MASURILE PROCESUALE 1. NOTIUNE $I CLASIFICARE > sunt mijloace prevazute de lege de care pot uza organele judiciare penale pentru a asigura desfisurarea normala a procesului penal, Clasificare > dupa eriteriul legal instit prin dispozitiile Codului de procedura penala: a) masuri preventive care reprezint masuri procesuale cele mai drastice intrucat se roferi la restringerea libertatea persoanei (relinerea, obligarea de a mi pirisi localitatea, obligarea de a nu parisi fara, are area preventivi a invinuitului sau inculpatului). b) alte masuri procesuale (masuri de oerotire, masuri de siguranta, restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei anterioare), > dupa valoarea social asupra careia se indreapti: a) misuri preventive personale care privese persoanele fizice participante in procesul penal: masuri preventive, misuri de ocrotire, masuri de siguranta, liberare sub control judiciar si pe cautiune; b) mi asiguritorii, restituirea lucrutilor, restabilirea situafiei anterioare. suri procesuale reale privese anumite bunuri sau relaii fat de ele: masuri ® scopul special urmarit prin Iuarea lor: a) masuri procesuale de constrdngere: misuri preventive, masuri asiguratorii; b) masuri de ocrotire: masuri de ocrotire, misuri de siguranti, restituirea lucrurilor, restabiliea situatici anterioare. 2. MASURILE PREVENTIVE > reprezint acea categorie a masurilor procesuale, prevazute de lege, cu caracter de constringere, prin luarea cirora organele judiciare urmirese privarea de libertate sau restrngerea libertitii de migeare a invinuitului sau inculpatului cu scopul de a asigura buna desfigurare a procesului penal ori de a impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penali, de la judecata ori de la executarea pedepsei.Felurile misurilor preventive, potrivit art, 136 Cod proc. pen. = Retinerea; = Obligarea de a nu parisi localitatea; = Obligarea de a nu paris tara; = Arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune este o misur procesuala dar care nu are natura juridicd a unei masuri preventive, dar care urmirese acelasi Luarea misurilor de preventie Conditii generale: > sii existe probe sau indicii temeinice ci invinuitul sau ineulpatul a sivargit o fapti previizuta de legea penal’, Sunt indicii temeinice, conform art. 68' Cod proc pen. atunci cind din datele existente in cauzi rezult& presupunerea rezonabili cd persoana fata de care se efectueazi actele premergatoare sau actele de urmirire penal a sivarsit fapta; > pentru infractiunea sivarsité, legea sii prevadi pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii, Conditia se considera realizata si in cazul in care se prevede alternativ pedeapsa inchisorii, cu exceptia masurii arestarii preventive unde art. 136 alin. 6 Cod proc. pen. prevede ci masura nu poate fi dispusi in cazul infractiunitor pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii; att > si existe vreunul din cazurile prevazute in art. 148 a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecati, ori exist date c& va incerca si fug sau si se sustragi in orice mod de la urmirirea penal, de la judecata ori de la executarea pedepsei; a' ) inculpatul a incalcat, cu rea-credinté, masura obligarii de a nu parisi localitatea sau tara ori obligatiile care fi revin pe durata acestor misuris b) existd date c& inculpatul incearci si zidimiceascd in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba ©) exista date c® inculpatul pregiteste savargirea unei noi infractiuni; 4) inculpatul a savarsit cu intentie 0 noua infractiune;,©) exist date c& inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatimate sau ci Incearci o injelegere frauduloasd cu aceasta; {) inculpatul a savargit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. in cazurile prevazute in alin. | lit, a-e, masura arestirii preventive a inculpatului poate fi luatd numai dacd pedeapsa previzutl de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 4 ani. Conform art, 143. al. 4 Cod proc. pen.- retinerea poate fi dispusi pentru oricare din cazurile de la art. 148 Cod proc. pen. si in caz de infractiune flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege, iar in cazul misurii obligarii de a mu pardsi localitatea si obligarii de a nu parasi tara, cazurile de la art. 148 nu au nicio relevanta. itorului. > invinuitul sau inculpatul si fie ascultat, in prezenta apa Conform art, 136 al. ultim Cod proc. pen., in afara conditiilor generale, la alegerea masurii de preventie ce urmeazi a fi luatd, trebuie si se {ind seama de unele criterii complementare, si anume, de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sindtatea, varsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fai de care se iau aceste masuri, Organele jud ‘are care pot lua misurile preventive: - retinerea: organul de cercetare penalai si procuror, - obligarea de a nu pirisi localitatea, obligarea de a nu parisi fara: procuror sau judeciitor, in cursul urmatirii penale, judecdtor in cursul jude, - _arestarea preventiva: judecator; Actele prin care pot fi luate masurile preventive: ~ ordonanta organului de cercetare penal - ordonanta sau rechizitoriul procurorului; ~ he rirea instantei de judecata (sentinta, decizie sau incheiere). in cuprinsu! actului prin care se dispune luarea misurilor preventive se vor indica: fapta care face obiectul invinuirii sau inculparii, textul de lege in care aceasta se incadreazi, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea sivarsita iar in ipotezarejinerii si arestirii. preventive, suplimentar, cazul prevazut in art.148, precum si temeiurile concrete din care rezultd existenta acestuia. in cazul obligarii de a nu parisi localitatea sau tara, actul prin care se ia aceasta misura trebuie si indice temeiurile conerete care au determinat luarea masurii, fara a se face referire la vreunul dintre cazurile prevzute in art. 148. inlocuirea masurilor de preventie Misurile de preventie au caracter provizoriu si este posibil ca pe parcursul desfisuririi procesului penal si intervini elemente care impun inlocuirea misurii de preventie luate initial cu o alta masura de preventie. Art. 139 alin, 1 Cod proc. pen.~ masura preventiva luatd se inlocuieste cu alta misurd preventiva, cand s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea mésuri, in cazul in care masura preventiva a fost Iuati, in cursul urméririi penale, de Instanta sau de procuror, organul de cercetare penal are obligatia si-l informeze de indata pe procuror despre schimbarea sau incetarea temeiurilor care au motivat luarea misurii preventive, in lumina art, 139 alin, 3', in cazul in care masura preventiva a fost luaté, cursul urmiririi penale, de procuror sau de instant, procurorul dacd apreciazi ci informatiile primite de la organul de cercetare penalii justfic inlocuirea s wu revocarea misurii dispune aceasta ori, dupa caz, sesizeaza instanta, Procurorul este obligat el insusi sa sesizeze si din oficiu instanta, pentru inlocuirea sau revocarea masurii preventive luate de ciitre aceasta, cfind constati personal ci nu mai exist sau s-a schimbat temeiul care a justificat luarea masurii, Revocarea misurilor de preventie = cind misura a fost lata cu incdlearea prevederilor legale; ~ nu mai existé vreun temei care 88 justifice mentinerea masurii preventive; Revocarea masurilor de preventie se poate face la cerere sau din oficiu, iar organul de cercetare penali are obligatia si-l informeze pe procuror despre schimbarea ori incetarea temeiurilor care au motivat luarea masurii. Instanta de judecati, cdind considera ci misura preventiv’ lati de procuror este ilegaki sau nu este justificata, dispune revocarea acesteia si punerea in libertate a invinuitului sau inculpatului, dacd acesta nu este arestat in altaincetarea de drept a masurilor de preventie Cazurile in care n rile preventive inceteaza de drept sunt prevazute in art. 140 Cod proe. pen - la expirarea termenelor previizute de lege sau stabilite de organele judiciare, ori i la expirarea termenului prevazut in art. 160° alin.1, dacd instanta nu a procedat la verificarea legalitatii $i temeiniciei arestarii preventive in acest termen; ~ in faza de urmirire penal, in caz de scoatere de sub urmarire penala sau incetare a urmaririi penale; ~in faza de judecati, in caz de achitare sau incetare a procesului penal; = atunci dnd, inainte de pronuntarea unei hotiriri de condamnare in prima instant, durata ares i a atins jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea ce face obiectul invinuirii, fara a se putea depasi, in cursul urmaririi penale, durata maxima de 180 de zile, stabilita de art. 159 alin, 13; ~ in alte cazuri anume prevazute de lege, respectiv cele previzute de art. 350 alin. 3 pottivit carora masurile de preventie privative de libertate inceteazdi de drept, cand instanta pronunta : a) © pedeaps& cu inchisoarea cel mult egal cu durata retinerii si arestavii preventive; b) o pedeapsa cu inchisoarea cu suspendarea executirii sau cu executare la locul de munca; c) amenda; d) o misura educativa. Se poate adiuga si cazul de condamnare la pedeapsa inchisorii, la care se aplicd in intregime gratierea, in cazurile mentionate, instanfa de judecati, din oficiu sau la sesizarea procurorului, oti procurorul, in cazul refinerii, din oficiu sau in urma informarii organului de cercetare penalai, are obligatia si dispund punerea de indata in libertate a celui retinut sau arestat, trimitind administratiei locului de det inere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un extras cuprinzind urmitoarele menjiuni: datele necesare pentru identificarea invinuitului sau inculpatului, numirul mandatului de arestare, numarul idata ordonanfei, ale incheierii sau hotirarii prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberi c Je de atac impotriva actelor procesuale prin care se dispune asupra luirii, revociiii sau incetrii de drept a masurilor de preventie Plangerea impotriva ordonangei organului de cercetare penalé sau a procurorului privind mésura retinerti Art, 140! Cod proc. pen. impotriva ordonanfei organului de cercetare penal prin care s-a luat ma ura preventiva a retinerii se poate face plingere, inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii, la procurorul care supravegheaza cereetarea penal iar impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat aceasti misur’i se poate face plingere, inainte de expirarea celor 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, dupa az, la procurorul ierarhic superior. Porcurorul se pronunta prin ordonanta, in termen de 24 de ore. > Pliingerea impotriva ordonantei procurorului privind obligarea de a nu pardsi fara si obligarea de a nu parasi localitatea Art. 140? Cod proc. pen.- impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune Juarea misurii obligarii de a nu pariisi localitatea ori a misurii obligirii de a nu pi si {ara, se poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii, la instanfa cdreia i-ar instanta, reveni competenta si judece cauza in prim: Dosarul va fi inaintat i stanfei in termen de 24 de ore, iar plingerea se solutioneazii, in camera de consiliu, in termen de 3 zile. Ca si reguli solutionarea se face in camera de consiliu si, desi citarea invinuitului sau inculpatului este obligatorie, neprezentarea acestuia nu impiedica judecarea plingerii; Prezenfa procurorului la judecarea plangerii este obligatorie. Instanta se pronunti in aceeasi zi, prin incheiere, ‘Aceasta plangere nu are efect suspensiv de executare. > Calea de atac impotriva incheierii promuntate de judecitor in cursul urméririi penale privind mdsurile preventive Art. art. 140° Cod proc. pen.- impotriva incheierii prin care judecatorul dispune, in timpul urmaririi penale, luarea unei masuri preventive, revocarea, inlocuirea, incetarea de drept sau prelungirea miisurii preventive, precum si impotriva incheierii de respingere4 propunerii de arestare preventiva, invinuitul sau inculpatul gi procurorul pot face recurs Ja instanta superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsi. incheierea prin care judec’torul respinge, in timpul urmarit i penale, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive nu este supusd nici unei ci de atac. invinuitul sau inculpatul arestat va fi adus in fafa instantei de recurs si va fi ascultat in prezenta apardtorului sdu. in cazul in care invinuitul sau inculpatul se afli internat in spital si, din cauza stiri sinitafii, nu poate fi adus in fafa jude, forului sau cand, din cauza de fort majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibil, recursul va fi examinat in lipsa acestuia, dar numai in prezenta ap Pitorului stu, cdruia i cuvantul pentru a pune coneluzii Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se solufioneazii in termen de 48 de ore, in cazul arestarii invinuitului, si in 3 zile in cazul arestirii inculpatului, Instanta se pronunfi in aceeasi zi prin incheiere, iar cind considera cd misura preventiva este nelegald sau nu este justificatd, instanta dispune revocarea ei, dispunand punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu este arestat in alti cauzi, Potrivit art. 140° alin. 8, recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea masurii preventive sau prin care s-a constatat incetarea de drept a acestei masuri, nu este suspensiv de executare. Dosarul se restituie organului de urmirire penal a carei incheiere a fost atacata in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului. % — Calea de atac impotriva incheierit promungate de instanfai in cursul judecagit privind mésurile preventive Art. 141 Cod proc. pen incheierea data in prima instan{& si in apel, prin care se dispune Iuarea unei misuri preventive, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive, precum si incheierea prin care se dispune mentinerea arestitii preventive, poate fi atacata separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.incheierea prin care prima instantA sau instanta de apel respinge cererea de revocare, inlocuire sau incetare de drept a mésurii preventive nu este supusii nici unei cdi de atac, Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeci in 3 zile. Instanta de recurs va restitui dosarul primei instante in termen de 24 de ynarea recursului. ore de la soluti Pottivit art. 141 alin. 3, recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea sau menfinerea unei mésuri preventive ori prin care s-a constatat incetarea de drept a arestirii preventive nu este suspensiv de executare, 3, RETINEREA - poate fi dispusd de catre organul de cercetare penal sau de cdtre procuror pe o durata de cel mult 24 de ore. Conditiile cumulative pentru a fi luata aceasta misuri sunt, potrivit art. 143 alin. 1 si 2, urmatoarel - s& existe probe sau indici temeinice ed invinuitul sau inculpatul a sivargit o fapti prevazuta de legea penals: = pentru fapta sivarsita legea si prevadi pedeapsa detentiunii pe viati ori pedeapsa inchisorii, Conditia este considerata indeplinita si cind pedeapsa altemnativa previzuti de lege este inchisoarea sau amenda; si existe unul din cazurile prevazute de art. 148 sau infractiunea si fie flagranta oricare ar fi limitele pedepsei cu inchisoarea prevazutd de lege pentru fapta sAvarsita, Organele competente s& dispund retinerea sunt: organul de cercetare penal si procurorul. Despre luarea acestei masuri, organul de cercetare penalii este obligat si-l neunostinteze, de indata, pe procuror. Cand organul de cercetare penal consider’ cA este necesar a se lua mésura arestarii preventive, inainteaza procurorului, in primele 10 ore de la retinerea invinuitului, 143 alin. 2, un referat motivat. induntrul © dati cu incunostintarea la care se refer ar termenului de 24 de ore, procurorul, daca apreciazi ed sunt intrunite conditiile previzute de lege pentru luarea masurii arestirii preventive, procedeazai potrivit art. 146,Organul judiciar care a luat masura va aduce la cunostinta invinuitului c& are dreptul si-si angajeze un aparaitor si, de asemenea, c& are dreptul de a nu face nici 0 declaratie, atrdigindu-i-se atentia cd ceea ce declard poate fi folosit si impottiva sa, Persoanei rel nute i se aduc de indatd la cunostint& motivele retinerii. Masura retinerii se dispune prin ordonangd, in care trebuie si se mentioneze: ziua si ora la care a inceput, fapta, incadrarea juridic’, pedeapsa juridicd pentru infractiunea ‘varsiti, temeiurile concrete care au determinat luarea masurii. Durata retinerii este de maxim 24 de ore, iar din aceast durata se deduce timpul cat persoana a fost privat de libertate ca urmare a masurii administrate a conducerii Ia sediul Politiei, pre uti in art. 31 alin. I lit. b din Legea nr, 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane. Calculul duratei retinerii se face potrivit dispozitiilor art. 188, ora la care incepe retinerea i ora la care inceteazii intrand in durata acestei masuri procesuale. 4. OBLIGARE, DE A NU PARASI LOCALITATEA ~ ART, 145 Cod proc. pen. = este o misuri preventivi: care consti in indatorirea impusd invinuitului sau inculpatului de a nu pardsi localitatea in care locuieste, far ineuviintarea organului care a Obligarea de a nu parasi localitatea poate fi dispusi dacd sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditié : existe probe sau indicii temeinice ci invinuitul sau inculpatul a sivargit o fapta prevazuti de legea penal’; = pentru fapta sdvargiti legea si prevada pedeapsa detentiunii pe viati sau pedeapsa inchisorii, Conditia este consideraté indeplinité si cind pedeapsa altemativa izuti de lege este inchisoarea sau amenda; ~ invinuitul sau inculpatul sa fie ascultat numai in prezenta aparatorului. Oraganele competente si dispund aceastit masurd sunt: ~ in cursul urmatirii penale, procurorul prin ordonan{a ori judecdtorul, prin incheiere, ncheiere, in cursul judecatii, instanta de judecati, prinPe durata masurii obligarii de a nu par si localitatea, organul judiciar va dispune ca invinuitul sau inculpatul si respecte patru obligatii si poate dispune ca acesta si respecte alte ase obliga Obligatiile care se dispun fai de invinuit sau inculpat sunt urmitoarele, conform art. 145 alin. 1': 4) si se prezinte la organul de urmérire penal sau, dup caz, Ia instanja de judecata, ori de cate ori este chemat; b) si se prezinte 1a organul de politie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus misura, conform progeamului de supraveghere intocmit de organul de politie ori de cate ori este chemat; ©) sd nu igi schimbe locuinta fara incunostintarea organului judiciar care a dispus ind, 5H nu foloseasc’ sau si nu poate nici o categorie de arme; Obligagiile cure pot fi dispuse fatdi de invinuit saw inculpat sunt urmétoarele, conform art. 145 alin. a) s& poate permanent un sistem electronic de supraveghere; b) sii nu se deplaseze Ia anumite spectacole sportive sau culturale sau in orice alte locuti stabilite; ©) 8& nu se apropie de persoana vatimati, membrii familiei acesteia, persoana impreund cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane stabilite de organul judiciar si si nu comunice cu acestea, direct sau indirect; d) sa nu conducd nici un vehicul sau anumite vehicule stabilite; ©) sii nu se afle in locuinta persoanei vatimate; f) si nu exercite profesia, meseria sau si nu desfigoare activitatea in exercitarea clreia a sdvarsit fapta. Organul judiciar care a dispus masura are urmatoarele obligatii : - comunicarea copiei de pe actul procesual, in aceeasi zi, invinuitului sau a cirei raza teritoriala locuieste acesta, jandarmeriei, inculpatului, sectiei de politie politiei comunitare, organelor competente s clibereze pasaportul, organelor de frontier’, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor care fi revin; 10- invinuitului saw inculpatului i se atrage atentia ca, in caz de incaleare cur credinta a masurii sau a obligafiilor impuse, se va lua fata de acesta misura arestarii preventive; - menfionarea expresd in cuprinsul ordonantei sau incheierii prin care se dispune obligarea de a nu parasi localitatea a obligatiilor pe care invinuitul sau inculpatul trebuie si le respecte. Organul de politic desemnat de organul judiciar verificd periodic: respectarea masurii si obligatiilor si in cazul in care constati incdledri ale acestora sesizeazi, de indati procurorul sau instanga de judecata. Durata acestei mésuri, in cursul urméririi penale, nu poate depisi 30 de zile, inst ea poate fi prelungita in caz de necesitate si numai mot at. Prelungirea se dispune de procurorul care efectueazd sau supravegheaz unmarirea penala, fiecare prelungire neputind sa depaseasca 30 de zile. Durata maxima a acestei misuri in cursul urmaririi penale este de un an. in mod exceptional, cdnd pedeapsa prevazuti de lege este detentiunea pe via{d ori inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obli i de a nu parasi localitatea este de 2 ani. Jn cursul judecéfii, masura obligarii de a nu parisi localitatea poate fi luati pind la solutionarea cauzs 5. OBLIGAREA DE A NU PARASI TARA = este 0 mast ‘A preventivé care consti in indatorirea impus& invinuitului sau inculpatului de a nu pari tara fird incuviintarea organului judiciar care a dispus aceasta masura. Art. 145! 2 Cod proc. pen. - conditiile gi procedura de Iuare a acestei masuri sunt cele prevazute de art. 145 pentru obligarea de a nu parisi localitatea, care se aplicd in mod corespunzatoi Copia ordonantei procurorului sau, dup’ caz, a incheierii instanfei, rimasi definitiva, se comunicd, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de politie in a carei raz teritoriali locuieste ace: jandarmeriei, politic comunitare, organelor competente si elibereze payaportul, organelor de frontier’, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor care fi revin,6. Arestarea preventiva Arestarea preventivi a invinuitului Art. 229 Cod proc. pen.-invinuitul este persoana fata de care se efectueazi urmarirea penal, cat timp nu a fost pusa in migcare impotriva sa actiunea penal, Potrivit art. 146 alin. 1, conditiile ce se cer a fi indeplinite cumulativ pentru a se ua aceastii masurd sunt : - si existe probe sau indicii temeinice cd invinuitul a sdvarsit o faptd prevazuti de legea penala; = pentru fapta sdvarsita legea si prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii; masura arestarii preventive nu poate fi dispus in cazul infractiunilor pentru care legea prevede alternativ pedeapsa inchisorii sau amenda; - si existe vreunul din cazurile prevazute in art, 148; ~ invinuitul s& fi fost ascultat in prealabil numai in prezenta aparitorului ales sau a celui numit din oficiu; - si fie necesara privarea de libertate in interesul procesului penal. Ascultarea invinuitului nu se mai cere in cazul cdnd acesta este disparut, se afld in strBindtate, oti se sustrage de la urmirirea penald, sau se afl in stare de retinere ori de arestare provizorie si din cauza sinititii ori din cauzi de fort majori sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata instantei Masura aresta invinuitului in cursul urméririi penale se dispune numai de catre judecétor, prin incheiere, dupa o proceduri detaliati in art. 146. Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penali, cand considera cd sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 gi exist vreunul dintre cazurile previzute in art. 148, daca apreciazi ci arestarea invinuitului este necesara in interesul urmitirii penale, numai dup ascultarea acestuia in prezenfa aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a misurii arestarii preventive a invinuitului. Dosarul impreuna cu propunerea de Iuare a mésurii arest preventive intocmita de procurorul care efectueazi sau supravegheaz_urmi ea penal se prezinti presedintelui unui jude 1or delegat de acesta de la instanta competenta, Legea stabileste o competenti alternativa, ce revine fie instantei cdreia i-ar reveni competenta s& judece cauza in fond, fie instantei corespunzatoare acesteia in a carcicircumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat sivarsirea faptei prevazute de legea penal ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueazi sau supravegheaz urmirirea penal. Dupa primirea dosarului cauzei si a propunerii de arestare Meutd de procuror, presedintele instantei sau judecatorul delegat de acesta, fixea: Ziua si ora de solutionare a propunerii, pani la expirarea celor 24 de ore de retinere, pe care le comunic’ atat apiratorului ales sau din oficiu, cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat si asigure prezenta in fata instantei a invinuitului retinut Propunerea de arestare preventivat se solutioneazi in camera de consiliu de un singur judecitor, indiferent de natura infractiunii, fnvinuitul este adus in fafa jude: torului si va fi asistat de aparator; participarea procurorului este obligatorie. Dupa ascultarea invinuitului, judecdtorul admise sau respinge propunerea de arestare preventiva, de indati, prin incheiere motivati, Durata maxima pentru care se poate dispune arestarea preventiva a invinuitului este de 10 zile si nu poate fi prelungita. Judecatorul emite de urgent mandat de arestare a invinuitului ce va cuprinde instanta care a dispus luarea misurii, data si locul emiterii, numele si prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare, ardtarea faptei ce formeazi obiectul invinuirii si denumirea infractiunii, numele si prenumele invinuitului, durata pentru care este dispusi arestarea preventiva a acestuia, semniitura judecitorului Jn caz de respingere a propunerii de arestare preventiva, daci sunt intrunite conditiile prevazute de lege, judecitorul poate dispune masura obliga de anu paris localitatea sau masura obligarii de a nu parisi (ara impotriva incheierii instantei se poate face recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsi. Arestarea invinuitului poate fi dispusa si in faza de judecatd, in cazul infractiunii de audienta si in cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane, conform art. 337 Cod proc. pen. Arestarea preventiva a inculpatului - este cea mai aspra dintre masurile de preventie privative de libertate. Condiitle necesare \warii masurii preventive a arestarii inculpatuluie 13- _indeplinirea conditiilor aratate la arestarea invinuitului; - existenta unui inculpat in cauzi, ceea ce implicd punerea in migcare a actiunii penal, = inculpatul trebuie ascultat de edtre procuror si de cdtre judecitor, inainte de Iuarea masurii, afard de cazul cfnd inculpatul este disparut, se alla in strdinatate, ori se sustrage de la urmirire penal ori de la judecatd sau se afla in stare de retinere sau de tate nu arestare gi din cauza sinitatii ori din cauzi de fort’ majord sau stare de neces poate fi adus in fata instantei. in ipoteza in care inculpatul este arestat, judecatorul incunostinteazi despre dispunerea arestitii, in termen de 24 de ore, un membru din familia acestuia ori o alti persoani pe care o desemneaza inculpatul, consemnndu-se aceasta intr-un proces-verbal in ipoteza in care mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s-a prezentat. Organele judiciare penale care pot dispune luarea mdsurii arestarii inculpatului - in faza de urmatire penala numai de citre judecator - in faza judecatii, numai de catre instanta de judecata, Arestarea preventivé a inculpatului in cursul fazei de urméirire penal in cursul urmaririi penale, potrivit art. 149! alin. 1 Cod proc. pen., procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penal, dacd sunt intrunite conditiile prevazute in art, 143 Cod proc. pen. si exist vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148 Cod. proc. pen., cand considers ci in interesul urmiririi penale este necesara arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta apirdtorului, intocm propunerea motivatd de uare a masurii arestarii preventive a inculpatului, Dosarul impreund cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive intocmita de procurorul care efectueaz’ sau supravegheazi urmarirea penalise prezinti presedintelui ori unui judecitor delegat de acesta de la instanfa competentdi (cea caeia i- ar reveni competenta si judece cauza in fond, cea cprespunziitoare in grad in a ciirei circumscriptie de afli locul de detentie, locul unde s-a constatat sivarsirea faptei previzute de legea penali ori sediul parchetului din care face parte procurorul). Se fixeazii ziua yi ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, astfel: - pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat;~ pana la expirarea celor 24 de retinere a invinuitului devenit inculpat; ~ cu respectarea principiului operativitatii, daca inculpatul este in stare de libertate. Procedura de solufionare a propunerii de arestare preventivd este urmdtoarea: - se solutioneaza in camera de consiliu, in conditii de nepublicitate; completul de judecatd este format dintr-un singur judec3tor; participarea procurorului este obligatorie; participarea inculpatului este obligatorie, cu exceptia situatiilor in care este pairut, se afla in s tate, ori se sustrage de la urmarire penal ori de la judecatd sau se afl in stare de refines e sau de arestare si din cauza sinatatii ori din cauzi de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata instantei. - misura arestirii preventive a inculpatului se dispune prin incheiere motivat Dupi intocmirea incheierii prin care s-a dispus arestarea inculpatului, judecatorul de la instanta competent sau, dupa caz, presedintele completului de la instanta de recurs, emite de urgenti mandat de arestare. In cazul in care prin aceeasi incheiere s-a dispus arestarea mai multor inculpafi, se emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre Mandatul de arestare se intocmeste in 4 exemplare din care un exemplar rimane Ja dosarul instanfei, unul se inméneazi inculpatului, unul se atageazi la dosarul de urmérire penal iar unul va fi trimis administratiei locului de detinere, cu continutul prevazute in art. 151Cod proc. pen... Arestarea preventiva a inculpatului in cursul fazei de judecata in faza de judecata, arestarea inculpatului se dispune de catre instanti prin incheiere, daci misura se ia in cursul judecafii, sau prin sentingd ori decizie dact misura se ia o dati cu rezolvarea fondului si condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii sau detentiunii pe viata. Potrivit art. 160° Cod proc. pen., instanta poate dispune, in cursul judecdtii, prin incheiere motivatd, arestarea preventivi a inculpatului, dacd sunt intrunite condifiile a prevazute de lege. incheierea primei instante si a instantei de apel poate fi atacata separat cu recurs. 15Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare pentru cei lips, Dosarul va fi inaintat instanjei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare. Cand instanta dispune arestarea inculpatului, emite un mandat de arestare, care va cuprinde in mod corespunziitor, men iunile prevaizute in art. 151. Durata arestirii ineulpatului Durata arestirii inculpatului, dispusa in cursul urmdririi penale, nu poate depasi 30 de ile, afari de cazul cénd este prelungité in conditiile legii. Durata maxima a arestarii preventive in cursul urmaririi penale este de 180 de zile. ‘Termenul de 30 de zile curge de la: - emiterea mandatului, cand arestarea a fost dispus4 dupa ascultarea inculpatuluis - punerea in executarea a mandatului cdnd masura a fost dispu: n lipsa inculpatului; - dac’ inculpatul a fost anterior arestat ca invinuit sau a fost retinut, arestarea inculpatului ru poate fi dispusi decat pentru zilele care au rimas dup’ sciderea din 30 de zile a perioadei in care acesta a fost anterior refinut sau arestat, in cursul judecatii durata arestarii preventive este de cel mult 60 de zile, dupa care instanta are obligatia de a verifica legalitatea gi temeinicia masurii, dispunand revocarea sau menfinerea acesteia. Daci instanta constata ci arestarea preventiva este nelegali sau ci temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau nu exist temeiuri noi care sit justifice privarea de libertate, dispune, prin incheiere motivati, revocarea arestirii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatului, conform art. 160" alin. 2 Cod proc. pen. Cand instanta constati ci temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ci exist temeiuri noi care just ici privarea de libertate, instanta dispune, prin incheiere motivata, mentinerea arestirii preventive. Prelungirea arestirii preventive a ineulpatului Art. 155 alin, 1 Cod proc. pen, in cursul urmdririi penale, arestarea inculpatului dispusi de instant& poate fi prelungiti motivat, daci temeiurile care au determinat 16arestarea initial impun in continuare privarea de libertate sau exist temeiuri noi care si |ustifice privarea de libertate, fird a depagi 180 de zile. ~ propunerea de prelungire poate fi facut, conform art, 156 Cod proc. pen., motivat de procurorul care, dupa caz, efectuea7’ sau supravegheaz urmarirea penala. Cand in aceeasi cauzii se gisese mai multi inculpagi arestafi pentru care durata arestirii preventive expird la date diferite, procurorul care sesizeazd instanta pentru unul din inculpati va sesiza, totodati, instanta cu privire la ceilalti ineulpa - in cazul in care procurorul supravegheaz urmirirea penalai, acesta va fi sesizat motivat de citre organul de cercetare penala, in vederea formularii propunerii de prelungire, cu cel puin 8 zile inainte de expirarea duratei arestivii preventive. = dosarul cauzei va fi depus la instant, impreun’ cu propunerea de prelungire a arestivii preventive de procurorul care efectueazii sau supravegheazi urmirirea penali, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive; - apiratorul inculpatului are dreptul de a consulta dosarul cauzei - propunerea de prelungire a arestirii preventive se solufioneaza in termen de 24 de ore, cu cu respectarea urmitoarelor reguli: ~ in camera de consiliu, in sedinté nepublica; ~ de un singur judecator; - participarea procurorului este obligatorie; = inculpatul este adus in fata judecdtorului si va fi asistat de aparator. in cazul in care inculpatul arestat se alli internat in spital si din cauza stirii sinitatit nu poate fi adus, in fata judecatorului sau cAnd, din cauzi de forfi major sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibilé, propunerea va fi examinati in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta aparitorului, cdruia i se d&i cuvantul pentru a pune concluzii. - inslanta de judecati se pronunté prin incheiere asupra prelungivii arestarii preventive termen de 24 de ore de Ia primirea dosarului si comunica incheierea celor lipsi de la judecatd in acelasi termen; incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa, 7= recursul se solutioneazit inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate gi nu este suspensiv de executare. Mentinerea arestarii inculpatului in cursul judecdtii, daci instanta constati ci temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau nu mai exist temeiuri noi care si justifice privarea de libertate, dispune prin incheiere, revocarea arestirii preventive si punerea de indati in libertate a inculpatului ind instanfa constat ci temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ci existi temeiuri noi care justificd privarea de erate, instanta dispune, prin incheiere motivata, mentinerea arestarii preventive. 7. DISPOZITI SPECIALE PENTRU MINORI Retinerea Minorul intre 14-16 ani poate fi retinut la dispozitia procurorului sau a organului de cercetare penala in mod exceptional cu indeplinirea urmaitoarelor conditii - si rispunda penal; - si existe date certe ci minorul a comis o infractiune pedepsiti de lege cu pedeapsa detentiunii pe viatd sau inchisoarea de 10 ani sau mai mare; - instiintarea procurorului care supravegheaz’ urmérirea penal Durata retinerii este de cel mult 10 ore si poate fi prelungi de procuror prin ordonant numai daca se impune pentru o durati de cel mult 10 ore. Pentru minorii intre 16-18 ani se aplic procedura comuni a luirii_misurii rein Organul judiciar are obligatia de a incunostinta imediat parinti, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea cAreia se afli minorul oti alte persoane pe care le desemneaza acesta despre misura luat Arestarea preventiva a inculpatului minor Inculpatul minor intre_l 6 ani va putea fi arestat preventiv in urmatoarele condit - minorul si rispunda penal;- pedeapsa previzuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viati ori inchisoarea de 10 ani sau mai mare; - alt masurd preventiva nu este sufieientd, Durata arestarii ineulpatul minor intre 14-16 ani, in cursul urmitirii penale, este de cel mult 15 zile. in mod exceptional masura poate fi prelungiti, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile. in total arestarea preventiva nu poate depagi un termen rezonabil si nu mai mult de 60 zile. Dacd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 ani sau mai mare durata maximi a arestarii preventive in cursul urmaririi penale va fi de 180 zile, in cursul judecatii masura arestarii preventive a inculpatului minor intre 14 si 16 ani nu este conditionata de respectarea unui termen limiti ci doar a celui rezonabil, eu obligatia instanjei de a verifica legalitatea gi temeinicia arestirii in mod periodic, dar nu mai tarziu de 30 zile, Inculpatul minor fntre 16-18 ani va putea fi arestat in cursul urmdririi penale pentru cel mult 20 zi Misura poate fi prelungitd de fiecare data cu cate 20 zile pe o perioada rezonabila dar nu mai mult de 90 zile. in mod exceptional, daci pedeapsa previzutd de lege este detentiunea pe viata ori inchisoarea de 10 ani sau mai mare, durata maxima a arestarii preventive in cursul urmatririi penale va fi de 180 zile. In cursul judecatii, durata arestirii preventive a minorului intre 16-18 ani nu este conditionat de un termen limit’, doar de cel rezonabil, iar instanta este obligati si verifice in mod periodic legalitatea si temeinicia arestarii preventive dar nu mai tarziu de 40 zile, Odata cu arestarea preventiva judecdtorul incunostinteazi spre aceasta parintii, tutorele ete, precum si Serviciul de lé a infractorilor si de supraveghere a integrare so. executirii sanctiunilor neprivative de libertate de pe Langa instanta careia judece in prima instant& cauza gi se va intocmi un proces verbal in acest sens. Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile potrivit art. 160" alin. 4 Cod proc. pen. 19Liberarea provizorie- este o misuri procesuala neprivativa de libertate care inlocuieste masura arestirii preventive a invinuitului sau inculpatului yi se dispune de instanfa judecitoreasc in vederea desfSguritii normale a procesului si executarea pedepsei aplicate inculpatului in caz de condamnare; Art, 160' Cod proceduri penal in tot cursul procesului penal invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa in libertate provizorie (sub control judiciar sau pe cautiune), - se completeaza cu dispoz. art. 160 ind. 1-160ind. 10 Cpp. Alte misuri procesuale 1. Masurile de ocrotire si de siguranta Misurile de ocrot ¢ sunt acele misuri procesuale care se iau in cadrul procesului penal in vederea ocrotirii persoanelor care ar avea de suferit in urma luarii impotriva invinuitului/inculpatului a unor misuri privative de libertate sau a unor misuri de siguranfai ce implicd restrangerea libertatii persoanei, - sunt reglementate de art. 161 Cod procedur’ penal; Persoanele fata de care se pot dispune fatd de : = un minor; =o persoani pusa sub interdictie; = opersoand cdreia i s-a instituit curatela; = © persoand care datoritd varstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor; Masurile de ocrotire se dispun in urmatoarele condigii = fatii de invinuit/inculpat si se fi luat masura retinerii arestarii preventive ori o misurd restrictiva de libertate; - in ingrijirea invinuitului/inculpatului se afl una din persoanele enumerate mai sus si care are nevoie de ocrotire; ~ in lipsa invinuituluifinculpatului acele persoane si riménd fra ocrotire. Misurile de siguranta- sunt sanctiuni de drept penal care se dispun provizoriu, in raport cu. persoanele care au comis fupte previizute de legea penal in scopul inliturarii unor stiri de pericol ori al preintimpiniirii sivargirii altor fapte prevazute de legea penala; 20= sunt reglementate de art. 112 Cod penal: obligatia la tratament medical, internarea medicala, interzicerea de a ocupa o functie sau profesie, meserie ori o alti ocupatie, interzicerea de a se afla in anumite localitati, expulzarea strainilor, confiscarea specialai, interdi ia de a reveni in locuinta familici pe o perioada determinata. Daca procurorul in cursul urmdririi penale constati ¢ invinuitul/inculpatul se afla in vreuna din situatiile mentionate sesizeazi instanta care va aprecia asupra luarii provizorii a masurii de siguranti corespunzitoare, ce nu poate depisi 180 de zile, in cursul judecdtii masurile de sigurant& corespunzatoare se dispune provizoriu de instanta, Dintre masurile de siguranta obligarea la tratament medical si internarea medical devin masuri procesuale. Conditii pentru a se dispune luarea misurii de sigurant’ : ~ sd existe starea de boald sau intoxicare cronic’ cu alcool , stupefiante sau alte asemenea substante; - si existe pericol pentru societate; - si fie ascultat invinuitul inculpatului in prezenta avocatului si a procurorului; - si se constate iresponsabilitatea invinuituluifinculpatului datorité unei boli mintale sau toxice. Instanta ia masuri provizorii a intemarii medicale si sesizeazi comisia medicala competenti si avizeze internarea Hotirarea instantei prin care s-a confirmat masura interndrii poate fi atacaté cu recurs care nu suspenda executarea. 2, Masurile asiguriitorii - sunt misuri procesuale cu caracter real care se iau in cursul procesului penal de organele de urmatire penala sau instanté si constau in indisponibilizarea unor bunuri mobile si imobiliare prin instituirea unui sechestru in vederea reparirii pagubei produse prin infractiune gi pentru garantarea executirii pedepsei amenzii. Categorii de masuri asiguratorii: ~ sechestrul aplicabil bunurilor mobile: ~ _ inseriptia ipotecara aplicabila bunurilor imobile; = poprirea, aplicabila sumelor de bani 2Nu se pot lua masuri asiguratorii asupra : - bunurilor care apartin unei unitati dintre cele prev. de art. 145 Cod penal; - bunurilor exceptate de lege (art. 406 - 409 Cod procedura civilii, de exemplu bunurile de uz personal sau casnie strict necesare debitorului) Luarea misurilor asiguratorii este este obligatorie cand cel vatimat este o persoani lipsiti de capacitatea de exervitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, sau in alte situatii prevazute de lege, de exemplu in cazul infractiunilor de evaziune fiscal Organul competent si dispund luarea masurilor asiguratorii ~ in faza de urmarire penal: pocurorul, prin ordonanté; ~ in faza de judecaté: instanta, prin incheiere. Sechestrul penal propriu - zis = consti in indisponibilizarea anumitorbunurilor mobile ale invinuitului/inculpatului sau ale partii responsabile civilmente, in cazul reparirii pagubei produse prin infractiune sau ala confiscatii speciale sau numai apartinand invinuitului sau inculpatului, in ipoteza garantarii executarii pedepsei amenzi este reglementat de art, 165 Cod proc. pen. si presupune urmatoarele operatiuni: -identificarea prin individualizare si enumerare a bunurilor sechestrate; = evaluarea pe bazii de acte sau prin folosirea expertilor, + declararea ca sechestrate a bunurilor; Organul care aplicd sechestrul incheie un proces verbal care cuprinde urmaitoarele date: + activitatie efectuate de organul competent; - descrierea amanuntiti a bunurilor sechestrate cu indicarea valorii lor; = indicarea bunurilor gasite la persoana céreia i s-a aplicat sechestrul si care sunt exceptate de la masura; = consemnarea obieetiilor partilor sau a altor persoane interesate. jotecara Inseripti ~ este o forma special a sechestrului care se aplicd in cazul bunurilor imobile; = este reglementat& de art. 166 Cod proc. pen. si presupune ca organul care a dispus instituirea sechestrului si ceara organului competent Iuarea ineseriptiei ipotecare, prin 22anexarea copiilor de pe actul prin we s-a dispus sechestrul si a unui exemplar de pe procesul verbal de sechestru; Poprirea = 0 forma speciala de sechestru, folosita pentru urmarirea sumelor de bani; - reglementati de art. 167 Cod proc. pen. si presupune ca sumele datorate invinuitului, inculpatului sau partii responsabile civilmente de alta persoand sau de cel pagubit si fie poprite in mainile acestora, in limitele prevazute de lege. impotriva masurilor asiguratorii poate formula plangeri ori contestatie invinuitul, inculpatul gi partea responsabild civilmente, orice alta persoand interesati, Contestatia se adreseaza organul de urmirire penal’, dacd procesul se afla in faza de urmatire penala si instantei de judecati, daci se afld in curs de judecati iar dupa solutionarea definitiva a cauzei instantei civile. 3. Restituirea lucrurilor si restabilirea situatiel anterioare sivargirii infractiunii Restituirea Iucrurilor- art, 169- presupune ca pani la solufionarea definitiva a cauzei, in scopul repardrii in natura a pagubei pricinuitd prin infractiune, dacd procurorul sau instanta de judecatd constatd cd lucrurile ridicate de la invinuit sau inculpat sau de la orice persoana care le-a primit spre a le pastra sunt proprietatea persoanei vitimate sau au fost luate pe nedrept din posesia sau detinerea sa aceste lucruri si fie restituite imate, Aceasta nu are loc da persoanei_ vi ar stingheri aflarea adevarului sau justa solutionare a cauzei, si presupune obligarea celui cdruia fi sunt restituite si le pistreze pani la solutionarea definitiva a cauzei. Restabilirea i anterioare- art. 170- procurorul sau instanta de judecata pot lua misuri in acest sens, cfind schimbarea acelei situafii a rezultat in mod vadit prin comiterea infractiunii, iar restabilirea este posibil Bibliogratie Ghe, Mateut, Drept procesual penal, Vol. I, I, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2007 1 Neags Bucuresti, 2013 Tratat de procedura penala, Partea generala, Partea speciala, Ed. Universul Juridic, 231. Neagu, M, Damaschin, B. Micu, C. Nedelcu, Drept procesual penal. Mapa seminarii, Ed. ‘Universal Juridic, Bucuresti, 2011 Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed, Hamangiu, Bucuresti, 2007 N. Volonciu, Tratat de procedura penala, Partea general, vol. I, Partea speciala, vol. IL Ed Paidcea, Bucuresti, 1993 M. Udroiu, Procedura penala. Partea generala, Partea speciala,ediia 3, Ed, CH Beck, 2013, 24