Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
'4111111111111
M A TATIAS CARP
CARTEA
NEAGRA
%Id
FAPTE $1 DOCUM4NTE
SUFERINTELE EVREILOR
DIN ROMANIA
1940
1944
www.dacoromanica.ro
-r;
MATATIAS CARP
CARTER NEAGRA
SUFERINTELE
1940 - 1944
VOL. II- A.
POGROMUL DELL MI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Pioas5 inchinare
A fost
pild5
de virtute
si
m'andrie
www.dacoromanica.ro
L AMUR I
Paginile cari urmeaza formeaza partea India, chiar numai capitolul I, din cel de al doilea volum al ciclului de sinteza documentary CARTEA NEAGRA" Suferintele evreilor din Romania 19401 944. In planul general al lucrarei, acest al doilea volum cuprinde
intreaga actiune de prigoana, In epoca razboiului, (22 Iunie x941-
acestui prith capitol. Dna mijloacele 'or permit; vor mai apare,
succesiv sau simultan, celelalte 6 capitole ale acestui volum i anume:
econo-
mice).
In alegerea documentelor, am acordat importanta speciala celor ce dateaza din timpul desfasurarei evenimentelor povestite. Din
cuprinsul for rezulta succesiunea intreaga si adevarata, -a faptelor
criminale. Din precizarile for concordante, se definesc dela sine toate
marile vinovatii pentru aceasta crima uriase. Ele oglindesc insa si
in special a
mentalitatea criminals a tuturor capilor de autoritati
sari socoteau ca
fostului chestor de politie Constantin Chirilovici
isi vor putea descarca raspunderea in fata oamenilor si a istoriei,
acreditand versiunea mincinoasa ca pogromul a lost un produs al
presiunilor populatiei sau numai al salbateciei nemtesti.
7
www.dacoromanica.ro
tat insa a prezenta si pe acestea, intr'un spirit de perfecta obiectivitate si corectitudine. In masura in care spatiul a ingaduit, am publi-cat aceste depozitii in intregime, chiar daca alaturi de adevar, cuprindeau si alunecusuri de evidenta nesinceritate sau consideratiuni
izvorite din mentalit'atile apuse. Dad. totusi am fost silit uneori, din
cauza lungimei textelor, sal public numai extras; le-am ales in asa
'chip, incat sa nu pars nimanui ca fragmentari sau trunchieri intentionate.
Fotografiile au fost toate adunate de mine dealungul anilor, incepand chiar din luna lulie 1941. Aproape toate provin din sursa
nemteasca. Din maldard colectiei, am ales si reprodus numai pe cele
identificate si verificate.
La tipar s'a strecurat insa o greseala ce trebue corectata: foto-
www.dacoromanica.ro
p. 472.
www.dacoromanica.ro
faptul ca In istoria ei au figurat Hitler, Himmler. Rosenberg, Streicher si atatia altii, din nesfarsita galerie a monstrilor celui de al trei-
lea Reich, acolo trebuiesc cautati I germenii cari, ani dup5 ani si secol
dup5 secol, au pregAtit infioratorul carnagiu european, inceput cu m5celul dela Iasi.
De acolo a pornit veninul care, ani dearandul, s'a raspandit pretutindeni, strecurandu-se pe nesimtite in toate v5g5unele unei Europe
bolnave si desechilibrate.
Pogromul dela Iasi are r5dacinile adanc Infipte in putregaiul politic al pseudo-democratiei romanesti. El nu a fost explozia accidentals a unor pasiuni izolate sau a unei rataciri momentane. El nu a
izbucnit, prin genera(ie spontanee, din stralundurile bestiale ale unor
1941; nici cu trei zile inainte, cand s'au produs primele omoruri; nici
la 22 Iunie, cand s'au deschis ostilitatile; nici la 6 Septembrie, cu un
an inainte, cand s'a Inscaunat Ion Antonescu cu legionarii sal si nici
mAcar la 27 Decembrie 1938, and Carol al II-lea a inraturat Ua(arnicia
politicei sale si a incredintat destinele tariff, guvernului antisemit al lui
Octavian Goga si A. C. Cuza. Originele pogromului dela Iasi, ca si ale
intregului lant de crime, jafuri si suferinte ce i-au urmat 1)&15 la 23
August 1944, trebuiesc cautate Intr'un trecut indepktat, cage a Inlesnit
uneori cu inconstient5, de cele mai multe on cu bung stiinta
o
preg5tire lungs de propaganda dustrignoasa exercitata in deplin5 liber1) Henry Torres. Le proces des pogromes. Editions de France 1928
2) Graetz. Geschichte der Iuden vol. IV p. 244.
I0
www.dacoromanica.ro
tate, o actiune de instigatie adesea tolerata cu burfavointa si un sir nesfarsit de excese, totdeauna acoperite de o larga. impunitate
Sistemul oficial antisemit de guvern5mant, inaugurat la 1867 si
aplicat vreme de junfatate de veac cu nezdruncinata perseverenta
sistem care a impus vointei nationale, numai pan5 in 1913, un noian
de 196 legi restrictive antisemite; neomenoasele goane dela sate;
excluderile din drepturile esentiale omenesti (cetatenie, inv5t5mant,
munc5, functiuni publiceprofesiuni libere, etc.); expulz5rile ilegale;
actiunile huliganiice ale Ligei antisemite; prigoana din timpul razboiului de intregire; .plutoanele de evrei din prima linie a frontului; generatia dela 1922 cu toate nefastele ei actiuni, spirituale si materiale;
turburgrile si bataile din universitat devastarile de magazine, gospodarii, biserici si cimitire; asasinatele permanent nepedepsite; Oradea,
Borsa; Numerus Valahicus; agitatiile si excluderile din barouri; guvernul Goga-Cuza; reinvierea sistemului antisemit de guvern5mant;
pogromurile din Iunie 1940; aruncarile de evrei din trenuri; statutul
juridic al evreilor din August 1940; Antonescu si regimul legionar cu
jafurile si crimele sale; legislatia discriminatorie cu ridicarea jafului
la dogma de Stat si, In sfarsit, asa numita rebeliune, cu pustiirile si
jalea 15sata In urma ei, sunt numai etape in drumul nesfarsit delung, al prigoanei pregAtitoare de exterminare.
Si dup5 aceast5 pregAtire a venit cel de al doilea r5zboiu. Din
prima zi si chiar mai Inainte, 1-au Impodobit cei doi Antonesti, /mpreun5 cu ministrii si generalii lor, cu o cunun5 de dusm5nie antisemit5,
faurita din tot felul de m5suri de incitare si prigoan5. Evacuarea evreilor din sate si targuri si plimbarea for dealungul t5rii, in vagoane plumbuite, sub pretextul asigurarii spatelui frontului; ridicarea si inchide-
triva a tot ce era evreesc, se strecurase sub cerul Romaniei. Mai presus
cleat oriunde, au simtit-o evreii din Iasi.
Acolo otrava a macinat sufletele si constiintele, vreme de peste
trei p5trare de veac. In Iasii lui,Xenopol si Vasile Conta, ai lui Nicolae Ionescu si Ciaur Asian, ai lui A. C. Cuza si Corneliu Codreanu, In
cetatea Ligei Apar5rii Nationale Crestine si in leag5nul legionarismului, era firesc ca microbii s g5seasc5 cel mai potrivit mediu de cultur5 si sa transforme locuitorii cei mai cumpatati si linistiti de pe intinsul tariff, i'ntr'o massy inconstient5 si clocotitoare de ur5.6
Pozitia geografic5 sff strategics a orasului, a prilejuit acestei
www.dacoromanica.ro
P.
de pod Sculeni, au fost zadarnicite prin dibacia si bravura infanteristilor si tanchistilor sovietici, nelinistea s'a transformat in panica.
Peste.acest jaratec.de dusmanie, neliniste si, panica, s'a turnat din
abundenta veninul zvonurilor. Din .toate oficinile autoritatii locale,
murdozate cu ingrijire
militare si civile, aui inceput sa curga
murele, stirile, alarmele, cari puneau in sarcina evreilor din Iasi, a tuturor evreilor si numai,:a evreilor, atat insuccesele depe linia frontului, cat si succesele aviatiei sovietice care dispunea in voie de spatiul aerian al Iasilor. Prin glasul ofiterilor si plutonierilor dela nenumaratele unitati militare, prin cel al comisarilor si gardienilor de politie, a aflat curand toga poptIlatio, orasului ca evreii transmit inamicului mesagii prin aparate de racrib-emisiune, ca ei semnalizeaza aviaprin becuri
cari dealtfel sunt tot evrei din Iasi
torilor sovietici
instalate in. cosurile sobelor sau prin rufe si plapumi atarnate pe fraughii, obiectivele ce trebuiesc atacate si, in sfarsit, ca tot ei dau azil si
sprijin parasutistilor sovietici cari se pregatesc s ocupe orasul.
La frenezia panicei, s'a adapgat cea a urei dezlarrtuite. Atunci a
Post dat semnalul pogromttlui.
Dupa cateva incercari dibace, incepute Joi dupa amiaza si repetate
In seara aceea, pela orele 21, la un semnal dat dintr'un avion german, ce zbura in cursul unei false alarme aeriene, s'au pornit simultan
in aproape toate cartierele orasului
impuscaturi foarte intens sustinute de acme manuale si automate si totodata, patrule militare germane si romane, gardieni publici, soldati izolati sau chiar
simplii particulari
recrutati din burghezime, dela pleava carciumelor
si speluncilor pang la negustori, functionari si chiar intelectuali
au
patruns In adaposturi si in casele evreesti unde au perchezitionat, au
jefuit, au maltratat si au ucis, iar in cele din urma au ridicat mare
parte din evreii gasiti
in orice caz pe toti barbatii
pe cari i-au
dus in cateva puncte de concentrare, in special la Chestura de Politie, unde dire dimineata erau adunati aproape 2.000 de oameni, la
cari s'au adaugat mereu altii, ajungand pela amiaza cam vreo 5-6.000.
In tot cursul zilei de Dumineca, pana spre inserat, -eel adusi in
curtea Chesturii, au fost batuti si chinuiti cu o cruzime si salbatecie
neintalnita pana atunci si in cele din urma, o mare parte dintre ei
cca. o treime
au fost omoriti. S'a tras MCA mita, in plin, in massa
de oameni indobitocita de durere si inebunita de spaima, cu tot felul
de arme, revolvere, carabine, mitraliere, asezate in fata sau in spatele lor, in curtea Chesturii, la usile si ferestrele cladirei sau a imobilelor invecinate. Chinurile si uciderile s'au desfasurat in prezenta
pasiva a tuturor autoritatilor superioare militare si civile, cari aveau
sarcina de a pazi ordinea si a garanta viata si avutul cetatenilor, dela
Comandantul de Divizie si Prefectul de judet, pana la eel din urma
plutonier de jandarmi sau comisar de politie.
12
www.dacoromanica.ro
treaga sa menire. Invaluite in mantia de purpur5, ele au pUtut manevra In vole, timp de aproape trei ani de zile, pe marginea textelor gr
codurilor.
www.dacoromanica.ro
XI
Paginile cari urmeaza, alcatuesc o sinteza documentara, a oribilului pogrom dela Iasi. Preocuparea de capetenie care a stapanit redactiunea tor; a fost de a se desvalui adevarul,
in limitele posibiluhi tot adevarul, dar in orice caz nimic in afara de adevar
si a ramane toata vremea numai in domeniul faptelor, Fara inaltare In cel
.al consideratiunilor sau al meditatiunilor si fara alunecus catre lamentatiuni cari zdrobesc inima si macind gandirea cronicarului ca si
a lectorului.
www.dacoromanica.ro
Initiativa insa ca i planurile diabolice, au fost concepute in spatele uilor capitonate i Incuiate. Putini au fost participantii la infernalele conciliabule; inai putini Inca, acei ce pot i vor sA istoriseasca astazi
adev5rul. Deaceea, in aceasta privint5, concluziile nu se pot trage din
domeniul concret al faptelor i documentelor, ci din cel vag i confuz
a fost consimtita de aceasta. Un ordin cu caracter general, care cuprinde o rezolutie scelerata a lui Ion Antonescu din 19 Iunie (Nr. 1), pledeaza pentru afirmativ5. Opinia aceasta este intarita i de constatarea
atmosferei de nemarginita ura antisemita, manifestata i propagata de
marii carmuitori ai tarii, din chiar prima zi a razboiului. In sfarit, ipo-
www.dacoromanica.ro
Pregatirea si organizarea pogromului dela Iasi, au fost incredintate serviciilor secrete de spionaj si politie, romane si germane. Cu deosebire a fost socotita potrivita pentru implinirea acestei sarcini, reteaua de iscoade si raufacatori a Serviciului Special de Informatiuni (S.
S. I.)-
de
www.dacoromanica.ro
Prin alungarea lui Carol 11, acest instrument de sprijin al dictaturii regale a intrat in patrimoniul celei fascisto-legionare. Fostul mare$al a avut chiar prudenta de a-1 pastra in lotul s'au personal. Legi3marilor le-a lasat mans libera ca sA implineasca opera for de razbunare
care a culminat cu carnagiul dela Jilava, din noaptea de 27 Noembrie
1940, cand au fost masacrati Intre altii, fosti conducatori ai S. S. I.
Mihail Moruzov si Niky tefatiescu; le-a ingaduit chiar constituirea
unei politii proprii
oribilai Po lltie Legionara, organ de tortura, jaf
$1 asasinat
dar a ferit S. S. I-ul de orice atingere a tovar4ilor sai
politici. Curand dupa inscaunare
la 11 Noembrie 1940
Antonescu
a atasat cabinetului sau, intreaga organizatie S. S. I., pe care a pus-o
sub conducerea unui om de Incredere, Eugen Cristescu, care era cu
atat mai periculos, cu cat era foarte priceput $i in totul devotat sta.panului sau. .
Reteaua S. S. I. s'a intins repede in capita15, in tali $i peste granite. In Bucuresti, cateva sute de evrei au 'fost izgoniti diri locuinte 91
o strada intreaga a fost puss la disportia serviciilor S. S. I, neingaduindu-se nimanui sa se apropie. 0 seams de ofiteri superiori au fost afectati nenumaratelor sectiuni ale Serviciului Special. In tars s'au infiintat
agenturi
a$a numite rezidente
in toate oz asele importante, cu
ins5rcinarea, intre altele, de a supraveghea activitatea comuni$tilor $i
a evreilor $i de a intocmi tablouri documentate cari sa serveasca la
momentul oportun.
In actiunea sa Serviciul Special de Informatiuni a fost secondat de
sectiunea II-a a Marelui Stat Major, de sub conducerea colonelului Radu Dinulescu, precum $1 de un mare numar de lost legionari $1 agenti,
cu verificate sentimente antisemite.
Cu sau fare vola S. S) I-ului, a Marelui Stat Major sau a Sigurantei Generale, a functionat in aceea$1 vreme pe teritoriul Romaniei,
o alt5 vasta retea de spionaj $i politie secrets, cea a Reichului german.
Provoc5rile si actele anarhice ale legionarilor, impunitatea f5r5delegilor acestora, patrunderea in toate sectoarele vietii politiCe $i economise a asa numitei coloane a cincea, au fost realizari serioase "ale activitatii politiei secrete germane, in special ale Gestapoului.
Odat5 cu venirea in tali a trupelor germane, in toamna 1940, s'au
multiplicat st serviciile de spionaj, militare sau politice, oficiale sau
clandestine, naziste.
Oficial an functionat numai 3 servicii secrete germane. Dou5 servicii politice erau ata$ate legatiunei germane la Bucuresti $i unul mide sub conducerea supreme a amiralului Canaris
litar, Abwehrul
lucra in stransa colabo$i conducerea local5 a colonelului Rodler
rare cu Serviciul Special de Informatiuni roman. Leg5tura intre aceste
doua servicii era tinuta permanent de un personaj sinistru Alexandru
cu nume conspirativ maiorul Sandu sau
(Herman) von Stranski
nepot al lui Ribbentrop, fost pe vremuri functionar la
Stavrescu
intreprinderile Gotz si casatorit cu o romance din Galati. Stransky era
atasat pe lang5 serviciul G" (Germania) din S. S. I., condus de It. col.
Constantin Ionescu Micandru.
Servicii secrete germane, functionand clandestin, au fost multe; cel
I7
2.Cartea Neagrl
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
Esalonul a pornit spre Moldova, in vehicule automobile, la 18 Iunie 1941. La plecare, directorul Florin Becescu
Georgescu a luat cu
sine toate lucfarile si dosarele dinainte pregatite, cu privire la raspan.
direa populatiei evreesti. (Nr. 4). Dupa popasuri scurte, la Maia langa
Snagov si Vartejcoiu langa Odobesti si ceva mai lungi la Vaduri langa
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIE ISTORICA
19 Iunie -- 6 Iu lie 1941
19 'nide 1941.
Razboiul monstruos at fascismuiui impotriva Uniunei Republicelor
Socialiste Sovietice, este de mutt hotiirit si acum e gata s izbucneasca.
Antonescu a fost initiat in tainele criminate Inca din Ianuarie, conducatorii importanti civili gi militari, le-au aflat cateva luni mai tarziu gf
poporul a inceput sa le simta abia de cateva zile. Nimeni nu se mai indoieste de iminenta primejdiei.
In toate sectoarele se fac ultimele pregatiri.
Ion Antonescu ordona Ministerului de Interne sa supravegheze cu
22 lunie 1941.
Wazboiul a inceput. Guvernantii romani ii impodobesc din prima
zi cu cununa de ura antisemita. Puzderie de afire de toate marimile
$i de toate culorile, lipite pe ziduri, pe garduri, pe stalpii $i in vagoa.
nele. de tramvaiu, in trenuri, etc., dar in special pe peretii si in blrourile tuturor autoritatilor publice, infatiseaza ;pe evrei ca vinovati de
provocarea razboiului si cuprind indemnuri la ura gi incitare Ia
pogrom.
Dealungul tarii, din fundul Moldovei pans in miezul Olteniei, sunt
plimbate trenurile, ;in ale caror vagoane cu usi inchise gi plumbuite,
www.dacoromanica.ro
24 lunie 1941.
Primul atac aerian sovietic; cateva bombe la Rapa Galbena si la
gar5. (Nr. 38). Strickiunile produse de bombardament au fost Fara
important& dar panica ce a cuprins populatia a fost serioasa. Peste
aceast5 panic5, s'au asezat svonurile, larg raspandite din surse milic5
pe top evreii
tare si legionare, cari acuzau pe evreii ieseni
au leg5turi cu aviatorii sovietici, ca semnalizeazA tintele ce trebuesc
lovite si c5 unii evrei, originari din Iasi piloteaz5I avioanele sovietice.
(Nr. 23, 56). Aceste elemente au creat o nebunie colectiv5 si au transformat aproape intreaga populatie iesean5 Intr'o massy inspaimantat5,
care vedea, cu necugetata dar aprig5 dusmanie, In evreu, primejdia
cea mai amenint5toare. (Nr. 38).
26 lunie 1941.
Ziarul iesean Prutul", cotidian de dup5 amiaz5, publica un fel
de comunicat-apel, semnat de generalul Gheorghe Stavrescu, Comandantul Diviziei XIV-a Infanierie, suprema autoritate military romans
local5, in care, printre altele, cere cefatenilor concursul pentru a
prinde pe rauvoitorii nostri si pe alarmisti" si ameninta ca. cei in
slujba inamicului vor primi pedeapsa capitals ". (Nr. 15). Data ziarulul e 27 Iunie, dar probabil CA a ap5rut In 26, potrivit sistemului de
post-datare a cotidipnelor.
Intr'un raport de mai tarziu, al aceluias general Stavrescu despre
atacurile aeriene sovietice, se spune intre altele: Se mai af15 si alti
fel
legaturi cu suspectii
26 lunie 1941.
acesta
Evreii Iosub Cojocaru, Leon Schachter si Wolf Herscu,
din urma gray ranit In cursul bombardamentului aviatiei sovietice de
toti trei locuind in preajma cl5dirii unde au fost cartidimineat5
ruite unitati din regimentul 13 Dorobanti, sunt adusi la Comandamentul regimentului, sub Invinuirea c5 din locuinta for s'au facut semna-
22
www.dacoromanica.ro
27 lunie 1911.
La cativa kilometri departare, la Sculeni, se desfasoar5 un mace)
infior5tor, peludiu demn de tragedia ce se preg5teste la Iasi. Acolo,
hoardele cotropitoare s'au lovit din prima zi de rezistenta eroica a
Armatei Rosii. 0 Incercare vicleand reusise gratie surprinderei si un
cap de pod m5runt, de vreo 5 km. adancime, fusese stabilit pe malul
r5saritean al Prutului. Acolo si-au infipt calcaiul doua batalioane din
regimentul german 305, comandant de colonelul Buck si batalionul
maior Garaiac, din regimentul 6 Van5tori roman, comandat de colonelul Ermil Maties. Ofiterii acestui regiment blestemat, care a semanat moarte pe tot drumul dela Sculeni pans la Odessa, au cerut
in mod special comandamentului german si li se repartizeze tocmai
acest sector, pentru a se rizbuna pe evrei, cari i-ar fi umilit la retragerea din 1940. (Nr. 23). Ei au Implinit cu prisosinta fagaduiala.
Abia se instatasera cele trei batalioane pe pamant sovietic, si un
atac al infanteriel ruse, sprijinit de tancuri, respinge pe invadatori si
trimite cele doug batalioane germane Inapoi de unde au venit. Ramane
pe loc numai batalionul roman, si mai ales ramane compania de comanda a regimentului 6 Vanatori in frunte cu cei doi ofiteri de legatura cu comandamentul german: cpt. Ion Stihi si sublt. Eugen
lescu. Ei raspandesc svonul mincinos ca defectiunea si fuga nemtilor
se datoreaza unui atac pornit de evreii din Sculeni. Cornandantul sectorului de lupta, colonelul german Buck, arunca in foc alte batalioane
germane si recucereste pozitia. Apoi ordona evacuarea populatiei civile
din Tg. Sculeni. (Nr. 26).
www.dacoromanica.ro
evreeasca in Sculeni.
Ermil
dat acest ordin, dar exprinla chiar regretul c5 ceeace s'a fAptuit im-,
potriva evreilor din Sculeni, a fost prea slab". (Nr. 24, 25).
27 lunie 1941.
Epitropii Comunitatii si fruntasi ai populatiei evreesti, sunt convocati la ChesturA, de Care chestorul delegat, It. col. Constantin D.
Chirilovici. In numele comandantului M. U.
care nu putea fi decat
generalul Gheorghe Stavrescu
acuzA populatia evreeasca de cola borare eft aviatia sovietica si
in termeni foarte vehementi
cere
reintrarea populatiei in legalitate", amenintand c5 pentru fiecare
roman sau german cAzut, vor fi omorIti 100 de evrei. Terming cerand
ca prin oficiul Comunitatii, evreii s predea la Chestura toate binoclurile, lanternele, aparatele fotografice si cinematograf ice. (Nr. 16, 37).
27 Thule 1941.
0 conferinta de ordine Intruneste la Prefecture pe: Prefectul de
judet, colonel Dumitru Captaru; comandantul garnizoanei, colonel
Constantin Lupu; chestorul politiei, It. colonel Constantin Chirilovici;
probabil
inspectorii de sigurant5 Giosanu si Cosma; prim procuror
si medicul primar at or asului. S'a hatarit a se atasa
Ion Aburel
pe langa fiecare circumscriptie de politie, cate o sectie de jandarmi,
comandantA de ofiteri, cari sa conlucreze pentru prinderea celor ce
Leoveanu, fost director general al Sigurantei Statului, trimis de Antonescu la Iasi la 2 Iu lie pentru' a ancheta dezordinele, precizeaza
c5
in baza declaratiel chestorului de politie It. col. C. Chirilovici
aceasta mAsurA s'ar fi hotarit in ziva de 28 Iunie, dimineata. (Nr. 45).
27 lunie 1941.
Comandantul garnizoanei e informat telefonic de chestorul polltiei, ca In cartierul Pacurari, s'a strans un grup de legionari, cari
cants cantece legionare si alarmeath populatia. Sosind la fata locului
cu un pluton de soldati, colonelul Lupu gisqte 30-40 legionari, toti
24
www.dacoromanica.ro
21
lunie 1941.
oral. Dace se tine Insa seama de faptul ca asasinul era legionar cu-
tiunea eventuala a autoritatilor. Deaceea nu numai in ordine cronologica, ci chiar din punct de vedere organizatoric, crimele lui Manoliu
formeala prima etapa a pogromului din Iasi.
www.dacoromanica.ro
lui sub pretextul caut5rei unor aparate de radio-emisiune. (Nr. 22, 35,
40, 43, 44, 45), Sositi imediat la? locul s5lbateciilor, chestorul de politie,
comandantul garnizoanei
acesta insotit de un ploton de jandarmi
Faptul acesta a fost socotit deosebit de gray si producator de consecinte, chiar de autoritAtile antonesciene, ceeace a determinat pe Marele Pretor din vremea aceea, generalul Ion Topor, sa pedepseasca pe
maiorul Scriban, cu 10 zile de Inchisoare.
28 lunie 1941. ,
Chestorul de politie Gheorghe Leahu, ordona comisarilor din politia ieseana, s5 depuna toate armele ce pose& Ordinul e contramandat
dupa cateva ore, dar In aceeasi zi spre sears, un nou ordin al lui
28 lunie 1941.
Organe ale politiei de sigurant5 $i ale chesturei de politie, aresteaza
Cu tot acest schimb viu de focuri care a Imbr 5cat caracterul unei
adevarate lupte, nici un militar nu a fost omorit sau ranit, nu s'a gasit
26
www.dacoromanica.ro
nicalri vreo arms si nimeni nu a fost prins tragand din case. (Nr. 14,
21, 34, 45, 46). Cercetarile facute mai tarziu, au constatat ca focurile
an fost trase de soldati nemti (Nr. 31) sau romani (Nr. 32) si legionari (Nr. 45) si cu cartuse oarbe sau cu arme de salon. (Nr. 14, 45)..
Totusi nemtii au incercat s5 acrediteze versiunea ca ei ar fi avut
rnorti si r5niti. (Nr. 36). Vulgul a crezut si a amplificat versiunea nemteasca. ConducAtorii autoritatilor romanesti
in special col. Captaru
prefectul judetului
s'au lasat si ei inselati sau poate mai curand
au voit sa se lase inselati. De aceea autorit5tile au privit tot timpul problema sub aspectul unor dezordini provocate de evrei si in loc s is
masuri de reprimare impotriva criminalilor, au continuat sa incurajeze activ si pasiv masacrul.
Simultan cu focurile de arms, cari de altfel au continuat toga
noaptea, patrulele germane cari imp5nasera orasul, p5trund in casele
evreesti si numai in cele evreesti, unde, sub pretextul perchezitiilor,
aresteaza, maltrateazA, jefuiesc si ucid. Acestor patrule se asociaza
patrule romane, fixe si mobile
instalate de comandamentul garnizoanei
soldati razleti si foarte multi particulari. Alte echipe de perche-
zitie sunt formate din gardieni, trimisi din ordinul Chesturii de polltie. (Nr. 44). Perchezitiile au fost ordonate de generalul Stavrescu, comandant al M. U. (Nr. 21). Acolo unde locatarii nu sunt in locuinte,
caci e stare de alarms, patrulele patrund in ad5posturi.
29 lunie 1941.
C5tre dimineata focurile de arms continua sa se auda din toate col-
turile orasului. Nu mai sunt insa focurile oarbe sau ale armelor de
salon, nici focurile neghioabe, trase in nestire, de soldatii ce se credeau atacati, ci sunt focuri de carabine, pistoale si chiar mitraliere,
cari trag in plin in carne vie, in oameni nevinovati, pe strazi, in curti,
in ad5posturile si casele evreesti.
Cei ce scapa de plumbul ucigas sunt manati catre centrul orasului. Din toate cartierele, curg nesfarsitele convoaie de oameni chinuiti
majoritatea b5rbati, dar printre ei rnulte femei si copii
parinti
alituri de copii, bunict alaturi de nepoti, sotii alAturi de bArbati, unii
www.dacoromanica.ro
Aproape toate convoaiele au fost manate spre Chestura de Polltie. Totusi cateva s'au oprit la Liceulilational, la Regimentul 13 Dorobanti, la $coala Wachtel si la InsFctoratul Regional de Sigurant5.
Acestea vor fi aduse si ele mai tarziu la Chestur5, unde imensa curte
va deveni cur and neIneapatoare pentru mine de oameni inghesuiti
acolo. Rapoartele oficiale vorbesc de- 1800-2000 la orele 9 dim. (Nr.
34) si 3500-4000 (Nr. 40, 44), ba chiar 5000 (Nr. 43), pe la amiaza.
Martorii pomenesc de peste 6000. Ei asteapi5 inspaimantati ca vreunul din numerosii conduatori de autorit5ti, cari misurfa Intre poart5
si birouri, s5 le hot5rasc5 soarta.
Generalul Stavrescu, comandantul M. U. din zon5 (div. 14 infanterie), suprema autoritate military romans local5, prevenit inc in
cursul noptei de c5tre cpt. Darie, comandantul companiei de politie
a diviziei si de c5tre organele politiei civile (Nr. 34, 42), nu is nici o
m5sur5 st nici nu raporteaz5 mai departe, dat ordona perchezitionarea
caselor evreesti si ridicarea evreilor. (M.. 33, 42). In raportul sau de
a doua zi asupra evenimentelor noptii, din care nu lipseste insinuarea
suspectii judeo-comunisti", el relateaza ca cei gasiti in vina au fost
,executati pe loc de trupele germano-romane". (Nr. 39).
In Dumineca ceea", Generalul Stavrescu a venit de cateva on
la chestura. Pe la orele 11 a tinut si un discurs, In parte linistitor, cu
toate c5 continea obisnuitele insintfari gi o seams de amenintari. (Nr.
37). Dup5 plecarea sa
se pare_ chiar din ordinul sau
s'a format
a comisiune compus5 din comisaril Dumitrir lancu si Rahoveanu Titus,
Impreun5 cu cpt. Dade, comandantul companiei de politie a diviziei,
cari au procedat la un simulacru de triaj al arestatilor, eliberand
Vara nici o cercetare
cca. 200 de oameni, cArora li s'a dat st ate
sun petec de hartie pe care scria cuvantul LIBER", araturi de stampila chesturei. (Nr. 37). Nu s'a putut descoperi dac5 aceste bilete au
constituit sau nu o momeara, pentru atragerea altor evrei In cursa.
Cert este ea zvonul s'a faspandit repede $1 foarte multi evrei, mult
mai multi decat fusesera eliberati, au iesit din ascunz5tori si au venit
de buns vole s cear5 asemenea bilete. Odati ajunsi la chestur5,
chiar daca iii dadeau seama de primejdie, nu se mai puteau intoarce.
Erau obligati s intre In curtea ceea blestemat5 si sa str5bat5 culoarul, format din cateva bestii nemetsti, inarmate cu bate si tingi
de fier, cari loveau cu atata cruzime incat unii oameni mureau dela
prima lovitur5. (Nr. 14, 41).
28
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
-Jul judetului, It.-col. Constantin Chirilovici, chestorul delegat si Gheorghe Leahu, chestorul titular al politiei, E. Giosanu si Matei Cosma, inspectori de politie Gheorghe Stanciulescu, secretarul chesturei, Ion
Aburel, primul procuror al Tribunalului, col. Gheorghe Barozzi, pretorul armatei III-a, maior .Nicolae Scriban, pretorul diviziei 14-a, col.
Gheorghe B5descu inspectorul de jandarmi Iasi, cpt. Constantin Darie,
"cu compania de politie a diviziei, slt. Aurel Triandaf si elev plutonier
Florin Ghineraru cu unul sau doug plutoane de jandarmi si toll comisarii chesturei (Nr. 34). Nimeni nu a luat nici o masura. Abia cand
masacrul era pe sfarsite si bestiile obosite, generalul Stavrescu a schiiat cateva gesturi de oprire a soldatilor romani si s'a dus la generalul
von Salmuth, comandantul corpului XXX german, pe care l'a adus
la chestur5 si care a dat dispozkiuni pentru retragerea odor cativa
nemti din curtea chesturei. Totusi eyreii ramasi in viata, au fost mentinuti arestafi, sub paz5 amestecat5 romans si german5.
Intre timp, Inca pe la amiaza, un camion automobil al Primariei,
a inceput sa culeaga mortii de pe strazi (Nr. 66).
www.dacoromanica.ro
cipat la escorts si soldati romani, dar mai ales gardieni publici, cari
n'au facut decal sa m5reasca suferintele evacuatilor. Gel ce au organizat evacuarea evreilor, n'au trimis pe nimeni Investit cu autoritate,
pentru a micsora sau In Miura aceste suferinte. Batai le, chinurile, jafurile, s'au succedat dealungul drumului pans la gara, dar s51b5teciile cele
marl s'au petrecut in piata din fata Orel si pe peron, In timpul Imbarc5rei, deli intre supraveghetorii nemti, se g5sea si maiorul Nicolae
Scriban, pretorul diviziei 14-a (Nr. 37).
Colonelul Mavrichi, delegatul Marelui Stat Major in gara Iasi, a
acordat cele 50 vagoane cerute de col. Captaru
pentru cei cca. 2500
evrei cati se presupunea la inceput ca vor fi expediati
dar 12 din ele
au fost refuzate, pe motiv c erau vagoane pentru transportul vitelor,
neata, Bra' vreo dispozitie de. oprire catre organele feroviare sau autoritgtile locale (Nr. 50). Acestea din urma au fost avizate de catre
Prefectul de judet, col. Captaru, abia pe la orele 11 (Nr. 49). F5r5 s
se stie dac5 trenul va mai veni sau nu, autoritatile locale dar mai ales
Comunitatea evreilor, au f5cut ceva pregatiri. Intre timp evacuatii au
suportat calvarul unui drum in zig-zag, Intaiu spre Pascani, de aci la
Lespezi, apoi iar la Pascani pans aproape de Roman si din nou Inapoi
prin Pascani pan5 la Tg. Frumos, unde a ajuns catre sears. Conducatorii autoritatilor locale au avut Inca atunci impresia ca peregrin5rile
trenului au fost provocate cu dinadinsul, ca sa prelungeascA suferinta
si sa mareasca numarul mortilor (Nr. 49).
3I
www.dacoromanica.ro
toat5 noaptea ca nu cumva yreun evacuat sa fug5 sau vreun muribund sa primeasca o pic5tur5 de ap5. Vigilenta sa a fost totusi uneori
infrant5, pentruca s'au obtinut cateva canite cu ap5 dela locomotive,
platite fiecare cu Cate 10.000 lei.
Marelui Stat Major in gara Iasi, col. Mavrichi, care st5ruia pentru
plecarea imediata a trenului. S'a produs insa un miracol care a mai
salvat ceva vieti. Un tren a deraiat In static Cuza Koda si a blocat
linia pentru cateva ore, ceeace a permis debarcarea aproape a tuturor cadavrelor. (Nr. 50). Fara acest accident, trenul ar fi plecat mai
departe cu multe cadavre InSuntru si f5r5 indoiala c5 numarul mortilor ar fi fost Inca mai mare, iar suferinta supravietuitorilor mai Infioratoare.
caci
durerile nu au fost usurate deck prin scoaterea cadavrelor
s'a refuzat cu inc5patanata cruzime p5strarea usilor deschise pentru
primenirea aeru.lui in vagoane si mai ales s'a refuzat apa dupa care
trenul a plecat pe la orele 16, in ziva de 1 lulie,
jinduiau Insetatii
www.dacoromanica.ro
47 -V
7 7;
ir
10.
.W.71
",
'
RIP
-
..
16.4.
.
Gara Iasi in zorii zilei de 30 Tunic. Grup de evrei trantiti la pamant, goniti unul cite unul, spre trenurile ucigase.
www.dacoromanica.ro
PE DRUM UL
-IrrY1111;-,_
r.
'A
or;
wt.
,c
"
In gara Sabauani.
Plailvt II
www.dacoromanica.ro
'
IA.ICALARAI
T-;.-attrit*--"-t-iv-71,34
.0
.
,, '-. :-.,-:**7.-
,.
A--,--
7i
.' . " 4.
4o!
--
of
,c,...,.
.
17
. -,
--:
'.
14 N 4
.1
!
',.
.;111
..,,,,.
'"1;;:,
j.4.,...-4!
'.*
,,
`,.
.:
...:
4
..
.i
.isp
.3 T..*
"*"
4 to.4'
,' '
/'
'
dl
NO
...
iv..
-1,0C,
At'
t'..:+1661r
Nt. .
4.
'
.
.=.*
Ar4,11
.,
rworp
1.4.;
.
.r 4,:kik ----- t
.-vAsoivtria.
ti
Plan.
www.dacoromanica.ro
III
TRANSPORTAREA CADAVRELOR
Vc+";p.=, r?
Vi
511v ;I.
.9.9,
`4-
*-
P.72
,7 ,yr.
'11Z
.,:k7nrn1
41.
31
alb
(Er.
:1
:L
1:
1.
or,",
"iet
%.,t,
Plaiwr IV
www.dacoromanica.ro
IN GARA MIRCETI
two ---
F1
RI
CI'
V
15
e'
';',
La
1Fer
S.4
-ay
Plait vt I'
www.dacoromanica.ro
vkitnid
PIETRE DE MORMANT
"VVI.N.4 11.0.441.4
7.1,-
4,06`
trl
4 11.S.,...,1,
wilt
Sttyt At 0
dint ranaaeaa-..
Jr
0}i1/
141/
erwu
TNSPECrOIA'aL
ARr
tit
N.S'eaneacu.1.
tizatiomc
."
a-
Soful
:Lt.Colonal
kik(
I.
.7.1.
ghie
44
inahise. -
0'11.00
,it:
!Urea..
.st
JPROPtIfIlltI21.
in,jspnto in kiroenti.-
111,
parcursuluijaajzzjae,
1,
62i
-.v.. 4-
and :Rormn
n Coffin tdrTIOnl
fnerramderdViond.
..,.
.!(1
blcpul POIrper
Ay(
Paid
1'.
Xutet
spet.il.no
'
vista
93
Nolla
. Li
IF`
irif r 1,."
.4111.4..
1
''.':.
Jandanni
p.01-740- sultl:
-..--iitAli
4' (
Milled
ndorneael
it tl
isiciUtIA
44,
SI
Wane
.
4.,....
t
Insinett.r.itul
'.
17- ,i.0
"S
.\,,\.%.
.,-,.
-.-
Na 4fi.2
0> /
:310
..(i
1,
-3:71q.17."
..
,ft-'
5--
www.dacoromanica.ro
si Sabatiani.
cfintrti!--
r-:.
...19
1/40
'
1n4
;.
l
'
7. er,
1 'nacre
lore
ar1
i.e
::o1
r.
:"'
'
OCE1 - 7E791,1,
A 11
41/
..
8.
Gode
to
:4:
r:e.:)/uSCIL
44.'"L
iiestottal
41. JODARPIECILI
Jandareerlt
e ftraftnt'.
n
a,!
"lairs
UnlOr
teforieoleften
POrin,f,Le!!iuftii
.1991.19lomu;
hairy
V.Ioneftro
4n1o2ite
,
tes)Indinei'rftql
-;
tu dIrecIla Calarant.
La aoartea color de an .1 eue,nu a'o,ocotretem.
cu
of o vlolemtd.
pAn..
tItluat
c"
1 Mihail Scalper
trriro11,r,m
al .,u4.1alo=111
or.4.
4 A7,
/011.
Jigatragta
InatocI.ienerala al Jon!.
toesect.Jund.aucureetl
C'een1,111:ter al 1.,i.letr,
I "greeter..
.t
ti
ulArnei
its/PO=eno !'l-tor
data)
linrnitonned
Cottend.P.S.nel.,^1 in'nnte,ie.
, ".
,
6,110e1
al neglumet ketrollfeleow,ne treneyortat la face loculul unde am conatatat ea tale reportete de oityo,
aunt Just,.
ttnuet drool
e.enesou
bin 7nrn%
ce
InIerma;1 eu aunt In %Input treesportului 'ale Weald :1 to Inotegt1 do pereoeni.
larrenne cu sanaA tinter ItarrIca,procur
Xi..
ter,Ce#1tn lonesou 11egetul Coaandaeentulul X111. f
aunt
freec',,,i,i%101=i;%
17,30
port:
e...11..er'ul "
..
:1
Inieri'0,1!0=111 Medic Yr
MA, 1: ..udelui.11 :.penel Se' el- V011(101 Movileseu.Jontri esen t. Ine'..Int o.n:entul pre,e%-vern1..
It ...I
array!
Jun .Pran, vs
www.dacoromanica.ro
cr;
g.14,K
v'
60.
'.
F4-;
gr5y
41-
Plan a VIII
www.dacoromanica.ro
'ate
La coborArea din tren, cei cca. 800 supravietuitoril preluati de plutonierul Ursache In gara Podul Iloaei, nu mai erau decat epave inebunite, cari nu puteau s mearg5 sau za m5nAnce, nici sa plang5, s5 ble33
3.Cartea NeagrA
www.dacoromanica.ro
steme sau sii urasca. Au ramas acolo, intaiu tnchisi in slnagog5, apoi
impartiti pe la casele evreilor din targ si au dus
vreme de aproape
trei
o existents mizerabil5.
30 Iun;e 1941.
Luni dimineata, erau aproape sfarsite sufcrintele evreesti in curtea
chesturei de politie din Iasi. Doar ici colo se mai percepea Cate un
vaiet al muribunzilor, amestecati in stivele de cadavre (Nr. 66, 67).
Incolo, numai imensa balta de sange care din fundul curtil se tot intindea, ajungand pan5 la poarta si in care, cei ce treceau pe acolo,
trebuiau sa intre cu toata grosimea pingelei", iar
dealungul gardului
nesfarsitele stive de cadavre, asezate ca lemnele (Nr. 66).
Pentru cur5tirea terenului, a fost mobilizat intregul serviciu de
salubritate at Primariei. Patru autocamioane basculante, cari puteau
primi fiecare cate 20-30 cadavre si 24 de drute de gunoaie in cari
incapeau cate 10 cadavre (Nr. 66), au carat toata ziva mortii la Cimitirul Israelit si in alte locuri ramase necunoscute (Nr. 66, 67). Un
singur camion a Mart opt drumuri (Nr. 67). La Cimitirul Evreesc
cadavrele au fost aruncate intr'o groap5 imensa care
poate numai
fusese *an' cu 10 zile inainte, din ordinul Comanprin coincident5
damentului ap5r5rei pasive. In groapa cadeau deavalma, prin inclinarea camioanelor, mortii, muribunzii sau chiar numai ranitii (Nr. 66,
67). Tot acolo au fost azvarliti *i cei impuscati chiar to cimitir; intre
altii, un batran omorat de neml,i, pentruca s'a incumetat sa spun o
rugaciune pentru odihna sufletelor celor ucisi.
In timp ce camioanele si drutele de gunoi transportau cadavrele,
sacalele Primariei cur5tau sangele de pe strazi (Nr. 34, 43) iar grupuri not de evrei arestati, spalau plated cu piatra in curtea chesturei, ca
sa* dispar5 urmele de, sange si pacate (plansa g).
unele
macii. Au perchezitionat intregul imobil, au adunat 18 evrei
rapoarte spun 20
printre cari un copil cu tat51 si mama, 1-au dus
in Plata Sf. Spiridon si in fata unei prav51ii de pe strada Vasile Conta, i-au culcat cu fata la pamAnt si i-au omorat cu mitraliera carului
de lupt5. (Nr. 34, 69), (planp c).
30 lunie 1941.
0 ordonanta semnat5 de Generalul Stavrescu, care si el si-a sp5lat
mainile de sange si pacate si a plecat in cursul noptei pe front, pune
intaiu pe seama teroristilor inamici cele petrecute in noaptea de 28-29
Iunie, dispune apoi o serie de restrictiuni privind circulatia si portul
armelor si sfarseste cu o serie, de amenint5r1, bunaoara: dinamitarea
34.
www.dacoromanica.ro
1 lulie 1941.
Ion Antonescu anunt5 printr'un comunicat, larg difuzat prin ra
dio si pres5, in tars si in strairlatate, ea la Iasi au fost impuscati 500
iudeo-comunisti, cari au tras focuri de arms din case, asupra soldatilor
germani si romani (Nr. 2).
1 luUe 1941.
Colonelul Constantin Lupu, lost comandant al garnizoanei si numit, in noaptea ce a urmat masacrului, comandant militar al orasudupa o sului, d5 o ordonanta prin care anunt5 ca vor fi executati
toti locuitorii caselor din cari se vor mai trage
mar5 cercetare"
focuri de arms asupra armatelor romane sau germane. (Nr. 70). In
aparent5 masura era inteleapt5 pentru c autorit5tile stiau ca toti cei
cari au tras, au fost nemti sau legionari cari urmareau provocarea
m5celului. Dar in momentul afiskei ordonantei, populatia iesean5 era
complect otravita si eel din urma copil stia ca focurile din Iasi au fost
trase de evrei. De aceea ordonanta nu a fost privita decat ca o con"firmare a zvonurilor i a inveninat si mai mult atmosfera. Fireste c5
ordonanta nu aducea nici o amenintare impotriva celor cari continuau sa omoare pe evrei.
Aceste omoruri se mai produc, sporadic, in special la periferiile
orasului. (Nr. 38, 72). NumArul victimelor e redus, pentru c5 evreii infricosati stau ascunsi si nu se incumet5 s iasa pe strazi.
2 Lurie 1941.
Un nou comunicat al lui Ion Antonescu anunta c5 strainii de
neam" cari vor mai trage asupra soldatilor, vor fi executati in proportie de Cate 50, pentru fiecare soldat roman sau german cam.,
(Nr. 2).
2 belie 1941.
Trenul comandat de Aurel Triandaf, plecat in dup5 amiaza precedents din Tg. Frumos, a ajuns in zorii zilei la Mircesti. S'au descarcat 327 cadavre, inmormantate in marginea satului Iugani. (Nr.
57, 59). Vagoanele nu au fost deschise decat atata timp cat era strict
necesar pentru coborirea cadavrelor, far oamenilor inebuniti de sete,
cari beau urina si isi sug unul altuia sangele si puroiul, nu li se da nici
un strop de ap5. Cei cari incearc5 s se salveze sarind din vagoane
fie pentru a fugi, fie pentru a sorbi apa din baltoace, sunt impuscati.
(Nr. 56, 57).
3 Julie 1941.
Trenul a ajuns in statia urmatoare, S5baoani, si a mers mai departe
1)&15 lang5 Roman, unde nu a lost lasat sa intre in gall, din cauza
35
www.dacoromanica.ro
mirosului ce exala. Din ordinul Marelui Cartier General, care era instalat in oras, trenul a lost reintors la Sab5oani, unde a mai scoborit
vreo 300 cadavre. (Nr. 57, 60) (plana II). Tot acolo a venit si o comisie medicala, care a dispus s se imparts oamenilor -ap5. Abia acum,
in a cincea zi de suferinta, cap5t5 itoti evacuatii, prima sorbitura de
ap5. Unil din ei, complect deshidratati, cad ca tr5zniti, numai la atingerea apei de buze.
6 lutie 1941.
Trenul a mers mai departe. A mai lasat 55 cadavre la Roman
(Nr. 57) (plana h), unde o parte din eyacuati au fost imbaiati (Nr. 55,
56, 57), dar li s'a ars toed bruma de imbracaminte ce mai aveau
oameni incarcati la Iasi sau din cei 1776 cat a preluat el in gara Tg.
Frumos
57. 63).
Supravietuitorii au fost internati intr'o magazie din curtea regimentuIui 23 infanterie. In cele aproape 2 luni cat au stat la C515rasi,
ei au dus o existents mizerabil5, cu toate c5 aci au intalnit oarecare bun5voint5 a autoritatilor si au lost ajutati temeinic de obstea
evreeasc5 local5 si de Federatia Uniunilor de Comunitati Evreesti. Nici
August 1941.
La Iasi e iarasi liniste. Orasul a recapatat aspectul aproape normal. Indemnate sau amenintate de autoritati, evreicele din Iasi au luat
locul barbatilor, ale c5ror trupuri putrezesc in imensele gropi comune,
-au continua s5 se chinuiasc5 in lagarele de internare dela Podul
Iloaei si C515rasi.
Prin oral s'au perindat nenum5rati anchetatori. Ministerul de Interne, Mamie Cartier General, Serviciul Special de Informatiuni, etc.,
au trimis cercetatori ai cauzelor, imprejurarilor si vinov5tillor pogromului. Nimeni nu s'a incumetat sa stabileasc5 o invinuire.
Generalul Emanoil Leoveanu, Director General al Sigurantei Statului, trimis sa ancheteze de insusi Ion Antonescu, nu i-a putut implini
www.dacoromanica.ro
Post deajuns insa Ca sa stabileasca ca nici un evreu nu a tras in armath, c5 nici un soldat german sau roman nu a fost omorit sau Cana
si ca totul a fost o inscenare legionary sau fascists, menita s dud la
exterminarea evreilor. (Nr. 45).
Cu toate ca toll 'conducatorii cunosc acum intregul adev5r, nima-
nui nu-i trece prin gand ca ar trebui desfacuta din massa populatiei
iesene, otrava r5spandit5 cu criminals voint5.
Dimpotriva. Abia s'au calmat spiritele, cand ordonanta noului co-
37
www.dacoromanica.ro
PROLOG
Nr.
PRPDENTIA CONSILIULUI
I"
Bucure0i 19 lunie 1941
DE MINI$TR1
Centrul do informafiuni
Nr. 62783
MINISTERUL
PROPAGANDEI NATIONALE
Cabinet
Confidential Personal
Cu onoare se trimite alAturata Not5 Informative
relative la activitatea Serviciului Secret al Misionarilor de pe lang5 Ministerul Propagandei Nationale
pe care d. General Antonescu, Conduc5torul Statului, a pus urm5torul ordin de rezolutie:
Executarea rezolutiilor din text.
SA se inchida toate cafenelele evreesti comuniste din Moldova.
Si fie identificati
pe regiuni,
toti jidanii, agentii comunisti sau simpatizanti.
Ministerul de Interne trebue
tie, A le interzic5 circulatia si
s5
tul oportun.
www.dacoromanica.ro
EPILOG
Nr.2
PRESIDENT1A CONSILIULUI
DE MINISTRI
lulie 1941
COMUNICAT
2 lulie 1941
PRESIDENTIA CONSILIULU1
DE MINIgR1
COMUNICAT
www.dacoromanica.ro
Nr. 3
CURTEA MILITARA
DE
CASARE $I JUSTITIE
Cab. Nr. I Instructie
PROCES VERBAL
Dintre acestea 3 servicii an fost oficiale Intre cars Abwehrul" german, in romaneste Serviciul de Informatii al armatei germane; at
doilea atasatul de politic german pe langa legatia din Bucuresti si
apoi Serviciul de Informatiuni at legatiei germane, tolerat de uzantele
diplomatice.
4t
www.dacoromanica.ro
Stabilind raporturile Intre Canaris si Himmler, trebue sa precizam ca amiralul Canaris si serviciul sau, apartineau Wehrmachtulul,
iar celelalte servicii in frunte cu Himmler, apartineau grupei politice.
Catre sfarsitul razboiului, constatandu-se ca 5 ofiteri in frunte cu
Col. Hansen din Abwehr, au avut amestec In atentatul contra lui Hitler, Canaris a fost destituit si arestat iar Col. Hansen si ceilalti ofiteri
au fost executati.
Amiralul Canaris a servit ca martor al atuz5tel In procesul dela
Nuerenberg.
www.dacoromanica.ro
ealitatea de ofiteri sau agenti de politie judiciara, avand numai activitate discreta de informatii si verificAri, neputand interveni pe teren.
La Inceputul razboiului, conform ordinelor Presidentiel Consiliului
de ministri si Marelui Stat Major, S. S. I., a alcatuit un esalon pentru
informatii pe front si apararea spatelui armatei romane de actiuni de
spionaj, sabotaj $i teroare. Acestea erau misiunile S. S. I., el neavand
contact cu populatia si nici un fel de misiuni de ordine publics, cari apar-
Intrucat personalul servieiului 111.1 putea patrunde In zonele milltare Para autorizarea M.C.G., am cerut prin adresa scrisa catre M.C.G.,
care se gasea la Roman, aceste autorizatii. In seara acestei zile de 29
lunie 1941, toti cei citati mai sus inclusiv col. Micandru si maiorul
www.dacoromanica.ro
Iasi, iar orasul fiind in zona de operatii, este cartiruit de secretarul politiei Iasi Stanciulescu, la hotel Palace.
Miercuri 2 Julie, esalonul se aflA tot la Sopracesti, iar Petrovici
Iasi, pentru cercetarea aparatului clandestin de
pleac5 la Poeni
radio.
Samb5ta 5 Iu lie pans la 14 Iu lie 1941, esalonul rAmane la $opraRoman, iar I. StAnescu si Gr. Petrovici, cu echipele respective,
au mai lucrat la Piatra-Neamt, panA la 13 Iulie 1941.
14 lulie 1941, esalonul pleac5 la Iasi, Petrovici si St5nescu se reintorc la SoprAcesti, unde g5sind esalonul plecand la Iasi, yin sf ei la
Iasi, la 15 lulie 1941.
Ce rezult5 din cele de mai sus?
Mentionez in primul rand c5 datele asupra zilelor, pot suferi o mpdificare de 1-2 zile in plus, in nici un caz in minus.
cesti
44
www.dacoromanica.ro
Este o regula de protocol, strict respectata, In uzanteie internationale ale senior serviciilor de informatii, ca nu pot p5si unii pe teritoriul altora, Fara a vizita pe seful serviciului de informatii al statului
respectiv si a-i comunica scopul vizitei.
Pentru indeplinirea acestei formalitati, trebuia sa ne viziteze Canaris la Roman. Cum Insa el -calatorea cu un avion greu, far terenul
aeroportului Roman nu era propriu pentru aterisare, pe aeroportul
Bucuresti, fiind informat de aceasta, a fost nevoit sa schimbe directia
direct la Iasi si s5 nu mai vina la Roman.
In cursul diminetei acestei zile am Insarcinat pe It.-col. Ionescu C.
Micandru, care era seful sectiei de legaturi externe in S. S. I. si care
facea legatura cu Abwehrid prin maiorul Stranski, ca amandoi sa primeasca la aeroportul Roman, pe amiralul Canaris si sa-1 aduca la Sopracesti unde iI asteptam cu masa. La aeroportul Roman li s'a comuschimbat directia la Iasi si au fost oblinicat ca amiralul Canaris
gati sa se duca In fuga masinei si sa -1 astepte pe aeroportul Iasi, ...mde
s'au si Intalnit cu Canaris si s'au dus cu toti la cartierul lui Schobert,
Ia coala Normala, unde au avut o scurta convorbire cu el asupra legaturii de serviciu. Acesta le-a explicat dece nu a putut veni to Roman
iar cei doi ofiteri s'au desp5rtit de Canaris, Intrucat acesta a luat
masa cu generalul Schobert. In seara aceleasi zile cei doi ofiteri s'au
intors la esalonul dela Sopracesti, unde mi-au relatat cele de mai sus.
Fusesem informat de dimineata, dela aeroportul Roman, de schimbarea
survenit5 In voiajul amiralului Canaris.
In ceeace priveste afirmatia ca amiralul Canaris ar fi venit sa
vada opera agentilor lui Himmler, am dat mai sus lamuririle din cari
rezulta ca intre acestia doi si Intre serAlciiie lor, era o mare niferenta
ca structure, metode de lucru si objective urmarite si o mare 1Ipt.5,
ceeace nu poate confirma banuiala ca acesta ar fi venit sa vada opera
agentilor lui Himmler.
45
www.dacoromanica.ro
Nr. 4
DEPOZITIA
ntartorului Lt.-Col. Traian Borcescu, fost ref al serviciului secretarlatului S. S. 1., audiat in ziva de 12 Noembrie 1945, de catre
Acuzatorul Public Dumitru Saracu
IncepAnd din 1938 pan5 la 1 Aprilie 1941, am functionat in Marele
Stat Major, Sectia II-a, la Biroul de Contra-Informatil Militare.
46
www.dacoromanica.ro
unul la Cernauti 9i unul la Chisinau, care coincideau cu centrele de informatii ale Serviciului Special Informatii, insa lucrau separat. Cen-
tralizarea Insa a informatiilor provenind atat dela centrele de informatii ale M. St. M. cat si ale Serviciului de Informatii, se facea Insa
de Marele Stat. Major, Sectia II-a.
In strainatate organele Marelui Stat Major de spionaj si organele Serviciului Secret de Spionaj, numite Rezidente si care erau camuflate sub diferite functiuni la Legatiile romane din capitalele respective, lucrau in colaborare dar raportau separat. b) In interiorul taril, Marele Stat Major dispunea de trei birouri
statistice la Bucuresti, Iasi si Cluj, care urmareau activitatea tuturor
elementelor considerate ca suspecte sigurantei statului.
In problemele politice urmarea problema legionara, comunista
precum sl activitatea partidelor politice care ar fi adus.un regim schim-
bat in jars pe linie politica si specials, activitatea muncitorilor in fabrici, activitatea minoritatilor in special activitatea iredentista bulgara
$1 maghiara $i contra spionajul intern, adica urmarirea elementelor de
spionaj inamice, trimise pe teritoriul tarii noastre.
Aceste birouri statistice depindeau toate de Sectia II-a a Marelui
Stat Major, era o denumire care camufla atributiunile de urmarire a
elementelor care lucrau contra sigurantei Statului de atunci.
c) Colaborarea Sectiei II-a din Marele Stat Major cu Serviciul
Special Informatiuni, era o colaborare totals, constand din furnizarea
de catre Serviciul de Informatiuni, Marelui Stat Major, a tuturor informatiunilor de pe teritoriul tarn. Acolo unde Marelui Stat Major,
Sectia II-a, i se parea ca nu' are preciziuni sau informatiuni complecte,
le cerea in mod special Serviciului Special Informatii.
La 11 Noeinbrie 1940, a venit la conducerea Serviciului Special
Informatiuni, Eugen Cristescu, fost director in Ministerul de Interne,
care a avut la acest Serviciu, in timpul cat am stat eu la Sectia II-a
a Marelui Stat Major, pans la 1 Aprilie 1941, pe urmatorii colaboratori: It.-colonel Palius Vasile, lt. -col. Ernescu Grigore, lt. -col. Andra
Aurelian, It.-col. Popescu Ion, It.-col.Trifon Nicolai, director Becescu
Florin, subdirector Butucescu, subdirector Silvestru Petru, Radu Al.
Alexandrescu care este un nume conspirativ, agent special Brasoveanu,
Rizescu, ambele nume conspirative si curierul Tanasescu.
$efii Sectiei II-a din Marele Stat Major, au fost urmatorli: colonelul Moldoveanu Aurel din 1938 pans in 1939, colonelul Cretulescu
47
www.dacoromanica.ro
'lie, actual general, dela 1939 /Ana in Ianuarie 1941, colonelul -Dumitrescu Polihron, actual general, din Ianuarie 1941 panA in Februarie
1941, cand este schimbat cu colonelul Dinulescu Radu, care era un infocat germanofil. Germanofilia acestuia se manifesta prin conferintele
pe care le Linea in interiorul Sectiei si la Scoala Superioara de Razboi.
In aceste conferinte I 1 arAta convingerea in victoria armatelor germane si in orientarea politicei externe a Romanies, care nu putea fi,
dupA dansul, decat cea alAturata Germaniei. Pretind d tot -din cauza
acestui colonel Dinulescu $i eu am fost mutat din Sectia II-a. Colonelul
Dinulescu a fost seful Sectiei II-a pang prin anul 1943, cand a fost tri-
comuniste, elementele considerate spioni sau gazde de spioni, etc. Aceste tablouri au fost cerute de seful Mare lul Stat Major, defunctul ge-
neral Ioanitiu. Tot In acest timp s'au stabilit masurile de luat pentru
prinderea, cercetarea tuturor spionilor si parasutistilor sovietici si a
propagandistilor sovietici, lansati cu parasutele pe teritoriul romanesc.
DupA plecarea mea dela Sectia II-a a Marelui Stat Major, prin
colaborarea noastra a Serviciului Special Informatii cu aceasta Sectie,
5tiu ca Sectia H-a a centralizat toate tabelele de evrei, care erau detinute parte de catre Siguranta Statului, ale evreilor dela orase, parte
dela Inspectoratul General al Jandarmeriei (cei ce domiciliau pe teritoriul rural), si dela Serviciul Special de Informatii a celor suspecti de
comunism, etc. Statul Major Sectia II-a centralizandu-le a intocmit tablouri, repartizandu-i pe 'agate, deportarea lot In 'agate sau internarea
In ghettouri.
La 1 Mai 1941, m'am prezentat la Serviciul Special de Informatii,
unde am functionat pang la 10 Noembrie 1944. Intaiu am fost reparti-
www.dacoromanica.ro
4.Cartea Neagrd
www.dacoromanica.ro
justifica pogromul din Iasi prin aceia ca evreii, ajutati de catre elemente de partizani sovietici, au atacat cu focuri de arme trupele germane si romane in trecere spre front. Se spunea ca au fost executati
cu aceasta ocazie in Iasi si in special in cartierele P5curarl, Sir Arle,
str. Lapusneanu, Chestura de Politic si altele, circa 20.000 (douSzeci
mii) evrei.
cand s'a intors la Bucuresti mi-a spus: faptele marl care le-am fa-
www.dacoromanica.ro
-Grigore Petrovici, iar dosarul masacrelor dela Chisin5u, mi-a fost adus
de catre Gheorghe Cristescu-Gica.
In ce priveste executarea la Chisin5u, a femeiei Roza Leibovici, am
fi
vici Grigore.
-Nr. 5
EXTRAS
din depozifia martorului It. col. Const. M. Radulescu, audiat la 12 lunie
1947, de catre Judele Instructor Special, G-ral Div. Nedelea Savu
Referitor la masacrele dela Iasi, nu pot da cleat prea putine rela-
tiuni, intrucat nu am Most acolo. Faptul pentru mine era prea greu
de consecinte politice generale, ca s5-1 desconsider si am cautat a-1
limpezi ca geneza si executie.
52
www.dacoromanica.ro
de mine, intre It. col. Const. Ionescu Micandru *i cap. german Alexandru von Stranschi. In ziva de Sf. Eugeniu (24/12/1941) la o masa comuna cu ocazia onomasticei sefului serviciului de informatiuni roman,
Nr. 6
EXTRASE
din depozitiile martorului It. col. Traian Borcescu, audiat la 15 sl 18
lanuarie 1946. de catre Acuzatorul Public Dumitru Saracu
www.dacoromanica.ro
Nr. 7
EXTRAS
din depozitia lui Victor Marinovici, agent in echipa cu care Grigore
Petrovici a plecat Ia lai, audiat la 30 lanuarie 1946, de catre Acuzatorul
Public Dumitru Saracu
In aceeasi echip5 se mal afla si Constantin Petrescu, zis Pokoreanu, Radulescu Traian gi sofeurul Boaca Titu, zis Teraponte.
54
www.dacoromanica.ro
Nr. 8
EXTRAS
din depozitia lui Constantin Petrescii, agent in echipa lui Grigore
Petrovici, audiat Ia 22 lanuarie 1946, de care Acuzatorul Public
Dumitru Saracu
Nr. 9
EXTRAS
din depozitia lui RAdulescu Traian, agent in echipa lui Grigore Petrovici
audiat Ia 28 Februarie 1946 de catre Acuzatorul Public Dumitru Saracu
www.dacoromanica.ro
(ss) D. SARACU
Nr. 10
EXTRAS
din depozitia lui Boaci Teraponte, sofeurul lui Grigore Petrovici
audiat la 29 Decembrie 1945 de catre Acuzatorul Public Dumitru Saracu
Echipa noastra inaintata de sub conducerea d-lui Grigore Petrovici, a intrat In orasul Iasi cu 5 zile Inainte de intrarea In,tacelas oral
a Esalonului I Operativ, al S. S. I.
(ss) TERAPONTE
(ss) D. SARACU
Nr.
EXTRASE
din declaracia martorului Constantin Mihalcea, membru in sectia de
contra-informatii S. S. I, data la 25 Februarie 1946 si din depozitia sa
din 8 Julie 1947, inaintea Judelui Instructor Special G-ral
C. A. Av. lonescu Emanoil
Maiorul Balotescu rezidentul Basarabiei, 1-am cunoscut in Chisinau. A luat 'parte desigur, dupa cum mi s'a spus In Chisinau, la toate
masurile impotriva evreilor. Isi facuse un adevarat depozit de mobila,
vese15, etc. la sediu. Era pretuit de conducerea S. S. I. Se inconjurase
de elemente dubioase, printre cari citez pe un oarecare Andrei si Manu
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
Nr. 12.
EXTRAS
din depozitia lul Nicolae Trohani, agent din echipa Col. Vasile Pal lus
din S. S. 1. audiat la 22 Februarie 1946
Deasemeni se afla In corn. Bucium din imediata apropiere a Iasulul, unde se refugiase din cauza bombardamentului, o mare parte din
personalul centrulul de informatii S. S. I. Iasi si anume: Maiorul Tulbure, Maiorul Balotescu Gheorghe, functionarul Nicolae Andrei. Din
compunerea centrului de informatiuni S. S. I. Iasi, mai faceau parte
functionarul Nemoianu, angajat secret de maiorul Tulbure, precum si
agentul Relu Cristescu (cu numele adevarat de Teodor Rosianu).
mai sus, care constituia cadrele; mai dispunea de mai multi agenti care
erau instruiti in vederea indeplinirii de diferite misiuni informative In
exterior. Acesti agenti, unii locuiau In case particulare, iar altii
mai
putinr
erau gazduiti in o locuinta particular5 1nchiriata de maiorul
Tulbure dela familia unui avocat mobilizat din Iasi, anume Cristescu.
Nr. I3
EXTRAS
din depozitia lui Radu Galeriu, tunctionar la sectla G" (Germania)
din S. S. 1.. de sub conducerea It. col. lonescu Micandru, audiat (a 23
Februarie 1946 de catre Acuzatorul Public Dumitru Saracu
Stiu ca in ziva and a avut loc la Iasi cel de at doilea bombardament puternic at aviatiel sovietice, a plecat acolo It. col. lonescu Micandru cu maiorul Stranschi impreung, el ducandu-se acolo direct la
Comandantul Div. 14, care I i avea resedinta la Copou.
Stu ca. dela Comandamentul Div. 14-a suszisil liter' ai G."-ului,
au plecat la un post de comanda al unui regiment apartinand Div. 14-a.
58
www.dacoromanica.ro
Gh.
aceasta carrr prin apropierea evenimentelor dela 23 August 1944, prevAzut cu vize straine, urmand a pleca In Spania, in calitate de consul
la Barcelona.
Din cauza precipitarei evenimentelor dela 23 August 1944, Micandru nu a putut pleca, r5manand in tars, iar eu 1-am intAlnit In lurra
Martie 1945, la berkia Trocadero.
Acuzator public
(ss) D. SARACU
Nr. 14
PROCES VERBAL DE CONFRUNTARE
www.dacoromanica.ro
din cetateni cari au fost scosi din casa erau Impuscati pe loc, iar paste
condusi spre Chestura si pe drum au fost maltratati si impuscati, parte
din ei, de catre germani.
Nu-mi amintesc sigur daa Col. Chirilovici mi-a raportat sau nu
c5 in curtea Chesturii s'a tras cu armele automate in cei adusi acolo;
retin totusi ca mi-a spus, c au fost groaznic batuti parte din cei cari
erau acolo -stransii.
turi -cari au continuat toata ziva, iar in seara aceleasi zile pe tangs
impusc5turi s'au lansat si rachete luminoase cari se vedeau ca erau
trase de jos si isbmcneau simultan din toate pArtile orasului.
60
www.dacoromanica.ro
is el. In pavilion unde erau stransi, am mai gasit dou5 lazi cu arme.
Mi s'au prezentat doi dintre ei, can mi-au spus ca sunt ofiferi trimisl
dela Mare le Cartier General, Serv. Secret, spre a inarma pe acestl legionari, pe cart urmeaza sa -i plaseze in spatele frontului inamic.
Am intrdbat pe cei doi dece nu ne-au raportat gi noua aceasta
masura. Eu m'am retras cu trupa la Comandamentul Militar al orasului, iar dupa aproximativ o ora, cei doi cu cart vorbisem inalnte, s'au
prezentat in uniforme de maiori, cerandu-mi scuze, spunand c5 au
vrut sa faca ceva secret, dar nu au reusit.
Am cercetat pe acesti doi ofiteri cart mi-au prezentat ordinele de
serviciu dela Mare le Cartier. Am raportat cazul Comand. Armatci
a III-a.
In ziva de 28- lunie, la ora 14, mi-a telefonat tar Col. Chirilovici
ea la punctul numit Chiurchiu in spre Abator, o coloang de earute
de transport din Div. 14 Inf anterie, au inceput sa devasteze casele
www.dacoromanica.ro
D. General Stavrescu declare urmatoarele: Prin misiunea operative pe care' o aveam nu puteam s am obligatiuni de garnizoana.
Acest lucru a fost Inteles *1 de autoritAtile civile si militare, earl au
fAcut diferite convoc5ri la care eu nu am luat parte, cu scopul de mentinerea ordinei de garnizoanA.
Din cele'petrecute In ora* am luat cuno*tinta In dimineata zilei de
29 Iunie 1941. Acest lucru mi-a fost raportat de cAtre organele mele
de subordine, ca nemtii procedeaza la arestari *i la perchezitii in car-
www.dacoromanica.ro
dusi de soldatl roman!, pe care cercetandu-I nu au putut sa-mi dea relatii, cine le-a dat ordin s faca operatiunea de arestare. Intrebandu-i
c4 Insistenta, milau rAspuns cA ,d-nii nemti".
Precizez c5 in ziva de 29 funie 1941, am fost de trei orl la Chestud( 0 numai in aceasta zi. Dup5 cele constatate la ChesturA am intrat in localul Chesturii, am imbarb5tat personalul 0 le-am spus CA
este bine s nu se aglomereze multi evrel la Chestura si s le dea
drumul la tot' acel cari sunt cu acte in regul5.
Dupa aceasta m'am intors la postul de comandA, nnde am dat ordin maiorului Scriban s raporteze imediat Comandamentului German
de cele ce se, petrec In at-as, de starea de nesiguranta creiat5, cerand
63
www.dacoromanica.ro
Precizez din nou c.5 singura discutie cu dl. Gral Stavrescu a fost
atunci and Pam chemat sl pe dansul la fata locului, arAtandu-i situatia.
Dl. General mi-a spus ca va lua masuri.
Precjzez raspunderea situatiei dela Iasi In timpul masacrului cade
in primul rand asupra Prefectului de Judet, care nu a dat nici un ordin si
nu a luat nici o masura pentru a Impiedica cele ce s'au petrecut. Deasemenea mai au raspunderea in acest caz organele politienesti, Che-
64
www.dacoromanica.ro
Nr. 15
COMUNICAT
Nr. 16
EXTRAS
din depozitia lui Avram Hahamit vice-presedinte al Comunitatii
Evreesti din Iasi, audiat la 2 Martie 1945 de catre
Acuzatorul Public Mihail Popilian
Eram vice-presedinfele ComunitAtii Evreilor din Iasi Inca din anul
1938.
In ziva de 26 Iunie 1941, Iasul a suferit un bombardament din partea aviatiei sovietice. A doua zi 27 Iunie am fo.t ehemati la Chestura
65
5.Cartea Neag;!"
www.dacoromanica.ro
de Politie, de catre d. Chestor Col. Chirilovici, un numar, de 12 f runtasi al Comunitatii si d-sa ne-a comunicat, in numele d-tui general TOmandant de atunci, al carui nume imi scapa,
cred general Stavrescu
c5 ar fi infgrmat ca pilotil avioanelor sovietice ar fi originari din
Iasi si c5 noi evreii am fi semnalizat"
inamicul, cad numai asa se
-explica pustiirea orasului, si ca noi evreii nu am fi avut victime 5i nici
pagube. Am raspuns pe loc ca noi nu am pactizat cu inamicul si am
cerut ragaz 24 de ore, pentru a face cercetari.
A doua zi, i-am prezentat un memoriu unde raposatul Av. Gherner care a redactat memoriul, a aratat ca au fost WA in acel moment
38 de morti si peste 100 case evreesti bombardate in cartierele periferice ale orasului, unde locuia populatia evreeasca grad; ca deci nu
s'ar putea sustine ca am avut legaturi cu inamicul si -am fi deci responsabili.
Nr. 17
KPOZITIA
martorului itv. Jacob Nuhamovici, - audiat in ziva de 21 Martie 1945
de catre Acuzatorul Public Veronica Zossin
Miercuri sau Joi inainte de 29 lunie 1941 m'am intalnit pe strada
Lapusneanu cu Av. loan Dimitriu care cu toate ca era cuzist, din dif e-
rite motive, eram foarte buni prieteni. Cand m'a vazut mi-a spus ca
dad* nu m'ar fi intalnit m'ar fi cautat pe acasa, ca sA-mi comunice ca
sa plec la parintii mei la Bac5u. La refuzul meu de a accepta acest slat
mi-a spus CA, dad nu pleci ascunde-te in gaurA de carpe. CAnd i-am
cerut lamuriri mi-a raspuns: eu am constiinta ImpAcata ca to -am aver-
au mai fost salvati cca. 200 oameni, pe scare le-au tinut arestati In
beciurile politiei.
66
www.dacoromanica.ro
Nr. 18
DEPOZITIA
mata prin oral, fie a va face bine sau rau. Ca urmare acestui ordin,
noi am ramas toti consemnati in comisariat. A doua zi dimineata, adica
in ziva de 29 Iunie 1941, in localul Chesturei s'a tinut o conferint5, intre comisarii Chesturei, la cart- au luat parte_Chestorul Chirilovici si
Leahu, cu Directorul Chesturei, StAnciulescu, Comisarul Anghel seful
Sigurantei, Comisar lancu dela Dir. Judiciara, unde s'a discutat ceeace
s'a petrecut peste noapte si s'a hotarat 85 se fad o razie prin oral.
Dupd aceasta Col. Chirilovici si Chestorul Leahu, s'au dus la Prefectura Judetului, aceasta se petrecea pe la ora 9 dimineata, unde s'a tinut o nou5 conferinta la care a luat parte pe Lana cei doi chestori, Prefectul Judetului Col. Captaru, Qeneralul Gh. Stavrescu, Col. Coca Niculescu, Maiorul Scriban. Dupa conferint5 imediat a fost stransa la
Chestura, infanterie si jandarmerie, dup5 care Chestorul Leahu a dat
dispozitiuni sa se formeze grupuri de militari, insotiti de politia basarabeana, care era in oral la acea data, pe care apoi i-a trimis pe teren.
Intre Limp am primit telefoane dela ambii Chestori, cari imi faceau ob-
(ss) G. G. SPRINCEANA
(ss) D. SARACU
Nr. 19
c) PRIMELE ASASINATE, DEVASTARI SI JAFURI
DEPOZITIA
victimei Wolf Hercu, audiat in ziva de 2 Ianuarie 1948, de catre Procurorul General al Curtii de Apel Bucureti, Gh. Trissonimo
corta am plecat spre cas5 si atunci serg. major ne-a spus ca trebue
sa mergem pe un alt drum si ne-a dus pe un drum dosnic si adic5 prin
stradela S5r5riei--si de acolo spre poligonul de tragere. Intrucat eu nu
puteam merge flindc5 fusesem r5nit inainte, de bombardament, m5 sprijineam de Cojocaru Iosub. La un moment dat am simtit un glonte sue-
rand pe tangs capul meu care numai m'a sgariat, iar al doilea glonte
m'a lovit in spate, sub bratul stang,_ in coapa Oland am vazut ca
serg. instructor trasese in mine i tot el mi-a ordonat sa nu mai intorc
capul. In spre zorii zilei de 27 Iunie 1941 mi-am revenit In simtire, am
vrut s5 m5 ridic, nu am putut ins5 am v5zut Inaintea mea cam la
10-12 m. pe Iosub Cojocaru mort. II impuFase tot acest serg. major.
In momentul cand eu am c5zut la p5mant, am auzit pe serg. major stri-
68
www.dacoromanica.ro
Nr. 20
PREFECTURA JUD. 1/41
Nr. 104%
29 lung lunie 1941
D-sale
F. URGENT
Confidential Personal
1A$1
Nr. 21"
INSPECTORATUL REGIONAL
DE POLITIE IASI
Nr. 23621
29 lunie 1941
69
www.dacoromanica.ro
t,11 aceasta s'a restabilit linistea complect5 in cartier. In seara act)eia41 zile, pe la ora 22, organele politienesti au fost sesizate ca pe drrecllile de transport a trupelor cele mai importante, se trage cu focuri
70
www.dacoromanica.ro
Nr. 22
CHESTURA POLITIEI
Nr. 99
30 lunie 1941
IASI
lulie 2
dosar 560/941
care
INSPECTORATUL DE POLITIE $I SIGURANTA
IA$I
EXTRAS
Secretarul Chesturei
71
www.dacoromanica.ro
Carol, and s'a tras asupra mea. La fel s'a tras pe str. Buna Vestire,
fare insa a fi nemerit. A aparutt o patrula germane care m'a intrebat
de unde s'a tras si eu am aratat directia. Pleciand am, auzit un ropot
din informatiuni pe
Ofiteri din R. 6 V. cu garnizoana in Ba Iti
fiind umiliti in timpul retragerii din Basarabia in 1940,
cari le detin
72
www.dacoromanica.ro
R. MURESEANU
Nr. 24
Nr. 8631 din 20 lulie 1941
REGIMENTUL 6 VANATORI
afro
DIVIZIA 14 -a
In timpul de cand s'a declarat razboiul si pans astazi acest regiment a avut de suferit enorm de pe urma actiunei de sallotaj din partea evreilor, astfel:
a) La Sculeni, and Regimentul era pe pozitie, tot timpul se semnaliza din Tg. Sculeni cu rusii, iar rezultatul era Ca toate masurile luate
cu caracter operativ erau stingherite de artileria rusa. Mai mult, am
avut ofiteri, subofiteri si soldati care in loc s moara la datorie, au
fost impuscati miseleste, pe la spate, din case si din gradini, de catre
evrei.
Pentru a se preveni aceasta stare de ;ucruri am ordonat capitanului Stihi loan, ofiterul informator, sa aresteze si sa execute pe toti
evreii suspecti din Sculeni.
b) Cand Batalionul I din acest regiment a ajuns la Gura Cainari
s'au prins un numar de 50-60 evrei care erau grupati pe- marginea
de West a satului. Dui de catre locuitorii din sat, s'a gasit asupra acestor evrei arme $i grenade de provenienta rusa, niotiv pentru care am
ordonat executarea for imediat.
c) In satul Nlarculesti pe cand Compania Capitan Otel inainta in
armata rusa impreuna cu cca 300
avantgarda, a fost inconjurata
evrei civili $i inarmati, producand acestei companii pierderi dureroase
si chiar pierderea Capitanului Otel Vasile, care a fost Cana, prins de
evrei i 4 carui situatie astazi nu o mai cunoa5tem.
Cand s'a cucerit satul Marculesti s'a prins un grup de 400 evrei
barbati si femei din care circa 60 erau raniti, fapt care dovedeste ea au
luptat contra noastra nefiind in uniforms.
Si de data aceasta am ordonat execulia for in masa.
Adaug ca in Tg. Sculeni, Locot. Nita pe cand trecea spre front
a fost impuscat in picior de un evreu care a tras dintr'o casa si care
a fost executat pe loc.
Raportandu-va cele de mai sus aducem la cunostinta acest fapt
pentru a se sti cum populatia evreeasca pe care am incalzit-o la san
timp de 20 ani, s'a razbunat contra noastra.
Toate executiile facute de acest corp sunt motivate si In conformitate cu ordinele superioare.
Au fost cazuri and firele telefonice in aceias noapte au fost taiate
de 10-15 ori.
73
www.dacoromanica.ro
Nr. 25, A
APOSTILA
De mirare ca se mai revine.Intr'o chestiune din care ostaii acestui regiment dela Sculeni au avut f. mult de indurat de pe urma tuturor
jidanilor r5mai In acest targ. De aceea au fost executati conf. ord. sup.
(ss) Col. E. MAT1E$
Nr. 25 B
REG. 6 VANATORI P. A.
care
Am onoare a raporta- ca Regimentul a raspuns la aceasta chestiune cu raportul Nr. 700 din 28.VII.1941.
Nr. 26
EXTRAS
In satul,Buciuleni
ca urmare a acestei Intrevederi, stiu ca s'au ales doi evrei din acest
grup, cari au facut trierea in periculosi operatiunilor si nepericulosi.
Dup5 aceasta triere, copiii, femeile si o parte din b5rbati, considerati
nepericulosi, au fost 15sati liberi in MO; restul cam 30-40 au fost executati.
(ss) Lt.
CURDS PETRE
NI., 27
DEPOZITIA
In timpul campaniei din Basarabia, aveam gradul de dpitan si comandam comp. de cercetare a R. 6 V., care la data de 22 lunie 1941,
a tretut sub comanda Regt. 305 german. Cand am ocupat capul de
pod dela Sculeni-Rusi, am auzit ca" la Stanca Rosnovanu, cpt. Stihi,
subl. Mihailescu si soldat Epure Ion, asasinay pe evreii refugiati din
Sculeni-Rusi, iar sold. Epure ii mutila Inainte de a fi executati.
La Gura G5inari am asistat intampl5tor la executarea familiilor
evreilor, probabil refugiati din MArculesti. In timpul executiei am v5zut o marina cu trei ofiteri germani care s'a oprit langa locul de executie si au discutat cu cpt. Stihi, si mai tarziu am aflat ca acesti ofiteri
i-au atras atentia sa nu execute pe evrei si au plecat la postul de comandg al Regt. probabil sa raporteze cazul. Dup5 plecarea ofiterilor
germani, cpt. Stihi a continuat executia pan5 la lichidarea complect5 a
evreilor. In timpul stationarii langa Balti, in timpul stationArii la Slobozia Balti, cpt. Stihi, cu stirea comand. de regiment col. Mateies, a
executat un numar oarecare de evrei, chiar pe malul R5utului.
75
www.dacoromanica.ro
aveau asupra Tor, pe care probabil 11 Impartea, cpt. Stihi cu col. Mateies. In acest sens, retin un incident, care s'a intamplat Intre. sotia
cpt. Stihi si Mateies, pentru un ceas de aur, incident povestit de un camarad at drui nume nu-1 retin
se poate s fi fost chiar it. Ioachim,
aghiotantul regimentului. Acest incident s'a intamplat in perioada de
ref acere a Regt. la Balti, dupa Intoarcerea dela Odessa.
Tin s precizez deasemeni ca comand. Regt. Col. Mateies, a fost
un om lipsit de caracter, demnitate, pricepere si comanda, datorit5
cgror defecte regimentul a suferit foarte multe pierderi pe front.
Deasemenea tin sa precizez c5 de masacre a avut cunostinta col.
Mateies, Insfi pentru masacre sau represalii n'au existat ordine scrise
si nici nu s'au comunicat ordine verbale la unitati. Asta atat In ce priveste autorit5tile militare romane cat si germane. Ceva mai mult, un
ordin scris al maresalulut, difuzat pans la plotoane din linia I-a, pentru care am sernnat de luare de cunotiint5 ofiterii $i Subofiterli, oprea
astfel de omoruri.
Cred deasemeni ca" in ceeace priveste masacrele dela Gura Cai
nari, au fost cunoscute si de gen. Stoenescu, comand. brig. 14 pe care
I'am v5zut in satul C5inari.
Otel, ranit la picioare. Pozitia creiata in urm5 de regiment este f5cuta pentru a justifica lipsa de ratiune a regimentului, care a trimis
compania MCA siguranta si informatie, spre Inaltimile Nord-Est Flore*ti, pe linia Vesdovao
Alexenr, unde trebuia sa ocupe pozitii pang
la sosirea regimentului.
Jude Instructor Special
(ss) G-ral C. A. Av. IONESCU, EMANOIL
76
www.dacoromanica.ro
Nr. 28
EXTRAS
din depozitia martorului It. Prepelita" Andronic, fost plutonier in cornpania comandata de cpt. Stihi, audiat in ziva de 7 Mai 1947,
de catre Jude le Instructor Militar, cpt. mag. Zaharescu Ion
Executarea evreilor !dela Stanca Rosnovanu a fost f5cut5 de c5pitanul Stihi Ion, sublt. Mihailescu si Serg. Major Mihailorf Vasile.
(ss) Lt.
Nr. 29
RAPORT DE EX1ERTIZA MEDICO-LEGALA
Din cele dou5 cereri ale Comunitatii Evreilor Iasi, depuse la Parchetul Tribunalului Iasi, mentionate mai sus, reese ca in ziva de 27
Iunie 19041, au fost uci$i evrei si ingropati In gropi comune la Stanca
Rosnovanu, jud,
77
www.dacoromanica.ro
Din declaratia martorului ocular Zaharia Alexandru din satul Carpiti, in etate de 40 ani, de profesiune plugar, rezulta c In anul 1941,
intr'o zi de lucru, au fost adusi la locul amintit mai,sus, o multime de
evrei, care apoi au fost executati prin Impuscare, cu o mitralier5 plasat5 la cca. 20 m. de victime si gropi, manevrata de !un capitan si
soldati din Regt. 6 tVanAtori Balti_.Martorul mai declar5 ca are cunostinta de patru gropi comune, pe care le poate identifica si ,mai stie
una, care Insa nu 'o poate identifica, deoarece era sapata langa un
drum, care s'a mutat de atunci.
Situatia topografica a gropilor dela StanceRosnovanu
Exhumarea cadavrelor- dela Stanca Rosnovanu, trecute in acest
raport, s'au efectuat din ;trei gropi comune, situate Intr'o vale si la
poalele unui deal, la distanta de aproximativ 12 km. dela Iasi si In
apropiere:de satul Carpiti. Gropile sunt asezate una langa alta, aproape liniar, intervalul de p5mant dintre ele fiind de 2-3 m.
Gropile masoara: lungime 6 metri
4 metri
latime 3,5
adancime 1,5
1,7 metri.
Examenul cadavrelor
78
www.dacoromanica.ro
magi, haine si cojoc, in timp ce altele sunt numai in Ipijarnale, in speiar barbatii din groapa Nr. 1, in majocial femeile din groapa.II-a
ritate sunt desculti sumar imbracati gi cu manecile suflecate. Buzunarele imbracamintei contin obiecte uzuale obisnuite, ca: chei, piep-
TABLOUL
de repartira cadavrelor dupa sex, etate si pe gropi
Sex
ETATATEA INANI
1-6
Groapa Barbati
Femei
I-a
Total
Groapa Barbati
Femei
II-a
Amb. sexe
Total
Groapa Barbati
III-a Femei
Total
6 - 12 12 - 18 18 - 40 40 In sus Neladeat.
17
34
21
55
18
8
21
17
5
68
27
22
95
18
34
3
4
29
35
6
8
11
12
6
13
8
14
14
12
23
19
22
Total
17
38
38
47
38
119
44
53
97
www.dacoromanica.ro
CONCLUZII
I.
In cele ,trei gropi dela Stanca Rosnovanu, jud. Iasi-, mentionate in prezentul raport(s'au aflat In total 311 cadavre de ambele
sexe $i de diferite varste.
2.
Din actele aflate in imbr5c5mintea cadavrelor exhumate si
prezenta circumciziei rasiale a preputului, se constata ca aceste eadavre sunt de evrei.
La examenul medico-legal asupra cadavrelor, se constata
3.
c5 in rnarea majoritate a cazurilor se gAsesc la cadavre, rAniri mul-
I.
80
www.dacoromanica.ro
-7tr?
ic!
N.
.4.,1,
'
.r.
`,"." 14'
gc,.)
db. 9.
41
-c
nY
';'""-7.
;;;.
I
;I
Plantra a
www.dacoromanica.ro
ASPECTE IESENE LA
11:1-11-
itl y,
.7.
'r
7'
.
fir`
Y.
ti
l'irtor
.*-
'
klie*
t:
-:
-.414 if
..!Z:
4,-,
4"je
lb
:;
,*^"VI
47,1
wall 6a b
www.dacoromanica.ro
29
30 IUNIE 1941
....
---....,. ......,_
Vat -.'
6t
-7-'-.,,.......:._____;C:.
''......0
.....
'L!
,..
...I.
1 ,
"r"
1.
'.
PC"
rt.. r
-4
111111,aa.
"
407 ge,-51.
..._
r
''''a40
:4
-501110
)
%
'.',a;#.-.7'IL:,,C
an 4.4
..
a';3-1:
..,...
.11
"it ..' b
.1%;.
- IP
...
411
.,
...
.,
.1
..
.,
di
4..
....
...0"1
....
t ' '.
IIII
..
.
.14,?.., . -
..'1,7.:..t.
...iii-7__.'
- ..,P
Planva c
www.dacoromanica.ro
IA
LA 29 IUNIE
1
L1 -IF I
le m
midallkikk
N.-
A1
_, -
s_ .
rd.
Pla siva
el
www.dacoromanica.ro
TG. FRUMOS LA
IULIE
f
ammoroall
_-
r.
Y.
'13
=
:
17
e
/.
1321;-1,
..*41111C
RP'
;,T,
Igetasot e
www.dacoromanica.ro
SABAUANI LA 2 IULIE
IASI LA 29 IUNIE
'-4.
i.
117
e,
,t
l':';_-
,.,,
'f, ti _
,t.. .
. r ''.
L
.
....
;MI,
:
1'
. 4111' .. _
.
-i
...
,J
9?
a j,
1E2 _c
.._,r,,
......V,
...
'...: Ai
,4:00
..
r.ti 4
."'"'"'"'iPfc ."..4"Agi
L..
A:
;-:.'
',.::
..
.
".
am.
3/
';
11.".
.4.7"00,
I.
ItFri 711
trr
.o
11-S
..11P
*"."-r
if'. 4:
.9
o
r,
oo,
Grupuri de evrei cule1 de prin case in zorii zilei ,i obligati sa spele sangele evreesc depe pietrele din curtea
Chesturei de Politie.
www.dacoromanica.ro
PRANTURI DE EPILOG
71777r12' iett- 7,`,z_.-
.?.
0:214111"......-*
-ft."..:.:71/111:4;47;
atkrietAii
DI
# r.
t'or
114,
A
40%.
V.:.
to,00
r4101'
uNiE 191
it
Tv.?
-.4
4/5
Hr.?. 5
frith Ific 14/,,,,s/r/J,7
;.7
Sore,
dm.
7%.;
. toL
.
.1
11311 gPrcher
41.
itepot Avrem
12
Plawr It
www.dacoromanica.ro
III. POGROMUL
a) NOAPTEA DE 29-30 IUNIE 1941
Nr. 30
EXTRAS
Totul a culminat in noaptea de 28-29 Iunie, cand in urma aruncarii unei rachete albastre de dire un avion german, 1) pela orele 21.30
(aproximativ), au inceput s se traga focuri de arme si arme automate in intreg crawl, de, prin case, podurile caselor si pivnite, and s'a
raspandit stirea ca parasutistii inamici au fost lansati in cursul noptilor precedente din avion in oras si ca acestia impreuna cu o parte
din populatia evreeasc5, trag asupra trupelor romane si aliate ce treceau peste Prut.
Aducerea. populatiei evreesti la Chestur5, s'a facut far5 niciun ordin fiindc5 nici nu se putea da un astfel de ordin nemtilor de catre not
si nici chiar politistilor ce fusese plecati in teren de cu sears si cari in
mare parte, plecaser5 pela locuin(ele lor, spre a -3i proteja familiile.
Ns) Lt. Col. C. CHIRILOVICI
Nr. 31,
DEPOZITIA
G.Cartea tleagra
www.dacoromanica.ro
ment Hind cu ofiterul langa mine, s'a tras o salva de focuri, dar gloantele au trecut cu mult deasupra capului meu, lovind deasupra ferestre(or. Ofiterul neamt a stat neclintit, de unde am dedus ca totul nu e decal o inscenare. M'am coborit in adapost uncle printre altii, erau si sotia mea si copilul meu; ne-au facut la tots perchezitie, dar nu s'a gasit
nimic compromitator. Dup5 aceea m'am urcat in podul, Universitatii,
tmpreuna cu nemtii, unde deasemeni am vazut ca nu este nimeni. Ofiterul neamt a continuat totusi sa sustie ca din pod s'a tras focuri, amenintandu-ne ca va dispune inchiderea Universitatii. Am cercetat toate
inciperile Universitatii dimpreuna cu el, far5 sa gasim nimic. In ceas
totusi nemtii au tras cu arma faramand doar discul cu sticla, masinaria
ramanand Intreaga. A doua zi un alt ofiter neamt a venit cu un pluton de soldati pe care 1-a pus de sentinels la diferite incaperi pe unde
faceam cercetarile cu el. Dupa aceasta la coborare tot el m'a intrebat
pe mine ce s'a facut cu trupa lui. A doua zi dimineata am fost chemat
de servitoarea mea ce ramasese singura ca sa pazeasca casa, spunandu-mi ca politia romans a venit sa fad' descinderi acasa, spunand ca
din podul casel mele s'a tras focuri de arms. Dup5 ce am ajuns acasa
a venit si un grup de soldati nemti comandati de un ofiter, care deasemenea mi-au spus ca din podul casei male s'au tras focuri de arma.
M'am urcat cu ei in pod; au cotrolat. dar 'nu au gasit nimic.
Dupa cat am putut sa trag concluzii, acest pogrom a fost o simpla
inscenare regisata de C.E.S.P. german in colaborare cu autoritatile
romanesti.
N r. 32
DEPOZITIA
In sears de 28 spre 29 Iunie 1941, fiind in biroul Arhivelor Statului, unde sI locuiam, a intrebat la telefon cineva dela Chestura Iasi,
dad am telefon si daca poate fi utilizat in timpul noptii. I-am raspuns
ca da. Pela orele 11 noaptea a venit o patrula care mi-a cerut cheile
dela turnul Goliel, ca sa se urce acolo ca au de supraveghiat ceva, turnul fiind Malt si oferind o bun5 vizibilitate asupra orasului. Am dat
cheile sl S'au dus in turn; dupa ei m'am dus sI eu si stand putin m'am
rui1ntors la bircu, apol m'am culcat; dupa putin timp am fost trezit de
sgomotul multor impuscaturi, trase si cu mitraliera si cu pustile. Deasupra orasului sburau necontenit cateva avioane. Am vrut sa les afara,
www.dacoromanica.ro
acolo. In timp ce arata ce avea In casa de fier, altii din patrula Palau
geamurile depe la vitrine si furau tot ce gaseau.
Tot ce a urmat stiu din spusele unora si altora. Irma adevarul tl
astept sa-1 aflu si eu din judecata acelora care, fara mils si fara Dum.
nezeu, au putut comite asemenea fapte incalificabile In secolul nostru.
Citindu-i-se si declarand ca este exacta, martorul semneaza,
Acuzator public
(ss) POPILIAN
Nr, 33
Telefonie
DIRECTIUNEA SIGURANTE1
BUCURESTI
A se preda
imediat
In seara zilei de 28-29 a. c. orele 10,30, evreli comunifti cu foarte
slabe elemente comuniste romane, au tras nenumarate focuri de arms
automata, la Iasi, cu dublul scop, de a provoca panics In randurile
populatiei si oprirea miscarilor de trupe In mars.
Imediat s'au sesizat politia, armata romans si cea germana, procedand la perchezitii domiciliare.
Pans In prezent suet 1.000 arestari, aproape exclusiv evrei.
Din ordinul D-lui General Comandant, se va proceda zilnic astfel.
Detalii, nu se cunosc, operatiunea Rind In curs.
83
www.dacoromanica.ro
Nr. 34
Intrare Nr. 23857
luJie 2
dosar 569/941
Nr. 99
30 lunie 1941
atm
INSPECTORATUL DE POLITIE SI SIGURANTA
IASI.
(EXTRAS)
Faptul acesta ne-a fost adus la cunostinta si de Comandatura Gerpang, care a scos patrule in oral.
Mentionam ca alarma aceasta in oral a coincis cu sborul until
avion, care a lansat doui rachete.
trageau.
e4
www.dacoromanica.ro
victims.
ingrozitoare, executate de trupele de toate categoriile si chiar de gardieni, scene cari erau fotografiate de germani, evident numai acelea
in cari nu figurau soldatii germani.
Starea de spirit era alarmanta. Soldatii nu mai ascultau de nimeni. Uniblau izolati prin oral, jefuiau si maltratau, schingiuiau si
chiar omorau, fara nici un frau.
Se forrnase o stare de anarhie indescriptibil5, la care particifiau
soldatii romani si germani, gardienij, in special cei trimii din sate localitati si diferiti derbedei.
Ceva maiw mult, populatia romaneasca de toate categoriile, instigat5 de anumiti agenti si convinsa ca focurile se trageau de evrei, a inceput sa asalteze Chestura si s denunte pentru fapte imaginare pe.
toti evreii si dace li se pareau a nu sunt luati In seams, se prezentau,
la soldatii germani, pe cari ii conduceau prin casele si subsolurile
evreesti.
Secretarul Chesturel
8'S
www.dacoromanica.ro
Nr. 3 5
PREFECTURA JUDETULUI 1A$1
Cabinetul Prefectului
Nr. 1042
29 lunie 1942
care
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Cabinet
BUCUREST1
86
www.dacoromanica.ro
Nr. 36
DECLARAT1E
87
www.dacoromanica.ro
b) DUMINECA CEEA"
Pogromul din la0, povestit de un evreu
Nr.' 37
DECLARATIA
Voda No. 121, lost cu domiciliul in anul 1941 in. Iasi, strada Elena
Doamna No. 45, victims a pogromului din Iasi din Iunie 1941, prin
hinuirea si jefuirea faptuite in locuinta mea, prin arestarea, jefuirea
si maltratarea mea in curtea Chesturei de Politie si in sfarsit, prin
evacuarea mea din oral in trenul numit al mortii", care ne-a purtat
suferinta dealungul tarn pang la Calarasi-Ialomita, declar ii fata Acuzatorului Public a1 Tribunalului Poporului, in rezumat, urmatoarele
despre ceeace am trait si patimit in zilele pogromului, eu, familia si
coreligionarii mei.
Din prima zi a razboiului, domnea in Iasi o stare de neliniste generala. Populatia cresting se temea de consecintele situatiei geografice
a orasului, asezat in spatele imediat al frontului de lupta. Populatia
evreeasca simtia amenintarea unei primejdii pe care nu o putea defini,
nici Inlatura. Aceasta neliniste generala s'a accentuat dupa primul
bombardament sovietic, din ziva de Marti 24 Iunie, cand nu au cazut
decat cateva bombe fara elect& serioase, la gars si la Rapa Galbena,
dar mai cu seams dupa cel de al doilea bombardament de,Joi 26 Iunie,
cand au lost lovite in plin obiective militare importante ca: postul de
comanda al M. U. div. 14 Inf., Palatul Telefoanelor, etc., pricinuindu-se
si multe victime si pagube.
Din randurile populatiei au inceput s se desprinda murmure nemultumite despre lipsa de aparare antiaeriana a orasului, despre incapacitatea conducerei militare romanesti si despre indiferenta nemPlor.
Svonuri din ce in ce mai insistente pomeneau si despre un esec militar
pe frontul dela Sculeni, de unde tunul se auzea tot mai puternic.
Reactiunea conducerei militare romanesti, a fbst imediata, violenta si perfida: Comandantul Diviziei 14-a Inf., Generalul Gheorghe
88
www.dacoromanica.ro
chiar a doua zi
sub semnatura sa, un comunicat care pe langa
vestea mincinoasa Ca au fost doborite cateva zeci de avioane sovietice, cuprindea si o serie de insinuiri si amenintari cars ricosau calm
populatia evreeasca a orasului.
Din ordinul aceluias general jam fost convocati la Chestura toti colaboratorii conducerii Comunitatii Israelite din Iasi. Chestorul de atunci,
It. col. Chirilovici, ne-a acuzat ca succesul aviatiei sovietice se datoreste populatiei evreesti care prin semnalizari, a Inlesnit sarcina aviatorilor rusi. Intreht4intand un limbaj violent si declarind ca vorbeste
in numele comandantului Marei Unitati, chestorul a precizat ca evreii
sunt vinovati pentru numarul mare de victime si a amenintat cu represalii grele, dad populatia evreeasca nu reintra in legalitate". In acelas timp a cerut ca prin oficiul comunitatii, evreii sa predea chesturei,
toate lanternele, binoclurile, aparatele fotografice $i cinematografice,
tarnacoapele si harletele. Noi am respins acuzarea ce ni se aducea,
aratand cg numArul victimelor evreesti a fost in aceeasi proportie cu
cele crestine si a au fost distruse foarte multe locuinte evreesti. Pentru dovedirea documentata a acestor afirmatiuni, am cerut un ragaz
de 24 de ore. Am plecat dela aceasta convocare cu sentimentul 65 se
pregatea o actiune Impotriva populatiei evreesti, actiune despre care
chestorur avea cunostiinta Inca din acer modupa p5rerea mea
ment. Cred deasemeni ca daca chestorul ne-ar fi sugerat intr'un mod
oarecare ce avea sa urmeze, multe vieti ar fi fost crutate.
Un memoriu documentat prin care se arata ca pe urma bombardamentului au murit 38 evrei si au fost distruse peste 100 de locuinte
evreesti, a fost intocmit si predat de avocatul Gerner, cu putina vreme
inainte de a fi omorit. Aceasta n'a avut nici o urmare. Dii-npotriva.
89
www.dacoromanica.ro
tinuat far5 intrel upere pans la ora 5 dupa amiaza, and o patrula
spargandu-mi usa dela intrare ne-a ridicat pe toti barbatii din casa.
Eu am lost dus de un civil si un soldat roman In. bucatarie si lipit
de perete. Au vrut sa ma impuste. La tipetele sotiei si fetitei mele au
Apoi a intrat un grup de nemti Organizatia Todt". M'au lovit cu armele in cap si m'au aruncat pe scars ca sa ma Incolonez In grupul
nesfarsit de evrei care treceau pe grad. Am strigat ca am bilet fiber" dela Chestura, Insa totul in zadar. In acel moment vecinul meu
Dantos a intervenit din nou, strigand c5 biletul meu e fals si facut
de mine si ca nici nu am lost la Chestura. Ike aci imi-am explicat mai
tarziu interesul lui de a fi suprimat, cad mi-a ocupat Impreuna cu gi-
nerele sau, mai pe urma, doua apartamente din casa. mea, luate
dela C. N. R.
Cativa dintre nemti, dup5 spusele sotiei mele, au limas in casa,
maltratand si amenintand cu moartea femeile si copiii limas'.
Incolonat In convoi, am ajuns dupa circa una ora la Chestur5.
Acest drum s'a facut In cele mai grozave chinuri. Cu mainile ridicate In sus pe tot parcursul, am fost culcati Ia mid Intervale pe cal90
www.dacoromanica.ro
daram cu fata lipita de pavaj; s'a tras in noi, si asupra noastr5. Cel
oe I5sa mainile in jos din oboSeal5 sau eel ce nu se intindea bine i
repede pe taldaram, era imediat impuscat. Pe tot drumul am v5zut
In dreapta si stanga cadavre sc51date in propriul for sange si auzeam
tipetele groaznice a multor raniti care strigau dup5 ajutor. Trecand
prin fata caselor evreesti nemtii strigau ,Judenhaus" si in acel moment Incepeau s traga in5untru. Deosebirea intre casele evreesti si
Celelalte se facea cu usurinta, deoarece majoritatea caselor locuite de
crestini erau insemnate cu cruel vizibile dela distanta, sau chiar cu
inscriptii ca bunioar5 : ACI LOCUIESC CREaTINI. NU SUNT
JIDANI IN CURTE.
www.dacoromanica.ro
repetau acest ordin. Am avut senzatia ca totul fusese dispus astfel pentru a ne suprima pe toti cei din coloana; in aceasta pozitie,,nerniscati
$i Ora a privi in jur, am ramas pana la miezul noptii. Doi .din vecinii
mei de coloana, pe care ii credeam in viata, si-au dat sfarsitul in aceasta pozitie. Deasemer&ea multi altii au ,ramas morti pe acest loc. In
coloana se aflau multi din eel gray raniti la ,Chesturai, care sperau
ca iesind de acolo vor puteals se salveze. La miezul noptii coloana
a fost pornita spre vagoanele unui tren din gat% unde am .lost imbarcati in vagoane 4e marfa.
La intrarea in vagoane au fost scene infioratoare la fel ca 'la intrarea in Chestura. La fiecare us ,stateau soldati cu armele, care ne
loveau fara crutare $i Fara mils. Numai cei ce se puteau strecura degraba in vagoane, primeau mai putine lovituri.,
Am intrat Intr'un vagon peste una suta de evrei, dupa" care usile
multi zdraveni au incercat s faca znai mult loc, s'au imbulzit spre fereastra, ceiace a dat loc la'incaerari. Din nenorocire vagonul nostru
avea numaidoua ferestruici mici la care erau gratii de fien gi obloane.
La plecarea trenului obloanele au fost batute in cuie. In timpul mersului aceste obloane au lost rupte; garda observand acest lucru a tras
in massa din vagon prin feresatra in statia urmatoare.
In aceasta atmosfera, gra aer, Fara lumina, tipetele ingrozitoare
ale ranitilor cerand ajutor, multi dintre not au inebunit si au inceput
sa loveasca unul in altul. Caldura era insuportabila; cei mai multi iii
rupeau hainele depe ei, ramanand astfel aproape toti goi.
A doua zi nemaiputand suporta aceste chinuri ingrozitoare, am
cazut in nesimtire. Astfel am ramas vre-o doua zile. Cand mi-am re-
venit, trenul era 'In gara Tg. Frumos; in vagonul meu au limas in
viata doar opt copii $i trei batrani. Eu eram lungit pe dusumea intre
cadavre care aveau ,o infatisare stranie; rigidizati in pozitia in care
cazusera pe jos inclestati intre ei, formand o massa legata si neintrerupta.
cam cadavrele din ,vagon. Cei din afara nu se puteau apropia de vagoane din cauza mirosului. Cei care se apropiau umblau cu batistele
la nas.,Fiind zi de sarbatoare taranii din imprejurimi au lost adunati
ca sa vada pe comunistii care au tras In trupele romane $i germane".
Pentru indepartarea cadavrelor au venit camioane cari le-au incarcat. Operatia se facea la fel ca st cand ar fi fost vorba de o marfa
ce era aruncata din vagon in camion.
Impreuna cu cei ramasi vii, am aruncat murdariile din vagon cu
mainile, sperand ca acurn vom avea mai mult loc gi aer in vagon. Insa
sperantele noastre au fost desmintite, caci dupa scurta vreme s'a facut
completarea pana la numarul de circa 100 persoane a vagnnului, cu
oameni adusi din alte vagoane golite.
92
www.dacoromanica.ro
Cu cateva zdrente adunate din vagon, un ostas roman milos, neobservat, le-a muiat intr'o baltoaca de lang5 vagon si mi-a dat din
aceiasi bAltoacA o tinichea ruginita de conserve cu apA. Storcand zdrentele si muind buzele in tinichea, ne-am inviorat putin. Dup5 aceia por-
tile au .fost din nou inchise $i obloanele Mute, tar trenul si-a pornit
mai departe drumul lugubru.
Setea, groaza, adurd au inebunit pe cal5tori $i scenele sfasietoate au inceput din nou. Se auzea necontenit, atat in timpul mersului
cat $i in statii un cor care. striga: ap5, ap5". In statii unii incercau
s cear5 ap5 prin ferestruici dela cei ce se aflau in apropierea vagonului. Unii au reusit sa capete in schimbul unui inel scos din deget, a
unei perechi de bocanci din picioare sau contra bani pe care unii au
reusit sa-i mai p5streze dela perchezitii, o sticla de ap5. Cate data sticlele nu contineau ap5, ci pAcura sau alte lichide murdare can nu se
puteau bea. La aparitia unei sticle in vagon incepea disputarea ei,
care se transforma intr'o lupta pe viata si pe moarte, cu rezultatul final:sticla spartA $i apa risipit5.
Multi au baut propria for urina, dar curand nici urina nu a fost
deajuns. Unul ajuta pe altul cu urina lul pentru comprese pe inima si
pe cap. Astfel am mai mers vre-o dou5 zile. Nu pot stabili durata,
_
nostru se micsora si ,aceasta era norocul celor ramasi in viat5, deoarece aveau acum mai mult loc, putand sa se aseze pe cadavrele ce
aceau pe podea. In aceasta stare am ajuns la Roman intr'o dup5
amiaz5. Ni s'a spus ca vom ramane acolo. Am coborit din vagoane
desbr5cati de putinele zdrente ce mai r5m5seser5
noi $i care au lost
arse pentru deparazitare $i -am trecut printr'un tren-baie. In acest fel
pe pe
cam jumAtate din noi au r5mas complet goi $i dupA bale am lost_ ingr5m5diti in curtea regimentulu unde s'a tras trenul pe o linie de garaj. Ceilalti Mudd se intunecase au r5mas cu sdrentele pe ei, ingram5diti in alt5 parte a curtii regimentului.
In zorii zilei am fost din nou uroati in vagoane, ceva mai putin
in fiecare vagon decal Inainte si am plecat din nou, Am aflat la ple.care c5 ieseanul Triandaf, consilier la Curtea de Apel, este comandantul trenului, ceiace ne dadea speranta unei imburat5tiri a regimului.
Insa aceasta sperantA a fost spulberat5 de felul cum a continuat
c515toria. In unele statii se d5dea vagonului cate o gAleatA cu apa; din
cuuza starii de spirit din vagon se intampla ca in lupta de a putea
ajunge la c51dare, aceasta s5 se r5stoarne $i s5 r5manem fgr5 nimic.
Unii incercau s5 sarA din vagon atunci cand se deschidea usa, ins5
au fost imediat impuscati de gard5. Se tr5gea la fiecare oprire din
afard in vagon prin ferestre, de care garda condils5 de DI. consilier
si de soldatii care se aflau prin statii si care f5ceau haz de a trage prin
ferestruica in vagon sau in momentul cand se deschideau portile.
In statii unde era paza german5, dl. consilier probabil nu putea s5
ne dea ap5 mai mult5, dar in statiile mici, unde trenul era pus -pe o
linie moart5 acesta ar fi putut sa ne dea ap5 mai mult5, putand astfel s5
93
www.dacoromanica.ro
Am fost inchisi in remiza Para ca cineva dintre comandantli regimentului caruia am fost predati, sa aiba atata ornenie sI s dea acestor
muribunzi apa de baut. Deabia dimineata au venit delegati1 comunitgtii evreest1 a orasului, care au inceput s se ocupe de noi.
De dimineata au fost scosi din remiza cativa zeci de morti.
Supraveghiati pi tratati ca ultimii criminal', am fost internati
parte inteun lagar, parte am ramas In remiza, iar 100 de intelectuali
si 100 de copii, In cate o sinagoga a orasului.
Regimul pe care ni-1 aplica cipitanul Pitis, comandantul lag5rului, era tmbunatatit numai pentru detinutii care puteau sa -1 f acs daruri,
din cele sosite Intre timp dela familiile lor. In scurtfi vreme sursa de
imbog5tire a c5pitanului fiind invidiata de un alt tapitan dela legiunea
de jandarmi, ofiter de reterva si profesor de liceu (numele nu-I cunosc), acesta a dat dispozitii c5 nimeni nu poate parasi lagarul ffira
escorts.
Din cand in and venea un ofiter german (sate care vorbea per-,
feet romaneste si care controla dad nu se aplica un regim prea dulce.
Deabia la sfarsitul intern5rii noastre la Calarasi, and autoritAtile
au fost informate ca nu suntem chiar criminali de ultimul rand ci cetateni pasnici, dup5 cum.ne-a spus prefectul judetului intr'o cuvantare,
regimul nostru s'a ameliorat.
Regret .ca nu cunosc numele locotenentului care a condus con-
zeasca ci s ne ocroteasca.
Multumita staruintelor lui s'au obtinut repede formele de plecare
prin statii, putand chiar Intr'una din statii s plecam Inaintea until tren'
militar; jay la Iasi a obtinut simplificarea trierii, astfel ca chiar In noaptea sosirii am fost lasati la casele noastre.
Acuzator public,
(ss) POPILIAN
94
www.dacoromanica.ro
Nr. 38
MEMOR1UL
PrimuL
In ziva de 26 lunie 1941, lasul a suferit de pe la ora 11, un puternic bombardament al aviatiel rusesti, suferind marl stricaclunl si
peste 600 de morti. Desi printre victime se aflau foarte multi evrei,
95
www.dacoromanica.ro
mane si germane, conduse de 3-4 sublocotenenti romani si cativa gradati romanI si germani. Evreii gemeau sl plangeau sI dad vreunul ar
fi- Incercat sa lase bratul jos, era Impuns sau batut cu patul armei. Am
Intrebat pe un ofiter ce s'a intamplat. Acesta mi-a raspuns furios ca
acestia sunt spioni jidani", Zguduit de aceasta scena am coborit pe
strada Carol mai .jos. Am observat insa ca aceasta coloana de evrei
era dusa in ograda legiunii. Imediat m'am intors la legiune si am asistat la o scena oribila. Gradati si soldati romani, loveau ,cu patul armei si cu picioarele in evrei
unii batrani, altii in puterea varstei,
eltii lineri de 16, 17, 18 ani. Atunci cu revolverul in mans am intervenit, cerand cu voce tare gradatilor si soldatilor, s nu mai faca nici
o miscare.
In acelas moment a intervenit foarte energic d. avocat Petru $erban din Iasi
capitan in rezerva mobilizat tot la legiunea de jandarmi din Iasi
care a dat dovada de un curaj si de o energie deo-
mas in curtea legiunii vreo patru-cinci gravi raniti, pe care spre sears,
Iasi dinspre comuna Bucium, la marginea Iasului langa cdirea Regimentului de Transmisiuni, am vazut trei cadavre: unul, deja Ingropat
si In curs de definitive acoperire cu pamant, unul al unei femei de
vreo 40 ani si altul al unui tanar de 17 ani. Nimeni nu mi-a putut comunica eine sunt acesti nenorociti. Am plecat la legiune imediat si am
raportat cazul d-lui Comandant al legiunii lt.-colonel Aristotel Alexandrescu. D-sa mi-a ordonat s ma duc s cercetec imediat cazul, ceeace
eu n'am f5cut la Inceput crezand ca politia era competent5, faptul comitandu-se chiar Tanga Iasi. M'am dus si am aflat ca o familie de evrei,
compus5 din tats, mama, fiu si.fiica (de 13 ani), au fost dusi de o patrula romano-germane lang5 cazarma (la locul numit Manta-Rosie) si
impuscati in dupa amiaza acelei tile, cam pe la ora 5 sau 6. Numele
nenorocituluLeyreu (cu greu am putut s5-1 aflu dela fata lui care innebunita de groaz5, deabea putea vorbi) era de Lupu Melik, mi se pare
din comuna Codaesti, judctul Vaslui. Acesta era -comerciant ambulant de cereale si expulzat din comuna din timpul regimului pur
legionar. Venit la Iasi In timpul pogromului, a stat ascuns intro
97
7.Cartea Neagra
www.dacoromanica.ro
fost consilier
avocat
Nr. 39
MINIS TERUL INTERNELOR
Cabinet
Nr. 4569, ziva 30, lima VI 1941
TELEGRAM A
B U C U R1)
www.dacoromanica.ro
printre acestia au fost gasiti un brutar din Iasi si o students dela Universitatea din localitate.
Cum desigur din cele circa 40 avioane doborate in cursul acestei
s5pt5mgni, se mai afla si alti aviatori ce s'au putut salva si cari au la
fel legaturi cu suspectii iudeo-comunisti din Iasi, sunt convins ca acesti
aviatori ce s'au putut salva cu Darasuta si cari nu au putut fi prinsi
pita in prezent, au incercat in noaptea de 28 spre 29 lunie la. c. catre
orele 20, sa terorizeze populatia orasului Iasi, tragand focuri de revoltver si pistoale mitraliere, fara insa a avea un efect vizibil, intrucat ,deli
s'a tras pans la orele 9 aproape iincontinuu, nu au fost pans la acea
ora decat trei victime.
Desigur focul a fost intretinut de trupele din garnizoana romane si
jandarmi (trupele operative fiind pe front' in lupta), precum si de trupele germane foarte numeroase in localitate. De aceste trupe s'a procedat la Incercuirea cladirilor de unde s'au primit focuri, precum si
c-artiere Intregi, unde cei prinsi au fost evacuati (barbati, femei, copii)
la Chestura de Politie, unde cei gasiti in vina au fost executati pe loc
de trupele germano-romane care i-au capturat. Focurile au Incetat din
dilnineata zilei de 2916, orele 9.
Dl. General Comandant al Corpului de Armata, von Salmuth, a trimis imediat un ofiter din Statul sau Major la Chestura de Politie, care
a Indepartat trupele germane ce se g5seau la ChesturA.
Prin aceasta s'a restabilit situatia; catre ora 21, pentru a putea
mentine mai departe linistea, s'a dispus ca cei 1.000 ostatici evrei cari
faceau obiectul indarjirei trupelor germane, s fie evacuati chiar in
cursul acestel nopti In lag5rul dela Tg. Jiu, potrivit aprobArei
Flamurei. 1)
www.dacoromanica.ro
In prezent orasul Iasi este linistit la aceasta ora (22) iar trupele
operative aflate in liniste; s'au luat toate masurile pentru evitarea incidentelor si prinderea tuturor acelora cari au provocat aceste dezordini. Prin faptul ca trupele de garnizoana intrebuintate erau in majoritate concentrate de cipsnd, nu este exclus ca soldatii romani cart prin
excesul de zel pentru a prinde pe cei vinovati, au contribuit la sporirea
teroarei populatiei pasnice, s fie simpatizanti legionari.
Am ordonat garnizoanel Iasi (Colonelul rezerva Lupu) sa sibs
atentia in aceasta directie.
(es) General GM STAVRESCU
Nr, 40
PREFECTURA JUDETULUI IASI
Cabinetul Prefectului
Nr. 1081
2 lulie 1941
Domniel-Sale
Domnului
seam In drum spre casa, cu marina pe str. Carol venind dela Prefectura, Hind oprit in coada unui batalion din Reg. 81 Infanterie.
Acest batalion gasindu-se in mars spre front, focurile de arma
erase orin surprindere, au produs o mare invalmaseala si panics in
coloana.
Subsemnatul mi-am continuat, dupa scurt timp, drumul, ducanduma la Inspectoratul de Jandarmi, de unde impreuna cu Colonelul BAdescu, Inspectorul de jandarmi Iasi, ne-am dus la comandantut Div. 14,
pentru a cere imediate masuri pentru reprimarea unor eventuate turburari si mentinerea ordinei in orasul Iasi, care sadea in zona de operajiuni a acestei Divizii.
Impuscaturile de arma an continuat toata noaptea cu mica intermitente, pe intreg cuprinsid orasului.
Chiar in cursul nog!, incepind dela orele 3, s'au dat dispozitiuni,
atat de catre Comandantul Garnizoanei Iasi, Col. Lupu Constantin, cat
si de unitatile germane, cantonate in oral, de a se inconjura si cerceta
clidirile din care au pornit focurile de arma.
Atat ofiterli cat si trupi unitatilor germane erau foarte indarjiti,
deoarece focurile de arma s'au tras asupra cladirilor In care erau cantenet unitati si comandamenie germane, la Liceul Internat si Uni100
www.dacoromanica.ro
versitate, astfel, dupa cum s'a tras si asupra unitAtilor romane, aflate
in mars spre front.
Din cercetarile f5cute de organele militare germane si romane, s'a
constatat c5 marea majoritate a focurilor de arms au fost trase din
cladirile ocupate de evrei.
Este cunoscut faptul ca evreii reprezinta la Iasi jumatate din populatia orasului si ca ei ocup5 cea mai mare parte din locuinte, atat
cele din centru cat si din cartierele mai sus amintite.
Indarjirea atat a trupelor germane cat si a celor romane, asupra
cgrora s'au tras focuri de arms din casele ocupate de evrei, a fost
foarte explicabila", tinand seama ca au fost trase in puterea noptii si
prin surprindere.
Acesti soldati sub conducerea unui subofiter din Reg. 13 Dorobanti, numit Manoliu Mircea, au cercetat toate casele din str. Aurel
Vlaicu, fara insa a reusi s prind5 pe cei vinovati.
La Chestura de Politie s'au primit numeroase informatiuni Ca
din diferite cradiri din oras, care s'au constatat c5 sunt locuite de evrei,
se fac in timpul noptii semnale luminoase, a caror scop era, probabil,.
de a face legatura intre diferitii agenti din serviciul inamicului, aflati
in orasul Iasi, precum si de a da anumite indicatiuni avioanelor
inamice.
Sesizat de cele petrecute in str. Aurel Vlaicu sl pentru a preintampina eventuale turburari ce ar fi putut fi provocate de catre diferiti
agenti si spioni, pusi in serviciul inamicului, am cerut personal in dup5
amiaza zilei de 28 Iunie, atat d-lui General Comandant at Div. 14 si
Comandamentului Garnizoanei Iasi, de a lua m5suri chiar in seara zilei de 28 Iunie, pentru paza si mentinerea ordinei.
2.
In ziva de 29 Iunie, Incepand din zorii zilei au fost adusi la
Chestura de Politie, indivizii can au fost g5siti in casele din care
au fost trase focurile de arms.
roi
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
4. In ziva de 30 Iunie a. c., in urma intelegerii luata de Comandantul Garnizoanei, Iasi, impreuna cu Comandamentul German, orasul a fost impartit in dou5, pentru paz5 si menfinerea ordinei, astfel:
Jumatated de Sud a orasului: unitatile germane.
Jumatatea de Nord a orasului: unitatile romane din garnizoana.
S'au luat deasemenea m5suri pentru:
Adunarea tuturor armelor aflate asupra persoanelor civile.
Restrangerea circulatiei in timpul zilei a populatiei civile, numai "intre orele 5-19.
Executarea pe loc a oricarei persoane civile, care ar fi fost
prinsa cu arma in mktg.
Toate aceste dispozitiuni s'au adus la cunostiinta printr'o ordoneap data de catre'd-,1 General Comandant al Div. 14.
In cursul zilei de 30 Iunie, s'au semnalat cateva focuri de arma
trase izolat.
La ora 13,30, s'au tras multe focuri de arms asupra unor masini
germane, in trecere prin Rata Sf. Spiridon, dintr'o casa aflata In marginea acestei piete.
La controlul facut imediat de militarii germani, s'au descoperit fn
acest imobil un numar de 20 indivizi, tali evrei, cari au fost executati
pe loc de catre german1.1)
Din ansamblul cercetarilor si informatiunilor rezulta ca tulburarile care au avut loc la Iasi in zilele de 28-30 Iunie a. c. au fost provocate de evrei, care in fnarea for ma joritate sunt comunisti, la care
s'au adaugat si unele elemente de comunisti crestini.
Scopul acestor tulburari a fost de a produce panica si desordine
1n spatele unitatilor aflate in lupta cu inamicul pe Prut.
Prin desordinea si panica proclusa fnapoia imediata a unitatilor
de pe front, precum si in populatia din interior, s'ar fi creiat pentru
inamic o situatie favorabila, pentru a p5trunde mai cu usurint5 pe
teritoriul nostru sl a pune stapanire pe importantul centru, din toate
punctele de vedere, constituit de orasul Iasi.
S'a urmarit deasemenea a se creia o atmosfera de neincredere
a trupelor germane fats de populatia si armata romans si a rupe Iratia de arme dintre cele dou5 natiuni. -Miscarea fiind reprimata la timp, scopul pe- care si 1-au propus
aceste elemente criminale, puse In serviciul inamicului, n'a putut
fi
atins.
1) V. plansa c.
2) V. notA pag. 86.
103
www.dacoromanica.ro
Pogromul
Iasi,
Nr. 4I
EXTRAS
104
www.dacoromanica.ro
Pogromul
REFERAT
2 Julie 1941
Nr. 42
DOMNULE DIRECTOR GENERAL,
www.dacoromanica.ro
Fiind informati ca pe langa elemente militare s'au raliat la omoruri si jafuri si ceva gardieni publici,am dat ordinul nostru de ancheta
catre d. colonel Chirilovici, chestor delegat, nr. 23.639 S. din 30.VI
a. c.; am intervenit pentru ancheta la Pretorul diviziei a 14,, cu nr.
23.699 din 30.V1:1941 si am raportat acest fapt cifrat-fulger, directiunii
generale cu nr. 23.673 din 30.V1.1941.
In dimineata zilei de lune a. c. am facut rapoatte Directiunei
Generale, primul nr. 23.793 in care aratam ca aceleasi elemente impuscase in ziva precedents 50 ile evrei: al doilea fir. 23.776 aceiasi zi,
1
prin care aratam ea trenurile cu evrei s'au oprit in statiile Tg. Fru-
mos, Podul Iloaiei, intrucat sunt sute de morti evrei. In trenuri din cei
transportati gray raniti dela Iasi, bolnavi de inima, fara asistenta medicala, in vagoane inchise de marfa, etc.
In aceiasi dimineata am avut un nou comitet de colaborare In Prefectura de Judet, cu toti capii autoritatilor responsabili.
S'a stabilit inlocuirea trupelor romane care fusesera pe teren si
inlocuirea cu jandarml adusi noi.
Patrule masive pe strazi. Orasul,impartit in doua sectoare: unul
pazit 'de trupele germane si unul pazit de Comandamentul roman.
tinta. Din rapoartele primite, cauza celor morli din trenuri este cea
aratata mai sus, gray raniti plecati din Iasi, bolnavi de inima de groaza,
prea multi in vagoane, etc.
Ceeace putem afirma ca concluziune este ca in randul armatei
www.dacoromanica.ro
Propunerea pe care o fac este schimbarea trupelor romane si germane actuale din garnizoana si inlocuirea cu trupe disciplinate.
Sanctionarea jefuitorilor si asasinilor civili sau unii gardieni publici de catre Justitia Militara.
Intarirea pazei militare a orasului, pe langa jandarmii not veniji.
Inspector regional
(ss) GIOSANU
DOMNIEI SALE
DOMNUJ.UI DIRECTOR GENERAL AL POLITIEI,
GENERAL DE DIVIZIE LEOVEANU
al
Nr. 43
CHESTURA POLITIEI
IASI
Confidential Personal
Nr. 99
30 lunie 1941
DOMNULE MINISTRU,
www.dacoromanica.ro
Faptul acesta ne-a lost adus la cunoostiinta si de catre Comandatura germane, care a scos patrule dese in oral.
De catre Chestura, deasemeni s'a Intarit paza, marindu-se num5rul gardienilor in teren si trimitandu-se si patrule de jandarmi.
Mentionam c5 alarma aceasta a coincis cu sborul unui avion inathic care a lansat rachete rosii1), probabil semnalul inceperii desordinelor.
Focurile de arms din partea agresorilor s'au intent la cari se xispundea tot eu foc, de catre patrule si unatile militare in trecere prin
oral.
Desi s'au facut pande cu toti gardienii si de catre patrule, totusi
nu s'a putut descoperi nimic, orasul fiind complect In intuneric.
La Chestura Politiei se gaseau in acel timp, d -nii Col. Barozzi
Gh., Pretorul Armatei a 3-a, col. BAdescu Gh. Inspector Regional de
Jandarmi, Inspect Orli de Siguranta Giosanu si Cosma, Pretorul Diviziei 14 Infanterie, maiorul Scriban si Intregul personal de conducere
al Chesturei.
www.dacoromanica.ro
La ora 9; in dimineata zilei de, 29 Iunie, se gaseau in curtea Chesturei circa 1.000 evrei.
Ostilitatea s'a accentuat datorita atitudinei acestor cofnunisti si a
alunecat repede catre abuz si jaf din partea populatiei civile a mahalalelor.
oral focurile evreilor comunisti continuau, s'a hotarit de catre autoritatile militare si civile (Prefectura de judet si Div. 14), evacuarea in
doua transporturi, afara din 61-1s.
Aceasta s'a executat in cursul noptii de 29-30 Iunie a. c.
Primul transport in numar de 2430 evrel s'a efectuat sub supravegherea controlulul trupelor germane, plecand la ora 4, in dimineata
zilei de 30.VI; al doilea transport s'a facut la ora 1 in aceleasi condiTg. Frumos, in dimineata zilei de 30
tiuni, plecand spre Podul Iloaiei
Iunie a c.
109
www.dacoromanica.ro
cetari.
lasl,
1941
Nr. 44
2.VII.1941
DECLARATIUNE
municipiului
Iasi, declar:
numeroage distrugeri si victime, lumea era foarte agitata, multi cautand sa paraseasca Iasul si asaltand chestura, solicitand autorizatii do
calatorie pe CFR; totusi nu am avut informatii si nu erau nici indicii Ca
se va produce ceva, intrucat comunistii erau internati iar dintre legio-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
treceau si unde s'a intervenit c5tre german', personal de c5tre d. general $tavrescu, Ins f5r5 efect.
Dup5 plecarea sefilor de aUtoritati, masacrul a continuat.
D. lt.-col. Chirilovici, care fusese chemat la Divizie, mi-a comunicat telefonic ca
hotarit evacuarea acestor evrei din curtea Chesturii la Roman, in care scop statia Iasi va pune la dispozitie 50 vagoane si s5 iau m5suri a fi trimisi la -gar5 imediat pentru a nu ne
prinde noaptea cu ei la Chestur5, de 'Mama unui nou masacru la care
s'ar fi putut deda germanii.
Num5rul evreilor ce se g5seau in curtea Chesturii era de circa
3.500, and germanii au inceput s5-1 masacreze.
Germanii din fata Chesturii, care primise veste dela Comandatura
germana ca evreii vor fi transportati la Roman, nu au plecat de acs
cu toate ca primiser5 ordin.
Am luat rp5suri prin Comisarul D. fancu, seful Biroului judiciar,
care i-a incolonat pe evrei din curte, circa 2.500, pentru a-i duce la
gar5, in care scop am dat ordin comisarului ajutor N. Zaharia de la
aceast5 Chestur5, care impreuna cu o escorts puternica de gardieni
publici, sub conducerea sefului de detasament si un numir de jandarmi,
s5-1 transporte pans la gar5, unde s fie imbarcati in vagoane, in care
scop s5 is contact cu- autoritatea C.F.R., din statia Iasi.
La plecarea convoiului din curtea Chesturii, rupandu-se cordonul
si unii din evrei insp5imantati de groaza celor petrecute incercand s5
fug5, germanii au mai tras din nou,imai impuscand vreo cativa. Germanii neconsimtind ca evreil s5 mearga la gar5 escortati numai de
politisti si jandarmi, i-a insotit si ei la gar5, dup. 5 cum au raportat organele noastre si au cerut ca ei sa-1 imbarce in vagoane ceeace ausi f5cut, expediind cu primul transport un num5r de 2.430, care la punerea trenului in miscare, au fost luati.in primire de seful de sectie
Leucia Ion cu 10 gardieni publici spre a-1 conduce pang la Roman, iar
germanii s'au reintors la Chestura, unde intre timp se mai adusese de
catre pafrule un num5r de cca. 2,000 evrei, deli se (Muse ordin de
&Are Comandatura german5 s5 nu se mai aresteze.
La orele 4, in dimineata zilei de 29 Iunie a. c., mi s'a raportat dela
Chestur5, c5 s'a mai format un nou transport de 1.900 evrei, cari au
lost escortati la gars de Catre comisarub ajutor C. Georgescu cu gar-
care erau retinuti si un numar de evrei car' urmau sa fie cercetati spe1
I2
www.dacoromanica.ro
cial, precum i arestatii evrei din arest, cari erau pentru diferite chestiuni penale.
La gars tot germanii i-au imbarcat si au plecat sub escorta sefului de sectie si gardieni publici.
Devastarile s'au facut de catre populatie si trupele germane si romane si soldati izolati, furandu-se bani si diferite obiecte, reusindu-se
a se aresta un numar de 99 indivizi civil' si militari romani, earl se
gasesc in cercetari.
Mijloacele noastre politienesti locale: 1 chestor, 1 icomisar, 1 sef
secretar Chestur5, 12 comisari, 17 comisari ajutori, 2 registratori, 26
agenti, 1 sef detasament, 11 sefi de sectie si 384 gardieni publici, iar
de Intarire
21 ofiteri politie, 11 agenti, 1 sef detasament, 6 sefi
sectie si 182 gardieni publici, earl au fost repartizati 30% ziva, 50%
noaptea si 20% rezerva, pe teren. Consemnul ce li s'a dat a fost mentincrea ordinei, Impiedicarea devast5rilor, arestarea jefuitorilor si informatiuni pentru prinderea celor ce trageau focuri asupra trupelor.
Controlul in teren a fost greu de executat, datorita situatiel exceptionale, care impunea perinanent prezenta noastra la Chestur5 si
eu toate ca nu am primit 'Ana in prezent reclamatiuni, credem ca
parte din personal, in special din acel de intarire, s'a dedat la abuzuri.
Reclamatiuni nu am avut contra politistilor c5 au 1jat mit5, Intrucat fiind arestati si adusi de germani si ostasii romani, nimeni nu
avea posibilitatea nici unei interventiuni.
Pe teren Ins e posibil s se fi pretat la abuzuri, cari ins5 nu au
putut fi controlate.
In tot timpul s'a p5strat leg5tura cu Inspectoratul Reg. Po litie prin
telefon, raportandu-se modul cum decurgeau evenimentele, iar cu Comisariatele prin curieri, din cauza intreruperii retelei telefonice din
timpul bombardamentului sovietic, care legatura se f5cea greu mai
ales noaptea, din cauza camuflajului si a patrulelor germane.
Iar cu autoritatile locale, M. U., Garnizoan5 sl Prefectura de judet,
s'a facut leg5tura permanent5 telefonica, tinandu-se in curent pe dl.
Prefect de Judet, dl. general Stavrescu si dl. col. Lupu, de catre dl. It.
col. Chirilovici, subsemnatul si secretarul Chesturii, Comisar sef St5nciulescu.
8.Cartea Neagra
www.dacoromanica.ro
I3
Nr. 45
Nr. 53
2 lu lie 1941
GENERAL DE DIVIZIE LEOVEANU EMANOIL
Directorul General al Polifiei
atm
DOMNUL GENERAL ION ANTONESCU
Conducitorul Statului
Am onoare a inainta alaturat, un memoriu asupra anchetei, executata de subsemnatul in legatura cu turburarile ce s'au produs In Iasi,
Intre 27 lunie si 1 lulie 1941.
General de Divizie
(ss) EM. LEOVEANU
ME MORIU
asupra anchetei executata conform ordinului Nr. 4678 din 1 Julie 1941
al Ministerului Afacerilor Interne, In legatura cu turburArile
1/7 1941
I. Istoricul evenimentelor.
I4
www.dacoromanica.ro
puscaturile.
www.dacoromanica.ro
15
De alts parte, Maiorul Farcas, ofiterul roman de legatura cu Divizia 189 Germans, mi-a cerut sa-i comunic dace In adevar au lost
germani raniti si morti in trecere prin Iasi, deoarece generalul Rotti
ar fl aflat ca chestura Iasi a descoperit acest lucru.
III. CONCLUZIUNI.
manii nu au avut morti si raniti, prin urmare atacul a lost un simulacru executat cu arme de salon (s'au gasit pe teren tuburi trase de
arme din aceasta categorie) si cu un sistem de pocnitori, 'care au
imitat focul armelor automate.
Socotesc ca atacatorii au fost legionari si borfasi, care urmareau
si produce panics pentru a devasta.
Ei au putut usor sa dispara in intunerec si astfel, nu au fost descoperiti. Ei au organizat atacul In cartierul evreilor Instariti.
2. In ce priveste activitatea Inspectoratului si Chesturei Politiei
Iasi, am constatat ca si-a facut pe deplin datoria, tinand legatura cu
autoritatile locale (administrative si militare), asigurand mentinerea
ordinei si stavilirea jafurilor.
Atat Inspectorul Regional Giosanu, Chestorul lt. col. de jandarmi
Chirilovici, cat si subalternii lor, au lucrat constiincios si fara preget,
informand la timp si exact autoritatile superioare.
Directorul General al Politiei
General de Divizie (ss) LEOVEANU
I
l6
www.dacoromanica.ro
fictive, mai ales ca astazi la ora 10,30, Maiorul Farcas din Bt. 14
Vadat. de Munte, ofiter de legatura pe langa Div. 189 germana, s'a
Nu se face un control sever a intrArilor si esirilor din oral, pentru a verifica identitatea populatiei flotante si a soldatilor r5zleti,
care vin si ies din oral in scopul de a pp.&
3. Activitatea inspectoratului si Chesturei Iasi, este neutralizata
prin interventia organelor politiei germane, deli dispune de mijloace
suficiente (cele organice, plus cele de int5rire).
Director general
General de Divizie (ss) LEOVEANU
I 17
www.dacoromanica.ro
Nr. 46
EXTRAS
18
www.dacoromanica.ro
de Interne ,dupa cum se constat5 din raportul No. 1053 din 29 Iunie
1941, al Prefecturei Iasi, din darea de searna asupra incidentelor petrecute la Iasi in zilele de 27 Iunie
2 Julie 1941, lila 3, a Prefecturci,
precum si ordinul telegrafic cifrat no. 4586 din 30 Iunie 1941, al Ministerului de Interne.
Aceste hot5riri si ordine de evacuare au fost determinate de amenintarea st5ruitoare a germanilor, ca vor extermina prin impuscare pe
toti cei arestati la Chestura, dac5 nu vor fi grabnic evacuati si trimisi din Iasi.
In ziva de 29 lunie 1941, sau 30 Iunie dimineata, data nu o stiu
precis, orele 11, am lost chemat la telefon de Mihai Antonescu, care
au fost ingarn5diti intr'un numar de 15 vagoane, pus sub paza numai germana.
Asupra evenimentelor ce au urmat, am dat declaratie Ia Cabinetul
I Instructie.
119
www.dacoromanica.ro
Asupra rebeliunei dela Iasi, declar ca prin raportul meu No. 1042
din 29 lunie 1941, eatre Ministerul Internelor, c5 focurile de arms sunt
opera unor indivizi organizati, can urmaresc s produca panic5 prin-
nimentelor.
sub ordinele directe ale Ministerului de Interne si, din punct de vedere al mentinerei ordinei, sigurantei si pazei, era subordonat Comandantului Militar al Garnizoanei.
Imi amintesc c5 la acea data, gaga Iasi avea un comandant militar si ca delegat al M. St. M. pe lng5 Inspectia de Miscare era Lt.
col. Mavrichi, ofiter activ de Stat Major.
Nu am primit nici un ordin si nici nu am dat nici un ordin de
arestarea si adunarea la Chestur5 a evreilor sau a civililor, deoarece
nu aveam aceasta calitate, intrucat orasul Iasi fiind in zona de operatiuni si in imediafa apropiere a frontului, se g5sea conform legei stares de asediu, instructiunilor de mobilizare si ordinelor militare, sub
ordinele comandamentului militar, singur in masura a da dispozitiuni
referitoare la paza, ordine si
Dup5 relatarile date de Chestur5, cercetarea locuintelor, arestarea
ducerea
la Chestura a acelor b5nuiti, s'au racut din ordinul comansi
damentului german, dupd cum reese din rapoartele 1047 si 1053 din
29 Iunie 1941 si din Darea de Seam5 a Prefecturei c5tre Ministerul
de Interne.
Seful Cab. 6 Instr.
Cpt. mag. (ss) I. ZAHARESCU
Prim grefier
(ss) D. STEFANESCO
120
www.dacoromanica.ro
Nr. 47
ROMANIA
Ministerul Afacerilor Interne
Cabineful secretarului general
Nr. 8820
13 Septembrie 1941
al
COMANDAMENT. II TERITORIAL
Am onoare a va comunica c5 Prefectura Judetului Iasi, cu raportul telegrafic No. 1052 din 29 Iunie a. c. fie face cunoscut ca dl.
vice-presedinte al Consiliului de Ministri a ordonat ca populatia evreeasc5 din orasul Iasi st: fie evacuat5 cu b5rbati, femei si copii, evacuarea f5c5ndu-se pe grur uri, un transport fiind indreptat la Tg. Frumos
si altul la Podul Iloaiei.
Nr. 48
SECRET
ROMANIA
Ministerul de Interne
Chestura Politiei Municipiului
Mr. 5933
1941 Luna Septembrie 15
f.
urgent
care
INSPECTORATUL JANDARMI IASI
CHIRILOVICI
121
www.dacoromanica.ro
Nr. 49
DEPOZITIA
dela un evreu din oras, in ziva de Duminica 29 Iunie 1941, ca ar fi informati ca la Iasi se impusca evreii si m'au rugat sa ma interesez telefonic la prefecture. Luni in' 30 Iunie 1941, am fost chemat la telefon
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
a intrat trenul in gar' toga lumea striga din vagoane ap5, apa" si
www.dacoromanica.ro
goga sa vedem dad s'au restituit sumele de bani si daca s'a dat oamenilor apa. Mi s'au prezentat listele cu semnaturile oamenilor, cari
mi-au confirmat c5 li s'a restituit banii, deli ulterior am auzut ca unii
n'au primit sumele intregi. Le-am spus oamenilor ca vor fi readusi la
tren, spre a pleca mai departe. Am plecat la gars; eram acolo toti
sefii de autorititi. Cpt. Marinescu n'a mai aparut deloc. A mai venit
un sblt. nu stiu daca a fost de serviciu sau nu. Cred ca In timpul noptii
cand am fost la gars 5t am vorbit cu plutonierul dup5 cum am aratat
mai sus, sa fi fost si un ofiter de serviciu.
Cand ne aflam in gars a sosit un camion cu jandarmi sub comanda sublt. Triandaf, caruia dupa cate imi amintesc i s'a predat trenul, de &Ore un ofiter din batalionul de cai ferate. S'au deschis vagoanele pentru scoaterea cadavrelor si cu cat erau mai multe cadavre si oamenii fusesera mai inghesuiti astfel ca unele vagoane au
atins cifra de 140=145 de oameni, din care cca. 80-90 erau morti.
Am incercat sa debarcAm cadavrele cu ajutorul celor famasi in viat5,
dar aceasta a fost imposibil din cauza slabiciunii for si a aerului in
care erau cadavrele. Am dat ordin politiei ca sa aduca tigani pentru a
face aceasta operatie.
Acestia tentati de posibilitdtile de a lua o gheata sau o haina, au
acceptat s5 faca operatia si aceasta a ajutat la salvarea celora care
ramasesera in viatd. Cadavrele erau in numar foarte mare, in unele
vagoane ele erau pana la jumatatea vagonului in inaltime, astfel c5
www.dacoromanica.ro
cadavre in cateva alte vagoane, dupA cat mi s'a spus de unii, iar altii
spuneau CA nu mai ramasesera cadavre.
Creel ca dad nu seintampla deralerea, nu s'ar fi scos cadavrele
din vagoane i nimeni n'ar fi scapat din el.
Transportul. cadavrelor din gars la cimitir s'a facut cu camionul
morii $i a unei Intreprize de drumuri, de tigani sub supravegherea
unui agent Botez. Dup5 ce a plecat trenul m'am dus la cimitir uncle
lucrau evrei la ingroparea cadavrelor. Una din gropi avand lungimea
ca de 20-30 de metri era plin5 de cadavre, iar cealalta Inca nu era
plina de cadavre, fiindca mal era de scos tarana. Ingroparea trebuia
sa se termine pans dimineat5, dupa cum mi s'a comunicat dela Prefecture, fiindca urma sa treaca pe acolo d. general Antonescu. Am
chemat tiganii s lucreze si el in cursul noptii. Nu stiu de Ingroparea
vreunui om viu; despre aceasta mi-a politstit, dup5 cateva zile, preotul
Teodorescu. N'am dat ordin ca s se dealoc la cadavre ci dimpotriva
am oprit a se face aceasta. La cateva zile dup5 Ingropare, am fost
anuntat de rabin ImpreunA cu cativa evrei, ca vor s mai puns pamant peste gropi intrucat a iqit in suprafata sucul din cadavre si ca"
vor sa face o slujba religioasa ceeace eu i-am permis.
Mai adaug ca la Intoarcerea mea dela cimitir In ziva de. 1 Julie
1941, am vazut ap5rute In oral patrule, ceeace m'a facut sa ma duc
la cpt. Marinescu caruia i-am cerut sa -ml explice acest f apt. Dansul
mi-a spus ca populatia evreeasca e In stare sa atace armata, mai
ales c5 o femeie evreica a aruncat ape nada asupra unei patrule in
cursul diminetii. Mi-am exprimat indoiala asupra acestor afirmatiuni
gi cpt. Marinescu a acceptat 55 ridice patrulele, subliniind ca eu r5man faspunzator de ordine. A treia zi dup5 aceste evenimente, m'am
dus la Iasi si am prezentat un raport confidential Prefectului, care
mi-a spus ca va veni la Tg. Frumos sa ancheteze si s5 is masuri asupra cpt. Marinescu.
Peste cateva zile a venit in anchet5 consulul german din Iasi Insotit de profesorul Babingher, agent neamt, care a cercetat ce ordine
au fost date de Prefect si au verificat ca ceeace s'a executat la Tg.
Frumos a fost din ordinul Prefectului. Imediat dup5 aceasta prefectul
a fost schimbat.
www.dacoromanica.ro
(ss) A. SCHREIBER
Nr. 50
DEPOZITIA
In dimineata zilei de 30 lunie 1941 a trecut prin gara Tg. Frumos, un tren cu evrei. Am fost avizat de Inspectia de Miscare Iasi,
in noaptea de 29 spre 30 lunie 1941, ca va circula un tren cu evrei.
Impiegatul de miscare din statia precedent5, m'a avizat sa avizez familia Graur din Tg. Frumos, ca trece In acel tren cumnatul for Rahmil. Trenul a trecut dimineata in jurul orei 7. Eu am anuntat pe familia Graur care a trimis la gara pe fiica for cu 15mai si limonad5, dar
nu a fost 15sata sa se apropie de tren, ci a fost arestat5 de gardienli
publici cari Insoteau trenul. Trenul a stat cateva minute pan5 cand
i-am dat locomotiva de a jutor si a pletat spre Ruginoasa. Pe la ora
18 in aceeasi zi am fost avizati de Inspectia de Miscare Iasi, delegatul Statului Major d. colonel Mavrichi, c trenul se inapoiaza la
Tg. Frumos unde trebuie s debarce. Am anuntat Primaria si Politia
din Tg. Frumos de Inapoierea trenului. Dupa ora 20 a sosit trenul si
1-am dat la debarcare, In apropiere de moara Fortuna. S'au debarcat
oamenii din doua vagoane, fiind de fat5 autoritatile Primarul, seful de
politie, autoritatile locale. Dup5 circa 40 minute, seful de politie Ionescu st primarul Totoiescu au spus s nu mai debarce, fiind opriti de
un colonel neamt. Eu nu 1-am vazut pe acel colonel neamt. Fata de
www.dacoromanica.ro
aduc aminte cine era si d-lui Colonel Mavrichi prin regulatorul de cir-
128
www.dacoromanica.ro
Nr. 51
DEPOZITIA
9.Cartea: Neagra
www.dacoromanica.ro
bat. La ramps unde trenul a fost tras, lucrul s'a continuat 'Ana spre
sears. Nu pot s5-mi amintesc cate vagoane au mai r5mas nedeschise.
Eu am stat la ramps p5n5 am verificat ultimul mort, dup5 care m'arn
dus spre cimitir in locul unde se ingropau cadavrele. La cimitir am
g5sit pe primar, seful politiel si unii membrii ai comunitatii. Gaud am
ajuns la cimitir, am g5sit o groap5 cu o adancime aproximativ un
inetru optzeci
doi metri, care era plina cu cadavre. Eu m'am dat cu
primar si cu politaiul deoparte si am discutat asupra gropilor care trebuiau f5cute mai adanc, ca s5 nu se provoace vreo infectie in oras. In
(ss) D. SARACU
Nr. 52
EXTRAS
www.dacoromanica.ro
jurul gropii, desi era greu sa to apropii din cauza mirosului, cadavrele
majoritatea fiind descompuse, si debdata am auzit Mor, mor". M'am
adresat acestor tineri evrei $i discutia a decurs in felul urmator: Voi
baeti! Voi nu auziti ceva parca striga unul din groapa". Da si noua ni
se pare ca striga $i daca striga ce putem not sa facem?" Sa-1 .scoateti
afara", am zis eu. Dar cine se vara in groapa? Are sa zica ca not
furam morti
trefactie.
Acuzator public
(ss) D. SARACU
Nr. 53
DEPOZITIA
www.dacoromanica.ro
Nr. 54
DEPOZITIA
stat pan5 seara la orele vreo zece noaptea. Eu m'am dus sa lucrez gi
a doua zi, cad am fost amenintat cu bataia si cu inchisoarea. A doua
zi am lucrat iar pana seara, and s'au terminat de Ingropat toate cadavrele. A doua zi ni s'a dat ate o paine acelor care lucram. Prima zi
am lucrat toga ziva fara mancare. Eu cred ca zilele and eu am lucrat la cimitir au fost Luni 30 Iunie -$i Marti 1 tulle 1941, insa exact
nu-mi aduc aminte. In prima zi and m'am dus la cimitir, groapa fusese facuta peste noapte de evreii adusi de Politie gi noi numai desc5rcam mortii din camioane si ii puneam in transeu, care era mai lung
cam de 30 de metri. In timp ce noi lucram, alti oameni sapau alts
groap5. Mortii erau dusi de ate doi oameni de maini si de picioare,
si erau aproape toti goi, negri si putreziti ca" ne fammanea carnea in
www.dacoromanica.ro
rintele mi-a. spus sa-1 scot. Mai era de NO Primarul Totoescu, dr.
Gheorghiu, Constantin Pave] agronomul si politistul Botez. Comisarul
Botez m'a batut atat pe mine cat si pe Ungureanu Ion c5ruia i se Meuse r5u. Eu am scos cadavrul Impreuna cu Gheorghe Roman, dupa
Nr. 55
DEPOZITIA
www.dacoromanica.ro
20.000 lei, restul a limas. Dintre evreii cari cereau sa fie scosi
afara pentru necesitati sau alte nevoi, au fost scosi, insa toti au fost
impuscati de catre soldati romani si germani,
Foarte mare vina o are locot. Triandaf care dadea niste ordine
sa se impuste muribunzii, sa nu se aduca ap5, etc.
La intrarea in sinagoga, banii si obiectele 'au fost primite de invatatorul Atudorei Dumitru, un plutonier de jandarmi pe care nu-1 cunosc si un al treilea civil tot pe care nu-1 cunosc.
Am auzit chiar acolo in salon, ca Presedintele Comunitatii Evreesti din Tg. Frumos a fost gray batut de gar&
Miercuri seara pela orele 3 noaptea, am fost scosi din sinagog5
si incolonati condusi la vagoane.
In statia Mircesti, au fost lasati din tren iarasi foarte multi din
evrei cari murise. lar Vineri pela orele 3,30 dim. in gara Roman, au
venit niste medici pentru a face. vizita medicala si au gasit pe teren 44
morti si 50-60 muribunzi. La ora 5 dim., and trebuia sa reinceapa
baia, au aparut 20 sau 30 avioane inamice si au inceput sa bombardeze, din care cauza s'a ordonat imediata imbarcare in vagoane.
In Calarasi -au fost debarcati un num5r de 25 motif si 38 gravi
bolnavi, iar vii au fost 1058.
Cetindu-i-se declara ca este exacta si semneaza propriu:
Acuzator public
(ss) D. SARACU
Nr. 56
DEPOZITIA
www.dacoromanica.ro
care punea la zid, unul Cate unul, din cei ce formau convoiul, pang la
sfarsitul lui. Chiar convoiul ce a precedat pe eel in care ma gaseam,
fost exterminat prin acest procedeu.
La ora 22, ne-am indreptat spre gar5, unde mai intai am fost tinuti timp de circa o ora culcati pe jos, avand asupra noastr5 indreptate
reflectoarele dela tancurile germane. Ni s'a spus c5 cel ce va indrazni
s5 ridice capul, va fi impuscat pe loc. Dup5 aceea am fost .imbarcati
in vagoane, ins5 cei cari nu se puteau sui mai repede
vagonul era
in alt
erau omoriti pe loc, cei mai multi cu baionetele.
Trenul tixit a plecat spre Tg. Frumos pe la ora 2 dimineata si a
Post plimbat pe traseul
Frumos pans a doua zi Luni 30 Iunie
1941, ora 23. La Tg. Frumos am fost opriti si, o parte din noi, coboriti
din vagoane si indreptati in convoi spre or5sel. Pe drum, dat fiindca
de Duminec5 dimineata eram nemancati si insetati, multi se aplecau
spre baltile ce erau spre sosea pentru a bea ap5 si in acest moment
erau impuscati de agentul Botez, fost tot in Brigada de moravuri de
la Chestura Iasi si atunci in Politia dela Tg. Frumos. Ne-au dus intr'o
cas5 cu p5mant pe jos, am fost toti obligati a preda tot ce aveam
asupra noastra, bani si obiecte pretioase, spunandu-ne c5 noi vom ramane acolo si toate obiectele ne vor fi restituite, lucru care nu s'a mai
intamplat.
www.dacoromanica.ro
Joi 3 Iulie 1941, pe la ora 18., La Roman ne-a doborit si cea mai
mare parte din noi am fost obligati sa facem baie intr'un tren-bae.
Hainele au /lost adunate grimada si au fost arse. Noi am ramas goi.
Ne-a tinut toata noaptea papa in zorii zilei In curte goi cum eram si
apoi am fost reimbarcati in tren, care a pornit si a ajuns in ziva de
DuminecA 4 Iulie 1941, seara pe la, ora 18,30 in C515rasi: Am fost
cobortti goi cum eram si transportati pe jos la un regiment de infanterie ,din marginea orasului. Aci am fost ajutati de comunitatea israeEta din localitate si.din Bucuresti gi chiar de populatia romaneasca, cu
haine si alimente si asa putini dintre noiti fiindca si la C515raF,4 sunt
trei gropi comune, ne-am mai putut reveni in fire.
Mentionez c5 in trenul ce a pornit spre Podul Iloaiei a murit si
tatal meu Goldstein Henric, care era atunci in varsta de 66 ani.
La C5I5rasi, trebue s5 relevez c5 am intalnit si oameni de suflet .$1
anume pe comandantul lagarului C5pitanul Pais, medicul, orasului Dr.
Lupascu, si agentii sanitari, ajutorii D-rului Lupascu, cari au dat
asistent5 medicala bolnavilor.
(ss) M. POPILIAN
Nr. 57
Nr.
care
INSPECTORATUL JANDARMI IASI
Conform ordinului verbal primit dela d. It. Colonel Manoll Alexandra, am onoare a raporta urmatoarele:
In conformitate cu ordinul Inspectoratului jandarmi Iasi dat in
baza ordinului Ministerului de Interne, dl. Comandant al Legiunel Mobile Iasi, prin ordinul de serviciu Nr. 2150 din 30 lunie 1941, mi-a or-
136
www.dacoromanica.ro
cat cu autocamionul Inspectoratului la Trg. Frumos, avand sub comanda mea pe subofiterul Bratu Anastasie si un detasament de 30 jandarmi din Legiunea Mobila Iasi.
Trenul cu evrei se gasea garat in statia Tg. Frumos, fiind p5zit de
un detasament din compania 9-a c.f.r. La putin timp dup5 sosirea mea,
s'a adus din oral sub escorts un numar de evrei, ce fuseser5 debarcati
in ajun din tren $i care fusesera cartiruiti in tirnpul noptii la diverse
familii evreesti. Prin revenirea asupra dispozitiunei ce Incuviintase
aceast5 mgsura, evreii au fost readusi $i reimbarcati in vagoane.
Dup5 terminarea aeestei operatiuni, Impreurth cu primarul orasului Dl. Totoescu A. cutmedicul orasului dl. Dr. Gheorghiu si cu seful
Politiei Tg. Frumos d. V. Ionescu, am procedat la debarcarea cadavre,
lot, din vagoane. Operatiunea debarcarei a durat pang seara, and trenul a fost dirijat mai departe. In Tg. Frumos s'au lasat circa 654 cadavre ce ,au fost Inmormantate in comun, Intr'un be anume files de
c5tre autorifati.
A doua oprire a trenului pentru debarcare de cadavre, s'a fAcut in
ziva de 2 Julie c. in gara Mircesti,,unde, in asistenta si a d-lui It. Popescu,D. din campania de Poltie 60 Roman, am lasat cca. 327 cadavre,
ce au fost ingropate in marginea satului Iugani-Roman.
Mai departe trenul a fost,oprit in statia Salkani unde, din ordinul'
d-lui Maior Simulescu dela Marele Cartier, ce era insotit de ,d-nii medici militari Maior Parvulescu si ,cpt. Roiu, s'a continuat operatiunea
evacuarei trenului de, cadavre.
S'au debarcat cca. 300 cadavre ,ce au fost ingropate si in acelas
timp s'a verificat $i starea sanitary a evreilor rgmasi in ,viata.
Plec5nd din SalAoani in dimineata zilei de 3 Iunie c., trenul a fost
oprit in Statia Roman si tras pe linia de garaj a Comp. 4-a Sanitarr.
In acest loc, sub comanda,d-lui Maior Gherasim dela Marele Cartier, a d-lui Cpt. Botez si a d-lui Cpt. Medic J. Nitulescu, s'a procedat
la deparazitarea evreilor, cari au ,fost dati jos din vagoane si cari In
parte au fost tunsi si imbaiati.
Cu aceasta ocaziune s'a gasit in vagoane un numar de 47 cadavre.
A doua zi, evreii in vials, au fost reimbarcati in alte vagoane curate.
Inainte.de a pleca din statia Roman, s'a mai gasit un numar de 6
cadavre, ce au fost debarcati.
Dela Romantrenul s'a mai oprit pentru evacuarea cadavrelor in
noaptea de 4/5 lulie, c., in statia Marasesti $i in noaptea de
in statia lnotesti, lisandu-se in cea dintai 10 cadavre, in, asistenta d-lor P5duraru controlor c.f.r. Serv. L. $i Gheorghiu
Alexandru sef ajutor al statiei Mkgsesti, iar in cea de a doua, in asistenta d-lui magistrat militar procuror Maior Stavric5 dela Curtea Mar5/6. Julie c.,
www.dacoromanica.ro
Pe tot parcursul dela Tg. Frumos la Calarasi s'a dat de Mut ap5
evreilor din tren de c5tre jandarmii din garda, cat side plotoanele de
ajutor, ce ni s'a pus ,la dispozitie in unele statii.
In Tg. Frumos, evreii au c5patat si paine ce a fost procurat5 de
c5tre prim5ria comunei.
La Roman, evreii au fast Inaniti, iar la plecare li s'a incuviintat
sa primeasca din partea comunit5tii, diverse alimente 5i lucruri de inib-5c5minte.
TRIANDAF AUREL
Nr. 58,
PROCES VERBAL
c5rii evreilor refugiati din cele 33 vagoane venite din Iasi, s'a gisit
un numAr de 654 morti, cari au fast examinati de medicul' orasului si
cari au fast debarcati in Tg. Frumos. Restul evreilor aflati in viata,
urmand a fi evacuati in orasul C515rasi-Ialomita,
Sit. rez. A. TRIANDAF
Primar (ss)
A. TOTOIESCU
138
www.dacoromanica.ro
comisar (ss)
VIRGIL IONESCU
Nr. 59
PROCES VERBAL
-Astazi 2 Iu lie 1941.
Noi, sublt. Triandaf Aurel din legiunea mobile Jandarmi Iasi, impreunA cu sublt. Popescu D. din compWa de politie No. 60 Roman,
.constatAm ca in stafia Mirce0i s'a debarcat din trenul cu evrei, un numar de 327 (treisutedouizecisisapte) cadavre, ce au fost inmormanlate in marginea satului Iugani-Roman.
Pentru care am incheiat prezentul proces verbal.
Slt. (ss) POPESCU
Nr. 601)
Inspect. G-ral al Jand.
Infrare secrete Nr. 37955
J941
Luna
lulie ziva 9
Nr. 1324
1941 Luna lulie ziva 4
LEGIUNEA JANDARMI ROMAN
Biroul
Panel qi
SECRET
Comandament
care
INSPECTORATUL G-RAL AL JANDARMERiEI
Serv. Jandarmeriei
Nr. 61
PROCES VERBAL
statie s'a debarcat din sus numitul tren, un numar de 10 (zece) cadavre, a caror ingropare s'a dispus a se face la periferia orasului.
Pentru care am incheiat prezentul proces verbal.
Jand. subof. (ss) BRATU
Sit. (ss) AUREL TRIANDAF
(ss) GHEORGHIU
139
www.dacoromanica.ro
Nr. 62')
Inspect. G-ral al Jand.
8 lunie 1941
084922
Registratura General5
Nr. 10952
1941 Luna VII ziva 6
LEGIUNEA JANDARMI PRAHOVA
Biroul Politie
catre
1NSPECTORATUL G-RAL AL JANDARMERIEI
Serviciul Jandarmeriei
Am onoare a raporta:
In ziva de 5 Iulie 1941 la (vele 17.30 am fost avizati ca. In statia
Inotesti a sosit un tren cu internati evrei dela Iasi, sub conducerea
sublt. Triandafil dela Legiunea Jand. Mobil Iasi, care a raportat ca
dintre internati au Intuit in timpul transportului, dela M5r5sesti la Inotesti, 40 persoane.
Impreuna cu Domnul Major Stavriea, Procuror Militar, Capitan
Ionescu delegatul Comandamentului Militar al Regiunei Petrolifere,
ne-am transportat la fata locului, unde am constatat cg cele raportate
de ofiter sunt juste.
S'au scos din vagoanele cu intern* un numgr de 40 evrei, ce au
murit inl timpul transportului din cauza debilitatii fizice, etc., cari ati
fost stransi Intr'un singur vagon sj apoi sigilat si pus sub paza, jar
astazi urmeaz5 ca dupa verificarea ce se- va face de Dortmul Medic
legist sj autorizatia ce o va da Curtea Martiala, sa se procedeze la
inhumarea cadavrelor, care se va face in imediata apropiere a statiei
Inotesti.
Nr. 63 2)
PROCES-VERBAL
140
www.dacoromanica.ro
La operatia debarcarei au asistat Domnii Prefect Mihail Steranescu, Domnul Colonel Romano (Victor din partea Garnizoanei Calarasi, Domnul Maior Nicolescu Gheorghe, Comandantul P. S. Regimentul 23 Infanterie, maior lonescu Marin, Comandantul Legiunei Jandarmi Ialomita, Domnul Medic Primar al Judetului si Domnul Sef al
Po litiei Movilescu.,
Nr. 641)
SECRET
Nr. 4457
1941 Luna VII ziva 6
INSPECTORATUL JANDARMI IASI
Inspect.
G-ral al Jancr.
Serv. Jandarmeriei
lntrare secrete Nr. 37716
1941
Luna lulie ziva 9
Serviciul Jandarmeriei
Transportul a fost oprit la Pd. Iloaiei (Iasi), unde s'a facut ingroparea celor morti, iar cei rAmasi vii au fost debarcati si gazduiti de
evreii de aci, din Pd. Iloaiei.
Din al doilea transport au Incetat din viata intre gara Iasi si gara
Tg. Frumos (14), pe timpul parcursului, 650 evrei, cari au fost inmormantati in Tg. Frumos, iar alti 327 au incetat din viata intre statiile Tg. Frumos si Mircesti (Roman), cadavrele fiind debarcate si ingropate in Mircesti.
Seful Serv. Pol. i Comand.
Inspectorul de Jandarmi Iasi
Colonel (ss) GH. BADESCU
www.dacoromanica.ro
Nr. 65
RAPORT TELEFONIC
Nr. 1062 din 30 lunie 1941, ora 19,55, al Prefecturei Judetului Jag
catre Ministerul Afacerilor Interne
MINISTERUL INTERNELOR - Cabinef
raporteaz5:
1.
In oral si judet a felt !baste, cu exceptia unor cazuri izolate de arestari ilegale, maltreat-i $i jefuiri de evrei din partea unor
soldati, sc5pati de sub controlul unitAtilor lor, la care au participat $i
cativa derbedei civili.
S'au arestat de catre Chestur5 parte din acesti soldati, c5rora li
se dreseaz5 acte pentru trimitere in judecat5.
Dintr'o cash din plata Sf. Spiridon, s'a tras un foc de arms asupra unor soldati germani. Casa a fost incercuita, iar inauntru au fost
ggsiti un numar de evrei (circa 10) cari au fost executati pe loc.
2.
Domnul Comaridant at Garnizoanei, la cererea subsemriatului, a intensificat m5surile de paz5, prin marirea numArului de patrule.
3.
La ora 10, a avut loc o intrunire a sefilor de autoritati civile si militare, facuta de catre dl. General Rozin, hotarindu-se m5surile pentru mentinerea ordinei gi executarea dispozitiunilor domnului
General Antonescu, date direct Domnului Comandant at Garnizoanei,
si ale d-lui Vice-Presedinte al Consiliului de Ministri.
4.
Un prim transport de 2.530 evrei, au fost evacuati cu trenul la Tg. Frumos. Al flouilea transport de 1.902 evacuati, a fost trimis la Podul lloaiei.
Acest ultim transport, a fost luat in primire de Comandamentul
German si expediat spre Podul Iloaiei.
Evacuatii din acest transport, fiinz: ingr5maditi in num5r prea
mare, o parte din ei au murit asfixiati. Numarul mortilor se cifreaza
la circa 4.000. Cei morti au fost debarcati langa gara Podul Iloaiei si
s'au luat m5suri pentru ingroparea lor.
Rug Am pe domnul Ministru al Afacerilor Interne, de a intervecii
imediat cu autoritatea D-sale, intrucat atat Comandamentul garnizoanei, cat si Chestorul de Politic, sunt stanjeniti in executarea dispozitiunilor privitoare la mentinerea ordinei si evacu5ri, de catre autoritatea german5.
Nr. 1062 din 30 Iunie 1941
Prefectul-Judetului Iasi
PREFECTURA JUDETULU1 IASI
142
www.dacoromanica.ro
ora 19.55
Nr. 66
DEPOZITIA
m'am dus la biroul meu care se afla In str. Cuza Voda, unde este
acuma Serviciul Technic. Din str. Ioan Creang5 de unde locuiam si
pan5 la birou am v5zut nou5 cadavre dintre care dou5 r5zlete si 7
aceasta marina si soferul mi-a spus dupa aceia pe la ora 2, and s'a
intors, ca a dus cadavrele la Cimitirul Israelit, din curtea Chesturei.
Nu retin numele soferului. Pe la ora 2 oamenii au plecat pe teren ca
de obicei, iar eu m'am dus acasa. Pe drum nu am mai vazut nici
unul din cadavrele pe care le vazusem dimineatg. Luni 30 Iunie 1941
am venit ca de obiceiu la serviciu si imediat am primit ordin telefonic
dela Chestur5 sa ma prezint cu tot utilajul de transport, la Chestur5,
atat camioane cat si carute. M'am prezentat imediat si am vorbit cu
comisarul Iancu, cerandu-i sa dea la fiecare car* si marina jandarmi si politisti; aceasta in urma discutiunilor avute cu dansul si in
urma refuzului meu de a ridica cadavrele numai cu personalul salubritgii. Am fgcut aceasta pentru a preintampina jafurile, care even-
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
Nr. 67
DEPOZITIA
si am intrat si eu in curtea Chesturei. In curtea chesturei erau cadavre cladite ca o stiva de lemne pe o lungime de vreo patru cinci
1) Vezi plata. g.
10.Cartea Neagra
145
www.dacoromanica.ro
morti pe str5zi. Am stat cu masina pang pe la ora '4 dup5 mass, iar
dupa aceasta am dus-o la garaj. Marti nu am mai iesit de fel din casa
din cauza faptului 6 eram grozav de impresionat de scena la care
eu asistasem, iar Miercuri dimineata cand eu m'am prezentat, am fost
trimis de Marievici la Chestur5, impreuna cu alt sofer, uncle mi s'a
dat ordin s5 ne ducem la Podul Iloaei, tot pentru transportul de cadavre. La Podul lloaei am ajuns- pe la orele 10 si am lacut .transporturi pang pe la ora 6 p. m. cand ne-am reinturnat la Iasi. Cadavrele se gAseau pe un ses in dreapta soselei si erau 'intro stare Inaintata" de descompunere, unii din ei fiind umflati de cinci on de cat
era normal. Cadavrele erali svarlite in marina de c5tre oameni itransi
de jandarmi, erau romani, tigani si evrei. Uncle din cadavre se descompuneau cum erau atinse si erau asvarlite, pe rand, cite o mina,
un picior etc. Cat am stat eu, conducerea acestei operatiuni o avea
un plotonier major de jandarmi, pe care eu nu-1 cunosc. Mai erau si
autoritati civile, pe care eu nu le-am cunoscut. Soldatii care f5ceau
paza erau circa 20 si erau dela Jandarmi. Dela Iasi au Insotit catmioanele trei gardieni. Erau cativa soldati nemti care fotografiau ins
nu ,se amestecau, fiind mai mutt spectatori. Plutonierul si cu niste persoane care mi s'a spus c5 sunt dela Comunitatea locals, strangeau
banii si actele care se g5seau asupra cadavrelor, punandu-le intr'un
sac. Imbr5c5mintea si incalthnintea o strangeau intro gr5mad5. De
altfel haine, imbracaminte si bani, luau tots oamenii care ajutau la
incarcatul cadavrelor. Mai adaug- ca si podarii dela Iasi jefuiau cadavrele, oferindu-mi chiar si mie un teas.
Cetindu-i-se, stare si semneaz5, carte stie.
Acuzator public
(ss) D. SARACU
Nr. 68
ORDONANTA
www.dacoromanica.ro
Nr. 69
CHESTUR A POLITIEI MUNICIPIULUI IA;.1
Nr. 35459
1941
lulie Ziva
STRICT SECRET
&atm
147
www.dacoromanica.ro
Nr. 70
COMANDAMENTUL MILITAR AL MUNICIPIULUI IASI
ORDONANTA
Noi, Colonel CONSTANTIN LUPU, Comandantul Militar al Municipiului Iasi.
Art. 1.
Orice locuinta din care se va trage focuri de arms asupra armatei Germane sau Romane sau asupra populatiei civile, va fi
imediat Inconjurata cu armata si toti locatariii, afara de copii, vor fi
arestati si dupe o sumara instrucfie a organelor militare, vor fi exe4
cutati.
Art. 2.
Aceeasi procedure va fi urmata si aceeasi sanctiune va
fi aplicata si acelara cars vor dosi, ascunde sau nu vor denunta pe acei
can vor trage focuri de arms asupra armatei Germane sau Romarp,
sau asupra populatiei civile.
Art. 3.
Executarea prezentel ordonante cade numai In sarcin.,
organelor militare puse la dispozitia acestui Co mandament.
Dat5 la Iasi, ast5zi 1 Wile 1941.
Comandantul Militar al Municipiului Iasi
Colonel (ss)
REFERAT
CONSTANTIN LUPU
Nr. 71
1 Julie 1941
DOMNULE INSPECTOR,
Subsemnatul Cosma Matei, Subinspector de Politie la acest Inspec-
www.dacoromanica.ro
gi
149
www.dacoromanica.ro
Nr. 72
Minisforul Intern-01er - Cabinet
7. VII
1941
CONFIDENTIAL
DOMNIEI SALE
DOMNULUI MINISTRU AL A1ACERILOR INTERNE
Cabinetul Domnului Ministru
BUCURESTI
1. In, tot cursul noptii de 1/2 Iu lie a. c. a lost liniste deplinA.
Starea de spirit a populatiei crestine si a militarilor contra evrei!or este Inc agitate.
2. Au fost arestati in seara zilei de 1 Iu lie, de eatre patrulele germane, un num5r de 17 evrei, cari au fost adusi la Chesturg pentru a
fi cercetati.
3. S'au semnalat patru cazuri in care soldati romani izolati si indivizi civili au fost gasiti jefuind.
tificafi.
In seara zilei de
Nr. 73
COMANDAMENTUL MILITAR AL MUNICIPIULUI IA51
ORDONANTA No. 7
www.dacoromanica.ro
oseaua IasiMuntani, toate inclusiv, se interzice populatiei de origina etnica evreeasea, sa locuiasck sau sa circule.
Evacuarea locuinlelor din suscitata zona se va face in termen de
3 zile, cu Incepere dela data publicarei prezentei ordonante.
Art. 2. Case le vor ramane mobilate asa cum se ggsesc penteu a
putea fi folosite de autoritAtile militare.
Locatarii vor putea lua numai obiectele de valoare, cele de imbriicaminte si cele strict necesare persoanei lor, f5r5 ins5 a ridica mobile,
covoare, asternuturi, pentru a nu se face nelocuibile Inc5perile ce
pkasesc.
si
Art. 6. Abaterile dela prezenta ordonanta se vor constata de organele polifiei judiciare civile si militare.
Art. 7. Prezenta ordonanta se va afisa in toate localurile publice,
strazi, magazine, g5ri, ziare si va intra in vigoare dela data publi&aril sl afisarii ei.
Dat5, astazi 6 'August 1941.
Comandantul Militar al Municipiului Iasi
General (ss) D. CARLAONT
Nr. 74
EXTRAS
www.dacoromanica.ro
de a jefui populatia evreeasca. Cu cateva luni mai tarziu, dupa pogrom, am descoperit o Inscenare ce era puss la tale tot de elementele
legionare anarhiste, in fruntea carei actiuni era individul Horia Hulubei. Acest lucru mi 1-a adus la cuno*tiinta Iosif Jacob, Preedintele
Comunitatil evree0 din Iai i am mai descoperit ca la aceasta Inscecare lucra intens 1 Comisarul Hordeanu, ce era ataat pe lang5 Comandamentul German din Iasi. Eu ath facut personal descinderea la
Sinagoga, in str. Nemteasca si am gasit fotografii cu caracter rusesc,
printre care i tabloul lui Stalin, puse acolo cu scopul de a fi gasite de
autoritatile germane; pentru a putea apoi deslantui un nou pogrom.
Masud pentru impiedicarea tentativei pogromului ce s'a produs in
ziva de 29 Iunie cadeau in sarcina autoritatilor militare i civile, ce
erau la acea data in Garnizoana Iasi. Mai cadea si in sarcina Comandamentului Div. 14 care la acea dat5 1i avea reedinta in oral, deoarece oraul Iasi era considerat zona militar5 de operatie, 'Mat dispozitiunile de ordin militar sau dispozitiunile in ceeace privWe populatia
civila, se dadeau de catre Comandamentul Garnizoanei de catre Co-
mandantul militar al orawlui i de ofiterul cel mai Inalt In grad, incat sarcina si ordinul pentru evitarea pogromului erau in sarcina celor doi comandanti arAtati mai sus in cazul and acestia ar fi avut cunostiinta despre acest lucru.
Cetindu-i-se declar5 ca este exact i semneaza propriu.
Acuzator public
(ss) D. SARACU
Nr. 75
ROMANIA
Ministerul de Interne
24 August 1941
Confidential-Secret
Nr. 135 C. S.
1941 Luna August Ziva 23
catre
152
www.dacoromanica.ro
CHESTIONAR
DE
SINTEZA INFORMATIVE,
ASUPRA STARII DE SPIRIT SI ORDINEI IN INTERVALUL
DELA 22 IULIE
22 AUGUST 1941
(Extras)
STAREA DE SPIRIT
Dela inceputul ostilitatilor contra fortelor Sovietice, populatia romaneascg, intr'un mare elan $i entuziasm, a aprobat acest razboi dus
pentru desrobirea provinciilor cotropite si mai ales pentru distrugerea
bolsevismului.
Cand razboiul si-a aratat primele consecinte, prin bombardamentele fortelor aeriene sovietice asupra Iasului, populatia a dat dovada
de o desavarsita discipline, ordine '91 chiar de sacrificiul de sine. Nu
s'a gasit nimeni In acele momente, care sa dezaprobe razboiul stint
al Romanilor. Era o unitate sufleteasca plina de curaj, avand ca ,indemn moral entuziasmul si eroismul trupelor noastre in razboiul ce-I
ducem contra sovietelor. Aceasta 'afirmatie se bazeaza pe faptul ca,
cu ocazia dezordinelor dela 29-30 Iunie a. c., populatia romaneascA
$i-a manifestat o ura neimpAcata contra judaismului, considerandu-1 exponentul fortelor interioare de sustinere a comunismului in tam noastra
dorind distrugerea tgrii $i infrangerea fortelor aliate, acuzand-o $i
de faptul ca este unica minoritate de mdApostire si de ocrotire a parasutistilor sovietici, precum si a elementelor teroriste. In fata consecinte-
for rezultate din masurile aplicate de armati evreilor din Iasi, populatia rornaneasca a aprobat unanim acele executiri in masse, exprimandu-si Inca dorinta, ca aceasta executare trebuia efectuata intr'un
stil mai,mare, cad foarte putin-- a dezoriehtat si dezechilibrat'fortele
oculte evreesti, prin , scaparea dela executare gi aplicarea masurilor
mentionate, tocmai a elementelor evreesti capabile de terorism si de
actiuni de sustinere a comunismului.
www.dacoromanica.ro
Excluderea evreilor din toate serviciile in legatura airecta cu interesele statulni, prin masurile vertiginoase de a fi scosi din viata cornerciala, industriala si din orice preocupatiune realizatoare de castiguri pe
baza de specula si de obligativitatea muncilor fortate si de interes obstesc, toate sunt considerate ca imperative vitale ale neamului nostru
si trebue s se execute cu strictete si s se extinda cat mai mult.
Cand s'a dat alarma ca rezistenta bolsevica a lost distrusa inorimete zile, pe tot intinsul frontului si cand s'a anuntat mai ales pierderile
incomparabile de oameni si material de razboi, evreii ramasesera in-
doiti, dar and au venit si evenimentele dela 29-30 Iunie, i-au dezorganizat, demoralizat si dezorientat din toate punctele de vedere. Sperantele lor, dupa aceste evenimente, au inceput sa se spulbere. Se dispenseaza de orice comentarii, cautand sa faca tot posibilul sa se dovedeasca ca ei nu constitue deioc un pericol iminent pentru Cara noastra, ci din contra au contribuit mai mult decat altii la sarcinile Statului, iar multi dintre ei au fost loiali si credinciosi Statului Roman in
razboiul de Intregire. Sunt nemultumiti ca actuala conducere politica
nu tine cont de aceste contributiuni si sacrificii si sa faca o categorisire
de evreime.
Exproprierea proprietatilor evreesti, excluderea lor din viata industriala, excluderea lor sistematica din viata comercia15, aplicarea
masurilor privative de libertate aplicate unora din ei, interzicerea totala
ue a parasi localitatea, evacuarea unei zone din orasul Iasi, prin parpsirea locuintelor mobilate, impunerea de a purta ca simbol semnul lor
distinctly, cu starea sufleteasca creiata de evenimentele dela 29-30 Iunie a. c., sunt motive destul de grave care duc la o. demoralizare totala a unei oricare alte minoritati, insa evreimea spera totusi ca situ atia lor se va imbunatati, fie prin o reusita a manevrelor anglo-americano-sovietice, care va aduce o rezolvare echitabila a problemelor,
suporta totusi cu mult sange rece, toate aceste greutati, supunandu-se
orbitor tuturor acestor privatiuni.
Din toata comportarea lor, din orice manifestatiune si din supunerea lor orbitoare fats de autoritati, rezulta ea este organizata o tactics de a se face absolut ca autoritatile civile si militare si mai ale.
154
www.dacoromanica.ro
populatia cresting, sa nu fie supgrata cu nimic in sentimentul for antisemit, temandu-se a nu se repeta evenimentele dela 29-30 Iunie.
0 nemulfumire se manifests in sanul evreimii, ca, in lagarele de internare, unde au fost trimisi cateva mii de evrei ar fi izbucriit boli contagioase, ca tifos exantematic, murind multi dintre ei.
Aceasta situatie, de excluderea evreilor din domeniile de activitatd
publics, determing o crestere vertiginoasa a pauperismului, prezentand
un pericol, mai ales ca nici Cornunitatea nu mai poate face fats si sa
stavileasca extinderea mizeriei. Aceasta situatie poate avea consecinte
grave pentru ordinea publics, deja observandu-se pe strazi vagabondand evrei, mai ales copii si femei, a caror parinti $i soti sunt dispgruti.
CURENTE POLITICO-SOCIALE
a
Fostele partide politice, atat din cauza actualei situatii cat si cauza
mobilizarii majoritatii membrilor marcanti, au sistat orice activitate
pang ce vor sosi momentele prielnice, ce. vor ingadui normalizarea si-
tuatiei.
Se remarca la partidul cuzist, mentinerea legaturilor Intre membrii, afirmandu-se in orice ocazie ca peste puting vreme vor fi solicitati
sa participe la conducerea tariff. Acest optimism si-1 manifests mai ales
dela intrarea in actualul guvern, a d-lui dr. C. Danulescu.
Multi din membrii fostelor partide politice, iii manifests cea mai
frumoasa admiratie fata de valoarea politica si militara a d-lui General
Antonescu, Conducatorul Statului. Nimeni nu-i aduce nici o aciizatie
fats de politica adoptata of -I aproba in toate actiunile, fare nici un fel
de rezerva.
b.
Activitatea legionarilor rebeli. In Tg. Frumos, pe la colturi de strada, se observe grupuri de indivizi, care au activat in miscarea legionara, acostand trecatorii in zilele de targ si sarbatoare mai ales, instigandu-i contra evreilor, carora li se datoresc toate lipsurile si scumpetea de astazi. Agitatiile acestea se transmit din om in om si mai ales
and trupe militare sunt in trecere prin acel orasel, instigandu-le contra evreimii, spunandu-le ca tam va scapa de ea, numai atunci and
vor fi tofi omorifi.
www.dacoromanica.ro
sadetermine pe militari la o actiune contra evreilor. In discutiile cu militarii cauta sa-i conving5 de justetea doctrinei legionare 5i vinovatia
autorit5tilor locale, ce stint in card5ie cu evreii.
In orapl Iasi, dupe evenimentele dela 29-30 Iunie a. c., legionarii
-ce au mai limas au cautat sa se plaseze pe-la diferite servicii de informatii militare, in scopul de a le furniza informatiuni tendentioase si
false, contra autoritAtifor de ofdine, acuzandu-le de filo-judaism. In afa-
SITUATIA ECONOMICA
156
www.dacoromanica.ro
VI. PEDEAPSA
Nr. 76
EXTRAS
din decizia Nr. 2.628 din 26 lunie 1948 a Curtei Bucuresti,
Sectiunea I penala (Dos. Nr. 2.946/1948).
Compunerea completului de judecati
In numele legii
DECIDE
In baza art. .3 din legea Nr. 291/947, de urmgrirea si sanctionarea
celor vinovati de crime de rgzboi sau impotriva pacii on umaniCatii;
Condamna pentru crimele ce au comis, Incadrate in textele citatei
1egi, pe urmAtorii acuzati:
General GHEORGHE STAVRESCU; Colonel CAPTARU DUMITRU; Colonel MAT1E$ ERMIL; Lt.-Col. IONESCU CONSTANTIN MlCANDRU; Lt.-Col. MARINESCU DANUBIU; Maior BALOTESCU.
GHEORGHE; Maior TULBURE EMIL; Slt. M1HAILESCU EUGEN;
TRIANDAF AUREL; CRISTESCU GHEORGHE; GRIGORE PETROVICI; C1MPOE$U GHEORGHE; Plutonier MIHAILOV VASILE; Comisar ION BOTEZ; Sergent T. R. MANOLIU MIRCEA; CERCEL DUMITRU; CONDURACHE GHEORGHE; DUMITRU DUMITRIU zis
www.dacoromanica.ro
C1UBOTARASU DUMITRU; LAZAR CONSTANTIN; LUPU NICOLAE; TANASE GHEORGHE; CIORNEI FILORIAN; DUMITRU
DUMITRIU; MANASTIREANU ION; MORARU DUMITRU; PASARICA ALEXANDRU; PARLAFES GHEORGHE; VELESCU VASILE.
LACONSCHI MORWNU.
158
www.dacoromanica.ro
APENDICE
CUPRINUND IMAGINI SI DOCUMENTE DIN DESFASURAREA PRIGOANEI .ANTISEMITE IN TIMPUL
RAZBOIULUI,. IN TERITORIUL DELA VEST DE PRUT
159
www.dacoromanica.ro
PRIGOANA
O
if. -A
.11.1.11
,72v"
if4
ROMAN.
/- Anima,
10.4147
.
din 21 Dial* 2941
pc
\\
kk
'
Bia711_1111111
2! I..
II i fl
MIN,WrINXIM
r,
111111P
144a
moos
plan
. /
:... 4,th........'re
.
..
vkaane
"Ler
StfhdrCltrfoll
I. repave%
11"
211119Laal
Urals Stool asjsr.
loop. G-rol desists,
Dir. 9-200 a :'atiOal.
'
testa Frof.altur!le.,
1..
repedospom a, warts..
DOttallitonoa yin ft ?..:e,a111 Is and ulna cl mover tat:
mart.
u;
eyrevism,,.
t.
I 44117//lf
A. 2=1'747Z:ft
:r
).
194.
11-
.7
aro
45*-on.:
Ordinul de evacuare si internare in lagarul Tg. Jiu, a evreilor din sate si targuri.
www.dacoromanica.ro
.
A
'
PRIGOANA
Ordonanta Tyr. 3
Nol, General Cernhtescu Constantin, somandantul Comandamontulul
IV Ter ItOrlal;
Arend In waders Dada Sul Lege Mr. 1789 din 21 Undo 1041, pander to
OADONAM:
Col:Wadi:I (mud.
ar.age
.1
.4
r_
1011
KTFEti,....flp 0,
c.".
Z'
/"
...ANUS..
to S
glestelvi.
asset este.
iCarats,
ii.11112U
\_Y
%......
,...s-r-e0
_
tIMAgaz
two 5
....e
ceCa ,y"
1.
ste12512.11
MI
tP7MICIMAR
161W
. .., / , ....
S,,,,
',
17. Teritorial
71
L.-
................
,S. It....1.4
General ConVitezeto
1111),11G rIT
.1.714. 0 INS..
ellOalph.
;art
00001t100 AVOW OFRILO / 14(1014
mint!;{
c
164sserc .
Prof tttttt la
PRIGOANA
7----
.....,,,,,,-.-.
.,
. -:- -,-
-,:.
.:,
x,
...4,-,
',
l'Arcte!
Ir..',..
,-
fe salt.
ki.
1941,.
''.'
as
6.
t,
I.
'
Nc
\,,
..
4-
,, 1
.'
.,..
ea
la
'
.1
cunt amt.
'
. ,-
-,.
-.r
,
.)
P.
fit
....mr-i
67.1tRA.1. Dr
teat evreit oe o
tululo dat 4112o-41;1i female ea
4''''
PUBLICATIONE
.
M
1
b,,L.G.
,''-
,
.
,.:Af.r."e-.,E...
,
1..
qi
....
.
L
''
'
0'
/ y
'"
BAIA
.,
l'94
ref 491, .. :
,..T.: :-,,.
'\,10'
"'"
minim
,.,e
f..../
CiAfidenli 1
c-
..,..
.01610101. MINPOTWAYI
"A-
--f..-.-
120
rice- acte de
tradardpgresiune,sabotal sau
DLPA
niStiIorsilegionarilor comunisti
7.:4n
r.
vivo
Pg tr'41." i;`).
PRIMER,
:40
Prtro-4
t.
.,., ,
A. HANCIU
s 44.4444.
.
www.dacoromanica.ro
:,;
PRIGOANA
Politia de Reqedinta Turda
No..3.(1G
Autorizatie
,p,
ot4t,fr.
,.
Prin care se autorizea4 DI (CAIZlk-c'--ciliul stabil in Turda str,NvT'14.o \ A tA
,cu domi-
CA,
No
.ni1,4.0. ...
cu ocupatiunea
'
strada
141:-1/2
precum 4i
No
41" Al 4.,./
. : .........
.......
-1
61
Turda, la
C 1A'Akti
1941.
(:'"'.'445
Autorizatie individuala, pe baza careia unii evrei puteau circula pe
unele strazi ale oraului Turda.
M.
49.2il
0/2,6..4 de
11(,.! 7327 A,
04 0N-06
k.w.f
(Z;t4rial
elt,,e.wz,,-,4-
'In"
-,4.1(
c.,-4 a
0 .4r.
a , e(irt.e.
4447.1 e
27,(2`ems
.644' -4tte2 a-
-4 ,
a0e_
/.
_eeez
4e, -7^A,
a/L.0;a_
/0k; ova
4"-
recfroz_ %.
/
Plana XII
www.dacoromanica.ro
PRIGOANA
.
ORDONANTA
Nr. 8096
24 Septembrle 1941.
0.014 a
1441 /aunt.
Ion.
0r
an....444a
PUBLICATIUNE
ea..51.1.11
d o n an
Kra :
crostini.
Nu' so pot lase augajiirl nisi cu zing.
Servitoril crostini, existent! lammed in sir-
I:
e*
Mel, 4.41
,01, t
4.
/min
.nnpirk.nle
...en
Conen..111 II
urreni. coot r
m msae
WN. el pei no... an
maw IWO ..11.1. Mem amt. err. eff MIA we
sows ,,,,, I him
flia Whoom 911.
r .non Into. +Dr ti eta, wierape pawn, mina ea Immesh este prmes pOrbpso no
le.. tle came... mamma..
ra
mewed.. Mmaralanp roman, Pptlp Pra price Pe,
mew.. fear n Dea woo. inelena.tal
nIS. 4. pnn 11.01* on eklapisc a nu pot See pan* an me.
rar. maw
lenn.sa tnleant
bnaAll lesomortmoteer.
La
tent.g.i per....1 .1
rain.
ro
var
% 444
n. a...no
Ornr....a.
we* M nM r eMaamlecram.
...
PRINAR,
General de Divizie Pavan', loan
.
'recrela. D. D. hells,
c-
PI
asst :
latbsss , at,
as .14 Issas P
nn Ss , innarno. ...noon. --"7.42!
U.* des o.n.o..* ann.. na al as stave. vor when cale mat ..... tannin.,
Perumnela (ad van It norms. ta
otalmams ...... mem, mat mart. ou wow Marto'ss .0.
mmpere ." whineajulal.
3. Yalu un so, rondo. Ionentare panto... le ;ode of fos. Or Imbue IS sefeiIs banenle orasulm cal tom tarrio prom la on 030 dun. flow asso.t.i uni nu Se mat pert.
fi rIn
filtrates for pe beam. orsolus %mai eseephonal al in nark .,knal 0,111
arum.
rile IOI deslundale,
v.. puma parade.. ball cram, hseent 44. .. Pola,41. afrit,
Invecmate M he !flail intro In ores pinS la ora 10.30'
tao pert. n na. cm.. dim ann.
MY.m m
n;na
O
nno
pawn... ...... 0.. p,
h
oo P.... end.
MO. ...UMW Sm.. wise...win mirmeromerm mweswilm to. mane..
Colonel R. STANESCU
Nr. 3496
1041 August' 11
,_L2Er717:7
www.dacoromanica.ro
MUNCA OBLIGATORIE
ersi
710
$1,
t."
.
-
Plank}, XIV
www.dacoromanica.ro
-, .41
JAF
...214ttPt,.4,EW. 5.."4
rtd=
n"."7-""
!Tgf4,';
."1;-;"
-.
k:74.
11'
'
.,
.%
..
il'
--.:.:*.,-.: - :
4 .
;.
ISC
.
... bi ..
'13
vv
1.-
r9
0-
i.:, '
-513
5.
.1.
4.1
7,
'
L.................
"..Perne, paturi, cearcea furl, saltele, predate de evrei din ordinul iui Antonescu,
in Septembrie 1941.
4 _;;-,
.1
0.1.6.0.
:NV
I.
a.
Plana XV,
www.dacoromanica.ro
DtfulcI
JAF
,
ro
.-
8 I u 1, i
E3,,=,..)1
M.
.-.
, I1 '''
PRE*E01011/,
c anus
Buteresri.2.1_
mond
A. SUCURq_jesuc fiEk
"-%::=4;:::::r,m`::,-,
'
utt
;ELUL MARFEI
t,.!Li
wism.
tt
m.."
9.
1"
96854R.D.L,
17/ -fse'
/",,,.,.
,."1.......
DOI.ou
II/
..t.
74.7!"*""-I-
(tIrt-E- 14 IRIS T N
.I'
Paella. din Retain. pent= carnetele de scu tire dm Quince obligatorie si exarciterea
feaiunii, sN fie destinat& o sand de
,
Corr, if Mee
'..
'
W:
;.
of'
1: ',=
//A
Isabel
RV E
CONSILIULUIGE MINI$IIII
7043
oa,
Total Le
Pre( Lei
_,CIO -
.f
0iO4-1.
Oi0- 4
d,Le2117
'
.1,
doo-
el
A.,
1
14.
fb
F,
WO' 4
.1
ratti.
Tt
Glf
.....etel.
Raciu
MI.
evr
Is Mane
AC
7.; . Laces
,
I
DOZ.1E1-8Al2
91M'Yfu
TOTAL LEI
.1,24
Reclama politica i propaganda lui Mihai Antonescu, platita de Centrala Evreilor, din taxele
carnetelor de scutire de munca.
155.
Becescu - Georgescu
Florin,
director S. S. I., pag. 18, 25,
g ral. at S. S.
I.,
peg.
25,
46, 53.
sef. S.
II -a
www.dacoromanica.ro
la0, peg.
30, 61,
24,
69,
75.
la
Bucuresti,
peg -
49.
107,
112,
113,
120,
148, 157.
36,
137, 139,
Mei.; Ermil, col. cdt. rgt. 6 vangtori peg. 27, 72, 73, 74,
75, 76, 157.
75,
157.
Mircefti, (jud.
rgt.
162
www.dacoromanica.ro
115,
118,
119,
121,
145, 157.
58,
59.
102,
106,
122-136,
18, 41.
112.
163
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
LAMURIRI
9
15
21
PROLOG
Nr. 1. Ordinul Presedintiei Consiliului de Ministrii din 19 lunie 1941 pentru
viitoare
EPILOG
Nr. 2. Comunicatele Presedintiei Consiliului de Ministrii, anuntand executarea
viitoare
41
164
www.dacoromanica.ro
46
52
53
54
Pas.
Nr. 8. Extras din depozitia de martor a lui CONSTANTIN PETRESCU, fost
55
55
56
56
Nr. 12. Extras din depozitia de martor a lui NICOLAE TROHANI, fost agent
58
58
59
65
65
66
67
Nr.20. Raportul Nr. 1043 din 29 tunic 1941 at Prefectului de Judet col. DUMITRU CAPTARU, catre Ministerul Afacerilor Interne
Nr.21. Raportul telefonic Nr. 23621 din 29 lunie 1941, at Inspectorului Regional de Politie E. GIOSANU catre Directiunea Generals a Politiei.
Nr.22. Extras din raportul Nr. 99 din 29 tunic 1941 al Chestorulul Politiei
Iasi Lt. col. CONSTANTIN CHIAILOVICI, dire Inspectoratul General de Politie si Siguranti Iasi
69
69
71
72
73
74
74
74
75
165
www.dacoromanica.ro
L2p
It. PREPEL1TA ANDRON1C, fost plutonier
77
77
111. POGROMUL
a) NOAPTEA DE 29
30 IUNIE 1941
Nr. 30. Extras dintr'un memoriu al fostului Chestor de Politie Iasi Lt. col.
CONSTANTIN CHIRILOk ICI. adresat organelor de instructie ale
Tribunalului Militar
81
Nr. 31. Depozitia de martor a lui LOAN M. MARINESCU, fast decpn at FacultAtii de Litere Iasi
Nr. 32. Depozitia de martor a lui GH. UNGUREANU, fast director at Arhivelor Statului
Nr. 33. Raport telefonic Nr. 23469 din 29 lunie 1941, orele 9.30, al Inspectorului Regional de Politie Iasi E. GIOSANU, catre Directiunea Generals a Politiei
Nr. 34. Raport Nr. 99 din 30 lunie 1941, at fostului Chestor de Politie Iasi,
Lt. col. CONSTANTIN CHIRILOVICI, catre Inspectoratul de Politic
si Siguranta Iasi.
NT. 35. Raport Nr. 1042 al fostului Prefect al Jud. Iasi col. DUMITRU CAPTARU, catre Ministerul Afacerilor Interne
Nr. 36. Declaratie a fostului Chestor de Politie Lt. col. CONSTANTIN CHIRILOVICI, data in ziva de 2 Iulie 1941, cu prilejul anchetei Intreprinse
de Directorul General al Politiei si Sigurantei Statului
81
82
83
84
86
87
88
95
Nr. 39. Pogromul din Iasi, raportat de fostul comandant at M U. div. 14 Infanterie, G-ral GH. STAVRESCU la 30 lunie 1941
Nr. 40. Pogromul din Iasi, raportat de catre fostul Prefect al Judetului las:,
col. DUMITRU CAPTARU, la 2 Iulie 1941
Nr. 41. Pogromul din Iasi, povestit de acelas lost Prefect col. DUMITRU
CAPTARU, la
August 1946
98
100
104
Nr. 12. Pogromul din 10, raportat de catre fostul Inspector Regional de Potitle si Siguranta E. GIOSANU, la 2 Iulie 1941
105
Nr. 43. Pogromul din Iasi, raportat de care fostul Chcstor Delegat at Politiei Iasi Lt. col. CONSTANTIN CHIRILOVICI, la 30 lunie 1941,
107
Nr. 44. Pogromul din Iasi, raportat de catre fostul Chestor titular al Politiei
Iasi GHEORGHE LEAHU1 Ia 2 Julie 1941
110
Nr. 45. Pogromul din Iasi, raportat de catre fostul Director General al Politiei si Sigurantei Statului, G-ral EM. LEOVEANU, in urma anchetel
facute la Iasi, la 2 Iulie 1941
IV. EVACUAREA
114
TRENURILE NORTUARE
166
www.dacoromanica.ro
118
Pa g.
Nr. 47. Adresa Nr. 8820 din 13 Septembrie 1941 a Ministerului Afacerilor Interne catre Comandamentul 11 Teritorial
..
Nr. 48. Raport at fostului Chestor de Politie Iasi Lt. col. CONSTANTIN
CHIRILOVICI, cAtre Inspectoratul de Jandarmi Iasi din 15 Septembrie 1941
121
121
122
Nr. 50. Depozitia de martor a lui GHITA PETREA, fast sef al Orel Tg.
Frumcs
Mr. 51. Depozitia de martor a dr. CONSTANTIN GHEORGHIU, fast medic
primar al orasului Tg. Frumos
Nr. 52. Extras din depozitia de martor a Preotului PAUL TEODORESCU
Nr. 53. Depozitia de martor a lui SOLOMON AVRAM, locuitor evreu din
Tg. Frumos
Nr. 54. Depozitia de martor a lui VASILE MANDACHE, locuitor cre0.in din
Tg. Frumos
Nr. 55. Depozitia de martor a victimei IANCU NAFTULE
Nr. 56. Depozitia de martor a victimei NATHAN GOLDSTEIN
127
129
130
131
132
133
134
CALARA$1
NT. 57. Raport Nr. 1 din 9 tulip loc al Slt. rez. AUREL TRIANDAF, fast
comadant at trenului Tg. FrumosCalarasi, catre Inspectoratul de
Jandarmi Iasi
Nr. 58. Proces verbal incheiat intre Slt. rez. AUREL TRIANDAF si autoritAtile civile din Tg. Frumos, la 1 Julie 1941, constatand debarcarea
136
138
139
139
139
140
140
141
147
www.dacoromanica.ro
PaS.
Nr, 65. Raport telefonic Nr. 1062 din 30 Iunie 1941, ora 19,55 al fostului Prefect cot. DUMITRU CAPTARU catre Ministerul Afacerilor Interne
142
143
145
146
147
148
148
149
150
151
152
VI. PEDEAPSA
.Nr. 76. Extras din decizia Nr. 2628, pro intata in ziva de 26 Iunie 1948, de
catre Curtea Bucuresti, in procesul criminaliksr de razboi, cari -au organizat si faptuit pogromul dela Iasi
157
INDICATOR AL PLAN,9ELOR
dupa pay
PLANSA
PLANSA ah
PLANSA IX -XVI
32
80
160
168
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro