2. Genele localiza in aclasicromozom wu tendinta de a se transmiteimproun la descendent (linkage tramonterea nlm 4 genelardispuse in acelai cromezom. 3. Ine cremozomii perechi se pot relizaschimburreciprace de fiagmente de ADN (crossing-over: schimbul reciproc de gene intrecromozomii omolox. Rezulatele obtinute prin experiene realizate pe Drosophila imelanogasier,'-au dat o mare satisfactic lui Morgan deoarece, pe deo pare confirma tora sa dup care gene se transmit inn i, ‘nacelagitimp, ofreau o exceptie-fenomenul de crossing-over, ce facea ca teoria lor creditard sa poata explica si aparitia diversitditii in natu (Carre anul 1933 Monga si colaboretori sti au aleduit deja primele "hart eromozomiale® Acizil nucleici in centrul atentiel {In anul 1928, medicul englez F Griffith a descoperit un fenomen de o foarte mare important transformarea geneticd ~chruia nua reusit sti dea o explicate foarte clard la momentul respectiv, dar eare va deveni una din metodele ingincriei genetic, de transfer de gene de la.o specie la alta {In 1944 se publica rezultatele unci experiente cruciale in biologie. O. T: Avery, C. MeLend si M, MeCarty, contnnind experientele doctoral Griffith, descopera e ADN-ul extras din pneumococi 11S transforma pneumococii IT in pneumecoci IIS, deci ADN este misteriosu factor ransformator al doctorului Griffith cea cd ADN este purtitor informatie’ ereditare a fost confirmata de multe alte experiente de transformare geneticd efectuate pe bacteri,plante si animale J. Watson gi F. Crick anun in 1953 c& au reusit, cu ajutorul razelor Roentgen, si descopere stnuctura macromolecules ADN. Modelut lor este confirmat de M. Wilkins stot tri vor fi distinsi cu premiul Nobel pentru medicing si biologie (1962) Modetu! structurii bicatenare » ADN-ului este cea mai mare descoperire din Secolut al XX-lea in domeniul biologie. Daca in epoca sparitci genetici ca stiinga, la inceputul secolului al XX-lea, factorii creditari imendelieni erau ined niste unit&tiipotetice deduse pe baza tnor calcule statstico ~ matematice. in ‘epoca nosstrd, cu ajutorul metodelor modeme de investigatics-a patruns tot mai adie in intimitatea mecanismului ereditar. ‘S-au facut progrese in studiul bazclor biochimice ale ereditati ale codului sreglajului yenetie, ‘in cunoasterea procesului mutagen dargi in domeniul genetic populatilor. A Ina astfel nastere genetica moleculard care studiaza exeditatea la nivel biochimic, find cea mai inde si mai modem ramuré.a netic Caracteristie pentru epoca uetuaki de dezvoliaren genetic moleculare este imbinarea armenioasa a cercetarii fundamentale ctt cea aplicativa, fenomen care 2 fieut posibilé dezvoltarea medicini agricultui, zootehnici,industriei fermentative etc. ce duc la rezolvarea unor probleme fundamentaic aleumanitatii Inzestratacu 0 forté extraondinara de a putea sl schimbe “natura biologic#”, genetica viitorulu oat ti asemanaté cu energia atomict. Depinde de infelepciuniea omului dea sti si folosease’ accasti fort in intoresul sau in detrimentul su