viata romaneasca", Bucu-

Testi, XVII, 2, 1964, p. 220-224.

STREINU, VLADIMIR. Ion Creangd (I. II. III). Romania lite-

rara", 11, 1969: 5, 30 ianuarie, p. 4; 6, 6 februarie, p, 5;

8, 20 februarie, p. 3.
S.[UTU], R. Bojdeuca lui Creangd. Opinia", Iasi, XXII, 5.671,
23 aprilie 1926.
Reprodus si In: Fat-Frurnos", Suceava, I, 3, mai-iunie 1926,
p. 122-123.
SUrU, RUDOLF. Despre librarii Fi librdriile vechi din Iagi. Iasi,
Opinia", 1929, p. 12.
*AINEANU, CONST. Noi recenzii (1926-2929): Amintiri, Povegti

gi Diverse". Bucuresti, Adevaml", 1930, p. 236-237.

*AINE kNU, LAZAR. Basmele romdne in comparafiune cu legendele
antice clasice f i in legiiturd cu basmele popoarelor invecinate gi
ale tuturor popoarelor romanice. Bucuresti, Carol GObl", 1895.
1114 p.
*AINEANU, LAZAR. Istoria filologiei romdne. Bucuresti, Socec",

1895, p. 281.
*ERBAN, GEO. Creangd. In vol.: Ion Creangl, Gyermekkorom
emlkei". Bukarest, Allami KOnyvkiad, [1951], p. 5-22.
*ERBAN, MIHAIL. Creangd la Fdlticeni. Adevarul literar si artistic", Bucuresti, XIV, 779, 10 noiembrie 1935, p. 6.
*ERDEANU, ION. Ion Creangd pe meridianele lumii. Tribuna",

Cluj, VI, 9, 1962, p. 6.

*IADBEI, I. Dr. Emil Precup: Viala gi opera lui Ion Creangd".
Viata romaneascV, Iasi, XIV, 7, iulie 1922, p. 136-138.
*ORA, MARIANA; Piru, Elena; Draghici, Simona; Grosu, Jean;
Ionescu, Andrei; Ionescu, Cornel Mihai. 75 de ani de la moartea
lui Ion Creangd. Traduceri peste hotare. Secolul 20", Bucuresti,

12, 1964, p. 9-19.

*TEFANUCA, PETRE V. Doud variante basarabene la basmul
FIarap-Alb" al lui I. Creangd. Chisinau, Tiparul moldovenese", 1937.

34 p.
487

www.dacoromanica.ro

TAGLIAVINI, CARLO. Introducere la: Antologia rumena". Heidelberg, 1923, p. V-LXXXVIII.

TAGLIAVINI, KARL. Introducere la: Rumanisches Lesebuch".

Heidelberg, 1923, p. V-XCIX.
TCACIUC-ALBU, N. Creangd In ucrainegte. Fdt-Frumos", Suceava,

V, 2, martie-aprilie 1930, P. 73-74.

TCACIUC-ALBU, NICOLAE. Istoria literaturii romdne. Ed. a II-a,

revdzuta si ldrgit. Cern Auti, 1937, p. 48-49.

TABACARU, GR. In loc de prefald la: Ion Creangl, Opere complete". Tecuci, [La.].
TELEAJEN, SANDU. Despre data na,sterii lui Creangli. Convorbiri
literare", Bucuresti, LXXI, 1 5 ,ianuarie-mai 1938 , p.119-122.

TEMPEANU, VIRGIL. Pe urmele Amintirilor". Drum drept",

Craiova, X, 18, 29 mai 1915, p. 291-292.
TEMPEANU, VIRGIL. Pe urmele Amintirilor". nt-Frumos",
Suceava, V, 1, ianuarie-februarie 1930, p. 26-31.
TEODOREANU, AL. 0. Despre Creangd. Viata romaneasca",
Bucuresti, XXIX, 8-9, august-septemvrie 1937, p. 36-39.
TEODORESCU-BOROAIA, C. Amintiri despre Ion Creangd. Ion

Creangl", Birlad, VII, 11-12, noiembrie-decembrie 1914,

p. 293-296.
TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Manualele didactice ale lui

Ion Creangd. Adevrul literar si artistic", Bucuresti, VIII,

351, 28 august 1927, p. 4.
TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Ion Creangd. Fragment dintr-un

studiu. Basmele. Propilee literare", Bucuresti, II, 16, 1 noiembrie 1927, p. 22-23.
TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Note despre Creangli. Propilee literare", Bucuresti, II, 17, 15 noiembrie 1927, p. 25-26.
TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Pocestirile lui Ion Creangd.
Propilee literare", Bucuresti, II, 19-20, 15 dec. 1927 2 ian.

1928, p. 36-37.

TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Ion Creangd. Fragment de

studiu. Amintirile din copildrie." Propilee literare", Bucuresti, III, 5, 15 mai 1928, p. 19-20.
TEODORESCU-BROSTENI, I. Ctteva note despre institutorul I.
Creangd. Tudor Pamfile", Dorohoi, IV, 1-4, ianuar-april
1926, p. 3-5.
488

www.dacoromanica.ro

TEODORESCU-BROSTENI, I. Porecla casei lui Ion Creangd. InsemnAri iesene", Iasi, I, 10, 15 mai 1936, p. 585.
TEODORESCU-BRO$TENI, I. lard despre bujda lui I. Creangd.
InsemnAri iesene", Iasi, I, 21, 1 noiemvrie 1936, p. 361-362.
TEODORESCU-BROSTENI, I. Cu privire la bujda lui Ion Creangd.

InsemnAri iesene", Iasi, III, 4, 1 aprilie 1938, p. 152-153.

TEODORESCU-BROWENI, I. Porecla casei lui Ion Creangd. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XIX, 918, 10 iulie 1938,

p. 6.
TEODORESCU-BROSTENI, I. Ala schingiuire a lui Creangd.

Fat-Frumos", CernAuti, XV, 3, mai-iunie 1940, p. 97-98.

TEODORESCU, I. Citeva note despre institutorul I. Creangd. Tudor

Parnfile", Dorohoi, IV, 1-4, 1926, p. 3-5.

TEODORESCU-KIRILEANU, S. Monumental lui Ion Creangd.
Note bibliografice. SezAtoarea", FAlticeni, VII, 3, 1 mai 1902,

p. 46-47.
TEODORESCU-KIRILEANU, S. Cite cepa despre Ioan Creangd.
Floarea Darurilor", Bucuresti, vol. II, 25, 16 septembre 1907,

p. 390-391.
TIBA, ION. Creangd In limba polond. Iasul literar", Iasi, XV, 1,
noiembrie 1964, p. 92-93.
TODEA, MIHAI. Pe scend gi pe ecran. Tribune", Cluj, VIII, 52, 24
decembrie 1964, p. 11.
TODICESCU, V. Cuvintare la casa lui Creangd din Humulesti. Ion
Creangli", Birlad, III, 4, aprilie 1910, p. 93-95.
TODOR, A. P. Creangd in literatura europeand. Revista societAtii
ainerimea romAnAD", Bucuresti, XLVIII, 6, februarie 1932,

p. 28-30.
TODOR, AVRAM P. Introducere la: Ion Creangl, Amintiri din
copildrie". [Bucuresti], Nationale Gh. Mecu", 1942, 1943,1947.
TODOR, AVRAM P. Introducere la: Ion CreangA, Povesti". Bucu-

resti, Nationale Gh. Mecu", 1942, 1943, 1945.

TODORAN, EUGEN. Humorul lui Ion Creangd. I-II. Revista
Fundatiilor Regale", Bucuresti, XIV, 7, 1947, p. 51 - 69;

nr. 8-9, p. 124-128.

TODORAN, EUGEN. Ion Creangd intre umorigtii lumii. M". Eminescu, I. CreangA. Studii". Timisoara, 1965, p. 283-304.
489

www.dacoromanica.ro

TOFAN, GEORGE. Ion Creangd. Junimea literara", Suceava,

II, 1, ianuar 1905, p. 12-14.

TOFAN, GEORGE. Ion Creangd. Junimea literarr, Cerofiuti,
VII, 1, ianuarie 1910, p. 11-15.
TOHANEANU, G. I. Consideraiii cu privire la stilul artistic al lui

Ion Creangd. I-II. Limba romnV, Bucuresti, XIV, 4, 5,

1965, p. 453-466, 565-582.
Reprodus si In vol.: M. Eminescu, I. Creang. Studii". Timi-

soara, 1965, p. 205-261.

TOHANEANU, G. I. Stilul artistic al lui Ion Creangd. Bucuresti,
Editura *ffintifica", 1969. 235 p.
TOMI.T, MIRCEA. Misterul" Creangd. Steaua", Cluj, XV, 1, ianuarie 1965, p. 1-9.
TOROUTIU, I. E. si CARDA,5, GH. Studii Fi documente literare.
Vol. I, Bucurecti, 1931, p. XVII, XIX, XXII, 5, 9, 42, 125126, 128, 141, 148, 152, 153, 155, 157, 247, 277, 282, 291,

308-309, 310, 393.

TOROUTIU, I. E. Studii f i documente literare. Vol. II, Bucuresti,

1932, p. XXVII, XLI, 342, 343; vol. III, Bucuresti, 1932,

p. 119-123, 180, 186; vol. IV, Bucuresti, 1933, p. XXXIII,
7 , 28, 37, 128, 129, 135, 176, 178, 295, 304, 315; vol. V,
Bucuresti, 1934, p. XX-XXI, XXIII, XXIX, XXXIX, XLI,
XLIII, XLVII, XLVIII, LIII, LX, 26, 27, 40-45, 59, 411412; vol. VI, Bucuresti, 1938, p. XIII, XVIII, XX, XXI,
XLVI, XLIX, LIII, LVI, LVIII, LXI-LXII; vol. VIII, Bucuresti, 1935, p. XII, XVI, XLV, LXXXIV, XCVI, CII, 190,

285, 413, 416, 466, 467, 468, 469, 482.

TRANCU-IMI, GR. L. Cum i-am cunoscut. (Midi amintiri despre:

Mih.ai Eminescu, Nicolae Beldiceanu, loan Creang5., A.D. Xeno-

pol, V. Pogor, Anton Naum, Gheorghe Panu, C. Leonardescu,

George Negruzzi, Nicu Gane, Todiritti Buiucliu, Iancu Ianov,
Al. Philippide, Nicolae Volenti, Grigore Abgar si Jean Buiucliu, I.P. Florantin, Dr. Max, P.V. Grigoriu [Budusca], A.G.
Cuza si C. Meissner). Iasi, 1937. 11 p.
TURCU, AURORA. Aspecte etnografice din opera lui Ion Creangd.

Iasul literar", Iasi, XV, 2, noiembrie 1964, p. 94-97.

TURCU, CONSTANTIN. Catihetul Conta. Flt-Frumos", Cernauti,

XV, 3, mai-iunie 1940, p. 93-96.

TURCU, CONSTANTIN. Cu privire la catihetul Conta. Flit-Frumos", Cernauti-Bucuresti, XVI, 1, ianuarie-februarie 1941, p. 30.
490

www.dacoromanica.ro

TURCU, CONSTANTIN. Originea unor teme folclorice in opera lui

Ion Creangd. Gazeta literarA", Bucuresti, III, 37, 13 septem-

brie 1956, p. 5.
TURCU, CONSTANTIN. Ion Creangd. Biografia comentatii a operei

sale. Iasul literar", Iasi, XV, 1, noiembrie 1964, p. 83-91.

TURCU, CONSTANTIN. Aluzii critice in Amintirile" lui Creangd.

Gazeta literarA", Bucuresti, 50, 10 decembrie 1964.

TURCU, CONSTANTIN. Cind s-a ndscut Ion Creangd? Cronica",
Iasi, 23, 10 iulie 1967.
TZIGARA-SAMURCAS, AL. Peire Carp, loan Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.-decemvrie 1937,

p. 627-632.
TEPELEA, GABRIEL. Cum a fast tradus Creangd in limba francezd.

Arges", Pitesti, II, 1, ianuarie 1967, p. 12.

TICALOM, I.D. Creangli. Revista criticA", Iai, X, 1, ianuarmart 1936, p. 38.
TIMIRAS, NICOLAE. Documente vechi. Iubirea de carte a lui
CreangA. Viata scolAreascA. Cultura literarA a lui Creangt.
CreangA fn societate. Creang4 autodidact. Doi mari prieteni:
Eminescu si Creang5. Tinca Vartic. CreangA intim. In sArbMori
si la ospete familiare. Sfirsitul lui loan CreangA. Catibetul

din Folticeni. AdevArul", Bucuresti, XLIV, 1931, nr. 14.582

(16 iulie), p. 1-2; nr. 14.589 (24 faille), p. 1-2; nr. 14.593

(20 iulie), p. 1-2 ; nr.

14.628

(9 septembrie), p. 1

2;

nr. 14.704 (5 decembrie),p. 1-2; nr. 14.703 (10 decembrie),

p. 1-2; nr. 14.721 (25 decembrie), p. 8; XLV, 1932, nr. 14.730

(9 ianuarie), p. 1-2; nr. 14.771 (26 februarie), p. 1-2.

TIMIRAS, NICOLAE. loan Creangd, dupd documente vechi, insemndri
fi mdrturii inedite, cu numeroase reproduceri de autografe, por-

trete f i vederi. Bucuresti, Bucovina", 1933. 336 p.

TIMIRAS, NICOLAE. _Figura lui Creangd. Convorbiri literare",

Bucuresti, LXXIV, 2, februarie 1941, p. 146-160.

TIMIRAS, NICOLAE. Virsta lui Creangd. Dacia", Bucuresti, I, 5,

15 iulie 1941, p. 7.
UNGUREANU, GH. Actul de napere al lui Ion Creangd. 10 iunie
1839". Universul literar", Bucuresti, XLVIII, 28, 1939, p. 3.
UNGUREANU, GIL 0 pagind ineditd din viafa lui Ion Creangd.
Moldova", Iasi, I, 99, 25 decembrie 1940.
491

www.dacoromanica.ro

UNGUREANU, GH. Din viata lui Ion Creangd. Documente inedite.

Cu 32 planse afar din text. Bucureti, 1940. 193 p. ("Fundatia
pentru literatura i artrt". Biblioteca documentara).
UNGUREANU, GH. Numirea lui Ion Creangd in inveilmlnt. Ceta-

tea Moldovei", Iai, III, 1, 1 ianuarie 1942, p. 75-78.

UNGTJREANU, GH. Studiu introductiv la: Ion Creang4, Documente". Bucureti, Editura pentru literatur4", 1964, p.
V-LXXXIT.

UNGUREANU, MARIA LUIZA. Scrisori inedite despre Creangd din

arhioa folcloristului A. Goroyei. Limb6 i literatur", Bucureati,

vol. IX, 1965, p. 401-415.

URSU, GH. Un profesor al lui Ion Creangd la Folticeni: Pdrintele
Vasile Grigorescu Catihetul. Convorbiri literare", Bucureti,

LXXV, 5-6, mai-iunie 1942, p. 324-332.

VALESCU-HURMUZ, CORA. Opera lui Ion Creangd. Studiu critic.

Bucureti, Universul", 1938. 59 p.

VALESCU-HURMUZ, CORA. Pooegti" de Ion Creangd. Studiu
critic. Bucureti, Universul", 1940. 39 p.
VASILIU, ALEX. Intru aducerea aminte a celor 25 de ani de la
moartea lui Ion Creangd. Convorbiri literare", Bucure*ti,
XLVIII, 12, decembrie 1914, p. 1195-1199.
VASILIU, NICOLAI. 10 ani. Sezatoarea", Fdlticeni, V, 12, decem-

bre 1899, p. 195-198.

VATAMANIUC, D. Doud imagini ale satului in Amintiri din copild-

rie". LuceafAml", Bucureti, III, 6, 1960, p. 8.

VATAMANIUC, D. Ciildtoriile lui Creangd la Bucurefti. Gazeta
literarr, Bucureti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 11.
VIANU, TUDOR. Arta prozatorilor romdni. Bucuresti, Editura
contemporanr, 1941, p. 110-119.
VIANU, TUDOR. Ion Creangd. Gazeta literani", Bucureti, IV,

9, 28 februarie 1957, p. 1, 4.
VIANU, TUDOR. Prefald la: Nouvelles roumaines". Anthologie des
Prosateurs Roumains. Paris, Editions Seghers", 1962,p. 17-30.
VIANU, TUDOR. Ion Creangd. In vol.,: Studii de literaturtt

romAna". Bucureti, Editura didactica si pedagogicr, 1965,

p. 326-334.
492

www.dacoromanica.ro

VIZIRESCU, PAN M. 117.1 . Russu: Basmele lui Creangd". Orizonturi noi", Bucureti, I, 6-7, noiembrie-decembrie, 1929, p. 17.

VIRGOLICI, TEODOR. ln lumina prezentului. Gazeta literar",

Bucureti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 2.
VLAD, C. Dezvelirea bustului lui Creangd. Dimineata", Bucureti,
XXVIII, 9.308, 23 noiembrie 1932, P. 3.
EVLADESCU, GEORGE M. i VIJA, GR.] Ion Creangd. Miorita",
Galati, III, 2, mai 1924, p. 49-50.
VOITA, L. Reisfoind manualele lui Creangd. IndrumAtorul cultural",
X , 1 ianuarie 1957, p. 34-35.
VULCANESCU, ROMULUS. Bojdeuca lui Creanga. Universul
literar", Bucureti, LII, 23, 1943, p. 1, 2.
VYHLTDAL, OLDRICH. Ion Creangd: Msis s dvema grogilry".
Zlat$r mj", Praha, II, 10, 1958, p. 308-309 (S.K.P.).
V. AD. Structura de gen a operei. Ateneu", Bac5u, I, 5, decembrie 1964, p. 17.
WEIGAND, G. Despre Ion Creangd". Ion CreangV, III, 3, martie
1910, p. 62.
WEIGAND, G. Prefajd la: Ion Creangl's *Ilarap-Alb". Leipzig,
1910, p. I-IX.
XENOPOL, A.D. Adunarea scrierilor lui Ion Creangd. Lupta",
Bucureti, VII, 1.025, 14 ianuarie 1890, p. 2.
XENOPOL, A.D. Prefald la: Scrierile lui loan Creange. Iai,
vol. I, 1890, p. I-IV.
XENOPOL, A.D. Cepa despre Ion Creangd. Ion Creange, Birlad,
II, 12, decembrie 1909, p. 311-312.
XENOPOL, A.D. Ceva despre Ion Creangd. Junimea literard",
Cerntiuti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 24.
XENOPOL, A.D. Cums-a intocmit prima edilie a scrierilor lui Creangd.

"FlacAra", Bucureti, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 57,

[ZAHAROVSCHI, VICTOR]. 0 scri.soare a lui Creangd. Junimea
literar", CernAuti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 19.
ZAIUNCIKOVSKI, I. Fiul poporului salt. Ateneu", Badu, I, 5,
decembrie 1964, p. 11.
ZOTTA, SEVER. La centenarul lui Vasile Alecsandri ( 1821- 1921).

Iai, ProgresuP, 1921, p. 90.

493

www.dacoromanica.ro

Comunicat. Monitorul Oficial", Bucuresti, nr. 155, iuliu 1872, p. 1.

Destituirea lui Ion Creang 5. din postul de frivatator.
Statutele primei Societdti de Economie din urbea Iffi. Iasi, 1884. 30 p.
Buletinul Ministerului Instrucjiunei Publice Fi al Cultelor. Bucurestie
I, 5, februarie 1885, p. 355.
Date biografice referitoare la institutorul I. Creang5..
Curier bibliografic. Convorbiri pedagogice", Brasov, III, 2, 1 (13)

iunie 1888, p. 45.

Ion Creangd. Era noug.", Iasi, 14, 7 ianuarie 1890.
Inmormintarea lui Ion Creangd. Lupta", Bucuresti, VI, 1.021, 10
ianuarie 1890.

Adunarea scrierilor lui Ion Creangd. Lupta", Bucuresti, VI, 1.025,

11 ianuarie 1890.
Inmorrnintarea lui I. Creangd. Romnul", Bucuresti, XXXIV, 18,
22 ianuariu (10 ianuar) 1890, p. 66.
Notd. AdevArul ilustrat", Bucuresti, 4 decembrie 1895.

loan Creangd. Familia", Oradea, XXXII, 24, 16/28 iunie 1896,

P. 277-278.
Ion Creangd. Seztitoarea", Ftilticeni, V, 12, decembre 1899, p. 201
204.

Reprodus din: Era nou", Iasi, 14, 7 ianuarie 1890.

Dosarul lui Ion Creangd. 5ezAtoarea", Folticeni, VII, 9-10, noiembre-decembre 1902, p. 130-133.

Informatii literare. 0 scrisoare a lui Ion Creangd. S5m5satorul",

Bucuresti, II, 19, 11 mai 1903, p. 304.
I. Creang5. once Gheorghe Creangd: Iasi, 1889, iulie 2.
Cdrfi romdne. Opere complecte" de I. Creangd (1 vol. de 390 p.,
editura Minerva"). Revista idealistV,Bucuresti, I, 5, tom. II,
1 (14) iulie 1903, p. 422-423.
Asupra biografiei lui Joan Creangd. Fitt-Frumos", Suceava, I, 1,

15 martie 1904, p. 3.
Bowl scrisori de la Eminescu Fi Creangd. Convorbiri literare", Bucu-

reti, XXXIX, 11-12, noienlvrie, decheinvrie 1905, p. 1151

1152.

I. CreangA c5.tre Titu Maiorescu: Iasi, 1882, noiemvrie 13.

Scrisori de la oechii colaboratori. Trei scrisori de la loan Creangd. Con-

vorbiri literare", Bucuresti, XL, 3-5, martie, aprilie, mai

1906, p. 272-274.
494

www.dacoromanica.ro

I. Creangli cAtre Titu Maiorescu: Iai, 1876, noiemvrie 10;

Iai, 1881, iunie 17; Iai, 1883, main 25.
Statuie lui Ion Creangd. LuceafArul", Sibiu, VIII, 13, 1 iulie 1909,
p. 307.
Rugdminte. Ion CreangA", Bir lad, II, 7, iulie 1909, p. 169.
Comemorarea morii lui Creangd. Cump Ana", Bncureti, I, 6, 1 ianuaHe 1910, p. 96.

Doud acte. Luceafarul", Sibiu, IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 24-25.

lnsemndrile lui Ion Creangd. Luceaftirul", Sibiu, IX, 1, 1 iFnuarie
1910, p. 25.
Pomenirea lui Ion Creangd. Ion CreangA", Birlad, III, 1, ianuarie
1910, p. 58-60.
Uncle a tnvalat Creangd pedagogia? Convorbiri literare", Bucuresti,

XLIV, 2, fevruarie 1910, p. 399-400.

0 scrisoare. Ion CreangA", Bir lad, III, 8 rnartie 1910, p. 61.
I. Creanga cAtre [Victor Zaharovschi]: Iai, 1886, octombrie
8/20.

Harap-Alb" tn traducere gerrnand. Luceafgrul", Sibiu, IX, 13-14,

1-16 iulie 1910, p. 353.
Un grup de elevi. Pe urmele lui Creangd. Neamul romAnesc literar",
VAlenii de Munte,
47-48, 1911, p. 756.
Pentru amintirea lui Ion Creangd. Dare de searnA a Comitetului iepn
pentru reconstituirea Bujdeucei" in care a trAit cei din urmA

ai sAi ani povestitorul. Iai, 1918. 22 p.

Aniversarea morgi lui Ion Creangd. (0 scrisoare a lui I. C.). Ion
CreangA", Birlad, III, 2, februarie 1920, p. 17-18.
31 ani de la moartea lui Ion Creangd. Cele trei Crisuri", Oradea,

II, 1921, p.

61.

Anuarul societdlii literare Gr. Alexandrescu". (Anul ,colar 1922

1923). Focani, 4, 1923, p. 67-69.
Cronica. Tudor Pamfile", Dorohoi, IV, 4-4, ianuar-april 1926,

p. 39-41, 44, 49.

Opera lui Creangd Fi pictorii noftri. Transilvania", Sibiu, LVII,

6, iunie 1926, p. 234-240.

Dosarul lui Ion Creangd. SezAtoarea", Folticeni, XXXVI, 1, ianuar
1928, vol. XXIV, p. 16.
Note biobibliografice. Universul literar", Bucuresti, XLV, 44,
27 octombrie 1929, p. 691.
495

www.dacoromanica.ro

Un articol necunoscut al lui Creangd. Neamul romanesc literal.'

Valenii de Munte, II, 21, 1930, p. 330.
Copildria lui Creangd, copildria noastrii, a fiecdruia. Inmuguriri",

Piatra-Neamt, I, 4-5, 1932, p. 1-2.

In amintirea lui Creangd. Adevarul literar si artistic", Bucuresti,

XII, 646, 23 aprilie 1933, p. 8.
Istoricul ridiciirii bustului Ion Creangd" (1902-1932) fi miscarea
fondurilor cu acte justificative. Iasi, Opinia", 1933. 28 p. cu
ilustr.

Ountenarul lui Ion Creangd. Iasul". Buletinul cercului iesenilor

din Bucuresti. Bucuresti, 5, mai 1937, p. 120.
Centenarul lui loan Creangd. Universul", Bucuresti, an. al 54-lea,
nr. 195, 18 iulie 1937, p. 11.
indreptar biobibliografic. [Bucuresti, 1938],
p. 63-64. (Uniunea Fundatiilor Culturale Regale. Expozitia
cartii, 1938.)
Anuarul scolii nonnale de inviigitori Vasile Lupu" din Iasi pe anal
Scriitorii romdni.

1938 1939 . Iasi, p. 151.

Scriitorii romdni En gEndurile f i sentimentele lor: Ion Creangd. Ade-

varul literar si artistic", Bucuresti, XIX, 948, 5 februarie

1939, p. 6.

Drumurile scolirii lui Creangli cu localitiffile pomenite in Amintiri".

Fat-Frumos", Cernautd, XV, 2, mart-prier 1940, p. 74. [Herta].

Un cintec satiric al lui Ion Creangd. Romania liberP, Bucuresti,

VII, 1.393, 6 martie 1949, p. 2.
Cinstirea memoriei lui Ion Creangd f i dr. .Ftefan Stincd, membri de
onoare post-mortem ai Academiei R.P.R. Scinteia", Bucuresti,

8 iunie 1950, p. 3.
Din mostenirea pedagogicd Visatd de Creangd. Revista de pedagogie",

Bucuresti, 4-5, 1953, p. 32.

Sd cunoastem scriitorii patriei noastre. [Prezentare biobibliografica]

Bucuresti, Editura de stat pentru imprimate si publicatii",

1956. 163 p. (Ministerul Culturii, Directia general& a asez&mintelor culturale).
loan Creangd. .120 de ani de la nasterea marelui scriitor si povestitor
din Humulesti-Neaml. [Bucuresti, 1957]. 15 p. (Ministerul

Culturii. Directia general/ a asezamintelor culturale, nr. 9).

Documente. Romania libera", Bucuresti, XXII, 6.270, 12 decembrie
1964, p. 2.
496

www.dacoromanica.ro

Zile le Ion Creangei. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.469, 13 decem-

brie 1964, p. 1.
Creangd pe meridianele lumii. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.471,
15 decembrie 1964, p. 2.
Zile le Ion Creangei. 0 interesantei culegere de documente. Schiteia",
Bucuroti, XXXIV, 6.471, 15 decembrie 1964, p. 2.
Festival Creangei. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964, p. 10.
Casa memoriald Ion Creangd". Humulefti. Ghid. Bacau, 1964. 22 p.

cu ilustr., portr. si facs.

Editat de Muzeul regional si redactia revistei Ateneu".
Ion Creangei, marele povestitor al poporului romdn. Bucuroti, 1964.
15 p. (Comitetul de Stat pentru Cu Rua si Art&. Consiliul pentru rAspIndirea cunostintelor cultural-stiintifice. In ajutorul
conferentiarului). Far& coperta.

Miracolul geniului popular. Conferintil si bibliografie despre Ion

Creangrt. (Pentru sate). Tirgu-Mures, 1964. 6 f. lito. (Biblioteca
regional& Tirgu-Mures).
Concurs: Cine f tie rdspunde. Bactlu, 1965.

Medalion literar: Ion Creangd. BacAu, 1965. 7 f. lito. (Biblioteca

central& regional& BacAu). Fr& copera.

www.dacoromanica.ro

MANUSCRISE

1. Metoda special4 a Aritmeticei. Treapta a II-a. No. de la 1-100 sau

de la 10 100. Datat 5 decembrie 1864" i semnat Creanga Ion".
Se gsete la Biblioteca Universittifii Alexandru Ion Cuza" din
Iasi, cota Ms. 431/111/150. Are 44 foi (afara de coperta), format
caiet de dictando, scrise pe ambele fele (cu exceplia foilor 16 i
27, care au pagina de pe verso albA).!
2. Ms. 1.459, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania. Are 14
foi, format coala, afara de foaia 9, care e o jumatate de coala.
Primele 8 foi, dintre care 7 sint scrise pe ambele fete, iar a opta
numai pe recto, confin fragmente din Povestea lui Harap-Alb
i anume: de la cuvintele Dar nu se poate apropi nimene de
cerb" Ora la Harap-Alb, vazindu-le aa, i se face mila de dinsele".

Clod s-a dat la legat manuscrisul autograf al lui Creanga, foaia

1 a fost aezata In aa tel Inelt pagina recto a devenit verso,i invers. Paginalia manuscrisului original nu corespunde cu cea data
de serviciul Bibliotecii Academiei, lucru uor de Infeles, din moment ce manuscrisul lui Creanga nu s-a pastrat In Intregime i,
eft exista, nu confine partea de la inceput a povetii. Astfel prima

pagina poarta nr. de ordine 25, iar a doua, 26, ambele date de
povestitor (la tel cu toate cele care urinea7s).

Acest manuscris confine i aa numitul Dosar Creangd, de la

foaia 10 Inainte. (Foaia 9, o jumatate de coals, are pe recto,
In colful din stinga, sus, aceasta inscrnnare: No. 39. Dosarul
diaconului Ion Creanga".)
Dosarul constd din urmatoarele acte: 1. (f. 10 r.)
adresa
Mitropoliei Moldovei i Sucevei, nr. 1.945, din 4 noiembrie 1872,
498

www.dacoromanica.ro

privitoare la darea in judecata Spiritualului dicasteriu" a lui

Creanga pentru a s-a tuns si s-a tmbracat civil; 2. (f. 10 v.)
un fel de adres scrisa neglijent si purtind nr. 568, din 15 noiembrie 1872 ; 3. (1. 11 r. si v., 14 r.)
Copia de pe anaforaua Spiritualului Consistoriu, sub no. 49, din 22 september 1871"; 4. (f.
12 r. si v., 13 r.)
Copid de pe anaforaua Spiritualului Consistoriu, sub no. 69, din 10 octomber 1872". Foile 13 v. si 14 v. slut
nescrise.
3. Ms. 2.086 , Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania: Povestea

povegtilor, autograf datat stmbata 1877, octomvrie 22-1878,

noiemvrie 12"; 8 foi format coala, scrise pe ambele fete.

4. Ms. 3.757, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania: Scrisori

primite de Ion Creangd de la fiul sdu C.I. Creangd gi de la unele

rude ale sale, in anii 1880-1891.CumOrat de la Isr. Kuppermann din Iasi, la 19 iunie 1907". 183 p.
5. Ms. 4.074 (A), Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania: Prima
foaie, r: Scrieri de Ion Creangd Cumparat de la Dl.
Em. Girleanu la 26 febr. 1908" (scris, probabil, de un functionar

al bibliotecii); foaia 2 este alba; foile 3-6 ant, de fapt, carti

postale adresate de Creanga unor membri ai familiei sale (serisori catre: Elena Creangd-Chilei
Iasi, 1883, august 30, f.
3 r.-v.; Ecaterina Vartic
1884, iunie 16, Slanic, 1.4 r.-v.;
1884, iunie 24, f. 5 r.-v.; Ecaterina Vartic
Zahei Creangd
Slanic, 1884, iulie 12, f. 6 r.-v.) ; foaia 7 (format caiet de dictando)

este scrisa cu creionul de povestitor si contine un fel de portret

moral al rornanului, cu caracterizari luate adesea din vorbirea
populara, care apar si in opera lui literara (partea finalit nu se
poate descifra; de altfel multe cuvinte sau grupuri de cuvinte
slut sterse, caea ce arata ca avem a face cu o ciorna); foaia 8 r.-v.
contine versurile intitulate, dupa primul vers (nu de Creanga):
[Azi am bani, azi am papas] i pare scrisa de altd mina; foaia 9
r.: ciorna unei cereri adresate Ministerului Instructiunii Publice,
datata Iasi, 1884, noiernbrie", In scopul de a se acorda povestitorului, in calitatea lui de institutor, a IV-a gradatie, adica al
IV-lea spor la salariu conform legii atunci fa vigoare (scrisa. de
Creanga, cu creionul, si avind numeroase stersaturi); foaia 10
r.-v.: .Dragoste chioard f i amoriu ghebos; foile 11 r.-14 v. (jurna-

tati de coala): Poveste, tn manuscris ca si in versiunea din

Timpul Rid titlu; foile 15 r.-18 v.

(coli Intregi):

Capra
499

32*

www.dacoromanica.ro

cu trei iezi (de la Inceput ping la: Ia poftim, curnetre, zise ea"
inclusiv); foile 19 r.-42 r.: Amintiri din copildrie, partea a (lona:

fragrnente necontinui: 1. 19 r.-20 r., de la inceput ping la i

altele multe Inca facea" inclusiv; f. 21 r.-35 r., de la Uite cum
te trage pe furis apa la adInc" ping la Mg rog, mi se dusese buhul
despre pozna ce" inclusiv; 1. 36 r., de la ce mi s-au Intimplat In

viatg" ping la numai ce si aud pupgza cintind" inclusiv; f.

37 r.-38 r., de la se mistuise de frica mea prin cotloanele
scorburei" ping la si una doug la pupAzg de" inclusiv; f. 39
r., de la Lunea, intr-o zi de tirg" ping la Nu-ti paie lucru
de saga" inclusiv; f. 40 r.-42 r., de la Toate ca toatele, dar chad

am auzit eu de tata" ping la vrajba dintre noi sg pia* si neghina din ogoarg. Cgci" inclusiv. Foaia 36 v. are numai citeva
rinduri, si acelea sterse, pe jumatatea ei de sus, iar pe cealaltti
jumgtate un numgr de cuvinte scrise de alta ming si WA nici o
legaturg cu continutul povestirii; foile 43 r.-47 v. (format coalli):
Povestea lui Ivan Turbinca
f. 43 r.-44 v., de la inceput ping

la si Incepe a cauta prin casg, dar nu &este pe nimene in

clusiv; f. 45 r.-47 v., de la Mi se pare mie cg si boieriul, cit
era de boieriu" ping la si sa nu vg supgrati, dar tare-i neastimpgrata si avang drept sg vg spun" inclusiv.
6

Ms. 4.074 (B), Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, fotocopii, cu acelasi titlu ca 4.074(A), adicg Scrieri de Ion Creangd.
Confine urmAtoarele povesti si fragmente de povesti: a) Poveste,
in intregime (8 pagini); b) Capra cu trei iezi (8 pagini, continind
ace1easi pasaje ca. In 4.074 A, dupg care s-a facut, de altfel, fotocopia) ; c) Amintiri din copildrie, partea a II-a (25 pagini, repro-

duse intocmai dupg 4.074 A); d) .Povestea lui Ivan Turbinca

(10 pagini); e) Povestea lui Harap-Alb (15 pagini, fotocopiate
dup 5.

ms.

1.459).

Acest manuscris, Intrucit constg din fotocopii, nu contine nimic

nou NO de manuscrisul mentionat mai sus.

7. Manuscrisul povestirii Anecdotd [Mog Ion Roatd] are 6 pagini.
Nu 1-am vazut, dar Il cunoastem dupg cliseele Mute de
Gh. T. Kirileanu, care 1-a fotocopiat cu prilejul editiei sale din
1939. Foarte curat si chiar frumos scris, ceea ce dovedeste ca
a fost transcris definitiv; de Creangg dup4 ce acesta i-a facut In
ciorng toate modificgrile pe care le-a socotit necesare. Manu500

www.dacoromanica.ro

scrisul autograf, fotocopiat, se afla In posesia prof. acad. Iorgu

Iordan. Originalul, care a existat o vreme In fondul Bibliotecii V. A. Urechia" din Galati, sub nr. 1.179, a dispdrut.
8. Manuscrisul povestii Rit-Frurnos, fiul iepei contine 11 pagini si

are numeroase Indreptari Mute de Creang. Originalul se

afla la Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, sub nr. 6.104.
9. Scrisori
Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania (Ion Creang4

catre: A.C. Cuza

Iasi, 5/17 noiembrie 1885, Coresp. inv.

Iasi, 1888, noiembrie 7, Coresp.

67.404 ; M. Kogdlniceanu

inv. 98.849; Jacob Negru.zzi

1885, fevruarie 22, S

Slavici
8

1877, martie 6, S

21 (2)

LI

21 (1)

Iais, 1885, maiu 15, S

Ia si, 1878, oct. 21, S

LI

, Iasi

'

, LIIon
21 (3)

25(1)

XXXII ' Iasi' 1882, fevruarie

25(2)

XXXII
Colectia Gh. Cardas (Ion Creanga cdtre Titu Maiorescu
Iasi, 1881, iunie 11).
10. Biblioteca Arhivelor Statului din Iasi posed dou registre de
procese-verbale Incheiate de Creang5., hi calitatea lui de insti'

tutor, cu privire la activitatea sa didactica. Pentru editarea

operei povestitorului, aceste registre nu prezint5. o important&

deosebit. De aceea ne-am limitat la simpla constatare a

existentei lor.

www.dacoromanica.ro

LISTA PERIODICELOR CONSULTATE

(Bibl. Acad. RePublicil Sociallste Romania)

Adevdrul. Buc., 1888-1919 (P. IV. 371); 1892 (P.IV.372).

Adevdrul ilustrat (supliment la AdevArul"). Buc.,1895-1897 (P.M.
121).

Adevdrul literar i artistic. Buc., 1920-1939 (P. IV. 5.517).

Almanahul societdlii academice social- li terare .Romdnia jund".

Viena, 1883-1888 (P.I. 10.530).

Analele stiintifice ale Universitdtii Al. I. Cuza". Serie nouA. Sectiunea III. Stiinte sociale. Iasi, 1955 (P.I. 28.631).
Anuarul liceului Petru-Rares"
Piatra-IVeamt. Piatra-Neamt,
1896/97, 1898/99; 1199/900, 1907/8

1908/9

1909/10, 1913/

/14; 1918-1924; 1928-1940 (P.1. 6.072).

Anuarul national al .Romdniei. Buc., 1893-1932 (P.I.II. 7.480).
Anuarul societatei literare Gr. Alexandrescu". Focpni, 1919-1923
(P.I.5.898).
Anuarul iScoalei normale de Invdtatori V asile Lupu". Iasi, 1863-1942
(P.I.9.923).

Anuarul Universitatii din Iasi. Iasi, 1895/96-1908, 1910, 1924

1939-1960 (P.1.11.10.984).
Apostolul. Piatra-Neamt, 1934-1943 (P.I.15.212).
Arhiva. Organul societdteif tiintifice gi literare din Iasi. Iasi, 1889-1921
(P.I.184).

Arhiva. Iasi, 1921-1940 (P.I.184) (Continuare la: Arh.iva. Organul

societatei stiintifice i literare din Iasi").
Arhivele Olteniei. Craiova, 1922-1942 (P.I.6.597).
Buletinul Institutului de filologie romaniccl Alex. Philippide". Iasi,
1934-1945 (P.1.14.218).
Buletinul Institutului de literaturd. Buc., 1921-1929 (P.I. 7.591).
502

www.dacoromanica.ro

Buietinul Ministerului Instructiunii Pub lice gi Cultelor. Buc., 1884

1885 (P.I.643).
Calendarul revistei Ramuri". Craiova, 1908 (P.I.2.974).
Odlindarul bunului econom. Sibiu, 1887-1881 (P.I.5.790).
Cele trei Criguri. Oradea, 1923-1929 (P.I. 7.795).
Cetatea Moldovei. Iasi, 1940-1943 (P.I.18.285).
Contemporanul. j RevistA literal% si stiintifica. Iasi, 1881-1891
(P.II407).
Contemporanul. Slptarninal politic, social, cultural. Buc., 1946
(P.IV.19.603).

Contimporanul. Buc., 1914-1916 (P.IV.4.480).

Convorbiri literare. Iasi, Buc., 1867-1936 (la Buc. din 1885) (P.II.20).
Convorbiri pedagogice. Satul nou, Panciova, Brasov, 1886-1888
(P.I.1.657).

Cosinzeana. Ordstie, 1911-1915; Cluj, 1922-1928 (P.II.III.3.077).

Cuget clar. Buc., Wilenii de Munte, 1928-1936 (P.I.8.806).
Cultura cregtind. Blab 1911-1926, 1936-1937 (P.I.2.908).
Curnpdna. Buc., 1909-1910 (P.I.2.630).
Curierul de Iffi. Iasi, 1868-1875 (P.JV.1.918).
Cuantul liber. Buc., 1919-1921, 1924 (P.I.5.472) (Revista saptanrinalA).

Cuvintul liber. Buc., 1933/34-1935/36 (Mp. 146).

Dacia. Buc., 1941-1942 (P.IV.18.875).
Dacoromania. Cluj, 1920-1948 (P.I.5.193).
Dimineafa. Buc., 1904.-1916, 1919 (P.IV.1.557).
Drum drept. Craiova, 1915 (P.I.1.808).
Epoca. Buc., Iasi, Buc., 1885-1889, 1895-1926, 1929-1938 (P.
IV. 667); Buc., 1865 (P.IV.1.392).
Era noud. Iasi, 1889-1900 (P.III. 146).
Era noud. Buc., 1936 (P.I.15.561).
Evenimentul. Iasi, 1893-1923 (P.IV.545).
Familia. Budapesta, Oradea, 1865-1906 (P.II.155).
Fdt-Frwnos. Birlad, Bucuresti, 1904-1909 (P.I.1.735).
Fdt-Frumos. CernAuti, Suceava, 1926-1944 (P.I.7.891).
Flacdra. Buc., 1911-1923 (P.II.3.053); Buc., 1948-1951 (P.III.IV.
19.804).

Floarea darurilor. Buc., 1907 (P.I.1.823).

Floarea soarelui. Buc., 1927-1929 (P.II.8.934).
Gazeta Invdrdrnintului. Buc., 1949 (P.IV.20.442).
Gazeta literard. Buc., 1954 (P. IV. 26.691).

Gindirea. Buc., 1921-1944 (P.II.6.243).

503

www.dacoromanica.ro

Glasul Bucovinei. Cern Auti, 1918-1941 (P.III.IV.4.716).

Lista. Iasi, Buc., 1934-1938 (P.I.14.289).
Iasul literar. Iasi, 1954 (P.I.IV.20.886).
Ilustragunea romdnd. Buc., 1891-1892 (P.II. 189).
loan Neculce. Iasi, 1921-1933 (P.II.6.269). Buletinul muzeului din
Iasi.
Ion Creangd. Mr lad, 1908-1921 (P.I.2.387).
Inmuguriri. P.-Neamt, Flticeni, 1932-1940 (P.I.12.700).
Insemndri iesene. Iasi, 1936-1940 (P.I.15.564).
Junimea. Bir lad, 1896-1900 (P.IV.1.193).
Junimea. Cerntiuti, 1921 (P.I.11.5.008).
Junimea literard. Cern 5uti, Suceava, 1904-1914, 1923-1939
(P.I.11.1.643).

Larnura. Buc., 1919-1928 (P.I.5.303).

Legenda nouti. R.-Vilcea, 1928-1929 (P.II.9.454).
Liberalul. Iasi, 1880-1888 (P.IV.996).
Limba romdnd. Buc., 1952I (P.I.25.832).

Limbd f i literaturd. Buc., 1955-1961 (P.1.30.621). Soc. de stiints

istorice si filologice".
Luceafdrul. Budapesta, Sibiu, 1902-1914, 1919-1920 (P.II.1.501),
Luceafcirul. Buc., 1958 (P.IV.28.267).
Luceafdrul de alit& Brasov, 1956-1957 (P.I.29.444).
Lumea. Iai, 1899 (P.I.1.206).
Lumea. Iasi, 1924-1926 (P.II.7.388).
Lumea ilustratd. Buc., 1891-1897 (P.II. 241).

Lupta. Iasi, Buc., 1884-1895 (P.III. IV. 826).

Lupta pentru vial& Iasi, 1903-1905 (P.I.1.616).
Minerva. Buc., 1908-1916 (P.IV.2.241).
Miorila. Galati, 1924-1925 (P.I.5.587).
Miscarea. Iasi, 1909-1938 (P.IV.2.463).
M4scarea literard. Buc., 1924-1925 (P.IV.7.445).
Mitropolia Moldovei. Iasi, 1925-1943, 1945 (P.I.11.8.023).
Moldova. Iasi, Bac5m, 1866-1868 (P.I1.IV.488).
Moldova. Iasi, 1901 (P.IV.1.218).
Ndzuinla romdneascd. Craiova, 1926 (P.I.6.894).
Neamul romdnesc literar. ralenii de Munte, 1908-1912 ; Buc., 1925

1926 (P.I.II. 2.396).

Neainul romdnesc pentru popor. VAlenii de Munte, 1910-1916, 1920
1930 (P.I. 2.727).
504

www.dacoromanica.ro

.Noul curier romdn. Iasi, 1871-1873 (P.IV.2.338).

Opinia. Iasi, 1897-1900, 1906-1930 (P.IV.871).

Orizonturi noi. Buc., 1929-1930 (P.II.10.570).
Plistorul Tutovei. Birlad, 1938-1943 (P.I.16.493).
Preocupdri literare. Buc., 1936-1944 (P.I. 15.577).
Propilee literare. Buc., 1926-1930 (P.II.8.295).

Ramuri. Craiova, Iai, Craiova, 1905-1916, 1917, 1919-1929,

1934-1947 (P.I.II. 1.808).
Revista arhivelor. Buc., 1924-1929, 1936-1946, 1958 (P.I.8.302).
Revista criticd. Iasi, 1927-1940 (P.I.8.982).
Revista de pedagogie. Cern Auti, Buc., 1931-1943 (P.I.11.458); Buc.,
1952 (P.I.25.378).
Revista Fundaliilor Regale. Buc., 1934-1947 (P.I.13.100).
Revista idealistd. Buc., 1903-1916 (P.I.1.503).
Revista literard. Buc., 1947 (P.III. 19.308).

Revista noud. Buc., 1887-1895 (P.II.1.337).

Revista colii. Botosani, 1926 (P.I.IV. 8.219).

Revue de Roumanie. Bucarest, 1910 (P.I. 2.952).

Romdnia liberd. Buc., 1877-1889 (P.IV.611).
Romdnia liberL Buc., 1884 (P.IV.119).
Romdnia liber. Buc., 1915-1916, 1918-1930 (P.IV.4.242).
Romdnia liberd. Buc., 1944 (P.IV. 18.539).
Romdnul. Buc., 1857-1864, 1866-1878, 1880-1905, 1914/15
(P.II.IV.81).
Romdnul. Arad, 1911-1916, 1918-1922, 1927-1932 , 1935-1938
(P.I11.2.887).

Scinteia. Buc., 1944 (P.IV.18.541).

Scinteia tineretului. Buc., 1944 (P.IV.19.331).
Scrisul romdnesc. Craiova, 1927-1928 (P.I. 9.167).
Semandtorul. Buc., 1901-1910 (P.I.1.332).
Societatea de miine. Cluj, Buc., 1924-1930 (P.II.7.401).
Solia Moldovei. Iasi, 1927-1931 (P.M. 9.892).
Steaua. Cluj, 1954 (P.I.21.993).
Studii Fi cercetdri de istorie literard i folclor. Buc., 1952-1961 (P.I.
26.1341.

Sezeitoarea. niticeni, 1892-1916; 1922-1931 (P.I. 456).

Timpul. Buc., 1856-1857; 1860-1861 (P.IV. 95).
Timpul. Buc., 1876-1884; 1889-1900; 1923-1924 (P.IV.96).
Torja. Buc., 1919 (P.IV. 5.682); Buc., 1945 (P.IV.19.443).
5e5

www.dacoromanica.ro

Transilvania. Brasov, Sibiu, 1868-1946 (P.I.11.67).

Tribuna. Cluj, 1957 (P.111.30.479).
Tudor .Pamfile. Dorohoi, 1923-1928 (P.I.7.293).
Universul. Buc., 1884-1935 (P.IV.734).
Universul literar. Buc., 1888-1916; 1919-1931 (P.II.III.IV. 735).
thwtk. Cluj, 1946 (P.III.IV.19.450).
Valea Bistriei. Tarclu-Neamt, 1936 (P.I. 17.123).
Veao nou. Bac., 1944 (P.II.III.IV.19.319).
Via la literard. Buc., I (1906); 1-52 (Mp. 176).
Via la literard ft: artisticd. Buc., I (1907): 1-50; III (1908): 1-14
(Mp. 196).

Via la noud. Buc., 1898; 1903 (P.II.IV.1.080).

Viata noud. Buc., 1905-1925 (P.I.1.702).

Viap romdneascd. Iai, Buc., 1906-1916; 1920-1940; 1944-1946

(P.I.1.947) (din 1930 la Buc.).
Viata romdneascd. Revistd lunar de 1iteratur6. a Societatii scriitorilor

din Romnia. Buc., 1948-1952, 1954 (P.I. 19.936).

Viitorul. Buc., 1907-1938; 1944-1946 (P.IV.2.119).
Vocea Tutovei. Blr lad, 1891/1892; 1941-1943 (P.IV. 1.079).
Vrernea. Buc., 1928-1938; 1940-1944 (P.IV. 9.262).
Vremea gcolii. Iasi, 1928/1929-1944 (P.I. 9.571).
Wissenschaftliche Z3itschrift der Friederich Schiller Universitat, Gesellschaft und Sprachwissenschaftliche Reihe. Jena, Thuringen, 1951/
1952 (P.II.26.164).

Ziarul meu. Buc., 1916 (P.I. 4.409).

www.dacoromanica.ro

TABLA ILUSTRATIILOR

Poveste, facsimil, ms. 4.074, f. 11 v. (Bibl. Acad

Republicii Socialiste Romania)
A lbumul macedo-romdn, Buc., 1880, foaie de titlu
(numr In care s-a publicat prima oara povestirea Mog Ion _Maid, sub titlul Anecdotd, p. 26
27)

Mof Ion Roatd, facsimil, f. 6 (ms. fotocopie In

posesia acad. Iorgu Iordan)
Isaia Teodorescu (Popa Duhu) (Ion Creangd, Docu-

rnente, Buc., 1964, p. 160-161)

32-33
3 2-33

22-33
32-33

Almanalzul societdlii academice social-literare .Romdnia jund", Viena, 1883, foaie de titlu (numar
in cares-a publicat prima data povestirea Joan
Roatd i Vodd Cuza, sub titlul Anecdotd, p.

29 35)

64-65

Douit istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-

Vodd, Craiova, 1887, coperta (Bibl. Acad

Republicii Socialiste Romania)

liletodd noud de scriere i cetire, Iasi, 1868, coperta
(Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) .
nmigtorul co piilor , Iasi, 1871, coperta (Bibl. Acad.

Republicii Socialiste Romania)

64-65
64-65

64-65

Potnifuitoriu la cetire prin scriere dupd sistsma fone-

tied, Iasi, 1876, coperta (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)

Geografia judetului Iasi, Iasi, 1879, coperta (Bibl
Acad. Republicii Socialiste Romania)
Fdt-Frumos, fiul iepei, facsimil, ms. 6.104, f. 1
(Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)
Prinz Stutensohn [Fat-Frumos, fiul iepei]. Berlin,
1954 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)
Scrierile lui loan Creangd, vol. II, Iasi, 1892, foaia

de titlu (Bibl. Acad. Republicii Socialiste

Romania)

64-65
64-65

96-97

96 97

96 97
507

www.dacoromanica.ro

[Povestiri]. Warszawa,
1933 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Ro-

Czarodziejskie opovviegci

mania)

96 97

Douti surori ale lui Ion Crean& Maria si Ileana

(Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) 128-129
Ileana CreangA. 1918 (Bibl. Acad. Republicii
128-129

Socialiste Romania)

Preotul Gh. Creangl cu sofia (N. Timira, loan

Creangd, dupd documente vechi, insemndri f i

mdrturii inedite, Buc., 1933, p. 289)
Zahei CreangA (Bibl. Acad. Republicii Socialiste
Romania)
Scrisoare a lui Ion CreangA cAtre Zahei CreangA
din 1884, iunie 24 (ms. 4.074, f. 5 r.
v.,
Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)
A.C. Cuza, Ion CreangA si N.A. Bogdan la SlAnic
(Fdt-Frumos, V, 1, ianuarie-februarie 1930,
p. 34)
Constantin I. CreangA, student la Politehnica din
Viena, 1885 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste
Romania)
Ion CreangA la SlAnic in 1885 (Ion Creangd, Docu-

mente, Buc., E.P.L., 1964, p. 224 225)

Societatea literarA Junimea" de la Iasi (Convorbiri

literare, LXX, 1-5, ianuarie-mai 1937)

128-129

128 129
128-129

160 161
160 161
160-161
160-161

Scrisoare a lui Ion CreangA cdtre M. Kogalniceanu

din 1885, noiemvrie 7 (Coresp. inv. 98.849,

Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) 192-193

Scrisoare a lui Ion Creangd cAtre T. Maiorescu din

1881, iunie 11 (Originalul in colectia Gh

Cardas)

192 193

Scrisoare a lui Ion CreangA cAtre I. Negruzzi din

1885, mai 15 (

S21(3)

LI
Socialiste Romania)

, Bibl.Acad. Republicii

224 225
Scrisoare a lui Ion CreangA cAtre I. Slavici din
S25(2)
Bibl. Acad.
1882, fevruarie 8 (
XXXII
Republicii Socialiste Romania)
224-225
Ion Creangd in 1889. Portret in ulei de V. Musneteanu (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)
256 257
Mormintul scriitorului din cimitirul Eternitatea,
Iasi (Ion Creangd, Documente, Buc., 1964,
f. 224-225)
256 257

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

POVESTIRI

Poveste

13
30
32
36
42
47

(213)
(221)
(230)
(232)
(236)
(240)
(242)

57
60
63
66

(247)
(250)
(251)
(253)

Mos Nichifor Cotcariul

Povestea unui om lenes
Mos Ion Roata
Popa Duhu
Cinci ph:1i

Joan Roata si Voda Cuza

VARIA

Povestiri didactice
Pica la

Inul si cmesa
Acul si barosul
Ursul plcilit de vulpe
Versuri originale

Pasdrica in timpul iernei

Nu lucrezi, n-ai ce minca
Ia! Clop* lul sunA
Poezii populare
Cind eram in floarea mea

71 (256)
72 (257)
73 (258)

Bratu

77 (259)
78 (259)
81 (259)

Lina Catalina

84 (260)

Mielusica

Articole

Misiunea preotului la sate

Iezuitismul In Romania

91 (261)
96 (263)
1109

www.dacoromanica.ro

Intimpinare la critica domnului I. Nadejde asupra

partei tiintifice din cartea de cetire Invatatoriul copiilor"

100 (263)

0 1ntrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor carp de geografie

102 (268)

Raspuns la criticele nedrepte i calomniile Inver-

pinata Indreptate contra cartilor noastre de

coala de catra domnul loan Pop Florantin

109 (268)

Pos fume

[Fragment de autoolografie]
Fat-Frumos, fiul iepei
Dragoste chioara *i amoriu ghebos
[Azi am bani, azi am parale]
CunoWe-te pre tine tnsuti
Poezii populare

Rostiri, zicatori, cuvinte

151 (279)
154 (280)
167 (286)
169 (287)
171 (288)
172 (288)
176 (289)

CORESPONDE NTA

Catre Elena Creanga-Chitei (1)

Ube Gheorghe Creanga (2, 3, 4, 5)
Clitre Zahei Creanga (6)

Catre Ecaterina Vartic (7, 8)

Catre Vasile Conta (9)
Catre A.G. Cuza (10)
Catre Mihai Eminescu (11, 12, 13)

Catre Nicolae Gane (1(i)

Catre Mihail Kogalniceanu (15)
Catre Titu Maiorescu (16, 17, 18, 19, 20, 21, 22)
Catre Iacob Negruzzi (23, 24, 25)
Catre Ion Slavici (26, 27)
Catre [Soc. Romania junal (28, 29)
Clitre [Victor Zaharovschi] (30)
Note fi variants
Glosar
Bibliografie

181 (295)
183 (298)
187 (314)
188 (315)
190 (317)
191 (321)
192 (322)
195 (325)
196 (326)
197 (326)
203 (336)
206 (336)

209 (337)
210 (339)
211
341

359

Tabla ilustratiilor

www.dacoromanica.ro

507

Redactor : GHEORGITE ZARAFU

Tehnoredactor : MINA CANTEMIR
Apdrut 1970. Hirtte ttpar built tip A de 63 glm,. Format 540X840/16. Colt ed. 27,40. Colt. tipar 29,5. Flame
tipo 13. A. nr. 22 52111968. C.Z. pentru bibUotecile mart

si mid 859-0.
Tiparul executat sub comanda Ill. 90 554 la Combinatul Poligrafic Casa Scintell", Plata Scinteli nr. I,
Bucuresti

Republica Socialista Romania

www.dacoromanica.ro