@ GENETICA MOLECULARA ® Genetica - trecut, prezent, perspective Gregor Mendel ~ Teoria tactoritor ereditai Primul om de stiinta care a inteles e4 trisiturile creditare mu se transmit direct de la mami i de la tat, 1a ‘copii indirect prin intermedi! Factorilor ereditari (denumiti ‘mat tarziu gene), a fost Gregor Mendel (fig, |) Mendel a experimentat in mod deosebit pe maze (Pisum sativum), plant care se reproduce prin autopolenizare (autogamic) Pentru aceste cercetin el ales soiuri eare aveau caractere distinete (contrastante) gi cconstante, efectuind numeroase hibridari, prin polenizare anlificiala si incrucisata a plantclor. Reamintiti-va experientele de mono- hibridare si dihibridare efectuate de Mendel ! Meritul lui Mendel fost introducerea natiunii de factor ereditar ~ un corpuscul de naturd materiald localizat in| rnucleul celular. Mendel a alizat statistic revultatele incrucigfrilor determindnd cu preeizie freeventa cu = Tig 1» Gregor Mendel Genetica este stim ereditati sia variubilitatii- taturi inseparable ale proceselor viet Erediratea este proprietatea fundamental vietitoarelor care asigurd transmiterea cu fidelitate a irisiturilor morfolagice fiziologice, de comportament, adic acaracterelor ereditare, de la parinji la descendenti Ereditatea are astfel un caracter stabilizator, care asigurd legatura organica dintre generayi Variabititatea este forma de rmanifestarea diversi: lumii vi Este proprietatea urmagilor de a se deosebi de pari eat side frat, ste ined fiecare mdivideste un Trasiturile care se transmit constant, cu mare fidelitate, de-a Jungul generatiitor de la parin{ ta descendent se numese earetere ereditare,r care apar diferitele tipuri de caractoristie’, nu numai fn prima generat ia generate. ‘Organismele in care factorii ereditari pereche sunt de acelayi fel se numese homazigote (bob nneted A, bob 2barcit a), ia ei in are fuctoriereditari pereche sunt diferit, se umese heteracigote (aa), La indivizii heterozigof se manifesté doar unul din caractere gi anume cel dominant (A) iar cel recexiv (a) riméne in stare ascunsd. Conditia ca un caracter recesiv sf se manifeste este accea ea factonal ereditarce determina acest earacter st fein dbl exemplar (aa), Mondil a descoperitdeoscbirea 4intresiructura genet’ a organismetor, numit ulterior genorip si infigarea organismelor, numita ulterior fenatip (rezultatul interactiunii dintre genotip si mediu de vith). Studiul modului cum se comport in descendents hibriii rczultafi in urma monohibridli si dlihibridari -a condus pe Mendel la formulates teoriei factorilor ereditari descoperind leile ereditati 1. Legea purtati gametilor:gamet}i sunt totdeauna puri din punct de vedere genetic indiferent cd provin din indivizi heterozigoti sau homozigoti deoareee contin numai unui din faetori erecta pereche 2. Legea segregiritindependente a perechilor de caracrere. Prin combinarea probabilisticd a gametilor indivizilor din prima generatic F,, apere in generatia a doua F. fenomenul segrezari caracterolor. Conform acestei leg fiecare pereche de factori ereditari segregh independent de alte potechi de factori ereditari. Raportul de segregare in F, este de 3D : Ir pentru ficcare pereche de factori ereditari iar, in eazul a dou perechi de caractere raportul de segregare este de 9:3:3:1 (alihibridare) Mendel devine astel fondatorul zenetiii ca stim iar anul 16S -anul publictri rezultatclor cexperientelor sale reprezint anul anarite! una dinte cele mai tinere si faseinamte sti. Contemporanii nu l-au infeles pe Mendel. Cand acesta a murit,a fost onorat pentru funetiile sale sociale, darignorat pentru opera sa. In emul 1900 trei mari cercetatori~ botanist europeni: Hugo de Vries, Carl Comrens si Erich Tscherrmak, in urma umor experiente efectuare indepenclent unul de ltl, uimiti de regulsritatea matematica a aparitiet unorcaractere la uma sai grat sA-si publice rezultaele.Impeeabilele lor lcr3ni numai constitutay prionitt ci doar confinarca cerceirilorefectuate ‘eu aproape 35 de ani in ucma de Gregor Mendel Th. Morgan - Teoria cromozemial& = eredititit ial ign a dows si Mondet nu dispunea nici de cunostinte citologice, nici de mijloace telinice care sai permit detectirea factorilorereditar (Odaid cu dezvoliarea nor noi rami ale biologiei (citologia-stiinga care se ocupa cu studi celule) se deseopera cromozomii si ulterior ola! lorin transmiterea caracterelor ereditare, ‘a ineeputul secolutu al XX-lea, Thomas Hunt Monga (fig.2) demonsita ft ctor reditsn nnumiti gene, sunt localiza in cromacomi. Th. H. Morgan ~ laureat ai premiului Nobel, s1echipa de cercetitori de Ia Liniversitatea Columbia a4 claborat éeacia cramozoniald w erediagii. Ca vrmate pare o noua stiintl, cltoyenetiea. care studiaz4 erediatea la nivel celular, Terele aceste’ wi sin urmatoarele: 1. Peniru fiecare caracter exist cel putin o gend, jar flevare yew ocupa win anit ive Focus loci) in cromozom. Genele sunt dispuve in cadrul eromozonnulul Taro anid saccesiune dispanerea linear a genetor in cvomazomi tm2. Genele localiza in aclasicromozom wu tendinta de a se transmiteimproun la descendent (linkage tramonterea nlm 4 genelardispuse in acelai cromezom. 3. Ine cremozomii perechi se pot relizaschimburreciprace de fiagmente de ADN (crossing-over: schimbul reciproc de gene intrecromozomii omolox. Rezulatele obtinute prin experiene realizate pe Drosophila imelanogasier,'-au dat o mare satisfactic lui Morgan deoarece, pe deo pare confirma tora sa dup care gene se transmit inn i, ‘nacelagitimp, ofreau o exceptie-fenomenul de crossing-over, ce facea ca teoria lor creditard sa poata explica si aparitia diversitditii in natu (Carre anul 1933 Monga si colaboretori sti au aleduit deja primele "hart eromozomiale® Acizil nucleici in centrul atentiel {In anul 1928, medicul englez F Griffith a descoperit un fenomen de o foarte mare important transformarea geneticd ~chruia nua reusit sti dea o explicate foarte clard la momentul respectiv, dar eare va deveni una din metodele ingincriei genetic, de transfer de gene de la.o specie la alta {In 1944 se publica rezultatele unci experiente cruciale in biologie. O. T: Avery, C. MeLend si M, MeCarty, contnnind experientele doctoral Griffith, descopera e ADN-ul extras din pneumococi 11S transforma pneumococii IT in pneumecoci IIS, deci ADN este misteriosu factor ransformator al doctorului Griffith cea cd ADN este purtitor informatie’ ereditare a fost confirmata de multe alte experiente de transformare geneticd efectuate pe bacteri,plante si animale J. Watson gi F. Crick anun in 1953 c& au reusit, cu ajutorul razelor Roentgen, si descopere stnuctura macromolecules ADN. Modelut lor este confirmat de M. Wilkins stot tri vor fi distinsi cu premiul Nobel pentru medicing si biologie (1962) Modetu! structurii bicatenare » ADN-ului este cea mai mare descoperire din Secolut al XX-lea in domeniul biologie. Daca in epoca sparitci genetici ca stiinga, la inceputul secolului al XX-lea, factorii creditari imendelieni erau ined niste unit&tiipotetice deduse pe baza tnor calcule statstico ~ matematice. in ‘epoca nosstrd, cu ajutorul metodelor modeme de investigatics-a patruns tot mai adie in intimitatea mecanismului ereditar. ‘S-au facut progrese in studiul bazclor biochimice ale ereditati ale codului sreglajului yenetie, ‘in cunoasterea procesului mutagen dargi in domeniul genetic populatilor. A Ina astfel nastere genetica moleculard care studiaza exeditatea la nivel biochimic, find cea mai inde si mai modem ramuré.a netic Caracteristie pentru epoca uetuaki de dezvoliaren genetic moleculare este imbinarea armenioasa a cercetarii fundamentale ctt cea aplicativa, fenomen care 2 fieut posibilé dezvoltarea medicini agricultui, zootehnici,industriei fermentative etc. ce duc la rezolvarea unor probleme fundamentaic aleumanitatii Inzestratacu 0 forté extraondinara de a putea sl schimbe “natura biologic#”, genetica viitorulu oat ti asemanaté cu energia atomict. Depinde de infelepciuniea omului dea sti si folosease’ accasti fort in intoresul sau in detrimentul su