@
GENETICA MOLECULARA
® Genetica - trecut, prezent, perspective
Gregor Mendel ~ Teoria tactoritor
ereditai
Primul om de stiinta care a inteles e4 trisiturile
creditare mu se transmit direct de la mami i de la tat, 1a
‘copii indirect prin intermedi! Factorilor ereditari (denumiti
‘mat tarziu gene), a fost Gregor Mendel (fig, |)
Mendel a experimentat in mod deosebit pe maze
(Pisum sativum), plant care se reproduce prin
autopolenizare (autogamic) Pentru aceste cercetin el ales
soiuri eare aveau caractere distinete (contrastante) gi
cconstante, efectuind numeroase hibridari, prin polenizare
anlificiala si incrucisata a
plantclor.
Reamintiti-va
experientele de mono-
hibridare si dihibridare
efectuate de Mendel !
Meritul lui Mendel
fost introducerea natiunii
de factor ereditar ~ un
corpuscul de naturd
materiald localizat in|
rnucleul celular. Mendel a
alizat statistic revultatele
incrucigfrilor determindnd
cu preeizie freeventa cu
= Tig 1» Gregor Mendel
Genetica este stim ereditati
sia variubilitatii- taturi
inseparable ale proceselor viet
Erediratea este proprietatea
fundamental vietitoarelor care
asigurd transmiterea cu fidelitate
a irisiturilor morfolagice
fiziologice, de comportament,
adic acaracterelor ereditare, de
la parinji la descendenti
Ereditatea are astfel un caracter
stabilizator, care asigurd legatura
organica dintre generayi
Variabititatea este forma de
rmanifestarea diversi: lumii vi
Este proprietatea urmagilor de a
se deosebi de pari eat side frat,
ste ined fiecare mdivideste un
Trasiturile care se transmit
constant, cu mare fidelitate, de-a
Jungul generatiitor de la parin{ ta
descendent se numese earetere
ereditare,r
care apar diferitele tipuri de caractoristie’, nu numai fn prima generat ia
generate.
‘Organismele in care factorii ereditari pereche sunt de acelayi fel se numese homazigote (bob
nneted A, bob 2barcit a), ia ei in are fuctoriereditari pereche sunt diferit, se umese heteracigote
(aa),
La indivizii heterozigof se manifesté doar unul din caractere gi anume cel dominant (A) iar cel
recexiv (a) riméne in stare ascunsd. Conditia ca un caracter recesiv sf se manifeste este accea ea
factonal ereditarce determina acest earacter st fein dbl exemplar (aa), Mondil a descoperitdeoscbirea
4intresiructura genet’ a organismetor, numit ulterior genorip si infigarea organismelor, numita
ulterior fenatip (rezultatul interactiunii dintre genotip si mediu de vith).
Studiul modului cum se comport in descendents hibriii rczultafi in urma monohibridli si
dlihibridari -a condus pe Mendel la formulates teoriei factorilor ereditari descoperind leile ereditati
1. Legea purtati gametilor:gamet}i sunt totdeauna puri din punct de vedere genetic indiferent
cd provin din indivizi heterozigoti sau homozigoti deoareee contin numai unui din faetori erecta
pereche
2. Legea segregiritindependente a perechilor de caracrere. Prin combinarea probabilisticd a
gametilor indivizilor din prima generatic F,, apere in generatia a doua F. fenomenul segrezari
caracterolor. Conform acestei leg fiecare pereche de factori ereditari segregh independent de alte
potechi de factori ereditari. Raportul de segregare in F, este de 3D : Ir pentru ficcare pereche de
factori ereditari iar, in eazul a dou perechi de caractere raportul de segregare este de 9:3:3:1
(alihibridare)
Mendel devine astel fondatorul zenetiii ca stim iar anul 16S -anul publictri rezultatclor
cexperientelor sale reprezint anul anarite! una dinte cele mai tinere si faseinamte sti.
Contemporanii nu l-au infeles pe Mendel. Cand acesta a murit,a fost onorat pentru funetiile
sale sociale, darignorat pentru opera sa. In emul 1900 trei mari cercetatori~ botanist europeni: Hugo
de Vries, Carl Comrens si Erich Tscherrmak, in urma umor experiente efectuare indepenclent unul de
ltl, uimiti de regulsritatea matematica a aparitiet unorcaractere la uma sai grat sA-si publice
rezultaele.Impeeabilele lor lcr3ni numai constitutay prionitt ci doar confinarca cerceirilorefectuate
‘eu aproape 35 de ani in ucma de Gregor Mendel
Th. Morgan - Teoria cromozemial& = eredititit
ial ign a dows si
Mondet nu dispunea nici de cunostinte citologice, nici de mijloace telinice care sai permit
detectirea factorilorereditar
(Odaid cu dezvoliarea nor noi rami ale biologiei (citologia-stiinga care se ocupa cu studi
celule) se deseopera cromozomii si ulterior ola! lorin transmiterea caracterelor ereditare,
‘a ineeputul secolutu al XX-lea, Thomas Hunt Monga (fig.2) demonsita ft ctor reditsn
nnumiti gene, sunt localiza in cromacomi. Th. H. Morgan ~ laureat ai premiului Nobel, s1echipa de
cercetitori de Ia Liniversitatea Columbia a4 claborat éeacia cramozoniald w erediagii. Ca vrmate
pare o noua stiintl, cltoyenetiea. care studiaz4 erediatea la nivel celular, Terele aceste’ wi sin
urmatoarele:
1. Peniru fiecare caracter exist cel putin o gend, jar flevare yew ocupa win anit ive Focus
loci) in cromozom. Genele sunt dispuve in cadrul eromozonnulul Taro anid saccesiune dispanerea
linear a genetor in cvomazomi
tm