Adolescenta stare si sursa

de inspiratie
Un cuvnt folosit pentru a descrie perioada dintre copilarie si maturitate
este adolescenta. Cuvntul adolescenta vine din cuvntul latinesc
adolescere, care nseamna a creste. Cnd oamenii folosesc cuvntul
adolescenta, de obicei se refera nu numai la schimbarile fizice ci si la
noile gnduri, sentimente, relatii si responsabilitati pe care le au copiii
care devin tineri adulti. Desi cuvintele adolescenta si pubertate au
ntelesuri diferite oamenii le folosesc, de obicei, ca sinonime. Pubertatea
sau adolescenta este o perioada de tranzitie cnd un baiat sau o fata nu
mai este un copil, dar nu este nici adult nca.
Este cuprinsa, n general, ntre 14 si 18 ani, avnd multiple
aspecte particulare de la individ la individ. Adolescenta e acea perioada
fantastica din viata unui om, n care totul e posibil,n care stelele ti stau
n palma, iar lumea asteapta sa fie cucerita de catre tine, adolescentul cu
sufletul deschis si mintea limpede. Acum, interesul pentru activitatile
intelectuale este inlocuit de interesul de viata. Astfel , scoala si familia
devin o rutina . Parintii, vazandu-le situatia scolara , ii cearta , le fac
reprosuri , dar majoritatea tinerilor se fac ca asculta si tac ostentativ . In
discutiile dintre adolescenti, parintii incep sa fie considerati ca ridicoli,
incapabili sa-i inteleaga . Dependenta materiala a tinerilor fata de parinti
incepe sa devina motiv de discutie si o preocupare constanta. Asta pentru
ca este perioada de formare a unei identitati , presarata de dorinta de
independenta ce duce la indepartarea de parinti .
Fiecare a simtit acel fior de teama, cnd si-a dat seama ca n
trupul lui, aproape de copil, au aparut semnele schimbarii. Adolescentul
regreta lipsa de griji a copilariei, dar se bucura ca va avea un cuvnt de
spus, ca va avea responsabilitati, regreta simplitatea si sinceritatea
relatiilor de prietenie dintre copii, dar se bucura de profunzimea noilor
relatii care se vor crea.
In literature romana si universala, Adolescenta apare adesea, cu
toate trairile si schimbarile specifice. Astfel vom aminti:
Unul dintre cei mai iubiti adolescenti prezentati n literatura
romna, este Ionut Jder, din romanul lui Mihail Sadoveanu : "Fratii
Jderi". "Desi nu era frumos, ca avea nasul cam mare, ca si tatal sau Jderul
cel batrn, l placeau toti. Chipul sau era atragator, un baietandru
subtiratic, strain si orfan, un pui vrednic de parintele sau. Muierile au
bagat de seama ca-i stngaci. Surprins n schimbarile vietii, era fara
liniste, i placeau toate zburdalniciunile.
n romanul "Cismigiu & Comp.", de Grigore Bajenaru, e
prezentata adolescenta autorului. Acesta, elev la liceul Gh.Lazar, ne face
1

cunostinta cu atmosfera de acolo, cu relatiile dintre elevi si profesori, cu

frumusetea acelei perioade interbelice. Este o carte despre, cu si pentru
adolescenti.
Shakespeare in "Romeo si Julieta", a adus cel mai frumos
omagiu acestei vrste, surprinzndu-i esenta : iubirea. El a facut din cei
doi eroi simbolul iubirii adolescentine dusa pna la sacrificiul suprem.
Pentru aceasta tema, Adolescenta, am putea folosi
nestingheriti si :
M. Eminescu Fiind baiet paduri cutreieram,
Ionel Teodoreanu La Medeleni;
Mircea Eliade Romanul adolescentului miop sau
o povestire de Radu Cosasu din ciclul
Supravietuiri,
Sallinger De veghe n lanul de secara ori
un text despre psihologia adolescentei,
un fragment de jurnal intim (de exemplu din opera lui
Titu Maiorescu etc),
Mircea Eliade - Memorii,
Simone de Beauvoir Aventurile unei fete cuminti
etc.
In Romanul adolescentului miop ne intampina un tinar licean
care-si propune sa scrie o cronica a adolescentei cum nu s-a mai scris.
Lasindu-se purtat de meandrele cotidianului, imbatat de puterea pe care
i-o confera transcrierea imediata a acestora, Eliade face intr-adevar un
portret autentic al adolescentei, alcatuit din jocul prieteniilor si al
iubirilor, din framintarile si aspiratiile caracteristice virstei, din urmarirea
incordata a fagaduielilor viitorului, din privirea necrutatoare aruncata
lumii adultilor.
La Otilia Cazimir, Retrospectiv, adolescenta pare ca o etapa a
fericirii insuficient pretuita:
Cand vreau sa plec, ma tii in loc cu un cuvant.
Asa se zbat copacii in furtuna:
Ca pentru fuga crengile-si aduna Dar radacina-i leaga de pamant.
De azi incolo n-am sa-l mai iubesc
Dar cand ii vad privirile pagane
Si zambetul copilaresc,
2

Ma jur ca n-am sa-l mai iubesc de maine!

Pastraza-mi mana mea intr-ale tale,
Sa stam asa, alaturi amandoi
Nu simti ce singuri am ramas pe lume
De cand iubirea nu mai e cu noi?
Azi mi-a venit cu ochii calzi si buni,
Si nu l-am intrebat de unde vine:
Pe floarea de pe marginea de drum
N-o-ntrebi de-i inflorita pentru tine.
Esti rau. Dar cand aud c-o spune altul.
Ma uit in jos, si strang din pumni, si tac:
Ca numai eu, in toata lumea asta,
Am dreptul sa te cert si sa te-mpac.
Ce demon mi te-a scos in drum?...
De-ar vrea viata azi sa ma dezlege
Si raiul ei sa mi-l deschida-acum,
Tot iadul nostru dulce l-as alege!
M-am resemnat: atat a fost sa fie.
Ma uit cum cade soare-n apus
Si-astept raspunsuri care n-or sa vie,
La intrebari pe care nu le-am pus.
O alta perspectiva ne aduce marele nostru poet Nichita
Stanescu in poezia:
ADOLESCENTA
Tu esti cntecul meu de izbnda.
Peste noapte cnd te nfatisezi
n firele ploii,
intru surznd
sub cupolele tale de cristal,
uimit de bogatia ta
si mngi friele cailor tai
batute cu piatra de zamfir.
Eu voi ncalca
pe-un armasar alb
3

si-mi voi agata ploile,

cercel sunator la ureche,
sa ma auzi cnd trec.
Priveste-mi ochii
ct de albastri-mi sunt!
Ma gndesc la Comuna,
la boltile-i nalte ct privirea.
Si cnd rostesc numele ei de purpura
si buzele mi se roesc,
ce de-un sarut,
atunci stiu ca s-a facut dimineata
si ma grabesc n ntmpinarea
soarelui.
Din aceste exemple, dar si din multe alte opere ale literaturii
romane si universale putem trage concluzia ca Adolescenta este o stare de
spirit, o etapa in gasirea idetitatii fiecaruia, dar si o sursa impresionanta
de imspiratie pentru scriitori.
neleas ca vrst a maximelor aspiraii i a formrii, adolescena s-a definit ca tem literar
din cele mai vechi timpuri i ca urmare a necontenitelor ncercri ale fiinei umane de a se
lmuri cu sine i cu lumea. nc de la nceputul mileniului al III-lea .Hr., Epopeea lui
Ghilgame, cel mai vechi text sumero-babilonian, ofer modelul unor eroi care descoper n
trecerea de la adolescen la maturitate, eterne valori umane: prietenia, devotamentul,
sperana. Literatura popular ofer modele fantastice ale formrii prin cutarea unui ideal
semnificat de cunoaterea de sine. Tineree fr btrnee i via fr de moarte reprezint
povestea moralizatoare a celui care, dobndind experiene inedite, contientizeaz
dramatismul condiiei umane, ca succesiune de vrste ori ca succesiune de etape
existeniale. Raportat la individ, adolescena genereaz o ntreag literatur n care stau
alturi poezia, romanul i scrierea confesiv. Ionel Teodoreanu surprinde n La
Medeleni vrsta-metafor, legat de spaiile sufleteti ale dezvoltrii.Articulndu-se pe
imaginea individului n formare, romanul Fraii Jderi urmrete eroul n proiecii epopeice,
condiionndu-l social i mitic. Acelai specific l identificm n Amintiri din copilrie, cu
deosebirea c dimensiunea eroic este substituit aici de modelul idilic al unei lumi n
petrecere, n care satul real se transfigureaz n spaiu ideal. Simit prin trire direct,
adolescena devine imagine de jurnal, confesiune autentic, precum n Jurnalul de copilrie i
adolescen a lui Geo Bogza, sau confesiune dedublat n intenia unei mti exemplare, ca
n jurnalul lui Titu Maiorescu. Dincolo de individ, adolescena se raporteaz la planurile
sociale care au modelat-o de-a lungul timpului. Mereu actual, tema adolescenei rmne un
punct de interes pentru scriitorii contemporani, care o relaioneaz cu dramele existeniale ale
eroilor contemporani, aa cum se ntmpl cu personajele lui Mircea Crtrescu din Travesti.

Dou opere literare n care este reflectat tema adolescenei sunt Romanul
adolescentului miop de Mircea Eliade i Juventus Despre mine a fi vrut s scriu despre
tine de Simona Popescu.
Mircea Eliade este fr ndoial una dintre cele mai fascinante personaliti ale
literaturii secolului XX, acesta definindu-se prin complexitatea unei opere care l nscrie n
seria marilor spirite enciclopedice ce fac mndria patrimoniului nostru national
.Simona Popescu se nscrie n generatia deceniului nou, este o prezen activ n peisajul
artistic actual, autoarea fiind identificat cu un reper incontestabil de valoare.
Proiectat n cteva versiuni, sub titlul iniial Romanul unui om sucit, Romanul
adolescentului miop ncepe s fie scris n 1921. Tema care va deveni esena romanelor att
de populare de mai trziu, Elevul Dima dintr-a aptea, de M. Drume, i Cimigiu et comp.,
de Gr. Bejenaru, beneficiaz n romanul lui Eliade, cteva decenii mai devreme, de o tratare
superioar prin autenticitate, dar i prin imaginea unei adolescene marcate de preocupri
enciclopedice i n egal msur de atmosfera cotidian a colii, de oscilaiile sufleteti ale
vrstei i de ineditul experienelor erotice.
Despre mine a fi vrut s scriu despre tine face parte din volumul Juvetus, acumulnd
n mesajul liric, deghizat ntr-o confesiune de esen narativ, ideea fundamental n definirea
adolescenei: pluritatea eurilor care tulbur drumul ctre sine, formulat astfel de Ioana
Prvulescu: "Egotismul versurilor se estompeaz fiindc eu nu se poate nelege pe sine
dect cnd e nconjurat de nenumrai tu pe care s-i poat respinge. Titlul prefigureaz, de
atfel, tema i maniera tratrii ei. Dou verbe tranzitive a fi vrut i s scriu se constitue n
poli ai comunicrii cu sinele, exprimnd opiunea i posibiliatea acesteia. Eu i tu sunt
calificative ale fiinei, aflate n raporturi contradictorii i, n acelai timp, consecutive n plan
temporal, cci eul devine esen a propriei fiine, proiectat ntr-un alt timp, ntr-o alt vrst.
Dac pronumele "eu nchide universal su semantic vrsta clipei, prezentul "tu exprim
vrsta timpului, sintez de trecut i viitor. Succesiunea vrstelor, asociat imaginii unor ppui
ruseti, ascunse una n alta, ofer modelul metaforic al adolescenei ca prim etap
problematizant.
Primele aprecieri despre Romanul adolescentului miop vin chiar din perspectiva
autorului: "mi spuneam c, pentru ntia oar, un adolescent scria despre adolescen, i
scria ntemeiat pe documente. Cnd, civa ani mai trziu, au nceput s apar n Viaa
romneasc fragmente din cel de-al doilea volum din La Medeleni, am simit c nu m
nelasem. Adolescenii lui Ionel Teodoreanu nu erau cei pe care i cunoscusem eu.
Aparineau altei lumi, care m fermeca i m nduioa totodat, dar pe care o simeam
definitiv depit. Adolescenii mei erau ntr-adevr de-atunci i de-acolo, din Bucuretii
primilor ani de dup rzboi . Premisa autenticitii vine din caracterul autobiografic i din
abordarea de jurnal, dar poart pecetea stilistic a ficiunii, cci autorul se transfigureaz ntro instan naratorial, Mircea, totodat personaj, configurat prin mijloacele literaturii.
Convenia este anunat n debutul romanului, scrierea unei cri despre propria via fiind
necesitatea ce definete eroul adolescent. Formula stilistic a mrturisirii se articuleaz pe
verbe la viitor, cci romanul lui Mircea este o promisiune i un ideal. El nu va iei din aceast

matc pn la final, cum nici adolescena nu poate iei din grania convenional fr riscul
de a se converti n banala maturitate. Romanul promis rmne dincolo de text, nchiznd n el
realitatea alunecoas a unui adolescent care se caut cu nfrigurare. Convenia funcioneaz
constant i continuu, permind o lectur deschis, ntruct promisiunea genereaz un text
real despre un text ficional, personalitatea lui Mircea Eliade se proiecteaz n ficiunea
personalitii unui personaj, iar proiecia generalizeaz o vrst n care cititorul adolescent
poate afla propria
n opera Simonei Popescu idealul spiritului matur este unitatea de sine,
tradus n fuga de uitare. Memoria conserv evoluia fiinei, aa cum ppuile de lemn
conserv n interiorul lor copii din ce n ce mai mici, pe care jocul le dezvluie treptat. Mesajul
autoarei este implicit: "Cine de adolescen scap de el scap. Cine pacea o vrea trebuie si uite adolescena. Sau s-o transforme n sirop, cum fac scriitorii, n adevruri general
valabile, n universal valabile amintiri din copilrie () i cine uit se va frmia, dei va
prea c-i ntreg ca o sticl. Discursul liric evolueaz pe o succesiune de cuvinte-cheie sau
sintagme cu valoare de simbol care formeaz imaginea adolescenei: elanul i blmjeala,
amestecul de iubire i ur, sntatea i ipohondria, umilina i grosolnia, ntreaga asociere
de contrarii prin care se descrie eul liric n dialog cu sinele. Trecerea prin vrste ine de
firescul evoluiei i autoarea nelege cronologia ca pe un dat: "Tu cernd iertare n toate
prile i-o ureche care s te asculte. Sub privirea attor fiine strvechi care te compun, sub
privirea celor din jur, sub privirea duhurilor strmoilor ti, sub privirea celui ce-i va cntri
sufletul la sfrit. () Ce se va ntmpla oare cu cel care-i va vinde sufletul pe nimic, an de
an, unuia mai mare brusc cu un an dect el i cruia nu nceteaz -i spun EU: cel de 14
celui de 15, cel de 15 celui de 16 i tot aa i tot aa n sperana c unul i va aduce linitea,
c va veni timpul s te lepezi. Drumul invers, din afar ctre sine reprezentnd sfidarea
specific vrstei, pe care poeta o propune ca o opiune dificil, dar posibil , rmne
singura salvare de sub teroarea maturizrii.
Primul volum al Romanul adolescentului miop urmrete o aciune contemporan
adolescenei scriitorului, de aceia imaginea adolescentului cu spaiile lui existeniale, cu
febrila cutare de sine ocup un loc semnifivativ n compoziia crii, n vreme ce al doilea
volum, scris ntr-un timp mult mai concentrat, este mai aproape de adevrata literatur de
ficiune, cu o art literar superioar celui dinti, semn al maturizrii creatorului, i cu o
unitate stilistic evident. Sondarea lumii exterioare, analiza universului interior, att de
tensionat, lectura i impresiile pe care ea le produce tnrului cititor se reflect n pagini de
jurnal, adeseori nostalgic, cu o ncrctur metaforic sensibil: "Am sfrit Ulia
copilriei nainte de a sfri La lutte universelle a lui Dante? i nu mi-e ruine de mine
nsumi? Nu mi-e ruine de numele meu i de durerea mea i de vrerile mele? Zadarnic. Eu
am rmas tot trist i tot ndrgostit de Sonia . Lumea adolescenei se constitue dintr-o
galerie de portrete, prefigurate de mrturisirea iniial a autorului de jurnal: "Romanul meu va
fi un roman cu eroi ciudai. Sufletele lor vor fi liniare. Adolescenii se nsufleesc treptat prin
descriere i analiz, prin dialog i naraiune, oscilnd ntre imaginea real i proiecia ei
subectivizat n paginile jurnalului. Fiecare erou aduce cu sine un model care s genereze
personaliatea ntreag a adolescentului miop.
"Romanul adolescentului miop e un jurnal deghizat, autorul mimnd c aceste notaii sunt
doar materie prim ce urmeaz, ulterior, s fie prelucrat. Intenionat, ns, transformarea n-a

mai avut loc. Mircea Eliade ne prezint astfel prima formulare a conceptului de autenticitate,
teore-tizat ulterior n eseurile sale i perfecionat n Maitreyi i antier (Mircea Handoca)