AL.

DUILIU ZAMFIRESCU

PE CA, DE

MIAZAZI

LUTETIA

'71

12171120

nosayuNiz

iztrivn41-10

To .lig ynoToci

Memoriei Tatiilui Meu

PREFATA
Cititorul s'ar putea cu drept cuvrtnt astepta sit
giiseascrt In filele acestei card descrierea unor negocieri

diplomatice la care, datorit5 carierei mele, as fi luat

parte in ultimul prttrar de veac.
0 elementary onestitate ma obliga a desamilgi, inert
dela Inceput, pe acei care vor deschide volumul de fatii

cu speranfa de a citi fie relatarea unor taine ale Cancelariilor de Miaiazi, fie macar aluzii la evenimentele
politice ale viefii 'tailor de sud sau, cel putin, driimuita
falm'acire.a unor Intrevederi cu barbs f ii for de Stat.

Paginile urmiltoare intruchipeaiii un prinos de reeunotinfrt adus ospitalitg.fii de care m'am bucurat In
Brazilia, in Portugalia, in Italia
fari a diror vrajii
a resfrant in sufletu-mi, o lungs chill de lumina.
Ele vor sit' fie mai ales un omagiu adresat conceit',
fenilor mei, in deosebi dirturarilor, care aldituesc podoaba spiritualiattii neamului i dintre care nu tofi au
avut prilejul sa cunoascil meleagurile depiirtate pe uncle
soarta mi-a harazit sit colind.

PE CAI DE MIAZAZI

Schitele din acest volum sunt alciituite din triiite,

auzite sau Miscocite, in cadrul nepieritor al orizonturilor latine. Cu tot dinadinsul am dorit sit' nu fie nici prea
mestesugite, nici prea pedante, ele neavand alts menire
deck de a evoca, clesflitan.d.
Scrisoarea ce am adresat din Rio de Janeiro, acum
doisprezec ani, regretatului Nicolae Petrascu
i pe
care o reproduc aici
este sortitii sa liimureascrt intrucrave motivele pentru care m'am hotarit numai intr'un
tarziu, sa astern pe httrtie aceste amintiri.
AL. DUILIU ZAMFIRESCU

Rio de Janeiro, Julie 1935

SCUMPE DOMNULE PETRASCU,

Te rog sa crezi ca am fost viu muscat de duioasa

propunere ce mi-ai facut in scrisoarea D-tale pe cat de

magulitoare, pe atilt de neafteptata, de a lega

la
irezeci de ani de distanta
firul vremei pe calea reluarii, cu fiul, a corespondentei duse, pe la sfar0tul
veacului trecut cu tatal, bunul D-tale prieten din jun*
fi iubitul meu parinte; viu i chiar dureros mirat, caci
precum am cunoscut Poezia departarii" cantata de
poetul ce am iubit amandoi, tot astfel exists ,Si o melancolie a timpului fugar inabwita din fericire de preocuparile zilnice, dar care devine chinuitoare, atunci cand

e scormonita de o punere la punct" in timp, astfel

precum a facut scrisoarea D-tale, ingrozindu-ma de dewtaciunea caii lasate in urma pi Inca ce tale lung

ce se pierde peste sir de dealuri, colo in zare, undo

candva, in frageda-mi copilarie D-ta
cu Duiliu de
brat, aparefi, icoana din trecut, la Santa-Sabina sau,
pe Via Appia, la mormantul Ceciliei Metella...

Dar un lucru ai uitat, scumpe Domnule Petravu,

unul singur, insa hotaritor pentru placerea ce Eqleptai
sa gasefii intr'o scrisoare porniia de pe aceste meleaguri
exotice, anume ca eu nu sunt decat fiul, fiul prozaic al
poetului, la randul meu un parinte de familie, un slujbao ca atatia altii, iar nu un scriitor din falanga aurilii

PE CAI DE MIAZAZI

10

a Parnasului! Nu doar ca alavismul nu-fi reclama chip-

odatg drepturile prin porniri adesea resimtile dar pe

care, din fericire, am tiut sg le stapanesc Infotdeauna,
mai intaiu pentruca porniri, fare de cuvenite dovezi
sunt popriul diletantilor apoi pentruca mi s'ar fi parut
un sacrilegiu, faptul de a umbri comandul numelui literar, lunzinos fi neprilianit, !Asa! de elegantul clasicu:
auto,. al Imnurilor Pagane".

Nu, scumpe Domnule Petravu; eu fac park, din

o generatie nenorocitg, o generatie amfibie, generatia
rasboiului, infiripala pe calapodul antebelic i care,
ajunsa la maturitate, a trebuit sg se ad9pteze unui medin pentru care nu fusese pregatita, lasand la o park,
in aceasta lupla pentru o existents noun, mulle din cate
sporesc gratia spiritului acea giovinezza e ardor del
pensier gentile", pe care Don Baldassar Castiglione ne-o
arata prin glasul Curtezanului" sari, alcatuind la
curtea 11Iedicilor, una din primele virtuti ale perfectului
gentilom....

Cu toate acestea, pinta hotarindu-mi alte indeletniciri decal acelea ce, poste, a,si fi urmat, judecand

dupe senina dimineata romans a vietii mele,

defi
sunt oarecum contrarul Crinului" din volumul :
Pe Marea Neagra caci eu am avut radacinile, iar nu
florile in ideal", totu0 in semn de recuno0inta pentru eleganta desavarfita a gestului ce ai avut cereindu-mi a reinoda acest fir, in semn de admiratie pentru
iinerescul avant ce ai pastrat ca o comoarg sub neaua
augusta a anilor, in semn de dragoste pentru omul care
a infovarasit pe cel ce am iubit mai mult pe lume, iau
act de amabila D-tale propunere 1i voiu incerca a-ti
impartafi impresii din America de Sud.
Multora desigur le poate parea o afectare, dar eu
nu a,s fi sinter, data nu ti-a? povesti mai intai, starea
sufleteasca cu care am pornit inteo dimineata mohoritg
de Aprilie spre a-rni lua, departe, peste mari fi tari, in

SCRISOARE CATRE N. PETRA$CU

II,

primire postul pe cat de magulitor pe atat de exotic

de reprezentant al Romaniei la Rio de Janeiro.
0 gloatg de rude si de prieteni la garg; obimuitele
urgri si vorbe de circumstantg, dar cu o note mai duioasg, caci asa e Romanul; ii plat caliitoriile, insg ii repugng expatrierea. Ca s meargg la Paris sau in Italia,
tine dintre prietenii nostri nu ar fi gata oric and ? Dar
ca sg piece la antipozi, e alts socotealg. Simfeam in
dimineata aceia, cum sufletele blajine care ma inconjurau ma compgtimeau si imbarbatarile for semanau incurajgrilor in pragul salii de operatii, alunci cand f iecare se felicity cg nu este in pielea pacientului.

Cat despre mine, odata convoiul pornit, apucai

sg-mi asez obiectele ca omul resemnat a petrece doug
zile in cusca de mahon scartaitoare, algmatg si leggnatg, a vagonului de dormit, cu destinatia Paris.
Orient-Expres-ul sau in general, trenurile internationale care ne leagg cu Apusul, imi erau atat de familiare din frageda copilgrie, incat a ma of la in trenul
acela gemand din osii o cantilena cunoscutg, insemna

a continua traiul intr'un cadru familiar; un soiu de

pretungire a odgii mete din Bucuresti sau a camerei de
hotel din Paris, a cancelariei din Rauchstrasse la Berlin,

din Amaliastraat let Haga sau din Palazzo SantaCroce la Roma, intr'un cuvant continuarea asemangMare unui coridor legend doug trupuri de case, prin
care obisnuim sg trecem si care, cu vremea, imprumutg

ceva din simpatia ce acordgm incaperilor unde am

muncit, am iubit fi am suferit.
Express-Orient, Arlberg, Simplon, Mate aceste so-

nore legaturi cu Apusul, evoca in mintea celor mai

multi dintre concetatenii nostri desfatatoare cglgtorii,
preocupgri de toalete sau- afaceri roditoare.
pentru multi alti
desigur
Pentru mine ca si
diplomati, ele erau tot atatea miscgtoare sali de asteptare, tot atatea popasuri intre un capitol si alt capitol

12

PE CAI DE MIAZAZI

de actioitate, marcand fie un la linie", fie a paging in&ars:4, in cartes existentii noastre de pribegi. Aceste
sali de aptepiare pe cat le-am iubit, pe atilt le-am urat,
in scurgerea anilor.
Le-am uraf de atatea ori, cu ura nedreapta ce se
resfrange asupra obiectelor martore suferintelor noatre, atunci cand de pilda dela Roma, unde ma aflam,
pornisem spre Bucurepti cu speranta de a gasi Inca in

viata pe un frate stump ; altg data and, fugit din

Berlin, Imi inchipuisem intro aiurare care durase doua
zile i doua nopti de drum ca, in ciuda vestei fatale

primite dela Sef ul meu, tolupi voiu reggsi sgnatos pe

iubitul meu parinte ; atilt era de tare convingerea quasifizica in nemurirea personalitatii pi chiar a chipepulut
frup at tatii ! iSi astazi, scumpe Domnule Petrapcu, dupa
scurgere de treisprezece ani, i astazi, evocand acele
amintiri dela fereastra deschisg pe aceasta dupa amiaza'

tropical:4, mi se infatipeaza, pe luciul orbitor de ape

scanteind sub palmierii din Flamengo, scena emotionanta a sosirii mete pe o sears de lunie la Grigore Ghicn.

Vodg, unde vamepul, om de treaba pi fost cirac at parintelui meu, la intrebarea ce-i pusesem halucinat Si
aproape implorand ;
Nu-i apa di Mkt n'a merit ? mi-a raspuns voios
fi liniptitor ;

Vezi bine di nu I Domnul Duiliu ? Pacatele

mele I L-am vazut, nu's cinci zile, in Bucurepti ! Dar
tine ti-a spus D-tale asemenea prapastii ?".
Urcand iarap in vagonul ce luneca pe intinsul pes
luminat de Luna, am trait atunci vreme de jumatate de
teas, tot visul ce fanteza-mi aprinsa dorea, ,Si pe care
cuviniele vamepului Ii inf atipasera ca o magic. Tata
trgia 1 Desigur ca traia I Nici nu se putea altfel; i deacum hatarirea mea era hula; deacum voiu da pacatelor diplomatia i ma voiu reintoarce in tarn,' spre a
.sta langa el, apa precum era fi tainica lui dorintg. ,5.,

SCRISOARE CATRE N. PETRA$CU

13

ate zile frumoase vom petrece impreuna la Faraoane, pe haturile rectilinii brazdand paralel &timbal
bucolic imbracat cu vii, dealungul carora poetului Intl-

nerit de aerul natal ii era drag sa se plimbe cu mine

ceasuri intregi, disdedimineata sau la asfintit, ridicand

ate o creanga de piersic sau de cais prea incarcara,

aratand altoirea grepita a unei site sau lamarindu-mi
farmecul parnantului nostru, pe cand mandra-i privire

imbratipa vastul orizont al Siretului pana'n zare, la

Dunare. Desigur aceasta era vista cea adevarata I In
exaltarea in care ma af lam, abia observasem ca trenul
se oprise intro gars zgomotoasa, Cernaufii. Instinctio
ma repezisem din wagon la chiopcul de ziare unde vanzatorul imi puse pe tejghea un morman de gazete pe
care le deschisei febril; Universul, Dimineata, Adevarul,
nicaeri nimic, nici un cuvant. Uf I respiram pi, in agitatia mea, era sii plec dela ghipeu Wand gazetele teanc

cand, luat deodata de o presimtire, ma intorsei pi ii

strigai v

Da-mi, to rog pi jurnalee ce ti-au ramas de eri

sau de alaltaeri".
Negustorul cotrobai prin dughiana pi imi intinsP
doua ziare vechi. Pe primul, in mijlocul paginei intaia,
intr'un chenar negru, chipul scump...
Numai cei ce au iubit inteadevar vor intelege durerea mea.

Cu toate aceste chinuiioare ceasuri petrecute in

trenul care leaga Romania de toata latinitatea apuseana,
ca o punte peste Mitteleuropa germanica, asi fi nedrept
dace nu api evoca pi orele de profunda emotie, de cu.

rata bucurie petrecute in lungile vagoane aromind a

mahon pi pielarie lacuita, atunci cand, intorcandu-ma
in tail dupe perioade de instreinare profesionala on la
Miazazi, on in negurile Bataviei, ma apropiam de
fruntaria noastra.
Parintele meu, Duiliu Zamfirescu, a scris candva

14

PE CAI DE MIAZAZI

despre emotia revederii granicerului roman, a respirarii

aerului Carpatilor stramopepti. Nu flit/ cum qi ce fel,
ereditate sau asem.iinare de simtiminie in nici un caz
fatarnicie
marturisesc ca fi pentru mine, cu toatei repetirea in decursul anilor a minor intoarceri periodice,
ceasurile premergatoare sosirei la granit5, ceasul mai cu
seams al revederii panaintului romfinesc, au ramas in
amintirea mea ore de bucurie dintre cele mai inaltaloare.

Nu arare on auzisem demagogi afirmand c min

cosmopolit", un furlandisit" de diplomat nu poate
avea aceiapi dragoste de glie Ca acei care-pi petrec veacul la talpa tariff. Ei bine, eu am o parere cu total opusa.
Acel ce tratepte v tag intreaga in mahalaua orapelului
salt de origins, fie el chiar Focsanii adolescentei mele,

nu poate se aiba decal in mod abstract idee despre ce

insemneaza dorul de tare. Noi insa, care am petrecut
cea mai mare parte din vials in streinatate, cunoaptem
adenaratal dor de fare, prin insapi contraslul intre ',dere pi absents alternate alai de des inclit ceeace pentru individul statornicit pe durata nu mai este decal n
conceptie imaginative, pentru noi, deapururi pedepsitii
departarii, devine un sentiment permanent viu, caci
permanent riiscolit.
sSi tot astfel permanent m'a preocupat analiza
acestui sentiment caci pare infradevar ciudat ca un om
care se depteapla dimineata cu aceiapi impresie de a fi

la el acasii in diferite capitale din Europa, in care este

familiarizat cu limbs, oamenii, strazile, se resimtli totupi
acea adanca nevoie de a revedea pamantul stramopesc.

Patriotismul fiind un sentiment in profunzime iar nu

o conceptie extensive, se manifests, pentru fiecare din
noi, prin airactiunea irezistibils catre coltul de Omani
de care ne leaga un trecut fie al nostru fie al parintilor.
Pentru mine, de o pilda pi cu toata pasiunea de a auzi
pe primul granicer vorbind romiinepte pi cu toata convingerea ca dela hotar incepe un aer mai subtil pi mai

SCRISOARE CATRE N. PETRASCU

15

prielnic fericirii, totufi, in gandul meu, Coate trenurile

venind din Apus nu au avid decal o destinatie, Focfanii,
terminus sentimental al existenfei mele, pe dealurile

incununate cu vii, in acel minunat colt al Milcoviei,

unde odihnesc cei ce-mi sunt scumpi, pe care, cu rara
divinafiune a prieteniei, D-ta l-ai evocat in mod atat
de just, la sf arfitul volumului ce ai inchinat memoriei
tat75ilui meu.

Intr'acolo, de atatea ori, la sosire, mi-au zburat gandurile ca soli veseli fi acolo, la plecare, au intarziat ca
rude iubitoare tla un mormant scum p. De aceia am crezut potrivit a-ti, reda, drept cadru psihologic al inceputului cglatoriei mele in America de Sud, aceasta nostalgie a pgmantului romfinesc care ma cuprinsese i in
acea dimineatg mohoritg de Aprilie, tend trenul ma indepgrta cu fiecare clips dare coasta Oceanului Atlantic, de unde, in doug sgpaimani de navigafie, un bastiment alma sa ma trench' la antipozi, pe farmul Americei de Sud, cgtre noul capitol de viata i noul meu
destin1).

1) A urmat o serio de descrieri, pe care regretatul Petrascu

propunea sa le publice data soarta i-ar fi Ingaduit si care nit
sunt cuprinse in acest volum.
fgi

0 VIZITA. LA INSULELE CANARE

La Sevres, in vila sa dela Buis-aux-Lilas, batranul

savant era la largul sau. Ne intampina cu drag pe toff
tinerii studenti, dela gardul de aisor, cu statura sa
Barba alba ascutita, ochii sclipind de inteligenfa. Tot
geniul rasei franceze 'Area ca se concentrase in aceasta
caracteristica figura de luptator galic.
Din pleiada marilor &scab ai Sorbonei de odinioara, pe vremea cand pregateam licenfa in litere in yetierea agregafiei, se desprinde si azi, in fata mea, prototipul intelectualului si al comhatantului francez din
vechea falanga, in persoana neobositului aparator al
supremafiei coloniale, ce era profesorul Marcel Dubois.
Numele lui Marcel Dubois poate fi pentru scolarii

parizieni sinonim cu manual de geografie. Mie imi

evoca ceasuri neprefuite din epoca plapandei formafiuni spirituale; imi evoca ceasurile pline de farmec din
vila dela Sevres, unde batranul luptator, contimporan
si camarad cu Paul Deroulede, se straduia sa sacleascrt,
in generatia n.oua, aceeasi dragoste, aceeasi vijelioasa

patima de jertfire pentru Para, conceputa intr'un sill

do premergator caruia orice inzestrare intelectualrt,
tehnica, practica, ii era deopotriva de scumpa infra
:

preamarirea concepfiei de -Emilie, a oricarei patrii, pentru folosul ol-Jfesc al umanitafii.

Fost guvernator intr'o indeparfatai si neastamparatrt
colonie, nimic din cele ce ademenesc pe omul orgolios

PE CAI DE MIAZAZI

20

nu-1 atinsese. La varsta de peste 65 de ani ra.'masese

acelas francez do basting, hartagos, mandru ca un hidalgo, inteligent si fin psiholog, dar mai cu seams adane
cunoscator al istoriei migrafiunii popoarelor si al finalitatii ei.
Din zarea amintirii, rasare evocarea, intemeiatil pe
eruditia sa arheologica, ce ne facu intr'o- zi, sub pomii
infloriti de pe main! Senei, despre primii exploratori
ai lumii.
Juba
spunea el
Juba, regele Mauritanilor,
care, fata.' de Roma imperials ducea o politica de iscusita cumpatare, este primul mare explorator al lumii
cunoscuta noun. Se casatorise cu minunrifia vremii sale,

atat de frumoasa incat, din leagan, fusese botezata

.,Selene", adieu raza de lung. Era fiica Cleopatrei a
Egiptului, deci o inalta inrudire pentru un rege al desertului. De vita domneasca, totodata nesfarsit de bogate, it luase din dragoste nestrnilita, pe neintrecutul
calaret al pustiului. Iar el, dibaciu politic si surprinzator de savant pentru vremea lui, risipea acum comoara adusa zesire din indepartatul Egipt, construind
corabii menite a-i impaca nelinistea starnita de misterul
orizontului marin. De frica nastrusnicei sale porunci,
navels despicasera intinsul marilor, trecusera dincolo
de inspaimantritoarele coloane ale lui Hercule, pornite

in cautarea marginilor lumii, in primii ani ai erei

crestine.

Dupa multe zile de ratacire, exploratorii, urmand

calea soarelui-apune, zarisera, intr'o dimineafei, pamanful cel nou, care din pacate se adeveri mai tarziu
a fi numai capafani plesuve rasarite in mijlocul oceanului. Totusi, pentru nefericifii osanditi, ele insemnau
limanul mantuitor, caei fiorosul stapan poruncise sa
inainteze, cu orice pref, pans Tor da de pamant.

Trasesera cu incredere greoaiele trireme la mat,

cand, spun istoricii, o primejdie mai mare decat mania

0 VIZITA IN INSIJLELE CANARE

21

valurilor ii intampinase coborind de pe dealuri. Haite

de fiare infricosatoare, cu urlet asurzitor, pogorau de
pe inaljimi si cu greu, sulitele, comandate de tetrarcul
iscusit, putusera salva echipajele 'Zweite:
Erau niste dulai salbateci,
intre hiena $i lup
sti-ipani cu mule peste acele inside pierdute, can
sub
comanda celui mai puternib
un soiu de rege al lor

isi aparau tinutul impotriva oriettrui navalitor.

Cronicarii timpului
afirma d-1 Marcel Dubois
au consemnat rezultatul luptei, amintind ca vajnicii
pionieri ai regelui mauritan, pusera, panii. in cele din.
1=5, stapanire pe insule. Apoi, se intoarsera in marea
civilizata, aducand cu ei in captivitate felurite exemplare ale vrajmasilor invinsi.
La inceputul veacului nostru, sapaturile dela Cesareea an dal la iveala, in capitala Numidiei, un mausoleu de bronz, preamarind indrasneata expeditie geografica a regelui Juba, al carui subiect principal intruchipeaza, in toga salbaticia lui, un superb molos, strabunicul cainelui erei noastre.
Astfel,
numai ignorantii
incheia d 1 Dubois
(Ted ca denumirea insulelor Canare se trage dela 'Asa.relele cu acelasi nume, pe cand. in realitate, el provine
dela cane, deci canare", aceste insule evocand la obarsia for pe eel mai crectincios prieten al omului.
*

Douazeci de ani mai tarziu, evocasem, farce voie,

amintirea din intelectuala ingradire dela Sevres, pe

and transatlanticul care ne ducea la Rio de Janeiro,
se pregatea sa intre in portul Las Palmas.
Teneriffe, Gibraltar, Las Palmas ! Nume sonore
care ne-au mangaiat auzul Inca din frageda copilarie !
De cate oH, in serile de buchiseala, sub umbrela verde
a lampii, ele mi-au evocat mirajul unor peisaje ademe-

22

PE CAI DE MIAZAZI

nitoare, a unei flore mediterane exuberante, cu dimineti insorite in policrome gradini imbalsamate, in care
se leglina in hamac creola
de ce creola? nu stiu
inconjurata de fluturi, papagali si canari, in o gams
de aripi ro i.i, verzi i galbene, coplesind vazduhul de
cante,ce i de culori !
Insulele Canare ! Domeniu de vis al fiecarui copil,
unde fluturii cad singuri in plasa, unde pasarele mutt
ravnite infra dela sine in colivie, fara sa mai ai neNoie
de-a fi cuminte, ca si ti se compere una! Da! Insulele
Canare. pe care, in coloristica mea geografica, le vedeam
galbene, precum insulele Madeira erau pentru mine ru-

binii, iar Acorele le credeam verzi, insulele Canare au

fost desigur domeniul de predilectie al copilariei mele.
Si acum mi se impline,a, visul: coboram in Las Palmas !

Desi prin geamlacul gradinii de iarna a transatlanticului, ne straduiam si privim in directia indicate, niinic nu se desprindea, intre cer si mare, in alai% de refractia sclipitoare invMuind orizontul si obosind ochil
cu vedenii argintii. Pupilele se intorceau instinctiv
titre intunericul salii, reflectand multi vreme inca. o
mantie din raii de focuri. Grozav de crud lumina si
ce dreptate avea simpaticul meu coleg Brazilian, profesorul Nabuco de Gouvea, cand sfatuia, drept secret al
fericirii sub tropice: haine albe si ochelari negri !".
Nu se terminase pranzul, cand pulsatiile ce credeam

a fi ale arterelor mele pe cand erau numai ale masimlor

.

se rnodificasera brusc, si scaderea de tensiune, imi

pricinui o impresie de sfarseala placuta: asa trebue sa

fie moartea prin deschiderea vinelor. Din fericire. niinic de acest soiu; era vaporul care, dupe trei zile si
trei nopti de mers in plin, iii micsorase deodata iuteala
yi abea acum imi dam seama de vibratia intense la care
participasem. data cu scaderea turajului, se asternuse
o linite amortitoare; parasisem cu anevoie, jiltul din

0 VIZITA IN INSULELE CANARE

23

sufragerie, aproape uitand neastamparul de dimineata

Si nerabdarea pentru mult asteptatele insule.

and am iesit pe punte si am rotit ochii in jur, ce

Acestea sa fie insulele Canare ?
Inchipuiti-va un munte pleuv avand la poale, pe

deziluzie

primul plan, vaste bazine Ca oriunde, cosuri de fabrici

Si cateva catarge. Acesta sa fi fost visul copilariei mele?
Aceasta, viziunea exotica de colorituri si de plante mimutate? Marturisesc ca de asta data, cunotinta", despre care Platon vorbeste ca de bunul suprem, era mai
trista decat ignoranta !
Cateva clipe mai tarziu, nava stopa in bazinul in-

terior, iar domnul galonat, prepus la conducerea excursiei ne invita curtenitor sa coborim in lancie, oferinctu-ne cafe o contramarca :
Pentru locul in lunfre, in aufomobil, la trogloditi, la ceai i inapoi la vapor, peftili domnilor, mai repede si atentie la scarf !
Lancia se -um.plu repede gi ne indepartaram de zi-

dul catranit al vasului cu impresia oamenilor maturi

care, de dragul copiilor, se aseaza pe covor, sa se joace
cu ei.
La cheiu, obinuitul aspect al unui port saracacios
de miazazi; pusderie de vanzatori de pasarele galbene.
in colivii marl i mici, strigand, intr'o spaniola aspra,
cuvinte guturale; un baiat vindea doi dulaiagi matasosi

gemeni; jur imprejur, nelipsitii gura-casca cu fete

bronzate : marinari batrani, babe propfite de zid gi
si

copii, palcuri de copii, pe jumafate goi.

Ma indreptasem spre marina cu numarul corespunzator contra-marcii, unde i luase loc, in fund, o tanara
pereche de danezi, naturalizati argentini. Ambii inalfi,
indeosebi de frumoi, mai cu seama at at de asemanatori, incat ii luasem drept frate gi sora, pans ce Comodorul imi spusese ea aunt tineri insuratei, adaogand, cu
clipire strengareasca

24

PE CAI DE MIAZAZI

Do aceea nu-i vede nimeni, ziulica toed.

Ce-i drept ei apilreau numai seara, cand orchestra eanta; toata vremea dansau impreuna si cum se ter-

mina muzica, dispareau. Erau atat de potriviti, bleat

lumea.ii urmarea en drag din ochi.
Locul din fart fiind ocupat de un brazilian, urma
sa ma asez intre cei doi amorezaji, ceeace, cu oameni
&tat de indragostili, nu-mi parea o perspective atr6giltoare. Si ei, vazandu-ma sovaitor, aveau aerul de a se
scuza. surazand intiaiuri din visul fericirii lor, cu acea
absenjil de expresie in pupile, proprie orbilor care intind spre soare obrazuri blajine.

Dar, sliivit fie zeul organizajiei turistice, care se

si ivi, invitandu-ma cu plecaciuni ceremonioase sa tree
n trasura urmatoare:

Impreuna cu Sir Horace, nu e asa ? Spre a se

edea mai bine, hm. hm; peisajul de altfel remarcabil din toate aspectele si punctele de vedere, social
-i moral, florii si fauna, insira el intr'un verbiaj de Cicerone graft.
Devenise desigur felul lui firesc de a vorbi tuturor
contimporanilor earl, cu tojii, nu puteau fi, pentru el,
altceva decat turisti.
Pornirrtm in lung sir, pe caldaramul haotic intre
zidurile marinei pesciiresti, cotind apoi brusc pe larga
sosea asfaltatil. Era artera principals a insulei, care-i
facea brau pe o sutrt de kilometri, precum ma informs
sir Horace care, pe semne, avea gpstul preciziuniid
ceeace, gandii eu, prevestea o trista tovarasie.
Inaintam 'nitre doua randuri de case de cel mai
banal stil mediteran, negricioase, murdare, cu pravalii
de maruntisuri, cu duble sine de tramvai intre ele, cand
insojitorul meu, pe care il categorisisem prea in pripa.
drept pedant,
era numai plin de humor englez,
ma facu atent din fuga automobilului, in termeni concisi si cu efect intarziat
probabil din cauza supremei

0 VIZITA IN INSULELE CANARE

25

leni a exprimarii flegmatice

asupra unei pieti publice de dimensiuni mediocre avand, la mijloc, o gradi-

nita si mai mediocre, din care rasareau, in decor de

stanci-miniature, trei palmieri sgribuliti $i rahitici.
Las Palmas", spusese el, aratand din goana ma-

sinei catre arborii saraci : Plaza de Cairaseo !

Eram departe, tend la intrebarea mea, el repetase
cu ton i mai obosit
Las Palmas ! Pomii aceia, da, dupe ei s'a botezat
localitatea, caci sunt singurii palmieri de pe toata in-

sula ; am stat aci, iarna trecuta, locuitorii mi-i aratau

cu mandrie.
Ce deziluzie crescanda ! De am iesi, eel putin, din
Oita aceasta mohorita, amintind mahalalele din Amsterdam sau docurile din Galati.
Parasisem zona locuita si urcam coasta abrupter a.
muntelui. Jos, fasii inguste i verzi.
plantatii de bananieri pitici, Litareli yi pitulati; ici si colo, pe flancul

muntelui, terase artificiale cu pamant adus, infatisau

siruri simetrice de haraci; probabil vita de vie, de barsie aleasa : Madeira, Porto; Vii, in aer, parch pluteau

arome...

Patlagele rosii, intrerupse tovarrisul meu, in-

tinzand bastonul in direcjia iscusitelor culturi. Aici,

patlagelele se ingrijesc ca orchideele la Londra, ark e
de sarae pamantul.
Mare minunatie. gandeam eu $i ce s'ar mai cruel
satenii nostri, vazand asa stradanie spre a creste niste
zarzavat !
Patlagele rosii pe terasele lui Semiramis!

Mai sus, drumul incolacea priporuri din ce in ce

mai repezi. 0 vasty panorama : portul, corabiile, totul
redus in cateva clipe la scars copilareasca. In umbra
racoroasa a muntelui, ajunseram din urma care greu
incarcate, pe dourt roti inalte, trase de catari inhamati

PE CAI DE MIAZAZI

26

in rand, ce intrecur5m in pocnet de bite i sunet de

zurg515i.

Aproape de varf, convoiul de automobile se opri in

fata unor stanci, sapate ca de albino uriase ce ar fi

saasluit acolo, imp5rtind peretele in faguri de piatr5..
Un ghiveciu spart, bucs6ti de carps coloratti, fum iesind
pe ochiu de geam, musuroaie de gunoi, revelau locuinfe
umane.
Caravana cobori din tra'suri i ultimii sositi, gra.bind pasul, disp5ruril intr'o ulicioarti erilpaia." intro peretii pravani.

M5rturisesc ca nu ma tenta catusi de putin vizita

la trogloditii de pe muntele Las Palmas. Nu venisem
sa constat halul tie mizerie al unor nefericifi, acolo nude
ma asteptam s5 dau de raiul fanteziei mole geografice.

Preferam s5 stau locului. Ocolisem taximetrul, spre a

sc5'pa de Sir Horace, care ma chemase de dou5 ori. Ca
tot englezul, nu vroia sa piard5 un cuvant din prefioasele inepfii ce urma s5 insire, in graiul s'au international, anostul ghid. Ciudat5 rasa mai sunt $i britanicii!
Aeasil la ci se feresc de str5inul prea destept, spre a fi
un adevArat gentleman, iar in stiain5tate sunt in stare
sti asculte ore intregi pe talmacii de iarmaroc, ale5tuind
publicul ideal de gmii-eascrt.
De asi fi avut tiny, asi fi recunoscut ca eram prost
dispus, deci inclinat c5tre judecat5 asps; dar nu era
cazul, caci o droaie de copii, dintre cari multi cu tofu'
goi, r5sarir5. din scorburile pietroase si se n'apustir5 asu-

pra mea cu strieite de fiare hiimesite. Cei mai mici mi

trageau de stofa pantalonilor, ceilalti ma inghionteait
cu o menu, pe canal, cu alta aril-tau spre gur5. Su fi vrut

si nu asi fi putut 6a le multumesc cersitul si trebuia

sa ma ap5r de ei pe cat puteam, intrucat gluma se cam
i ngroa..

Sofeurii, care se aflau in grup ceva mai sus, auzind fipetele copiilor, imi saris in ajutor :

0 VIZITA IN INSULELE CANARE

27

Fereste-te, domnule, strigii pe englezeste unul

din ei, alergand spre mine, Ca rup si hainele de pe D-ta

Da-le cu bastonul in cap, &lei sunt lupi, nu oameni I

Si implinind vorba cu fapta, se si repezi amenintator asupra impel galagioase. Micii asaltanfi se retrasera cu ragete ostile, adapostindu-se prin santuri, pe
cand, ramas singur cu mecanicul in mijlocul soselei,
nu ma puteam dumeri. Era care cu putinta sa existe
asa hal de sdiacie si de sillVaticie sau, mai stii ? Ereditatea ? Vre'o afinitate nedeslusit5 cu acei stapanitori
de pe vremuri, care intampinasertt in urlete de fiare
pe tetrarcul explorator ? Mi-a rilmas intip'arit, mai Cu
seama, obrazul celui mai mare, un b'aietan de vre'o patrusprezece ani, ce pa'rea a fi capul fa'utatilor; supt la
fata, cu paral inelat, copilul era de o frumusefe uimitoare, desi in Ochii lui scaplirau luciri de ucigas. De
f apt, aceasta insole spaniola este locuit6, in bunii parte,
de coboritorii directi ai Maurilor, care, dupe alungarea

for din peninsula ibericii, au rezistat

si

s'au Ostrat

multii vreme neame,stecati, pe arhipelagurile atlantice.

Intrucatva amintesc pe tiganii nostri cadarari.
Sofeurul, eel cu englezeasca, ma lamuri:
Sa nu credefi ea e numai sarsacia; e $i firea for
hainZi; abea ziiresc un strain ca li se pare prada i se
thipustesc ca la asalt ; de aceea nici nu se incumetit
vizitatorii pe aici farii de insotitori, caci pot fi despu-

iafi inteo clipita de toate cite au pe ei.

Incantsatoare insura. ! Cel pufin la noi, chiar Matra
sa intalnesti pe facut de noapte, tot nu indeasnesc fig&
nusii sa-ti smulga hainele, sub cuvant ca cersesc...
Pe latura cealalta a muntelui, pe care automobilele
Carucioare-miniature repezite din
coborau acuma
susul jghiabului
plitrun.deam intio regiune cu tutul
deosebita de cea prin care urcasem.
Versantul de miaZazi, mormai Sir Horace; atom,
incepe paradisul.

PE CAI DE MIAZAZI

28

Arbori inalti umbreau, ici

colo, soseaua. Vegetafie Inc a* sporadicrt; stanci de granit roziu, cate o gritding cu ierburi spinoase; la raspantii, vile catarate, incununate cu terase, cu vedere spre mare si ziduri
de culoarea aurorei, de acel stil neo-balear ce intalnesti
5i.

pe toata coasta Meditcranei. dela Smirna si Levant

pans la portile Gibraltarului. Umbrare de vita ca un
ochiu deschis pc cer; gradinitc suprapuse; carari presrtrate cu scoiciorgoliul oricrtrui proprietar din Sud
muscate si fuchsia, facand parts intogranta din peisal.
Pritutindeni, parfum de geranii, de ierburi marine si de
cimbru, in amestec sarat de larga suflare a oceanului.
Mai la vale, oprim pe povarnis, sub crang, la loc

de intalnire pentru merinda, in Litt unei duble scari

de piatra, ascunsrt in ftunzis. Judecand dupa vechimea
lespezilor trebue sa fie o locuinta boiereasert din trecut.
cu steme srpate in piatra, 'terse de timp si de muschiu.
Urcam treptele intre ziduri de edera. Vegetatia acopera
fotul iar eucalipti uriosi imbraca parcul intr'o lumina
verde -Inchi

ascunzand cer 11. Scrtrile se intalnesc pc

alto terasa en coloane ruinate de nude pornesc iarlisi in

curba armonioasil, spre platforina impodobita Cu zei
ciunti. Are farmer aceasta oaza de arta ascunsa in desk.,
de plante incalcite, dupa tristetea si goliciunea culmii
plesuve de adineaori.

Pe terasa de sus, se deschide ca din fundul unei

ochian de verdeata, ce va fi fost vreodata alee, o priveliste neintrecutii, amintind o paleta de pictor sau un
caleidoscop.

E villa Delicia cu gradinile ei.

Ajuns in prag, ma simt inteadevar desd.aunat di

upararea cu ghidul natarau, cu muntcle spalacit

sr

cu copii-lupi, caci, in sfarsit, mi s'a Implinit dorul...

Cunoastem cu tofu gradini mestesugite. Multi dintre not ne-am purtat pasii prin Villa Grazzioli, cu z-t-

durile acoperite de marechal Niel", prin Villa Akio-

-0 VIZITA IN INSULELE CANARE

29

brandini cea cu lanuri de viorele in etaje sau prin minunea d'Este, in fugare dantele de ape sonore. Fireste
ca da! Dar nu cunoaste oricine ceeace visasem eu, adica

policroma grading imbalsamata, vibrand in unde impletite din flori si din aripi stravezii, din duioase ciripiri
violent-colorate bucurii, gradina in care se leagana, in dimineli insorite, creola galca in hamac!
Un dreptunghiu inconjurat en gard din mint taiat,
impodobit cu columne i franturi de sculpture, rasarind pe sub verdeara, infatiseaza o singura plitura de
flori crescute deavalma in tufe, in rnanunchiu, in snopi,
in cumuli : tuberoze, toporasi, lacramioare, crini rosit.
Oleandrii cu flori uriase si magnolia cu dalbe pete stra-

juesc pe la colturi; gramezi de fuchsia in clopote rosvinete, flori stranse unele in \ esele sezatori, in luminoase

adunari, in brate ineiate, altele prea mandre ferindu-se

cu stinghere raladien de lebede
totul, in o desavarsita lipsa de randuiala. In schimb, o aroma sfidand
cele mai dibace dramuiri orientale; pasarele tropicale,
in stropi miscatori si fluturi buimaciti tesand urzeli stravezii peste campia miraculoasa, in o dioniziaca preamarire de aripi tremurande.
Intr'un ungher, sub batranii lauri, sed
paiafe
ingamfate
trei cacatoesi bataind din cap, in vestminte de our si purpura. De pe vechiul trunchiu, un
papagal cleveteste cu bustul ciung al starostelui satirilor, acel ce multe ispravi vazut-a si care nici azi nu
se lass...
Si cine poate sa ma face sa cred ca, in revarsatul
zorilor, ea nu vine, fata creola, ferita de vederi ? Dar
e chiar ea, aceea care paseste usor acolo, pe cararuia
sub mimoze imbinate, cu rochie fraga si chihlimbar
cu faldurile palariei toarse din fir de matase ! E ea, zana poienii, care inainteaza cu deschise
brate, despicand lanul de flori ce-i ajung la bran, ce i
se adapostesc- la san, frangandu-si dornice tulpina. E

PE CAI DE MIAZAZI

30

ea, care le mangaie cu vorbe din limba for si cum vine

mereu cu mers catifelat, mereu sporeste, nesfarsit, manunchiul iubitoarelor ce i se jertfesc fericite in tale.
Istovita de dulcea povara, domnifa pajistei asterne
in jur sufletele acelea surori Vii, saltand odata din sandals, Iii face vant, sus, in hamacul pazit, la fiecare inaltime si pe fiecare raza de soare, de cohorte de inaripati
pefitori, pe cand jos, in iarba, exala priviri imbatatoare,
indragostitele curtene policrome.
*

0 noapte stravezie 5i instelaia se lasase peste omemire. Era atat de poru.ncitoare credinfa ce revarstt, incat
insusi pamantescul trio de nemfi. hamesifi, cu care coboram acum, in fuga planata, pantele straluite de portocali, intrerupsesera limbufia for gastronomica.

0 luntre rapida ne readuse

palcuri tacute de
catre nava feeric luminata de

obosifi excursionisti

focare indirecte, care dau bastimentului aspectul unel

uria5e radiografii.

Prietenul mut Gilberto Amado, renumit scriitor

Brazilian, ma intampina pe puntea de acces :

Un ziarist dela United Press ifi core un interview. Nu-1 refuza Imi sopti el, caci e datina Atlanticului !

Nazzareno Nazzaro Nazzari ! inirerupse, in

sbarnait de motor de aviafie, Impricinatul.
Motor de aviafie sau deviza razboinica de crainic?
Nazzareno, Nazzaro Nazzari repeal' heraldul,
urlan.d, pe cand ma propteam uluit de speteaza scaunului.

Groaznic nume, infiorator glas, uragan starnit din

senin.

Ridicai ochii catre maul cel cu firma sonora. Era

barbat voinic, cu ochi ca taciunele, cu fafa de maur
talie de indian de indian imbracat la Ma,gazinul Uni-

0 VIZITA IN INSULELE CANARE

31

versal. Cat despre contra-basul din gatlej, desigur ar

fi insemnat o avere pentru un ef de sector. Dar, la
urma urmei, intru cat era el vinovat de excesiva darnicie a naturii? Miscarile sale feline, privirea ce rotea
in jur, gura larg deschisa pe un sir de dinti ascutiti,
to facea
banueti stramosi mari amatori de came
de om. Asa de aproape de coasta africana, nisi nu ar
fi fost de mirare ! El se mulfumea, probabil cu sfilierea contimporanilor in trecere prin raza insulelor.
Reprezint Glasul Canarelor.
Zambisem incantat
Glasul Canarelor, ce frumos si poetic! La not i
se spune cantec
de la canto
si nici nu s'ar putea
denumi altfel, irai dau seams, dupa armonioasa plimbare ce am facut azi pe pamantul Dvs.
Litera r zbarnaia amenintator din gura coboratorului de canibali, pe cand sporovaia :
Raia onoare ne aduc cuvintele Dvs. i mandra
bucurie! Maine, cand soarele va rasari i yeti pluti departe pe Okeanos, tot canarezul va resimfi un legitim
fior de patriotism afland sentimentele de prietenie pe,

care solul marei surori latine le nutreste fata de pamantul nostru i care tradeaza emotia ce Las Palmas
revarsat-a in sufletul Dvs. Pre cinstea lui Nazzareno
Nazzaro Nazzari, sa credefi ci toli concetatenii mei vor
eiti cu evlavie amanuntele atat de originate ale impresiunilor ce mi-ati impartasit: despre eari precum ye-

aci gest teatral de schitare cu stilografuI pe

am si luat nota. Intiun gand en
ci, va rog din partea for si a mea proprie a ne oferi
deli

carnetul neintinat

pentru ziaral nostru national-catolic-intransigent si liberal, o fotografie si un autograf, multumindu-va anticipat cu stima psi admirafie !...
Mare coicarie ! Nici nu apucasein sa deschid gura

si el rezumase declaratiile male. Sistem ultra-modern

dar avantajos, nu-i vorba. Nici o mirare. Intrasem in zo-

32

PE CAI DE MIAZAZI

dia Atlanticului, insulele Canare se afla pe latitudinea

State lor Unite, Florida, New-Orleans...

Toti invitatii coboara la chei, vestea prin megafon seful steward. Atentie! E a treia chemare; in cinci
minute se trag puntile.
Ce barbat providential ! L-asi fi imbratisat.

................

Insulele Canare ? Cateva opaite la tribord. Fata

creola ? o naluca. Transatlanticul ? Adineaori cetate
trufase, in marginele celor omenesti; acum, o faramitura, in nemarginitul marii. De aci inainte, zece zile
zece nopli, numai cer i apa, spre a zari iarasi, undeva.

departe spre Miazazi, pamantul de sub constelatia

Crucii, pe fata cealalta a globului : Fernando de Noronha, Natal, America de Sud...
Vuietul puternic al occanului ne cuprinsese in larga-i suflare i dominanta profunda a talazurilor sadea
umilinta in sufletele cetei calatoare.
Nava se afunda in intuneric.

LIMAN FERMECAT

American sadea, batranul Bill Forster era, la Rio

de Janeiro, un potentat. Organizase pe toata coasta
Braziliei, vastele santiere ale Energeticei", cu rezervoare petrolifere, care distribuiau produsele golfului
Mexic, infiintase ,centrale de forth hidraulicil, in fine
crease o seams de industrii.
American sadea, adica yankee intreg, domnia-sa
nu era numai un potentat, ci un mare realizator.
Realizator, deci om practic.

Ca tofi Americanii, pe cat de capabil, pe atat de

simplu in indreptarele sale de viata publics sausparticulara.

In concepfia sa, tot omul se aseaza pe o anumita

treapta in clasificarea socials
deci a dreptului de
viata
dupa cum, intro rasarit i asfintit, stia mai
aprig sa aduca
eaci orice ins,
patronilor sai,
maximul de
in afara de Dumnezeu, avea un patron
beneficii in mod legal, calculat in dolari argintii, rotofei, sunatori.

Dona exceptii, afirma el, fusesera oranduite de

insasi Abraham Lincoln: Miercurea si Sambata, dela
miezul zilei in sus, sa se joace tennis, golf sau polo,
dupa aptitudini, temperament sau punga. Duminica,
dupil serviciul divin, sa se porneasca in excursie, cu
orice mijloc de locomotie, terestru, aerian sau naval; dar
sa se porneasca in excursie, la aer curat.
3

34

PE CAI DE MIAZAZI

Atat pentru orele zilei.

Dupa asfintit, in timpul saptamanii
gi cu atai
numai intarziatii cu mintea
mai mult sarbatoarea
sau migeii care uneltesc in umbra, ii mai trudeau capul

cu afaceri sau cu politica.

Cat despre Bill, din acea clips, on -se ducea on nu,
pe la club sau pe la prieteni obiinuia sa preamareased.
cereasca pronie care disdedimineata it ocrotise in

operafiunile sale financiare, inchinand, pe terasa fastuasei vile coloniale ce poseda pe riviera braziliana, cat

mai multe pahare de whisky and soda, inconjurat do

tineret, inconjurat indeosebi de cat mai multe, mai tinere si mai gingase exemplare de sex femenin, sub ochii
impacati ai blandei sale babuste de sotie care ofta, talmricind :

Skmanul, atat de mult ar fi dorit sa aiba copii!

Pentru desfatarea lui are neapsarata nevoie de tineret
in jur !
Si ceeace, in vechia noastrii conceptie europeana,
intotdeauna patimasa" .i adesea fara de rost banuitoare
canci e vorba de relatii intre sere, ar fi dat prilej bogat
de clevetire, aici, in casa aceasta de nord-anaericani, atat

do naturali, de genuini, sau, mai stii ? lipsifi de temperament in ale dragostei

in once caz de sireaplirea, intro
tenie in raporturile sociale cu femeile
dans si sport, dreept o camaraderie fireasca.' a vrastniculni animator, cu tovarrisele sale.
Uria, c;Irunt i bronzat, cu o putere de goril, de o
vitalitate uimitor de tin.ereasca pentru varsta lui, Mister
Forster, inzestrat cu toate insuirile pionierului: inteligenta patrun7atoare, cunostinta de oameni, hotarire necrufatoare in cele insemn.ate, dar adanc-iertatoare in
cele de amiin.unt,
amintea sfaruitor pe faimosul lord

care inspirase pe Claude Farrere in L'homme qui

assassina", cu toata vioiciunea acea de a trai, de a cuprinde mai mult si mai bine din viata. Si, precum obi-

LIMAN FERMECAT

35

uuita curie a admiratoarelor platonicului patriarh de

odinioara fusese stransa de contimporani, adesea barfitori, sub denumirea copilele lordului A", tot astfel s'ar

fi putut intitula copilele d-lui Forster", colectia de

-Hume elegante, care, sears de sears, in societatea numeroasa dela Copacabana, se intalnea pe terasa batranului corsar.
Societate intr'adevar numeroasa.
Poefi, dregatori, diplomafi, tot ce se leaga cu viafa
intelectualii, politics, internationala a unei mari cetati
si Rio este, prin excelenta, orasul in care breslele
spirituale se cauta si se atrag, indiferent de crez si de
,culoare politics, atat este de mare se-tea de informatii
Si de schimburi de vederi generale, telurice, cosmice,
cu totii, ei se regaseau .azi unii, maine aljii in gradinile cu bazinuri de innot luminate indirect, cu verande
pe ocean, dar mai cu seams, cu multe si felurite bauturi
americans, oferite din impetuoasa convingere de nastrusnicul amfitrion.
*

Intr'o Sambata sears, batranul imi spusese, cu limcaci

ba putin impleticita, cu ochii usor impaienieniti
soarele apusese de vreo trei ceasuri, deci omul era in
dreptul lui,
desi mintea-i tot agera ramanea :

De atatea on mi-ai fagaduit sa vii cu copiii! Ce

faci mains ? Nu an. scoala. Adu-i pe yacht, mergem sa
ne scaldam departe, undeva pe coasta de nord. Cunose
un be minunat. Dar farce saga ! La orele noull, la Clubul Fluminense, intreaba de numar-ul 12, Fata Morgana.
De acord ? Adu-i pe toti trei...
Il stiam pe Bill Forster mare sportiv nautic. Flotila

sa de bard de curse era renumita in toata bahia din

Rio, pentru premiile castigate, dar mai ales pentru raitele nebunesti intreprinse pe mare cu cativa americani
.de-ai lui, tot atat de zurbagii ca si el...

PE CAI DE MIAZAZI

36

De treizeci de ani, de tend locuia la Rio, de cate

on prietenii nu se ingrijorasera de viata acestor indrasneti cari ieeau in largul Atlanticului, dincolo de limits
ingaduita imbarcatiunilor de sport, cu barcile acelea,
ce-i drept solide, cottere cu pane, lancii cu motor, totu$i
de dimensi 'uni reduse, destinate unor intreceri pe lacuri,
in golf uri sau cel mult unei navigatiuni maritime dealungul coastei.
Dar nu! Cand lui Bill, in pornirea lui exuberanta

de a cheltui nebune$te energie fizica, dupe tine tic

ce perioada de tensiune cerebrala, tend lui Bill ii

ca$una sa iasa deadreptul spre soare-rasare, ca un triton, masuranduli puterea cu elementele, i. i facea cruce
tot echipajul. Iii facea cruce, dar it urma pe patron farce
de $ovaire, caci ii incercase i experienta
dibacia
cad, mai cu seams, ii cuno$tea nedesraintitul, diavolescul sau noroc :
Cu batranul Bill nu se piere ! era lozinca lor.
E lesne de inchipuit ca, de$i crescut eu insumi dirt
copilarie pe malul Mediteranei, de$i amator de sporturi nautice
sau poate tocmai deaceea
ocolisem
intotdeauna, sub diferite pretexte, invitafiile duminicale adresate de Mr. Forster, copiilor mei.
De data aceasta, blajina doamna Forster, care desigur ghicise cauza rezervci mole, imi sari in ajutor,
completand poftirea teribilului batran, cu vorba-i lini$titoare :

Veniti neaparat! Voiu fi $i eu pe bord. Bill se

bucura atat de mult de fineref Mergem cu yachtul ceI

mare, buna noastra Fata Morgana". E incapatoare

Puteti aduce faril grija copiii.
*

A doua zi, ne regasisem cu tofu la clubul Fluminense.

D-1 i

D-na Forster, care fusesera de vreme la bise40

LIMAN FERMECAT

37

rica evanghelica, ne ateptau impreuna cu reverendul

Greg, i el un sportiv desavarit, in tinuta de dril alb

i camaa larg rasfranta pe piept, frectinduli voios

mainile, cu aerul slujitorului lui Dumnezeu, care se fe-

licity in sinea lui de a nu fi zabovit peste masura in

amvon, spre a nu pierde ,nimic din acea zi minunata,
caci si ea este data doar tot de Dumnezeu i se cuvine

a fi laudata de cu dimineata...
Reverendul, smead

subfirel, intruchipa categoria

greutatilor ware pe langa batranul Bill, care, masiv

i Paros, pe jumatate gol, in tricou de marinar i in
sandale, ajuta acum copiii sa treaca de pe chei peste
puntea cu rampa unica. Sub per)eaua menita a feri do
soare, sfioasa doamna Forster i ea in costum de sport,
ne primi Cu obinuita-i dragalkenie.
Unii, cate unii soseau oaspetii.

Bill, exuberant, facea, de unul singur, un intreg

chiloman la chei, primind pe fiecare cu eke un hallo"
rasunator, strangand cu galanta inchin.a'ciune mainile
doamnelor, vanturand in vazduh, din noduroasele-i
brate, loazele chihaind de bucurie, iar, pe barbati dr).ruindu-i cu cafe un traditional abbraco" brazilian care
echivaleaza cu a to lua simultan de inlie cu partenerul

i a to bate simultan pe spate. strigand : abbraco,

amigo ! Como vai ? Ba, dela un timp, araia de departe
intarziatilor ceasul dela mans i, in gluma, ii ameninta.
cu. asvarlitul in mare.
Cand n.uma.'rul acelor poftiti se implini, puntea volanta se (rase si Bill porunci plecarea.
Fata Morgana, alba i dichisita, adevarat yacht de
miliardar pentru calatorii oceanice, inspira deplina .in-

credere. Nava se deslipi mai intai uor i paralel de

farm apoi gemu in opintire de cativa metri inclarat, in
fine porni lin inainte, lunecand in semicerc dare mijlocul golfului.
Clubul Nautic Fluminense, vestit in ambele Ame-

PE CAI DE MIAZAZI.

3E1

rici, ni se infatisa acum in caleidor,eopul umbrelelor depe

mesele teraselor, a steagului brazilian urias, atarniind

in chip de prapur depe acoperisul turrei principale, a
siragului de luntre ancorate dealungul cheiului
numai luciri d'e aramii i leganat attang de catarge colomte - a inaltei schele de ssarituri, boila cu vopsea rosie,
stapanind iazul cu apa dulce, de sus, dope mal.
*

Cine nu a va"zut depe apa, pe o zi senina, Rio de

Janeiro, nu-si inchipue ca poate exista asemenea priveliste pe lume.
0 mare interna care ar cuprinde i golful Napoli
si Cornul de Aur
ba unii afirma ca si faimosul
golf din San-Francisco cu, portile de our pe acel nesfarsit din Hong-Kong
pe malurile caruia turle in
forma de minarete se imbina cu cucernice cupole crestine, cu sgarie-nori americani, cu manunchiuri de
scunde casute albe, galbene, rozii, ciitarate pe trepte
inegale de dealuri, amestec de latin, de yankeu si de
maur
intr'o felurime de aiezare desaviirsita, intre
paduri luxuriante, care coboara pana la farm, ici chiparosi rasleti, colo pomi multicolori si pururi infloriti.
Tot acest peisaj striljuit chiar pe primul plan de haotice
i halucinant de verticale forme de munti in chip de
mese de granit, de piscuri dantelate ca tot atatea de-

gete uriase, de calupuri pietroase tasthnd drept din

mijlocul apelor, alcrttuind o panorama pe care ochiul
calatorului, dinteun inceput, o inregistreazsa in neverosimilul ei ansamblu, ca plasmuirea iesitil din penelul
unui zbrehud artist oriental de pe vremuri, in clipe de
orgiaca fantezie.

Sao Sebastiao de Rio de Janeiro este numele de

obarsie, pe care primii cuceritori portughezi
sau, pe
braziliana
primii bandeirantes", adiea primii ste-

LIMAN FERMECAT

39

gari, it dad.usera lacasului menu sa devie capitala marelui imperiu de peste Mari.
Sosifi primii, dupa trudnice, indelungate, adeseai
desna.'claj-duite luni de navigafie, la acel liman maret,
intr'o bineeuvantata zi de intai Ianuarie a inceputului
veacului al XVI-lea, Andrei Gonsalves, cred unii, Pedro
afirma altii
Alvarez Cabral
denumisera ,,Rio de
Janeiro", acel fagas de ape ce-1 luasera drept estuarul

unui ran, unui rio, al unui fluviu urias, pe cand ecru

numai unintrand de ape oceanice, un golf in care nisi
un suvoi mai insemnat nu se revarsa de pe muniii din
jur. Iar noul imperiu. it botezasera Terra de Santa-Cruz,

Dar istoria mai ironica decat voinfa oa.menilor, a sters din amintire
denumirea (le Sao Sebastiao" data de Conga Ives, capitalei i pe aceea de
Terra de Santa-Cruz data de Cabral imperiului, spre
a nu rasa mostenire urmasilor decat numele de rio,
adica ceva ce nu exista, si de Brazil, de pe urma lemnului putred al pomului zis i azi pat) brazil pe care,
navigatorii lui Amerigo Vespucci inviltasera mai tarziu
dela Indieni sa-1 foloseasca drept lignit, raspandin.du-I
parka pe coastele Mediteranei sub denumirea de brasas,
de uncle i cuvantul francez de brasero, dat acelor ma-

runte sobe portative care mai dainuiesc si azi in anumite orasele din sud, amagind in casa saracului ca SI
in vechi palate, dorinta de caldura a batranilor, in zile
cand sunset tramontana.
ici Sa
Doar in ca.n.tecele for de dor, de saudade
Brazilienii mai amintesc de Terra de Santa-Cruz,
colo
nume sonor cu reminiscente pletice I De Sao-Sebastio ?
Niciodata.
In schimb : Rio ! Rio este verbul-talisman, limanul

fermecat, cuvantul intruchipand tot ce mintea intrevede mai frumos .i mai maret pe lume.

PE CAI DE MIAZAZI

90

Rio ! Cidade da Luz ! Rio ! Cidade encantadora !

Rio I Cidade maravilhosa I
*

De fapt, accesul depe Ocean in bahia din Rio,

gatuit mai intai intre Capatana de zahar ci muntii dela
Miazrtnoapte, in chip de portal grandios al naturii,
demn de lacasul august la care invites
se deschide
apoi in surprizrt radioasa un soi de prima $i vesela anti-

camera marina, pe un fel de fiord tropical care, la

randul lui, pofteste voias catre launtrul feeriei lichide
a maretei bahii de Guanabara.

De aci inainte, cortina se ridica

ci spectacolul

incepe. Dupes istovitoarea monotone a coplesitoarelor

valuri oceanice, dupes brumariul-aburiu de genezr" al
Atlanticului, calatorul, pornit de pe alto meleaguri, este
deodata transpus in euforia privelistei de pe scenes.
$i bahia de Guanabara, in neintrecuta regie a Crea-

torului, pare, la randul ei, sal ofere la intaia privire

drept in fata, intreaga viziune a capitalei catarate
in jurul vastei arene de ape.
Curand insa, iti dai seama ca e vorba de o iluzie
optical. Lumina dela ramps to -a orbit. In realitate, nu
zareti detest central orasului, cad radioasa anticamera
marina s'a i despartit in dour" ramuri: principala, Guanabara, indreptandu-se oblic spre Miaza Noapte, alcatueste fantasmagorica mare interns cu pusderia ei de
insule cate zile are anal, afirma cariocas, adica localnicii
ci patrunde atat de adanc in coasta munioasit,
incest trebuesc mai multe ore de navigatie spre a atinge
fundul golfului; a doua ranaura se largeste catre Miaza
Zi,

in mai multe hemicicle inlantuite intro

m.unti

abruitti, legate intro ele doar prin sose,aua depe cornice

sau pe apes, astfel incest raman nevazute, unul altuia.

llemicicle marine cu name sonore: Flamengo, Bottafuogo, Urea

colan do peruzele de,spartite de oceanul vi-

LIMAN FERMECAT

41

jelios prin uriasele ziduri ale muntilor Pao de Assucar

inchizatori uluitoare ale acestui neintrecut giuvaer, tofu' impreu.na alcatuind celebra bahia pe care, in acea
zi de intai Ianuarie dela inceputul erei moderne, conquistadorii, in Lefia nemarginitei for bucurii, pusesera
pe veci stapanire.
*

Pe cand priveam, aplecat la prora, prestigiosul spec tacol, batranul Bill imi batu vesel pe umar :

Ehei, prietene, nu-i timp acum de meditare ! Ia

mai curand un sandwich! Avem atatea cucoane nostime pe bord. Ma bizui pe D-ta. Trebue sa le distram.
Si, aratand spre tava dinmfina steward-ului :
trite ! Gusia-1 pe acesta cu laptuei ! E minunat !
Ai sa vezi ! Specialitatea Doamnei Forster !

Nu cunosc nafiune sa inghita cu mai multa

patima i convingere decat nord-americanii ierburi in-

tinse pe pain cu unt ! Ierburi de tot soiul, la orice ora

din zi si din noapte, cu aprecieri pe care noi, europenii,

le rezervam altor subiecte de admiratie, ca : dragur.

,.frumos", magnific" si care dovedesc o deosebit de
buna crestere, dar, infrucatva, naivitatea acestui superb norod de mari copii !
Dar Bill, dupa trei sarituri de gimnast, cu mainile
proptite de parapet, se si napustise la capatul celalalt
al vasului, de unde porneau chiote si rasete, unde se

zareau tinerele invitate fluturand batiste catre farm.

Trecusem din golful Bottafuogo in golful Flamengo.

Aici plajele se fineau hint, tixite de vesele, nesfarsite

adunari, adevarate ciorchine umane, unele asternute pe

nisipul de aur, altele jucand peteca"

un joc dminge cu un soi de papule burdusita cu petece incununata cu pene, ce -ii arunca unul altuia, tineri asezati in patru colfuri ; o paleta de culori Tic:dente
ale costumelor de plaje, ale panzelor aramii, albe sau

42

PE CAI DE MIAZAZI

fugarindu-se pe azuriul apei. Si cum inaintam la

mica departare, deosebeam toate amanuntele 1i monumai
delatul estetic al curburii luxuriantei cornice
fantani in stropi sclipitori, numai statui 5i. ornamentatii
de marmora, numai pajisti de flori, si avenida, cu impatrite alei, unele pentru pietoni, allele pentru vehicule,
cu siraguri de lucitoare-carucioare, tot atatea torpedouri
yi limuzine, incrucisandu-se in cadril de naluca.
Cu cat inaintam spre Guanabara, intalneam mai
multe barci cu o singura vasla, intrecandu-se prin efort
muschiular, luntre din care isbucneau cantecele ultimului carnaval :
Eu credeu que vosse foi sincera
Mas non era! Mas non era..,"
ba chiar innotatori incercati, cafe doi, cafe trei, spintecand, vanjos, la cativa metri de noi, sesul de sineala si
margaritar.
Chiar acestia erau pricina zarvei dela pupa. Printre ei, invitatele lui Bill recunoscusera cativa prietenz.
Un sunet de clopot, un ordin transmis de patron prin
,;agalnicul megafon de h'artie si nava se opri sa culeagi
cativa oaspeti suplimentari, care se catarara de parame,
inainte chiar de a se fi lasat scara.
Fata Morgana pornise din nou, de data aceasta in
ritm accelerat, ditre mijlocul golfului.
Pe jilfurile de paie de sub cork alaturi de Doamna
Forster, poetul Andrade arata unui coleg sosit de curand in Brazilia noul aerodrom Santos-Dumont, unde
hidroavioanele de la Dakar stationau prietenos, allituri
de celelalte depe linia New-York.
Bill, luandu-ne, pe amandoi, ca mariori, apostrofase pe poet :
Unii cred ca poezia e numai vers ! Eu unul prefind ca e si creatiune materials. Nu ! Nu ! Nu to supara,
drags maestre ! Crede-ma, arta si tehnica sunt surori.
Asa-i. scumpe Andrade, ca in junetea mea, cand am

LIMAN FERMECAT

43

sosit la Rio, in locul esplanadei Beira-Mare, ce vedefi

acum in fat-a noastra, se afla un munte plesuv ? $i., in
`Varf, Boar ruina castelului francezilor medievali ? Farii
indoiala poezia tehnicii. Afi pierdut ruina istoricS de
la Villegaignon, dar ali castigat terenuri neprefuite.
Tehnica a aruncat in aer un munte intreg si ne-a &mit
eel mai prefios cartier din Rio. Venerez trecutul, dar nu
gasifi ca e atrtigStoare si geometria arhitectonicei indrSsnefe ? Mrirturiseste sinter, drags Andrade, ca esti
doer poet modern...
Defilau, din fuga vaporului, intregi formafiuni de
sgarie-nouri, apoi muzeul de Belle-Arte, celebra piala
intreg miezul darCinelandia cu avenida Rio Branco
nicei capitale, additS intr'adevar pe prrmantul acelui
munte revSrsat in mare.
Fireste, Bill, fireste, ai intrucatva dreptate! raspunde Andrade sdruncinat. Dar fiecare cu punctul ssau
de vedere. D-ta vezi poezia terenurilor neprefuite, eu
va'd binefacerea climatericS.
Iar cit'tre not :
Morro do Castello, aruncat in apS la inceputul
veacului a (Limit designr fericire biefilor nostri concetilfeni, cad a scSzut cu cateva grade temperatura in centrul comercial. Infelegi? Curenfii aerieni de pe ocean nu
mai inalnesc zagazul natural. Este desigur o mare binefacere. Asa dar, scumpe Bill, pe cand to canfi plus-valuta, eu cant fericirea
Perfect, striga Bill, principalul e ss cantlim. Sa
cantrn, sa ne inveselim, adSogase el, cSfarandu-se pcscara punfii de comandS, unde se facuse nevrtzut.
Pufin dupS aceia, o aripS umbrita rotise peste capetele noastre. Comandantul echipajului primise prohabil poruncS sa desfSsoare, pe langS motor, si panza
cea mare. .
Afi observat cum saltS, pe luciul apei, o navy de

trdata ce ridici vela ? observ4 fermecat poetul :

Ca-

44

PE CAI DE MIAZAZI

breaza, se pleats usor sub boarea marina si sfaraitul

prietenos de spumy insoleste iuteala sporita ! Asa e,
doamnele mele, ca un catarg cu panza plina e ca o usurare sufleteasca, ca o grija mai pufin, ca o piatra luata
de pe inima ?
Apoi, dupe o clips de reculegere :

Soare de tropice ! Desigur ! Dar atat de binefacator, cand se imbina cu vantul, aici sub perdeaua
ocrotitoare! Nicaieri ca in Guanabara, lumina n'a preamarit opera divine in asemenea apoteoza! Privifi, va
rog !

$i bardul evlavios nu contenea sa ne arate noun,

streinilor, minunile indragitei sale bahie :

Curand vom fi in plin arhipelag! In preajma

noastra, cea mai mare este insula Governador. Acel
ferry-boat leaga Rio de oraselul Nicteroy, pierdut colo
in verdeata coastei de Miaza"-Noapie : orasel marunt,
totusi, capitala administrative a Statului Rio de Janeiro.
Ca mare Stat ! ingana Bill, care se intorsese,
de fiecare brat cu cite o tanara-mladioasa. Statul Rio,

in realitate este numai orasul Rio cu imprejurimile.

Fireste ca v'a fost rusine sa fie si Stat si capitala. Sunteti nista sire(i., fie zis fare supraare.
Dar nici nu m'am adresat tie ! protestase An-

drade, tu esti mai carioca decat mine, care de altfei

ma trag din Sao Paolo, adaoga el cu mandrie. Tocmai
tu, Forster, esti acel carioca fodul si siret !....
Aga -i, asa-i, aproba D-na Forster. Bill e cel mai

bastinas din tofi. Uitafi-vti a si baut al doilea pahar

de batida! Bill, Bill, fii to rog prudent, sa nu mi to face
prea brazilian pe ziva de azi !
Bill, in.tio pornire tinereasca, imbratisa emfatie si
totusi infinit de dragastos
ceeace nu scapase nimanui
pe subtire'a-i tovarasa de viala; apoi, spre a
alunga once umbra de emotie :
Doamnelor si Domnilor, cea mai eftina excursie

LIMAN FERMECAT

45

de pe glob. 0 or la dus i alta la intors cu oprire la

insule, pentru un franc, numai pentru un franc! Cu
acel ferry -boat. Da! E o taxa incantatoare I Mi:e dragti
democrafia, chiar la picioare. Priviti acolo I Ce gloata!
Toti deavalma.
In a.devar incrucisasem ferry-boatul, care, sufland'
din greu, cu spatele infundat pang la nivelul apei, inainta anevoie sub povara sutelor de pasageri inghesuiji.

Vedeti colo ce invalmaseala ? E clasa unica I

Totusi doua inira'ri la cheiul de plecare, deasemeni doua

la sosire, una pentru pasagerii incaltatis. alta pentru

cei desculti. In schimb, de nu esti incaltat pla'testi numai cincizeci de centime. Foarte cuminte ! Foarte drept!
Voi raporta la Washington, sa ieie pilda. Sa se adopte
si la not acest fel de taxare, pe lacul Michigan.
$i cu suras ironic :

Nu e vorba ca acolo nu avem lucriitori negri

care sa locuiasca in padurile dela nord si care sa cutreiere, stirmanii, de doua on pe zi golful, ca sa ajunga
la bihale!
Vecinul meu din stanga, unul dintre innotatorii cu.iii corecadineaori
dealtfel si el fin scriitor
tase tinuta edenica, prin faptul ca-si invelise gatul intr'un stergar incrucisat si se pieptanase. Ce rol ciu.dat mai joaca 1i pieptenatura chiar la barbati ! Cu parul adus cu grija, cu cararea corecta la o parte,

acest ins pe trei sferturi gol, luase subit, o infatisare

demra. Oare o fi ghicit si vechea civilizatie Incas, rostul insemnat al oranduelii capilare ?
Ilha das Flores ? exclamase el induiwat. Multe
flori, dar i multe lacrimi. Cel putin odinioara, did
acum s'a terminat cu barbaria vremurilor cand era lacas de carantina pentru toti imigrantii din acele patru
colturi ale lumii !
Peste capul nostru, copiii, vreo opt la numar, chiBlau ascufit de pe puntea de comanda.

46

PE CAI DE MIAZAZI

Ca'ntotdeauna, toti in jurul nostromului ! observa cu prefacuta suparare batrantd Bill. Armando !
Blestematul, cu nesfarsitele lui povesti. !

In fata noastrli, aplecate pe balustrada, Isaura,

statue de abanos, alaturi de. blond-exotica Isabella.
Blonds ? Doar e paolista curata ! Mandra coboritoare
a primilor pionieri din Sao Paolo ! Ce mirare ? Sunt
pitsderii, femeile balaie pe aceste meleaguri. Cabeleiau doar i ei un rost pe acest pamant.
reirii coafori
Estrella si Marti sunt inconjurate .de efebi, carora
abea le mijeste mustata. Ambasadorul, cam zaharisit.
al Guatemalei si corsarul-gazda, vechi prieteni, se intrec
in eurtenie ca trei alti admiratori, pe langa frumusetile
.sezonului : Adalgiza si Gilda,

Insulele s'au rarit. Plutim spre Miaza-Noapte, pe

luciul orbitor al celei mai mari latimi a Guanabarei.
Aparatul de radio s'a deschis. Perechile an inceput sa
joace. Soarele e aproape de meridian.
Albastrul apei ! Albastrul cerului ! Dar ochii albastri ai Rozalindei ? Ei, desigur, o Doarnme Sfinte
Atotputernic al emisferei antarctice, ei, ochii albastri

ai Rozalindei stapanese poruncitor toata suflarea, in

aceasta simfonie de azur ! Poruncitor ? Sau destramator de inimi ? S'ar cuveni consultat intreg irul de stapaniti, dela Bill eel tomnatic pans la manzul de Aloysio.
Valuri melodioase de rapitoare sambas ! Alaiuri de
ispititoare farfurii cu franzelute umplute de Coate bunatatile. Ce darnici sunt zeii din Brazilia ! Ce darnic
i zambetul mulatrului Vincenzo, eel cu cusma alba pe
parul carunt! Painisoare umplute cu delicioi Camaron, crevete uriase din golf, cu ton, cu garupa, sora pri-

beaga a salmonului depe Vistula si, bine inteles, cu

nelipsita panacee : tot soiul de ierburi, laptuci, tarhon,
papadie, rosii, sfecla, Celina i ate alte intinse pe unt
i paine ! Dar tavile ! Tavile invioratoare, cu rubiniile
ame,stecuri de alcooluri la ghiata, cu pocalurile-aburii

LIMAN FERMECAT

47

de nectar scotian, cu tradatoarea batida nafionala, cu

racoritorul Guarani un fel de limonada duke i amefitoare, mergand drept la sufletul senhoritelor! VoiNenie intrematoare ! Perechile dansatorilor, numai brate
dalbe inbrate cafenii, numai icoane ritmice dealungul
netedei punti,
o sales de bal pe nesfaritul camp aI
apelor. Inski Doamna Forster, in stangace topaiala cu
poetul Andrade ! Usoarele tesuturi de plate a tinerelor
naiade falfaesc in vartej la prora,
tot atatea modelari de nuduri in frenetice paso-doble.
Tree clipele ca sborul albatroilor... Suntera de peste
trei ore pe drum... Am parasit i golful Guanabara.

Inaintam acum incet in o fundattua de munti, in

clinul de ape al unui indepartat cotlon. Panzele au
cazut depe catarg, in fosnet de fuste singuratece. Unde
va fi lamas Rio ? Unde civilizatia ? Niciun asezamant
omenesc, nicio coliba pe dealuri ! Numai apa i padurea
tropicala, scaklandu-se in ea; numai verdele adanc depe
maluri, tintuind privirea. Apoi cotlonul se latete: patrundem intr'o poiana de ape intre munti, intr'un pustiu
marin denumit Bahia do Sao Francisco.
Undele radiofonice au incetat. Nava a stopat. Dansatorii s'au oprit. Cu totii privesc afara. Ce pace desavarita si totusi cople.itoare. Linite mareala a naturii
in acest ungher desert. Pe vreme de namiaza, to crezi
pierdut la farm de basm.
Masa numai dupa baie ! i numai pentru acei
-vrednici cari s'or scalda, intrerupse -Ricerca glasul puternic al gazdei.
Ce om de spirit! Pururi prezent. A vrut sa strige
voios, iar muntii i-au redat ecoul. Dar rasunetul e discordant, nespus de discordant i de trist. Ce loc ciudat!
Dece atata ingrijorare apasand pe neateptate pe tofi
cei din jut. ? Si fie vreo vraja netiuta ? Tofi tac
copleiti. Soarele este atotputernie ; cu el adancimile
albastre sunt atotputernice ; padurea neprihanita este

49

PE CAI DE MIAZAZI

atotputernica ! Ce suntem noi ? Cel mult intrusi, intrusi temerari. 0 vaga intuitie rasare din strafundul
instinctului vital. Neindoios! Am depasit granite! Asa

se intampla, cand to iei dupa un Miran maimutoi

yankee...

Toata lumea gate de scaldat, striga iarasi gazda

cu glas discordant. Cui nu-i e foame ? Cine incepe ?
Unde sunt copiii ?
Aici, aici, ura! raspunde posidicul, care amu-

tise ,i el, aici ! raspunde de pe puntea de comanda,

drept peste capul nostru, aici, i suntem gata!
Unu, doi, trei ! comanda Bill, pe cand oaspetii
scuturand ciudata povara depe suflet, au inceput sa
forfoteasca, lepadand putintelul ce mai acoperea costumul de bae.

Un, doi, trei! repeta Bill, inghitind pe nerasu{late pocalul cu bautura scotiana. Toata lumea e gata?
Scara e la stanga pentru nesaritori
Tup... cup... Ca broscoii sarind intr'o balta, cei mici,
in salturi bondoace, s'au i aruncat depe puntea de sus;
ne-au trecut prin fata ochilor Vii, in plescaituri sonore,
s'au afundat in adanc.
Ne pregateam si noi, mai pe indelete, sa le urmam.
pilda.
Batranul Bill, in pozitie de salt, cu bratele intinse,
!

astepta, indemnand pe intarziati, cand, deodata, sangele imi ingheta in vine. Yedenie sau realitate ?

Efect de insolatie sau adevar ? Inchipuiti-va colb,

la mica distanta de bord, la cateva zeci de metri
de copiii can dupa saritura abia iesisera la suprafata, o aparitie brusca, neauzita, infioratoare ! Inchipuiti-va niste monstri uriasi, vreo opt la numar, rasariti subit din adancul marii, la distance egala unul de
altul, negrii, rotunzi, hidosi ! basici uriase, enorme geamandure, galusti unsuroase 9i gretoase cu ochi ca doua

LIMAN FERMECAT

49

faruri, la nivelul apii, iesite, prin surprindere in preajma

vaporului, gata sit insface orice pradd.
Strigate disperate : Copiii ! copiii !...

Strigasem eu ? Auzisem strigandu-i pe ceilalti ?

Sau strigasem in gand

Bill, cu mana sa de fier, mh apucase de brat in

clipa in care voiam ss ma avant peste bord. Cu glas de
stentor, plecat in spre val, urla, cat it -tinea puterile :
Nu vb.' speriafi, copii! Nicio fricsa, afi inteles ?!
Stint caii marini ! Animale blande! Cei mai buni prieteni! Nicio teamrd Veniti aici! lircati la bord! Nu vd
temeti !

Intr'o clips, nu stiu cand si cum se fiicuse, dar srtrisem cu tofu in ajutorul lor. Toatrt scena durase abea
cateva secunde. Pe cand ajutam I opiii sa urce scara,
acestia radeau, cam verde- galben, dar radeau, care de
care mai manzeste, in vreme ce sirena suna strident
eeace, se pare, avea clarul sa sperie fiinfele acelea apoealiptice. DeocamdatrI, In mintea.-mi ingrozitrt ea amplifica acel inabuitor climat de catastrord.
Intr'adevb"r, precum aparuseia, tot astfel miasele
brtsici se afundaser4. Apoi iesisera iarifisi la suprafatrt,
La vreo sufb.' de metri deOrtare, ca un sir de movile
negre pe albastrul golfului.
Cu tofu ne inghesuisem in juru.1 lui Bill, parch lhmuririle sale, parch expresia lui Jovialh, aterneau o
alinare in suflet, duprt soca! primit.
Gresit li se spune cal marini, ciici de fapt, sunt
animale minuscule. Acestia Bunt un fel de casaloti ai
marilor de sud, mamifere enorrne, inofensive, ba chiar
foarte prietenoase. Priviti la ele I Sunt de o curiozitate
reminina. Tot ce se petrece in preajma -le, le atrage. Vor

sti afle i sh" vadli tot. Nu stint lipsite de inteligentrt.

Cand apar din adancimi, in locuri pustii, pescarii so
bucurrt, clici spun ert vestesc mare calms pe vreme inelelunga-ai ! Indienii ii considerb' drept prieteni.
4

50

PE CAI DE MIAZAZI

Intre timp poetul Andrade, aminti naiactelor legend.'

indianii, potrivit crtreia fetele prea sburdalnice, rata-

cind seara pe malul marii, sunt ademenite, de Boto",

care, luand infatisarea unui tanar atr'aggior, le momeste
in adancul valului. Iar Bill-catre copii! Voi n'ati auzli

de delfinii din basm ? Ati vrtzut ce ochi holbati au ?

Tralesc la marl. adancimi. Acolo e intuneric; deci au
nevoie de faruri !
Ha,,, ha... ha! Faruri electrice ! faceau haz cet
mici.
Si stiti voi, sunt cumsecade acessti cal marini,

cand za'resc vreun innotator istovit. Nu stiti ? Apoi

las'ea vi spun eu! Cand vad cafe unul ca a obosit in
apa, se apropie de el, it iau in card" i-1 due pang
la mal !
Tineretul asculta uimit.

rad ca nu ati prea inNItat Biblia! Jonatan salvat de balend Delfinul

eine ? Ei ! Vedeti ca nu
stiff Biblia. Dar povestea cu sarmanii marinari sc'apali
de la innec? Las'ca v'o spun alts data. Oricum sunt absolut inofensivi, incheie batranul, cu suras laTaret, pe
cand, en ambele maini culcgea sandwiciuri crepe masa
yi indopa deavalma copiii care acum iii revenisera in
fire si strigau, pe'ntrecute :
Hai in apa ! Hai in apii !
Eram sa opun cu strasnicie un veto prtrintesc cand,

spre mirarea mea, observai ca in afara de doamna

Forster, de reverendul Greg si de vreo cativa alti prtrinti mai toatil adunarea, atletii bronzati, mandrele
Gilda, Isuara, Estrella $i Mara cu toti ceilalti balaceau,
nesinchisiti i veseli in jurul navel.
De vii este teams, plecrtm mai departe. Dar,
pentru mine, unul, gasesc ca este un farmec in plus !
Cu. amste cuvinte, btitranul Bill se aruncase in apii,
uncte, dupa cateva clipe, ne regAsim cu tofu .
$i ce baie de neuitat! Apa atat de ri:icoroasa, atat

LIMAN FERMECAT

51

de limpede, atat de ling, parch ne Linea singurh la su-

prafat& S'ar fi spus ca aveam solzi la main si la picioare...

cata bucurie ! Ce baTaceald de pominh si ce intreceri! cafe priviri gales!, cafe glume voioase, cat"
siren ispititoare !
Casalofii sthruiau nemiscati la oarecare distanch.
$i era intr'adeviir surprinzhtor felul in care aceste animale urnilireau interesate cu privirea for blandh, schldatul nostru, Lig. a fine seams de chiotele fetelor. Cafiva
sportivi iscusifi innotarh in infrecere voinicetach pang, la

tarmul ingust de nisip alb de sub phdurea virgins si se

intoarserh, vaslind dintr'un singur brat, iar cu celhlalt
intilfand peste apti, cafe un mhnunchiu de flori shlbatece.

Intre timp, Nostromul si cei doi marinari de vegh,pe punte, chrora, pe semne le plhcea grozav muzica stri-

dent& aleseserh niste rnarcias" nhbhdilioase, care inveseleau econl dealurilor.

Iath ca buclitarul Vincenzo, probabil apucat si el
de strechia ritmului de tam-tam al mulatrilor, bhtand
scum gongul inteo tingire, pofti vartos la mash intreaga
suflare din val.
Copiii, cei mai indhrhtnici intru terminarea bhii.
porecliserh casalofii cu nume familiare.
Mister Bill ! Nu-i chemafi si pe ei la mash ? iscodea un pustiu al Doamnei Guimaraes.
Uitafi-vh la nenea Osvaldo, ce trist priveste incoace.

Nu e nenea Osvaldo ! E mosu-tau Antinor-u!

Pe ambele laturi ale punfii se asezaserh ca prin minune lavife, mese si mesufe cu tacamuri. Vincenzo, aducea castroanele cu calcreirada" de peste, cu fejoyada"
de fasole si orez, ambele tare ardeiate si gustoase.
Adios! Adios! Pe curand! Sh ne revedem si anti
data, fipa tineretul, falfaind din servete chtre castdoti,

52

PE CAI DE MIAZAZI

in timp ce nava, virand incet, pornea spre cotlonul prin.

care intrase, in bahia Sao Francisco, iar placidele animale, nepasatoare fala de asa de stralucita manifesta-

fie, se departau filosofice, in formatie, catre cealalta

iesire spre larg, ca o echipa de salahori greoi ai
ce si-ar fi indeplinit datoria si se intorc acasa. Ce rost
necunoscut le mans oare pe aceste oceanice ursitoare ?
*

Soarele trecuse mull spre apus. Ne inturnasem in

bahia Guanabara, n.avigand spre Miaza-Noapte, cu piacuta adiere de nord in fatal, intrematoare, dupe caldura
zilei.

Miresme dela Ormul frumoasei Pacheta.

Pacheta, cea mai frumoasa insula din maiile antarctice, evocand duios in acest peisal, reminiscence europene. Ceva clasic in oranduiala teraselor, amintind
lacurile italiene : Bellagio, Isola Madre, Isola Bella...
Pacheta, lacas de mandre locuinfe de vary si de
umile casute pescaresti, unde cu toate aleele spatioase
si umbrite, o iscusita grija estetica nu a ingaduit vreodata unui automobil sa manjeasca cu miros greu de
ulei, armonioasa asezare floralli.

Pe card nostimele invitate, la ind.emnul doamnei

Forster trecusera in cabinele de jos, spre a se pregilti de

reintrare in viafa conventionatd, barbatii stransi pe

punte, priveau tacuti apusul de soare luminand rosiatec
padurea Tijuca, deasupra golfului Flamengo.
Si unii se mai indoiesc de existenfa Providenfei,
child sub ochi ii se desfasoara, zilnic, asemenea
ofta cucernic reverendul Greg, care
fie zis in
taina
nu fusese ultimul intru prasnuirea zilei Domnului.
Privind in zare, batranul Bill aprobb.- tacut, ridichild pocalul.

LIMAN FERMECAT

53

Seara tropical' asternea numai raze verzi peste ape.

Dealungul corniei, o nuia de vrrijitor aprinsese

colanul de perle, din mu de lampadare...
In fata oglinzii de smarald, Rio de Janeiro se giitea
pentru eterna-i aman.fa : noaptea.

FANTEZIE EQUESTR A
Doamna Stetson era ceeace se poate numi o amazoana neintrecuta.
La Roma, dupa rasboiul mondial, ea sosea cu avionul dela Varsovia, spre a lua parte la o vanatoare calare ; petrecea trei zile in cetatea eterna si se intorcea
tot pe calea, aerului, adica trei mu de kilometri in aero
plan, numai pentru pasiunea de a sari, in goana nebuna
a urmaritorilor vulpii, patruzeci sau cincizeci de ob
stacole, acele celebre obstacole din Campagna Romana,
alcatuite din franturi de ziduri antice, din specifics farcuri ale sesului latin. denumite staccionate", din san

furi sau din. nesfarsite gropi care faceau din imprejurimile Romei, dela Castel-Fusano pans la Gaeta, cam-

pul de predileclie, a tot ce este viteaz printre calaretii

din lume...

Este lesne de infeles cu ce bucurie regasisem, la

Rio de Janeiro, dupa o despartire de aiatia ani, p

mttndra reprezentanta a hipismului femenin.
Doamna Stetson locuia in padurea 1 i juea, dominand, intre Corcovado si Bahia de Guanabara, intreag,
panorama din Rio, o stranie vila colonials din veacul al
optsprezecelea, cu doua caturi, cu pretentii de caste].
cu area nespusa nota de fast specificii latifundiarilor
tropicali din secolul trecut. avand ceva imperios si totdata profund Espretuitor pentru pe;sajul din jur, alcatuit din cocioabele sclavilor de adinioara, transfor-

56

PE CAI DE MIAZAZI

mate in dependinte dupe moda de azi. In realitate si

in ciuda fatadei pretenfioase, era o hardughie in care
leranul prima asupra oricarui material de construcfie.
De lemn, terasele dela parter ; de lemn, scara monumentala ducand la etai ; de lemn, cerdacurile circulare
dela catul al doilea; de lemn,. ornamentatia scuturiloiheraldice dealungul zidurilor ; de lemn, pardoselile t
acoperisul. Cu toate acestea, nimic amintind prietenoasele cladiri din Elvefia. Aici totul era intunecos si gray,
precum era gravii, intunecoasa si infricosetoare padurea
din jur.
Incontestabil, gustul slat de sigur al Doaninei
Stetson stiuse, pans la un punct, sa inveseleascli sumbra
locuinta, impodobind-o cu autentica mobile engleza, cu
lucioase matiisuri orientale, cu nesfarsite buchete de

flori, dar mai cu seams desfelenind .m5.racinisul tii

transformand chiar o insemnata portiune de padure in
gradini suprapuse, menite a degaja si a da o perspective, posacei locuinte feudale de pe vremuri.
Doua lucruri insa nu putuse inlatura neobosita reformatoare : pardoselele, in odai, scartaiau groasnic sub
piciorul oaspefilor, iar acele din cerdacuri, vai, ameninfau chiar cu moartea ; la tot pasul auzeai cate cineva
de-al casei, rugandu-te a nu trece prea aproape de balustrada, a nu to rezema de colonade sau de parmaclac.

Din gradina infaptuita cu mare truda, nu fusese

chip 3a se starpeasca periculoasa vietate, tipica acelor
paduri tropicale, vipera marunta denumita coral", a
carei musciltura este uciga'toare.
Se pare, totusi, ca privelistea, uaica pe glob, a multicolorei, grandioasei si multivariatei Bahie din Rio,
cu nesfars,itul sirag de insule in tonalitati atat de felurite pe cafe ceasuri are ziva, cu hemiciclul teraselor dela
Sant-Antonio, Santa-Teresa si Sao-Cristobal, cu chenarul aburiu al horbotei oceanice, despagubea indestul

firea de artists a proprietarei, ca sa treats pests me-

FANTEZIE EQUESTRA

57

diocrele amanunte zilnice, consistand in riscul de a se

prabusi depe cerdac, sau de a fi muscats de sarpele

pembeu.
Oricum, prietena mea reusise 1i aici, sa -$i instaleze

un grajd de gen britanic, cu boxe impecabile, cu grajdari spilcuifi, dar, in deosebi, cu cateva specimene de
pur-sange care Ili mergeau la inima.
Obisn.uiam sa sosesc in zorii zilei, dupa o goana d
patruzeci de minute de autostrada serpuita, sub bolta

miraculoasa a codrului, sigur de a gasi pe Doamna

Stetson in fafa grajdurilor, cu cainii in iur, iar batranul stalmaistru englez infati'andu-se cu roaiba pintenoaga, o adevarata libelula, pe care amazoana, dintr'o

usoara saltare, se anina inviorand de-odata intregul

peisaj cu icoana perfectei armonii in miscare.
bite() zi, pe cand paraseam pails-tea fazendei, inveselita de razele diminetei, spre a ne afunda in cot lonul cararii, intre zidurile de verdeatii, virgins, tovarasa mea imi spuse in ton de saga :
tii ca ti-am rezervat o surpriza pentru azi. Ast
don sa ma insoteti la o intalnire... Bine inteles, data ai

timp, caci e cam departe! Inchipueste-ti ca pisalogul

stela de Rodrigo imi face o curte absurda... E ridicol !
Pesemne nu s'a uitat la parul meu carunt. Alifel e tare
cumsecade...

0 intrerupsei, protestand pentru parul carunt, care

nu facea dead sa sporeasca farrnecul grafioasei mele
insotitoare, in cicada departarii primaverii ei. Dar tot
nu infelegeam finta cavalcadei noastre.

Si-a pus in minte i alta nu, sa-mi daruiasei

unul din produsele hergheliei lui ! Bine inteles am re-

fuzat. Dar a trebuit sa fagaduiesc ca voiu merge la

Leblon sa-i vizitez grajdurile i sa incerc faimosul carlan.

58

PE CAI DE MIAZAZI

Inaintam acum tacuti, pe cararea intortochiata a

padurii tropicale.
Dupe lumina i caldura de afara, care scazuse
brusc cu cateva linii, pe cand o umezeala de lespede ne
cuprindea intre umeri, resimfeam placut racoreala gradafiilor nesfarite de verde : verde cenuiu pang la verde
inchis, in o gams necunoscuta alurea.

Flori uriae, rotunde, roii, albastre, par'ca erau

()chi ce privesc intre ramuri. Mai departe, buchete de
stranii glicine, roz, galbene, albastrii, se catarau pe cats
o stance. Ici, tufe viorii de marimea stejarilor dela noi,
se chemau flori de caresma" ; colo, pomi de aur, inalti

cat frasinul, denumiti flori de Maio" ; pe sate un

trunchi Miran, brauri de parazifi erau orchidee arzate
in somptuoase colerete, resfrante in jur i atarnand de
pe aceste cerdacuri naturale, la inaltimi vertiginoaseLa o cotitura, na'sdravana pintenoaga a Doamnei
Stetson sforai cand, in dreptul ochiului, se legana pe o
raze de soare, straveziu, aerian i sglobiu, un colibri.

care, intr'un viral de helitre, i se arza ca o podoaba

pe cap. Si roaiba, ca mice fiinta femenina, o adopter
deindata, precum orice femeie frumoasa dusa la bijuiier, considers natural a sa, bijuteria pe care o incearca.
Doamna Stetson, prin tine tie ce misterioasa afinitate, ramrtsese i ea fermecata de acel dar, intr'o impartarnie extaziata, cu darlogii fixi la gatul calului gi
tibia din buze imi optise :
Privete !....

Intiadevar, colibriul din padurea carioca., zis

s,1

-pasarea de singe ", e un soiu de sburatoare minuscule.

nici cat degetul eel mic i aidoma cu roul rubinului.

Arzata intre urechile mandrel fapturi, parea un gin

vaer firesc pe creOetul capetelii.
Cat timp merseram sub bolta lianelor inealcite,
luati de vraja pasaricii divine, nu pot spune !... Fapie ca dainuise clipe indelungate ; iar cand o creanga

FANTEZIE EQUESTRA

59'

stingherii din desiul radurii adanci sili pe roailart sa

apiece capul, cu pilrere de fau copila'roasit urnartrirrtm
sborul iluziei noastre de o clips spre India ,,flamboaiantr, aa precum in frageda tinerete regretam ispravitul lanternei magice.

Trecusem de Santa-Tereza, zariat intr'o rarite de

pe varful colnicului Boa-Vista, de unde, intr'adevrtr,.
soarele, aproape la meridian, ne lideazea imMtraoarea
privelite a Bahiei Bottafuogo, rarite dealtfel scamp
platita prin dogoarea ei mai cu seams pentru tovarrta
mea, a csarei zanateca Libe lulti se firtmanta de necazul

tuturor pur-sangilor vgzand spatiul liber in fafa lor,

in vreme ce placidul meu Banzo, filozof din naterelca agale pe inflorita csdrare. La cateva
sute de metri, verdele coclit al cotlonului ne inghiti iaedi in uinezeala lui.
De data acesta, fa'gaul pornea la vale.
Pogoram spre coasta Atlanticului. Prin verdeat;i,
viclene ca (oafs elenaentele din natura inconjurlitoare,
varfuri de stanci pandeau ici i colo copita increiiitoare
a tailor. Povarniul se accentua din ce in ce. Scars rano
scars, cu mana in'61tatA i cu trupul aplecat, intoviirrtseam dupe puteri, sforfarea nobilelor animale. Si era,
i experienca,

in adev'6r, surprineatoare subita bland* a Domnioarei LibelulL la aceasai rascruce, de nu ne-ar fi amintit a.ceeai slabiciune copilrtroasrt in fata pericolului
iminent, a celor mai nestr-unite dintre cunotintele noastre feminine.
Acura, din ce in ce, austeritatea catedralei vegetale
parea invinsa de atot-puternicia demonului amiezii 1
un lumini de albs speranca inviora, printre arbori, coborisul nostru.
Soarele urcase inalt pe cer, cand ieisem din prtdure,
cu ciimaa colonials leoarca de sudoare, in semicercul

orbitor dela Gavea, unde cel mai frumos camp &curse din lume ni se infati6 ochilor, cu mare-tele tribune

60

PE CM DE MIAZAZI

in forma de sapca de jocheu, o realizare arhitectonica

neintrecuta, deoarece, sub cozorocul urias, se pot addposti mii de spectatori.
() luaram in galop deacurmezisul poienii de smarald, spre marea bucurie a neastamparafilor nostri pursange. Trecuram de linia dreapta care, in zilele de curse,

ofera acel straniu spectacol al unei gloate de calareti

pravalindu-se din fundul padurii fermecate spre potou.
si, trapuind acum usor de-alungul lagunei lui Freytas,
unde crocodilii dormeau in mal, cu gurile caseate, ca
tot atatea ferestrae, cotiram in sat, la ferma lui Rodrigo.
Acolo, in mijlocul curtii, inconjurata de un sir de

scunde cladiri coloniale, cu grajduri orbitor de albe

profilate pe albastrul oceanului, ne primi un personagiu neasteptat ca infafisare, contrastand ciudat cu
intreaga priveli.te din jur. Era un tanar chipes, pufintel
pantecos, purtand palarie neagra, de tipul sombrero,
jacheta, pantaloni vargafi i cipici de lac, astf el precum

s'ar prezenta la zile man un director de press la Externe sau un deputat la deschiderea parlamentului. Ne
saluta ceremonios, vanturand mai intaiu palaria cu falduH largi ; apoi, inclinandu-se pe rand, porunci cu voce
de stentor grajdarilor sa fie caii pentru descalecare. In
fine, iii afunda pe ochi palaria fara a se gandi macar
sa ajute pe amazoana sa descalece, ii saruta myna galant, iar mie imi stranse crancen degetele.

Caii nostri albi de spumy, jucau in loc, dar mai

cu seamy indracita Libelula rotea tot cadranul solar
cu picioarele dinapoi, pe cand cu dreptul balfat din
fata scormonea artagos pamantul.
Tovarasa mea, care refuzase sa predea darlogii grajdarului si se straduia sa potoleasca roaiba mangaind-o
pe gat si soptindu-i pe englezeste vorbe imbietoare, suradea peste umar oaspetelui nostru, afirmandu-i ca Liingadui
beiula era un copil alintat caruia trebuia
toanele, dreptul la sburdare si buca'fica de zahar. Mul-

FANTEZIE EQUESTIRA

61

tumind cu nuantil usoara de plictiseara, strtruintelor

seniorului Rodrigo, care insista sa-i predea calul, ispravi
prin a isbucni :
Dar intelege, domnule, ca .e pur-sange englez,
fata lui Orion si Lady Graham. Aidoma cu maica-se,

nu permite nici unui strain sa pun'a mana pe ea.

Cuvinte rostite sacadat, intre dou'd opintiri, una
inainte, alta inapoi, du0. cum niirilvasa de iapa auta
aci srt cabreze, aci Sal svarle, pe tend nechezatul in baiiton al armrtsarilor din grajd care si ghiciseril o vizita
selecta, nu contribuia intro nimic la calmarea spiritelor.
Domniilor Voastre, desigur invrttate cu caii de
aici, vi se pare curios...
Senhor Rodrigo, camas tintuit locului inch' dela pri-

mul refuz al amazoanei de a-i primi ajutorul, teapa'n

pe picioare i cu mainile frecute pe sub cozile jachetei,
indrasni o slaba apilrare, in o franceza pa'slireasa :
Ma rog, Epcellentissima Senhora, ma rog D-voastra! Dar credeam... in fine, o iepsoarsa ca asta... o jucarie de copil !

Iepsoall ? Jucsarie de copil ? rlispunse cu indignare proprietara. Asi urea sa to vad pe Dumneata
urcandu-te pe ea si stand numai cinci minute in sea.
Zan, Senhor Rodrigo, imi vine srt si rad.

Doamna Stetson nu mai putea de indignare ; tot

sangele ei anglo-saxon clocotea la gandul cu acest fiu
de cabloco indigsnise sit nesocoteasca superbul produs
britanic.
Foarte calm, cu burta inainte, Senhor Rodrigo se
apropiase de Libelula si salutand iarasi cu vastul sombrero, spuse .cu un auras care da la ivealrt o danturrt
de reclamil :
Eccellentissima! fepsoara este inteadeviir foarte
gratioasit si Yrt felicit pentru ca. Dar nu puteti impiedeca pe Gilberto-Manoel-Raymondo-Rodrigo, fiul lui
Don Manoel-Rodrigo, eel mai vechi crescrtfor din Rio

PE CAI DE MIAZAZI

62

Grande do Sul, sa va afirme respectuos ell, in limbaj

equestru, acest calut face parte din categoria ganganiilor cavaline, pe care asi avea remuscari s'o strivesc, dacti

asi incaleca-o. De ar putea fi hist"). pe placul Eccellentissimei-Voastre, sunt totdeauna la ordine.

Apoi, cu neasteptata autoritate, scoland o mana de
sub haina, prinse cu linistita siguranfa catesi patru
darlogii, chiar de langa strung, i miracol, Libelula care
pang. atunci se smucise in tot soiul de svarcoliri, se opri
deodata, parch fermecatti de ciudatul uerat care iesea
din buzele gaucho-ului.
Acesta scoase insfars,t i braful celalalt la ivealii,
it trecu prin darlogi, lungi in chip derizoriu scarile, mai
intaiu intr'o parte, apoi in cealalta, ca i cum s'ar fi in-

-vartit imprejurul unui scaun din iatdc. In urma, trecand iarasi la stanga calului, din o singura saritura se
avanta pe Libelula, incalfa fulgerator scarile, apuc;i
tofi darlogii cu stanga i dintr'o smucitura brutala ridicti iapa in doua picioare, dreapta ca o facile silind-o
sa calce cativa pasi, astfel. De acolo, o impinse inainte,
iar Libelula recazuta pe echilibrul celor patru picioare,
fu poftita sa execute volte maestre pe dreptul, pe stangul, in galop marunt

Asa's asaal... indemna calareful infipt in sea

parand ca sta in picioare, ca soldatii de learn.
Acura Senhor Rodrigo nu mai Linea, intre doua de

gete din lama stangti, decal zabalufa, usor aninata 1

cu imperceptibile presiuni pe gatul roaibei, o inclina
rand la dreapta, cand la stanga, in gratioase arabescuri
,efectuate pe spafiul Catorva metri patrafi, strigandu-ne
voios :

Ce-i drept, are scoalti iepsoara aster... Putintel

cam moale... chiar foaite ! Dar e mica, sarticufa! Nu
are putere I
Inca douti pasaje, apoi, intr'un pas spaniol de stil
uimitor, opri pe Libelula in dreptul nostru. trecu u

FANTEZIE EQUESTRA

63

picior peste gatul ei 3i lunecsa de-alungul seii, in timp

ce iapa, interesatii, ciulea urechile care acest stiipan de
o clips care stiuse cu atata miiestrie sa ghiceased adancul gandurilor dumisale.
Doamna Stetson rOrabisese impietritO, pierdus"
glasul.

Treceam acum de-alungul frumoaselor ingradiri.

La umbra grajdului prelung, Senhor Rodrigo facea
onorurile hergheliei sale, cu o curtenie senioriala, evitand cu tot dinadinsul a evoca, fie chiar prin o indeVartatil aluzie, incidentul de adineaori ; ci, din contra,
prezentand produsele sale indigene cu o perfecta mod.estie, deli erau in realitate dintre cei mai alesi reprezentanfi ai rasei andaluze, aclimatizatii in Rio Grande
do Sul ; cai de o inalta valoare de rezistenta si de obarvie, fiind coboritorii direcfi ai gloriosilor armasari din
turnamentele medievale.

Apoi dust pe ganduri, privi spre plait eatre stalmaistrul englez care, dinapreuna cu tanOrul s'au ajutor

sosise cu automobilul stripanei la locul de intalnire,

ineOlecase i acum se depsarta spre cast, cu odraslele

cavaline, tacticos, la pas, precum sta scris la carte.

Privea dust pe ganduri suspinand :
De necrezut !... Nemai pomenit !

Pe terasa fazendei, gazda noastra care, in cinch

bonomiei sale aparente, se revelase a fi un adevarax
gentilom, ne oferi tradifionala batida, un alcool dulce
si inseidtor din -trestle de zahar.
Pe cand torpedo-ul no readucea in tempo infernal
de-alungul cornisei, Doamna Stetson imi striga la
ureche :

tii ca m'am cherchelit. Ca niciodata am b'aut

dousai batide. Si tot nu pot ssa-mi revin in fire. Auzi colo?
Senhor Rodrigo pe Libelula !...
Sit

64

PE CAI DE MIAZAZI

Si atat de puternica e magia ciaarefului desiivarit,

hick in privirile gratioasei mele prietene nu mai zaireana
nici urnia din indignarea cu care-mi vorbise dimineafa,
de pisalogul care-i fiicea o carte absurder ".
Cheile cu care barbatii, mai cu seams sub tropice,
rearsc sa deschidii inima femeilor, sunt atat de feluriter

FURTUNA SUB TROPICE

In pada innabuitoare a verii tropicale din Rio de

Janeiro amurgul se lasa cu stropi de sange pe cerul
de foc.

Abia intors acasa, chipul speriat al mulatrului Benedetto mi se in.fatig, spunandu-mi :

Domnul Consilier va ateapta de mult ; e ceva,
o veste, ceva

Si precum se furiase in patio, tOt asffel

luneca, spre cancelarie ca sa-1 anunfe pe colaboratorul
meu.
Inchipuiti-vs, imi confirms acesta dupil eateva
1...

clipe, inchipuiti-va ea a disparut secretarul ambasadei

X. Mi-a telefonat adineaori consulul. Se pare ca nu s'a
intors acasa de alaltaieri dtimineata. Ambasadorul e tare
suparat. A cautat sa pastreze un timp secretul, dar va

dafi seama in ce stare trebue sa fie sofia lui i... in

sfarit, au anunfat polifia. Consulul venea dela minister.

A aflat-o chiar la Itamaraty. Nu e nici o indoialri.

Dar eu tiu ca a fost mutat in Equador I Si Ca
urma sa piece zilele astea la Quito !
Chiar aa ! Si toemai alalfaeri anineata, s'a
dus la Lloyd Brasileiro srtli ridice biletul de cabins, 11
de-atunci nimeni nu 1-a mai vbizut. Funcfionarul dela
Lloyd spune cu 1-a condus 'Ana la usa i ea ar fi plecat
pe Jos, cu geanta la subtioara, foarte voios... In fine, e
ceva de neinteles, in plina zi ! La ora douasprezece !
Pe Avenida Rio Branco ! Cum poate sa dispara cineva?
5

PE CAI DE MIAZAZI

66

Colaboratorul meu era foarte agitat.

Dupa un moment de gandire, luai aparatul i chemai pe ambasadorul acelei tari mice. Foarte plictisit,
el imi confirms in scurte cuvinte disparitia secretarului,
eautand totu.i a exclude once accident fatal i atribuind

absenta prelungita vre-unei fantezii de evadare la

munte, lasand a intelege chiar posibilitatea unei intampliin romantice.
In ciuda tonului sigur cu care cautase sa arate nepiisare, el nu ma putuse amagi. Fars doar i poate era
ingriforat.

Dar astfel precum it cunoteam, b'atos, Infumurat

i de coata veche, imi Inchipuiam lesne ca ar fi fost
in stare de once spre a salvgarda reputatia personalului sau.
*

Intalnisem pe vicontele de C. cu cafiva ani inainte

la Roma. Era mare mutilat din razboiul trecut, inalt,

subtire, cu acea distinctie des'avarita a vechii nobilimi ; dar era mai cu seams un intelectual subtil, iar
peste toate, do o mandrie impinsa pans intr'acolo. Neat
ascundea cu sforttiri nebsanuite, proteza care dela mijlocul coapsei stangi, inlocuia intreg piciorul lipsa. Insuirile sale de scriitor, grafia nespus'a cu care se exprima
i atitudinea sa perfect colegiala, ii catigasera la Roma
simpatiile tuturora i ma bucurasem sa 1 regasesc la

Rio de Janeiro unde sosisem la inceputul acelui an.

Pe terasa saildata acum in noaptea fara aer, edeam
privind Catre luna uriaa ieind piezi din valurile ocea-

nului. Nu ma puteam sittura, sears cu sears, de acel

spectacol unit pe lume, ce-1 deed golful do Flamengo
pe nopti dare, cu luciul somptuos al mantiei argintii

a apelor sale, cu acea stranie lumina portocalie reviirsand numai our rou peste fantasticul peisaj, strsajuit intro Bottafuogo i Copacabana, de coloii aceia

FURTUNA SUB TROPICE

67

preistorici rasariti din mare, Pao de Assucar, Corcovado, in fine cu acele nesfarsite cununi de lampadare
Ca mii de margaritare sclipind in jur.
Intiadevar; un spectacol unit pe lume. Dar i, cateodata, apasator prin maretia lui, prin miresmele acelea
puternice cu nimic comparabile, mergand dela balsamul
cel mai suav pans la exasperarea simtului olfactic. Peisaj intiadevar maret, pe care nu e turist sa nu-1 pastreze

amintire o vieata intreaga, dar pe care nu tofi strainti

sosifi la Rio, it suporia aclimatizandu-se de-indafa, mai
cu seams anumite fin nervoase, 61.6 poate fi coplesitor, ziva, pentru dimensiunile colosale pi culorile orbitoare, noaptea, pentru ciudata ingrijorare ce resimti
de pe urma acelor mu i mii de vieta'ti roind in jur, ce
par a pandi anume pe acei veniti de aiurea, pe venetica
neinitiati.

Dar, aslaseara, valul apasa si mai greu. Lipsa de

aer vestea oare a furtuna ? Tot ce se putea. Si abia
scum observai ca i greierii uriasi din grading rivalizau
in stridenta cu tramvaiele i claxoanele. Neindoelnic,
atmosfera de ante-taifun.
Sorbind din biutura inghetatti i opalina pe care
Benedetto o adusese tiptil, precum facea toate, imi rasari iarasi in minte, ca o inteptitura, vestea aflata decuseara, a disparifiei prietenului meu. Asa dar nelinistea
mea de adineaori avea in subconstient, un substrat
psihic.

Ce nestatornica mai este si soarta diplomafilor de

carieta ! Vreme de o existenta intreaga, unii yin, alfii
se due. tin cadril nesfai sit. Dar pared pleats mai des
cei simpatici ysi raman ceilalti. In fine... oglinda vietii !
Cu cat se golea paharul opalin i rece, cu atat min-tea mea refuza mai temeinic srt accepte de piano, ipoteza

disparifiei. Nu! Tanarul meu amic nu era om sa fuga

la Teresopolis, fart' sa-si vestea ca seful sau fart' a da

68

PE CAI DE MIAZAZI

de stire nevestei, pentru simplul motiv de a respira aer

de munte pe inaltele platouri.
Apoi, svonurile ciudate care imi aj-unsesera.' si mie

la ureche, despre casruicia sa nefericita cu micuta

blonds, sviipaiata; da, o papusa cu infatisare gratioasa,
dar inconstienta, ba, poate, chiar lipsita cu totul de suflet, care ducea o viata destrabalata; care il punea in
situafii imposibile, aducandu-1 pans pe terenurile de
tennis.sti alerge cu piciorul hti amputat; care cocheta
cu uriciosul acela de bancher, om periculos, si, la toata
dragostea nesfarsita ce-i arata barbatul, iiispundea numai cu rabufneli i tanguiri. Imi revenea in memorie,
cum, luna precedents, intro casil de prieteni englezi.

declarase cu desinvoltura, celor din jur, cal detests continentele din emisf era de Sud, ca numai Mrbaful ei era
de vina ca venisera aiei, i alte multe in fel, aruncate

intre d'oua priviri galee, cate una de fiecare dintra

tinerii ofiferi de marina can o curtau. Cum el ii raspunsese cu surds blajin, plin de bunatate, ca al ei fusese visul de a locui sub tropice ; iar catre noi, fixandu-si monoclul, ironic :

Ce vreti ? A5a e firea Ior; card sunt la Capricorn ar dori sa fie in fiorzi i viceversa.
Iar dupa masa, o revedeam, cum venise spre mine,
gudurandu-se ; Si la raspunsul meu, ca, intr'adevar_
stiam ca fosta noastra locuinta depe dealul Laranjeiras
era libera, insa, avand peste o sura de trepte de urcat
pang Ia vita, nu mi se parea potrivita pentru ei, ea, en
privire sfidatoare, raspunsese :
Dar ce imporian0 ! Din contra ; ador cartierul
Laranjeiras, i data vrei sa fii foarte amabil, to rog sa
mergem sa o vizitam iesind de aci, caci nu cunosc strazile din Rio si cum conduc singura...
Pe caldura aceasta ?
Mare a face !
Pentru ea, desigur ; dar pentru el ?

FURTUNA SUB TROPICE

69

Plecasem cu dansii, la trei dupe amiaza, pe o temperature de insolafie si urcasem nesfarsitele scari ale
gradinii din Laranjeiras, cu mustrare in suflet, auzind
la fiecare treapta bocanitul piciorului infirm care urma
anevoe pasul accelerat al indracitei sale mueri.
Si cat vorbise de frumos, odata ajuns pe culme
Dacii-fi place draga mea, sunt absolut de acord !
Eram atat de indignat, bleat nu ma putusem sta.pani sa le spun ca eu insumi, valid, denunfasem con-

tractul tocmai din cauza aberafiei de a urca de mai

ruulte on pe zi, atatea sute de trepte. Apoi, cal nu era
o zone sanatoasa ; ca garajul era &parte ; dovadrt ca
nimeni nu mai luase casa cu chirie, deli exista o atat
de mare lipsa de locuinfe.
Ajuns jos la strada, ma desparfisem cu inima
stransa, de perechea aceasta atat de nepotrivitii.

Dar ultima data cand venise, pe inserate sa ma

Nada* !

Trecusera de atunci cel mult doua saptamani. Sezuse pe jilful acesta langa. mine. Stia ce pllicere imi
pricinuiau vizitele lui. La inceput, fusese foarte voios
vorbise de muzeele din Roma, evocase pe Farnesina care

ii placea in deosebi. Apoi trecuse in domeniul sau de

predilecfie: 14-Lelia marilor capitani din trecut; de-acolo,
la uriasa batalie de pe Somme, unde stiam ce rol jucase

in faza finale a luptei de tancuri. Apoi peruse mai

obosit. Probabil piciorul? Sorbise din aceeasi bsatura
inghefata i ()patina care se afla i acum in Lift mea.
Ii revedeam trasaturile subfiri. Amintise cu usoara, dar
dureroasa nuanfa de scepticism, crampee din trecut ;
inchisese ochii $i, la Cererea mea, recitase din minunatele versuri ce compusese despre epoca glorioasa a Orli
sale, despre pajistile racoroase ale munfilor natali. it
felicitasem fermecat si-I indemnasem sa nu mai amane
publicarea voIumului. Dar el, ridicase mana dreapta
in semn de desnadejde, soptind :

PE CAI DE MIAZAZI

70

La ce bun ? Totul, eel Rutin pentru mine, e atat

de desert !

Apoi se sculase cu brusca opintire de manechin

scuzandu-se scurf de a ma fi importunat, iesise, sarmanul, cu calcatura lui teapana. bocanitul piciorului infirm
rasunand trist pe lespedea ling.
Ramasesem locului nedumerit ; apoi cautasem sr' -I
retin. In.alta-i silueta si trecuse pe sub arcada terasei
de unde imi adresase Inca un gest arnica' care Insemna

totodata multumese din inima !" dar si nu ma insoti,

prefer a,sa!"...
Apoi disparuse dupe coltul cu magnolii.

Da ! Revedeam, retraiam, bate acele clipe. Oare

din cauza usuratecei fapturi ? Din cauza dragostei covarsithare ce-I stapanea ? Din cauza batranului tiraa
de ambasador ? Din cauza suferintei de orgoliu ? Dar

nu. Mai curand rana ! De sigur, rana! Sall mai bine

zis, ranile I Multe, multe invizibile rani !

0 nespusa parere de rau ma cuprinsese acum la

gandul, ca i s'ar fi putut intampla ceva fatal, scumpului, eroicului meu amic !
Ar fi fost prea nectrept !
*

Dourt zile mai tarziu that& cercurilc internationale din Rio de Janeiro, nu se mai ocupau decal de
disparitia vicontelui. Se faceau tot felul de presupuneri. Plecase la Quito, cu Pan-Air-Line ? Compania de
navigatie aeriana intrebata, desminti de-indata aceasta
versiune. Luase un vapor in trecere prin Rio ? Capi-

tania portului anunta ca nici o nava alta decal acele

ale Lloydului Brazilian nu ancorase in cursul saptamanii la chei.
hire limp cablograme, aerograme se incrucisau intre Rio si Europa, intre Rio si Republica Equador ; totul
in zadar. Cu trecerea fiecarei zi, cei mai optimisti era:

FURTUNA SUB TROPICE

71

adusi la realitate; nu mai putea fi vorba detest de un

accident, de o crimes sau de o sinucidere.
Singurii care mai pastrau o notes oarecare de opti-

mism erau tocmai acei care ar fi trebuit sa fie mai

ingrijorati. Soapte neplacute se raspandeau din ce in
ce, asupra purtarii Doamnei de C. care fusese vazuta,
noaptea tarziu, in tovarasia uriciosului ei prieten, in
sable de joc dela Copacabana, pe coasta Atlanticului.
Ba, altii afirmau chiar ca sfida in asa fel pe cei care
veneau sa-i manifeste simpatia lor, incest suparase pe
insisi prietenii cei mai apropiati. Afla.ram totodata ca
doctorul personal al marelui mutilat, opinase ca rana
acestuia, din cauza caldurii care dilata fesuturile, sangerase in asa fel in decursul ultimelor silptamani, incest
cu greu ii putuse bandaja coapsa, spre a-i adapta proteza; opina deasemeni ca era barbaric, a se lasa un om,
in asemenea stare, sa mai circule si sit -si vada de slujb4,
in loc sa fie trimis intr'un sanatoriu pentru refacere.
Dar tine cunostea, ca noi, morga.sefului sau, lipsa lui
de omenie $i mai cu seama curajul bunului meu prieten, igi da lesne seama de calvarul care dusese la dispa.ritia, sau, in orice caz, la fuga lui din Rio.
De slid parte, prietenii mei brazilieni afirmau lucruri uimitoare : se pare ca scenele care i le facea pentru ca indrasnise s'o ia, ca infirm, infiorasera insasi
slugile lor. De sigur, era si nepotrivirea a doua rase diferite; totusi parea surprinzatoare, asemenea micime
sufleteasea, asemenea bestialitate, pentru cineva care
pretindea ca se trage din margravii de pe Rin.
Se soptea asisderea ea ambasadorul, amagit do intrigile femenine, Buse cu iscusinta de batrana i rautacioasa lui sofie, impreuna cu cealalta, it persecute sistematic, impovaran.du-1 cu tot soiul de lucrari si ca
exista, astfel, o conspiratie tacita intre efi i sofie ca
amarasca viafa, inteatat, incest nefericitul se hoarise sa tears transferarea.

72

PE CAI DE MIAZAZI

Dar dezastru! Fusese numit consul general la

Quito, o clime si mai grea. Mai cu seams Quito, undo
ea afirmase oricui di nu s'ar duce pentru nimic in lume:
Si piece el singur ! Eu sunt hotiirita sa roman
5i umbra uriciosului protector care, pe motiv de solicitudine, se argta pretutindeni ariituri de ea, se profila, sinistr6, in spatele intregei urzeli....
Cu incetul, drama se contura, din ce in ce: un post
pe care el, dupe toate regulele, nu-1 putea refuza faiti
a -i periclita cariera, edci singur solicitase steamutarea.
Si femeea iubita, pierduta pentru totdeauna...
La vre-o alte cateva zile, consulul ma instiing ca un
inalt funcfionar dela Sigurantii ii imp5.rtilsise piirerea
potrivit clireia, nu mai exista nici o sperant5.' si ca Jan darmeria Statului Rio de Janeiro si guarzii maritimi
incepusera 85. colinde i sa cerceteze pretutindeni.

Greutatea cea mare era Odurea virging care, dela

Tijuca sau de pe muntii Gavea, piltrunde pan'a. in mahalalele capitalei, cu un tesut de liane si de arbori incalciti atat de des, incat este aproape imposibil de a
Orrtsi drumurile sau cgrgrile umblate. Consulul, trait
ani indelungati in America de Sud, adri.o0 acest comen-

tar macabru dar real :

Sa vedefi ca $i de data aceasta tot vulturii plesuvi, tot uriasii arrubit, rotind prelung pe cer, vor inlesni sarcina polifiei, semnaland locul cadavrului.
5i, v'Azand mahnirea mea, pe care o interpreta ru
totul altfel :

Cum ? Nu stiti ? Sunt posturi fixe care, depe

ingltimi sau depe malul oceanului, pandesc cerul si za-

rea pAdurii,ori de cote on se iveste o asemenea disparitie.

No aflam in aka stare de spirit, back ajunsesem
noi, depe terasa legatiei, s'" cercelam, intre dou'a telegrame citrate, cerul siniliu peste varful palmierilor !

FURTUNA SUB TROPICE

73

Ce zile aparatoare. Intr'o noapte, furtuna lung yestita, groasnica furtuna din tropice, se deslantuise i tirinse doua zile i doua nopfi in sir. A treia zi, un batran
pescar mulatru din Ipanema vesti ca vechea luntre ce o
vanduse de curand, pe bani buni, unui senhor strain, fusese reactusa
d'Ouro...

franturi de valurile math, la Punta

Unde raTiicise el oare atatea zile ? Cum asteptase

furtuna spre a iesi in larg pe subreda barca, drept ca
o trestie in bataia vantului, cu ochii atintiti pe zarea
oceanului infinit, in credinfa, de sigur, ca sinuciderea
nu este ingaduita unui gentilom crestin, dar i cu speranta supremb.' ca niciodata, nimeni nu-i va da de urmil?
*

In oral, multim.ea aiurita, sarbatorea in cantece dioniziace, maretia carnavalului.

Amefitoare, virulente, dar i ieratice cantece I

Cununi de fete $i de tineri pe toate avenidele, in

cercuri jucause. Batalii nesfarsite de orchidee si de arauc arias !

Vona Demetrios, voua Helios; zei istovitori ai soarelui si ai painantului! Bacanale! Desfrau sacru!
Dela fereastra deschisa. n'a'valeau obsedante, vrajitoare armonii, ritm dupe ritm, val dupe val, preamiirind viata, voluptatea, patima...

Dintr'un ungher al memoriei staruia un vers de

Cabriele d'Annunzio: La moartea unui erou", inganand
(Nos frenezia de afara :
0 morte 1 Con quali fiori novelli ricopriro io dunque oggi questa grande tomba the amo ?...

FLUTURI INDRAGOSTITI

Iarna din emisfera sudica incepe cam prin Iunie

F,i se terming la finele lui August
A pomeni de iarna sub tropice pare aarecum paradoxal atunci cand, in realitate, e vorba numai de o wars&

scadere de temperature care aseamana, pe acele trei

luni, elima din Rio de Janeiro cu aceea a inceputulur
verii dela Nissa.

Nu e mai putin adevarat ca eterna cochetarie feminina

careia sexul tare nu-i poate fi indestul de
recun.oscator pentru iscusinta ce a dovedit pururi infra

gasirea de prilejuri de a inmulti mijloacele de seducere,

acopere umerii femeilor, de cu prima adiere,
cu cele mai incantatoare creatiuni ale marilor blanari
din Paris. Aceasta uimitoare tranzitie dela stamba la
samur este insofar. de nesfarsite exclamatiuni la adresa
anotimpului nemilos. gungurate in tot atatea melodioase
ciripiri cari, la exhibitia vestimentara, adaoga, pentru
auditorii masculini, piperul extravaganfei intelectuale..
Aidoma ca in emisfera nordica, viata socials atingepunctul culminant pe la mijlocul aka zisului sezon do

iarna, adica pe la jumatatea lunei Julie. Recordul it

define, fare indoiala, marea sapiamana a jockey-Clubului, mare nu numai prin stralucirea viefei sociale, dar
prin faptul ea se exca sa fim cu totul sinceri
$i

tinde cam pe vre'o douhzeci de zile, dupe o numaratoare ciustit romaneascrt. Atunci fine-to intrecere intro

76

PE CAI DE MIAZAZI

oficialitate, corp diplomatic si protipendada, care de

care luptand sa apuce ziva cea mai potrivita a marelui
premiu, a derby-ului, a concursului hipic, spre a oferi
dejunuri nesfarsite
in cununi de orhidee $i gastricucigatoare

ceaiuri, rivalizand in elegan-ta sau, noap-

-tea tarziu, tine si serate, in fine baluri pans la ziva !

Cu osp5tul marelui dregator pentru rela-tiunile cu
streinatatea, este lucru stiut ca nimeni nu se poate incumeta ! In curtea istoricului palat Itamaraty, iazul
strajuit de uriasi palmieri africani, oglindeste cea mai
desavarsitti zamislire in arta primirii sutelor de oaspeti;

numai luciri de uniforme .i de veche argintarie bollviana dealungul meselor, in o complete desfatare a tru-

pului si a sufletului imbinata din feluri rare, din indepartate armonii si din artificii mestesugite, mangaind
cununa inalfilor arbori cu amgiri de rasarit.
*

Datorita unor buni prieteni brazilieni, mi se semnalase prezenta la Copacabana a unei perechi de dansatori nord-americani definand recordul succesului ace-

lui an in Statele Unite si care, dupa parerea acestor

atat de devotati amici, ar fi fost indicali, sa aduca o
nota deosebith petrecerii ce-mi propuneam sa organi-

zez in cadrul faimoasei stipttim:ani, dace, bine inteles,

a-si fi reusit sa-i conving sti inftitiseze invita-tilor nostri una din creatiunile for coregrafice.
Cedand indemnului prietenilor mei, mersesem intr'o searti sa ma conving de mitestria renumitei perechi.
In sala de serbari a vestitului laea depe oceanul Atlantic, ramtisesem fermecat de vraia ce o resfrangea asupra asistentei, acea exceptionala performanfa.
El inalt, balai, sub-tirel, totusi atletic; ea, atat de
proportionate, ;neat n'ai fi putut spune de era scunda
sau inalta, ci un singur lucru, anume, ca intruchipa o
statueta din vitrinele British- Museuhii, ce ar fi prins

FLUTURI INDRAGOSTITI

77

subit infiripare ; iar, crampee de amintiri din copilarie,

o papule a sorei mele
creatiune neintrecuta a artel

Jucariilor mecanice pariziene, in fata cgreia reviid

icoana tatglui meu, famas clipe intregi pe ganduri, pe
cand ea se rotea gratios in jurul axei cutiei muzicale ;
crampeie de amintiri din adolescentg, cand citeam cu
nesatiu paginile nemuritorului Barres despre tinerele
purtiltoare de roug, se perindau deavalma in minte-mi..
Infracgratul publicist si simpaticul meu prieten
Victor Carvalho ii adusese la masa mea.
Vorbirea lui Morris ca si aces a Cordobei era a unor
desgvarsiti oameni de lume. In o englezg, din fericire
clara, Morris imi declar5 :
Desi refuz sistematic, atilt pentru mine, cat si
pentru tovargsa mea Cordoba, orice propunere de reprezentatie in societate, amabilitatea Dvs. si insisten.
tele bunului meu cunoscut Carvalho, ms indeamnii s5
fac o exceptie.
Apoi cu suras curtenitor :

De altfel cum asi putea refuza o invitatie la

Legatiunea Rornaniei ?
A doua zi, impreun5 cu Victor Carhalho i cu gra-

tiosul Aloysio Salles, cel iscusit intru organizare de

serbriri Si de conduceri de cotilioane, ma sfatuisem cum

sa rgsplatesc pe agerii emuli ai Terpsicorei, (NO contributia ce fgeicluisersa a da petrecerei proectat5.

Dups mine, nimic mai gresit decal sa pornesti pest,
mari si tari cu irezuri de acasg. : paese che vai, usanze
che trovi", spune o veche ziefitoare italinnit De aceea
ascultai de sfatul for :
Lase' -I pe el, de va vroi s5-ti fixeze un onorar ,
D-ta ca reprezentant al nobilei noastre sore latine, s'ar
cuveni mai de grabs s5 le faci un dar ; eu propun. sa
mergem la Zitrin si s5 alegi pentru el, o tabachera do

baga blondg, iar ei un eyantail din aeeea'i baga ; le

adaogi o monograms de our
ti-ai lacut treaba...

PE CAI DE MIAZAZI

18

Broasca-festoasa la not e ieftina, i nici aurul nu-i

stump. Te va costa mai ieftin. deck a plki in dolari.
Sant in deobste snobi si. ii vei cuceri. Unde mai pui ca
vor recunoa.ste, cu acest prilej, superioritatea gentilefei
latine.

Inteadevar pentru relativ pufine parale, giuvaergiul imi trimise a treia zi o minunata tabachera si un
.evantail, ambele din baga blonds, cu niste cifre mari
cat degetul cel mic al inaripatei Cordoba.
*

Saptamtina serbarilor era in toi. Sosise dela Paris

vestita Du lce Martinez de Hos, urmata nu numai de
.amabilul ei barbat, proprietarul unor renumifi cai de
curse din Franfa, adusi de ckeva saptamani spre a lua

parte la alergarile din Rio, dar si de o intreaga curte

de admiratori si de tinere dornice de petreceri exotice.
bogatasul pariziano-argentin Bembergh cif sofia lui,

vestita pentru munfii de bijuterii ce ducea (3144 sine

la fiecare deplasare. Conform datinei, se pornise raigrafiunea anuala din Buenos-Ayres si din Montevideo, a
intregei faune a sportivilor, a elegantelor, a calarefilor

cu faima, nelipsifi de la saptamana Jockey-Clubului

din Rio.
De cu dimineafa, dimpreuna cu colaboratorii mei,
numarasem oarecum ingrijorafi, mulfimea invitafilor.
Cum se vor inghesui ei in incaperile Legafiei ? Care
telefonul nu incetase, fiecare certind, dupa cfasears
tina locului, a aduce cu sine pe cel mai bun prieten al
cum sa refuzi oameru
sau argentin sau uruguaian,
atat de primitori precum sunt Brazilienii ! se facuser6
mai multe sute.
Din fericire zeul iernii antarctice binevoise, de
data aceasta cu adevtirat, sa ne daruiasca o boare racoroasii, aninata de frunzipl stufoaselor imbuia.
indracite ar
Carduri, carduri, soseau invitafii

FLUTURI INDRAGOSTITI

79

gentine, blonde ca spicul graului, cu rochii decoltate din

neqfarsite nuance de organdi, Invoalte, in fosnet de
volane-votanase, de lucitoare mrttrtsuri, insofite de cavaleri in fracuri albe. Soseau si oficialitatea localnicrt si
135.tranii ambasadori cu simandicoasele for tovarlise; si
colegii de toate varstele, si neaosii prieteni; si cal6retii,
printre cari nostimul Paolo Gulard, habotnic piistrator

al traditiei din Rio Grande do Sul, cu smoking alb si

panialoni negri cu lampas in ciucuri si cipici de lac, cu
pinteni fixi ce Oreau a face parte integrant din persoana lui.
Prin vuetul multimii, se iiispandeau din mitt de bal,
sonoritalfi in Him frenetic.
Spiritualul Gilberto Amado si entuziastul Victor

Carvalho ma apucaserrt fiecare de cafe un brat :

Avem luny Pliny, vant ra.'coros si sampanie frapata ; Ce mai vreti ?

Dansul se incinsese in toate gine. Orchestra de

mulatri canta fail de oprire, duprt obiceiul psamantului,
rumba duprt samba si maxixe dup4' marcia. Ce fiinte
ciudate, aceti muzicanti brazilieni mergand dela oaches
inchis sau Preto pang la cafeniu deschis sau pardo cu

cat se infierbanta." cu atat, de pe treptele suprapuse,

depe care Capra, ii vezi schimonosindu-se mai spasmodic si dand din arcus, acu srdtati pe varfut picioarelor,

acu plecafi pe vine. Tottla noaptea ei nu gusty pahar

de yin; in schimb, sorb cafea ceasca dupii ceased.

0 orchestra de muzicanti de batucada" se compune, in afara de instrumentele cunoscute in Europa,

din doi cantilreti de cuica.", un butoia cu un singur
fund, din mijlocul earuia porneste o coardZi groasa pe
care muzicantul o freach." cu carpa udrt, avand menirea
contrabasului si amintind sunetul buhaiului nostru

trei alfii bat din famburine, adica lobe de diferite

nfa'rimi din piele cu Or. Alt muzicant ruanueste
ago-ago, compus din dourt trangi gemene, care, lovite

80

PE CAI DE MIAZAZI

cu o vergea de fier produc un interesant efect de terra

msarittt. In fine, se mai afro. cantaretul de ague", un
soiu de troacii denumit si piano de cuia.
Muzica for folklorists sau muzica de samba, este
mai totdeauna in opt optimi cu ritra extern hotaritor,
pe care se altoiesc o seams de ritmuri contrapunctale
interne. Ritmul exterior de bazsa, este monoton, repetat,
duios i trist. Toata vitalitatea provine din ritmele intercalate cu variatii nesfarsite. Pe langa armonie, si melodia este originals& caci nu se exprima nici cu claritatea
temelor noastre clasice nici nu se supune deformatiilor
violente ale muzicii de jazz.
Recitativul apare ca o flacsare mocnied, niciodatii
stinsa, niciodata prea vie, oglinda credincioasii a caracterului brazilian, a acelei saudade care copleseste sufletul national, amestec de suferinti si de darza perseverenta dealungul veacurilor cu nostalgia pentru leaganul iberic, saudade care nu are corespunzator in nici
o limbii cunoscuta nousa, nefiind nici spleen, nici sehnsucht, nici ma'car dor, deli acest ultim termen s'ar parea eel mai apropiat, caci au si ei, ca si noi,.cantece de
saudade, au saudade de iubita, saudade de coltul uncle
s'au nascut...
*

Imbulzeala se Meuse din ce in ce mai mare.

Iesisem pe terasa cu colegul meu cehoslovac, dP
care ma lega o veche prietenie. Laguna depe Flamengc,
strillucea din mii de solzi argintii; in gradina din jur,
rasete si intreceri de perechi vesele; miresme din pa"durea virgins covarsind efluviile marine. Amado, care
se ivise pe langa noi, 'nand vantul serii drept perna
unei amante, apleca grumazul suspinand
Simtiti adierea padurii tropicale ? In regiunea
mea, la gurile Amazonului, vanturile alizee duc la sute
de mile, pe ocean, parfumul florilor salbatece, iar not,

FLUTURI INDRAGOSTITI

81

Brazilienii, plangem de emotie rand, dupti indelungata

sedere in Europa, trecem pe la acea raspantie a zodiei

noastre. Nu e mangaiere de femeie iubita care sa fie

atat de imbatatoare /
Hai prieteni, hai sa bem, interveni colegul eeh,
care, burlac tomnatec, fugea de induiosare.
*
*

Trecuse de miezul noptii,

Pe la mese, batrani alaturi de tineri, dupa simpatii,
dupa intamplare, precum se obisnueste la astfel de petreceri
in sali si pe terase
in sgomot de convor-

biri incrucisate, de tacamuri ciocnite si de obeeasea

veselie
oaspefii erau pe la ispravitul cinei.
Deodata aplauze prelungite. 0 hors saltareata in
vesela farandole de fete si, de tineri, o alternare de
fracuri rastignite si de sanuri sburdalnice nava% cu
striglite de Uraa! tarind in raijlocul ei o pereche, el
in frac negru, ea in rochie de culoarea uopfii, cu volane in stil andaluz si en trandafiri la ureche : Uraa T
pentru Morris si. Cordoba !
Se si ingramadisera in randul intai batrfinii dregatori, se si insirasera respectabilele matroane, pe scaune,

in jurul salii; se cocofase tineretul in spate, pe banei

si pe canapele, inghesuindu-se pe la usi $i pe la ferestre. Se facuse facere ca prin farmer.
In general, in Europa, nofiunea de tango eivoca la
cei ursuzi un dans usuratec, la cei binevoitori, eel mult

un dans exotic, la tofi, concepfia de muziea fara valoare, de dans senzual, de'distractie de cabaret. Pentru
cine ii cunoaste obarsia, pentru tine 1-a vazut jucat in
Hispano-America, el se aseamana mai curand en daneurile ritmice grecesti, la serbarea Emeliilor, wide miscarile intruchipau inalte nazuinte de estetica parti, iar
ritmul simboliza armonia gandirii, propovaduita de filozofia elina ca fiind cel mai nobil fel al viefii. Argen6

82

PE CM DE MIAZAZI

tinii gi ei europeni transpui la antipozi, au resimtit dealungul veacurilor acee0 nostalgia, aceeasi saudade pricinuitii de asta data, nu de melancolia destrlimatoarei

nrgii a Odurii braziliene, ci de desnildtijduitorul gol

al sesului din Pampas. Gol ametitor al stepei; orizonfurl mereu fuginde I
Obsesia spatiului nesfarsit, ametitoare ca privirea
prelunga a boltei ceresti, impreuna cu uriasa incordare
do vointil de care Gauchii an dat proba dela inceput.
au filurit in sufletele for o notiune mixta, zdmislitd din
imensitatea ctimpului dorul de cucerire. Din imperecherea spirituald a acestor notiuni care coviirsese ssi azi
existenta Argentinei, uncle Pampas stiipaneste oamem
vi orase, caractere fri infaptuiri, s'a niiscut tango-ul
adtinc ieratic intruchipttnd perenitatea impotrivilor
in obositoarea for desftisurare. Joc ieratic, gray, precum
este gravy existenta, el se danseazd aici curapatat, cuviincios ; tinuta capului, trupului, bratelor, simbolizand
statornicia, in atitudini statuare, care nu au nimic impudic. In. schimb, el este tragic ca si talcul yietii.

Din fericire oaspetii mei din aoea sears erau departe de a analiza sensul filozofic i obtirsia pasilor de
tango. Din fericire nici interpretii, in conceptia for core-

grafiett cu totul internationatti, nu erau manati de alts

grija deck de aceea a unei performante des5varsite,
dezbilratsa de mice preocupare a clasicelor canoane argentine.

In mijlocul cercului, Morris si Cordoba priveau seme ti unul spre altul. Apoi orchestra prelua. un tango
necunoscut, nesrarsit de duios, iascolitor de ritmat.

Cu bratele gratios rotunjite, dansatoarea misca

ukior din solduri, cu ochii pe jumatate inchi i, cu trtisg.turile fetii nemiscate, inteun soiu de extatied ateptare. Rotind de departe, cu pasi mari, cadentati si tgcuti, dansatorul, ca o pasZire de prada, striingea in

ceireuri concentrice jocul s5m de patimsa. Apoi, cand

FLUTURI INDRAGOSTITI

83

bratele ei se intinsera, in suras de avantata consimtire,

el, cu o usoara lunecare indarsot si urmandu-i
simula, cand la dreapta, cand la stanga, cafe o fugara
sarutare, cand pe umarul drept, cand pe umarul gang
al icoanei ce inainta orbits cu bratele Intinse ca spre
o ursita necunoscuta. Nepasare inaripata pe pajistea
-vietii sau eterna momire a seductiei feminine ? Si iarasi

i iarasi ademenitul fluture rotea buimacit in jur.

In clipa in care sborurile for se incrucisara, asistenta isbucni in ropote de aplauze. Cordoba se Inchinase mladios in jur, vanturand spanioleste din evantailul de blonds baga.
Intr'un tarziu, batranii ambasadori Iii luasera ramas bun, pe cand frenezia petrecerii ajunsese la culme.
Priveam depe terasa sufrageriei, impreuna cu
Mister Morris, cum stelele paleau in preajma Crucii
de Sud, giuvaier diafan, sus, deadreptul peste Christul
Redemptor depe varful muntelui Corcovado.
...Nu numai pentru arta D-voastia neintrecuta,
dar 8i pentru minunata melodic a acelui tango pe care
nimeni dintre not nu 1-a auzit pane azi.
Nici nu l-ati fi putut auzi, sopti interlocutorul
meu cu ochii pierduti spre varful muntelui cucernic,
era ultima ei compunere, dupe care s'a sinucis ; am
inostenit manuscrisul.
Cu ochii pierdufi sau impaienjeniti ? Induiosare de
artist datorita evocarii sau imbelsugatele cupe de
Cordon-Rouge ?

Tovarasul meu se dovedea in orice caz american

neaos, caci acum plutea departe, in vesele amintiri de
calatorii, redate cu humor.
Mister Morriss, colaboratorul meu Imi face
semne... oaspefii care pleats... datoria mea de gazda....
tin Ins
exprim Inca ()data recunostinta mea, Si
entuziasmul tuturora, cu atat mai mult cu cat mi s'a
eonfirmat ca ai refuzat sa joci alt-unde decat pe scene.

PE CAI DE MIAZAZI

84

Nicio recunostinth. A fost o adevhrath placers

pentru Cordoba si pentru mine. Este drept, nu dau

niciodaat reprezentatii in societate. Am facut o singurI
exceplie, anume pentru Legatiunea Romaniei.
Cum asa ?
Fireste. Romania este -taxa mea de originli. Sunt
nh'scut la Botosani. Da! Sunt Moritz din Botosani, fiul
blitranului Moritz tinichigiul. Un unchiu al meu m'a
luat la New-York la varsta de zece ani, dar toed viata,
mi-a riimas intiphrith in ochi si in suflet curtea cu sal-

cami din dosul ulitei mari. Ah ! Cand va veni oare

ceasul sh-mi pot revedea Para ?
$i eu si not toti, in fine toad lumea, to -am luat
drept Yankee sadea.
Dar de uncle I Asa urea reclarna ! Ma Crag din

plirinti botosiineni, precum si Cordoba este naseuta

laugh' Pireu...

0 lung mai tarziu, am primit dela Adirondaks un

prea frumos manuscris muzical cu titlul ,,Fluturi indriigostiti", iar in josul portativ-ului, tot pe romaneste
Amintire din partea lui Moriss si Cordoba".

NOPTI BRAZILIENE

Dupes ra'coreala salilor cu aer conditionat ale clubu-

lui, caldura de afara mi se peruse mai nesuferita ca

niciodata.

Fusese oare tranzitia atat de brusca ? Sau dupes

abea cateva saptiimilni de edere in Brazilia, adaptarea
mea atat de superficiala ? Ceva copleitor, un coif de

lel irai cuprinsese fruntea de indata ce pkisem pe

bulevard.

Multimea buimacita de serbtaile carnavalului inrintuite de o saptamana, de dansurile diurne i nocturne

tineri, bala care lua parte intreaga suflare din Rio
buimacita mai cu seams de
trani costumafi, mascati,
obiceiul pamiintului al lance-perfum"-ului, arma miilor de adepfi, improFlind pe treciitori cu eter parfumat,
forfotea pe avenida" in ceafa caniculei vesperale.
Raymundo, colegul meu de universitate dela Paris,
ghicindu-mi toropeala, rasa apuca vitejete de brat, ca

until ce calla sa sprijine pe un tovark naucit, strigandu-mi :

Vei vedea I Cu timpul to vei obisnui. Azi ti se

proslapare uluitor. E atilt de firesc ! Magia
virea neintrecutelor ei roade! Numai Gilberto, din snobism, maga ca avem un strop de singe negru, pe tend
acea picatura ce ne curge in vine ne des
tocmai ea
vigoarea necesara de a suporta caldura, vigoare ce, voila

PE CAI DE MIAZAZI

86

Europenilor, va lipseste ! Datorita ei ne desfatam iu

zodia tropicala

Cu imbold voios ma indemnase sa iau loc in puternicul torpedo oprit langa trotuarul din raarmura alba

cu negre arabescuri de granit, infatisand, in preajma

Jockey-Clubului, capete de cai, pinteni i alte accesorii
equestre, pe cand in fats, la Clubul naval, ele intruchipau adevarate capo-d'opere ale faunei Marine.

Aburi rosiateci umbreau perspectiva grandioasei

artere centrale a orasului, pe cand raul de automobile
se scurgea in sens unit
migratiune obsteasca inspre
Caes da Roha.
Tocmai fiin.dca acceptasem invitatia de-a petrece
seara la fazenda lui Raymund din muntii Theresopolis, pe inaltul platou clomp:land capitala, ma surprindea

directia ma luase, marina prietenului meu.

Mai avem aproape doua ceasuri pans la pleca
rea trenului 1 Doresc sa-ti arat un alt aspect al orasului,
decat acela pe care 11 cunosc in general strainii.

Trei mile de goana pe avenida Rio Branco ; apoi

cotisem dealungul esplanadei Societatilor Transatlantice:

numai flori, pavilioane i pajisti in preajma uriaselor

pacheboturi depsasind casele cu trei caturi.

Trecusem prin portul pescarilor cu aer incareat,

cu miros greu de ulei si de peste ; prin safacacioase car -

tiere industriale, prin mahalaua negrilor spre fundul

bahiei de Guanabara, acolo unde muntii denumiti Degetul lui Dumnezeu, Piscul Domnului, inconjurati de
alte formatiuni vulcanite, inchid orizontul de apus ca
o pavaza uriasa,

o prevestire amenintatoare a miste-

relor din interior.

Pe dreapta soselei, marea albicioasa a Guanabarei

intins miral lucitor in zapusala crepusculara ; pe

stanga, litoralul cu ingusta facie de pamant, numai -ante
simetric oranduite din zona negrilor, i drept in fag, un
comic nisipos i stingher, pe varful plesuv al ciiruia

NOPTI BRAZILIENE

87

biserica Nossa Senhora da Penha, facatoare de minuni,

profila pe cer dolls& turle gemene, cucernice, triste.
Valul de pacla, in amurg, era atat de dens pana'n
varful colinei, incat clopotnifele Fecioarei lacrunilor"
pareau aninate in.vazduh, in profil de Golgota.

Masina strabatea incet mulfimea in sarbatoare,

bronzate grupuri ritmice, jucand dealungul oselei.

0 nunta de negri venea spre not in saltanat do

surle, drambe si tamburine. Nuntasi desculfi batand
frenetic din falpi asfaltul soselei, precedau alaiul, inaintand e-a'ndaratelea. Mulatre purtanitd. copiii in spinare, ne rese despletite cu sanii afara din cama.se, le&land lasciv din solduri, intregeau bachanala.
Trecusem peste podul strajuit de palmieri al posacului canal Mango, care dal numele defaimatei mahalale
a prostituatelor. Serge)* de strada uriasi, in haine albe
si coifuri coloniale, vegheau la raspantii. Femei de toate
nafionalitafile, de toate varstele, de toate infafisarile
umpleau ulifa, dela mandrele mulatinhe cu mijloe de
viespe si piept provocator
copile abia formate pasfraud toata gingasia rasei
si pans la matroanele milostive, asezate pe scaune sau vanturand pe la ferestre,
din evantaliu.
Pretutindeni, cantece, fipete, piane mecanice din
bordelurile acelei intinse Sodome, in atmosfera saturafa
de ravniri animale, prinfre felinarele rosii licarind in
penumbra nopfii, pe cand avida cheTnare a blestematelor incolacea, ca o caracatifa uriase, din mii de brate
si de ochi pofticiosi, puzderia de masculi pravalindu-se
spre placere si pierzanie.
In mijlocul strazii un polifist rigid arata limita cireulafiei vechiculelor. Mecanicul nostru, surprins de cindata fantezie a stapanului sau de-a plimba un estranjeiro in asemenea -Omit pangarit, apnea pe prima

transversals, readucandn-ne in cartierele oamenilor

cumsecade.

PE CAI DE MIAZAZI

88

Lapel plata cu statuia lui Tiradentes, felcer celebru din veacul (recut si idol popular al desrobirei, frenezia masselor jucand in hors, de-a largul strazii, in
iureq de chiuituri, in miros de untura prajita, in 611note de muzica discordanta, ajunsese atat de deasa,
meat o luasem pe jos. Urmand pe indrumator, aparandu-ma pe jumatate vesel, pe jumatate aiurit de aruncKtoarele cu eter indreptate pe furis spre grumaji, ajuneei pe treptele unei biserici impunatoare, unde alt val
de populafie se inghesuia cu batrani, i copii.

Igrejia do San Giorgio, imi explica tovarasd

raeu e hramul ei! Aduce noroc !

Patrunsesem sub bolta luminata de raii de Lehi

si era uimitoare tranzitia intre cantecele profane de
afara i psalmul din launtru, inaltat din sute de glasuri.

Urmand suvoiul poposiram cateva clipe in fata

monumentului equestru al arhanghelului in marime naturala. Imbracat in vestminte scumpe, cu spada strata-

citoare, sfantul era inconjurat de cucernice doamne

tinand lungile panglici rosii impodobite cu medalii, afar-

nand dela braul cerescului calaret, pe care le ofereau

norodului intru evlavioasa sarutare.
Marina regasita cu greu intr'o strada laturalnica,
no duse, pe facut de noapte, la gara, unde pufaia gata
de plecare faimoasa Leopoldina, dupa numele dat tre.4ului cu linie ingustii" i cremaliera, construita de Belgieni.

In vagonetele de clasa unica, cu banci de lemn

spate 'n spate, o ceata de calatori veseli faceau un chiloman. asurzitor. Inghesuiala pasnica, fara niciun fel
de inghiontiri, ci numai voioase glume intre bastinasii
cabocli, calatorii mai instariti i atragatoarele fete de
magazin. Trenul urca gafaind spre munti in noaptea
instelatii, intr'un tesut de liane mangaind peretil vagonetelor. La stafia urmatoare o puzderie de copii vindeau
cu miros imbatator, i ciormamao, felii de cantalup

NOPTI BRAZILIENE

89

chine de banane d'Ouro, foarte gustoase, de mrtrimea

degetului cel talc.
In z'apusalii, sub lampile vagonului cu ferestre larg
deschise ca gi pe platformele dela capete, un adevrtrat
praznic din fructe imbsdlssama aerul, pe cand locomotiva
Leopoldinei rabufnind a ciudii, cedase locul unui motor

electric menit sa ne taraseti dealungul cremalierei. Ne

caJaram acum pe peretele abrupt al muntelui, printre
ferigi uriase, intre vii ametitoarc, arbori semefi resarind din adancimile coclaurilor, iar portal, cu mii de
licurici, sclipea jos la adancimi infricosetoare.
Gloata cbilit'torilor se r6rise prin haltcle de pe parcurs. Temperatura coborise cateva grade. 0 boare priicutrt. Te credeai transpus dintr'odala in rai. Ultimele
tresaltiiri ale cremalierei ne adusesere la margine de

platou. 0 impresie ling de mers orizontal nu-si

frt.-

-cuse incsa bine drum prin constiinta noastriI, and convoiul se si opri la terminusul sb.'u din Theresopolis.

Luna plinii lumina bland eampia aromind ciudat

a ceva necunoscut nousa Europenilor : miros dulceag gi
supaeator totodala, resfrant de o buruiana tipicii a pamantului crtra"miziu, saturat cu oxid de fier.
0 trrisursa usoarsa ca o naluca ne duse pe drumuri

serpuite pans la fazenda lui Raymupdo, o fermi spatioasa gi primitoare, cu ineaperi inconjurate de terase,
printre tufe de bougainvillieri infloriti.
Oaspefii, femei in rochii albe, brirbati in costume
de sport, ne primith cu cordialitatea expansive a locului,
pe cand mulatrii ne gi adusesera biluturile rricoritoare.
Urmase o cilia in deosebi de prietenoag. Rudele si invitatii lui Raymundo burlac tipic brazilian, Otimag
apiirMor al liberldfilor democratice si al traditiei plantatorilor
erau cu tatii inteligenti, Idea nimic ceremonios in atitudini. Datoria lui Raymundo, ma primiseia

ca pe un amic al lor; la cafea, ma considerau drept un

vechi cunoscut.

PE CAI DE MIAZAZI

90

0, Meninia! striga, dintr'un grup, gazda inspre

cumnata lui, cu care ma aflam in vesela convorbire la
capatul celalalt al pergolei. Meninia, pare-mi-se ca to
destainui colegului meu dela Sorbona. Doar convenisem
sa pastram secretul.

Nicidecum, raspunse in triluri sonore atragrttoarea mea vecina, cleveteam, atata tot. Dar data ma
provoci, ii spun !

Ceilalti in jur ooteau. Raymundo, cu felul lui

deschis de a fi se i ivise langa mine cu aer tainic, en
privirea-i afat de credincioasa :
De ce crezi ca am staruit sa ma insoteti in asta
sears la fazenda ? Oare spre a-fi arata in zori cirezile
6i rezervele de guano ?

Vantul de noapte racorind aerul imi inspira pe

data raspunsul :
Spre a -mi aminti de munfii Carpati, dupe iadul
vostru de jos...
E adevarat pana lit un punct, dar mai e i altceva. Priveste cum rade Meninia. Am facut un complot,

Si sorbind cu suras siret din paharul cu whisky, imi

destainui :

dela Paris mi-ai cerut-o. Apoi, dela sosirea

to la Rio, de cateva ori, in decursul ultimelor luni.
Tne

Ceilalti facusera care. Un mulatru ba'tran i dot

negri se apropiasera acum pe treptele terasei, primal,
aratand a vechil, ceilalfi tineri, ehipegi, cu priviri scanteietoare. Pe cat parea batranul de blajin, pe atat tinerii aveau aerul serios i pareau cuprini de importanta lor.
Prive,te, urma Raymundo, a sosit i Amaral i
calauzele. Ei da! Afla ca la negrii din tinutul nostra
e noapte de Macumba". Ai vrut sa asiti la o serbare
de magie, iti implinesc dorinta. E aproape de ceasul
douasprezece ; tend luna va fi trecut de mijlocul cernlui, vom porni. Vino acum pane la scars i strange mana

NOPTI BRAZILIENE

91

baietilor, caci ei to iau sub paza lor. Strainii nu prey

sunt dorifi la asemenea ceremonii. Multumeste-le i mai

cu seams fii foarte serios, caci pentru ei este vorba de

o credinta adanca. Nu le oferi nimic decat tigari.
Pufin dupa aceasta pornisem &Arai pe bidivii i
catari in penumbra lunii apunande, deacurmeziul pajitei acoperite cu florile mirositoare ale buruienii specifics acelor inaltimi : Raymundo, fratele sau Osvaldo,
Meninia, cu o prietena a ei i alti cati-va oaspeti dintre

care unul era pictor cu mare Tazti, vechilul

doi negri.

cei

Intrasem sub boIta padurei i coboram acum pe

poteci erpuite, indieni iniruiti in penumbra nopfii.
Ici i colo, copita unui cal lovind o piatra, cite un
uerat al insotitorilor, crengi rupte in treacat. Ne lasam
la vale dusi de pasul sigur al animalelor pe povarni.5.

Jos in bahia, se zarea cite odata indepartata reverberetie din Rio de Janeiro.
Dela o vreme, incetasem coboriul ; partisisem ver-

santul de Miazazi, indepartandu-ne spre o vale transversals, punctata de lumini sclipind printre pomi. Intampinaram in poeni iruri de colibe si focuri de vreascuri. in fata carora se profilau umbre misterioase.
La o cotitura, sunet infundat de tobe. In poiana
urmatoare descalecaram cu totii i o inseam pe jos. Nestrecuraram printr'o trecatoare in stanci in spatele carora Raymund() ma vesti ca se afla locul ceremoniei
pagane.

Intre trunchii razleti, un gol de padure luminat cu

torte de rasing. Ne apropiam cu bagare de seams. Abea
acum observai cat de mull norod se afla in prealma,
tupilat, rfinduri, randuri, sub arbori.
In semicercul adapostit de stanci, lumina faclelor
invia trecute vremi, La mijlocul poienei, un altar rustic

incolacire din arbori scorburoi

acoperit de mul-

ticolore naframe. Preotul, un negru batran, Cu barbs

PE CAI DE MIAZAZI

92

alba i cilma.6 lungs, ants o mclopee ridicand a rued

main roduroase spre cer, wade lucea misterioasa, constelatia Crucii de Sud.
In oapte, spre a nu jigni gloata credincioasa aciuitiz
in cerc in umbra m5retelor goyave, imprirtrieam Meuiniei :

Trecand de ecuator, pe puntea dansatorilor stereotipi, pe intinsul apelor oceanice, sub bolta miriadelor de stele, mimic nu a Otruns in sufletu-mi mai muit
dead acea neintrecuta intovbirsaire de astre care, peste
valurile imense ale marii, mi-au covarit privirea. Era
un semn izbavitor, legb.'nat sus de tot pe azurul nocturn;
-0 truce din large, generoasa zsamislire : patru stele la
patru margini de za'ri. Comodorul, comandant al vasului, supitrat de sfaruinta cu care indreptam insufletirea
mea eatre o constelafie n.eomologara, raufnise la un
timp, opinand :
Nu e vorba de Otratul acela Isattiret, aleatuit din
stele stinghere. Prive,te, rogu-te, mai la apus, spre giuvaierul acela micuf, dar neasemuit, raurit din mii i mii
de focuri. Dincolo, este vorba de patru diamante searbade. Aici, s'a plasmuit din zeci de mii de lumi luminoase

horbota ea'stignita din puzderii de stele

crucea

rairaculoasri, bijuterie pe care orice femeie ar fi visat

s'o anine la San. De dourizeci de ani cagtoresc pe acea-;

-sfa ruts, de dourtzeci de ani indrept aceea,i greald,

acee0 iluzie a c615torilor. De altfel, nu-i vina mea.
Acel giuvaer mai redus ca dimensiune dar pravoslavnic,
moscovit in bogiltia lui intruchipeazrt busola strict geografic5 a ciiii spre Miazazi, drept spre Polul Sud. Dela

primii conquistadori i pans azi, toff marinarii ii urmeazg indemnul. Mica' pilotul s'ar lua dupa neghiobul
plitrat ce ti-a starnit admiratia, ne-am izbi de stiincile
-coastei africane.

Mestecam in giind recenta amintire, cand insotitorii notri negri ne rugara sa incetam cu oaptele i

NOPTI BRAZILIENE

93

sal ne pitulam mai bine la adapostul uriaselor tulpine,

calci asistenfa din hemiciclul lunar
in hipersensibilitatea ei
simtise unele influenfe ezoterice... preajma
de strain... de fiinte primejdioase... neinitiate.
Ridica preotul a ruga, noduroasele-i brafe sere cerul instelat. Tineri in calmasute albe tresilltau stangaci
i spasmodici in jurul altarului, pe ritmul tam-tam-ului
diaconilor consfintiti de cultul salbatec. Tam-tam si
iarasi tam-tam, istovitor, coplesind totul in valceaua
magical. Preotul graia, canta, in disonanfe minore, o
lunge invocatie africana. Se jeluiau molcomi credinciosii
tinand isonul ca aievea, unde? Ca aievea in Islam? Pier-

duti in visurile for apocaliptice ? Sau lepadandu-se de

prezenta noastra, a ghiaurilor ?
Pe o lavita arcuita peste trunchil gaunosi, icoane
marunte se insirau, respingator de nepotrivite, izbitor
de arhaice, de eiudate ; amulete din nalscociri primitive
alaturi de insignele credinfei catolice, alternand in chip
nemaipomenit ; amestec de intruchipari profane zei
hidosi in miniature, zebu preistorici, o stealth' Marta redemptoare, statui de lemn infatisand fertilitatea, cu trei
randuri de Late pravalite. Alaturi, mucenici pictafi in
culori stangace, o eumenida cu parul valvoi, apoi sfan
tul Christovao i, intre cateva paiate negre, nemsasurat
de lubrice, chiar la mijlocul altarului, ieslea Mantuitoirabirului cu Maica Domnului aplecata pe prune

nare halucinanta de semne Opine $i de marturli

crestine.

Ingaima solemn si nerod preotul inspirat. Se tanguiau tot mai tare mirenii in naiva for prosternare catre

in veci temuta divinitate, coversind fiinja lor. Rugile

magului si staruinta bataii de tam -tam, raseoleau sufle,
tele simple si infricosate.
Nu trecu mull si din randurile superstitiosilm", resarira, una cafe una, negrese despletite, doritoare sal insoteascal chemarea intregitorului de nazuinte. In cercul

PE CAI DE MIAZAZI

94

lunar se roteau ca nite sfarleze, din ce in ce mai repede,

mai dezordonate. In vartejul for zabauc se dibuiau inlantuindu-se cate doua, apoi despartindu-se haine, latelegand sa se intreaca fiecare in demoniaca proslavin
a instinctelor ancestrale. Urlau ieite din fire, rupanAu-i vestmintele, desgolindu-se din ce in ce.

Vrajitorul atotputernic raspandea in jur fluide

magnetite.

Una dupes alta, in extatica privire a sistentei, se

ridicau fiintele mai slabe atrase in cercul fascinant. Primele pornite spre frenezie, incepusera a obosi, cazuserrk
in spasmodice svarcoliri cu spumy la gura ; altele urmau
ispitite de acea nepatrunsa taints a isteriei colective.
Barbatii, mai toti in picioare, bateau din palme in
leganare de tam-tam, altii tinandu-se de brate, schitau,
tepeni, pai ritmati de samba.

Inteun tarziu, vraciul, cu spatele spre altar, ridicase evlavios, mani slavite peste norod.
De -acorn erau cu totii fermecati. Ii indeplinise datoria.
Pe toti el ii smulsese din brazda suferintelor zilnice,
pe toti ii inaltase spre ceeace el, sfaniul, neprihanitul
satului, credea ca este initierea spre taina de apoi, atunci
cand toti negrii laborioi i cu frica fortei supreme se

vor prabui in neant.

Se retrasese sub arbori pe cand diaconii ritului,
stafii albe sub luny, strangeau zoriti obiectele depe
altar.
Asistenta mutes, disparuse inghitita de padui.e. Nimic, nicio oapta, niciun freamat.
Oare totul fusese o vedenie ?
*

Pe facut de zi, Lady Mills, vesela i plina de energie, sosise cu Rolls-Royce-ul ei aramiu, pe cand maestrul

NOPTI BRAZILIENE

95

Candido ne tinea sub farmecul vorbirii lui, in jurul

nesfarsitelor cafele.

Ea locuia de ani indelungati langg fazenda lui

Raymundo. Indiagostita de orizonturile inaltului platou
brazilian, vaduva intelegea sa-si petreaca restul zilelor
in tam in care sotul ei, dupg un pgtrar de veac petrecut
in Brazilia ca reprezentant diplomatic, iii dase obsieccul sfarsit la Petropolis, unde se afla inmormantat.
Sorbirea atator cesti de facea ? Inraurirea Macumbei? Fapt e ca nici Meninia, nici oaspefii ceilalti, nici
eu insumi, cu atat mai putin Raymundo, nu ne sinchiseam de noaptea nedormitg, de oT.a dinainetii.
Cuprins parcg de o intarziatit' flacgrg a ved'eniet
nocturne, marele maestru al picturei moderne sud-ame,,icane, glgsuia inspirat :
Se insealg i admiratorii domniei impgratului
Pedro Secundo ; se anaggesc si tinerii neinggduitori ai
conceptiei rasiste. Noi, Brazilienii, trebue sa ne Mina ell
ceeace suntem azi, un neam cu totul aparte, imbinare
sg-i judece
a trei rase. FAcut-au bgtranii ce -au crezut
dar de pe urma crancenei for stgruinte
Cel de Sus
intru strtpanirea rasei indiene, riimas-au totusi pe aceste
tgrimuri, martori neinvinsi, ascunsi fie in pgdurile din
Matto Grosso, fie in sertao, lung% ingrozitoare acoperind mai tot septentrionul ta'rii.
Vrand, nevrand. conquistadorii portughezi, trebuirg, dupg cucerire, sa foloseascrt la lucru rgrngsitele
indienilor. Ba mai mult, din lipsrt de femei albe, convietuirg cu tinere ba'stinase. Dar stapanirea mandrilor
.autohtoni se razbung. Nici asa nu ajungeau bratele de
muncg. Colonizatorii fury nevoiti in veacul al XVII-lea,
sit theme intru ajutor forte de aiurea.
Datoritg fericitei conceptii insulare, negrii africani

dela aceeasi latitudine, din liberul for trai, devenirg

sclavii strAmosilor nos-LH. Sclavi sau colaboratori? Tre-

PE CAI DE MIAZAII

96

cutul, ca si prezentul, dov,edeste ca ei au fost primifi

aci pe acest Omani al Braziliei, ca unelte prietenoase.
Din amestecul de indieni bastinasi, de portughezi
cuceritori si de negrii transplantati, s'a faurit neamul
nostru de azi, dar si
fie-mi inga"duit s'o marturisesc
in calitatea mea de artist acea mistica pe care nu toti
o pricep, si prea putini o admit.
$opteau Lady Mills impreuna cu Meninia, stanienind oarecum pe celebrul manuitor al penelului, in spovedania sa, pe cand mulatrul Amaral se sfatuia la ure-

rhea stapanului. Nu indestul de incet ca sa nu prindem crampeie :

Cei doi sargi inhamati la docar ? Trei sarete cu

cafe un cal ?..
Te ascultam, glUsui cristalin Lady Mills, intrerupand cicalirea.
$i artistul continua :
Imi dau seama ca oaspetii strain, neinviitati cu
noptile noastre braziliene, cu ispita cafelei inlocuind
orele de somn, nu mi-ar ierta sa le mai rapesc din ceasurile de odihna.
Nicidecum, intrerupsei pe senhor Candido, mai
cu seama dupe acest guarani atat de intremator, to urmaxim cu si mai mult drag.

Pe la inceputul veacului al XVIII-Iea, un plantator din. Statul Minas Geraes, bogat lucru mare, stapanea
intinse sesuri, lucrate de sute de negri, Erau in deosebi
de aratoi acesti scavi din celebrul trib de Serere, adusi
din preajma Egiptului. Moravurile patriarhale si adanc
cretine ale colonistilor portughezi desvoltasera un tra
egalitar intre proprietar si sclavi. Misionarii catolici isi
indeplineau opera : toti negrii erau adusi la credinta
Ma.ntuitorului, iar latifundiarii indemnati catre milosti-

NOPTI BRAZILIENE

97

venie, sfatuiti a fi cat mai blajini Cu acel material uman

atat de primitiv, adus de peste mari de cruzii trafican(i

de came vie. La temeiul acelei politici, nu era numai

mnanitarism, ci interes. Pe nesfarsitele platouri virgine
ce urm,au a fi defrisate, o fazenda valora pe atunci, cat
valorau negrii in sarcina carora cadea tot greul muncii.
Strabunii nostri avusesera cumintenia de a piicepe de
cu vreme insemnatatea laturei economice a unei purtari intelepte fate de robi, ocrotind astfel America df3
Sud de acele profunde convulsiuni care, pe continentul
de Nord dusesera la ra'zboiul de secesiune, punand in
pericol insasi unitatea de Stat.

Colonistul portughez locuia de obicei in case cu

dons caturi aflafe in mijlocul unor curti intinse, inconjurate de scundele cladiri ale sclavilor, impartiti in lucratori ai campului si servitorii curfii. Negresele eras
dole!, gospodine, iar cu timpul, negrii mai batrani deveneau administratori sau chiar sfetnici ai stapanulm.

sclavia ne mai fiind pentru multi decat un legamant

de credinta lat.& de colonist.
In asemenea imprejurari, mai putem oare invinui
pe unele dintre strabunele noastre pentru o privire trecatoare ce vor fi indreptat in spre supeTbii idoli turnati
in bronz care traiau in preajma for ? Putem deasemenea

aduce o tarzie mustrare batranilor nostri atunci tend,

osanditi a trai departe de orice oral, adesea in recrutatoarea steps din sertao, la zeci de mile unii de altii.
ici luau drept tovaralsa de trai cafe o tanara sclava ?
Alejadinho se nascuse astfel dintr'un mosier-f azendero i o negresa ispititoare.

Il trimesese tats -sau pe la scoli, uimit de inzestrarea-i artistica ; invatase copilul cu patima ; wise dela
Universifate fasvratit impotriva acelui stil rococo pornit
din Franta si innabusind, din cauza maimutririei portugheze, intreaga desvoltare artistica a Braziliei. Se rasvratise impotriva picturei, impotriva intruchiptirilor dui
7

PE CAI DE MIAZAZI

98

Bahia, orasul ecuatorial al credintei cu ale sale trei ante

de biserici. searbede imitatii decadente. Cercetase o cab
noua. Misticism indian, misticism portughez, misticism
negru, din imbinarea carora era sa iasa minunea!
In Bello-Horizonte, pe atunci cuib al bogatiilor braziliene, Alejadinho, sub indepartata priveghere parinteasca, se indeleinicea cu indraznete incercari. Obscura
chemare a norodului ii insotea, credincioasa, in. stradaniile sale.

Il ajutau marii fazendieri ; straduiau cei marunti.

Astfel din dalia, din vopsele, intruchipa vijelioasa
lui credinta intru Mantuitor, sculptand i pictand in
stil de novator. In arta lui contrasta obsedant, figura
blanda a lui Isus cu scenele Patimilor cu fariseii, cu
pretorienii, cu toti impilatorii tratati cu ind.rasneala si
ohiar cu violen a. Si acest contrast insemna un protest
impotriva nedreptatii, ura lui impotriva a tot ce insemna

asuprire, araturi de proslavirea bunatafii, alaturi de

preamarirea supremei jertfe a Redemptorului pacatelor
celor obijduifi. De aceea norodul, cu instinctul lui obscur, dar arareori greit, i se daruise lui Alejadinho cu
trup i suflet.

Ajuns la maturitate, atunci and o izbanda luminoasa i se- infatisa ochilor, el cazu la Brea incercare :
devenise lepros.

Dandu-$i seama de groaznica boala, porni in targ

sa-si cumpere, la randul sau; un negru spre a -1 ingriji.
Acesta, ingro7it de soarta care I-1 astepta, nu pregeia,
abia ajuns la noua locuinta, sa-si taiga cutitul in piept.
Alejadinho, in mistica sa generoasa, se rasa de toate
spre a ingriji pe sclav scapandu-1 dela moarte, iar poporul merit it prosravi racsator de minuni.
Sclavul se legs de el cu jur.b.'mant de credinta.

Dela o vreme ii putrezisera picioarele. Spre a nu

speria pe vecini, se tara in genunchi, in zorii zilei, pan&
la intrarea bisericilor pe care, in sirag nesfarsit, le hu-

NOPTI BRAZILIENE

99

podobea cu arta lui naive, inspirata de furtunoasa-i

credinta, atat din penel, cat si din dalta.
Operele sale, din Bello-Horizonte, din Ouro Preto,
din Sao Juao d'el Rey, vor ramane pururi marturii neintrecute ale artei sculpturale braziliene, in lemn ca si
in marmora, sinteza a strasniciti cuceritorilor portaghezi si a blajinei supuneri crestine.
Apoi ii putrezira. si mainile. Chipul devenise si el
inspaimantator, silindu-1 sa-si impletea.sca din pae, u
masca ocrofitoare.

Pe schela din biserica ii lega, credinciosul sclav,

penelurile de brate ; it batjocoreau copii, neastamplirati,
iar el, senin, pieta mai departe icoane si sfinti, spre ein-

stea artei si ea pururi redemptoare.

Dumnezeu, care incearca in deosebi pe fiii sai cet
mai apropiaji, it pedepsi tie Alcjadinho sa triliasca pima

la o varsta inaintata, adaoga maestrul dups o clips d"

reculegere, pe cand soarele lumina necrutator tra.saturile framiintate ale povestitorului.
Si asa 1... Dar cele ce a ji vazut asta noapte, in padurea de peste dealul Nicteroy sa nu va insele in judecata D-voastra : negrii sunt cu totii buni crestini, insa
o politics iscusita a bisericii catolice, inchide ochii si azi
asupra acelui atavism, care la anumite anotimpuri, pe
anumite patrare de lung, chiama irezistibil pe coboritorii din sclavi sa ridice rugile for spre cer, in ceremomi
clandestine, of iciate in paduri sau in poeni ascunse, undo

pe langa obiectele cultului crestin, ei insira pe furis

icoanele zeilor pagani. Infelegerea misionarilor a constat tocmai in faptul ca mintea copirareasca a negrilor
este mai presus de toate imaginativa. Dela semnele ritului african au trecut usor la semnele cre5tine cu con
d;tia

s'a

li se lase semne.

Astfel s'a infaptuit mai lesne tranzitia.

La orase oriunde se extinde cultura, amuletele pagane au disptirut de mull. La Ora, ele reapar ici si colo

100

PE CAI DE MIAZAZI

la rare serbrtri de Macumba,

ca un soi de intarziata
mei de iertare, de impiiciiciune, de implorare indreptale catre zeii parasiti.
De, del incheie melancolic pictorul... srt nu-i impovraiim prey mull. Cine nu se teme de mania zeului parrisitl Dar mi-te, cand e vorba de atavism, de zei proalgviti zeci de veacuri.

Dupe ore binecuvantate de oclihna, incantatorii

mei oaspeti ne indemnara iara i inspre priinzul imbelsugat de pe terasa colonials.
Nu ispie.visem praznicul, card docarul cu brdtatii,
apoi un convoi de -trasurele pe dourt roti, toate trace in
preajma rrtcorosului patio de stil Juao Quinto, ne ispitisk' la plimbare.
Sunt neasemuit de manoase lanurile acelea cucerite
asupra padurii niivalitoare. Pe acele plaiuri nu este atat
vorba de. a stiipani, cat de a putea aprtra pamantul de
inspiiimtintiltoarea cotropire a pridurii virgine.

Plecasem in drag de vesele arucioare d.ealungui

lacului inconjurat de munti inalti, amintind prin tristete iazul descris de Andre Gide. In adeviir, clasi nature
infatisa privelisti grandioase, se desprindea din lumina
meridianii o stranie melancolie.
Efect al soarelui clizand vertical, lipsind ca in Infernul lui Dante, pe om de umbra lui, sau tiicere a naturei.?

A acestei naturi luxuriante plinsa de vietiiti roind

animale, pssari, insecte, gaze, toate ilicute din instinct die conservare, din cauza temutului vrsajmas as
tuns pretutindeni si pretutindeni pandind : sarpele. Tata
motivul inspramantrttor al tristetei acestor peisaje. man
drele noastre paduri atat de primitoare sub poraii inalti
si rialeti, sub umbra for prielnica, ocrotitoare la vremurt

de bejenie ca si in zile de arsita, de sigur n'ar recu-

NOPTI BRAZ ILIENE

101

noaste drept suron pe cele de awl, obstacole infrieosetoare ce inchid zarea ca nista capcane uriase eotropind totul in fur, de indata ce omul intoarce o clips
spatele, sau uita, sa le Tina piept. A patrunde, in Brazilia. intr'o padure, insemneaza a admira, a iubi, a adorn
o urma. drumul ce a fost taiat in desis, mai anevoe de-

cat de ar fi fost spat sub Omani. In afara de drum,

nimic. decal un perete verde, o in.ealcire de plante, de
trengi, de arbori, la nebanuite inaltimi. un soare palid
patrunzand agale prin perdeaua verde de liane care se
ncolacesc, aci, in cununi ispititoare, colo, in gesturi de
brafe, avide, de metini infasurande. Nu vezi nimic la doi
metri, in frunzis i atentie a nu ie0 de pe drumul bine,
facZttor! did se poate intampla once, chiar acea marunta muscatura care to duce in chip irevocabil inspre
btmea de apoi.
Ar fi de altfel nedrept, a nega spendoarea acelor
meleaguri ; a be compara cu ale noastre, iata eroarea I
Insrtsi padurea uncle inaintam acum In trapul cailor
lasand deoparte ostibaltati, insasi padurea tropicala
prezinta aspecte fermecatoare. Varietatea
litatea ei
esentelor, a formelor, dar mai cu seams felurimea culorilor erau o bucurie pentru ochi.
Mai tot hinterland-ul din Rio, este compus din coline, din platouri inalte si din munfi cu forme neobisunite, de proportii vertiginoase. Cu timpul devine faintliar si uiti de mrtretie, cu un soi de meschinrt satisfactie
,asemanatoare impietatii romanilor care, dupa triumf-J1
lui Germanicus, indrazniserrt sa se apropie i chiar sti
traga de barbs pe acei ostasi balani i uriasi, de care fugisera cu groaza pe climpul de lupta! Te inveti cu incetul ; cutreeri pe magrtrusi cenusii, pe armrtsari focosi.,
eampii romantice cu damburi line. Vai dupa vai, o onclulatie dupa alta la infinit; satele adapostite de soare in
funduri de valcele, iar culmile pretutindeni impridurite;
0 nemaipomenita nostalgie emana din aceste orizonturi

PE CAI DE MIAZAZI

102

pururi inchise si fi se face dor de campie, de intinsut

lannrilor, de steps pierduts in zarea Brrrganului...
In acele via, sate de negri, de mulatri blanzi si timorati, foarte religio i, foarte catolici, foarte supusi.
Ceva din povestirile lui Chateaubriand. Attala sub cerul liber si cu o singurr rochie prrea verosimilii in a
clime atat de dulce. Alrturi, svacniri de instincte barbare, de profunde rituale africane, pline de magie p

tam-tam, ce riisunr la asfinfit sub cer de foc i care

persists in blitaia for obsedant de monotone. iritantr,
mult dupe apusul soarelui. crci la ecuator se intunecr
devreme.

Pictorul, de pe banca din fagt a docarului, parcii

ghicindu-ne grndul, grasui :
Sunt sf io i, cu frica lui Dumnezeu, c-uminti, toti
aeesti cabocli ce-i vedeti aplecati pe glie. Dar qi alei
aparentele pot fi inselrtoare si nu trebue se to la. i amrgit asa precum ii vezi, pot fi de o -violentr extrema'

atunci and li se pare ca an fost phchliti.

Patima, ca i jocul, ca i geloziit, au rol precumpr-

nitor. Brazilianul nu este arogant nici provocator ca

Argentinul dar sa to feresti de irsbunarea lui. Fie ca o
mediteazii ani de zile, fie di o executes fulgerrtor el se

va feri mai totdeauna de atacul direct, in schimb va

renunta arareori la o riposte piezise.

Intorsi la fazenda luasem rrmas bun dela biltranu

baroneasr, mama lui Raymundo, habotnicil a culturilor
florale, care-si petrecea mai tot anul la mosie printre
here si rilsaduri.

Pe splendida autostrada, indiazneatii realizare a

tehnicei americane, numai viaducte, serpentine si tuneJuni sapate in inima muntelui, cu viraje amefitoare dominand vertical de la o mie de metri oceanul Atlantic,.

NOPTI BRAZILIENE

cohoriseena cu iuteala

103

ert igi noas 11 dela iacoreala inal-

telor plaiuri spre pada apasatoare a coastei.

Numai la Bocche di Cattaro, pe muntele Lovcen,
imi fusese dat sa particip la a$a imbinata emotie, ameninfat la fiecare cotitura cu sarirea in neant 1i prada
fanteziei unor .ofeuri pentru care viata atarna mai pi-

tin decal ravna de a dobandi railcar un sfert de cen3

racoros, datorita exoesului de viteza.
Circuitele dela Meurthe, depe Semmering sau de pe
Mont-Ventoux apar in comparafie, curate jucarie.
La iumatate cale intre nivelul platoului din Theresopolis, trecuram, in iurewl celor Jona automobile, prize
celebra statiune balneara Petropolis, creatiune a impacu
Sinaia Americii de Sud
ratului Don Pedro
greoae vile senoriale aciuite in o vagliuna de munti, strajuita cu damburi acoperite de albastre hortensia. fairna
locului i patrunzand pans in ulifale acelui trist orib,c1
de munte, caruia plictisitoarea arhitectura din veacul

trecut, ii intipareste in ciuda florilor un caracter indeobte posac. Dupa racoreala linelor ondulatii de pe
platou, to cople$ea in desueta re$edinta de vary a iiaparatilor de odinioara $i in ciuda orgiei florale, o melancolie de cavou. In schimb, la e$ire autostrada se latise $i volburele grandioaselor viaducte rasunau de sfaraitul motoarelor. De arum $ofeurii igi raceau de cap
pravalindu-ne spre carnavalul din Rio, cu o sufg de milt.
pe ore.
Dupa o ultimo serpentine, ajunsesem la ses, in mahalalele din ajun, sirabatute de aceia$i petrecareti albi
mulatri $i negri, costumati i mascati, in ceata sufocanq
a serii. sub iertafoarea ocrotire a Fecioarei Lacrimilor de
pe dealul Senhorei da Penha.
Cu viteza mic$orata pritrunseram in valid de trafic

al Avenidei si ne luaram ramas bun dela Lady Mill.,

Meninia si ceilalti atat de placuti tovarasi.
Raymundo cu mine, inaintaram spre corni$e pima

104

PE CAI DE MIAZAZI

in strada Portocalilor. Fligaduisem inca inainte de plecare ferraecatoarei Isaura, sa ne intalnim spre a Barbatori ultima sears de carnaval.
Dupa sgomotul astmitor de trambite, surle i tobe
ale multimei de pe strada, era in deosebi de placuta linitea din spatioasa i aristocratica locuinta a,sezata in
fandul parcului cu gazon ingrijit.
numai ziduri
Prin salile parclosite cu marmora
albe, numai faclii in candele din vechi argint peruvian,
printre draperii heraldice din catifea galbena i matase
patrunseram in salonul Ludovic XV, gingas
4inie
ca o pudriera de marchiza, in care, ne primi, departe de
sgomot si de lame, ca o domnifd din basm, frumoasa
stapana a locului.
Langa ea se afla un cunoscut scriitor mexican, bar-

bat eu deosebita prestanta, caruia gurile rele ii atribuiau rolul de favorit, ingaduit i char aprobat de in-

busi sotul, fire artisticanepasatoare de diletant.

Lucrul pare,s de altfel serosimil, caci era de noterietate publics, legatura acestuia din urma cu o reputata cantareata franceza, care -5i petrecea iarna la Rio.
Isaura ne primi senina, cu obisnuita ei gratie.
Poetul mexican i.i manifesta in termeni ditirambici bucuria ce-i pricinuia coloritul atat de caracteristic
al primului carnaval la care asista acum in Brazilia.
Gustam un amestec intremiitor din alcooluri, cand gazda
staruise i sone aminti surazan.d ca urma neapiirat
tul ei inainte de a pleca in eras sa luam cu totii masa
la dansii.

Povesteam incantat lui Don Jose impresiile din

noaptea petrecuta la Theresopolis. Raymundo ma inn erupsese vows :

De e vorba sa luam masa aici, apoi ar trebui sa

ne ducem mai curand acasa spre a ne imbraca de citd' !
Aveti tot timpul, gangurea melodies Isaura. Via

NOPTI BRAZILIENE

105

mai multi prieteni si dupa datina carnavalului an vom

sta la masa inainte de ora zece...
La aceste cuvinte Don Jose, care se ricTicase, spre
a-si lua raraas bun.. cede dorinjei gazdei si aprinse un
nou cigarillo, pe care ea insasi i-1 oferi, intinzanctu-i
cutia dope masa. Raymundo, care locuia mai departe,
se eleuza :

D-ta si cu Don Jose aveli acelas drum. Te va

-duce cu marina lui, nu-i asa, Jose ?
Cu cea mai vie pllicere, confirma Mexic,anul inclinandu-se.
Astfel continuaram in trei comentarea acelor zile
-de obsteasca sarbatoare.
Nu trecu mult si usa se deschise.
Era Baldassare, soful Isaurei, care dupa ce ne innse mans, privi ceasul i observii, adresiindu-se fKrsit
jeart lui Don Jose,
precum se obinuete cu veChi
prieteni ai casei :
Bine omule, dar ce mai intarzii pe aici ? Te stilt
cat esti de migalos la imbeacat, ceeace nu-i de mirare
rentru un hidalgo atat de elegant ca D-ta.

Celalalt privise pe sub lungile gene en ochii lut

oblici de maur. Nicio trasatura din obraz nu se miscase.
Perfect curtenitor, dar cu o nuanta semeata in indreptarea capului, ranpunsese peste umar :

Isaura, ne-a rugat sa mai stem si a avut char

bunatatea sa-mi ofere acest neintrecut cigarillo de Bahia. Fii pe pace, nu va voi face sa asteptati cu masa !
urmase mai departe a povesti Isaurei despre an
stiu ce amanunt din arta decorative a Incasilor; dupii
care, sitrutandu-i galant mane, ii luase prieteneste ramas

bun dela soful trebaluind pe la masuta cu sticlele de

alcool, ma apuca de brat si esiram pe sable luminate
palid de candelele peruviene.

Don Jose inaintase spre anticamera, pe tend ma

oprisem sa cer lacheului negru sa-mi aduca dela gar-

105

PE CAI DE MIAZAZI

cleroba geamantanul cu care venisem dela Theresopolis.

Jose strigase voios de pe terasa :
Te astept in marina! Sunt sigur ca Murillo easel
gura undeva la intrarea parcului ! E nerabdator sit -i
dau drumul diseara sit hoin'areasca pe strazi...

Pe and ma uitam dupa negru, pasi repezi rasunasera undeva pe un culoar lateral si doua usi fuseserti
trantite cu violenta.
Luasem geamantanul si ma indreptam spre peron,
and unit duprt alta, cinci detunaturi, pornite dela o
fereastra de alrittiri, chiar langa mine, la parter, ma facura sit sar in laturi inspaimantat.
0 judecata subconstienta de iuteala fulgerului, ma
ispiti in prima secunda sit dau crezare unor petarete de
earnaval. Cele cinci lumini, un brat intins si o silueta
neagra aplecata pe marginea ferestrei dand pe terasa,
ma transpusera apoi in acel domeniu fantastic al catastrofelor neasteptate... ha acum, pe rondul maestos din
fata casei, sub va'paia lampadarelor din miilocul pajistei, notai o silueta in haine albe. care se trantise la
pamant.
Senhor, por a grace!. do Dio!... senhor! urla un
glas desnadajduit ce in crestramarea mea sufleteascri intelesei totusi a fi al lacheului negru de adineaori pe cfind

pironit pe peronul intunecos, intorsesem privirea, auzind gemete si pasi greoi : Din anticamera cu palida
lumina de facia, un om sdrobit se lasa (alit cu bratul
petrecut peste umrtrul servitorului.
De necrezut ! Cfirpa acela umana, un soi de maneohin cu Oral valvoi si haine ravasite sit fie Baldassare?
cra fi fort distinsul stapan al easel care trasese raiseleste
asupra umbrei albe care abia parasise pragul ?...
Instinctiv i jen.at in adancul simt ce avem cu tofu
despre ceea ce este cavalerisni. coborisem in graba trepnu deacurmezisul pails-fel cum facuse
tele si iesisem
ci dealungul aleii
acela care voise sit scurteze drumul

NOPTI BRAZILIENE

lot

de palmieri la capatul careia sbarnaia motorul unei

limuzine. Cu inima indoita privisem spre peluzrt apoi
cercetasem din ochi fundul masinii. Don Jose cu glas
usor tremurat, ma invite a lua loc langa el.
Aprinsese un trabuco si vedeara farul rot; al tigarii.
Dealungul traectului nu schimbaram un cuvant.

In clipa and coboram in fata hotelului Copacabana, unde locuiam, Jose imi spuse prevenitor :
Intr'o or tree sa to iau. Nicidecum... imi face
o deosebita placere

Masa, prezidata de Isaura si de Baldassarenumai

oaspeti cu haz, femei elegante, scriitori, arti,sti,

fusese

o adevarata desfRare. Serge Lifar, proaspat sosit Bela

Paris, cu firea lui entuziasta nu mai contenea ream6rirea ritmului jocurilor braziliene.
Urmase dansul pe terastt, in sunet de chitare.
Intr'un farziu, pe and ascultam in umbra pridvorului, impreuna cu Meninia si cu Lady Mills in toaleteindriiznet decoltate, graiul prestigios al lui Don Jose,
stripanul casei ni se apropie cu un pahar de sampante
Fpre a ciocni cu noi.

Ne privi lung pe amandoi; apoi cu ochil holbati,

care crezura did vorba de-o

ceru invoire doamnelor
sa ne imbratiseze, mai intai pe
gluma de carnaval
mine, apoi pe Don Jose, prelung.

Puternicele torpedouri triisesera la semi.

Sa nu mai intarziem I ne imbie cu glas melodios
stapana casei, care, dela coafura i pttna la mijlocu-i
subtire sclipea dinbriliante, ca o Madona del Pilar.
Lacheii negri, aduseserrt blanurile cucoanelor, oochetaria femenina primand in orice clime si sub orioe
latitudine.

Si mergem, inganara prietenele, pe tend unia

PE CAI DE MIAZAZI

108

dintre cavaleri infigeau trengiireste la butoniera fracurilor albe, cafe o garoaa ne,agra, desprinsii pe furis din

lase, in timp ce altii dau deadusca un ultim pahar de

lhisky.

Tot facem cateva minute pans6 la Copacabana...

Lifar an ne-ar iertal... A'a -i? Gala in.cepe cu precizie la
ora unu !... Ar fi pacat sa pierdem rumba negrilor.
Automobile defilau la peron, in zumzet de motoare,
in letii de raze in.crucizate.
Oaspefii se imbulzeau pe trepie.
In spatele meu, grafioasa gazda indemna :
Baldassare ! Don Jose ! Pentru Dumuezeu! Ati
ramas ultimii ! Terminati odafs cu pr4znuirile gi cu
5ampania, parch' nu yeti bea la cazino !
Iar cb.'tre mine :
Sunt nedesprtrtiti!... Asa prieteni mai rar!

Peste arbori luceau stele miriade pe cerul milostiv

al Braziliei.

PALATE LUZITANE
Unul din farmecele Portugaliei
si ele sunt menumitrate
este, desigur, intclepciunea cu care, dealungul vea,curilor, mana omului a stint sa zideasal in
armonie cu natura i mediul inconjurator.
Nu este vorba numai de arhitecfonica portugheziii.
Fiecare epoca a rasat marturiile ei : din vremea Mau rilor, nesfiirsita inlantuire de citadele marine dea-lungui
Atlan.ticului ; din Evul Mediu, grandioasele catedrale
gotice
aci romane, colo flamboiante ; din Renastere,

palate marete in orase, castele la Ora, pans la acele

incontestabile creatimii de arts manuelitana
pretutindeni o desavarsita armonie infra cladire si privelistea
din jur.
La Lisabona, la Porto, in alte orase, locpintele senioriale sunt de toate stilurile, dar fiecare integrate is

,cadrul ei. In campia Tajelui, in Alentejo do Sul, ix

muntii Estrellei si pane la provincia extrem-nordica derumila Minho, resedintele de mosii,
acele faimoase
(pintas
intinse adesea pe sute si mu de hectare, cu
cele mai minunate culturi si crescatorii, se deosebesc

deasemeni prin nesfarsita grafie a cladirilor, perfect

adaptate peisajului.
Gratie i armonie pretutincteni, iata caracteristica
mKretelor mrirturii din trecut, pe pImantul luzitan.
Lucrul este atat de adeviirat incat greoii cavaleri
francezi, intorcandu-se din luptele for pe acele melon-

112

PE CAI DE MIAZAZI

guri, si-au imbogtitit vocabularul cu un nou termen de

comparatie pentru tot ce este gingas, ca acele franturi
de colonade, acele involburate fantani de marmora sau
acele strtivechi portico incununate de trandafiri care,
dealungul soselelor portugheze, desfatii, din fuga automobilului, orice ochiu de artist. Spuneau cavalerii intorsi acasrt
Este ca in Minho ; este Minio... De uncle afirmA
localnicii s'ar trage 5i cuvantul francez de mignon.

Cu emotie am inregistrat evlavia cu care urraasii

de azi ai nobilimei portugheze depe vremuri, interneiara exclusiv pe vitejie, credintti si patriotism
urmasi ai marilor navigatori 5i conquistadori
piistreazA
si astazi, cu nekanuite sacrificii si traind 'adesea cu u
modestie egairt doar cu mandria lor, stravechile awedminte de familie, sumbrele palate din epoca medievalii
sau deptirtatele for castele dela 0_1.4.
*

In acea toamnii se spunea la Lisabona ca sezonut

ploilor va fi exceptional de lung.
Proasprit sosit de-a 'dreptul din America de Sud,
cu ochii Inc a orbiti de uriasele proportii si de strtifulgertitoarele culori ale Bahiei din Rio de Janeiro, priyearn cu oarecare nostalgie, dela fereastra camerei de
hotel, cerul de plumb deasupra Tajelui, printr'un vat
de ploaie. Nostalgie datoratti panzei de apt' de care
eram Inconjurat dela sosire ? San nostalgic!, inerenta
continuelor strtirauttiri care fac parte integrantti din
cariersii ? Probabil Si una si alta.
Deodatil soneria telefonului my rechenfa la realitate.

Era un coleg, simpatic reprezentant al unei trtri

aliate, care venea 811 mu is spre a vizita o cltidire a
carei proprietary it vestise ea era dispustt s'o Inchirieze
si ne astepta in acea dupti amiazA.

PALATE LUZITANE

113

ctici toati
Urcarilm si coboriram o serie de ulite
Lisabona este numai urcusuri si coborisuri
panti ce
automobilul se opri in fata unui portal majestuos. S5rirtim peste suvoiul care curgea dealungul trotuarului
in povarnis si un biitran gardian ne intampinti in curtea
interioarrt, mormiiind un val de scuze pentrucii nu putuse sa deschida poarta cea mare, prea de Dmitri vrem
ferecafa.

Pe o scary monumentalii, cu trepte late de le puteai sui c5lare, sosir5m in. o lung5 galerie cu get/mitt;
15sand s5 se vad5 deoparte ourtea interioar5 cu lespe7i

acoperite cu iarbil, de altfel cu statui si cu o greoaie

ornamentatie, nPlipsit5 de miiretie; iar, dF, partea cealaltil, o etidintt in stil clasic, cu alee de merisor coburand spre vales Tajelui, in care perdeaua de ceatil nit
ajungea s5, ascunda o iota% pa'rriginire.
Colegul meu imi spuse cu sfia15. :
Pe timp frumos trebue sti fie incantator! Iti in
chipui ce vedere !
Desigur, ii rtispunsei, mai mult din curienie, ctici
bietul om, sosit si el de curand la Lisabona, se simtis.doar obligat s5 ma ajutq intru c5utare,a unci locuinte.
135-tranul gardian ne rugase s5-1 astepttim o clips :

apoi se intoarse cu alt mopeag ariltand a majordom.

care, inteadeviir ni se recom.ancti ca atare. Pe cat er
gardianul de voinic, cu ochii sclipitori si mustriti d(
fost sergent major din armatele veacului trecut, pe atat
era de firav mosneagul cu faN oriti albi, inganand cut
glas tremurat intr'o francezil desuet5, invitatia de a-1
urma in salonul de araturi unde desigur eccdlentissima
contests va fi fericit5 sa primeascrt pe domniile-lor".
Parlisind galeria de marmor5 cu geamlac, trecurtim

prin vreo dou5 saloane intunecoase; in a treia incapere ne astepta, langrt focul din cilmin, o foatte brarani:
doaran5 cu pilrul alb, care, din o incontestabild frumu8

PE CAI DE MIAZAZI

114

sefe de alto data, prstrase doar o rarr nobleta in portul

capului.

Ne primi cu mare amabilitate dar totodatr cu un

aer atilt de pierdut bleat glasul ei, vent din altil lume,
nu ne surprinsese deloc, cand apnea sr. grriascii asigu-

randu-ne ca era incantatr sa poatii inchiria palatul

caci pentru ea, dupr doliurile suferite, era intr'adevrr

plea greu de a se mai ocupa cu o resedintr atilt de mare

si dorea sr petreacr iarna undeva pc malul mrrii, fie

la Estoril, fie la Nissa, iar primilvara o asteptau rudele
sale langr Paris. Ah da ! .Romania ! Minunata Orr' 4:1;
basme! Am avut neasemuita fericire de a cunoaste pe
M. S. Regina Maria ! Ce regina minunatr ! Ce amintire
de nesters !". Si vorbind, cu glasul acela de pe altr lume,
porni, precedatr de mosneagul-majordom in filigranr,
spre a ne arrta apartamentele.
Trecurrm iarrsi prin cele dour. saloane intunecoase;
apoi majordomul deschise usile crtre sala armurelor,

cand un trciznet cu tenet asurzitor ne frcu pe toti sr

tresrrim. Tovarrsii mei se speriasera si ei, iar =majordomul se inching implorand pe portughezr :
Nossa senhora ! Fereste pe cei nevinovati I Iar
contesa spuse cu acelas glas vent de departe :

A crzut fie la not in pare, fie la vecinii nostri

pe Bemfica!
Sala armurelor era inteadevrr impresionantii prin
numrrul si felurimea personagiilor de fier, insirate ran-

duri, randnri, printre care treceam ca printre sirurile

unei companii prezent'and armele. Gandeam in sinea
mea : ce frumoasr colectie, dar ce folos pentru legafie?
Toni domnii acestia vor trebui mutafi in pod.

Wamrsesem in urmr spre a imbrrtisa cu privirea

ansamblul mrretei silli pe cand ceilalfi trecuserr in sala
urmiitoare. In clipa in care pliseam pragul, ma cu,prinse
an fior, simtind deodatr bratul de ofel al ultimului Caveer izbindu-ma voiniceste peste umrtr.

PALATE LUZITANE

115

Hotarit, electricitatea din aer si ploaia aceasta mil

dispuseserd spre nervozitate I Ce era mai firesc ? 0 deplasare a bratului manechinului datoritil vibratiunilor
pasilor nastri sau cineva care trecuse inainte si disloease incheetura acelei armuri. Totusi ma simtisem usurat ()data exit din acel noian de zale anoste qi de coifuri
fried. capete.

Contesa indrugrt mai departe :

Acum sosim in apartamentele particulare ; sunt
pe dreapta patru iatace mai mici.
Si crtire malordom, in portughezit :
Dar Juan ! Pentru Dumnezeu, nu merge lumina!
Iar cdtre not :
Iertati-ma, e cam intuneric ; probabil o pand de
electricitate ; nu e nimic, va ardt iatacul principal.
Si ne pofti intr'o odaie de culcafe tenebroasa% cu
zidurile criptusite in lemn negru cu dungi de damasc
purpuriu, cu pat matrimonial sub baldachin cu trepte.
Dimpi in forma de candeld luminau aceasta augusti
dar putin imbietoare camera conjugard.
Aici oratoriul meu, spuse ea, deschizand in perete o usa mascatrt. Intelegeti, pentru
ca sd nu zic spaima, vrtCare ne fu mirarea,
la un metru de patul
zandu-ne deodatrt transpusi

cel cu baldachin, prin deschizritura din perete de cu

intr'o vasty bisericd avand cel
greu trecea un om
putin o sut'd de scaune insirate dealungul ei. Pe altar,
o statuie a Maicii Domnului in mdrime naturalii irnbrilcaid in vesfminte scumpe, sclipea din toate frtcliile de
cearrt aprinse in jur. Ma'nunchi de flori impodobeau
stranele. In biserica luminatii a giorno, tranzitia dela
iatacul intunecos era isbitoare.
Este Vineri, ziva Fecioarei !

Cuvintele abia soptife rdsunau tofusi soli bolts

malty.
Ne Ind-az-mem in pripli, dup'd pilda contesei i ne

116

PE CAI DE MIAZAZI

afundaram din nou in iatacul purpuriu de unde, deschizand alts urt secrets in peretele opus, ea adaoga
Aici sala de toaleta.
Ma ateptam la- vreo instalatie de baie cu piscina
neroniana. Cand colo, o biata camaruie de doi metri patrati unde un melancolic lavabo smaltuit se compunea
dintr'un lighean cu teava de scurgere aparenta, asezat
pe o galeata portativa si din vreo doua cani de apa.
Asa ! zise contesa cu aer de regina, aka ! Precu.m
vedeti este tot ce trebuie. Apoi, tot in portugheza, catre
Juan :

Ce ne facem ? Sa .tii ca a aprins in capela !

Doamne, Doamne Sfinte, ai mil de noi.
Lasati Doamna, n'aveti grije, mormai omuletut
de fades. Iar catre noi
Pofti f i vas rog, poftiti pe aici spre biblioteca.

Ambii fugeau inaintea noastra ca doi ajtori care ii

joaca rolul, fdra a se privi unul pe altul.
Intelegand limba portugheza din precedenta mea
sedere in Brazilia resimfiam o Jena fireasca de a pricepe
un dialog intre oameni can cred ca nu-i intelege nimeni,

dar lucrul incepea sa-mi dea de banuit in mod serios.

Braful cavalerului care ma lovise peste umar, comutatoarele care nu funcfionau; capela luminata impotriva
asteptarilor for ; aici, Fara doar si poate, se ascundea
ceva. Dialogul for franc depasise cu mult chestiunea in-

chirierii, ramasa pe un plan cu totul secundar. Acura

ma pasiona celalalt aspect.
Va. rog, Domnilor, spunea batrana din ce in ce
mai nervoasa, aici sala de mancare de gala si acum sufrageria intima ; dar sa ne palm, clici, precum.vedeti,
lumina este foarte slabs. Aici e biblioteca regretatului
meu sot ; multe, multe volume de valoare. Yeti avea
.

candva ce citi !
Intr'adevar vasta biblioteca de marochin cafeniu,
cu mii i mii de carti pe to f i peretii, aleatuia un tezaur

PALATE LUZITANE

117

nepretuit. Neat de insuficienfa acelei posomorite zi de

toamn.a si de electrica pgenienitsa care mai cu seams aci,
uncle era adusti pe &Ai indirecte, afunda totul in o semilimbed neprielniel.

Colegul meu, mare bibliofil, se si repezise inspre

raftul eel mai apropiat :
Numai o clips, v4" rog, nu vh.' supbirafi, ce minunate editii. Pot sa ma uit ?
Desigur, faspundea st'apana casei, cu glasul venit dintr'o alts lume ; iar sotto-voce, &are Juan :
Du-te repede i -1 chiamii pe Paco ; trebue sa facern ceva inainte sa ne apuce noaptea. Ah! Nossa Senbora da Gravt.
Imediat, Vossa eccellentissima, imediat; fug prin.
subtegan. Poate binevoiti sa conducefi pe Domniile Lor

pe galeria de nord ; pans atunci oranduim totul.

Si unchiasul fu inghitit de o uo de serviciu, in peretele bibliotecii.
Scumpe coleg, sh." mergem ! indemnai pe prietenul meu.

Da, s'ci mergem! ingana glasul pierdut al contesei si,

cu un gest de perfecta grafie, ne invita s'5

zirmam spre galeria invaluita de umbrele serii.

Iii revenise oarecum in fire.
Asi fi ferieitri sa va placa. Desigur sere intrefinere, apoi incalzitul, dar pentru cancelarii aveti subsolul, foarte spatios, cu multe incaperi ; le vcti vedea
in alts zi ; asfazi e prea traziu si eu cobor greu... In
fine... Poate di Juan v'ar conduce...
Iar &Litre colegul meu :

D-voastra mi se pare ea afi gilsit locuintil la

verii mei.
Fiicusem inconjurul maretei cradiri st ajunsesem

in galeria de marmora en lAnci de lemn sculptat, cu

draperii heraldice, cu tablouri si steaguri incrucisate.
Cedasem pasul colegului meu care inainta alrituri

118

PE CM DE MIAZAZI

de nobila batrana. Ii urmam la distanta, privind minunata aezare dealungul peretilor, a operelor de arta
intre luciri de panoplii.
Deodata simtii ca-mi ingheata sangele. 0 clips
Abia o clips ! Aparuse si disparuse ! 0 naluca ! Fusese
numai o clips...
Vedenie sau realitate? Fapt e ca, vreme de o clips,
zarisem in penumbra, din spatele inaltei draperii care
acoperea o portiune vasta a zidului, zarisem un chip
uman, desfigurat, privindu-ma cu ochi de sficla si schimonosindu-se fioros.

Totul fusese atat de rapid incat instinctul ms impinsese caire tovarasii ajunsi la capatul galeriei unde,
cu inima batanda, nici nu avui vreme sa spun ceva, cad
contesa si deschisese usa salonului cel cu caminul aprins
si ne invita aproape imperios, sa luam loc. Apoi ba-

trana aezata in jilt, urma ca o plats de gramofon uitata pe aparat, sa evoce amintiri din Parisul de alts
data, sa exprime speranta ca sezonul de ploi se va termina in curand. Cand si cand, inchidea ochii strans,
tacea si pared asculta cu intensitate. Ce anume? vreo
durere launtrica, vreun zgomot vestitor? Apoi, relua
firul aceleiasi fluide si aeriene rconologari.
Colegului meu care, desigur, neintelegand boaba
portugheza, nu putuse prinde crampeele for de cuvinte,

si colegului meu, o vedeam din privirile sale apai se parea si lui ca se petrece ceva.
sa nu va mai obosim, Doamna ? ingaima el, cerandu-mi din ochi aprobarea.
Desigur, adaogai eu, sa nu va mai importunam..
In momentul acela, majordomul intra suraiator si
cu acela ton ceremonios si tremurat intreba :
Dacii Doamna coniesa doreste ca Domniile-lor
sii viziteze subsolul pentru caneelarii, totul este gate.
Luara'nn camas bun dela amfitrioana i urmaram
pe majordom in. subsolurile red ale palatului, und'e el
sate

PALATE LUZITANE

119

ne deschise o serie de odai

pe cat de incapatoare, pe
atat de umede in afarii de una, in fata careia strajuia
portarul cel urias.
Manat de nu stiu ce curiozitate sau instinct, nu ma
putui stapani de a cere omuletului sa vizitez si camera

cea inchisa, dar majordomul se grabi sa ne impinga

mai departe, cu o putere de convingere ce nu-i banalsem, soptindu-ne, ca toate camerele erau la fel, ca era
o camera Ca
celelalte si deschizandu-ne in pripa o
poarta scund4, greoaie si de mult ferecata, ne invita sa
urcilm treptele care duceau spre curtea de onoare, unde
ne astepta automobilul.
Luam tocmai ramas bun dela fidelul edec, cand si
colegului meu ei mie
ne-am controlat impresia mai
tarziu
ni se paru ca din fundul pamantului, un strigat desnadajduit cautase sa strapanga stravechile
ziduri.

Pe terasa maritima a vilei ducesei de Palmera, miresme sdruncinatoare subliau aerul in luna-plina a primaverii urmatoare.
Pe cand stam plecat pe balustrada rece a lunarei
terase, sorbind agale un sirop aromat si exotic
privind mai cu seams chipul pierdut spre Sintra al blondei mele vecine, care ciripea amagitor de armonios en
un efeb de alaturi, inganand cu disonanfe moderne, melopeia ieraticului fado, deodata, lang-a mine, o voce barbateasca, pe langa zumzetul lanced al blondei, imi
spuse :

Iertati-ma I Sunt contele da Silva. Matusa rael

dorea atat de mult sa va inchirieze casa siirabundor mm.
Va rog sa ma iertati. Am aflat ca iubiti foarte mult Portugalia dar ce vrefi? traditia sfamoseascrt I...
$i cu 110111`a inclinare, umbra se pierdu in mut

120

PE CAI DE MIAZAZI

times. dansatorilor ; dar an destul de repede ca sa nu-i

fi prins fizionomia, deli iniorcea spatele razelor de lung.
Da, desigur, acela tic, aceiai fioroasii schimonosire a
maxilarului inferior, acela ochiu sticlos prin prisma
monoclului. El era! Era infioratoarea aparifie din galeria palatului de pomina
0 clips cautai prin mulfime sa prind imagina fu. gars disparuta printre arborii din pare.
Intr'un tarziu, bunul meu amic, Mario Carvalho,
ma liimuri

Un maniac morfinoman, sarmanul ! Mai scapa,

cateodata de sub paza. E urMarit de gandul sa nu i so
instraineze castelul din Estramadura sau palatul din
oral. Biata natusa-sa se parpalete sa ingrijeasca pe
acest ultim vlastar al familiei i, peste toate, mai are qi
povara celor doua resedinte I
Cand to gandesti ca acest tartar in clipele sale lucide, este un poet de seams
Priveam amandoi spre marea pururi linistitoare.

0 PARTIDA DE PESCUIT IN LARGUL

MARII DE PAIE

Pufine orase din Europa se pot fall cu imprejurimi

mai fermecatoare decat Lisabona, aninata pe un manunchiu de dealuri ascufite care stapanesc id vadul lat
al Tajelui, colo zarea Atlanticului, in fund plaiul dela
Sintra, la rasarit batik din ses ce duc, in susul ape!,
inspre pasunile din Santarem.
La indemnul pescarilor din Cascas, care ne westisera decuseara ca va fi zi prielnica pentra a iesi la
larg pe corabia cu panze, plecasem in zori.
Pe oraseanul harnic pornit dis-de-dimineata', inspre
malul oceanului, it r5splateste Dumnezeu, de indata, cu
cele ce i se infatiseaza ochilor, card, parasind, in aurui
rasaritului, muchia colnicului zis Sacramento a Lapa,
trace, dupa doua sau trei coborisuri din fuga automobi-

lului, peste tot atatea randuri de dealuri brazdate cu

strazi medievale si coteste in fata palatului Abrantes"
pe vremuri locuinta regala, asta.'zi resedinfa Legatiu

nii Frantei

pe sub a carui gradini suspendate

curgea odinioara Tale le, pe cand azi malitura a impins

departe apele fluviului. Soarele ras5rind aprinde mar
garitare pe geamurile mandrel locuinte care domne0
si acum dela 111'64hr:ea teraselor ei inflorite peste estuarul si portul multicolor. Mai la vale, Muzeul de AriaVeche, in rua Das Jane llas Verdes, adica : Mita cu Ferestre Verzi, ascunde in spatele fafadei gingase de stil

122

PE CAI DE MIAZAZI

Renastere, comori de ceramics si de argintarie cizelata.

Motorul sfarai apoi pe noua sosea asfaltata care

fuge dealungul cheiurilor, numai aatrepozite si santiere. Portul militar si cel comcrcial au ramas amonte;
iata, acum cheiurile de pasageri ale companidor transatlantice : Caes da Rocha ", unde trag vapoarele liniilor
Americei de Nord.
E Savoia, care pleaca la New-York, spune fiul
meu Duiliu in curent cu itinerariile maritime.
Mai departe, oprite in rada, o seams de vapoare de
toate marimile arunca luciri argintate sub soare : car-

gouri iesite mult peste linia de flotare, stangace ca tineri crescufi din cale-afara de repede ; un petrolier
asimetric si desuchiat, cu cosul si comanda la urma, aminteste a Jiving ; torpiloare ras,lete ; o flotila de submarine care, in contrast cu cargourile, abea scot la iveala

lira spinarii for de fiorosi rechini.

Ne apropiem de Belem, turnul istoric, pa'zind intrarea Tajelui, de unde au pornit, in veacurile de milloc, si Vasco de Gama 5i Albuquerque si atatia altii,
plecati spre cucerirea lumii, asternand o lungs dara de
lumina asupra intregei istorii portugheze. E o turla de
veghe, masiva si scunda, careia amintirile depe vremect
conquistadorilor ii imprumuta fala.
Nina azi, portul corabierilor de mare-distanta, se
afla in preajma sa si putem numara sumedenie de bastimente do tipul usor al goeletelor, cu cate douri si trei
catarge si chiar patru si cinci panze siluete elegante
despicate pe cer
care, in acest anotimp al plectirii la
Terra-Nova, se insira spre a infrunta impreuna strabaterea oceanului. E in deobste grea munca acestor pesemi de morua trudind pe coastele din Labrador, intro
extragerea unturii si saratul pestelui, care pornesc
ara din Portugalia pe maruntele for corabii, spre
a se reintoarce tocmai in Noembrie
data se mai intore, caci multi pier de inghef sau de furtuna.

0 PARTIDA DE PESCUIT

123

Pe dealurile de pe latura opusg a drumului, apar

cu adevgrat Mar*, palatele regale, care marturisesc,
in lumina diminelii, perenitatea stralucirii monarhice
portugheze. Cel mare, castelul Ajuda, in varful collet%
vast dreptunghiu de marmora alba ; mai Jos, cel mic,
Belem, pl'acura infalisare de ziduri rosii printre gradini si zavoaie intrezgrite sub bolta de granit. Alaturi
Muzeul Echipajelor, cea mai fastuoasa coleclie din lume:
de carete, de hamuri cu paftale si de calesti. Pe muchia
urmatoare, randuri alternate de chiparosi negri $i do
monumente albe aliniate ca butuc:i d'e vie, alciituese
lacasul de veci al orasului, zis Dos Prazeres", adica :
Cimitirul placerilor".
Dar adevgratul giuvaier al jinutului este cu signrang area marturie, daltuitg in piatra imbinare de
gotic si de maur
ce preaslaveste sub denumirea de
Mangstirea Sfantului Jeronim, atotputernicia cresting,
alaturi de stgpgnirea regeasca.
De cum treci sub vechea turlii a zidului de veghe,
cetatea. in limitele ei entice, s'a terminat.
Asfaltul serpueste dealungul coastei, intre apa marii galbuie zisg, la estuar, Oceanul de Paie si intre ziduri inalte de foste conace, marturii ale puterii patriciene de odinioarg, cu parcuri unde, printre statui st
balustrade de fier, pinii aruncg nota for in peisajul de
Miazgzi: Pombal, Villa-Bella. Palmela, apoi Villa Donnei Maria Pia de Savoia, azi proprietatea familiei poetiilui Heredia st, la rgspantia de langg Cascaes, castelul
Conjilor Castro Guimaraes, muzeu in intregime mobilat cu edecurile depe vremuri.
In semicerc golful din Estoril oferg calatorului, un
lanj neintrerupt de privelisti datorite ditunelor de pascari, alternand, in chipul eel mai felurit, en medievale
cetajui de apgrare impotriva Corsarilor, cu rauleje ce
s6 lass spre mare sub poduri arcuite, cu gospodgrii ...pezate printre muscate, trandafiri si plante urcgtoare,

124

PE CAI DE MIAZAZI

total alcatuind un brau vesel, incingand intinsul ses

al apelor oceanice, a canon nuanfa de albastru se adap-

teaiii, la fiecare ors din zi, ca vestmantul unei femei

capricioase, podoabelor din jur. Si nicaieri, nici maear
pe coastele Americii de Sud, nu mi-a fost dat sa vad
o atat de imbelugata gams de albastru ca la Estoril,

undo pahnierii se oglindesc ca intr'un urias lad. de

Aqua-marina.
La capatul celalalt al cornisei, cantata indeosebi de

turistii nordici, se afla umilul port pescaresc din Cascaes, fins aquarela de catarge i cast*, aciuite la adapostul castelului medieval.
Din punct de vedere balnear, un singur mare neajuns it pricinueste vantul. Vant tenace, sufland neincetat, acu blajin, acu manios, dub vijelios al oceanului,
care se intinde de aci 'Ana la farmul State lor Unite.
Daca el prezinta un neajuns pentru amatorii de plaje,
nu tot astfel este privit de pescari i de sportivii velet,
carora le ofera in orice clips motorul eolian.

In dimineata aceea nu mai era vant, ei furtuna

deabinelea. Sosiram la locul de intalnire, unde ne astep-

tau cafiva prieteni, habotnici ai pescuitului ca i noi,

si care ne vestira o zi imbelsugata, pe cand urcam pe
corabia cu trei panze a pescarilor, de o iuteala rani,
datorita crtreia, patronul ei castigase primul premiu in
regatele marinaresti.
Vreme de doua ore, inaintararn pe obisnuitele creste
de valuri rostogolindu-se greoiu peste punte i udan-

du-ne de sus pang jos, in ciuda hainelor ceruitc si a

palariilor de cauciuc. La vreo cateva mile de coasts,
dupa capo Razo, punctul extrem vestic al continentulut
european, vantul se transforms in uragan.
Nonni grosi se stransesera, intunecand soarele, pe
cand picaturi late de ploaie, gonite de vant ne biciuiau

obrazul. Eram culcati pe latura de sus a barcii, cafarati de parame, de inele; cei cinci marinari umbland

0 PARTIDA DE PESCUIT

125

ca maimutele, spanzurati de funii, jar doamn.a. Pereira

5i Duiliu variti in cabina dela centru

cutie intunecoasa mirosind a untura de pe5te

un soiu de
pe cam/

carmaciul statea proptit i el intr'o gaura din podea

spre a putea tine carma fara a fi luat de valuri.
Corabia, gemand din toate incheieturile, spinteca
talazurile ca un cutit.
Nu era nimic de facut decat sa fugi cu vantul, reducand din panze, atata limp cat to aflai in zona furtunii. Aa se 5i. intampla. Soarele ieinct din nouri la
amiaza, vantul cazu, iar noi ne mai desmortiram bratele. In schimb doamna cea sportiva era pe jumiitate
le5inata, iar amicul Freytas facea fete, fete.
Cu linitirea furtunii, se schimbase directia navei
i se aruncase plasa, operatic care care multi indemanare, fiind vorba de un volum insemnat de refea, cufundat6 adanc cu alutorul unui sciipete.
Echipajul ridicase iara5i panzele 5i pornisem ca
plasa tari dupil noi. Vreme de doua ceasuri, corabia
fu amarnic sdruncinata.
Dela un limp incepusera sa se roteasca pe cer, drept
peste capul nostru, ni5te nouruleti albi, rostogolindu-se
spre Miazazi, spre Miazanoapte, ca nite mingi zanatece. Era semnul neutralizarii curentilor aerieni, care
provoaca ceeace, pe frantuze5te se chiama le calme
plat". Am ranaas apoi, limp de un teas pe loc, cernuti
ca ni5te saci dintr'un gol de apg. intr'altul. In jur, valuri cat muntii, de apa neghioaba, desgustatoare, Incat
numai cocotandu-nia pe o lads puteam zari, cand gr
cand, linia orizontului. Altcum nu vedeam nimic decat apa 5i iar apa, mai Ina lib.' decal noi, ca in cadritele
pentru copii infatiand naufragiul sarmanilor pescari
la Capul do Buna Speranta.
Cate lul bordului, un Spit negru, schelalilia a disperare: primise numeroase lovituri dela marinarii car/
ii vorbeau ca unui om :

PE CAI DE MIAZAZI

126

Vai a prora e cala to ! Comprendi, cachorro do

diabo I

Bietului cafe', atat de nostim, ii venise de sigur

ameteala! Dar batranul Antonio Netto mrt linisti
De unde? N'are nici pe dracu! Chelalaie, ca sa
scoatem mai curand plasa, caci dintre not toti, el este
eel mai habotnic pescar !
Intre timp, doamna cea blonde, culcata pe o foaie
de prelate, se aplecase deod'ata pesto marginea barcii

gemand cu batista de matase dusa la gura... rau

cb,

mare! Ce dezamagire! 0 femeie frumoasal...

Freytas. galant, ii qi sarise in ajutor. Femeia, la
care cochetrtria e mai presus de orice durere atingand
uneori eroismul, se lepada cu mana de asa asistenta nedorita. Noi intorsesem capul. mai din politeta, mai din
egoism, caci nimic nu e atat de molipsitor, cand to afli
pe o bazaconie care se urea si se lass ca un scranciob.
Cavalerul ievenit deabuselea in coltul nostru imi
ceru sa bea dintr'un clondir ce luasem.pentru orice in-

tamplare. Sorbi trei-patru inghitituri si baldabac, se

rostogoli si el pans la marginea puntii, oferindu-si tributul faunei marine.
De asta data, simtii o neliniste si trimitand la toti
dracii pe acest autentic coboritor de nobili luzitani, ma
furisai &Litre prora, uncle, in spatele panzei, balaganind
a desag go1 din lipsa de vent si in prezenta unite a lui
Spit, foarte interesat si vanturand din coada, imi plata
si eu gloaba lui Okeanos !
Ce rusine!
De unde plecasem de dimineata cu suflete de conquistadori, cu acea ravna de lupta ce resimti cand merge
sa infrunti elementele pe o scandura 'egea de un catarg ; de unde privisem cu mandrie in zori inspre Sin
tra cea trufasa. dominand oceanul, nu mai gram acum
decat niste biete sdrenfe.

0 PARTIDA DE PESCUIT

127

Ce-i drept, curand dupil aceea, fluieram a veselie

si ma simteam cu totul inviorat.
Marea, in spre namiezi, se mai linistise, manevra
scosului plaselor incepuse.
Patru marinari, doi de fiecare parte, carora ne alaturasem si noi, incepusera sa intoarca de scripetele cu

cablu de fier. Cere stradanie sa aduci la suprafata

greoaia plasa din adancimi, cu rezistenta ce opune apa.

Trebue aproape un teas de invartire anevoioasa ca sa
scoti balaurul la iveala.
Acum Spit latra din rasputeri, fugind a zarva mare
dinteun capat la celalalt al corabiei, parea indemnand
pe oameni la treaba. Cand incepura sa se iveasca besicile de sticla, care suporta cadrul exterior. el nu mai
putu de bucurie si sari ca o caprioara, caci era doar
pranzul lui care sosea.
In fine, din o ultima si obsteasca opintire, plasa
fu scoasrt si cazu uda i grea, labartata pe punte, burdusita la fund cu solzi lucid i.
Dupa ce Spit mai primi o seams de lovituri Si de
injuraturi, cei doi marinari mai batrani incepura alegerea.

Cu riled indemanare, aruncau pe specii, in mormane deosebite, diferitele soiuri de peste.

Linguadele, Mar* i lunecoase, sburau cu gest

si pliciuiala de palme in traectoria for prin vazduh. pe
o foaie de cort, cad e paste nobil. Apoi calcanii, Si ei
de neam boeresc, dar mai greu de manuit, erau apucati
cu doua degete bagate in rasuflatorile for de un marinar, aiutat de Duiliu si asezati ca niste plicuri format
pe o lavitrt ; cand si cand plescaiau.
mare ministerial
nu-i vorba.', din coada, acesfe ministeriale plicuri. in tre
saltari spasmodice de asfixie. Printre picaturi, pescarn1
celidalt, cu mans agera, alegea pestele marunt, svarlit
en ciuda intr'un ciubar. Pe cand salmonii ! salmonii cei
rozii aveau cinstea unor saluturi infrigurate $i a un-1

128

PE CAI DE MIAZAZI

rotiri in fafa asistenfei, dupes care erau rostogolifi intr'o curdtoare. Acu, iesise la iveald o superbd dihanie,
un rae uria
giuvaier de Papuazi sau monstru din
adancimi?
jignit si demn, pdrand a spune :
Rusine voud, parlifilor, care afi cutezat ss mil
rspi fi in mod neleal ! Eu sunt ca Jugurta si voi cere
dreptate senatului din Roma!
Rotit in Vazduh de doud brafe vanjoase, voievodul

speluncilor marine fu cinstit cu un be aparte intr'o

gaurd inadins oranduitd sub punte, pentru capturi d'eosebite. Iarasi i iariI i, plasa se desfacea sub tracfiunea
brafelor noduroase ; hii... acum e acura! *i Antonio s-!
si repezise cu facca, cutitul dela chirair pe cand Manoel,
celdlalt biltran prinsese de ceafd un soiu de carpe, lung

.i gros zis saffio, care se sbdtea grozav din coach.

Antonio ii i infipsese cutitul in beregatd. Sarpe de
mare, prefuit de gastronomi, saffio este o bestie primejdioasd, cu cele doud randuri de dinfi ascufifi din care
mines neiertator ; apoi ies si victimele : cafiva pesti

morti de loviturile lui in plasa, plus tot ce a mancat,

banditul, cat timp a stat prins Cu ceilalfi. Cate Brame
se vor fi desfdsurat in sania aquatics !
Iarasi urlet sillbatec al pescarilor ii iarasi Antonio se
avantri cu sisul trios. De asea data e o caracatifd ; de
stii s'o apuci de spate, se sbate in zadar in v5zduh cu
hidoase1e -i ventuze 16.135rtate, ce nu sunt nici picioare

nici solzi, ci niste fioroase panglici, cu o putere do

stransoare grozav5 sugrumand pe.tii dintr'o singurd
incaaciturd ; extraordinar fesut din sute de nastur!
care, se lipesc vaseos Si aderent ea un cauciuc manevrat
de o pompa' aspirant& Mille de guri stau ca broboane

sau ca sfarcuri de tam tot atatca palnii ce sug. Marinarul ne ardld pericolul care consa inteun dim de
papagal, drept la mijlocul capului. Din brafele-i scarboase, dihania incoldceste prada, o imobilizeazd i apoi,
cu ciocul, o sfartecd. Nu este cazul acum, &lei Antonio

0 PARTIDA DE PESCUIT

129

a 4 injunghiat-o Ia scoaterea din plasii, din o singura

lovitura de cutit sub inima, scotocind cu taisul pang ce
plesneste un fel de gusli plina cu lichid negru ca cerneala, cu care acest monstru se aparii de vrajmasi, turburand cu veninul apa din jur.
Chipul pescarilor devenise salbatec. Oamenii ace,-

stia deobiceiu linitip, suet cuprinsi in elipa scoaterii

pestelui din plash', de un soi de frenezie. Instinetele
ancestrale reapar in privirea si in ragetele !or.
Ramasese pleava; in fel de peste alb, faneca, aminfind salaul de proportie mica. Apoi garupa, foarte gu.
stoasa, aruncata in maldare prin cofe gi galefi. In fine
o sapett. 0 biata apca, atat de graitoare, ultima marturie a tine stie ce drama ; o biata sapcii de acer sau
asa ceva, care mi-a dat un fior, pe tend fetele bronzate
pareau i ele cuprinse de jale.
.

A fost a unuia care n'a avut noroc in viata,

epiloga Antonio Netto.

Jar ceilalfi, dupa o clips de tacere insotirti Cu rasetele lor pe orator.

E apca de naufragiat, deci poartii noroc ! Stati
binisor, baiefi, o punem Ia mezat.
La mezat, la licitatie, raspunsera cei din jur.
Si fu mare chiloman, caci Duiliu mai glisi in fundul plasei o cutie de creme de ghete, care avu la randul ei cinstea supralicitarii.
Ultimele, iegira,
fund.

fudule i proaste

scoicile dela

In total, pescuisem cateva sute de pesti, in data

de plevusca.

Bucatarul se ivise cu caldarea de ala docotitA

alesese din diferitele maldare. Pusese la fiert ciorba
pescareasca, caldeirada dreassa cu mirodenii, cu piper
si sofran, ce nu se cuvine a fi gatita deceit cu apa de
mare, fara de care pierde gustul specific. Felii late de
9

13

PE CAI DE MIAZAZI

paine, impreunk Cu midii intregesc aceasta supk portugheza, iute de-ti is gura.
*

Pe marea albastru-inchis, cu valuri impkcate, nevinovate, dupk viclenia de diruineatk, ridicasem panzeie

qi o luasem inapoi in spre farm, cam in dreptul puncfului denumit Bocca do Inferno,
stand granitice cit

aspect inspkimantator, unde pe vreme de furtunk,

oceanul improsck pank la inkltimi ametitoare.
Intinsesem gi panza de hunk $i cute un foc la prork
gi brigantinul la urma, de parch pornisem in curs impotriva invincibilei armade.
Cotterul se scuturase ca un cal ce tresare sub pinteni; se ridicase peste valuri si o luase in mers vijelios,
spintecand talazul cu vibratii de arcus.
Deacum puteam sta mai plkcut. Corabia, usor aplecatk pe o laturk, fugea cu vantul in coastal ca un fulg
pe un intins arc de cerc.
De sus, soarele biruitor luneca spre apus.
In zare, f aamul cefo's, pkrea o fantasmagorie de
cetiiti din basme.
Cu strachinile scoase din cosul de merinde insfkcaserkm halca de paine de cask, oferitk de nostromo
Antonio. Tovarksa cea blondk dintr'un creion de buze,
iii dresese o gurii de carmin in formk de acantk, ceeace,
precum stiti, insemneazh ; vk iert ; iata, sosesc si eu !
Si Antonio, credinciosul, ne turns pe rand din ceaun
supa pesciireasck, pe cand marinarii se adunaserk sub
focul dela prorb.', unde Spit fkcea larmk mare, spunandu-le in grilul lui, cat este de frumos sal cinezi din pests
fript, in largul mkrii, sub asfintit 'Benin.
Apusul lumina vankt pkdurea dela Marinha, zuvoi
8e eucalipfi; rosiatec, poalele Sierrei, intinse darnburi
de laurusck; in fundul peisajului, aprindea luciri por-

0 PARTIDA DE PESCUIT

131

tocalii peste quarful munfilor, incununand fantasticeie

tune regeti dela Sintra intr'o apoteoza wagnerianii de
raze.

Inchinasem pe rand dinteun San Miguel vechi,

apoi cu braghinii de vita de Porto, pe cand Maria do
Carmo, barca noastrZi na'sdravanii, se indrepta fame
spre port.
Twitii lumea privete la mine! strigil Antonio.
Atentie ! Capetele jos.

Si, din fluier, un ordin semi: vela 1

Panza cea mare trecu razant, cu fosnet de miitase,
peste capetele noastre. Sehimband directia, nava se aplecase pe latura opusa i cand indreptariim ochii pe
partea cealaltit ni se infOi0, uimitor de aproape, lumea i tr'asurile dealungul
Cu dibkie neintrecuirt, ne strecuram printre randurile vaselor. Apa, in umbra castelului medieval devenise neagra.

De pe inaltul bord al yachtului multimilionarului

Zografos, rochii albe se desprindeau pe intunecatele
stanci.

Undeva, chitare cantau un fado prelung.

Depe vasele din jur, semne de prietenie.
Admirau cunosetitorii, manevra biitranului Antonio,
care cutezase sa' intre, cu toate panzele intinse, pang in
inima micului port i, in ultiraa clipa, intorsese panza
ndiastra", cotise in loc, aezandu-se intre douii imbarca-

jinni. Apoi, zece brate intinse pe funii, liisasera pd

punte, ca o fatil ce se despoaie de mantie, toate velele
i aruncaser5 ancora.
Pe luciul lin. doar un fior i ne oprisem.
Vecinii de pe alte lustre, bkci i cottere priveau
spre falnicul corsar pesearesc :
E Maria do Carmo. aceea care a Mint recordul
anal trecut, falm'licea un tan'ar in haine albe pe puntea de allituri.

132

PE CM DE MIAZAZI

Pe tend o salupfi se apropiase spre a ne duce la

farm, nostromo Antonio, inconjurat de echipajul sun de
umili pescari, ne intinse mane sa noduroasfi, urfindu-ne
cu ochi credinciosi, tale bunifi :
*i asa, senhores Nu e vorVii ca vicleanfi e, dar
1

mfinoasa I Alegefi ce Nit' place ! Sa ducefi senhoritelor!

Dar sa mai poftiti! $i sa Ile mai povestifi de raid cel

mare dela rfisiirit si de Marea Neagia a D-voastrfi. Noi
oamenii depe Atlantic o stim prea bine: Mediterana o
fiica Nilului, dar oarecum si a Dunfirii !

ALBEJAC
Campia Tajelui, cum urci spre Villa Franca de
Xira, atat pe malul drept, in mlastinile do la Santarem
cat i pe malul sting, pe esul din Alentejo, este eminamente o tare de ebisareti. Nu doar ca ar fi eq cat
cuprinzi cu ochii; nimic asemansator cu. Baraganul no.qtru. Din potriva. Framantata configuratie a versantului
apusean al Estra-madurei, se intinde i aid prin ramificafii deluroase pan' Ia coasta Atlanticului.
De pe inaltele terase din Lisabona, valea Tajelui
apare, in susul apei Bei-Watt), intro va.paie de f um cu
lungi ondulafiuni nedeslusite cu dealuri galbui i Tunduri de vii cefoase toate contdpite intio arhaicrt notiune de pasunat auriu, pe nesfarsite planuri pierdufe
in perspective. 0 zamislire a undei grase a fluviului
si a inraurirei binefac5toare a Gulf-Streamului.
4ici se afra lacasul de predilecfie al marelor turme
de vile, patiia faimoaselor cirezi de tauri luptittori in
corride
ale -va'cluvei Penoza, ale ducelui de Cadaval
ziva intreagil aciuite, palcuri, palcuri, pe intinsul
ses de mil si de ierburi printre care paznicii calari inarmall cu liinci, imbritcati cu tipiea scurteicil rosie, rasar
din verdeata, inveselind peisajul ca o puzderie de mace
miseatori.

Pe asemenea meleaguri, fie in sesul mrtnos din Ribatejo, fie pe dealurile pietroase ale Sierrei de Sintra,

cum poate omul sa strabata distante marl afara de

PE CAI DE MIAZAZI

134

acei care in automobil, nu parasesc panglica asfaltata

a soselelor
decat de-a calare ? Astfel, prin atavism
anti portughezii din launtrul 'aril, nobili sau poporani,
primii pe cai andaluzi, ceilalti pe tot soiul de magarust
on eatari, cu totii iii petrec veacul crtlare.
*

Jose da Cunha ma intrebase inteo zi, mai staruitor

ca de obiceiu :
Nu pot sa inteleg Esti pasionat de calarie $i nil
!

vrei sa cumperi un cal. Pricep greutatile ce nu -ai infatisat, dar de data aceasta nu to las, caci e o ocazie
rarii. $tii ca prietenul meu francez a fost chemat urgent la Paris, $i de unde sarmanul nadajduia sa petreacrt toata iarna pe coasts, este nevoit sa lichideze ti;
locuinta

$i

grajdul. Din cei trei cai de rasa ce i-am

procurat, a vandut ieri doi care dealtfel erau prea batrani ; dar pe al treilea 1-am ochit pentru Dumneata.
N'ar fi rau sa mergem ratline de dimineata sa-1 vezi.
E pur singe andaluz, negru ca pana corbului, sare usor
un metru Si jumatate ; de o iuteala neobisnuita si cu

toate acestea bland ca un miel. Un adevarat cal de

vanatoare....

Cedasem dorintei prietenului si, a doua zi de dimineata, plecasem la Estoril, localitatea celebra de vile-

giatura luzitana, unde, pe terasa vilei sale, intre palgi partere de flori coborand pana la albastrul marii, ne astepta Domnul Boutet de Monvel.

mieri

Acesta, renumit in Franta pentru fala de calaret

ce -$i castigase in echipajul de vanatoare al ducesei
d'Uzes, ne primi cu franchcta galica, tipicsa tuturor acelora care se indeletnicesc in deobste cu sportul.

Calutul inteadevar e bun i mi -a dat mari sa-

tisfactii in ultimele trei luni. Datorita amicului da

Cunha, 1-am luat ieftin si tot ieftin it vand. Nu vii

ALBEJAC

135

speriati ca e slab, nu prea a fast ingriiit, dar e un animal de fond ; pun sa -1 scoatg imediat,
Cat trecuram prin aleea de eucalipti imbalsgmand
vilzduhul, ni se intatisg un grgjdar tinand de frau un
cal negru ca taciunele, numai par sbarlit pe el, supt
ca un ogar, friimantandu-se, alb de spume la zgloalg.
Nu avem teren de eglgrie aici, dar de voiti sit -1

incercati pe Janda in spatele easel, sunt numai stand

gi lauruscg ; ii yeti deslusi si mai bine insusirile. Nu
vg ingrijorati, are picioare de fier. Puteti incerca flirli
de teamg chiar un galop.
Esit pe tarla ma saltasem in segri,
Abia prinsesem sg strong pulpele si sti scurtez dar-

logii cand ma pomenii. dus ca de vant, in galop aprig

peste cioatele de miirgcini ale falezei, atat de haotieg In

punctul acela incat este denumitg Bocce do Inferno.

Nrisdrgvanul infoiase ngrile i sforgind, intinsese gala
a goana ngpraznicg.. Imi rupea mainile. De nu ar fl
fost lespezile ascutite, desigur cg ar fi luat vant. Cu greu,
la cateva sute de metri it putusem stapani. Domulindu-le

apoi din glas si din mangaiat pe coarng, it adusesem

numai smucituri p joe in loc, spre grajd.
L-ati luat cam repede, observg acela care era inch
proprietarul lui, dar e bland ca o surioarg I

Ce-i drept stransesem pulpele, dar cum puteam

sg-mi inchipui, cu asemenea aparentg de martoagg lihnita I
*

A doua zi, rugasem pe Senhor Teliado, proprietarul

atat de curfenitor al renumitului Tattersaal din Lisabona sa trimeatg un calgret la Estoril, dupg noua mea
achizitie. Teliado, cgruia ii marturisisem intamplarea, se
frilmanta grozav in constiinta lui profesionalg :

Cunosc toll caii care au vreo valoare, de aid

PE CM DE MIAZAZI

136

i pitnA la Barcelona. Un arici negru, precum it descried,

un soi de gloabit ntirlivase ?
$i cu ea mica aluzie ironica la adresa Domnului da

Cunha si a tuturor sportivilor care cumparau, ca mine,

cai fArii sA. consulte in prealabil pe profesionisti, suspin& :

Nu-mi pot da seama. Arid negru? Sale scofill.cite? La villa Monteiro? N'a fost locuita ani dearandul... Mai stii? Pe vremea contilor care o stApaneau
eram la curent cu tot ce se afla acolo.
Prins de treburi in decursul zilelor urmAtoare mi
se comunicase laconic din partea manejului, sosirea catgut $i fusesem asigurat de grija ce i se purta.
La o sAptAmanA, o chemare telefonicA in stil portughez, anume cu multe fiorituri de Eccellentissimo"
si de Vossa Eccellenzia" ma inviia stAruitor din parten.
lui Teliado, sA tree pe la grajd, ceea ce iifagaduii pen tru amiaza.
Fui primit cu toate dovezile bunei dispozitii :
Vu rog six poftiti in loja cea mare. Vi se va prezenta de indatA.
Urclind treptele, maestrul de cAlArie imi qopti
radios :
Daft -mi

voie sa va felicit... Ati cumpArat pe

Albejac, castigator acum clPoi ani al marelui premiu. de

arme al Portugaliei.
Eram uluit. Castiglitorul marelui premiu de arme ?
Pentru trei mii de franci I Cine ? Gloaba aceia sbarlitA ?

Teliado, vrei su razi de mine ! Dar nu sunt nici

eu chiar atilt de ageamiu!
Nicidecum. Nu glumesc niciodatil cu asemenea
subiecte serioase. Intelegefi, onoarea mea profesionalil !

S'ar putea ma ceva ! Dar va rog, privifi !

Intr'adevAr poarta manejului se deschisese 1, dealungul peretelui aptiruse un cAlaret svelt, incAlecat pe

ALBE JAC

131

o frumusete-de cal negru, elegant ca o baletistrt, en gatul incordat, coama ondulat5 insatind armonios curbura
amintind prtrul mlitilsos al tinerelor fete brune din
juitetea noastr5. Pe crupa rotunda, numai luciri de patrate tecillate. Ca lea sus si gratios din mradioasele-i f uioare. Volte, ca tot atatea arabescuri, in trap, in galop
mic, pasaje de dansatoare pe varfuri, reluare de linio

dreapt5.; in tot timpul, cal si ealttret turnafi dintr'o

singura bucat5. Apoi se aduse bariera. Calul n'o plirrtsi din priviri. Odata asezata, trei miscroi de galop
gi o siiritura de randunic5. Bara fu ridicat5 la diferite
inaltimi : randunica sbura tot mai sus.
Nu-mi credeam ochilor. Teliado suradea discret. infoindu-se de orgoliu natianal

N5scut la noi, in tara, 5sta e intreg Albejac al

nostru.

Coborasem in manej, sub biansparenta verzuie a

acoperisului de stic15, pe rumegusul cu miros amefitor.
Mangaiam mandra ancolur5, tesut din miriade de vine.
Albejac tremura nervos si insfrica lacom zah5rul ce-i
intindeam, pe cand Teliado, ca un p5rinte prezentand
pe fiul s5u bacalaureat, ar5ta cu bra4u1 intins spre valorosul produs, poruncind c51rtretului srt fie de i-ndafit
invelit cu praura.
Calul nu are niciun defect aparent. Posed5 in-

susiri rare si va va da magi satisfactii, eu o singura

conditie : sa fie inseuat treptat. De i se pune seaua prea
brusc gi i se strange chinga dintr'o data, va va pricinui
neajunsuri. E in stare stt se arunce la primant si sa se
tlivaleasc5., ba chiar s5 nu v5 mai lase sa -1 inchlecati.
De n'ar fi avut acest defect de conformafie la initial.,

la varsta lui de noun ani ar fi trebuit sa continue cariera-i glorioassa. De-i strangeti chinga treptat. plimbandu-se la pas in cerc nici nu se sinchiseste. Domnii
dela Societat a Hipica, sunt totusi vinovati cal 1-au dat
pe maini streine...

PE CAI DE MIAZAZI

138

Intalnind intio seratil pe Colone lul Albuquerque,

vajnicul reprezentant al culorilor portugheze pe toate
turfurile din lume Si comandant al escortei prezidert-

Vale, inalta-i siluet6 de maur a la Ibn-Saud, se Inclinase :

Am aflat ca posedati pe Albejac $i ca aveti

grijii de el; ma bucuril nespus; II d'eidusem lui Monvel,

in sf
Deatunci ce raite minunate in Ribatejo, pe intinsul
ses din Santarem cu Albejac eel drag, pe care it invtitasem sa ma inteleagii pe romaneste, care asculta atat
de frumos cu o conditie a sa cavalin`d ca, in fuga nebuna sa nu mist mana 51 sa -1 las intotdeauna in capul
coloanei.

Trimeteam cu totii caii. cu o sears inainte, la toed

intalnirii Si astfel am colindat in lung Si lat mai toatii
campia torerilor din acea minunatsa Ora a Tajelui.
*

Cand umilul locuitor 'din ulita ingusta a mahalalei

pescarilor din Lisabona se innAusii de ealdurli si de
miasme pestilentiale in dogoreala verii, el se mangaie
cu gandul aerului curat ce va respira cu nesat in Duminica uringtoare pe inaltul plai al Sierrei da Sintra.
Inteadeviir un plai minunat, intr'adevtir aer invioralor.
Muntele strejuind vertical pe Atlantic zarea de
miaza-noapte a campiei IVfarii de Pae, este muntele bine-

cuvantat. Dela poal5 i 0116 in varf, un rai pamantesc, o piidure racoroasa, incalcitii. din esente imbsalsamate, dilruit5 de Dumnezeu, sildita de mana omului,
o bolts de verdeatii in care purcezi urcand pe serpuite
carari, Intre pajisti de magnolia, pe alei de eucalipti,
intre oleandri infloriti; o pildure fermecata cu acces de
moderne autostrade de pe serpentinele ciirora a5ezamintele florale din Monserrate exalil din mimose, din

ALBEJAC

139

grenade $i din tei, miresme atat de dulci incest princle

infatisare de adevar, reminiscenta napoleoniana, potrivit careia Ducesa de Abrantes, sotia faimosului maresal
fusese sri moarrt de vrafa parfurnului primului buchet
de flori ce i se oferise la sosire.
In that'll aceastd orgie vegetala, nenumarate giuvaeruri arhitectonice, dela casele de yard' ale celor avuti,
dela somptuoasele quintals ale conquistadorilor de pe
vremuri, care in nopti exotice se amiigeau cu visul de
a petrece batranetele la S:ntra si panes la acele ciudate,
romantice, burgravice castele regale profiland pe cul-

mea Sierrei mai totdeauna involburata de o usoarrt

pacla albastra, posaca for silueta.
Iesind din Lisabona, dupes ce treci Versailles-ul Braacea podoaba de clradiri si de gradini in stil
ganzilor

francez ce este eastelul cu atatea evocari istorice din

Queluz
si pans la poalele Sierrei nu intampini decat
o campie vulcanica, stearpa, cenusie. Cu atat mai mutt
resimti transitia intre fierhinteala de afara $i. adierea
mangaietoare de sub arborii muntelui.

Aiunsesem in ziva aceea la stravechea quinta a

marchizei de Setubal a carei oharsie se pierde in noaptea vremurilor si ma minunase pentru a nu sliu catea
oars gratia acelui Jamb pierdut in mi jlocul padurii,
la raspantia ducand spre Collares cea cantata de Byron

in Child Harold, atat de celebra Si astazi prin vinu-i

generos, Intrasem pentru a nu stiu catea oars, in ciudata capeld a Madonei da Picdad, facatoare de minuni,
vindecratoare de boli cu conditia impusa de o stranie
traditie
intretinuta riguros de raroh
ca once bolnav sa atarne de altar, in marime naturals o efigie din

tears a organului bolnay. In mentalitatea mea de flu

al Vrancei priveam cu nedumerire sirurile de falusuri
atarnate de picioarele Madonei, ca funiile de ardei pe
umerii oltenilor de la noi.
Marchiza ma primise cu obisnuita ei curtenie. Imi

140

PE CAI DE MIAZAZI

vorbise melancolic de increlungata absenta a satului,

proprietar de vaste intinderi de pasuni in valea raului,
-unde tamaslacurile, uncle mai cu seamy patima selectionarii taurilor it refineau mai loath. saptamana. Si ea
era et-area-fa pasionata si ea doar crescuse printre cirezi si herghelii. Dar reminiscente feudal; dar un erez
familial ii interzisese pang azi sa incalece altfel decat
in amazoana, sa adopte moda zilei de a ealari baieteste.
Nu gaseam oare ca era ridicol ca o femeie ajunsa la
varsta mature, care-i chivernisea singura mare parte
din avere, care cutreiera, dela o mosie la alta, intreaga
fare, ziva sau noaptea, la volan !Ira de sofeur, sa nu-i
fie ingaduit sa incalece baieteste? Apoi ma intreba,se
despre starea lui Albejac; data se ambala ca inainte?
Cu atat mai bine daca ma inpacam cu el ! Si cum mi
se destainuise adesea prieteneste
deoarece ne cunoscusem odinioara in Olanda
nu ma surprinsese peste
masura tend imi propuse in ton confidential, desi cram
singuri pe brttranescul pridvor din gradinita cu lamat
infloriti :

Ce-ar fi, daca am face un complot? Ce -ar fi

ceri lui Teliado un cal linistit din manej si sa incerc sa incalec bilieteste? Ba chiar, zau, sa i fac o surpriza lui Jeronimo, sa ramana gura-casca, Refuz sa
merg la mane) ; nu vreau sa ma vacla Teliado si ceilalfi
si sa vorbeasea pe socoteala meal Stii cum facem? Tri-

mifi caii la Porta do Sul sau la Praca dos Toros si

esim numaidecat la camp. Nu to uita atat de speriat la
mine ca sunt doar amazoana incercata. Sunt sigura ca
in trei sedinte nu mai am ce invata. Nu-ti inchipui ce
fericire ar fi pentru mine ! L-asi putea insoti la Setubal.
Asi urmari i eu raitele pe la cirezi. Intelegi bine I Are
i el dreptate I Nu pot galopa in costum de amazoana
printre paznici, printre forcados. Mai toate tinerele promormat
prietare incalece baieteste... Unde mai pui
ca voi supraveghea mai deaproape pe dragutul
ea

ALBEJAC

191

meu de Jeronimo, ca se cam intrece, Bela un timp, cu

vinul i cu fetele! Ei I Te mai uifi. speriat ?
Nu sunt speriat de loc. De acord, cu conditia
ca D-ta sii-ti ei raspunderea fata de erezul familial i
de strabuni...
De fapt, nu ma uitasem speriat, ci privisem nedumerit la talia de jandarm a simpaticei mete amfitrioane,
gandindu-ma: ce fel de namila de cal trebuia sa miscocesc ; avea oare Teliado ft,EL ceva ?
*
*

A doua zi ne intalnisem la ora opt dimineata in

Praca dos Toros. Marchiza coborise voioasa din automobilul ce-1 conducea singura. Praca dos Toros era piata

amfiteatrului curselor de tauri, infatiand la Lisabona

un vast dreptunghiu plantat cu arbori i aflat la margine de ora. In mijlocul esplanadei, o cladire in forma

de coloseu, cu patru etaje de galerii in arcade din

piatra roie. Populafia era alcatuitil de o fauna sui- generis, compusa din lazzaroni, din gearabai de vile, din
affectionados, din jucatori, negustori ambulanti, pun-

ga$i de buzunare, cate un mare proprietar salutat cu

respect de trecatori, alcatuita mai cu seamy din puzderii de copii vagabonzi jucandu-se, care mai de care,
de-a-corrida. Zs/rya se intefefe de pe la namiezi, iar
in zilele de curse incepe chiar dimineaf a. Dei ora era
matinala, tineretul se i adunase in carduri i jocurile
incepusera.

Impartaam marchizei mirarea mea pentru intarzierea tailor trimei, deobiceiu, atat de precis de catre
sarguitorul Teliado. Tovaratt mea, coborita in zori din
racoreala dela Sintra, vestea cu dreptate o zi de captor.
Mil uitasem involuntar la finuta ei.
Razi de mine ? Ai dreptateI 0 femeie de talia
mea imbracata in pantaloni de calorie barbilteti nu se,

PE CAI DE MIAZAZI

192

simte la largul ei... mai cu seams cand sunt de imprumut sau mai bine zis de furat, din dulapul barbatului.
Ma cufundai in protestiiri.
Din fericire viizusem sub platani, caii venind din
fundul pietei.
I

Sosea, de fapt, un trio ciudat : Albejac, lucd'us

si

sprintar, tinut cu 'nand' sigura de un Miran grajda

care, cu braiul gang, tetigea dup5 sine o matahal5 de
gen elefant
refuzand pe semne s5 se lase
sedus, in acea dimineaca, de farmecul unei plimb5ri

-cal

campenesti.

Dar unde-i Juanito ? Pentru ce nu a venit cu

Albejac ?

domnul Teliado
Sa scuzati m5r5i bbitranul
a avid comenzi multe si cum ati anuntat abia asear'd...
a trebuit sa-I las in locul meu... Copilul nu putea veni
.cu doi cai.

Pe lang5 namila, Albejac p5rea un fluture.

Marchiza era incantatd. Iladea cu poffa :
Admir prudenta Dumitale ; mi-ai comandat ceva

ca pentru talia mea. far titre cal : nu eti pur-singe

anladuz dar csti tocmai ce-mi trebue mie pe ziva do
azi, it ailed ea, oferind zahar placidului animal.
Copiii se strAnseser5 in preaima noastr5. chihotind ;
acum soseau gi derbedeii mai adulti.

Pe c5nd b5tranul Linea pe Albejac, citilind urechile la at5ta gol5nime, m5 stradciam 85 potrivesc seg.rile marchizei. Apoi criutasem sti-i lrimuresc, dup5 toate
regulele vechei equitatii, cum s'a tins mainile de sea i
totodata de darlogi, spre a incrileca. Cu greu c5utasem
s'o urnesc in sea, ceea ce isbutii pane in cele din urmil
printr'o disperat5 sfortare a muschilor brafelor. Sri "PI

m5 laud, linistea globanului care stiltea ca un furgon

adesh5mat, iii inlesnise isbanda saluted' de un ropot

ALBEJAC

143

de aplauze din partea publicului de pierde-vara. Aplauzele multimii isi aveau rostul lor, caci intriadevar, marchiza era impuniitoare. Statuia Bavariei avea ce invata
dela ea. In schimb Albejac nu gusta sgomotoasa maulfestajie a plebeilor. Se smucea din rasputeri din mainile

batranului si cateva svarlituri energice distantara intreaga asistenta.

Va rog, asteptati-ma pans incalec, strigai marchizei, recomandatie care, mai tarziu, imi &Wm

seams cat era de zadarnica, adresata unei statui de

marmura.

Mai cu vorba bung, mai cu mangaiatul, linistisem

intr'atat pe Albejac incat sa ma pot salta in sea. Dar

abia incalecat, nasdriivanul si sarise in dousa picioare
cabrand fioros. De acolo, se aruncase inainte intr'o alu-

necare atat de ciudata incat se latise pe burta cu picioarele intinse, aidoma precum obisnuiesc cainii de
rasa cocker, ce se intind la pamant cum se intinde pe
apa innotatorul pornit sa deTice valul. Datorita unei
veehi experiente de caderi la obstacole, isbutisem sa scot

scarile la timp si numai instantanee fotografice reproduse in ritm intarziat, ar fi putut deslusi felul in care
eazusem in picioare, cu capiltul darlogilor si cravasa in

mans si cu trupul subtire at lui Albejac intre pulpe.

Alt ropot de aplauze intampina noua performantii.
i din capatul celalalt al pietei zoreau acum amatorii.
sa asiste la asa atagator spectacol, care pe Tanga toate
era si gratuit. Intre timp- sarisem de o parte; calul se
sculase buima'cit; it mangaiam pe coarnii, dojenind pe
Mitranul giajdar :
Omul lui Dumnezeu I Te-am zarit adineaori dar
n'am avut limp sa-ti spun... pentru ce i-ai straits chinga?
Nu trebuia sa to atingi de ea! Nu to -it &sent Teliado?
Ba da Senhor, dar still D-voastra'... un vecbiu
obiceiu... e vorba de easpundere... toti caii se infoaie in
grajd cand le pui seaua... la locul de inealecare se con-

PE CAI DE MIAZAZI

144

troleaza !... Onoarea profesionala.. dela tata am invatat

zicatoarea : Om calarc, mormant deschis !"
Ai dreptate, mosule dar s'o desfacem mai repede!
Plimbaram apoi, vreme de cateva clipe, in cerc, pe
buclucasul de Albejac, strangandu-i treptat chinga, apoi
ma saltasem pentru a doua oars si cu toate ca, sforaind
scuturand din cap si jucand in semicerc cu picioarele
dinapoi. totusi Albejac nu mai dadu semne de rasvratire fatisa.
In tot acest timp buna marChiza ramasese tintuita
locului si, dela inaltimea alpestra, graise cu calm olimpic, dovedind o reala experienta hipica :

Nu-i nimic ! Trebue sa alba vre-un defect la

inima ; am pa fit si not la fel cu un andaluz la Setubal.
Isbutisem sa ma alatur la stanga ei i o invitasem

galant se pornim la drum.

Copii ne urmau strigand : E-ie-hei, Vittoria! An
luat-o din loc Dupa ei baeti ! Batranul grajdar se nilI

pustise asupra for incercand zadarnic sa-i alunge.

Sa mergem Doamna, pe aici, sa iesim din piatil.
Tineti-va langa mine. Pulpele mai stranse, mana sus,
pe aici, intre pomi.

Platanii erau de marime obisnuita, dar marchiza

fusese nevoita sb.' se apiece in chip de girafa.
Ma si caisem de a fi ales trecerea intre arbori dar
se cuvenea sa iesim cat mai repede din esplanade, ca sa
se termine cu vicleimul.
Nici nu stii cat ma simt de sigura, exclamase de
sus, tovarasa mea, pe cand ma trudeam sa strunesc pe
Albejac care iarasi incepuse sa sburde.
Ajunsesem la marginea trotuarului, malt cel mule
de o sehioapa. Urma ulita. In acea clip un zgomot asurzitor ca de tranet, in ropot de potcoave... si, vai Dumnezeule milostiv! Credeam ca visez: inalta turla equestra langa mine se pr5busise pe caldaram! Mi se gtransese inima ca un purice. Albejac sarise cu trei metri la

ALBE JAC

14"

o parte...
Pe cfind dam ea descalec, subcontientul mea masura fulgerator toate urrahrile dezastrului marchiz t
rants, marchiza moarth ! Ce nenorocire! Ce rfispundere ! Cine mil pusese ?...
Spre uimirea mea, o noua vedenie lfingsa mine. Dcsigur iluzie optics rasaritil din imaginatia mea nfiucith:
Inchipuiti-va ca namilele
reamarchiza 5i calul

phruseril, ba chiar mai mult, o namila

@i

inchlecase

peste cealalta. Toate acestea se petrecusera inteo clips

i pe cfind imi striga :
Sunt saravfinfi ! nu mai deschlica!
suss dadui deabia seams ea vreo patru japlani, din-

tre matadorii din arena, oameni de o forta' si de o suplete surprinziltoare, indeplinisera minunea reparand
de indath monumental rostegolit.
Hurah! se auzea glasul norodalui. Hurah! rhsuna din toate ungherele pietii. Sunt celebrii americans
dela Circul Burke... an sosit ieri... EsplendicTa reclam!
Mergem cu totii desearh!..,

Fe laugh.' mine, glasul armonios al cfililretei ma

indemna imbietor :

De acum nu mai incalec deck bhieteste! Este

mult mai distractiv !... 0 luhm Ia stfinga, spre sanctuarid Santa Maria della Vittoria: intaiu media un omagin, apoi este drumul eel mai scarf ca sfi ieim Ia camp.
Cel putin acolo ne vom pit-tea face de rfis in voie !

le

IN JARDIM DOS AMORES

Anuntul ap5rut acum cateva silptamani despre

plecarea dintrei not a duioasei man.uitoare a versului
liric, Elena Vac'arescu, prieteda cu marele scriitor Eugenio de Castro, la randul lui urmas al marelui Camans, mi-a amintit zilele luminoase din acea vary cand
nu de mult, ilustrul poet luzitan invitase pe prestigioasa

cant'areatii a plaiurilor noastre romanesti, pentru un

-ciclu de conferinfe in Portugalia.
*
*

Coimbra, cetate universitara cu trecut glorios ca

si Salamanca, este si azi unul dintre focarele de cultura ale peninsulei iberice. Coimbra, minunat asezata
pe dealurile care doming raul Mondego, intr'un peisaj
de o neintrecuta grafie de linii si de colori, aminteste ne-

spus nes le. San-Gimignano si peisajele primitivilor,

cu orizonturi biblice, din Galleria Pitti.
Biblioteca Regala Portughez4, do pe terasa dominand raul care duce in valurile sale Orticele de our ;
atmosfera din jur, iarna ca sl vara, scadafa intr'o pada
totul,
diafarril dar generoasa -- a Gulf-Streamului,
dela prefioasele coperte ale incunabilelor, dela neintrecutele sculpturi de lemn poleit care au facut celebru

PE CAI DE MIAZAZI

148

acest strrivechin 'ilea al carfii, 5i pana la zarea fumurie

de pe dealul Santa Clara, total, oameni Si case, vietliti Si pomi, apare spiritualizat Si transfigurat intro
suavii v`Eipaie aurie...

Tineri universitari, cu melancolia specific portaghezil in privirea for serioas5, cu tin.uta severs a redingotelor negre, traditionale pentru toti studentii, pun in
acest peisaj latin o stranie not de austeritate, in ciuda
traditionalei biblOri de lungi banderole multicolore
oculoare de fieeare an de sfudii
purtatil cu mandrio
Ia bratul slang. Si nu este un spectacol banal cand in-

talne5ti in acest leaglin al marilor biirbati de slat ai

Portugaliei, pe viitorii campioni ai viefii publice, plimbandu-se pe strlavechile ulife Si 15.sand in urma for un.

fairait de panglici irizate, ca tinere fete ie5ind dela

un bal.
*

La Biblioteca Real. in seara aceea, Elena Iracare.cu

evoca in graiul ei liric Si in ritmul melodios al impeeabilei sale dicfiuni pe Anna deeNoailles, geniala muzii

de origins romans a poeziei moderne franceze.

Asistenta compusa din elita gandirii portugheze
dela airturarii sf profesorii universitari, dela elita socieatii din Lisabona, dela anacronicii, dar cat se poatc-de cultii keprezentanti ai nobilimii luzitane, ie,5i f i parc'ji

din galeria de tablouri a familiei,

tot atatea mumii

cu favoriti, monoclu Si haine demodate, veniti sh'rraanii,

dela indepartatele for castele spre a asculta pe confe5i pan'd la inimo5ii studerrti aprigi la inv`a'.rentiard
taturrt, dar 5i gala de a se infllicAra de tot ce vibreaza
5i este frumos, pan'd Ia tinerele studente cu ochii lucind

de .bucurie, toaili aceasfd asistentii, vrtiiita de verbul

prestigios, pierduse notiunea. vremii 5i a realitatii. 0
poetess prearnarind pe alts poetes5... Elena 1r5elirescu
cantand gloria Annei de Noailles !

IN JARDIM DOS ,A.MORES

149

La ispravitul fieca'rei cadente, sub in.alta bolts aurita a renumitei aule, sonoritiltile cuvintelor melodioase

staruiau, plutind in aer. ca tot atatea fire de befeala

aninate.
Anna de Noailles, Eugenio de Castro, Elena Irac,i-

rescu, frilogie lirica neintrecufa, catesi frei manuitori

ai celui mai rafinat grai literar francez.
Va. puteti lesne inchipui placerea amfitrionului, a
batranului poet, in jilt fano% conferentiaia, sorbind
versurile cu ochii pe jum'atate inehisi, bucurie cu atilt
mai deplina, cu cat era fericit sa" ofere concetiltendor
sai aceastil rara desfatare artistica'.
Seara, pe terasa dela. Bussaco, cram. doar cativa
piieteni in preajrna color doi : o neuitatti intrecere de
spirit si de lirism intre Elena Iticarescu si de Castro.
In noaptea cu constelatii palide, in noaptea luzicu line mangaieri de zefir, intre eucalipfii uriasi
ai parcului, fost al familiei de Braganza, cedat apoi
unui ordin monahal, mai tarziu trecut in patrimoniul
public si devenit un punt de atractiune pentru turisti,
stimulati de
de alf fel ambii gastronomi
poetii
deliciosul ..Spumante di Bussaco", produs al unui hectar celebru in tonal Portugalia, se intreceau povestind
care de care mai in voie si evocand mai cu haz !
Ghitaristii cantau un fado" la faspantie... Bussaco
scanteia subtil in pahare, iar barzii nici nu-si dau
seamy ca lumed' dela mesele din jur, compusa din au.clitorii de adineaori. din turistii aciuiti din intiimplare
pe acele meleaguri, francezi, sud-americani, italieni, tacuse fermecatii, ascultandu-i...
Intr'un tarziu. poetul fa"ga"dui cu sclipiri sirete in

privire ea a doua zi ne va caduzi el insusi, in ciuda

mersului greoiu, spre culmi de dragoste neatinse, in col
mai liric din atatea lirice lilcasuri din Cara sa : in
grlidina ,.Dos Amores".

150

PE CAI DE MIAZAZI

Coborisem incet dealul Universitatii ; iesisem din

cetate, spre raul Mondego, unde, in zumzet asurzitor de

tantari, se astern printre mlastini, molcome ape intio

orgie de plante incalcite si de arbori stufosi.
Un grilaj ce abia se zarea printre verdeata, deschidea accesul spre gradina cu alei paraginite, gradina
iubirilor de odinioara. Printre pomi, apareau aproape
ireale, ruinele unei elegante colonade de marmora, vestigiile unor incaperi acoperite cu edera; ici si coin, cate

o statue trunchiata; iar dealungul gradinii fermecate,

mirosind innabusitor a flori si a verdeata, un iaz dreptun-

ghiular, clasic de neted, inconjurat cu trepte de piatra,

pe care unda intarziatii a Mondegului venea sa moara
in fasnet discret.
Aici
incepu cu glas vibrant batranul poet
aici, a trait, in vremuri de demult, faimosul fiu de rege,
care cutezase sa infrunte mania lui Henrique Secundo,
parinte crunt si despot. Refuzase sa paraseasca tanka
logodnica, din pacate de neam spaniol, deci vramas, pe
frumoasa Ines de Castro.
Si vreme de zile lungi, tanarul Don Pedro ofta aici,
in aceasta sihiistrie, unde it surghiunise despotica vointa
a parintelui sa.u. Surghiun? Da si nu! Caci dragosten
are virtuti neintrecute care desfid orice stavile.
Astfel tanarul principe izbutise, cu ajutorul maicelor dela Santa Clara, schitul eel din deal, sa-si apropie tainic iubita, la adapostul cucernicelor ziduri.
De sus, din manastire, un parau &trans intre ziduri
scunde, era, pentru Don Pedro, solul aducator al vestilor Donnei Ines.
Legenda spune ca frumoasa spaniola, incredinta,
din varf de colnic, ravasele ei de dragoste, rauletului lat
de o palms, care curgand spre limanul Mondegului, le

ducea pe firul apei, chiar in gradina lui Don Pedro.

Si poetul, plecandu-se pe panza stravezie a sivoiului, adaoga :

IN JARDIM DOS AMORES

151

Scrisorile acelea, de intarziau in cale din cauza

len.ei apei, erau zorite chiar de florile de pe maluri in
plutirea for catre prinful iubit.
Intr'adevar, priviram cu uiinire cum, dealungui
peretilor ingustului isvor, si azi

romanite, mii si mii,

vasleau la vale, ca mii de degete indragostite ale une:

zane. Ravavele de amor, impinse de flori, dela Santa
Clara papa la gradina iubirii, duceau mull nerabdatorului amant vests despre amanta, la fiecare teas din zi,
dar mai cu seams duceau solie despre ora din noapte
la care Ines era sa coboare catre el, obladuita de romantica infelegere a maicilor din deal. Si sears dupa
sears, doua umbre inglugate, a duegnei" si a tineret
fete, se furisau sub pomii gradinii de pe farm.
Dar, intr'o zi, crudul Don Henrique afla total: pre zenfa fetei, intalnirile de dragoste ale tinerilor.

In nbaptea urmatoare, iscoadele sosira cu carte

domneasca poftind pe tantirul crai la vanatoare rtipindu-1 din bratele Donnei Ines. Se jurara slugarnic ca vor
avea grija de domnitii. pane la intoarcerea lei. Jar printul, mai su sila, mai cu incredere tinereasca in cuvintele miseilor, o imbeattisa pe Ines, iii struni armasarul,
si se afundti navalnic in ptidurile dela Torres Vedras,
catre buciumul poruncitor al alaiului regesc.
Pe urm.a poefilor, ajunsesem la marginea extreme
a iazului ineonjurat de albe lespezi, pe cand Eugenio

de Castro, dupe a clips de likere :

A doua zi, in amurg, Don Pedro, intorcandu-se,
gasi chiar pe pietrele acestea unde ne aflam acum, trupul neinsufletit al adoratei sale Ines, miseleste strapuns
de pumnalul ucigasilor. Priviti petele d_ e sange sub undo

clara. Trecut-au vase sute de ani de cand apa, merea

cauta sa stearga aceste urme criminale! Dar nimic yl
nimeni nu le va putea vreodata inlatura !
Contemplam aiuriti petele de sange pe lespedei

PE CAI DE MIAZAZI

152

prclinsa de apa limpede, ne uitam unii la altii in vreme

ce Eugenio de Castro, dand din cap a ursita :

ISTu ma credeti ? Incercaii ! Straduiti-va sa stergeti aceaste groaznice urme de sange !
Marturisesc ca nu ma putusem stapani, cu bratul
pang la cot in apa, sa ma" dumiresc eu insusi, atat erau
de impresionante semnele rosii pe piatra de demult.
Dar
inlantui poetul
cum Ines de Castro,

desi de neam vrajmas, era de vita imparateasca, batranul rege porunci sa fie inmormantata in cripta catedralei dela Batalha, acolo unde au drept sa odihaeasca numai cei care se trag din as domnesc. Sdrobit
do durere, vlastarul regesc trebui sa se qupuna. Dar.
cativa ani mai tarziu, soarta voi ca regale sit piara intr'o batalie.

Atunci Don Pedro, abia urcat pe tron, porunci sa

deschida sarcofagul, sa se desgroape trupul Donnei
ines4 sa fie investmantafa in straie de raireasa, sa i se
puny coroana do regina pe cap si toate giuvaerurile ca
podoaba. Poruncit-a intregului norod din Coimbra si
din indepartatele cetati rt porneasea pe jos, tale de
sute do mile, cu radii aprinse in /liana, sa mearga sa
se

se inchine reginei

afirma cronicarii
saptam'am
intregi drumurile erau atat de imbulzite de lume, incat
.cortegiul abia putea inainta.
Apoi, cu suflet de fiara indureraia, in fata curteailor si a multimii, el celebrai easatoria lui cu domnita
defuncia, apoi urma incoronarea, silind pe tofi sfetnicii
parintelui sau, pe tofi adulatorii, care mai ieri i1 impilasera, pe tofi tradatorii de odinioaia, sa fie pe rand straja
reginei, srt-i sarute maim si sa-i jure creclinta. Dupes
rare, orandui sa fie inmormantaia cu acelemi onoruri
regesti.

Them] zilei ingana in zumzet de miriade de fan-

IN JARDIM DOS AMORES

153

tari, apocaliptica povestire a augustului poet. Salbatece

inirecme de flori imbalsamau aerul pe aleile rotate cu
piezise raze de soare.

far eu priveam la cei doi auguri, la Elena Vacare,scu si la Eugenio de Castro, prima, mioapal i emotionata, caleand greoi Ala bratul venerabilului bard ;
al doilea. inaintand si el agale, ambii obositi de atata
perindare printre cioatele cararii si de farmecul amintirilor. ambii obositi i gafaind. oprindu-se la fiecare
pas, cu. ochii
Ab finerete a sufletului ! Tinerete lenicrt a cantarefilor dragostei !
Anna de Noailles, Eugenio de Castro, Elena Vacareseu, desigur ca si in campiile elizee, voi preamariti
!

terna vraja a dragostei, de aster data eat de tragic

in.truchipata in legenda luzitana,
lmores.

din Jardim dos

UCENICIE DIPLOMATICA

1.

Atasat de legatie...
Era primul mein post diplomatic.
Si exam ferice de a fi la Roma.
Nu-i vorba, altcaN a v'zizusem acolo pe vremea parintilor mei.
Cancelaria scundrt. intunecoasn si ume,da, din Pa
lazzo Santa-Croce, sub nivelul Tibrtilui, raa l'asase, la

prima vedere, nedumerit. Asa sa fie oare o crilkluire

diplomatica ?
Bine inleles o juclecath pripitii.

Aci, in realitate, era numai races de plamadeala

laborator de scribi, atelier diplomatic de coal veche ;
in vremea aceea patriarliala% la avocat ca ,i la mpdista,
la cismar Ca si la cancelarie, ealfelo gi invalticeii se
cuveneau crescuti deavalma, pe latura dosnicti a vietii,
in oriee caz la fereard, acolo unde accesul profanilor ar
fi insemnat o necuviintg.
Curamd urma sa aflu. in fala salilor de recepfie
dela catul intai. si fafada profesiunei. cu acea straucire
adesea hulia de ne.stiutori desi in fapt ea intruchipeazi
Pea mai sigursa pav'azrt politics in afarrt, fiind simbol
de ma'retie care, din fericire. nici nu gandeste, nici nu
vorbeste.

Despre ea, desigur, pristrasem arnintirea de pe timpul antemereAtorilor mei !

.

In oriee caz pe vremea aceea arhaicri, slujLort in-

PE CAI DE MIAZAZI

158

semna apostolat. Nu se cunostea nici umanitarism birou-

cratie, nici cladiri cu aer eon.ditionat; i, in atare conceptie de trai inapoiata, functionarii erau slujitorii Sta-

tului, iar nu stapanii lui.

Directorul nostru de cancelarie, om rigid, patruns
i chiar imbaesit do principii formaliste, se infatisa
fudul, putin ridicol, dar tare cinstit. Cinovnie si comilfodlanski", ar fi spus Duiliu Zamfirescu.
Decum ma luase in primire, manz abea scapat din
carapia -universitara, pricepuse talcul adanc al inaltei
sale meniri de a ma struni in cele dregatore0i.
De cu dimineata, pe cand in picioare, in fata inaltului pupitru cu ,condica de intrare, _inregistram de
zor, domnul director ma indemna peste umar :
Rubrica referinte, tinere, rubrica referinte! Acolo

e tot secretul. De o ingrijesti, esti stapan pe arhiva. ! La varsta D-tale o stiam intreaga pe dearostul.
Apoi, dupti ce alegea corespondenta si ma impovara
cu petitiile curente
caci pe cele gingase le incredinta
secretarilor mai varstnici
dadea tareoale in jurul mesei, observand :

Atenfie, amice, sa nu depasesti tipicarul! Raspunsul diplomatic, nu uita, este sintetic. curtenitor si
lapidar !
Sau :

Pare-mi-se te-ai intrecut cu lungimea! Cereeteaza

modelul tip. Amice ! Arnica! Generatia voastra nu pre-Neste IindeAul protocolul. invafa form,elle uemaritorului Vega Garcia ! Stii zicatoarea, hai ? De o mie de
on de -1 vei citi i totusi destul to nu-1 vei sti !
La mutra mea nauca, la vreo intrebare fizionomica.

adaoga cafe un pftt" dispretuitor sau, cu aratatorul

-atm aseraenea ucenic nedibaciu, pronunta gluma-i f avorita, pe ton de batjocura :
Vezi ca-ti pica batista! Pftt.
Prima data, privisem surprins inspre buzunarul dela

UCENICIE DIPLOMATICA..

159

piept, pe cand colegii se prapadeau de ras; mai apoi,

raspundeam a pretuire pentru aa posna nostima, cu
usoara inchinare din cap, farrt Macar a mai ridica ochii
depe hartie.
De cate trei i patru on reluam dela capttt redactarea, cateodata cu extatica consideratie pentru aa eru&tie diplomatica, alteori c'o exasperare abea stapanita

pentru atata formalism imbecil, pe cand in suflet, se

iteau veai instincte de omor.
La amiaza, dupa ce incuiam sertarele, dupa ce zeita
un soiu de
atotputernica a ca.ncelariei, cassa de fier
sotie impun'atoare a lui Moloch
care toe& dimineata
ne magnetizase din ochii ei de alana, inghitea in sfarit. instrumentele de tortura, adica cifrele fermecate ale
cabalei, cand ultimul terfelog era strans la dosar, creioane si tocuri aezate paralel cu tamponul, perfectul
d.regalor infunda adanc pe cap giubeaua, isi siilta in
chip caracteristic bsarbia, fixanclu-si monoclul sub
spranceana, impasibil i totodata provociitor, a la
Moltke, a la Bismarck, si o pornea spre usa, poftindu-ne
cu gest adanc condescendent, sa -1 urmam.

Si cum pasea, strut mecanic, pe Corso Vittorio

Emmanuele, o nefericitil predilectie, sau inalta con-stiintsa a menirii sale de initiator
cg.ci cram doar
cel mai tana'r ucenic
ma fericea cu cinstea de a-1 insoti la stanga sa, dealungul ealdaramului.
Astfel neo-peripatetician, aflam zilnic cafe ceva din
tainele profesiunei.
Intr'un n'amiez, trecand prin fata saph'turilor Tea-

trului Argentina, catadicsi sa ma intrebe :

Giovine, rogu-te, ai putea sa-mi spui cate pardesiuri ai ?
Vazand privirea mea uluita si auzind silabisirea

mea : un pardesiu, va rog", scandase eu clipire sireata :

Apai vezi ? Posezi un singur pardesiu. Apai

PE CAI DE MIAZAZI

160

vezi ? Ghicisera ! Pfft ! Un singur pardesiu! Ei b'no,

nu Afla, tinere, ca de vrei sa reuse5ti in diplomafie

trebue st posezi mai mate pardesiuri.

$i ragise : Mai multe", cu ranjet de rechin, aratand siral dublu de incisivi.
Te surprinde, atunci cand e simplu ca bun ziva! Vezi D-ta. Aici stt deosebirea! Unui murito,
oaresicare ii ajunge cu prisosinfa un singur parclestu
pe sezon, pe cand unui diplomat ii frebuiesc neapZirat
mai multe. Dece ?

Banuesc sa fie mai elegant! ingtimai eu.

Erezie ! Nicidecura ! Vezi, nu ma mint Cu otit
!

la fel 1 Studii teoretice desigur onorabile ; ce zie ? Pf it,

neasimilate, dar cand e vorba de a le pune in practica.

nimic. Pftt! Si e atat de simplu! Ma surprinde et nu

ai ghicit ! Pari btiat desghefat ! Dar iata fi-o spun eu!
St nu zici ca nu to inifiez ! Ce-ai observat, rogu-te.
eand venim de acasa la cancelarie si cand ne intoareem
Bela cancelarie acasa ? Ra.spunde. tinere, rtspunde fa'ri"
Am observat, domnule consilier, ca suntem, cuusa
,

va spun? Ca suntem ceva mai veseli, cand ne in-

toarcem !
Erezie ! Erezie i eroare totals. Cel pufin cat n a

priveste, en nu simt asemenea contraste! Nu, nu, m'a

ferit Sfantul! Alteeva! Alteeva este. Afla,
ch'ci vhd
Ca: egti inteplitor deabinelea,

afla ca ptsim, zi do

zi, la dus si la intors, cam pe acelasi itinerar, acela al

parcursului cel mai scurt. Deco ? Pentruca de dims'waft ne chiama nobilul imbold spre inalta noastra datorie ; la amiazt, pentru o indreptafita si prea moralh
grifa familiars, care ne indeamnt a nu rasa pe ai nostri
sa astepte eu masa. Concluzie ? Concluzie. Trecem
zilnic prin fafa acelorasi palate, marturii ale treeutului;
strtbatem aceleasi piefe istorice, dar trecem si prin fafa
simandicoaselor prtvtlii cu faimt mondialt, dar si dea-

UCENICIE DIPLOMATICA

101

lungul atator cafenele cu vechi renume. Ei bine, tinere,

afla ca pasnicii la aceste vechi palate, ca proprietari Yn
pragul simandicoaselor pravalii, ca bastinasi la cafenele cu antic renume sunt zilnic, auzi ? zilnic, unii qik
aceiasi oameni !

$i ce spun acesti oameni ?

Spun ; Uitati-va, priviti pe domnul consilier-insarcinat cu afaceri al Romaniei, trecand cu statul sau major ! Si ce-ar gandi acesti oameni data d-1 Insarcinat Cu
'Afaceri al Romaniei ii s'ar infatisa zilnic cu acelasi pardesiu ? Ar spune, fifth' indoiata : Mai, mai, ce jerpelita
mai trebue sa fie si tars aceea rornanewca I
Nu, tinere, de mijeste in tine o licarire de patriotism, poarta, de vrei un siugur costum pe sezon, caci
numai not ii vedem la cancelarie, dar fa-ti mai multe
pardesiuri, caci vezi bine, la Roma, clima se schimba
dela ora la ml, deei nu poi iesi fara pardesiu si atunc3
de schimbi cate unul in fiecare zi a saptamanii, acest
dublu sir de spectatori printre cari trecem zilnic
si
_

rogu-te nu subestima parerea masei necunoscutilor.

caci orice diplomat, spre a reusi, are nevoie de spectatori anonimi, de marele public care si aici. ca prettitindeni, faureste reputatiile
acest indoit sir va spune :
Ia to uita la Domnul Incaicinat cu Afaceri al Romaniei
cu statul lui major I la to uita I Zilnic aite pardesiuri
Bogata tara mai trebue srt fie Romania! Hai sa cumparam rents romans !
$i alte asemenea frumoase sentimente vei sadi in
sufletul fratilor no,tri italieni. De aceea, de-ti mocneste
In suflet. cat de cat, flac5ra patriot' smului, fa economii,

to du, char maine, Ia Bocconi de-ti cumpara cateva

pardesiuri, avand grija sa fie de culori feiurite, ca s6
se deosebeasca cat mai bine!

Alta data, Talleyrand-ul nostru, dimineafa toata

ne dojenise,.pentruc5, duprt parerea lui, nu isbutisem
as scriem destul de caligrafic
11

PE CM DE MIAZAZI

162

Sit

fi v5zut cum aduceam eu din condeiu la

varsta D-voastrii Drept care am primit felicifari chiar

I

dela regretatul Exarcu!

Se opin.tie bruQc in fata mesei mele, pe cand redactam, intrebandu-niii

SlApttnesti ?
??

Stilpftnesti sau nu st4iinesti ?

Dar ce sa stiipanesc Domnule Consilier ?
Pftt ! Cum nu inteleg nimic bsdetii iistia I Intreb:
sfaptinesti sirttl conceptului D-tale ? Caci data da, te

voi intrerupe cu o intrebare ; data nu, te las sit concepi mai &parte !
Ba stilpttnesc, Domnule ConsPier!
Daces siscipanes'i
i pronunja cuvantul cu accent adanc dispretuitor, sgaindu-si monoclul
atunei
f6spunde-mi : Ce-i mai insemnat, tinere, pentru un diplomat ? Inteligenta sau tinuta ?
Asi crede ca intelirrerta, Domnule Consilier...
Te-am prins I Nicidecum! Erezie i eroare totale ! Vezi ca nu stii I TO spun eu : tinuta 1 Ea nu insea15, niciodald, pe cand intelig_nta te poate duce la
.situatii complicate ! Si tine spune tinura, spune decorum... Ai inteles ? De-co-rum !! Acum, daces stiipanesti poti redacta mai departe !
Si, fara o privire, trecuse in camera de alaturi, do
unde auzeam glasul sau pitigaiat mustrand pe alti delicventi. Era care neciJit in dimineata aceea, Domnul
Consilier I

La plecare imi %ewe semn sti-1 insotesc. Nsisem

tacati dealungul ulitelor Intortochiate, ale naahalalei
populare, Campo Marzio. Pe cand, afectat ca un maestru de balet, ferea grajios, cu basionul de abanos aninat
in vg.zduh, ciorchinii do plozi ce i se aruncau in tale,
Inganandu-1 i schimonosindu-i monoclul $i giubeaua

TJCENJCIE DIPLOMATICA

163

pretentioas6, oftase. ,.Decorum, da, tinere! Decorum".

Apoi cu suras de ra.la :

Ce-am auzit ? Ca te-a pa'easit valetul ! Mi-a

sbarnilit pe la creche. Se poate una Ca asta? Af15.". tinere, an diplomatie, valetul este tot alai de important
ca si sta.panul! Ba chiar, dupil unii autori, ca Jusserand,

de-i citesti cu iscusina printre randuri, valetul e de

multe on mai insemnat decal st5panul. Cunosti desigur
zicala englezului : .,genti'omul gentilomului". Yen
Dumnr.ata! Traditia britanieg! E peremptorie i indiscutabilli !

Iar cu ton confideniVal, pe cand inainta cu mine de

brat :
Oricum, chiar pen4ru un mic afasat de legatie
ca D-fa, nu se cade sa locues4i in palatul Raspoli...
Ruspoli, Domnule Consilier
Ruspoli sau Raspoli, nu d2spre asta e vorba! F?i
sa permi i, miicar o singur4 zi, servitoarei stt deschida
oaspetilor usa
Dar bietul Giacinto a plecat abea alaltliieri! Suferea de astmg, s'aimanul ! S'a dus sa se caute. Fiti insa

asigurat. Am dat sfoalq in taxa% Sper sii se prezinte

altul chiar dupa masa.
Dacii e asa, nu am nimic de zis !
cu
un : La revedere, siimate coleg !" nespus de
Si
nuanlat, care dovedea si in-h'dvint6 dar .i binevoitoare
aprobare, atinsese cu degetul demi-jobonul si f6cand
dreapta imprejur, trecuse sacadat i tantos portalul locuintei sale.
*

In dup'' amiaza aceleia5i zile devotata noastra

Gemma, anuntrt pe camerierul Evaristo, care solicita
postul vacant de valet.
Nu pot fdglidui surprinderea ce-mi pricinuise apa-

PE CAI DE MIAZAZI

164

rifia, in pragul uiii a unui individ inalt, uscativ, supt

la fate, cu aspect de misit de provincie sau de &Ungar
riispopit.

Infilfisarea lui inspira simultan nofiunile de mizerie, de trufie si de dubioasa. cuialfenie. Ceva raviiit
in fizionomie ; ceva trudit rf hain in toatii persoana lui.
Soviiiam intre aceste felurite impresii. In orice caz, o
fiinta cu des'dvarsire desuchiata% contrasand adanc cu
tradifionalul valet italian prezentabil, si bine stilaL
Cu pZirul valvoi, neras de trei zile, candidatul-camerist ma miisura de sus pans jos, de pared' ar fi fost
el, acela care ma angaja.
Dupii ce Imi inmana un teanc de certificate soioase,
$i in vreme ce Imi crilcam pe suflet, infranand pornirea
mea fireascri de a face corelatie Intre fizicul i moralul
contimporanilor mei, categorisindu-i dela prima privire.
cu atat mai mult, cu cat acest demn servitor Imi fusese recomandat de rubedenii italiene la cari slujise,
nu-i vorM, cu multi ani Inainte,
Il auzii pe Signor
Evaristo intrebandu-ma cu glas cavernos ;
Dar mil' rog Duraneavoastril, mi s'a spus ca suntefi consul, pe cand aflu acum, dela jupaneasa Dvs., ca
suntefi diplomat !...
Ei

? Nu pricep in'rucat te intereseaza pe-

D-ta ?

Ba sa scuzafi, ma intereseaza foarte mult. Domrill consuli sunt oam-ni ca toti oamenii, persoane ca not
toti. ; in fine, oameni precum ii cunoastem cu totii ; pc
cand, se ma iertati, cu domnii diplomati nu stii niciudata la ce sa te astepti !

Prima mea pornire fusese sa-I dau afara ; dar, pe

de o parte bunele refcrinte a'e acelor vechi cunoscufr,
pe de alta indreptarele mult-stiutorului meu indrumsator
Si chiar
un dram de curiozitate, ma
dece s'a neg

ispitira sa nu curm o atat de instructive intrevedere

Cum asa ?

UCENICIE DIPLOMAT1CA

165

Cum ? Pentruca toti diplomafii sunt neurastenici ! Intr'un fel sau intr'altul, cu tofu sunt neurastenict,

ba chiar marl neurastenici ! Ce ? nu tiati ? Sunteji

anat.! Sa vedefi unchiul men, de pildii, pe cand era valetul personal al Excelenfei Sale Ambasadorul Angliei,
nni dea-randul a calatorit pe aceeasi ruts, Roma-Bologna

i retur, la trei zile, la trei zile ! Pleca seara cu acceleratul la Bologna, iar a doua sears, cu alt accelerat, pornea inapoi la Roma. Va. intreb : asta e viata ? Si tili
dece ? Pentruca stapanul lui suferea cumplit de insomnie si nu putea dormi decal in leganatul trenului. Barem
precum spunea unchiul meu
de ar fi schimbat. ici i colo, itinerarul! Ce ar fi fost de mergea odata
la Florenfa, alts data la Bari, altadata la Rimini sau la
Livorno ? cad slava Domnului, avem destule linii cu
vagoane de dormit ! Dar fi -ai gasit ! Domnul Ambasador nu vroia deck acceleratul de Bologna. Cica pleca
taman cand i se fiicea Dumisale de culcare, adica dupa
ce citise .,Times" si-si terminase de baut paharul de
whisky. Adica, int-legeti la ora cand orice crestin se
trage la pat. Si ce a fost pe vremea inundatiilor din 1903,
cand' s'a suspendat acceleratul ! Inchipuiti-vii ca a comandat, Limp de cincisprezece zile, un iren special cu

plecare exact la aceeasi ora! Ce-i drept pe o lithe secundara, undeva spre Forli..,

Dar varul meu, sarmanul, care era intendent la

domnul Ministru al Norvegiei ? Ce mai patea si el !
Caci pe blitrana Madame Lierstrom, nu ati cunoscut-o?
Era vaduva cand o luase i Dumneaei era tare tacuta

din fire, pe cand Domnul Ministru se arata vioiu in

ciuda varstei si amator lucru mare de chianti. Dupti
dna, cand Dumnea1ui o vedea prea din cale afara de
posaca, ii poruncea varului meu
Antonio, not ni ti stam putin la mash. Dumneata

to poti retrage, dar mai intai, rogu-te, mai adu-mi o

sticla de Barolo 1905 ; iar, pentru Doamna, gramofolLul

166

PE CAI DE MIAZAZI

cu discuri, s'ii Dumneata ". Vhrul meu care pandea de

dupes paravan, pretinde Ca efectul era foarte distractiv
inchipuiti-vh ch. Doamna Ministreash de cum auzea vo-

cea defunctului ei sot se lumina la fath, prindea chef

de vorbh,

incrpea sh-$i cl,-pene amintirile despre rh-

posatul, pe cand Domnul Mini tru, atat de vesel ziva

toath, zambea intraiurea, on theca recules. Disc duph
disc. rIFuna glacul de apoi. Duph -poroiitul lor,Doamna
Ministreash, aci Faspund'^a cu vorbe draghstoase, aci ii
dojenea pe rhposat, pe cand Domnul Ministru se pierdea din ce in ce in visuri, ba Cateod-fra, mothind apleca
pletele &Vane pe bratele-i incTucisate pe mash, pant
adormea de-abinelea. rarul men lohnuia c'ar fi fost efec.tul celei de a doua eicle de Barolo, chci stiti, e vin greu

de tot. Pe mine m'a ferit Sfantul de bauturii ! In fine,

niste mari neurastenici.
Dar sh vedefi ce am phtit eu insu-mi cu ultimul
meu post la Domnul Consilier Rosler-Frantz ! Aflafi
ca -mi cunosc meccria la perfecfie i ca sunt Inainte de
toate om cu principii. 0 cash in care nu domneste ordine
nu e cash. In rice caz nu-i cash pentru mine. Still. ce

fhceau ultimii mei sthpani ? Ma tree fiorii numai cat

imi amintesc ! Groaznic ! Scara, cand phrhseam serviii lhsam
caci locuiesc la sore -mea, vh'danh,
ciul
pe Dumnealor culcati in iatac ; iar, dimineata, cand
prtmhtuful,
veneam sa deschid feresirele cu orful
gata de scuturat, poticneam in fiecare dath peste Dumnealor dormind, care de care, in alth camera, ba in saIon, ba Doamna in birou sau pe canapeaua din sufragenie, iar Domnul pe culoar, ba chiar, ce oroare! odaia
am surprins, in zori de zi, pe Domnul sforhind in antret
drept in fafa usii; i ce-i mai groaznic, e ca se mutau

cu cearsafuri cu tot. Va inchipuiti ce spaimh pentru

un om ca mine, care suferh de inimh 1 Sh intri dimineata
in apartament i sh-ti grises'i stapanii pe care ii lasase

de cu- seara in odaia lor, strhmutati in timpul noptii in

LICINICIE DIPLOMATIC:A.

167

toate ungherele easel! Credeli-ma, mi-am agravat sim-

titor boala in decurs de numai cateva luni. Paniiinteatat ineat, ma prinsese insomnia,. caci noaptea toatii
stam si ma gandeem ce na cocire nastrusnica le va mai

fi trecut prin minte si in cc colt al casei ii voiu grisi

cuibariti a doua zi. Noapte de noapte ajunsesem sa fat
pariuri en mine insu-mi ; sora-mea, vadana, nu mai contenea ocaranclu-ma (lace nu mai sting lumina, ea si asa

e stump kilowatt-ul ! Altcum erau atilt de curtenitori

cu min-, tinerii trvi qapani, ire& nu ma puteam impotrivi rugaraintii for sa nu plec, dar brr 1 ce marl neurastenici !

Daca e asa, to inteleg, dar de e numai affit, poti

sa fii sigur, Evaristo. ca la not asemenea lucruri nu
intampla. Ne vei gasi in fiece dimineagi in odaile non sire. ed5og-i rfizand. Nu avea nicio grija, numai sii-ti
fad datoria.
Zap'anul se luminase la fatil ; iii indreptase pozitia
si convenisem sa intre in sfrviciu de a doua zi.
Ne-em inteles, poti locui la Dumneata acasii, dar
urmeaza sa fii la Fervic;u la o-ele sapte dimineata.
Cu aceste cuvinte ma despartisem de noul meu accesoriu diplomatic.

Acestea se petreceau pe la inceputul SaptlimEtnit

Mari.

Evaristo, cu toate ca era posac si foarte probabil

disp-ptic. inclvlinea, de vreo doua tile, serviciul in mod
corect, astfel indit pn+usem asigura pe gri.juliul nostru
decan de cancelarie ca, eel putin in ce ma privea, onoarea Orli era salvata.

In seara de Jola Mare. dupti ce personalul se retrasese si pornisem a ne culca. cineva suns lung la usii.
Cine sa fie oare la o ors asa de tarzie? Nu asteptam pe
nimeni! Probabil o telegrams. Imbracand halatul, treeui
in vestibul si trasei zavorul. Era matusa mea sosita Cu
fiica deadreptul dela Focsani, precum obisnuia mai in

PE CAI DE MIAZAZI

163

toti anii, in preaima Pa,tilor. Caci pe cat era de antiparizianii, pe atat se ariita de indrrtgostitit de latinitate
ei de orizonturi romane.
Mosierita austerrt care se trudea unsprezece luni pe
an la tars, nu avea decat o desratare, aceea de a petrece
an cu an, cateva siiptrtmani de primrtvarsii. in Italia.
Iarta-ne, drags nepoate, ca sosim la tine neanuntate i la asemenea org. ! Inchipueste-ti ca am telegrafiat Albergului nostru din Via Bocca di Leone, da nici
acolo, nici in alte doua hoteluri n'am eisit camere. Uita-

sem de congresul eucharistic! $i peste toate cele! in

ab.ptiimana mare!

Dar poftiti, poftiti

le inctemnam, imbrbitiandu-le i taring' geamanfanele pe care portarul le depusese pe prag,
mai incape vorbrt ?
Pan4 maine dimineatrt, maicA dragii ! Ne multumtm cu mice ungher.
Dar se poate, matu scumpli, facem rost puma,
decat, nici nu mai pomeni de supgrare, pe tangs bucuria
de a VA vedea !...

Cedai, precum se cuvenea i de altfel din toaat

odaia mea matusii, iar fetitei ii oranduiriim un
culcus, aternand o saltea pe masa din sufragerie.
Un Wit de groazg., horcrtnit i infundat, ma desteptase a doua zi dimineata. Oare mai visam inert ? Uncle
ma aflam ? Ce erau coloanele acelea doua la clipMaiul
patului ? Dar nici nu cram in pat. A... Da! Ma aflam
in salon! Asa e! MKtusa Marcella! Dar fantoma aceea
pe pragul usei sufrageriei in anteriu albastru i p6,mXtuf in chip de armii medieval& ?
Evaristo, ascultrt...
No. No. Signore, Grazie, no, Proprio no!
Stai srt-ti explic. Asearli dupe ce ai plecat, an

sosit pe neasteptate, nite rude din Romania ; o purl

intamplare...
Signore, no, signore, no. Vergine Maria! Ma lip-

TJCENICIE DIPLOMATICA

169

sesc de leafs si de toate, repeta maniacul gafaind, poftiti sortul, poftiti prim'atuful, va multumesc si am plecat.
Dupa ce lepada insignele profesionale, asezandu-le
gray pe scaun, cu pasi mari, cu bratele la cer, monomanul naucit, cu 134'ml maciucri iesi. vaicarindu-se
Ha, diplomatii, nu ma mai prind, cafe zile voi
0-ve,a. Bine a zis, unchiul men. cand a zis: marl neurastenici, cei mai mari neurastenici !
Si infatisarea lui ingrozita pieri deapururi din casa
mea.

Bine venite sunt m'atusile, gandeam pe cand coboram depe canapeaua in stil Renastere ; dar ce ms
fac cu Domnul Consilier ? va spune iar ca dezonorez
profesia.
2.

Cam tot pe vremea aceia sosise la Roma on delegat

al Uzinelor Ford, proasprit venit din U. S. A., care traiase cu Atasatul nostru Comercial preliminarcle
unei fabrici de montaj la Constanta, destinata sa
-alimenteze Orientul apropiat. Cum Atasatul nostril

Comercial era cam certat cu limba englezri, luasem

parte la negocieri, in calitate de thlmaciu, impreun'a cu
un coleg al meu si el Secretar de Legatie.

Tratativele erau pe cale buns, iar noi, tinerii, ne

hucuram la gandul de a contribui Ia infiintarea unei
fabrici,de automobile in Romania, cand, pentru motive
ce imi scapa, ele fusesera intrerupte.
Domnul Johnson, inainte de a paeasi Roma, se crezuse obliigat ssa ne pofteasca, pe colegul meu si pe mine,

la delun Ia Grand Hotel, cu care prilej, acest pasionat

sustinator al conceptii lui Henry Ford, ne asigurase ca

va face tot ce ii va sta in putincd, spre a fetid. tam

noastra cu o a.ernenea uzina.

Era intaia oars cand intram in contact direct cu

lumea de afaceri americana. Mi-a r;Imas intiparita dar-

170

PE CAI DE MIAZAZI

zenia sf chiar patima cu care acest aprig aparator el

intereselor casei Ford ii susfinea cauza. Pentru Domani
Johnson, omenirea se impartea in dons& categorii ; una;

a posesorilor de automobile Ford sau pravoslavnicii,

alta, a neposesorilor, alcatuind turma de rataciti, dernat
de mita, care cutreierau globul pe alte marci. Arareori
intalnisem asemenea fanatic.
La sfarsiful mesei, colegul meu $i cu mine ne stmtiam crestineste rusinati de a poseda, el o Alfa-Romeo,
cu, o Lancia; si ne aflam in acea stare de spirit in care
imi inchipui vor fi fost catehumenii in ajun de botez
Ajunsesem pans a afirma sus si tare, Domnului Johnson, ca vom schimba, de indata ce se va infiiata f abrica la Con-tan ta, frumoasele noasfre masini cu autenfice fordulefe, desi, vorbind deschis, mi se strangea inima
de d'ragul linei Lancia cu reprizcle ei ceifelate si forme

atilt de armonioase. Dar Si catehumenii nu se lepadau

ei oare de paganism cu oarecare impresie de sacrificiu t
Nu e nevoie sa asteptam infiiatarea filialei din
Romania, exclamase aprigul stegar, sculandu-se dela
masa. Ford are grija de adepfii lui i voiu ingriji eu
ca sa primiti sate un automobil in cel mai scurt timp.
Parasisem sufrageria hotelului oarecum nedumerifi.
Ce vrusese sa spuna, domnul acesta ? Ne claruia.pasarelele sale? Aveam not mutre de funcfionari venali? San.

se gandea sa ne seotoceasca prin buzunare, fara sa-i fi

facut vreo comanda ?
Colegul men, fire optimists, ma linistise razand :
N'ai grija, nu e decat un fel de a vorbi. Tipul
c pufin scrantit la minte de atat fordism !
*

0 lurid mai tarziu, batranul aprod Paolo, ramasita

dela Nicolae Fleva i tiran in anticamera Legafiei, ne
tranti pe masa, colegului sf mie, cate un aviz din portul

UCENICIE DIPLOMATIC

17t

Napo le, unde se arata a in contra rambursului de25.000 lircte, puteam scoate, fiecare, cate o lads cuprin.-

zand cate un automobil Ford sosit cu transatlanticuI

Conte Verde, via New-York, direct dela Detroit.
Inlemnisem. Fiori reci ma treceau cu toat6 cadura
anot:nipului. Prietenul meu raclea verde-galben. Puteam
sa afirmam sefului nostru ca nu comandasem automobilele ? Cine ne-ar fi crezut ? Apoi orgoliul profesional,
caci doar negociascm infiintarea fabiieii la Constanta.

Poreclir'am, precum se cuvenea si in grai autentic romanesc, pe accsti negustori americani, ceea ce desigur
aleatuia o satisfactie de moment, dar nu rezolva latura
financiarti. Nu-mi ramanea decat sa teiegrafiez la Bucu-

resti, pentru a pune la incercare darnicia pifirinteasci.

Tatal meu, la care apelasem cam des in ultimul timp,
cu tot sufletul cald ce-1 caracteriza, imi rrispunsese tele-

grafic : Te intreci ! Admit tats bun, dar nu precum.

crezi, -Laid nebun". Ceea. ce nu -1 impiedicase a-mi trimete a doua zi, banii cu avertismentul expediat suma,
ins'a e ultima parse.
Si astfel ma procopsisem cu una din acele ciudate
gang4nii sbarniiitoare, cocatat4 i amintind un ustensil
domestic, nocturn, astfel cum se infatisau primele forduri.
O scosesem din lath'. cusajutorul reprezentantului
dirt Roma, un oarecare Cavalier Fracassi, napolitan do
origins, na'uc la cap, si nul ca tebnician. Dar scosul din

lads nu era totul, acum era vorba s'o punem in functiune. Si Signor Fracassi, dupes cateva ceasuri de zadarnice incereari, in dccursul csirora incurcase toate firela
electrice, imi declares, cu riAduf :
La urma urinei, nu e treaba mea. Noi, in Italia,

nu intrebuinciim Forduri si nu ne pricepem la asemenea rthisCiiri. Nu uitati ca suntem cea mai veche lava

producatoare de automobile si de yeti avea neplaceri.

PE CAI DE MIAZAZI

172

,e din vina Dvs. Cum ati putut alege cea mai ridieolii.
mama din cafe exists in lume ?
Dar uiti ca esti reprezentantul ei.
Ei i ? Un Napolitan reprezinta orice. Asia nu
insemneazrt ea e convins. Inseraneaed numai ca e intelligent...

Colegul si cu mine, ne uitam, desniidUjduiti, la aces

doi gandaci gemeni, din tinichea neagrK, care petreau

ca ne privesc ironic cu farurile lor, pe cand ne suceam
ueputinciosi in jurul lor.
In gesturi maH, Cavalerul napolitan ne asigurii ca,
desi era o perta rara, totusi ne va gasi un mecanic fordist, cu conditia sg nu fim neriadatori, crtci Lisa ceva
insemna cercetliri pe toga peninsula. Dar el Fracassi,
se facea forte sa.' gliseascil orice pentru clienfii lui, de
aveau incredere in el i de nu uitau ca plata garajului
de ptistrare nu frIc-a parte nici din prctul comenzii nici
din modestul sau comision.
*

Nu trecuse siiptUmana si ursuzul sef-aprod Paolo

ma vesti, intr'o dimineata, ca astepta afara un fel de

domn trimis de cavalerul Fracassi. Britramil Paolo, care,

,de ani de zile, Irata tinerele generatii de secretari cu

familiaritate, in credinta bUtrancasca ce avea ca i el
era menit a le face scoa15, ad5ogil searbit: , Dried rtsta
-este soferul pe care -il asteptati cu neriThdare pentru a
pune in miscare broastele Dvs. apoi nu va fericesc, &ad
-aratii mai mult a histrion decat a mecanic".
Obraznic se mai facuse i acest vechiu edec. Nu indrUsnise el oare in ajun, sit apcstrof ze pe un coleg al
nostru care obisnuia Sit soseasea pe la nrtmiezi si care,
prin extraordinar, Ce infilti.ase la ora de serviciu : Ce-i
cu Dumneata, ai crtzut din pat ?"
Nu, nu mai merge-a! Hotarit a-1 pune 1a locul lui,

UCENICIE DIPLOMATICA.

173

fi poruncii riistit: Nu ti-am cerut prtrerea si mai ca

seams nu mai cobi, ei pofteste-I in sale ".
Trecufi in anticamera, colegul meu si cu mine, zariram inteadevar cu uimire, un personagiu care se scula
greoiu depe scaun, pe cand Paolo din ce in ce mai surd,.
dar tot asa de indiscret, cu o mama isi facea palnie la
ureche, iar cu cealalta. pe la spatele vizitatorului, gesti-

cula, cu semnificatia vedeti, vedeti, nu v'am spus, e

un caraghios 1".
Personagiul, de talie mica, obez, ras de mustata, cix

costum vargat, batator la ochiu, cu cravats lavaliere si

prilarie cu falduri mari, arata a actor de balciu. de tipu.1
acela nedeslusit ca origine, cu profil napoleonian si cu
gusa ce am intalnit cu totii in toate Virile din lume..
La intrebarea noastra fa'spunsese, suspinand :
Ei da ! nenorociri familiare m'au facut sa parasesc
nobila cariera a Thalici, spre a deveni mecanic! gi imiisi
fed adanc. Ulterior constatai ca acest demn emul at
lui Novelli, suspina sfasietor la fiecare trei euvinte :
Cunosti mecanismul Fordului ?
Ei na-li-o buns! Fireste ca da! Of, of... De n'a
fi decat lunile petrecute in Statele Unite cu trupa comica,

a illustrissimului Cavaler Birbante! Cunoasteti? Din.

Catania. Ce-i drept un escroc. Motiv pentru care I-am
parasit. Dar cum va spun, Fordul n'are niciun secret
pentru mine. E intr'adevar o marina complicate, due
daces stiff s'o iei, o struuesti ca pe un cal.

In cazul acesta sff dace pretentide D-tale corespund cu posibilita #ile noastre...
- Of Doamne, of1 riposte automobilistul stena-

horisit. N'esi crecte ca o sa va precupetiti cu un artist

ca mine ! Cine spune artist, spune cinstit Ve rog a ma
pune la incercare si numai apoi vom sta de vorba des1

pre... of h.. of !... la4-ura materials.

Ne sfatuiram, la o parte si convenirarn impreuna cu
colegul meu, sa-1 pun eu deocamdata la probe. De alt-

174

PE CAI DE MIAZAZI

fel, avea carnet de conducator fordist i Cayalerul Fracassi ii recomancla erilduros pe acest concetatean al lui,
astfel incat ii incred'ntai cheile s,i numarul diplomatic
rugandu-I sa mearga dupe masa la firma, sa porneascii
marina i sa fie a doua zi de dimineata in Via Po, spre
a ma duce la cancelarie.
A doua zi, la opt, Fordul iii vesti sosirea printr'un
sgomot asurzitor de tinichea.

Pentru acei ce nu au trait inceputurile celebrei

firme, se cuvine Ea amintim mecanismul ingenios care
aleatuia originalitatea acelei rna$ini, anume, numai.
?mull viteze, o singura pedala in cursa careia se afla 75
viteza intaia si frana i mersal inapoi, iar viteza a
dqua se oblinea prin impingerea manetei de accelerare
aflate sub volan simultan cu brusca parasire a pedalo.

0 a doua pedala comanda frana. Conducerea acelui

bizar vehicul comportla desigur uitarea regulilor de manuire a masinelor europene i, deasemenea, o oaresicare
practica, fiind un amalgam de s-nsibilifati a piciorului
drept pe cele trei pozitii ale pedalei si a degetelor auricular si inelar dela mana dreapia, care, deli plasata pe
volan, nu inceta a manui, inainte i inapoi, faimoasa
mane+a de accelerare, potrivit cu viteza voita.

Pe cat erau unii de virtuozi in sincronizarea acestor sensibilitai, pe atat alii, probabil cu reflexe intarziate, nu reuseau, nisi dupa ,o inde'ungata practica, sa
coordoneze tranzitine, producand asupra pasagerilor cea,
mai neptiicutZi impresie de salturi, dealungul intregulut
parcurs.
Am reusit s'o pornesc aseara, dar nu va spun cu

ce truda, exclama automedonul de cum ma ivisem in

prag. Apoi, cu ton categoric :

De e vorba sa va duc la Legatie, o lam pe bulevardele periferice, caci e mai periculos decat toate celelalte Forduri ce am condus papa acum. VO, spun drept,
mi-e groazii

UCENICIE DIPLOMATICA

175

MA cocotasem pe perna din fund, privind mahnit

spatele noului mecanic. Dupa naivitatea miirturisirit
sale, mai ineapea vorba !
Perfect. Ia-o pe Viali Parioli ; deacolo, treci Tibrul la Ponte Margherita, inaintezi pe Lungotevere si
ajungi la Palatul Santa-Croce, evitand centrul Romei.

Profilul napoleonian se ivi o clips, aproband cu

ochiul holbat &titre cheile de contact si, duph cateva za-

darnice incerc5ri sari ne asvarlir5 de vreo trei on in

sus si tot de atatea on inainte si inapoi, gandacul, dintic) s5rituril. se urni din loe, pornind cu asa viteza, incat
incremenii. Frunzele de pe marginea trotuarelor zburau
ca luate de vijelie, praful depe soseaua Po se ridica in
vartejuri, cainii ltarau, 11 mea se oprea in loc. In zang5nitul tiepidatiei, sbierai la urechia Napoleonului
Las-o mai inset, vine cotitura, e incrucisare de
tramvaie ! Napoleonul, in falfait de lavarierti, imi ur1;i
inapoi ceva semtinand cu: dar parch o pot opri!.'
Printr'un reflex, 8sarisem in picioare i aplecand tot
trupul peste banca din fata, cu braful intins, ii gi inchisesem contactul, strigand :
Pune harm, nenorocitule !
Era ultima clips ciici intram in vagonul dela rrtspantie. Marele actor de odinioar5 se intoarse manias
eiltre mine, declarand c5, dae5 m5 mai ating de aparatele
de bord, declin5, once riispundere. Ce-i drept, fusesem
anti-sportiv ; yeti tecunoaste, insh, ch o ciocnire, de merele cucului, cu tramvaiul comunal, nu prezenta flies
un farrnec. Ma resemnai i lunecar5m mai departe pe
panta bulevardului Fuori delle Mura, adic5 afar din
un
incinta Cet5tii Eterne, pe asa-zisii munfi Parioli.
ocol pe cel mai indepartat arc at cercului. Trecand pe
la vestita sorginte mineral denurait5 Inc 5 din btitrani
un soiu de Karlsbad al plebei ro,,Aqua Acetoza"
mane
acolo unde bulevardul, pe vreo cativa kilometri are o mare 15time i este in deobste pustiu, artistul-

176

PE CAI DE MIAZAZI

sofer iii revenise in fire si apostrofase voios masinufa:

Ti-am spus-o ! Am sa-ti viu de hac. Pe tend

eu insu-mi calculam cu melancolie cate bidoane de
benzins, pe atunci a at de rationata la Roma, ar reprozenta lunar o asemenea extravagance:, de ar fi fort sa
urmez zilnic acest traseu periferic.
Buna dispozitie a Napoleonului meu nu fusese do
lunge durata cad curand, inialniram pe Via Sularia, yenind de la Ponte Milvio lungi siraguri de carausi de vin,
tipici campaniei .romane, cu carele for purtate de douu
roti inalte, cu coviltir multicolor, reputafi pentru grainl
for mucalit,
Nu tiu cum trecuram teferi pe sub stramta Porta
del Popolo, cum traversarani de doua on podurile Tibrului, fapt e, rasuflai cand ajunseram in Via Arenula,
dar mai cu seams cand aterizai in fate: portalului Cancelariei.

In ciuda observatiilor sefului nostru, birourile rasunara dimineata than de hohotele noastre de ras, pe
care le atatau si mai tare tanguelile amarnice ale colecel cu al doilea Ford
care ridica bragului meu
tele la ccr, vaicarindu-se :
Daca tn. automobilist, al patit-o astfel, apoi ce
met fac eu, care n'am pus in viata mea mana pe volan !
0 inapoiez lui Fracassi, s'o vanda cui o
La pranz, luasem o hotarire energica : de aster data
voi cond Ice eu ! Dar, uitasem de fires suparacioasa.a.
artistului napolitan.., Mai din ingaduinta, mai din bravada, caci csisera tofi colegii si radeau cu pofeet in jur,
iar Metterrich -ul nostru se indeparta intepat si dand
lasasem tot pe ardin cap a dezaprebare, cedasem,
tist la volan. Asa dar o pornisem iarasi, Napoleone, co-

cotat la volan iar eu pe perna dela spate, poftindu-i

curtenitor pe colegi sa ma insoteasca, pe cand ei multumeau ironic pentru asa placere, cu palariile plecate Ia
pamant.

UCENICIE DIPLOMATICA

177

De data aceasta insa o luam prin centru. Na am

pofta sa consum benzina pe o saptamana ca sa ajung
acasa.

Profilul cu ochii holbafi reaparu o clips, bienniadu-se.

Evoc si, astazi cu groaza, acel drum al Patimilor.

Cum am trecut prin strazile inguste, lipsite de frotuare, forfotind de trecatori, carute, automobile 10
carrozzelle, nici acum nu ma pot lamuri I

Pe plata Panteonului era sa intram fntr'o tarabli

de zarzavagiu ; pe ulita Campo-Marzo era sa strivim
mai multi copii, la coltul pietei Montecitorio, scapara ea

prin minune cei doi carabinieri, gradatul cu pamposi

rosu si albastru si soldatul cu bicornul simplu, ce stray
juiau in fafa Parlamentului. Ce-i drept, Napoleone o
luase cu viteza intaia inca dela plecare ; desi inainta
ca o furniea, suns neincetat din claxon, dar mai ales
se folosea de conservatorul de odinioara spre a striga
cu glas rasunator, aplecat alaturi de geam si gesticuland cu rattna stanga :
Pazea nenorocifilor! Pazea! porca Madonna, la
o parte ! Uite-1 pe surd I nu se aude ? Nu se vede ? pe
and sarmana mas,inuta clocotea de atata incetineala
sub soarele dogoritor.

Lumea pe parcurs, era consternate, vazand atata

nedibacie. Femeile speriate trageau Indarat copii kri-i.
luau la batae ; barbatii se opreau in loc cu gura cascara ; unii injurhu, altii nu mai puteau cte els la vederea

neobisnuitului vehicul si un val de glume la adresa

tantarului, bondarului, lacustei" a caraghiosilor de
stranieri" si a nebunilor de americani" De urma In
zumzet de vesele ocari.
Ba, primii la o cotitura si o portocala asvarlita din tr'un grup de tinere fructarese care tare se Inveseliserd
la asemenea priveliste, iar niste ciocciare"
florarese
fl picnira pe Napoleon, drept in palaria cea cu faldun
19

170

PE CM DE MIAZAZI

late, Cu niste garoafe pe care el, convins ca este Inc&

pe acenrt, eauta, spre marea mea spaimrt, sr' le prinda
din zbor. Din fericire, britrana care trecea cu dour' co-

luri do zarzavat, nu pierdu deck unul, aruncat departe de izbitura aripei din stanga, pe cand bunicuta
scAprt cu viata, datoritrt unui lazzarone care, mai sprin-

ten, o insfacase de brat, in ultima clips.

, Aiunsesem acum pe plata Colonna unde, In epoca
aceea postbelia, mai dainuia terminusul liniei de tramvai, desfiintata de atunci, care, pe stramtul culoar al
ulilei del Tritone, urea prin San Nicolo da Tolentino
spre gara dei. Termini. Acolo, la riispantia din Corso
Umberto, in fata cafenelei Aragno, se afla locul de intilnire al intregii suflari barbatesti dela centru,
tineri qi b4trani, negustori, filfisoni, rentieri si politicieni, care, tolaniti pe scaune is terasa cafenelelor sau
grupati in ciorchini sgomotosi indeplinesc din totdeauna

datina antemeridiana a vermutului, a omagierii sau

barfirii trecatoarelor si a vehementei comentari a evenimentelor politice.
Napoleone rligusise sbierand :

rati siiturat cu viata ? Vreti IA muriti ea tot

dinadinsul ? pe cand claxonul ascutit ne.croia cu gren
un drum prin multimea amorfa.
Cand ea intedm pe Trittone, drept la capul liniel,
intre vagonul de tramvai care cobora anevoie in spre
noi, sunand jalnic din clopot si intre tinicheaua noastr#
care urla a sirens, un cetacean pantecos, cu borsalino
de paie dat pe ceafa, cu ochelari de our pe varful na'mini, citea nestingherit Il Messaggero". Pe acesta, nisi
trambita judecrttii de apoi nu-1 va muta din loc ! gandii
eu, pe cand, cu inima stransit socoteam : pan S. aid ne-a
fost I Acesta nu mai scapit !
Ce bine cand Rumanul nu judecA pripit ! Cad Napoleone, printr'o manevia demnii de marele situ omomm,
II ma au, miiestrie pe acel onorabil dar ineadacinat ce-

TJCENICIE DIPLOMATICA

179

tatean, ocolindu-1 in ultima clips. Cum ins recunostinta

nu este in firea omului i nici dreptatea in natura lucrurilor, de data aceasta, singura tend Napoleone dovedise intr'adevar dibacie, fu fasplatit cu urmatoarea,
atat de umilitoare insults, pe care mosneagul i-o tranti
raspicat peste ziarul desfacut, in rasetele multimii :
Razza di rospo gallegiante I gloaba plutitoarel
Sarraanul Napoleone !
Ajunsi cu chiu cu vai acasa si,dupZi ce dinters ultima smuciturrt, se proptise in fata porta, automedonul
-stergandu-si cu batista colorata fruntea-i neroadrt, ist
puse Juana pe inim5 si declamii :
Poftiti i vedeti cum bate ! Hitati-va la mine.
sunt desfigurat I Desi Cavalerul Birbante imi hiuda

intotdeauna curajul, ineredintandu-mi rolurile de ucigas, ya declar ea nu inteleg sa-mi curm zilele pentru
arabitia de a conduce un vehicul atat de primejdios 1
V'am salvat viata pe ziva de azi! Ajunge! Dati-mi vole
srt ma retrag. Costul : zece lirete.
spre a mi-1 rasa
$i actorul, punandu-se de profil
-iesnicK amintire sau spre a nu fi martor la meschina
scene a riisplafei

intinse mains dreapta in. spre mine,

pe tend, cu stanga, inalta slinosul sombrero, salutand

In aiuri, uncleva, In zare, o miireatrt oaste imaginarK.

Ineuiai rasnita in garaj i reluai la purtare line

Lancia. 0 luny mai tarziu, un industrial imbunghiat
din Torino mil mantui, cumparandu-mi Fordul.

Nu pot a firma cu certitudine data am restituit

vrelodata paralele Tatii ? Dar, spre a fi cu totul sinter,
asi fi gata sa jur ca nu...
HI
In ritmul aceleeasi 'ucenicii, nu joacrt un rol mai
prejos, prepusul la pricerile gastronomice, deli acest
termen emfatic nu se potriveste cu amintirea ce mi-au

PE CAI DE MIAZAZI

180

lasat modestele preparate ale lui Sor' Giovanni, eful

meu bucator depe atunci.
In schimb mi-a ramas intiparita amintirea nostimei
bale infatisari.
Lasiim altora sa deslege problema de psihologie cu-

linarg, anume a se sti ce e mai valoros pentru un bu

afar: a-ti lasa amintirea personalitatii sale sau a feliirilor ce ti -a &dia.

II mostenisem dela un coleg burlac, care, la plecare, ma incredintase ca era om tare de treaba si, mai
presus de toate, curat i econom.
Dimineata, la ora tend Gemma deschidea obloanele

i aducea cafeaua, imi rasuna i azi in ureche fraza

rituals ce atribuisem, vreme indelungata, insusirilor et
de camerista desavarsita, dandu-mi numai intr'un tarzin seama ca ascundea cea mai vicleana intentie :
Bucatarul este la usil si asteapta porunca pentru
ziva de azi. La indemnul meu sa pofteasca, se prezenta
Signor Giovanni, cu haina i sort ca neaua, cu scale

alba cat comanacul Marelui Logofat. Era un batran,

foarte batran, cu obraz, supt de ascet, cu suras micros
de staret, cu doi bujori de bola, meniti, in inchipuirea
lui, sa-i ascunda varsta inaintata. Scotea o lista corapusa din cateva feluri, pururi aceleasi, vre'o vase la
numar si cu ochii pierduti la ceruri, cu degetele manei
drepte aduse la gura, in sewn de deliciu, rostea :
Asi propune pe ziva de azi, fie spaghetti alla
napoletana, fie orez alla milanese cu sofran, fie mozzarella in carrozza", din sirag de felii de paine prajita in
cascaval si tavalita in sos cald de an,ovie. Un deliciu I
E mandria noastra de Romani... Pare-mi-se, v'am mai
gatit ?...
Ba bine ca nu Giovanni, numai saptamana -Erecnta ne-ai dat-o de trei on !

Apoi urrneaza o fleica la geitar de o fragezime

neintrecuta, in sange, pif, paf ! Numai cat o intore pe

UCENICIE DIPLOMATICA

181

jgratec 1 e gata. Totul stl in indenaanare : Pif I Paf !

cu hotariree si dibiicie. E secretul meu. 0 voi unge
cu untdelemn...

Sub nici un cuvant in untdelemn, Giovanni!

intrerupea nevasta-mea. De cate on sa-ti mai spun ?
Asa e, Doamnti ! Sa iertaji, corecta mosneagul ;
o vom gtiti in unt. Pentru sfarsit zabbaione sau salatti
de portocale. 5i buctttarul sta locului cu capul usor aplecat si cu suras seductitor.

Alte ori, and protestam pentru nemiloasa uniformitate a listei zilnice, riimanea lung pe ganduri, prefttcandu-se ca cerceteala ungherele memoriei, ca apoi, cu
expresie inspirata. sti sopteasdi: am o idee grozava. Ce
ar fi sa gustati minunatul nostru minestrone sau aceeasi supil gatita dupes moda lombarda denumitil cazzeu-

la" ? Va vestesc pe Domniile Voastre di, in acest caz,

comports i niste cartabosi fierti, un vis nu altceva.
Arareori, in zilele de sttrbiltoare, indraznea,

stt intrebe, sotto-voce : 0 langusra cu maioneitt ? Dar

vai, vai e asa de scump4 I Si crilcanct doi pasi inapoi se

uita la not induiosat, ca unul care ar gandi : Ei mai

spune -fi ceva de puteti ! Lista mea de bucate c nesfarsita, dar va vreau binele stomacului Si al pungii.
Binele pungii noastre sau binele pungii sale? C4ci
pe vremea aceia, era obiceiul la Roma, mai cu seams
in easels strainilor, srx se plilteascii buctitarului o sums
fixes zilnica. de cap de persoanil, cu care el asigura cosnita. Astfel incest, ma ierte Dumnezeu, avea talcul ei,
grija lui Sor Giovanni de a nu ne da indigestie, oblojindu-ne cu nesfarsite salaturi, alimentul eel mai ieftin
de atunci, spre a implini golul gatitului sau pe sponciu.
1ntre timp, Gemma iii &luta de lucru prin odaie
qi ne-au trebuit s5ptiimani intregt ca sa dilm de rostul
irabaluirii ei 6i a intrebraii ce urma invariabil, ciireia
mosneagul i se asocia, ploconindu-se numai in surasuri:
Si Domniile Voastre au dormit ash noapte ? Ati

182

PE CAI DE MIAZAZI

Client visuri Oriente ? Da, da, Sor Giovanni este mestei

intru talmacirea icoanelor din somn I
Povestiti fara sfiala, confirma eful cu zambet de
finger : ganditi-va bine si spuneti.
Venerabilul mos care, in ciuda suleimanurilor, so-

cotisem, cu satia mea, cli nu trebuia ea fie departe de

optzeci de ani, avea o iscusinta deosebita intru rastalmacirea vedeniilor noastre nocturne si ne invatasem,.
dimineala cu dimineata, sa povestim i visate i nascocite, numai de hazul graiului s5u colorat, a neintrecntei dicfiuni italiene, adevarata lingua toscana in bocca
romana", de care era foarte mandru.
Trandafiri roz ? Jocuri de a/A in bazin ? Cal
albi? Va spun numaidecat.

Si cu mina dusa la frunte, gandea adanc, apoi

arunca spre Gemma o privire complice ; in fine proorocea suspinand :
Nici nu se discuta ; ascultati, va rog, nobilissnu
signori I Trandafirii pembe sunt fericire, mai cu seam*
pentru Dumneavoastra Doamna, caci inseamna omagiu
adus frumusefii. Jocuri de ape in bazin ? Belsug amandorura ! Iar, cai albi, per il signore" de, de... card In
vis e lucru dracului. e semn de vrajba, de lupta, dar
data permiteti, voi ad5.oga respectuos ; ati spus cai albi,
nu-i atia ? Atunri lucrul se schimba ; cad calul alb implica succes i glorie.

Eram departe acum de sarlicacioasa lista de bucate

si in fiecai e zi se scurta desbaterea culinara si se lungea
talmacirea visurilor.
*

La inceputul primaverii, o drama neasteptata in

aripa bucatariei spulbera iluziile noastre tineresti, Cu
privire la poetica, plapanda grije matinala a Gemmel
$i a lei Giovanni.

UCENICIE DIPLOMATICA

183

Aflaram cu mahnire ca un vis mai nastrusnic, cc

nriscocisem pe deantregul la inceputul saptamanii, nu-

mai pentru placerea de a auzi comentarul inflorii al

bucrttarului ghicitor, prabusise pe acei doi in falimentul
tuturor economiilor stranse pe timpul ultimelor trei
Menajera noastra romans ne sopti di Giovanni pier-

duse vreo doua sute de lirete, iar Gemma tot cam pe

atata.
Menajera observa :

Dupa ce la inceput, castigasera saptamana co

sapiamana, si ma ispitisera i pe mine sa-mk incerc norocul la loterie, de vreo lung incoace nu le mai mergea.
Lisa visul Dvs. cu sosirea acelui domn ministru acura
dourtzeci de ani la Roma, parca ati spus Nicolae FIeva,
care, ziva, se plimba cu armasarti lui negri, iar noaptea
canta din vioara, i-a prapaditI Au jucat in sir pe acest
vis, odata terno, alts data quaterno, caci, inchipuiti-vii,

iesise prima ()aril numai cu un numar diferentaI El

spun ea ar fi vina Dvs. ca ati uitat sa amintiti ca purta
cioc i cand le-ati spus era prea tarziu, eaei cumparasera biletele.
Asa dar acesti doi jucau lotto" pe visurile noastre,
in erezul pe care Matilde Serrano I-a evocat ca atata
maestrie in romanul ei napolitan II paese di Cuccagna", referitor la patina jocului popular $i, potrivit caruia, visurile tinerilor insuratei aduc noroc jucatorilor.
Ba, aflai ca Giovanni poseda din batrani o pretioasa

carte de visuri, legata in pergament, de marimea untti

ceaslov de biserica, ce-i statornicise reputatia de expert
printre jucatorii din carder. Acum intelegeam i portiira
reduse gi saracacioasa lista de bucate.
Ce importanta au stapanii flamanzi rrernelnie,
atunci cand, in fiecare zi, to poti trezi milionar gi fi Tel
rasplati cu langusta zilnica l Ce imports, mai cu seanul,

184

PE CAI DE MIAZAZI

atunci and eti oracolul, factorul rbispunzZitor al mahalal ei ?...

De atunci, n'am mai imp6rtiiit visurile noastre

personalului de serviciu ; in schimb, tot de trei on pe
sAptsiimanifi, am miincat :

un deliciu! Mozzarella in

carrozza, mandria noastr5. de Romani...".

SCARI ROMANE
Roma Eterna, cladita pe apte coline. era sortita sa
fie si orawl scarilor

Aiurea, la Lisabona sau la Heidelberg, din lipsa

de mari creatori, s'au cucerit colnicele prin rampe de
acces. La Roma, leagan al arhitectonicei, cu fiecare
veac s'a adaogat o scars
atac brusc, luat in piept
adica scari, scari de granit, scari de calcar din Tivoli
s-i scari auguste de marmorii din muntii Carrara.
Scari cucernice
Santa Maria Maggiore, San

Pietro in Vincoli, Scala Santa, mai cu seams scarile

sublime cretineti ale Basilicii San Pietro i scari profane
Magnanapoli, Campidoglio, in fine Trinity de
Monti, tot atatea locuri de intalniri cTe dragoste, de intriga i iscoade
voi, scari romane, pagane sau cretine, din Evul Mediu sau din vremuri moderne, voi,
scari romane, intruchipati sinteza omenirii viclene i
chinuite, credincioase i patimae, cu grescli, cu rayniri, dar i cu dorinta de mai bine. Dorinta de mai pine,
,.Guarda Sublime! Acesta este adevaratul talc al acelor scari, pururi urcand catre ideal, pe acele apt,coline.

Rocca Tarpeia pe capitolul Tarquinilor, infatisa la

obarie sbuciumatul, rusticul elan dare dreptate al cefor mai razbitori fii ai Mecliteranei.
La San Paolo fuori le Mura, pe scarile coborind in

Catacombele din San Calixt, prim altarul credintei

PE CAI DE MIAZAZI

186

crestine prigonite, unde si azi merg oamenii 8a so incline, pe treptele aprigului Coliseu al razbunarii prtgane, unde s'a zamislit in suferinta, religia mantuiioare.

Pe Palatin, dominand Forul Roman, urci numai

scan, printre ruine strajuite de crini, iar de partea eealalta, cobori spre Circul Maxim grandios amfiteatru de
trepte, vestind decaderea Romei Imperiale, pe Teodora gi Bizanful.

Cu decadenta Impefiului Roman se naste domnia

spirituals a Romei Papa le. Evul Mediu plin de eresuri
si de obscurantism pe alte meleaguri, creeaza totusi,
aici, in Roma in ciuda superstifiei gi tiraniei,
arta
of iar arta, creeaza scari noua, scari minunate, faurite
de artisti geniali: Michelangelo, Bramante, Bernini,
statornici in marcari iii secatuesc creierul spre
mora, credinta in Christos.
Domnia Papa la, cu Iuliu al II-lea, cu Lante della
Rovera, cu Alessandro al VI-lea, iii afirma supremafia
epirituala, artistica prin nenumarate cladiri, dar si

prin scari greoi asezate pe ilustre vestigii ale gloriei

imperiale.

Din acest amestec de grafie elina, de virilitate romans i de credinta catolica a izvorit acea nesfarsita
ennuna de scari, impodobind mare-tele coline cu ghirlande de trepte, aci austere, colo gingase, acu' anevoioase, acu gradatii usnare pe care, in aer liber sau
fn turle inchise, suiau carari Cruciatii, dar i alaiurile
frumoasei Beatrice.
Astfel, intre basilici si fantani, intre cruzimi i

poezie, 0 nesfarsita exaltare de scari urcand pretutindeni spre zare.

Pe Aracoeli, povestea gastelor dela Capitol desfata
i azi pe copiii romani. Si nu e gluma pentru batranii
astmatici sa urce o suta cincizeci i trei de trepte, catre
arhaicul Altar al Patriei, dublate de michelangeleasca

SCARI ROMANE

187

scare din Campidoglio, care to duce agale pe aceeasi

inaltime la minunatele muzee patronate de Venus,

zeita Capitoline, precum si de nobila Scalinata" a
Romei moderne, strajuind masiv Corso Umberto. Aa
dar, numai pentru colina Capitolului, trei grandioase
scarf, cu impodobiri artistice, preamarind trei epoci
stralucite ale omenirii.
Pe Viminale, Santa Maria Maggiore, Rica erestia
clndit pe vechea basilica paglina, chiamii credinciosii,
pe treptele ei late, sa urce din Quatro Fontane spre linistita reculegere a sufletului. Sub nivelul stcazii, o bi-

serieuta modesta, San Pietro in Vincoli. eu eternal

Michelangelo, desvalue si azi lespezi palgane, pe care v)
scare infinit de romantics, le leaga de caldariimul Romei actuale.
Pe aceeasi cale, mergand spre Campagna Romana,

ajungi la Sad' Giovanni in Laterano, proprietate vaticalla i una din cele mai vechi basilici crestine, in fats ,
direia Scala Santa", dupii o legends, ar fi fost adus5
de catre Sfiinta Elena dela Ierusalim din Palatul lul
Pontiu Pilaf. Scars urcata de Isus in patimile sale sip

de care toti credinciosii nu se apropie deck in genunchi, suind cele douazeci si opt de trepte de marmoth', invelite cu lernn, intr'o exaltare de veneratie si
de credinfii pentru Mantuitor.

Pe Celsio, pe Pincio, la Montecitorio, die sari

prearnaresc traditia Romei conservatoare.
Pe malul Tibrului, Castel Sant' Angelo stlipineste,_
trufa si grosolan, orizonial efernei ciimpii; si acolo, ca

sii ajungi la Tosca si la Cavaradossi, trebue sa-ti iei

inima in dinti, urand peste doua sate de trepte.
Pe Aventin, spre colonada schitului, tot sari si
iarai scari, pe care Shelley le urea radios.... De sus,
de la Santa Sabina, turistii cats in zare, urmtind firul
auriu al Tibrului, mormaritul poetului iubirii de oa
meni.

188

PE CAI DE MIAZAZI

Amorul, $i el, pe langd traditie, ambifie i religie,

si-a faurit drept de azil si a legat irag de scari appasionate" pentru amantii venici. Astfel in Piazza di
Spagna, un straniu decor de trepte, spectacular in an-

samblu, infinit de gratios in amanunte, infativaza

ochilor o orgie de trepte si de balustrade tolanite ca o
superba faptura de piatra, aci stransa la talie, aci infoiata pe trei randuri de terase, strajuite de cele doua
tune ale manastirii Trinity de Monti,
Jos, la nivelul Romei antice, via Condotti 1 fantana cu delfini jucausi a lui Bernini; mai sus, dughenile vanzatorilor de flori, in miresme i soare ametitor,
tot cadrul Romei prdfane
loc de intalnire dest-lungul veacurilor al tuturor artistilor, indragostitilar
si aventurierilor, al tuturor ferneilor ce au insemnat
ceva pe acest pamant al vesnicei Bahl.
In ceata serii, tree puzderii de fantome, mergand
spre Villa de Medici,
discrete, in verdeafa ei ca 0
intriga la adapostul unui evantaliu,spre Pincio, grading neintrecuta in clasicism de statui, de fantani i de
line terase; tree alaiuri de naluci din Reisebilder", din
.-Le Rouge et le Noir", din ,.Cosmopolis ". Iata-i pe lord

Byron, pe Chateaubriand, pe Cabriele d'Annunzio ;

iatii eroinele eterne ale Trinilgii dei Monti, pe Elena
Muff din II Fuoco"; pe Duse; pe frumoaca San Severino, pe subtila Virginia Woolf, pe casta Giacinta Ruspolil Toate 1 toti pornesc pe scara sublime catre Pinrio si giadina Borghese, cu rafinament de arta florala.
Din Piazza di Sienna, cobori usor catre Valle Giulia. taram intelectual, unde toate natiunile culte de pe
glob s'au intrecut, spre a avea, sub forma de instituiii
culturale, niarturia lor. *i aci trepte 1 iar trepte, scari
clasice, ducand spre batranul Tibru. Scoala Romans nu
rilmane mai prejos de celelalte focare de eivilizatie
apuseanrt.

SCARI ROMANE

189

Pe scara grandioasA, r!oborind intre palmieri si nobile fantani, gfindeam ca si stramosii nostri vor fi cll.
dit in vremuri de demult, o pfirticied din aceste scfiri
eterne.

MATEMATICILE I ARHIMANDRITUL
DIN SORRENTO

Era in vara anului 1920, pe cand ma aflam la Roma

ea secretar de Legafie.

Mai petrecusem, nu e vorba, in copilarie multe

veri in Italia, dar parea asa arsifa, asa zile dogoritoare,
nu-mi aduceam aminte sa mai fi trait.
De cu dirnineafa, de ieeai pe uli f a, razele soarelui
to loveau pe ceafa ca niste sinapisme nimicitoare de

orice veleitate de acliune, dandu-fi o pofta zabiluca

de umbra, de racoreala, de frunzi verde; o dorinfa
niistrusnica de rauri reci, de inghefatii, ce zie ? de cohalmuri intregi de ghefari in nesfarite fari polare.
Seceta de altfel era cumplita. Se vaitau biefii oaineni. dar zeul nepasator al climei insira mai departe
zi senina dupii zi senina fara macar de nourulefii aceia
rotunzi si fugari, amagind la asfinfit in seceta de pe
alto meleaguri, speranf a muritorilor.
Aici, nimic asemlinator. Disdedimineafa, pada orbitoare de caldura, ziva, cer necrufator de siniliu, jar
in amurg ceva $i mai coplesitor, plumburiu, african,
neiertand vietafilor gafaietoare nisi macar odihna de
noapte.

Ce-i drept, de cateva on in decurs de mai mate

saptamani incercase sa gloat. Dar fusese o vreme
si mai nesuferita, caci anticiclonul aducea cu sine doar

izbanda antipaticului scirocco", finuse trei zile in

PE CAI DE MIAZAZI

192

sir intreaga nature sub istovitoru-i vartej, strambase

271 crampe atroce toara flora din Jur,
caci e perfid
lucru-mare si nu se poarta cayalereste, ca furtuna care
vine, pustieste si trece, ci in chip viclean, invalue oameni si animate, plante si case, cu
retea de
nisip murdar. data scirrocco retras in pustiile Saharei, dupe ispravitul satanicei sale misiuni, incepusera iarasi zile senine, aplislitor de dogoritoare.
*

Din via Po, unde locuiam, in asa-zisii quartieri

precum li se spunea din batrani care aveau
o luam de cu zi spre
drept reper nivelul Tibrului
Porta Pinciana, unde ma asteptau caii de calarie ai
unui prieten, mare amator de pur-sange, plecat din
Roma undeva, in Dolomiti, ferice de dansul! i care
alti"

fusese prea bucuros cand ii fagaduisem ca vein supraveghia galopul matinal al calaretilor lui. De obiceiu,
wealecam si eu impreun'd cu ei. Faceam doua sau tree
ccoale in incinta galoppatoio"ului, sub pinii parasoli
stravezii, in cad'rul celui mai princiar pare depe lume,
Villa Borghese.

Pe nisipul mlirunt, caii intindeau elastic prelunga

for caleatura.

Apoi o luam cu totii la pas, agate, printre aleile

umbrite de pomi seculari. care fac bolts pane la Muzeu;
treceam pe sub ferestrele Paolinei Borghese, Cleopatra

napoleoniana fericind-o de grija ce avusese Canova

s'o daltueasca in marmorma, ceea ce e mai placut pe asa

clime; apoi, prin Piazza di Sienna, cu grafiosul amfiteatru medieval, sub cerul liber, de-a-lungul grlidinli

del Lago cu glastre de flori rare, descalecam in fafa

terasei dela Latteria spre a sorbi pallarul en lapte proaspat, sub primele raze ale soarelui.
Dar erau diminefi in care
mai cu seams dupi

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO

193

o noapte de scirrocco" in care nu gasesti somnul pe

pernele Alva
cu toata dragostea mea de calarie
nu-mi aflam energia suficienta, spre a ma salta in sea.
Raraaneam dear rezemat de leturile gardului, privind
o clips spre antrenorul englez, impasibil i cadrilat,
care pornea in fruntea coloanei lung-pasuindelor animale ; apoi leneveam din potecil in pofeca, cautand
colturi mai umbrite intre pajisti arse de soare si Ina intam printre laurii rosii i busturile ciunge a atator
fericiti nernuritori de platra, catre Fontana lui Moise,
catre teracn de pe Pincio, de uncle ochiul cuprinde intit) singura privire si cupola Sf. Petru si Castel SantAngelo si Capitolul.
Era singura ors cand puteai respira aer carat.
De altfel, Roma se golise.
In afara de cateva victime, ca si mine, dintre
membrii corpului diplomatic, lasati de sefii for drept
ztilog raspunzator; in afara de cativa autohtoni, care

nu se puteau hotari sa partiseasca orasul nu mai era

nimeni; iar viata socialti se marginea la cina de searti
pe terwa clubului sau in gradinile din Via Nazionale,
la Marinese sau pe AN entin, uncle era la moda birtul
dela Castello dei Cesari.
*

Printre habotnicii care nu paraseatt mai niciodath

Roma se afla i unchiul met/ de partea mamei, batramil savant Lorenzo, caruia ti plticea sa mii theme la
masa cu conditia sa fiu exact, la orele unu dupa datina veche. Nu pot spune Fucuria ce-mi pricinuiau in
tainirile cu acest om inteadevar fermectitor prin uluitoarea sa cultura helenista, latinista, literara. prin pre&ilea stiint:fica depasind molt intelegerea mea, prin
eunostinta sa de oameni si mai presu, de toate, prin
vioiciunea de spirit ce ptistrase intacta la cei peste
13

194

PE CAI DE MIAZAZI

saptezeci de ani, in fine, prin un ce ironic, ba hiar

usturator cu care isi iniampina adversarul in discufie,
oricine ar fi fost. De el, contimporanii afirmau ca era
printre cei mai inteligenti Ita!ieni din generatia sa.
Oameni de inalta stiinta, ca Marconi, it considerau matematicianul eel mai desavarsit din epoca noastra. In
schimb, dictatorul fascist nu-1 putuse castiga, caci, la
prima solicitare, unchiul meu refuzase net, declarant)
ca .,nu mai era nici destul de tanar, spre a face prostii,
nici prea batran, spre a renunta la libertate, supremul
bun al omului". De altfel nu numai ganditor abstract,
ci intreprinzator aprig, realizator entuziast, care, prin-

tie primii descoperise, din biroul sau din Prati di

Castello valoarea zacamintelor noastre petrolifere tit
insemnatatca salinelor de pe Marea Rosie, creind soeietati industriale de gaz si electricitate pe tot cuprinsul Italiei, luptand, organizand on pe unde trecea.
Cu toate aceste insusiri, cu tot spiritul acela cornbativ, era de o modesiie profunda, de o rezerva impinsa panii la salbaticie ferindu-se de viata politica,
viafa socials. Nu prefuia decal munca, sportul, arta si
calatoriile.
sa dela Anzio era o sala de gimnastica.
un hicas de atlet pasionat de innot si toiodairt lacas de
artist indragostit de statuara. $i azi, privind inapoi.
recunosc ca n'am primit niciodatrt aiatea mustrari, sub
forma de pumni amiPali. in muschiulatura mea firava
de copil, nisi mai multe observatii pentru greseli la
gimnastica sau confuzii sculpiurale.
cat despre fatal meu, cred ca arareori s'a infiripat
nsemenea prietenie intre cumnafi si s'au iscat atatea
di..eutii mumble in mai toate domeniile, dar mai cu
seams in cel literar si istoric.
In Nara aceea de,scoperisem la unchiul men si un
oarecare epicurianism, exteriorizat in acea Ind:ad-ire
de a nu parrisi orasul pe o asemenea canicula. Pe cand
matusa mea, femeie eleganta, impreuna.' en verii mei,

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO

195

i ei tare ahtiati dupa distractii, se desfatau pe plajele

la modii. din Viareggio sau din Rimini, batranul matematician, cu fruntea metstoklica. eu barbisonul amintind chipul lui Bernard Shaw, atletic la trup, ca si la
minte, in ciuda bolii care ii impunea o diets severs,
da, in acele zile de vacanta familiars, curs liber copilaroaselor sale porniri, infranate in restul timpului de
piotocolara-i consoarta, consistand in a se scula in zori
spre a se scalda in Tibru, in a-si face treburile disdedimineata pe la diferite societati technice, pe care le
indruma, in a priveghia la masa timpurie, cel mai
tarziu ,.al tocco"
alcatuita din tot soiul de salaturi
innecate in untdelemn parfumat din masline, din faimoasa fleica traditionala a Campagnei Romane ,da
bistecca ai ferri", de unde provine- i gratarul nostru,
0 ea unsil cu mult untdelemn, dintr'o piersica despicata
cu pedante teorii de disccare, totdcauna variate si tot-

deauna hazlii, masa incununaia cu o suava cafea

espresso", in timpul sorbirii careia ochii marelui idealist se perindau pe cateo raza patrunzand printre jaluzelele adumbrite, cu acea launtricii iradiere a constiin-tei impacate? a indelungei cal parcurse? a muncitorului care-si vede opera implinita ?...
Restul zilei, pans noaptea tarziu, lucra, afirmand
ca nimic nu-1 put-a desfata mai mutt. Ici ei cola, la
asfintit, it surprindeam totu,i la cofetaria Aragno, man-

rand prajiturile interzise de medic, mai cu seamy

,acum cand scapase de sub tutela.

La aluziile mole, abia schitate, cu privire la indarjirea sa de a rama'ne la Roma pe ascmenea cuptor.
matematieianul se cam intrecuse in ziva accea cu paradoxe'e, aiungand pans la sofism, spre a ma convinge
ert tineretul modern este complet ignorant si degene-

rat; ca Romanii de pe vremuri asteplau vara cu bucurie, spre a dovcdi virtutile for barbiitcsii; ca trupul
nu se of ele-te decat la scare; ca termele lui Caracalla

PE CAI DE MIAZAZI

196

nu fusesera filcute pentru casei; ca muschii se ung Cu

untdelemnul binecuvantat se preluereazal si apoi se.
gtropesc cu apii rece; in fine, Ca inteligenta omului i-a
fost lasata tocmai spre a creia el insusi, iarna si vara,
dupe plat, iar nu spre a fi o jucarie supusa elementelor;
dovada era el insusi care dispunea coi:comitent de vara

si de iarna; de vara, iesind doar pe ulita; de iarna,

intrand in case. Nu pot nega ca e o adevarata.' arta,
la urmasii de bastina ai ltd Romulus, felul cum, inalute de zorii zilei si totusi nu prea de vreme, din cauza
eurentilor reci ai munfilor Sabinei
deschid mari toato
ferestrele casei ca apoi, odatil inmagazinata racoreala,

sa le inchida ermetic, fare excepfie si in chip drastic

pans la apus, dobandind astfel, in vechile palate, o
temperature nelipsita de umezealii. dar totusi constants i suportabila dea-lungul intregii yeti.
Dar, unchiule! asta e un fel de excrocherie fate
de anotimpuri! Dumneata care esti atat de grijuliu
de adevar, de a triii conform naturii...
Un suras fin se descmnase pe chipul de medalie
al britranului :
Nicidecum! Este numai arty de a trai. Dar reeunosc ca avem o vara exceptional de caldal.
Stand o clips pe ganduri ad'aogii :
Mi-adue aminte de demult; o vara ca si aceasta
Tatal fain avusese un. neajuns.
Care ?

Sorbind iarrtsi cu deliciu din cafeaua aromara, hairanul ineepu :

Era cam prin arm!. 1890 pe o yard canicularii,
de nu mil insel, era baea si aceasta, iar seful salt
it liisase, precum e obiceiul la voi
tranul Plagino
in earietii, incareinat cu afaceri pe sczonul mort.

Tatill fait era foarte dichisit. Parea-1 va'd cu siltteta-i subtire, in reditmota si job -n gris deschis, en
basion de abanos, Inghiogat cu aur, cu manu,i ou-de-

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO

197

rata si craved plastron, cum venise la mine intro dimineatil afland ca sosisem dela Napoli de cu noapte.

Era tare neciajit. Depusese langa jilt jobenul cu

manusile galbene si bastonul cel cu maciulie, stergandu-si sudoarea de pe frunte cu batista de matase, rasufland din greu. Alergase din zori pe la Coate autoritatile, urcase si coborise scari de ministere, asteptase

zadarnic la Consulta pe secretarul general care se

sculase, fireste, la rasilritul diplomafilor, adica pe Ia
zece: dar. pe semne c5, speriat de caldura, in loc sa
mearg5 la minister, pornise de-a-dreptul sa se scalde
la Aque Albule" ; seful protocolului era lipsa, in vacantil undeva la Vallombrosa; departamentul, pe mana,
unor natarai care considerau c5' lucrul era prea gray,
ca nu-si puteau lua raspunderea, ca trebuia intervenit
la prezidentie. In fine, bietul om umblase in zadar de
douazeci si patru de ore pe la toti sfintii.

Lorenzo, ce ma fac cu Arhimandritul nostru,

care a murit pe neasteptate ieri dimineatil la Sorrento,
uncle venise, bietul om, s'5 se caute la bai ? II cunoscusem la universitate. Elenist de seama. Am colaborat
en el la Atena, acum doi ani. 0 figura de Oita. Nici nu
stii cat ma doare! Am telegrafiat la Bucuresti, cerand
invoire pe doua silptiimani, spre a-1 petrece la lacasul
de veci. Nerozii dela Externe nici nu mi-au raspuns.

Nu mai pot astepta din cauza ealdurii. S5rmanul de

el! Mi se rape inima. Lorenzo o simt, mi to -a trimis
Dumnezeu. Da-mi o mane de alutor. Trebue s5-1 expediez imediat cu vagon plumbuit. Am delegat ieri pe
eancelarul Domenico Pagliai sa-1 transporte cu toate
onorurile la gara Vezuvio. Forinele sunt indeplinite,
dar n'am putut oblige autorizatie pentru vagon. Cand
to gandesti, pe caldura aceasta...
M5 uitam la Duiliu cat era de turburat. Mil uitain
Ia portul Eau atat de chipes; 'Area venit de pe campul
fle curse dela Capanelle, intr'o zi de Derby. Ma uitain

198

PE CAI DE MIAZAZI

cum contrasta exteriorul acela de estet cu sbuciumul

intipiirit in trilsilturile sale. Mi se jeluia: prima sa rhisiune de insdrcinat cu afaceri ! Ce erau sa spund cei
dela Bucuresti? Cum era sa-1 afuriseascd luminatele
fete dela Mitropolie? Cum erau.sii-1 is in rdsprir gazetele D-lui Mititd Stuidza! Bietul om vedea deslasurandu-se in fata ochilor, intreaga tragedie.
Ma! Incapabil! Incapabili erau functionarii
italieni !

Ea Ind fricu si neam de lazaroni, inculti, tembeli.

I-am rdspuns ca pe vremea cand strribunii scriau filosofie, in Scytia se umbla pe patru labe.
In turburar:a lui se legase si de Arbimandrit. Ce-i
mai venise prea Sfan'ului sa moard la Sorrento si Inc d
pe asemenea crildurd! Nu put-a sa astepte intoarcerea
in eparhia lui, ca sa treacd in lumea dreptilor, acolo,

acasii, la el, ca toti crestinii? Dar nu! Era in primul

rand vinovatd inertia autorifatilor italiene. Ba chiar
mrirturisea ca niciodatii, in cursul sederii lui de pand
atunci, nu intalnise asemenea sovd'iri din partea baletilor din Consulia. Avusese chiar impresia ca se eschi-

vau, aruncand, rand pe rand, rdspunderea dela un

birou la altul: de sigur bles'emata de cdldurd! Si tatdI
tau. isi stergea de zor fruntea cu frumoasa-i batisid,
de-i ajunsese pielea stacojie.
Ascultandu-1 ma stedfulgerd o inspiratie.
Si Duiliu se uita la mine aiurit, pe cand, cu surk,
vesel, it intrerupsei :
Stai ca am grisit! Iti dau cu prdcere mana de
ajutor pe care mi-o ceri, cu conditia sa nu ma intrebi
cum, si si:i urmezi indrumarile mele.

-- Dar gandeste-te, Lorenzo ! Este urgent ! Nu

nvem Limp de pierdut! Va intra in putrefactie! Ce ma
fac ?

Lin;s'es'e-te, bre omule, daed-ti spun Cu to scap

do incurcriturri, Ce? N'ai incredere in mine ? .

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO

199

Ba da! Insa vad ca to o iei in glum& Stiu cu

esti la Napoli ca la tine acasa! stiu ca, dacii vrei.
Ei, asta-i! Am raspuns eu tatalui tau, nu e vorba
de vrere. Dar mi-a venit acum in gand ceva.

Mi-amintesc ca nu ma puteam staptini de ras,

pe and fatal tau se uita la mine cu ochi maxi. Il luasem de brat :
IIai, cumnate, hai nu to mai chinui si mai cu
seams nu mai umbla pe la autoritati la Roma, ca nu
Lei nimic. Zici c i ai toate actele in regula $i ea ti-an
dat o adresa dela Consulfa? E tot ce ne trebue. Restul
ma privcste. Fa-ti repede geamantanul i ne intalnirn
la gars la unu. Dar grabeste-te, sa nu pierdem trenul.
Precum, stii, drags nepoate, dupri descoperirea
teoremei mele denumitit lovitura de berbec", datoriti
careia s'a putut rezolva problema aducerii apei in Levi
dela magi d'stante, fusesem numit de guvernul regelui
Umberto, inginer sef al orasului Napoli $t insarcinat
cu infaptuirea asa-zisei opera de .,risanamento ", la cars
am lucrat vreo doispre7ece ani, rewind a st'arpi holera
i tifosul, ambele endtmice, prin colectarea isvoarelor
din muntii Abbruzzi $i prin indestularea intregului
golf en apa potabila.
Intru acest scop primisem puteri discretionare,
dispuneam de in+reg aparatul administrativ, iar in momentul eand se intamplase povestea cu fatal tau, bun ii
nostri Napo'itani pe care ii stii cat sunt de exuberanti,
ma considerau ca pe un taco al 'or. Mahalalele, incalte.

ma ridicau in sliivi, ca pe un vrajitor, ca pe un idol.

Toemai aceast5 convietuire cu poporanii suburbanelor
saracacioase imi inspirase solutia, pentru a veni in

ajutorul tatalui tau, atilt de incurcat in lugubra sa

diplomatic.

Porni em din Roma la ora exacta, lucru neobisnuit

pc atunri. intr'un vagon cu usi laterale in uragan de

sgomot, de fum, de suerilturi,

asa cum se calatorea

200

PE CAI DE MIAZAZI

pe atunci. Eu ma cufundasem in calcule si teoreme,

iar fatal tau, asezat in fata mea, cand gi cand ridica
nasul de pe cartea pe care o citea distrat..Schimbasem
cateva cuvinte despre arta veche la Cisterna, la Circeo.
la Monte Cassino, masurandu-ne din ochi, caci n'u yeiam sa-i desvalui planul men, iar tats -tu, la privirea mea
ironies& raspundea raustacind ca until care ar spune :

Treaba ta, ti-ai luat raspunderea, sa to vad! Apoi se

prefacea iarasi ca se cufunda in citirea cartii.
Pe sears sosisem la Napoli.
Abia coborit din vagon, am niers drept la serial
de static, care ne-a primit in biroul sau, cu bun venir
plin de volubilitate.
Aseulta, Spolverelli, intrerupsei eu plecaciunik,
sale. asculta-ma bine, caci se intampla.' ceva gray.
Si, Signor Ingegnere ! Commandi pure !
Spolverelli, fine -te bine! la Sorrento a murit la

hotel Victoria un arhimandrit roman, ortodox i cu

Barba neagra !

Per la Madonna! exclama bietul sef de static,

pierdut. Per la Madonna! Domnule Inginer, cum putefi glumi cu ascmenea lucruri ? De ce ma bkgati in
sperieti? Ce v'am facut? Nu v'am servit intotdeauna
constiincios? Corpo di Bacco, adaoga el, facand coarne

eu amandoua mainile, prin ridicarea a cafe doua degete, Corpo di Bacco! i fetita mea care are amigdalita!

Cum veniti cu asemenea prapast.ii !

Nefericitul era desfigurat.
Spolverelli. eu nu glumesc, adrtogai en ion sever, si ea dovada, iata pe Excelenfa Sa reprezentantul
Ronianiei.

Din tonul meu, seful de stafie infelesese ca nu era

'le saga ; iar fatal tau, intrand imediat in joe, cu

privire sireatil caire mine, ii confirms in scurte cuvinte, qinistra veste.

Deci e adevarat, domnilor! Ce grozavie! Ce de-

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO

201

zastru, se jeluia capo-stazzione, ridicand mainile spre

cer.

Spolvcrelli, nu avem nicio clips de pierdut,

Arhimandritul roman!
- Va rog, vsn' rog, lasali, fac tot ce vrefi, dar pentra
Dumnezeu nu-1 mai numiti, spuneti-mi ce doriti ?
Spolverelli, pe Arhimandritul roman trebue sr -I
aducem la Napoli chiar in astil sears, iaF cu trenul d.!
noapte
pornim eu vagon mortuar la Pontebba
spre granifa austriacil ! Ai inteles ? Vagon mortuar
plumbuit cu destinatia Bucuresti ! Tata ordinul dela
Consulta, sa to vbid dacrt esti in stare sii-I execufi.
Alb la fag', bolborosind cu buzele tremurande,

Spolverelli se si repezi la telefon, invartind frenetic

manivela. Apoi iesise in us'd, urland pc eheiu U
Gennaro! Gennaro! iar pe dialect napolitan apostrof a
pe cei de afarri. Acura intrase si sub-seful de static cu
vreo doi impiegati care gesticuland si tipand cu totii
simultan, se consfiituiau, in exclamatii :
...,,Arhimandrit oriental! Barbli neagrti, mort, oitodox ".

Apoi se imprilstiaril, cheraand pe seful mecanic,

pe acari, pe tregheri.
Pe vremea aceea, drags nepoate, ifi inchipui lesne
ea primitiva stalie din Napoli cuprindea doar vreo trei
linii, vreo palm locomotive, vreo doua garnituri de
vagoane arhaice, iar spre Vezuviu pornea o linie ingusta cu trenulet omnibus, care flicea cursa odata
pe zi.

Sub-seful Gennaro se intoarse nauc; urland 6itre

rapo-stazzione :
Sefule! Omnibusul, oprete-11 Ss nu piece dela

Vezuviu. Suspenc1s imediat cursa de seari-i. Ss avem

linia libeed! Trimit locomotiva cu un vagon, numai cat

is aria si pleats" si cazu sdrobit pe scaun.

Arhimandrit! Santa Maria, Arhimandi it de rit

202

PE CAI DE MIAZAZI

oriental! Ce ne asteaptii. Doamne! $i maine e treisprezece! $i Foacrsa-mea a z'arit o broasca asearsd! Barb'a

neagra! Mort! $i iii freca frenetic intre palme coma'

din milrgean rosu, contra deocbiului.
Acum se ivise in us'a, cu sapca de piele i basma
rosie la gat. apoplectic, capo-mecanicul, salutand militareste cratinandu-se ca un om beat :
0 Sur Capo-Stazzione! E adevsgrat? Arhiman-

drit ortodox din aceia cu barb4 neagril. Si fie chiar

mort? Brrr! Ce ne facem? Si1 nu pierdem o clipa. Porca
miseria ! Ma lipsesc ti de masts. Dali -mi doi oameni.

Iau furgonul cel mare, am plecat !

Stall Stai! str'ga Spolverelli. Asteapt4 linia de.

schisti sti

nu mi-I n-narocesti pe Arhimandrit. Fe-

reasch..-ne Domnul, ar fi i mai ran...

Las pe mine, domnule sef, ca "doar stiu cum sl

umblu cu el ! II voiu trata cu toate onorurile. Am
toed' cinstea pentru el, ca si Dumneavoasir51. Mai incape vorba! Dear atat it rrg6m, ssa nu ne nenoroceasctir
Cu degetele unei main racea coarne; cu cealalta iii
Ricea cruce, potrivit datin-i jettaLurei, care obliga po
intl. la cea mai ma-e reverenca" fafri de jettatore.

Intr'eat incat, ad6o0 unchinl. un faimos aduator de ghinion, intal' ind pe un cunoscut pe strada,
care, in clipa cand it ztireste pe trotuar iii rupe pioral. p-imise iinediat printre gemete .de durere, mulfumirile victimei :

Slr,v5 fie! ofta pacien'ul ctici ai fi putut sa msa.

amori. Mi-ai rupt rumai piciorul.
Nu trecuse o jumritate de omit gt ne aflam in furgonul care, cu viteza periculoas'a, ne duse panii la
stalia Vezuvio, la vreo trei 'mite distanfa de Napoli, unde se afla sicriul Athimandritului ra'posat. Pe
tot parcursul minunatului golf, in seara de vail, sefii
de stafie, hamalii, acarii ntiucifi. dadeau din sepci

rosii, din stegulefe, cu mina, semne de mai repede,

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO

203

nu star; iar la Vezuvio grisiFam pe Domenico Pagliat

care oranduise teate cum nu se poate mai bine. In zcce
minute primisem documentele, isciilisem $i se imbarease sicriul.

Per l'amor del Cie lo, suspina functionarul de

serviciu, grabiti-vrt s'' nu se manie Sfintia Sa! Ati ob-

servat ? De asearil Vezuvio fumega mai tare, stt

nu.

flea in eruptie! Repede, baieti, repede! Sa nu-1 maniem

pe Sfintia Sa, i-a fi dor de acasi I

Intor$i la noutt seara la Napoli, Spolverelli, cu o
echipa specials plumbui cu ingrijire vagonul, intocmi
Coate formele, inconjurat de o seams de gurii-eascii,
care se tineau totusi la o prudenta distanta.
lucru nemaipomenit in
Acceleratul de zece
ferate italiene
analele
porni cu cinci minute
inainfe de orar, hisand pe cheiu, criliitorii de ultima
Acestia, v`gzand zarva $i a fland motivul, aproban
in cor fried sovaire, ingiiimand sperieti $i cucernici :
Auziti! Un Arhimandrit oriental. Cu barbs neagrii, de rit ortodox! Si mort! Ne Ittsrim p5,eubasi. Vom
pleca maine. Ne-a ferit eel de sus! Cine $4ie Cate accidence!... Siirmanul mecanic!... Are trei copii!...
In imbulzealri se mai auzea :

Eu it Joe pe trei.
Nu fii n5trirriu! Barba neagrri, e cinci.

0 fi cinci, dar scazi doi c i e pops, rrimane fret!

Luam mai bine un terno: pops& barbs $i strain!
Da de unde! Suniefi niste pro$ti. Lustim qua-

terno: oriental, barb''. pops $i strain!

- Asa-i. a$a-i! Meritti! Dam un ban mai mult dar
face! Are dreptate: quaterno. ea nu se intamplri in
fiec are zi.
A$a-i, ass -i.

Iesind din garii pornisem cu Duiliu de brat, dareo trattoria ce cuno$team la Posillipo.

204

PE CAI DE MIAZAZI

Dupa sticla intreaga de Falerno, tatal tau Inca

nu-si revenise de puterea superstitiei napolitane.
Este oare en putinta? Vrea sa zica aceasta ti-a
fort saga? si surazand melaneolic :
Ai devenit i to napolitan sadea !
Saga? Napolitan? Nicidecum! 0 simply lovitura de berbec, sau matematica in slujba religiei. Acum
to poftesc sa scrim un raport lui Mitita Sturdza, ceran.du-i s i decoreze pe valorosii impiegati napolitani.
*

Venise toarana. Tatal tau se intorsese din Cara, undo

intovarasise la hica,:u1 de veci, undeva pe Tanga Curtea
de Arges, pe cucernicul sau prieten din tinerete.

Intr'o seara, la eafea, pe terasa dela Anzio, evo,

eand amintirea pataniei din vary, Duiliu niciacum nu
eontenea exprimandu-si nedumerirea fag de super
stitia napolitanilor. Era cat pe-aci sa invoce vre6 in-

raurire a Africanilor asupra formatiunii de spirit a

populaliei noastre din Miazazi,

Dar en il oprii :
Duiliu! De geaba to obosesti ! Vrei sa-ti spun
sinter? In acea zi de pomina i eu luasent cate un corn
do margean in fiecare buzunar.
Si, cu aer anucalit, unchiul adiloga :

Caci, draga nepoate, vorba aia : Nu se stie

Nu se tie !...

PROFESORUL LUIGI PETRONIO

Dintre creafiunile imediate ale artelor fauritoare decapo d'opere pl,stice sau literare i creafiunile mediateale artelor ce s'ar putea denumi si executive, caci
spre a se imp'drtasi elu chiama, in general, inijlocirea
unui terf, a artistului i d p"nd deci, eel pufin in parte,
de talentul acestuia, ca muzica, drama sau coregrafia,
s'ar parea ca primele de sine-sta atoare, sa fie superioare ca valoare absolutes celorlalte.
In fond, o atare diseriminare ar echivala cu un sofism,

deoarece emotia artistica pricinuitd de vedere sau de

citire, tot dinteun proces de selectiune intelectuala si
dintio pregatire sufleteascd purcede.

Atarna desigur greu in asemenea gingase alegere si predispozitia intru receptivitate a fiecaruia.

In ce ma priveste, nicio arta nu a patruns vreodata in adancul firii mele mai milt detest muzica.
Din copilarie, valuri'e de sunete isvorite din Bechstein-ul manuit cu maestrie de o fiinta spiritualizata
navalind in primava^a timpurie de pe fereastra deschisa pe vechea curte parinteasca intre miresme de limi-au statornici4liac i precoce isbucniri de 'reri,
pe intreg traiul, simful celei mai profunde i complexe
emofii sufletesti.

Appacsionata se term'nas' dar undele sonore staruiau in vazduhul serii, invaluind clureros primele spe-

PE CM DE MIAZAZI

206

rante ale aclolescentei cu prevestirea sfas:etoare a desamrtgirilor vietii.

Poet ultra-sensibil, Rollinat, preamiirind pe Chopin,
vcrin :

ySi pianul mut viseaza de mans to vrajita

$i muzica in doliu, de negrele-fi acorduri.
tr
*

Degi cantasem eu insu-mi, ani de-a-randul, dest

-cram departe, acum, de plapanda infiorare in fata tatnelor durern, din ograda Latr,anea.,ca, deli popasuri prin.
,,Schola Cantorum" si prin alte centre muzicale imi diiruiserrt, de nu virtuozitate si culture, eel putin o intetoiegere si o simlire adanc muzicale, totusi clavirul
varlis de viata. nedespiirtit
atat de darnic si de cresairuia, intruchipand pentru mine o fiinta
dincios
vie st prietenoaca. Vie si prietenoasa ? Fara indoiala ;

dar si supusit, stapanita. caci pang la urm6, atarnii

do staruinta si de valoarea mestesugului, felul in care
ea raspunde, frail sovsaire, chemiirii sale. Pe cand instru-

mentele cu coarde... Ce mina, smulgerea notei divine

din piseatura searbedei sarme ! Ce sortilegiu, extragerea sunetelor termecate din simpla poprire, la intervals
diferite, a vanei intinse de chcia poruncitoare ! Ca st
clavirul se intemeia pe acelasi principtu ? 0 steam prea
bine. (2a valoarea -i morale

de se poaie spune astfel

era chiar inferioara% deoarece mesterul Caurnor pecetluise pe crape odatrt pcntru totdeauna, ursita fieciirei
coarde, corespunzand ultra singur sunet. 0 stiam deasemeni. Dar m4 prefi-iceam ca refuz a-i da crezare, tot
astfel precum copiii. din instinct de Joe, refuza
si cu
drept
sa des crezare celor ce ar insinua ca lucitorul
dir6bus mecanic, nu este viu.
Cu toate acestea ma urm'arise ani dea-randul ispita

L1;IGI PETRONIO

207

nouei incercan cu ob,,cura sfiala de a nu reusi vreodata!

$i priveam cu jind catre tiganusii-lautari cantand din

seripca, abia iesiti din gaoace...
*

La Roma aerul e mai prielnic muzicii.

Ulitelet de cu sosirea primaverii, rasuna de eantece,

de canzone", in general foarte cadentate si mai tot

deauna cu sambure ironic cu talc de satira, de unde
si expresia de canzonare" care insemneaza a-ti
bate joc".

Dela Napoli, alt suvoiu de romance umple inimi

trattorie", cu mult mai melcdioase, mai taraganate,
fie direct arabe, fie indicu reminiscence orien!aTe,
produs al inrauririi atator migratiuni
rect spaniole,
de popoare pe la acea rascruce de cai mediterane.
Fete sburdalnice si bunicute strazevii, cavaleri tornnateci calfe sugubete inganau melodia de predilectie
gi

a clipei, rtriscocifol de in vcci nestiuta patima a vreunui

indragostit cantaret din Posillippo.
$i ce minunat intregeste chitara, glas si viers !
flotirit, de data aceasta
a treia oarri cand ursita
ma statornicea in Italia
trebuia sa incerc. De n'ar fi
fost decal spre a potoli ravna hiuntricsa ce ma frilmanta

de fiecare data can-1 soarta mu indrepta spre Phi de

iniazsazi. Ncaparat chitara! E mai bilrbZiteascil decat
mandolina, insote,;te mai cald baritonul.
Si cum mu intorceam pe jos, dealungul Tibrului, de
la colegul men de pe Tanga Sfantul-Scaun, care locuia
in Roma veche, precum se cuvine unui dregator iscusit
de pe lamed Vatican. asfintitul serii latine, profila intunecata Cetate Sant-Angelo pe cer de inceput de lume.

pe cand la rasarit milostive stele de pastori sclipeau

peste cuccrnicele cupole.
Coborisem de pe cheiul inalt si o luasem pe mull

PE CAI TT MIAZAZI

208

umblata si stravechea arteril: .,via della Scrofa", pe italieneste nume familiar intrat inteatat in catagrafia Ro-

mei, meat nici unui locuitor nu i-ar trece macar prin

minte sa surada sau sa se burzuluiasca de asa uratii
pore,cla.

Trecand prin fata trufasului palat Borghese, imi

nazari sa pronunt pe romaneste strada Scroafei". Neindoios suna urit. Neindoios nici un edil proaspdt sosit
la putere, nu ar fi suferit, la not macar o clipd, sa mai
dainuiasca pe tablia strilzii asemenea ocara, ci, patruns

pans in suflet de menirea sa de indreptar al stilrii de

lucruri ar fi inlocuit de indata apelativul femenin Cu
acela masculin al sefului sau politic local. Ce vreti 2
Asa-i rumanul : rusinos lucru mare ! Si la urma urmelor una e urbea natahl si alta canteen" Fara perdea! Nu
ca la mascalzonii acestia de italieni care le amestecil
pe toate ! Design'. ! Si chiar un cantec smistru. Caci
aici, pe strazile acestea intunecoase, candva, in EvuI
Mediu, se pilismuiserd cele mai infiorritoare fara de
legi ! $i chiar uricio-ul apelativ femenin aducea a negre urzeli, a pumnal de iscoade ; evoca mai cu seams
nestaNilita ambitie a casei Borgia, sugrumand toate in
jur, innecand in singe sau cucerind prin aur, dar mai
et, seams, stapanind prin spaima groasnicei otravi, 9.
in era contempocdrei tale numai infirm tarziu
rand,
i s'ar fi dat cie urma. Da! Asa zisul venin v.aleno" 81 casei Borgia, otravd fulgeratoare si fard leac,
s'ar fi extras din singe de scroafd. Afirmil astazi localnicii erun vraciu incredintase Cesarului taina ucigdtoa-

.ei hiluturi, care se dobandeu spanzurand dihania cu

capul in jos si chinuind-o ceasuri intregi din batae de
vergcle peste tot trupul, pang murea. Piocesul de exasperare al animalului producea o turburare a sangelui
din cap, care cules si useat apoi in praf, pricinuia
moartea instantanee. Dealtfel si astazi francezul spune
de inima rea, tourner les sangs".

LUIGI PETRONIO

209

Deodata, in valul sgomotos de trecalori, prin imbulzeala de trasuri si de tramvae, intalnisem pe bunul men

&sail de pe vremuri, abatele Dumas, pe care it revedeam totdeauna cu aceeasi nest6panitti bucurie de alta-

data. Desigur venea dela catedrala Sfantul Ludo\ iQ

al Francezilor ", aflata si ea pe strada cu numele posnas.

Abatele, pe langq insusirile sale de mare latinist, fermeca, de eateva decenii, cercurile catolice 5i muzicale
prin milestria cu care manuia orga celebrului 14cas.
Ma luase de brat ca alta data si inaintam prin. mullime. In pofida varstei si a obeziattii, acelasi profil de
piatrii; acelasi mers impuniltor, mai cu seamy aceeast
lgerime intru intelegerea tainelor sufletesti.
Pe la inceputul veacului, fusesem elevul s'ziu indulgit. Acum abatele purta bran visiniu si snur la prdilrie.

jar ins ticacelul pa'sise pe calea dregatoriilor. Dar inimile

tot tinere famiiseseril.
Monsignore ! De vecernic ce ai cantat in ast;.1
F c a ra ? Trebue sa fi fost minunat, pe asa apus de snare,
vitraliul Maicii Domnului din spatele orgei I
Era intr'adevZir frumos ! incuviinfti preoful. Daea

nu mai vii ! Am flicut repetitii de In'altarea &byte).

Crud : Oratoriul de Haendel. Un dar al proniei ceresti.
T-asa ca va infeleg si pe Dumneavoasted, prea bine ;
trebue sa fitt cu tojii poste nnisurA de ocupati cu criza
externs...
Cam asa, Monsignore. DaCa omenit ea s'a salurat
cu binele ! Miercurea viiteare ftigilduese ca nu voiu
lipsi.

Intre timp, in gandu-mi necuratul si strecurase ispita. Pe sand ne indreptam. prin via Condotti, spre Trinity dei Monti, cea eu nesfarsite reminiscence romanlice, uncle Sfintia Sa locuia, incii de pe atunci. it kat
pe de-parte :
Stii bine. Nrinte ca ma prilpridese dup4 clasici.
Dar iata, am o ruOrninte ! Nu o lua drept nelegiuire.
14

210

PE CAI DE MIAZAZI

Pretuesc i pe Haend 1 i pe Mozart e tutti quanti, dar

ma bate un gand. De cand am Post la Napoli, acum trei

luni, Imi tot preumbla prin minte cantecele din Pierligrotta.

Apoi nu e niciun pacat, fiule! Orice melodie,

cand e sincera, e pe placul lui Dumnezeu si din ceruni

purcede. Crezi oare ca sufletul curat al cantarefului

lazzarone cumplineste mai putin la judecata de apoi,
decat al marelui compozitor ? Prinosul, pentru Domnul
Iisus, consta numai in evlavie.
0 cred ! Insa pe mine, precum am inceput s&ti
spun, ma bate ga.ndul sa invat cbi'ara. De n'ar fi deck
spre a uita de suparari si a insoti baritonul mcu amator
de vinuri dei Castelli.
Lasa ca i vinul e de la Dumnezeu! Faspunse

Monsignorul, cu ochii lucind. mai cu seams cand see

acordii adjectivul cu substantivul Dar spune-mi ce anume doresti cuci, precum gtii, fiule, eu nu cant din
s emenea instrumente.

Si cu o sclipire vioaie
Dar s' ai ! Am grisit I Te pot indruma de vrei inteadeviir s6 inveti I
Tare asi dori sa incerc. Si -ti-asi rilmane alone
indatorat! adilogai incantat de a giisi i acum la venerabilul dascal, aceeasi prospefime i aceeasi lumeascii
intelegere.

La Cape1a Sixtina, unul din organistii secunzt,

care mi-e prieten, este Si un remarcabil cunosciitor de
instrumente de coarde. E un adeviirat erudit al muzicii
religioase, specializat in cantul gregorian. Pe Tanga asta,
violoncelist i chitarist neintrecut. Voi &luta sa-i von
hese. Va mai fi avand timp pentru lectii ? Oricum, sper
sa -1 intaln-sc curand. Nu-i vorba, e cam original, dar
nu to lua dupii infatisare. caci ai sa vezi ca, pe Yana'
haz, pose& o culturl aclanca".

I.UIGI PETRONIO

211

Duminica urm'atoare, in zilpuseala dupd-amiezii,

ma aflam sintrur atria, ciici ai mei plecaserii la bill.

Cantam la plan in odaia dela parter, cu fereastra

deschisS pe via PO. DeodatS mi se pSru ca cineva suns
la usii. Chiar asa ; suna prelung. Apia acum imi amintii
ca invoisem pe biitranul Silvio. Cine stiede cand va fi
sunat vizitatorui ! Desigur cineva care pierduse rabdarea, &del nu mai lua degetul de pe sonerie. Ba, ajuns in
said,
auzii si o bataie usoara in usii: Taratata! Tacatata !" in tempo di marcia.
Prin feriisiruicS, zarii chipul unui britran simpatic.
Li deschisei, scuziinclu-ma, dar acesta nu-mi lass timp
sa vorbesc ci scotandu-si palaria cu inchi..aciune adanca
se si nilptisti in casii.
Va rug, v4' roe*, gnu batranul cu glas soptit $i

repede. V'am auzit dela fereastrii. Nu spuneti, nu I

Cantati la plan ! Toate felicitiirile mele I Imi daji voe,
nu-i asa ? $i ianil i o inchiniiciune profundS, cu dreapta
dusii la piept :
Profesor de muzica Luigi Petronio ! Va voiu prezenta de indatii cartea mea de vizit4. care vii va
Absolui! Vii va himuri! N'avefi grijii. Viata mea e muzica !... Avefi un plan admirahil, adrioga el cliutand a
qua ocoli, spre a zSii clavirul din camera de ahituri.
Declinai la riindul meu, nume qi calif-ate.
ExcelentS I Si aici altd inchinticiune.
Venifi desigur, din partea Monsignorului Dumas ? V'a vorbit despre intentia mea de a lua lectii de
chit a

Interlocutorill sur5dea intr'aiuri :

Desigur desigur ! E perfect, mormili el, intin,
thud iaragi atul spre inciiperea cea cu clavir.
Atunci, poftiti !
.Mgruntrl, usca f iv, cu ochi de veveriO, neastamp4rafi i privind pururi in jur, cu mustlicioara clirunth',
tras prin o redingatS de mogi veche, ciireia ii iiimaseser

212

FE CAI DE MIAZAZI

doar vreo doi nasturi din cei vase, cu cafi fusese inipodobita pe vremuri ; de astfel sclivisit din cap pana.-ni
picioare, in ciuda vestmantului extrem de uzat, profesorul, inctiltat cu un soiu de pantofi de casa.' din pieleneagia cu funde mari, cu o lavaliera decolorata, fantezist legath., de adevarat artist i cu mainile in m'anusi

de Oa cafenie, strans inbunghiate, dar toate rupte pe

la varfuri, purta un cosciugel negru, aninat de bratul
sting. Cu capul sus, in chip semef care contrasta ciudat
cu adancile sale ploconeli, el pilrea pus pe droturi, atat
intruchipa, in toatil fiinta lui, nofiunea de salthret sau
do greer ceremonios in strae de carnaval.

Mans in ()Jae, mai intaiu mangaie lemnul negru

al clavirului, morm'gind cuvinte neintelese, apoi depuse
cu suras blajin i cu grijii, cosciugelul pe jiltul de atituri. MI-tea din mini ea un copil, privind cu drag la el,
ca vi cum ar fi indeplinit vreo faptii insemnatZi. In fine.
schimonosindu-se a sfiala, cuprinse cu data degete din

buzunarul dela piept o carte de vizita uriav5, ca un

soi de carts postard i mi-o duse, en alai plediciune,
la insaltimea ochilor, silindu-ma astfel sa o citese. Cu
lcest gest mina lui se afla cu mult mai sus decat capul_
Pe earta sta scris de mans, caligrafic :
PROFESOR LUIGI PETRONIO,
Flu natural al decedatului, mare hdrbat de slat

Mamiani
Profesor de orice instrument cu coarde Vioarci,
violoncel; lira, harfa, violins, chitara : mandolina,
Cites; banjo, balalaicel s. a. in. d.

Apoi un. motto :

.,Muzica imblanzegte cate odata gi pe oameni"

Citisem, nu faril surprindere, dar in chipul eel ma

scrios. pe cand profcsorul incruntat imi cerceta cZitareq.
Apoi, pe semne ca, satisfacut de infiltivarea mea. di 1-

tr'un salt inapoi 2i altul inainte imi intinse cu gratie.

mina cea cu manua ing5uriM

LUIGI PETRONIO

213

Indata dupe aceea, cu miscare de prezentare art

spre cosciugel si tot cu surasuri i plecaciuni, it deschise pe cand din buze suiera :
Asteptati ! Ara rog, asteptati si yeti vedea. Acura
stiu. Stiu. tot. Perfect. Sunt informat. Dorinta Dttmneavoastra e legitima.'. Corespunde cu crezul men I
Capacul se deschisese si profesorul smulgand din

cutie, cu gest fulgerator, un obiect minunat care raspandi in jur, cu fosnet, un manunchi de panglici multicolore, it anina o clips in vazduh, apoi de sub lungile

benzi lucioase, dadu la iveala in chip teatral, o veche

-mandolina :

Spre a Val servi, Excelenta.

se ploconi iarasi ca la menuet.

Faimosul profesor, erudit intru cantul gregorian,
se arata a fi intiadeva'r un original ! Era atat de int,.
si de neasteptat in miscarile lui incat ma simteam transpus intr'o atmosfera de basm. Desi la mine acasa, mai,
,,,i

mai ca nu mai recunosteam nici incapere,a, nici clavirul.

nici picturile de pe ziduri. cat pe aci sa gasesc firese,

pe profesor cocojat in varful bibliotecii, ploconindu-se
si chihotind. Pluiea in aer o adiere ciudata.

Fara sgomot, din aka saritura, oaspetele men se

afla acum la patru metri de mine, asezat, picior peste
picior, langa pian, cu mandolina stransa amoros de
brain] string si zambind extatic, pe cand, cu mana
dreapta, ma poftea sa iau loc pe banca din paie impleEta, dela pian.
Papusa de vitrina ce prinsese cubit a grill sau breloch purtatoare de noroc infiripata de vreun vrajitor
numai ginmeloman ? Din toata fiinta-i minuscule
gr sie Si surasuri
emana un magnetism de argint viu.
i vechea mandolina cu val de panglici, disproportionat de mare in bratele lui, parch nici nu mai era din
materie inerta, ci o fiinta insufletita si inzestrata cu
personalitate. Ca mare soltic mai era ''si bunul abate

PE CAI DE MIAZAZI

214

Dumas ! Ii placeau artistii originali Inca de card mi-era

dascal.

Crampee de ganduri fugare, de sigur, caci totul se

petrecuse atat de repede I
Cantati la Capela Sixtina, Domnule Profesor ?...
Ei da ! De sigur ! La Capela Sixtina ! Cant.. cum

sa va spun? De fapt, cant oriunde! Hi! Hi! Hi! Caci

Dumnezeu n'a lasat omului gura spre a grid, ci, spre
a canta ! Nu-i asa ? Ati obsen at piisarelele ? Ce fac ?
('ants. Asa e ? Nu vorbesc. Graiul e vrajmasul nostru.
Dela el se trag toate nenorocirile Asa ! asa! Perfect I
Poftiti mai aproape!
Si tainic adrioga :
Am sa vii cant !
Cu placere Domnule Profesor, dar precum am
aratat Monsignorului Dumas. dorinta mea ar fi sa invest
chitara iar nu mandolina. Probabil o nedumerire ? Att
adus din gre.sala...

Asa ? Din 64a/it' doriti ? Apoi dati-mi o chitara si va cant de indata ! Unde va e chitara ? Ma due
s'o taut ! Si batranul din douri s'irituri se si r nezis
spre uses :

Hi... hi! Unde ?

Dar nu posed chitara! Asta-i greutatea I
Asta e ! inganii el dus pe ganduri, apoi nu e

nimic. Sa vedeti, urma el soptit si cu degetul dus la

gurri in semn de discretie, sa vedeti, voi cauta sa le
sterpelesc o chitara, &id. au multe de tot si am sa v'o
aduc. Lasati pe mine ! 0 aduc !
Dar n'as intelege s'o dobandesc astfel ! Prefer
sa cumprir una!

Dece sa cumparati? sopti el din ce in ce mai

tainic, dece sa cumparati ? Vu gonesc banii din cases ?
Ian dela ei ! Au o multime I
Dela tine va rog ?
Ei ! Lasati Ca asta ma priveste pe mine ! Vezi

LUIGI PETRON IO

215

colo ! Nu cumva at rea sa i codesti pe Luigi Petronio ?

Ce urit ar fi! 0 nu! N'aveti grija. Numai sa va placer.

Muzica e viafa popoarelor, nu trebue comercializata!
Instrumentele de va'oare se cuvin a fi in mina adevaratilor artisti! Priviti la mandolina meal E un giuvaier:
Ei bine, nu ma costa nimic. Aster e secretul lui Petronico
efi -vedea

Ma uitam nedumerit la vechea mandolina.

In adevar era impodobita cu incrustatit de sidef

care, candva. vor fi fost frumoase. Acum rasa aparea
sgariata, uzard, iar valul de panglici ncua, atarnand dela

cheie, accentua contrastul, ca acele funde de culoare

vie, cu care birjarii cauta, in zile de srirbaioare, sa gateasca sc5farlia martoagelor, dobandind, in virtutea
efectului contrar, rezultate jalmce.
Cant numai pe instrumente perfecte! Altcum ma
las pagubas, se lauda Signor Petronio. Si, cu ochii
pierduti, cu acelasi suras blajin, profesorul scosese din
buzunarul Jileicii pana de bags si trasese cateva acor-luri din mandolina. Apoi, pe ritm de tarantela, pornise
a canta o melod'e populara. Glasciorul de tenor subtirel
pa ata de borangic indruga melodios i desuet versurile
unui can'ec in dialect roman, pe cand, din tot obrazul,
o mimic5 de nesfa site strambaturi insotea cu talc sub'ut
Reltia apoi, numai din mandoline, refrenul popular
si, din zdriingrinituri ritmate, termini cu bravura si in
,prestissimo" niistrusnica tarantcla.
Prea frumos. Profesore, prea frumos !
- Stint fericit ca vii p'ace, susp;na el adane multumit ; acum poftitt de incercati si Dumneavoastrii.
Dar precum v'am spus, nu mandolina ci chitara
ma intereseaza.
Lasati, lasati, ca -i frumoasa si mandolina. Alta
data va invert i chitara. Gama I Da 1 gama, sfanta
gama e una si aeeeasi. Nu asa I Mai sus ! Perfect 1 Cu_

216

PE CAI DE MIAZAZI

mana stanga strangefi mai tare ! Interstitiile echivaleaza

eu note ! Fondamentala! Do ! Asa! Re ! Asa! Mai departe. Mi ! Apoi fa, sol, la. Acura incereafi singur. Asa.!

Do Do! Perfect! Re! Fals Excelenfa! Inca data! Do!

Perfect! Re! Perfect! Mi! Fals Excelenfa! Inca odata.
$i cum sta asezat ranga mine, de cafe on pronunfa
cuvantul excelenfa", de at'atea on sarea in picioare ca
impins de un arc.
Va rog, Domnule Profesor, nu va mai obosifi cu
iitulatura asta. Nu sunt &Cat Consilier de Legafie...
Credefi-mi! Ma stanjeneste.
Scuzafi! fipa omuleful fasnind iarasi in picioare.
Scuzafi ! Am citit prea bine cartea de vizita de pe usa.

Sunteti insarcinat cu afaceri. Luigi Petronio cunoate

prea bine protocolul i e mai iret deck credefi. Luigi
Petronio cunoaste eticheta si-i plat titulaturile. $i vijeliosul mosneag aptica iarasi sit ma dascaleasca :
Do! Perfect! Re! Perfect! Mi! Perfect! Fa! Perfect! Sol! Fals Excelenta. Sa va arat eu!
Smulgandu-mi mandolina, cufunda grumazul in
panglicile multicolore, le aplica o sarutare sonora, apoi,
cu extaz, o porni prim un pot-pourri din O Sole mio ",
..Torn'a Surriento", O mar, o mar"...
Avea nerv, desigur si cantase mult in viafa lui. Nu-i
orIA. era cam exaltat, amieul, si nu da la iveala decat
muzica populara. Dar. in fond, ce doream ? Sa invaf
chitara.
Ca si cum mi-ar fi ghicit gandul, cantareful fc)r
fandu-se pe glas de bariton, scanda acuin din Cavalleria
N

Rusticana :
Viva ii vino scintillante,
Nel bicchiere spumeggianle..."

Apoi. Lira transitie, o lua prin :

La donna e mobile
Fol chi si fida...

LUIGI PETRONIO

217

String ! Strang! Si sarind iarki in picioare, se ploconi adanc :

Spre a va servi, Excelental... 5i data nu va su

parati, mi-asi permite sa gust un pesmecior din talerul
de pe masuta aceea. Infelegefi? $i clipind siret: Intele:geti? De azi dimineata, de ieri, n'am luat nimic. Atat
nu mai atat! Am o menire. Tacere! Restul nu conteaza.
Dar Domnule Profesor! Se poate? Nati luat
masa? Imi pare rau. De .tiara. Poate dorifi ceva mai
substantial ?
Va rog, va rog ! Discrefie profesionala i tacere.
Un picot i nimic mai mull! Luigi Petronio e un canar,

disprefue.te hrana. Un picot ii line loc de pranz. Va

rog. nu insistati. L-ati jigni. Nu, nu! Niciun vermut,
nimic. Luigi Petronio are nevoie de agerime, de minte
muzicala: Mens sana in muzica sana! Hi! Hi! Hi!
Cum doriti, Domnule Profesor. Atunci, am pu-

tea fixa orele de lecfii? De douri on pe saptamana?

Dupa amiaza, do vreme, cam pe la ora douri. Daca va
convine? Oki la patru merg la cancelarie.
De doua ori? De ce nu? Si mai mull. Arta nu
are limite.
La ce ora ?
Ah da! La ce ora? Asia -i! La ce ora? Sa vedeli

e cam complicat. In fine. Daca dorifi? De ce nu? Dc

vreme, de vreme. De Oda maine, da, maine, la aceemi
ora! De vreme, de vreme !
Si poate irai vefi spune i conditiile ?
Cum asta ?
In fine onorariul care...
Permiteti, intrerupse el cu ochii holbafi, permitefi! Va cant cu placere, dar despre onorar, asta nu I
Inteleg, dar eu vreau lecfii i deci...
Permiteti! Va dau si lectii, dar despre onorar, si
iertafi, nu poate fi vorba. De vrefi ca Luigi Petronio sa

va procure o chitara. asta da! Va va gasi ceva. Ceva

218

PE CAI DE MIAZAZI

cum nu se mai guset Si cl'pi iatasi sire(. Ceva ce za

zace inert, trup wort intiun galantar, la vreo vitrinit
de anticar. Ha ! In vreun muzeu prafuit I Ce rusine!
Cea mai mare rusine! Instrumentele au o vigil, au cerinlele lor. Ele vor sat cante i trebue sit cante !
Canditi-vit! Pe tot globul, cate instrumente mum,cafe care zac (acute, dela' ate! Ce friunos ar fi de ar
einta omenirea intreaga! Ce armonie pe pa'mant! Ce
infra-tire intre oamcni. Ar vorbi mai putin. Ar etinta
si nu s'ar mai certa! Adio parlamente, adio razboaie
Atat, Ex-celent'a. Aveti suflet de artist, v'am ghicit. Rog

Ostrati confidenta ce fac unui diplomat invatat cu

groaznicele secrete dela Signoria, cu crunta ra'sbunare a
Dogilor! E taina victii meld Am luptat o viatl intreaga!
De o viatit intreaga ma straduiesc sat dau suflet hietelor
instrumente, EA le inlesnesc o repartitie mai &Tanta! Natiunea itt-diana e mare, nu pentru politica ei, ci pentru
cant!
Inteleg, cautai sat zagazuiesc valid de cuvinte
inteleg i vi admir. Aveti dreptate, dar mi-ar veni grey
sat primesc indrum'arile Dumneavoactra' ilia de onorar...
Luigi Petronio nu prime.ste onorar! Asta e i alta

nu. Luigi Petronio, vii rog si nu uitati, e coboritorul

natural al marelui Luigi MamianiDoar ati cliff pe

cartea sa de vizitii ? Luigi Petronio, scuzati, nu mai pri-

mete meschine onorarii. A primit odata si a fost sufident. De -mi dati voie va voi li-imuri! Permiteti? Mal
iau unul! Si canarul adult mananca adesea dour'!
Mitranul, din usoarii snare in laturi, prinse parer'
din sbor alt piscot pe farfurie, apoi, tanto3 ca un coco$
infipt in fata mea :
Am saizeci de ani impliniti. Sunt Intr'adeviir fml

natural al marelui barbat de Stat Mamiani, fiuritor al

unity ii italiene impreuna cu Cavour Mazzini i alto
genii ticaioase care, d:spretuind valorile muzicii si ale
credintei, au intemeiat Statul nostru numai pe ideia pa-

LUIGI PETRONIO

714

liticrt, an creiat nefericita I alie contimpoian5, certatii

cu str5vechia conceptie muzicalii a Va icanului. Su ye,deti ! E tiista mea pos este.

Cain prin anii 1885, stagiar-violoneelist la Academia
Santa-Cecilia, c5utascm, chip si soi, sa interesez familia leei ima a p`drintelui meu la trista mea soart5 ma-

ter;a15. Dar cobo-itorii asa zi i legitimi, imbacsiti in

averi

yt

brrehez e, c5utarti cu once mijloc sa ma nlunge

din calea lor. De ce'? Pentru ca eram fiu natural. Dar

ce in mneaz5 fiu natural? Nu suntem not care cu totii
fii na urali ai parintilor nostri? Contrariul ar fi prea
intrista tor. ni nenaturali. Hi! Ili! Ili! ce ridicol sun5.1
cu toot,- a tea Mende nu se Irtsairi. Pe vremea aceea eram
tar'r Me-er foame. Ma tin am de ei, s5.-mi lase si mie
o Iiirainitui5 din mostenire.
Stitt ce an 'lent ?

M'au denuntat ! M'au inchis. Am zacut vreo dm

ani la Vite bo sub invinuirea mincinoas5 ca asi fi criutat, intr'o noapte, sa sparg la caste] i sit le fur celebrul

Stradivarius. Ei si? Ce-ar fi fost de mi-I lasau mie?

Crici ei tot nu eantau. Niste bog5tasi! Niste politicienil
Niste fabricanfi din Bergamo! Ei dal V5 m'arturisese:
ravnisem acel Stradivarius !
rizand c1 iotul era in zadar intorsesem spatele
familiei ilc,gitime si adresasem suceesorilor o scrisoare
di pretuitoare prin pres5, care i-a usturat ncvoie mare $s
m'am pus in c5utarea mostenitorilor lui Cavour, legat,
precum stiti, de o prietenie strans5 cu marele meu p5-

rinte n. tural Mamiani. Cam, hi! hi! hi!ati observat

ca numai copiii sunt poreclili naturali. dar nici ()data
pilrintit! Pe and ar trebui sa fie pe dos, clici natural/
aunt, mai Intai de Coate, parinfii! Asa! Ei bine, cu most3-

nitorii lui Cavour a fost si mai eren. Ani dcarandul

i-am c5utat. Cand credcam c5 am gUsit pet nut. iatil-f
c5 se ascundea,
pleca, f igen. Int I gefi? Sc
ferean de mine, eaci posedam documente. Le era team5.

PE CAI DE AIIAZAZI

2-0

sfarsit, am aflat ca se raspandisera prin strainatate,

are mai de care, in Franta, in America, mai stiu eu
tinde? Fugiti! Auziti? Fugiti de teams.
Atunci eu, Luigi Petronio, am luat o hotarire eroiEn

ra. Era prin anul 1887. M'am adresat Regelui Umherto. La urma urmei tine era mai calificat spre a
face dreptate fiului natural al marelui Mamiani? Trimisesem jalba peste jalba la Quirinal. la Consulta,
personal lui Crispi! Trecuse o lung, trecusera doua:
nimic

Pierdusem orice speranta sand, intr'o sears, zidurile medievale din mahalaua Transtevere, rasunara de
jos din valcea, pang sus re varful colnicului, de ropot
eroic.

Astfel precum stam. de-a calare pe scaunul de

lemn, in mijlocul ulifei, inconjurat de vecini si de poporani care m'au sarbatorit pururi ca unul care ii destatam din mandoline si din cant, deodata de pe caldaramul din vale, mai intai sgomot de tunet. apoi sea-

parari din mii de scantei, in fine in apoteoza amurgului, arhanghelul cu spada de foc!

Cu to-tii ne dadusem in laturi. Aruncasem scaunul

de lemn la perete si in invalmrtsala. copiu ca tot atatia
..oareci, se furisasera pe dupa usi sau prin garliciul beriurilor, de unde priveau final, dela nivelul strazii, en

capetele in sus. Dela ferestre, toata suflarea locatarilor, a cumetrelor, indeohste setoase de svon, se apleca
.gaind-u-se. La usa pravaliilor se inghesuiau de-avalma
negustori si musterii.
Cat ai clipi, mahalaua toata se adunase, atrasa de
sgomot, spre a afla despre ce este vorba,

Aparitie de apoi? Pedeapsa pentru pacatul obqesc al acelei ulite vinovate? Dar nu! Un mandru calaret din vremuri trecute, cu coif de of el, in. falfaire
de cozi negre, cu zea aurita, cu albe manusi pans la
rot, incalecat pe murg fioros cu nari insangerate, so

LUIGI PET RONIO

221

opri in fata noa-stra graind rilsunator de sub falnica

must*:

Serviciul Majestiltii Sale!... La numrirul 96,

pentru profesorul Luigi Petronio!
Descillecand cu agerime, pe tend murgul cu valtrap regesc scuturand din fraul de argint. intindea
gatul a rilsuflare, crainicul, smulgand de sub plait),

un plic lat cat cal"anul, infarit cu rosii peceti domnesti, sbiera iarii i, cetind anevoie de pe ravas:
Profesor Luigi Petronio! Au vii intreb, nemer-

nicilor, mu aflu, da sau ba, in fata nura'arului 96 din

via Santa Eufemia?
Omuleful, care. pane atunci. povestise cu glas cres-

cand intregul episoct Ovid deodatii in hituri din umbra perdelei de damasc, actin). dand la iveahl numa.
capul, acu plecandu-se pe juiMitate afara, destainuindu-se mai departe:
Precum mil 1 edeti astiizi, tot iastfel i atunci mi
adtipostisem in spatele usii casei mete. tbla filcusem cat
an plaice!
Si patetic stag,
Imi biltea inima, sa-mi rups6 pieptul. Apoi uu
val de eMduril binefileVor imi invioril sufletul. Aha,
Luigi Petronio. actun ti-a sosit ceasul. Acum vei iesi
din meschinul anonimat. Acum put cede reabilitarea.
Nu mai esti sarmanul profesor do muzica. Esti Luigi

Petronio in toata splendoarea ursitei tale. Ce zit? pe

azi inainte, puturi ti se 1, or inchina seinenii, preamilrind al to marelui senior, preamiirindu-i spita, preamiirind pe Luigi Petronio-Alamiani. fecior ilustru in ale
muzieii, al milritului tau ptirinte Mamiani, neintrecut

in ale politicii. Zcii drepti. tutelari ti-au redat rang.

avere si renume!
Graind astfel, povestitorul

parasi

adilpostul

perdclei de damasc, pasind cu arilattorul intins in

viizduh:

PE CAI DE MIAZAZI

222

El este! El! Profesorul nostru iubit! striga mul-

ti/nest. Eu n'o auzeam, pierdut in indreptatita mea

aiureala.

De esti dumneata acela! imi rasun5 acum Ia

ureche, un soiu de trambita a judecatii din urma care,
va rog sa credeti, ma." facu sa inaintez farii sovaire,
atunci pofteste la domiciliu. Numai la domiciliu, Ilustrissime sunt indrituit a -si incredinta documentul!
Sura7and solului petite umar, catarandu-m5 in
patru labe dealungul scirii repezi, urcasem pana la
catul al cincilea, cu simiamantul ca porneam spre perilieliu, pe trepte strajuite de herulimi. Apoi, it poitisem pe solul desrobitor sa p5seasca pragul scundci
mete locuinte. Aces la aplecandu-se dela jumatatea

trupului, patrunsee in incaperea marunta si pe tend

trecucem cu sfiala pe latura cealalta a mesei, se infoise, drept ca o faclie, batuse r5.sunator din pinteni
i

graise:
Serviciul Maies-Calii Sale! si imi intinsese cu

alb inmannsata-i mana maanificul plic actiogand: Misiune implinit5, Illustrissime I

Apoi, salutand mi'itareste, cu mana du.a la coiful

cu negrele cozi si flicand drcapta imprejur, se aplecase, desehisese usa si disparuse.

Au7eam ca prin vis, jos, in ulita, zumzetul norodului ,.Eviva ", 75n4nitul de sable si ropotul pe caldaram al strasnicului murg.
Cu ureche de muzicant, le inregistram pe toate,
transpuse in me'odii durnuezeesti, prinse in vis, pe
rand ochi 5i g5nd vrajiii de plicul mantuitor silabiseam inccriptia de o schioap5 eisuind neindoios:
..Illustri simului Profesor Luigi Petronio, aci in Roma.
Via Santa Eufemia Nr. 06".
Ce armonios glasuia! Ce milretie imbinata cu rafinament de distinciie! Nerabdatoare va fi fest plebea de
pe strada. Sleifi de aflare vecinii mei de casa. Atot-r5s-

LTJIGI PETRONIO

223

talrnacitoare mafroanele buhale. sa fie! Sti presupunii.

.Si tillmricea c5. ! Eu, Luigi Petronio eram hotlrit so
adulmec plicul, sa-1 pit ai, sr' cul g roadele mult canonitei astepTari, sti nu pierd nimic din duhul acelm
inalte chemari, sa privesc, ca mangai, cu ochi ittbitort,
stemele cu crucea de Savoia, srt le cer mai intai iertare,
apoi din fir de briceag sit' le salt in regi din ciimpul for
alb, s5 deschid rar, duios, firmeciltoarca solie si in asfin
titul muntilor Albani sa-mi citesc mie Insu -mi, numat
mie, mutt dorita slog u :
Luigi Petronio-Mamiani! Te pomenesti ca Duce
de Lecco? Poate chiar March'z de Terracina? Sau, mai
slit? Principe de Rimini!
Ineet, incet, hint sgazietur5 se desprisece faldul d-

abs al regestei mirturii. In plicul mare, un plic mat

'Bic, In plicul mic, altul si mai mic. far in acest din
urmii.., ghicifi v5 rog... in accst din urmrt, dar vu rog
s5 ghicifi de putefi, in acest din urmil, da, Excelenrt.
da! In acest d'n urmti... un bilet de dourtzeci de lirete
Dou5zeci de lirete, Excelenfil!, adlioga cu ton pitigiliat Profesorul care. inseTia in fief, din degete rotunjite, cifra fatidien dourtzeci de lirete, niciuna mai pu
tin, niciuna mai mult I
Asa Excelenta, acum stiti totul. De ce Luigi Petro
nio s'a lipsit de ambitie. De ce el s'a d dat mai stiirut
for cu suflet sdrobit de suferintl, muzicii aliriitoare'
Muzica este sora popoarelor, sfant5 i in veci imp5eiuitoare. Si acum, anunt5 Profesorul cu ultim5 surf
turn in lauri. acum e tarziu tilcere! Ss,z! Trebuie sa
mu retrag! Tilcere, c5ei intelegeti, apune curand si urmcazu sit mai calc seams de clienti care, cu totii, fac
parte dirt tagma $i nu se cuvine
Cu degetul dus la gur5, in cemn d- ricere. se indepartase deandireelca, molcom, gratios si elegant, in
nesfarsite ploconeli, cu eel mai enigmatic suras pa
buze.

224

PE CAI DE MIAZAZI

Ajuns in sala, mi se apropie Inca odata, pe furis,

privind melancolic caire pantofii lui cu funds veche,
ofta din greu, murmurand:
Asta dal Asta intr'adevar imi lipseste! Nu onorar! yStiIi dumneavoastra, pe strada, unde e nevoie su
o iei mai iute! Imi lipsesc, intfadevar imi lipsesc! Da!
Da! Pe maine; poate ne vom revedea maine!, sopti mai
departe.
Iar cu suras sglobiu, misterios:
Nu uitafi ca aster sears ati primit pe fiul natural

al marelui Mamiani! Hi! Hi! Hi! Chiar asa. Fiul natural si muzical al unui mare om.
Abia ajuns la use, prinsei de veste, ip noianul de
Airatiri contradictorii, ca pierdusem atat ceaiul dela
Donna Isabella, cat si plimbarea pe Via Appia,
cu batranul ambasador, caci soarete nu mai lumina decat acoperisul caselor din fag.

cat va fi tinut vraja romanticului cantarer 'mi

iacurcase socotelile. In schimb, gandeam cu launtrica
inultumire: cu ass vajnic indrumator, de aster data, zor
nevoie, voi invilla is sfarsit, a cants din chitara.
7..

Cam a treia zi, deschizand dimineala ziarul Trtbuna, ochii mei se oprisera pe rubrica muzicala intitulata Luigi Petronio".
Iar bine! Era om celebru!
Scria cronicarul:

Aseara, in Villa Borghese, a fost prins faimosul

muzicant cleptoman Luigi Trebonio, zis si Petronio,

care a desfatat analele muzicale de acum douazeci d

ani, prin indrilsnetele lui spargeri la Editura Ricordi.
Reusise, in diferite randuri, sa fure instrumente de valoare ciirora. in mistica sa holnavicioasa, intelegea Si
le dea o repartifie mai justa, cuprinsa inteun plan dr.

LUIGI PETRONIO

225

impilciuire mondiard pe bazil muzicala. Faimosul Profesor, fost de altfel in tinerete, violoncelist la Academia
Santa Cecilia, nitscocise un soiu de cambriolaj muzical,

alcand nu numai magazinele de instrumente, dar qi

pe rand locatarii imobilelor, prin ferestrele crirora rasuna muzicii, indemnanclu-i, mai din mils, mai din
convingere, a-i da obolul pentru maretul eau proiect;
atunci, cand i se oferea prilejul, le fura instrumentele
usoare, ca: viori, flaute, chitare, pe care le eticheta, pe
categorii in rafturi, cu numele real al fiedirui pretins
donator, iar in fats numele unui beneficiar imaginar,
crtruia erau destinate, astfcl precum au cost pe atunci
easite in locuinta sa din Transtevere. Registrul ce-I
tinea la zi. inlesnise mult sarcina restituirii instrumentelor celor in drept.
Cercurile artistice isi arnintesc dcsigur ca, p'anit fa
cele din urmii, nefericitul meloman, gasit iresponsabil,

fusese internat la suiorile de caritate din Santa Maria

dei Angeli,.unde se cumintise inteatat, bleat i se fug&
duiau plimbari prin gradinile de pe muntele Pincio.
De acolo scapase acum o siiptsamanri, apucat de
vechea sa manic si atras de cantece din strilzi invecinate, luand cn sine dbar mandolina, cu care pornise
iara'si a propovsndui crezul eau, vizitand stunedenie de
"ase din cartierele burgheze.
Chestura si-a Indeplinit datoria, predandu-1 paznicelor din Santa Maria. Ne intrebZim : Pe cand indepli-

nirea datoriei de ditre factorii easpunzatori ai psacii?

De nu se poate altfel, fure i ei instrumentelel"
Potrivit fagaduelii, aecultasem in Vinerea urmA-

toare, de ziva Crucii, Ave Maria, scaldatsa in raze de

soare-apunand i intillata de interpretarea neintrecut5
a Oratoriului lui Haendel, datorifa cucerniciei veneratului meu daschl, Abatele Dumas.

PE CAI DE MIAZAZI

226

La ieire, Monsignorul, inconjurat de un roi de prea

lumeti purliitoare de negre valuri, sub care sclipeau

margiiritare, imi multumi sdrobit de obosealii ca once
adevarat artist, care i-a pus intreg sufletul.
Pe tend se indepiirtau negrele mirene:
Stt tii ea nu am uitat de profcsorul de chitaia!
Dar n'ara avut o clipa. to rog sa ma ierti, sa-1 cant la
Cape la Sixtin'a! Dar lass in grija mea, ca ti-I trimit
curand. Dupii amiaz4, nu-i a. a? In timpul siestei? Este
elasic. Din Renatere! E prdcut, dupe somn nevinovat,
sit to detepti in, acorduri melodioase! Va veni pe noaqteptate

0 VECIIE CANTILENA
Pe apus de snare, pufine sunt locurile din lume
care s ofere o priveliste comparabila in miiretie cu
aceea ce se desfilsoaril de pe dealul Gianniccolo din
preajma Vaticanului.

Pe primul plan, cu panto rapicli't de verdeaVi,

ochiul este atras mai intai de striivechile ulife din mahalaua Transtevere, adevairate ahisuri de zidilrie, pogorand perpendicular pe Tibru; apoi, de serpuirea batranului fluvin, afirmand atotputernicia autoritritii
sale asupra campiei eterne, intesatii, in decursul veacurilor, de puzderia de biserici, monumente si palate,
turrnli uriase aciuiiii la adilpostul celor sapte coline, in
viihniiseala de miirturii
numai sclipiri de cupole si
de bronzuri
contrastand cu intunecatele mini din
epoca imperialii si cu profibil medievalelor cet4i.
Castel Sant'Angelo, Palazzo Farnese, Campidoglio
cu monumental Victoriei, Coloseo, Santa Maria Mag-

giore, Quirinale, Tempio di Vesta, San Giovanni in

Laterano si panii la gratioasa siluetil a vilei Medici,
acestea sunt, printre multe alte, m'arturiile care riipese
priviren de pe eulm.ea dealului vetust.

Printr'un ciudat efect de optics, orawl etern se

inflitiseaza uluitor de majestuos, dar mai cu seams uimitor de inghesuit in nemuritoarea valcea a Latiu lui,
leagan de neamuri si de civilizatii veghiat, la orizontul
de Miaystizi, de ondulatiunile fumurii ale muntilor Al-

228

PE CAI DE MIAZAZI

bath, iar spre zarea de Nord de masivul sever a! Sabinei.

*

Nici in seara aceea nu putusem rezista la vraja de

a ma opri intai la Fontana Pao'a, cea cu canter de ape
nebilnuit de duios, cu debitul impunalor al grandiosului bazin, inconjurat de arcade de marmurti, adevaratil
arena lichida resfrangand, in vilzduhul serii, o veche,
cantilenii din timpuri papale; apoi, de a privi spectacolul Romei afundandu-se in intunerec de pe impunatoarea terasii Garibaldinh' dominand si griidinile Valicane, dar si aristocratica Villa Doria Pamfili, reviirsatii distant pe ceililalt povarnis al dealului.
Trecusem pe sub Porta Cavalleggieri, pe acele meleaguri, martore ale aprigei lupte din mijlocul veacului
trecut, pentru unirea Italiei si ajunsesem, pe filcut de
noapte, la Villa Spada unde colegul meu olandez ma
poetise la mass.
Sei vitorul imi soptise scuze din partea stiipanului

care intarziase la palatul Chigi, incredintandu-mu ca

va eobori peste putine clipe. Riimas singur in aula, ma
uitam la draperiile cu care colegul meu impodobise
zidurile acelei vechi mantistiri. Faril doar si poate, un
OM talentat, ca si sotia lui, de altfel pictoritii de seams,
cam originalii, nu-i vorba, si intotdeauna pe drumuri.
Tot asa l.a Rio de Janeiro, uncle ne intalnisem, cu cativa
ani mai inainte. el infrithse, in locuinta lui, mobilieruI
olandez cu stilul Juan Quinto, al perimatei cllidiri coloniale din Ipanema.

Miresme imb5tiitoare de trandafiri, pe usa Iargdeschisa spre grading. 11a asezasem in fata basinului
de innot. 0 many aprinsese lumini indirecte. Ce anacron;sm, nel.psit totusi de haz, in acest cadru al vechiului asezlimant! Imi rrisrtreau crampeie de amintiri din

0 VECHE CANTILENA

229

liner* ; cum. maica-rnea Imi povestise despre Villa

Spada, despre epopeea de dragoste si de vitejie a frumoasei Fanny si a condottierului Luciano Manara, iubitul ei. Din subconstient, porni si o remuscare pentru
ca, in ultimele saptamani de incordare a situatiei politice, abia rasfoisem N ol u m ul intitulat : Scrisori de
dragoste si de politica ale lui Fanny Bonacina-Spini
catre Luciano Manara" pe care Institutul pentru Cercetarile Risorgimentului Italian mi-1 trimisese de curand.
Fanny Bonacina fusese ca'satorita
ca sa nu spunem vanduta
de un hain tutore, la varsta de saisprezece ani, cu batranul Conte Spini. Fanny, in ale carei
vine curgea sangele generos al tineretului de pe atunci,
care nu vedea alta mantuire, pentru sarmana Italie
sfasiata de lupte interne, decal unirea tuturor provinciilor sub sceptrul casei de Savoia, pe cand sotul ei,
batran diplomat comod si interesat, sustinea ideia separatistii, fence in destul de a reprezenta mai departe
I ombardia la Paris. Fanny ramasese astfel, in frageda
inmugurire a clasicei ei frumuseti, ani dearandul Orasita de acel decorativ sot de parade.
La Milano, in vechile case parintesti, impreuna cu
doua verisoare ale ei, sclipitoare ca si ea de inteligenta
si de farmec, alcatuise un salon literar si artistic, frequentat de intreaou suflare a patriofilor italieni poeti
econornisti, pictori
care, sub cuvant de literature gi
de belle-arte, cautau sa strange iandurile acelei nenorocite populalii asuprire de darza predominafie austriaca. Imperialii erau vrajmasii renasteiii politice,
vrajmasii gandirii si ai scrisului in dulcele grain italian.
La Milano, in salonul literar al incantatoarei Fanny,
se plazmuia in cea mai curate atmosfera de patriotism,
intretinut de focul sacru al unor oameni ca Massimo
d'Azeglio, Mazzini, Cavour, Allievi si multi alti prolesoH, literati si scriitori, icoana viitorului regat.

PE CAI DE MIAZAZI

230

Dar vrajmasul nu era numai peste Alpi. La Roma,

intriga obositei deminatiuni temporale frangea, in nesfarsite urzeli, stradania patriotilor. Carbonarismul isr
&ante calea.

In acest mediu, se distinsese un tatar deosebit de

inflacatat : Luciano Manara. Inalt, smead, cu plete

negre, astfel mecum it reproduce un tablou din acea

epoch', ochii lui aruncau Eantei. Era predestinat sa sadeasca viteiie in randurile tovarasilor, predestinat s'd
inspire dragoste femeilor.

Situatia nu mai ingaduia amanare. Frumoasa

Fanny ghicise nerarmuritul avant al tanarului. Acesta
era inteadevar un sef, insemnat cu stea in frunte, c13-stinat sa aprinda foc din foeul inimei lui, in inimilo
atator partizani entuziasti, pregatiti pentry menirea lor,
dar atat de sovaelnici, pierduti in nesfarsite controverse, stradanii i proecte! Crezuse cu suflet curat ca
era datoria ei sa-1 imbarbateze prin grai, prin scris,
prin seductie, sa-I sonata din lancezeala inactiunii. Dar,
prinsa de jocul patimii politice, nu lug do veste ca alts
patina pusese stapanire pe inima ei! Astfel se infiripa
pe nesimtite tesutul de dragoste intre cei doi, o dragoste
nestapanita, pra-muitoare de pasiuni, de eroism si de
moarte. In scrisorile lasate de frumoasa Fanny, se poate
ghici siragul de indemnuri invaluit in vapaie de poezie,
se poate urmari epopeea tanarului condottier, pornit
de pe tarmurile Padului, ante-mergator al migratiunii
de forte, care vreme de aproape un patrar de veac, eran
sa coboare apoi spre Roma, pentru a rapi puterii spirituale, care doming lumea, acea forts pamanteana vrajmasa pe atunci unirii nationale.
rU o manli de calareti, Luciano Manara, devenit
condottier indragit si idol popular, trecu in iures prin
Toscana, prin Romagna, mai razboindu-se, mai furisandu-se, spre a poposi intro sears, negru de praf si

0 VECHE CANTILENA

231

de fum, la margine de \ atican, pe dambul istoricii

coline.

aci, in vila in care ma aflam., condottierul isto-

vit de trudil, isi adunase greu Inc rcatii tovartisi. Pe

cand, sub clar de lung, cu spatele rezernat de inalta
fereastra ogivala, larg de chisa pe noaptea insfelata,
impartea capitanilor sai ordinul de atac, o iseoada papiease, strecurata printre santinele, it strilpunse miseleste
cu spada.

Ospatul era pe sfarsite. Adunarea compusa din

elegante prietene romane si anglo-saxone, din eativa
italieni si diplomati, se transpusese pe acel plan eu-

foric si translucid, despre care Platon afirma ca nu

poate fi atins decal prin imbinarea nectarului generos
cu scanteerea spirituals a comesenilor, subtil regisatd
de amfitrion, etern corifeu al eternului banchet uman.
Dela un limp, conversatia genera% se fransese in nesfarsite dialoguri, in stridence izbucniri de rasete, printre viiptii de fum. printre reflectele insangerate ale intunecatei siili visinii... Noaptea romans apasa in val
de caldura. Tinuta acestor oameni intre luciri de arglut, de cristaluri, era totusi impecabila. Sub adierea
din gradina, flacrira lumanarilor se pleca, in topire do
ceara, ca vele impinse de vant. Deodata, stapanul casei,
colegul men olandez, scuturand cununa-i de par alb,
batu din cutit pe taler, cerand ingaduinta de a vorbi :
Scumpi prieteni, sunt Bator sa va comunic vestea
ingrozitoare a celor ce se vor petrece aici in astii noapte.

Suntem in 23 de Iunie. Acum multi ani in urma, la

fereastra deschisa ce vedeti acolo, a fost strapuns mu;:e-

leste vestitul condottier Luciano Manara. De atunci,

acestei foste mantistiri i se spune villa Spada; de atunci

el obisnueste sa apara in ficcare an pe la miez de

an

PE CAI DE MIAZAZI

ooapte. Rog pe doamnele care vor merge ss se scalde

to bazinul de innot sau pe domnii care vor trece sa

fumeze o tigarrt neerlandezfil sub bolts& sfi nu se sperio

de ar intfilni umbra cavalerului riltgeind pe culoare.

0 inc.rucisare de replici intampinrt comunicarea
gazdeL

Din eellilalt caplit al mesei, MI a pregeta, cerusem

cuvantul. Apoi pe ton ceremonios :
Scumpe coleg, pentru dou'fi motive mil inscriu
to fals impotriva afirmatiunii dumitale. Mai intai,
pentruci Luciano Manara, fiind un gentilom, nu se Oneleste sa turbure un sprit; apoi pentrucrt incfintfitoarea
urea striibunii Fanny m'a insfircinat
de acord cu el -6X-1. reprezint aici in asts sears.
Adunarea tricuse.
Nu terminasem a grfii, cfind vantul de noapte ridici intr'o suflare lunga draperie care dccora fereastra
ogivalii, stingfind toate candelele. In aceeasi clips orologiul Porlii Cavalleggeri btu miezul noptii i intr'urt
fior, comesenii brtnuirrt cu totii ca ace] brusc intunerec Insemna int'arirea de apoi a cuvintelor mele, adusi
de vajnicul caaret al umbrelor...
*

Intr'un tarziu, ropotea bucuria. Sareau vrajitele

ilopuri...

Pe cfind coboram spre Roma, zorii invesmantau,

to stropi lucifori de roux elera neagiii de pe zidul

vastei arene lichide, resfrangfind in Nilzduhul diminetii,

o veche cantilena din timpuri papale.

ROSE-BONBON
In negura batavii care, dupa ciiteva sh'pfamlini de
toamna transformase Olanda intr'un soiu de regat ireal,
asezat undeva in un cosmos lichidploi din cer in uragan neincetat, canaluri revarsate brilzdand putina
hum plutitoare, valuri deslrintuite ale mrtrilor din
jur,
ne adunasem intio searii, exotice plisart murate, la colegul nostru suedez, la locuinta sa din p5durea de liinga Haga.
Multumitil dibaciei conduditoriler nostri autoh-

toni, tot atat de iscusiti ca cei londonezi pe nopti

de ceaiii, isbutisem sa parcurgern teferi ncei caliva kilometri ce ne despiirteau de Bosch de S'gravenhagen,
printr'un potop vestind mai mult a isprilvit, dealt a inceput de lume.
Cu toate uriasele si impritrifele faruri ale limuzinei, dour' galbene la mijloe, altele verzi in Iaturi, infiglind fii ii de raze di fuze in nebuloza din jur, en toatii

privirea mea atintit6 sere a ghiei ce se ascundea in

spatele perdclei de ploaie, nu mil putusem dumeri ctt-

tui de pujin. Desigur, cram proaqpilt sosit din alte

finutuii si oamenii acestia, dirora, cu timpul, era sa le
fur6m si not mestesugul, se cilliluzeau dupii anumite
semnale luminoase, balizand pe timp de ceatil, oranduitele for sosele.

Eram, cu sgpanul casei, vreo vase la numiir. Doi

inalti dreglitori olandezi dela Departament, jar ceilalti,

234

PE CAI DE MIAZAZI

diplomati mai toli proaspat sositi din cele colturi ale

lumii, mai toti hurlaci de ocazie, gustand ca arareori,
dupes o cini-i imbehngptii, caldu-a binefacatoare a inaltului camin din biblioteca gazdei.
Ji!turi'e crau afunde; pantecoase, paharele cu

soare cristalin din indepartate insule; aromit, fumul

greoaielor tigari neerlandeze.
La masa, se vorbise malt i deslanat, asa cum obilnuese oamenii care nu se cunosc deopotriva si care se
feresc sa adanceascd adevarul, bucurandu-se totusi de
putinta unei apropieri intelectuale, premergatoare unor
eventuale prietenii.

Despre furtuna de afara, nu se pomenise, de n'ar

fi fost decat din curtenie. Oftase ce-i dreptintiun

rand batranul trimis al Utuguayului; soptisera ceva, cei

doi vccini ai sai, unul francez eltul eketian, despre grija

for de a nu intarzia pe asa noapte; dar preocuparile

acestea de o clips se scursesera neobservate in convexsa tia generals.
Acorn, $i soarele cristalin din pahare si atmosfera

cald-primitoare din jurul caminului, sporisera talcul

glumelor, iar buna voia era atat de comunicativd incest
uitas-m cu totii si de ores i de uragan.
Dupd un timp gazda propuse tuturora sa mai des-

type niscaiva vechi ciondire 5i sa ramanem cu totii

peste noapte la el. caci arhitectul se gandise, din fertcire. la incaperi pentru oaspeti.

La asa prieten-asca ispita, cei doi ingrijorafi de

adineaori se eschivasera pe temeiuri diferite, iar batranul uruguyan invocand oblojirea nocturne a piciorului bolnav, ei fura petrecufi pand. la 110 cu sincere
pareri de rau i urdri de bine.
Tot astfel dregatorii olandezi, dupes un ultim pabar de madera, cerura invoice de a se retrage, fund
chemafi disdedimineata de treburile lor.

De-ar fi fost Sambatil seara, am fi poposit si

ROSE BONBON

235,

not mai indclung!, rifirtfrisira aceti sinceri adepti ai

tuturor sezatorilor anti- prohibifioniste.

Ramasese doar reprezentantul Argentinei, prieten

ca si mine, Inca de ani de zile, cu gazda, care, dupa ce
isi finu in iotul fagilduiala dand la iveala din dulapul
de stejar, alts si mai prafuita butelie, se aseza temeinie

pe jiltul dintre not si ne indemna sa ne apropiem cu

totii de canon cu picicarele rez-mate de 1 mnul sculptat, doar, dear. ne-o fi si mai bine iar ospitalitatea nordica sa se de a arseasell astfel inire foe launtric inviorator si foe launtrie din vreascuri paraind peste butenii
batrani.
*
*

Priveam tnstrei cu echi furali vraja flaearilor, pe

indreptase in chip

cand mersul domol al convorbirii

firesc dare amintrle iimpu'ui p-trecut impreuna la

Roma, unde ne intalni-em cu vireo zcce ani in urma,
a doua zi dujoa razboi.
Ramon Leiras cu mine, evocam cand pe unul, cand
pe altul dintre prie'enii de-atunci; intamplari petrecuto
acu in Italia, acu in Germania; crampeie de viata, do
zile fugare, mereu in alte tari, mereu cu alfi oameni al
caror tot aleatueste pen4ru profani atragatoarea, in
realitate amagitoarea existenta a diplomatilor de cariera.

Amfitrionul aseulta .e taent. Deoda4a, paru ca exprima gandul color plecati adireaori, cat si al tuturora,
pe acea cumplita sears de furiuna nord'ea, opinand :
Umanitatea din tarile de Mit:L/52i, unde vitregia anotimpului e neennos---uta, pornOe la viata cu un
har de la Cel de Sus, de care nici nu-si da seams. Le
da mana Italienilor sa eante din frageda copilarie, ei
care traese intr'o p-imava-a vesnica! Doar nu degeaba
si-au ales mu7ele leapzanul sub cerul Mediteranei I
Cu Coate acestea, eu, care ca tot omul dela Nord,

PE CAI DE MIAZAZI

236

Bunt iub:tor al Pivilizatiei de kliazazi si am raynit pururi soare i viatii de Slid, miirturisesc crt si traiul
nostru scandinav, atat de ingriidit, in cadrul familiar,
totodat5 atat de neted, atat de curat, are si el un talc
de adlincii omenie.

Este drept ca adineaori ingrijorarea unora dintre

oaspeti fats de urgia acestei nopti, mi -a amintit de o
vary tarzie dela Roma in care, cu tot farmecul naturii
de Sud, am oftat dup5 intemperiile de pe Baltic5. Ba,
mai mult, am afurisit i clima italiana gi acel blestemat
Scirocco! Scirocco gi consecintele lui? Sau mai stii? Urmnrile propriei mele nesocotinle? Dar nu vreau sii ma

las furat de reminiscence, caci ati putea banui c5., dup1

ce v'am rugat sa-mi lineli de urat, cant sit-raj rsazbun
in chip ic'ean, indrugand baiguieli de Miran diplomat.
N

desam5git...

Nici de cum!, protestar5m cu Ramon Leiras.

Amintiri comune din Roma! Ce poate avea mai mutt
farmec pentru noi?
Anderst. ad Toga glumet Argentinul, nici pafi5.

-azi nu ai tradus un volum de-al dumitale in o limbii

accesibila. Noi acestia de la Miazilzi, care nici nu-ti

putem citi ingroziforul jargon sore a "ne pregki o

aparare, eel putin ast5.-sears, cand ne-ai ademenit in
aceast5 pridure submarin5, povesteste-ne m5car ceva
mustos. Da, Reminiscentele d-tale, de adineaori! De
nu, pe cuvant de gaucho. s5 stii cu to provoc maine in
zori de zi. Cu toate c5, pe asa halaceala, ma tern ca nu
s'ar aprinde nici, cap-a pistoalelor mele din pampas!
Suntem legati de asa veche gi curate prietenie.
riispunse zambind Suedezul, incat, daca doritii vii spun

bucuros piitania mea. De n'ar fi deck din poc5inta,

colo, sa-si usureze concaci nu-i stric5 omului, ici
stiinta, spovedindu-se.

ROSE-BONBON

237

Nu vreau sa va amagesc, dar nu sunt tocmai

amintiri comune. E vorba de o epoca mult mai Inapoiata. Nu stiu daca va mai amintiri, ma aflam in Italia

inainte de sosirea dvs.. Inca din preajma razboaielor

balcanice, care au de chis pentru toatil Europa, 0 era
atat de sbuciumati, iar mie, erau sa-mi fit, fatale.

Pe vfemea aceia, traiul uuui diplomat in Italia

era intipiirit, de fericiia ncplisare a unor timpuri de
pace prospers. Indeletnicirile profesionale erau cu mult

simplificate fala de ceea ce urmau sa fie mai tarziu,

()data cu raspandi-ea undtelor de ingreunare ale vietli.
anume telefon, marina d- scris, radio si toate celelalto
mstrumente de tortura ale functionarului modern. Pe
langa indelenicirile profesionale, care pentru not diplomatii consistau in a &sail& bine ochii si urechile,

in a vorbi putin si in a a culta molt; deasemeni in a

redacta sincer, si a copia pe curet rapr,arte sincere
catre guvernelrs nnastre, sportul, arta si intalnirile sociale, in cadrul nespus de fermecaior al orizonturilor
romane. ne inclestulau cu pri osinta ceasurile zilei.

Aspectul Romei de pe atunci era cu mult mai pitoresc decat acel ce ati cunoscut Dvs. mai tarziu, caei
intiparit cu regionalism mai imbelsugat, al ciocciarier
compus6 din baieli si fete din batrani si batrane, coborIli de pe muntii invecinati in straele for de catifea
din culori vii, calasluind. zurbagii si milogi pe la raspantii, ea van7iitori de flo-i, ca modele pentru pictori
sau ca darratori de tarantela; intiparit deasemeni de
coluritul variat al celui mai bogat aflux de turisti de
pe glob; intiparit, in fine, de convieluirea, intr'o perpetua incrucisa-e pe uliti a celor puternici ai luimii en
r`ei ororsiii, trufie de lorzi plimbandu-si plictiseala
$i bormli de mescal7oni cersind firimituri; avutii fabuloase si mi7erie lade; echipae. numai paftale de

argint, livrele si inalle paiure alaturi de mligirusii impovarati ai caruiasilor pe jumatate goi: toate acestea

PE CAI DE MIAZAZI

X38

le intalneci pe sfiazile Romei, intr'o veseta.' forfotire,

imboldita de fcricirea de a trill, in dcsghiocarea primilor muguri, sub soarele radios al primaverii latine.

Pe cat era de atr5eitoare viata sub cerul liber,

viata de stradii, in celelalte anotimpuri, pe atat fusese
de nesuferitii la ispriivitul acelei veri despre care vreau
sa vsa' povestesc.

Dogoreed, nesfarsite gunoaie pe care vantul ti le

arunca in ochi dimpreung, cu praf martini atotpifitranzritor ; cersetori deveniti agresivi din lips'a de pradri.
In Transtevere
pe uncle avearn drum spre legafie
la colt de ulitri, val de miros din directia San Paolo,
untie se revarsh' haznalele in Tibru, reminiscence de
usturoiu si dr. untdelemn priJit, rribufnind din uli-

tele stramte a'e cartierului popular, numai trofee de

rufe alarnand randuri, randuri, aninate dela toate caiurile rleacut mezisul str5zii. sub care inaintam in urletele copiilor certhreti si desculfi ca pe o adeviiratii
tale triumfalii a Sabbafului.
Intr'adeviir un isprttvit de vary istovitor.

Unde mai puneti ca at at stagiunea da iarntt, cat

i aceea (le prinaivara, in ciuda evenimentelor externe,

se desfrtsurase intr'un ritm neobisnuit: serbsdri, congrese, vizite de capete incoronate. Apoi, dela ultima
vanalcare ealare la Castelgiubileo, la care luase parte
gi printul nostru mostenitor, oferisem Altetei Sale si
iapa mea pur-singe Mussorga i hunterul meu Ovideo,
incalecand, eu insumi, un cal ce-mi imprumutaserii
-ofiterii dela Scoala din Tor'di Quinto, care dup'a dour'
parcursuri adinirabile. in tot timpul alaturi de caini,
avusese trista inspirafie de a refuza ultimul obstacol

cu asa intarziere mintal6 inatt ma aruncase singur

peste barier6 fracturandu-mi clavicula.
Torte acestea impreunii, gi surplusul de Meru la

cancelarie si oboseala acumulatli in timpul iernii

gi

ROSE-BONBON

239

urmele lasate de cautarea fracturii, nu ma predispuneau in favoarea climei acelui sfarsit de August.
Dar dece srt mint ? La treizeci de ani cram puternic ca stance, voios si optimist din fire, astfel incest
nimic din cele aminti e, n'ar fi putut sa-mi sdruncine
buna dispozitie. Nu! Fra altceva.
In alaiul Suveranilor no.tii, care, pe la inceputul
primiivern fusesera oaspetii Quirin lului, regrtsisem pe

vecina mea dela Sjoholm, pe care nu o vazusem de

cateva veri.
Blanciflora implinise acum douazeci de ani si era

donmisoarrt de onoare a Reginei. Crescuse atilt de

innalta luck la pima irtalnire nici nu o recunoscusem:
Anderst, soptise ea, cu saga din glasul ei muzical. Anderst, on nu vrei sa-mi spui bunaziva ? pe tend
o useara roseate ii imbujora obrajii.
Blancillora rrislrise nespus de mladios blondes,
precum sunt blonde basmele noastre, cu privirea
albastra i adanca, precum sunt albastre i adanci
apele fjorzilor, cu gene lungi de mireasa tainicrt.
Altcum, in toata infatisarea ei, ceva vesel-vestitor
ca o solie buna, ceva adanc-alinator ca o milostivire,
ceva nepriltanit in toata firea ei, precum este neprihanitri
floarea de ghetar a numclui ce-1 purta.
Aceasta sa fi fost copila sburdalnicrt, scolarita zu-

lufat'a, cu care ne aruncam mingea pe terenul de tenis

dela Sjoholm sau. la ispravitul unei partide, ne Mani la
intrecere sarind impreuna imprejmuirea de mirt, despartindu-ne apoi cu cate un voios pe maine" ?
Timp de cateva zile o intalnisem in cadrul fastuos
al numeroaselor serbart, intalniri mai toate fugare in
inlantuirea programului oficial, care, lucru ciudat,
niciodatrt nu-mi peruse atat de atragator. Dupes serbarea traditionala oferita de Primarul Romei la Capitol
incbeind seria de festivithji, imi dadusem seama ca
visul frumos se terminase. Inters acasii, fusesem cuprins

240

PE CAI DE MIAZAZI

de o copleitoare apb.'sare, de un soiu de groaza, la Windt.'" eh' era sa piece in seara urmaoare, incest, cu invioratoare emotie, intelesescm ca eram indeagostit.
Ca un licean, as fi spus, de n'a fi fost un om

matur, care ii vede fericirea menith." sa se spulbere

ca o naluca, de nu se hotrtrate repede s'o prinda si s'o
ingradeascal astfel incest sa nu mai poata scripa. In
fate oglinzii ma trezisem zambind, pe cand din gest
pornit din subconstient, imi netezeam primele suvite

de Or daunt de la tample. Da, chiar de a doua zi !

Din multe motive nu era timp de pierdut...
Ma deteptasem in zori, cu simtul acela de infrigurata intremare, care pecetluete zilele insemnate ale
vietii si de indata ce imi inga'cluisera nenumiiratele
triburi si formalitesi ce aveam de indeplinit, ma inriitiasem pe la ispeavitul diminetii, cu cateva clipe
inainte de ora sorocitil, in apartamentul regal.
Ne aflam in o sales din aripa de nord care des pe
aleia de chiparosi retezati si atat de desi incest apar
ca un zid negru profilandu-se sub cerul azuriu, 'Ana
in zarea colinei, in contrast cu veselia aleelor de portocali, cu pajistele de miozotis si n',isturasi aurii. Dela
turla Sfantului Andrei al Quirinalului, clopotul sunase
miezul zilei. Nu era timp de pierdut. Eram singuri.
Dela fereastra cu grele draperii, priveam fares s5." Tad
aldturi de Blanciflora somptuoasa oranduire de jos din
ge5dina regales. 0 luasenrt de mans. Nu stiu de ce, dar
nu putcam desprinde ca'tctrea dela coiful lucios al unui
soldat din garcla, icoansa nemiscata de straj6 la colful
pajistei.
Deodata, repede si fares a-mi mtisura mticar respiratia, ii spusesem ca o iubesc si o intrebasem de urea sli

se logodeasai cu mine.
Blanciflora ascultase sfioassa. Apoi, ridicase ochii
si imi riispunsese lin, privindu-ma apa'sat in fats :

ROSE-BONBON

241

Anderst, de vrei temeinic si de esti sigur, atunci

vreau Si eu. Apoi, intr'un su.pin offase sfios: cad ea

nu to iubesc de azi, ci din fragcda-mi cOpilarie.
Scumpa mea Blanciflora I

In aceiasi sears parasise Roma.

De atunci trecusera peste opt luni, in decursul carora nu incetasem sa ne scrim aproape zilnic, nu ince.
tasem sa speram ca faimeasele complicatiuni balcanic"
vor lua o intorsatura favorabilii. Ti-ai gasitt Fie zis
Fara suparare: ati observat ca atunci &Ind ti-e lumen
mai drags& exists toideauna un balcanic care vine si-ti
strica socotilile ? Mie mi-erau simpatice, nu-i vorba.
neamurile acelea din Sud-Est is ma initiasem cu tatnele for aft de incfilcite. Dar marturisesc ca, deodata
prinsesem a uri tonic certurile acelea nesfarsite in jurul Traciei, a Pindului, a Macedoniei si a Stramtorilor, ca Si cum ele ar fi avut un talc suprtrator indreptat personal impotriva mea.
De fapt nu era aa? Cine ma despartea de Blanciflora? Cine intarzia o fericire, care nu avea nimic de
impartit cu conflictele orientului apropiat ?
Dupa ce un unchi at men Meuse cererea oficiala
in casatorie, cautasem sa o conving sa se reintoarca Cu
maica-sa in Italia. Dar sanatatea acesteia si functiunea
Blanciflorei nu ingsfiduisera realizarea acestui proect.
Apoi traditia familiara impunea celebrarea clisatoriet
awl, acasa In Sjoholm, iar nu printre streini, ca niste
venetici. Astfel totul fusese zadarnic is ma framantam
mai departe singur in arsita neghioaba a acelui August
urit.
Pfina la finele lunii Iunie, activitatea diplomatic
dainuise. Acum Ins cand, pentru moment, Italia Oren
sortita a nu iesi din neuiralitate, mai toti colegii mei,
unul cite until, se furisasera din ora', mai intaiu prim

muntii din apropiere, la Subbiaco. la Tivoli sau la

mares Tireniana, la Anzio si Neptuno. Se mutaserk
if

242

PE CAI DE MIAZAZI

apoi cu iucetul, mai inspre Miazanoapte, la Vallombrosa sau pe coasta figura, la Viareggio, de undo ii
tnchipuiau desigur ea, scapati de caldura romans, aveau

mintea mai agera spre a judeca evenimentele. cat despre mine, ramas singur ca insarcinat cu afaceri nici
gand do a ma putea deplasa. Guvernul nostru nu ginmea in asemenea imprejurari.
Astfel trecuse vara. 0 vara chinuital cu cer sticlos
qi uscaciune atat de darza incat secasera isvoarele; cn
irroco atat de inclaratnic incat tantarii rezistau fumegliturilor serale, se Mipusteau cu furia ultimelor zvarcoliri sezoniere.

Pe vremea aceea nu se pomenea ca astazi, nici autostrada la Ostia, nici bai de mare la Castelfusano ca
sa to mai poti racori chiar locuind in ora. Intre cance'aria unde asudam vartos toata dimineata pe o corespondenta voluminoasa, din lipsa de personal, intre
odihna eanonita de dupa amiaza i salile pustii ale clubului, uncle luam masa de sears, impreuna cu cate un
nefericit coleg sau cu cute un mare proprietar din intprejurimi. ratacit prin ora!, Va rog sa credeti ea, dei
din fire optimist, ma apucase un soiu de nevroza, -cecina cu neurastenia.
*

Intio sears, indeplinisem dus pe ganduri, ritualul

cinei din sufrageria clubului, cand dela o masa' vecina,
rasuna glasul baritonal al Contelui Castellani, care cu

lipsa de jena, tipic romans, sbiera catre alt prieten li

capatul salii : Ehei! Anzilotto, ce zici de noua sosita la
Paradise? E o bucatical Ai vazut-o? Bruns cu carnatie
de garoafa...
Ei, ba nu. Desigur ca am .vazut-o 1 am *i onnoscut-o. Eti intarziat amice, raspunse cu glas gros
si au gura plina, un ins atletic cu ceafa de brute, cars

ROSE-BONBON

243

pastrase nasul aplecat in farfurie. E bung, de tot si are

nuri tipic frantuzeti, adaoga el, stergandu-se lataret,
ca servetul la gura. Dar nu a trecut pela dresaj, drrtguta de Rose-Bonbon. Auzi D-ta! Cica ar fi fats cuminte, ha, ha, ha! Cantareala la cabaret si fat cuminte!
S'a mai auzit asa ceva? E capricioasa i aiata tot. Dar
lass ca nu de geaba crestem cai in Maremma. Ii votn
pune si ei capastrul, ca la toate celelalte. Si aici, Auzilotto Rinaldi isbucni in asa hohote de ras gran incat
i se facusera obrajii stacojii. Mare calaret i erescator
(le cal va fi fost, dar tare badaran acest autentiP mhoritor de .nobili medievali.
Pornisem iarasi pe aripa gandurilor, cand la iesire
Pinzii, din sala de biliard :
E, hai sa mergem !
Ba nu zau, ma provoci ?
Avem intalnire i cu Mondragone. 0 poftim la
masa, dupa spectacol, ai s i vezi... Ah! Rose-Bonbon
nu stii ce to asteapta, draguta de tine!
Afla ca Mondragone, i-a trimis flori la hotel,
o jerba cat masa. De o afla Marana, n'asi urea sa fiu
in pielea lui.

Mondragone e meloman, dar atat tot Las'ca

au -i peniculos. Si apoi n'am timp. Poimaine plecam la
vanatoare la Bracciano. Haidem ! Ai sa vezi I

Ascultasem distrat brutalitatea acelei convorbiri

intre barbati. Nu stiu de ce, dar jicnise ceva in mine,
ceva asemanator cel putin cu bunul simt. 0 cantareata
de cabaret? Ce mare scofala, Desigur, emfaza meridionala, trufia for Latina.
Piiind in sus pe Tritone imi rasuna in ureche, en
cindata sfaruinta: Rose-Bonbon... Cambrata ca o easpusese Anzilotto. Cu port de cap regesc, adaogase celalalt..Si ambii convenisera: bruna, cu carnatie
do garoafa, mai curand de trandafir?... Rose-Bonbon,

244

PE CAI DE MIAZAZI

I a dracu $i abstinenta asta, intr'un oras unde nu

exista niciuri soiu de derivative.
Carnatie de garoala! Blanciflora, ea, avea carnatie de crin.
.

Carnation", ii zic englezii garoafei. Rose-Bonbon? Ce copilarie! Cand ajunsesem la mine acasa in
Via Palcstro, nu stiu de ce, dar prinsesem a fluera un
cantec vesel, ceva.dintr'o operetS de demult :
Rose et Jeannette
Et Jeannette et Lilette
,,,i Rove- Bonbon" ra'suna vesel in mine.

A doua zi, aceeasi monotony sequenta de treburi

si in plus, o sedinta anosta pentru tratatul de comert
ale ca'rui negocieri se faragiinau de luni de zile.
Ieind, la asfintit. dela Consulta, dupti douS ore de
sterile pertractSri, abia ajuns sub portic, observai ca
ploua : o ploaie calda, neasteptatS, de vary, pe cand
fulgere sub cerul n-gru, lumina.0 la intervale, caii lui
Fidias, din piafa Quirinalului. Inteadev6r o zi phicutS! Cu hainele mete tithe, fir de umbrelii,
ajuns
ciuciulete la club.
Harcagos, Meal dreptate, pe toate cele, oprisem o
carozzella gi rnS resemnasem sa ma intorc acasa, spre

a schimba costumul. Parca era un !lent. Lipseau

batrana Margherita gi jahan. Nu-i vorba, nu prea

obisnuiam sa ma reintorc inainte de cinS. Se duseserS
pe semne, ea la vreo veein4", el S ri bea o here, la birtul
din colt, Ti ii prinsese ploaia.
Se cam intrecea de cAtva timp, prietenul Jahan,.
cu halbele de here gi apoi cu obiceiul de a ma Intreba
cu si fara rost :
Cfind plech'm in concediu ?
Te pomenesti ca i se Meuse si Jul dor de-acasii. De
sigur. Ingrid, fata pridurarului dela SjOholm. Cum
traiau ei oare, in ceasul acesta acolo, la castelul de vsgi

ROSE-BONBON

245

nritoare Witranesc? Tatangile se intorsesera dea-curmezisul poenii; din grajdul cald, dupii racoreala de-afarZi,
ieseau fetele cu caldarile, ducand voioase laptele la che-

Iiirie; chiote tineresti sub ulmii stufo5i; un cantec de

itera indepiirtat pe malul lacului; peste toate cele, intr'un chenar de suvite bOae, un chip plutind in lumina
alburie a lungii seri boreale. invaluind natura si fiinfele intr'o pace nespus de dulce.
Cata de plecare spre cina, nu mu hoti4am s'o iau
din. loc.

Oare pra'cuta simtire de buna stare mil pironea in

jilful de piele din odaia cufundata acum in intunerec?
Sau farmecul havanei al eirei jar inscria rotogoale
aromate? Poate parfumul trandafirilor din grildinii, navalind amefitor dupii ploaie, prin fereastra deschisU ?

Sau numai racoreala binefaclitoare dupa atatea zile

do arsit'd ?

Ce mai e si cu zburdalnica de imaginatie 1 Dela

necazul de adineaori cu pi.alogii dela Consulta si cu
ploaia in contratimp, dela Jahan Si Ingrid, dela viziunea poenii diafane de-acasa, iata-ma acum indarat aid,
la Roma, in Via Palestro.
Neintrecufi, aproape nesuferiti erau trandafirii
acestia galbeni cniirati sub fereastrii. mirosind imperios si piitrunzand viclean in odaie. Un simf de phicura intremare; ceva intre dor de viata i lene voluptoassa, ma cuprinsese, cu subita ravnli de a sorbi

patim'd, de a strange in brate filptura unor vise nedeslusite. Rezulianta unei incalcite rnetempsihose, sau
depiinatii invoRose-Bonbon
evocarea auditiva
luntar de acel softie de sul inregistrator al urechii ?
Necuratul chihaia undeva, la fund de suflet: Dece

nu? Ti-am ad& parfumul ei! Parfum de roze sumedenie, si to nu o recunoti ?...
Peste gratiile geadinei, ghirland'ele de lampadare
din Piazza Macao ispiteau la plimbare. Ce rost sii mai

PE CAI DE MIAZAZI

246

tanjese in intunerecul odaii singuratece? De era tarziu

pentrn masa la club, m' voi opri aiurea; oricum ma

voi preumbla pe utile racorita. E atat de pracut I
Si coborisem spre Esedra, tilgaduindu-mi vreua
tel, deli simteam prea bine, in coltul adanc al contiirttei, o putere care rr(5 tr4ea inapoi, in lupla inutile cu

indemnul mai puternic, care ma impingea inainteNicio mirare de-altfel, e'dci Via Nazzionale, cu vesele
cafenele, cu afipte luminate. cu inllintuirea de trecaort
sub

cer proaspa spalat

fii

instelat, doar purcede

la vale I Nicio mirare deasemeni ca, ajuns in josul

str'zii, ma oprisem in fafa intrarii cu Mmpi multicolore
peste care sta scris: Teatro Paradiso, iar in litere treraurande de foe, ,Rose-Bonbon, vedeta .neintrecutr.
Cumplirasem, in chip mecanic, bietul; ureasem in
sale de cabaret dela etaj, numai aurituri i peruci albe
de epoch ale plasatorilor acestui riicas de desratare noe-

tur'.

Din fundul lojei de avantscen6, priveam care

mesele de consumatori dela parterul specific cabaretelor italiene, care nu sunt tocmai locuri de petrecere faunde publicul, compus in cea mai mare parte

din liiirbati, putea, mai cu seams pe vremea aceea

caci azi s'a mai modernizat,
atinge un grad de
trivialitate i chiar de brutalitate nebsanuith aiurea, in
critics deslantuitii impotriva nefericitelor artiste. Da,
torn' firii violente de miazazi, se asista in mod obinuit
in asemenea localuri, la scene care nu erau tocmai spre
lauda cavalerismului masculin, consistand din partea
tinerilor setoi de a obtine gratiile cufarei sau eutiirei
vedete, a opune, in grup, nefericitei, o obstrucfie, dint
fluerlituri, din tipete si chiar invective grosolane, duse
pans la punctul de a o nevoi sa parsaseriscil scene, atat
limp cat ea nu le acorcia ceea ce i se cerea. Toate aceste
in auzul si v5zul directiunii, a impresarilor, a publicului ranjind neprtsiltor.

ROSE-BONBON

247

Dupa o pereche de dansatori sicilieni cari

sera cu gren sa retina privirile suli.i sgomotoase, innecatri in fum de Virginia, deodata se facuse tacere.
Urmand direcfia atentiei generale, in vreme ce orchestra prelude un amestec de cantece pc atunci la
mods la Paris, iar refl cfoarele de ajutor amplificau
lumina de pe scena, aparu, in ropot de aplauze si de
indemnuri ale asistentei. favorita zilei : Rose-Bonbon.
Bruna, mai curand inalta, gingase, nu infatisa la
prima vedere, nimic deosebit decat tocmai acel contrast intre silueta avantata in rochie de val negru si
cadrul maruntei scene asemanator captuselei din atlas
roz al unui scrin de giuvaiericale din vremi trecute.
La un examen mai amanuntit se desluseau imboldurile insufletirii ce-o starnea. Pieptanatura lucitoare,

amintind pe aceea a Linei Cavalieri, era impodobita

cu un singur trandafir de aceeasi culoare ca i captusale scrinului. Pe tot chipnl de sub cararea de madona,
o lumina de nevinovatie, o expresie de neasteptata inocenta; cu genele sfios plecate, contrastand cu contorsiunile lascive ale soldurilor, subliniind ritmul canteenlui, ea rasturna notiunea valorilor, sadind in privitori
o perversa surexcitare. Talie cambrata, diavoleasca

mladiere de gitana inteun vartej al foilor negre. al

fustelor rozii, dand strengares,te la iveala, la fiecare
rotire, perfecta rotunzime a genunchilor.
Glasul era in adevar melodios. Dar mai cu seams
felul ei personal de h scoate in _relief cuvintele, fi da o
'iota cu totul deo.ebita, fie in acea franceza taraganatl,
introdusa de marile vedete ale cabaretelor pariziene,
fie in o italiana inviorata de un simpatic accent strain.
Tot ce canta parea improvizat. Canta din grai, din geefurl, din mimics, ca $i cum ar fi spus ascultatorilor:

Vedefi, pentru voi, numai pentru desfatarea

voastra. am treat acest cattec, acum, in clipa aceasta.
Fascinatia ei asupra publicului era covarsitoare.

243

PE CAI DE MIAZAZI

Cu ea nu mai putea fi vorba de obinuitele inireruperi triviale; entuziasmul asistenfii nu mai avea margini. Privirea ochilor Otrunziitori, surasul psaimas

rAjeau tofu'. S'ar fi spas c5., in timpul unui singur

caplet, privise in parte pe fiecare spectator, c'antase
in parte pentru fiecare.
La o masa din randul intai, zarisem ceafa lui AnzEi lotto, ce se intindea pofticioa35. Alaturi, mustsatile
,.pilcuite ale antipaticului atasat balcanic teadau si ele
aceeasi pornire. Mondragone i ceilalti cbmeseni erau
of asa de infliicsarati. mai cu seama cand, in vartejul
madrilenei, rotea fosnetul rochiei mai-mai peste capeTile lorl

Eu insumi, din fundul lojii, nu avusesem adineaori

ziecea.si am4itoare impresie ca ma idrise? i ca, pe
mine, necunoscut ei, ma recunoscuse?
Dupil nenumiirate chema'ri, cortina se rdsase.
Mul limea, venita pentru spectacol, se rrispandise.
fliimiiseser6 doar aceia cari consumau mai &parte pestc
noapte. In fundul lojei, de nude si vecinii mei se retiaseserii, stiiruisem. intuit locului, sub imboldul acelui neeunoscuts care pared pusese st5panire pe fiinta mea.
De dourt on ma pomenisem cu mane dusa la piept,

spre a scoate din buzunar cartea de vizitil, spre a (pofti la masa ; din fericire, luasem aminte, la timp,
de situatia mea falsa, stiind ca cunoscufii mei dela club
0 asteptau in salsa.

Debi imi diidusem seama ca va veni la ei, totusi

vimtisem o impunsiiturii Vazand-o, putin dui:4 aceea,
prtind in sala de dans, cu talia cambrata 1 cu port
regesc, spre masa amicilor, cari se $i sculasera s'o inVampine.

Abia atunci imi par5.sisem colful de umbra. Si nu

vtiu ce precumprtnea in mine: am6riiciunea clipei sau
hotrurirea nestrilmutatri, s'aditli in subconstient, de a ma

ROSE-BONBON

249

reintoarce cat mai curand, de a o vedea, de a o cunoaste, de a o cuceri ?

Nici ca se putea altfel. 0 doream. Era o putere

care ma stiipanea mai tare decat orice si care excludea
orice judecata.
A doua seara', in aceeasi stare de hipnozil constienta, ma intgtikasem de vreme la club.
Prin iscodiri viclene izbutisem sa aflu cal Anzilotto
plecase la vansatoare impreunYt cu cei doi prieteni at
lui. Ba cercetasem cu mieroase perifraze pe ofiterul
balcanic, pe cfind cina la masa de alaturi, care imi dase
a intelege ca fusese o seara de neuitat. dar ca intarziasera atat de mult, incat era obosit Si hotarit sa se culce
de vreme.
Dupa ce cinasem infrigurat de asteptare, pornisem

spre teatru.
Dela prima privire, ma bucurasem ca nu cunos+eam pe nimeni in sa16. De altfel, public cu mult mai
raslet decat in ajun, cand fusese sUrbritoarea popularil a
divinului amor", mult si sgomotos p-ra'znuitU de plebe
-6 de mica burghezie din Roma. De sigur cu. dupa chiolhanurile din seara de dinainte, erau cu totii istoviti.
Ma asezagem la o masa dela parter, cam pe la randul al doilea. Diva aparuse in mi jlocul aplauzelor. Do
data aceasta purta o rochie modelandu-i strans superbul trup, filcura din atlas verde cu guler drept, cu ma-

neci lungi. Nicio ornamentatie, nicio cuts railcar pe

tesutul lucios care o investmanta dela gat pans la pantofii cu gaica de stras; nimic in prtrul ma'aisos cu grele
cocuri negre, impUrtit pe frunte de cararea virginals;
nimic, in afara de doua orchidee, sus, pe umarul string
si elite o gingasU beatara de briliante sclipind pe atlasul
dela fiecare brat. Inteadeviir, o aparitie neasteptata in
cadrul de scrin pembe!
Acum avusesem impresia ca, rotindu-si ochii asupra asistentei, apasase din privire in douii randuri,

250

PE CAI DE MIAZAZI

asupra mea. 0 privire usor sagalnica, ce parea ca

qpune:

Ce vrei? N'ai ce-i face! Iti plat

ai dreptate!
Dupa prima pauza, cu complicitatile unui plasator
imperucat, ii trimisesem cateva randuri, poftind-o dupe
spectacol, $i imi batuse inima, auzindu-1 pe solul ahfiat, soptindu-mi ca va vend cu pls.cere, indara dupe
reprezentatie.
Inaintase spre mine, lunecand usor printre mese,
eu o armonioasa simplitate si. intinzandu-mi mans st
gi

asezandu-se langa mine, ca si tend am fi fost vechi

cunostinte. Fara indoiala, o mare stapanire de sine sau,

mai curand, o atat de implinita uzanta in maniere,

meat, dupe cateva clipe de convorbire uitasem ca ma
aflam la masa, la Paradiso, in fata lui Rose-Bonbon i
a unei slide de Asti Spumante, A fi putut tot asa de
bine sorbi ceaiul in aula castelului parintese din SZG-

holm, fata in fata cu simandicoasa mea matusa, in

rochie de sears. In afara de cadrul batator la ochi al
rabaretului cu lumina orbitoare paste auriturile hidoaselor cariatide, nimic schimbat. De fapt, nu mai yedeam nici cabaret, nici aurituri, ci ascultam aceeasi
frantuzeasca cu usor accent strain, ce se graieste i la
not in Suedia, in care interlocutoarea din ce in ce max
la largul ei, ducea o adevarata conversafie de salon, po-vestind agale cum se sfiise sa accepte asemenea contract la Roma, in plin sezon mort, dar cum se bucura
acum, caci avusese prilejul sa cunoasc." si peisajul si
comorile de arta ale Italiei, uncle venea, pentru prima
data. Mai presus de toate, in orele de libertate, ii placea sa se ocupe cu pictura, ce invatase de copila. A, de
sigur nu; nu fusesedestinata scenei. Si cu o mica strambatura hazlie. adaogase:
De aceea, precum ati constatat, nici nu prea are
glas, nici tine ,tie ce coala. De altfel, mi-am facut debutul abia acum doi ani!

ROSE-BONBON

251

Pe cand prote.tam, sinter convins, ca continuase

povestirea. Se tragea din iata ibero-eivt_tian si din mama
irlandeza ; petrecuse copilaria Si anii de pension pe

malul lacului Neufchatel uncle invatase pictura ceva.

muzica. Apoi vorbise de sederea ei la Paris, la Berlin;
de turneurile in Spania, uncle cautase sa prinda cate
ceva din jocuri, mai cu seamy hotta si andaluza. Apoi
iarasi Berlin, Constantinopol, Marmara, Apele Dulci.
Ce poate fi mai frumos pe lume? Toate aceste calatorii,
le fa'cuse narecum silita de a insoti pe maica-sa, care
umbla mai tot anul pentru treburile ei, caei era vaduvil
castiga existenta reprezentand o mare firma germana de mart. Fusee scoasa timpuriu din pension, la
moartea tatalui, devenind manechin pentru prezentarea ultimelor modele.

Cu melancolie, adaopse ca, dupi pierderea maica-sii. neavand nicio inclinatie pentru reprezentante de
comert, se apucase de teatru. Istorisea de-a-valma, cate
ceva din toate, fara a starui, aci cu privirea incruntata
spre collul mesei, aci surazand fara legatura aparenta
eel putin pentru minecu cele amintite. 0 povcstitoare

netagaduit originals, lipsita de efecte de glas, in felul acela cu totul al ei de a nu adanci nimic. Sa fi fost
care sincera, sau una din acele imaginative, cum intalnisem artiste, care fauresc pentru ascultatori un autoroman pe care povestindu-1 mereu ajung cu timpul sa
nu mai desluseasca adevarul de fantezie ?
'Meuse lung, privind surazatoare si dragastos in
ochii mei, cu ceva din acea expresie usor sagalnica de
adineaori, de pe scena.
Intr'un rand ii spusesem ca traise o viata bogatil
pentru varsta ei.
0 incruntare i se profilase, pentru o clipa, pe fizionomie.

Ii luasem myna, ce lasase lini5ti.t peste masa, Wis.

mea, pe cand o usoara roseata i se ridica in obraz.

PE CAI DE MIAZAZI

252

N'am avut de ales, optise ea, intorcand capul

spre celalalt colt al mesei.

Inchinase paharul de Asti. privindu-ma sub lungile gene umbrind orbitele, cu aceeasi expresie neintinatti, atat de cuprinztitoare pe scene, cu in ecelasi timp,
evocarea a ceva profund pervers. Ma intrebare, s'ar fi
zis ca mai mult din curtenie, despre Suedia si despre
viata mca la Roma, si conversafia ei plac-uta in jurul

lumii diplomatice dovedea cu prisosinta ca nu eram

primul, din tagma mea, cu care sta de vorba. Cu ace lasi saris gratios si cu aceeasi cata.re fermecatoare murrnurase vesel:

Trebue sa fie tare tarziu. Am stat aseara prea

mult cu domnii aceia....
Cu Anzilotto si ceilalti?, ra'spunsesem cu glas
fare voe posac. Te-am zarit mergand spre masa lor.
Ii cunosti? Adieu fireste!

Si voioasa, ca si cum ar fi fost vorba de o mama

care-si alintii feciorul:

Las'ca ne mai veclem... vreau sa spun: de dores-ti dumneata. Da, maine! E Sambiita, nu am matinee.
Putem iesi

La pensiunea Hassler, spusese ea birjarului, pe

tend gloaba o lease alene din loc.
Si Ca raspuns la o intrebare ce nu formulasem:
Locuinta prea serioasa pentru o cantareata; dar
crede-ma, nu este afectare: am urit totdeauna gazdele
dubioase. De altfel mi-a prins de minune, mai cu seima
in Para aceasta unde omagiul adus femeilor de teatru
nu e tocmai pilda de discretie. Asa, cel putin, cand se
lovesc de portarul sviteran invatat cu clientela austere
a pensiunii, le trece gustul pandirilor de-a-lungul culoarelor.

In carrozzella cu sine de fier, inalta si stramta, ra-

sunand asurzitor pe caldaramul de cremene al Viei

Sistina, paream doi indragostiti. 0 fineam de brat 0,

ROSE-BONBON

253

cum sta lipitii de mine, dela umar si pana la coapsa ei

plina'. se resfrangea in tot trupul meu un fluid cald,

aruetitor. Luna pli.nii revarsa argint peste obeliscul din
Trinita dei Monti.
Plutisem biitranului birjar si ca insotitor politicos
intinsesem mana spre clodealtminteri avertizat
potul usii, cand tovarasa mea, care in tot timpul parcursului peruse absenta'vis sau oboseala imi sopa:
Ai vrea s'a facem cativa pasi spre Pincio? E atat
de pliicut astri-noapte!
Ca o scolarita sburdalnicri, ma luase de brat si pornise in mers vioi, ciilcand nostim pe varfuri, ca si cum
i-ar fi fost teams s'o aucla simandicosil englezi, care
sforiiiau dupil perdelele pensiunii.
Trecuti de obelisc si in rati pe alee, prinsese a rade,
vesela ca o copila, liisandu-se pe bratul meu, legAntin-

du-se in dreapta si in stanga, la fel cu midinetele de

pe bulevardul Saint-Michcl, in drum spre balul Bullier.
Undo ram'asese fiinta rezervata de adineaori. Si pe mine
ma schimbase, ca deslegat de o vraje. Si eu paseam
voios, strain de obsesiunea sub care m6 aflasem panii
atunci. Povestea intamprari comico-romantice din ul-

tima ei stagiune in peninsula iberica: un duce Miran

o poftise la castelul lui unde tineri hidalgi ii cantaseia,
care mai de care, sub fereastiii, in fiecare sears. Nopti
andaluze !

Dar si Roma iii avea farmecul ei nocturn.

Cu glas de fetica, imi incredintil ca vedea, pentra
prima oars, o grading romans in miez de noapte. Si
rasu-i limpede se imbina cu al meu...
Poposisem pe zidul ,scund din fata vilei Medici, in
preajma fantanii vestite, cu murmur de ape, picurand
de pe inaltul potir de alabastru.
Insotitoarea mea tacuse. Obrazul ei diafan reluase
acea expresie sfioasZi care-i da, pe scenu, o atractie deosebitii, cand se imbina cu cele mai indrliznete cuplete.

PE CAI DE MIAZAZI

254

Pe semne ca si ea fusese acum rapita de acel ungher clasic, de decorul pramZidit de veacuri, coborind
in amfiteatru de pe zidurile vestitei vile, prin poetica
piatetrt adumbrita de mirti uriagi, apoi prin colnicul
bucolic cu lumai, oleandri, bolts de vita de vie si pans
jos, sub muntele Pincio, spre cetatea de veci, intinsa in
splendoarea ei imperialli, sub mantia aburie a razelor
lunare.

*i ea resimteam brusca tranzitie, aci, in clar-obscurul palidelor marturii de demult si a frunzisului

negru sub care ne aflam. 0 lume de vedenii coplesin.d
realitatea flipturilor noastre.
Cat timp contemplacem impreunri, jos, in vale,
-spre fumuria fantoma crsaliascA? 0 clips saU o vials?
Clasul ei indepartat easunase :

Luna apune; e umed sub arbori, sa ne in-

toarcem.

$i tot in t5cere o petrecusem de-a-lungul &eta,

papa la apropiata ei locuintri, uncle, dintr'o miscare neasteritatrt, mu sZirutase prttimas, pe gni& apoi dispsdruse
sub poarta clildirii.

Rrimilsesem locului, pang ce, incet, pornisem pe

jos in spre casa, ca un om nitucit. Revedeam desfasu?area serii: innodam firul intamplitrilor frtfa a putea
trage vreo incheiere.
Un vis in care stii ca visezi si in care totusi to porti
ca in visl
Intrasem ca un automat la mine acasii., in via Pa.
lestro.

OdaVii cu lumina din odaie, prinsesem a roti chit,

alinat de prietenoasa prezenta a obiectelor familiare.

Ce va mai fi fost si asta? Bine cunoscuta si viitlimiltoarea inaturire a noptilor romane? Ploaia de cu
sears cu vrtlul ei de vedenii? Plimbare romantics? Roar
mrmarisem altceva

ROSE-BONBON

255

Pe maine, la ora unsprezece!, spusese Rose-Bonbon. Mi-ar face plileere sa vild muzeul.

Asia era important! Dar cu cancelaria cum ra'nulnem? Demonul din launtru chihrtia :
Ei si! Petal n'ai lucrat o vara intreagii? Ce se
va intampla de vei lipsi o dimineata, rugand pe canceler sa-ti tines locul ?
Cu nemarturisitii vanitate gandisem: Nu o iubesc,
Lar trebue i o voi cuceri. Adormisem in soma adanc,
Trait de visuri.
*

Dimineata urmiitoare, Roma era investmantatri intr'una din zilele dare, striiveziu de luminoase, care au
friurit faima acelei zodii. Furtuna din ajun alungase
tantari si zliduf i gunoaie. 0 weed boare de pe Apenini fugsarea in siniliul cerului, nouruletii albi pests
culmea muntelui Mario, pe cand urcam voios Impreunii
cu Rose-Bonbon, strada color Patru Fantani, eatre palatul Barb eri ni.

Purta un costum sport atat de simplu, incest nimeni

n'ar fi ghicit pe eantiireata dela Paradiso. In fate portalului princiar, oferind minunata viziune a curtii interioare croita de Bernini se oprise, deodatri, coplesitii
si cu mane alb-inmrinusaia, ma atinsese usor. Imi inchipuisem di din bucurie pentru ineantiltoarea privelite. Dar ea, cu surasul acela al ei, discret, totui cuceritor, gietise:

In copiFdrie, cand eram euminte, mi se spunea

arasrt Belle-Rose. Vrei sa-mi spui Belle-Rose?
Ii rrispunsesem: Bucuros!, cu infrigurarea unui sef

de oaste ca'ruia ii s'ar oferi mijloeul de a catiga o

blitalie.

In sale de picturi se transfigurase fn fata creatin-

256

PE CAI DE MIAZAZI

nilor maestre. Uitase de prezenja mea. Parea atrasa de

tonalitatea culorilor vii, ca un fluture de soare
In fata celebrei Fornarina se oprise reculeasa. Apot.
cu expresie aspra, soptise :
De n'ar fi fost decat spre a o vedea, aci, la Roma,
si tot facea sa ajung sa cant la Paradiso. Urmase ganditoare :

Brutareasa va fi fost o fiinta banala; de bums

%emu' numai geniul lui Rafael a facut-o nepieritoare.

Teoria oglindirii amantilor celebri, scumpe amic. 0

intamplare ce se repeta in decursul veacurilor !
Ramasesem uimit. Ce stiam despre fiinja aceasta
eat de bogata in reflexe, schimbatoare ca un cer de
furtuna ?
De uncle atata cultura la o cantareata de varieteu?
In fond, cu atat mai bine ca-mi daruia, pe langa vraja

atractiunii fizice, neasteptate colluri de senin in surprinzatoarea ei spiiitualitate.

Ajunsesem la capatul galeriei. Ca un copil nepa-

sator, ea se oprise surazand in fata ferestrei ogivale

cu priveliste pe minunata alee de portocali. 0 clipa, o
icoana indepartata ma cuprinsese intiun fior; candva,
ca si acum, dela o inalta fereastra, privise alts femeie-

Dar cercul de influenta in care ma aflam, ca sub imperiul unei captafii, era atat de puternic, incat nisi
macar in gand, imagina nu se desavarsise. Impins de
demonul ce-mi coborise in suflet, ma auzii graind cu
intonafie seducatoare :

Belle-Rose, e prima oara, cand to them pe al

tau adevarat nume. Las6 priveli. tea florilor marunte
de pe pajiste gi hai mai bine sa-ti arat ally amanta celebra. Tabloul a fost mutat in apartamentele particulare, dar fermecatoarea stapana a locului, o veche partenera de vanatoare, mi-a ingaduit vizitarea coleetiei
in mice zi.
Ne indreptasem spre aripa cealalta a palatului, pe

ROSE-BONBON

257

eand Belle-Rose prinsese iarasi a ciripi, aninata de

bratul meu, ca o fatal din Paris. Regretam acum propunerea. Ce rost mai avea sa intarziem in muzeu, in loc

sa-i ofer o vizita la locuinta meal' Dar gardianul ne

si deschisese usa spre sala in care era adapostit tabloul
lui Guido Reni, infatisand pe Beatrice Cenci.
In fata portretului ncfericitei eroine, rastalmaceani
pentru tovarasa mea :
- De astlidata, Belle-Rose, e drama frumusetii
feminine si oglinda ei rasfranta pans la crima. Crim%
parintelui dcsfranat si crunt care, in pornirea patimei,

ravneste la fiica sa; crima fiicei, care. dimpreuna cu

fratii sal, isi ucide tatal ; crima Papei Clement al
VIII-lea. care o osandeste la moarte. 0 pagina din
sumbra istorie a Romei, din veacul al XVI-lea si a luptei pentru stapanire intre diferitcle spite ale nobilimei.

Nu este exclus ca executarea mandrel Beatrice la

Castel Sant' Angelo sa nu fi cuprins si ispasirea tine
sue caror iscodiri politice. Pe acele vremuri, acestea
faceau, adeseo-i, parte din spirilul de tabard ale unora
aceeasi
impotriva altora, precum
adaogai razand
iscodire face parte astazi din arsenalul tainic al pc.liticii...

Belle-Rose incremenise. Fata ei In deobste "smeada,

se facuse stravezie. Privea inriorata spre eroina fatala.

Ce fire sensibila! Simteam prin bratul ei apasat pe al

meu, cum se intelenise toata. Cu glasul ragusit al

accentuarii spaniole din melodiile ei, graise, de asta
data pe englezeste :

Sa mergem, e tarziu!
Pe strada celor Patru Fantani, reluase infatisarea
ei de sfinx seducator. Pe cand, mai mult spre a scapa
de ele, cumparasem dela tinerele ciocciare toate manunchiurile de -violete de Parma, ce staruiau a ne oferi, si

pe cand, la randul meu, le intindeam tovarasii mele,

ea ma intrebase viol :
17

25F)

PE CAI DE MIAZAZI

Ce-ar fi sa bem ceva ?

vermuth.

Mi-a venit gust de un

Apoi, uitandu-se la teas :

Mai am timp, nu stiu cum am gresit adineori.
La cofetaria Latour? Perfect. Cum ai ghicit ca e locul
meu de predilectie ?
Si mirosise patimas dalbele viorele.
Sub arcadele palatului Colonna, din cerul deodatii
intunecat, o rapiliala de ploaie dintr'un nour raslet, ne

pusese pe fuga de sub un are sub altul. Firea ei_atat

de schimb4toare, transformase aceasta ca'tare de ada-

post intr'o adevarata intrecere la fug. Via del Pie biscito are, sub cetate, cateva sute de metri. Sub al
treilea arc, se oprise, razand si gafaind ; ma luase en
mainile de gulerul hainei, isbucnind :
Ce frumos! Cat imi place!
Nicio cocheiarie: uitase i de palaria jilava 1 de
rochia uda.
Dintr'un ultim salt, ajunseseram la intrarea cafenelei uncle ne scuturasem ca doi cokeri, apoi intrasem
veseli.

Sorbeam tocmai din gustosul Carpano, cand vazui

pe Belle-Rose inclinandu-se c-tre cineva asezat in spa-

tele meu; o fulgerare in ochii ei imi trada nemultumirea ce simtim. cand dam de cineva nedorit. Iasi,
vorba ei sglobie stersese curand impresia trecMoare :
Nici nu-ti pot multumi in destul, grsaise ea, up&

sand duios pe fiecare silaba, pentru nespusa pliicere

ce mi-di pricinuit. Dumitale, care esti obisnuit sit intovariisesti pe heeitori min Roma, 1i se pare ceva obit.
nuit. Pentru mine in A, nu stiu cum sli-ti spun
pentru mine, a fost o diaici se oprise n,hotririta

mineata atat de frumoastt, cum erau acelea, asa de

rare cand, in copil'ari-, mi se spunea: Belle-Rose ai fost
cuminte: Belle-Rose esti o fetit5 scump'd !
0 ploaie de soare cald ni se revarsa in inimi. Dum-

ROSg-BON$ON

259

meizeescul avea si el o intruchipare. Pelle-Rose iii cufundase araagitoarea, iigalnica privire in ochii mei. Ne
striangeam mans in rrisputeri. Aiura :
Aceasta ar fi solulia vielii, o betie eterna, sub
cer ametitor, mares albastra, Mediterana, La Capri ; ce
traiu fericit: ca semi-zeii, pururi tineri, vanjosi, iertrttori...

Natio pornire xi cuprinsesem bratele peste masa,

,a,itand ca gram la Roma, in cafeneaua Latour, ;neon.

Orat Lie luzne. Ochii mei inwaienjeniti priveau ;n ochii
ei dritgastosi, aburiti.
Incantat de a va intalni!.., Braise intrio frauerza scalcita, un glas plebeu. pi atasatul cel de pominI,
mai sclivisit decat niciodata, cu o garoafli is haina.
;menita sa sporeasca, credea el, avantajele antipaticei
Pale persoane, cu raustatile spilcuite, cu un rest del
pudra, subliniind trasaturile mutrei sale .lute, se Ai{ linase in fata Aoastrii, umbrind deodata ca o dezamagiro, rata de soare prietenoasa dintre noi.
Imi dati voie, nu este asa? mormrtise el in jargonul lvi levantin Si cazon. si tragand 11n scaun se
asezase fury jena la masa.
Politicos, dar rece, facusem gestul uzual de incu.
Tiintare.

Dar el nici ,nu-I asteptae; ci, cu coatele pe masa.

-en zuras latarect, cis ochii pofticiosi, indruga mai departe sorbind din priviri pe tovarasa mea :

Ei, da ii-o spun pe fats, niciodata nu ai fost

mai fermecatoare decal azi. Inchipueste-ti cu ma plic-

tiseam de necrezut, cand te-am zrtrit intrand. Apo',

clipind ,trengareste :
Iti lade bine, cand iti scuturi fustele de ploaiel

De-ai veni pe la noi, acolo, da, furtuni! Ha, ha, ha

Nici cu cojoc $i cisme, nu scnpi nemurat. Ha, ha, hat
Ce importanta, deoarece esti frumoasa! Iti pot afirma
pe cu.vantul meu, ca esti succesul Romei I

PE CAI DE MIAZAZI

260

Ma fie o Iume intreagg om linistit ii cu socoteala.

dar feta de asa indiscrelie, ma incordasem tot, spre a

repezi, cum se cuvenea, pe acest obraznic, cand, spre
inirarea mea, auzii pe Rose-Bonbon rilspunzand curienitor :

Dar stii ca ai haz ? Te civilizezi din zi in zi !

Doamne, iarth-mu, devii un curiezan implinit

Si ochii ei it prinsera in mreje de seductie atat de

inviiluitoare ircat uitasem de necuviinta necioplitului
vi intinsesem, la randul meu, gatul, adulmecand furl
voie sate ceva din i-adierea aceea, luminand subit ca
o facia, mutra intrusului.
Privirea mea fugea dela unul la altul, pe cand batcanicul protilpit pe mum, se Lisa acum pe spate, dand
la iveala dinti de canibal. Nu mil dumiream cum RoseBonbon putea Sri se pangiireascii cu jocul acela de fascinatie. cu acea straidanie de cucerire. Pa'rere sau reali-

tate? Parch acum ea se apleca usor spre el, ii atingea

bratul en deg-tele inma'nusate, ruspundea glumeatil insistentei lui inillthri a paliarului, schitand chiar o ciaorare! Parere sau realitate? Sub fruntea virginal5 si lungile gene, acelasi suras de rerversu seductie ca pe scena.
aceeasi ofe-ire indfaznela, psatimase, impudied.
Miscat clirtr'o cement% necontrolatil, ma sculasem
'brusc, pe cand acei doi urmau a se sorbi din ochi. Cu

glas hotarit. dar dis'snt explicascm ca, eram asteptat

si. nu Ina; puteam intarzia.
Ne prirasesti? In'eleg! ora inaintatsA, ca toti di-

plomatii, foarte ocupat. Nu uita ca. mi-ai fagilduit o

reproducere a Beatric-i! Locuesc la pensiunea Hassler...
De preferinta.' intre case si opt, ca sa nu o dea portarul
altcuiva.
SpilcuPul balcanic radea acum cu ochi de veverica.,.

plirand a spune :
Vezi dumneata, cu-asa mustata, e grew
reziste.

ROSE-BONBON

261

Si ceva grefos, un fel de scuza tardivii se schita

in surasul sensual.
Striifundul firii mele de nordic sportiv redobandise

aces stapanire de sine, care, la sfarsitul unei particle

pierdute, porunceste sa strangi mane adversarului norocos, si, dupa ce achitasem valoarea nefastului Carpano, ie'isem cu impresia ca pariisisem o speluncii, trilgaud adanc in plsamani aerul improsplitat.

Mai intai, un soi de bucurie in fate razelor de

soare, in fafa armoniei liniilor Forului roman, a fosnetului stufosilor palmieri d la coltul strazii; apoi un fel
ate Iein, care-mi ahurea calea urcand rpre piazza Esedra;
in fine, o revolts sufleteascii, o subita revelatie a marei
farse. Rose-Bonbon? Nob kir' sufleteascii la o cantrtreatii
de cabaret? Ce copPiirid Anzilotto. el, da, avea dreptate!
La urma urmei, ce vina avca siirmana? 0 smulsesem din

matca ei, spre a o perinda fara socotinia, prin poienile

artei. Fusese destul de agerii, car se cuvenea oare srt-i
ceri ceea ce nu putea da? A Ma o fetal dcla Paradiso,
cu gandul de a o educe la tine, si a colinda. apoi, pe
cilile indoielilor sufletesti, era faptii de om? De sigur,
superba creatura avea dorintele ei, ca orice animal. Ma
filcusem de ras! Sarmana Rose-Bonbon asteptase de
sigur, inert din Orin, o clipa de desfatare, o verigil mar
mult la autenticul titlu de vedetii. Si eu care uitasem
de toate si de cancelarie, Si de telegrame; care uitasem
de pasuspina undeva in suflet
mai cu seams

jistea alba, unde Blanciflora ma astepta spre a ma

duce de mans, pe mine, mill valid, ca pe un copil
impiicat dea-lungul tailor vietii ?...
lahan imi deschivese usa, sclipind de bucurie :
Inchipuiti-vii, a sosit Domnul Waldmarssen! Va

inlocueste. Plecam in concediu. V'a cautat de dimineata. &II la hotel Continentale. Avem invoire de dotal
luni. Spline err sunt toate bune acasti.
Si imbujorat :

PE CAI DE MIAZAZI

262

Ira aclus scrisori. Masa e gala ; am scos dirk

punchul cel vechi
intovitra'sisem pe la miezul noptii pe prietenul Men

Vitaldmarssen padd hi birja pe care Jahaz b adusese

pe asa teas intarziat dela Ferrovia si ma intorsesein
in dala imbacsitd de fum de figar'd.
Ce om inimos! Imi fuscse sef pe vremuri la Stock-holm, in departamentul consular. Cu pare -i alb, ce lni`elepciune la biitranul holteiu, cum p eamilrise nestavilitele mreje ale femeilor noastre nordice! Intruchipau

idealul. Fiinte practice si idearsle; si inteleg:itoare in

adevdratul inteles al vietii si mIddioase in infdtisarea
for de outline prin brumdriul unui fum.
Blanciflora ii spusese din grai si ii ddduse si cartepentru mine, ce citisem, unadr langd umdr, induiosati
atria Blanciflora :
Olsen, iti va spune cat sunt de nerdbddioare
srt le revrtd. Stim cu tatii ce varq istovitoare ai trecut
la Roma. Unchiul tau spune ca loth! e bine is Stiiholm.
No uita colanul men di. rnirrr>an. d'n Via Condotti si

sa arunci un ban in fantana de Trevi ca sa ne in-

loarcem impreunrt cdci si eu, Anderst, stiu ca si lime

ca numai impreunsd vom fi fericiti.
Si Blanciflora, neprihrtnita, adaoga :
De aici dela Sjoholm to -am 7rtrit in toate nop-

tile, in fiecare zi, cat esti de nefericit acolo, singur,

intre cancelarie si intre ifalienii aceia bruni. N'avea
grije, Anderst, crede-ma, impreund, Roma va fi frumoasd.

Stramba crilcare, dar imprtcard juclecatrt mai cuprinde si obiceiul nostru de acasa de a bea intre barbatil Oamenii din Minz7i aici, in Italia, cand se imbard fee scandal, se incur din vorbe din cutife. Ciudal efect pe care not nordicii nici nu-1 brintlim. Briuturti

la not se asemueste eu rdsplatd. Insemneafd alinarea..

Este prdznuitd, inultatu, pahar duprt pahar Cu ritui

ROSE-BONBON

263

cuvenit, caci e vorba de biiutura binecuvfintata, care

asterne balsam, care darueste caldura sufletului trudit.

Cu cat bei, cu atat te inalti. Hidromel din Olimp !

Orice ai spune, nimic mai intremator ca punchul nostru! Cavalerii Mesei Rofunde, cu potirul la gull. Cavalerii Sfantului Graal, desbilrati de griji. Zei pe care
nimic nu-i atinge!
Jahan, deschide ferestrele, sa iasa fumul !
Pe masa odaii mele, in aceeasi preajma de obiecte
prietenoase, 7arisem un plic albastru, pe cand demonul
dinituntru ce crezusem starpit chihilia si mai vesel:
Ei cum ? ai uitat-o? E clausal E ispitat E fapta,
nu e vis brumariu, nu e fum! Te asteapia: aici, alaturi,
la doi pasi; ea, pe care n'ai infeles-o; ea, care suferii,
poate, in acest ceas de noapte! E curainte, stri la pensiunea Hassler. Ti-ai dat seama singur. Si ea vorbelte
Cu infleetie nordica, doar maica-sa tot dela Miaziinoapte
purcede. E insularri, brurnsiirie, fumurie...

Dela fereastra deschisa, miresme covarsitoare de

trandafiri inganau farmecele satanei.
Nu! Destul! Destul cu asemenea ispitiri desarte!
Dupa toate celea still radii' de mine $i sclivisitul balcanie! Nu avea niciun rost, deli... desi nici Beatrice
Cenci nu era vinovata data zamislea patimi! Zamislea

patimi? Ce cuvinfe atragatoare! Ca niciiieri, aici la

Boma, Cu nef;:irmurita pornire, te imbiau trandafirii
de sub geam. Fireste zodia mediterana. Fie! Ce fobs
sti i te impotrivesti? Mi-era capul buimac. Va fi asteptand? Serie atat de d ios. Nu! Belle-Rose nu este viinovata1 Intamplarile vietii; felurite dramuiri, precuni
spusese ea, in diferite tari de Miazazi! Chiar la nee
sub cerul boreal, cine nu simte?... Care barbat mai stli
la indoiala? Dar mi-te aici? Trandafirii galbeni cu staruinta for imbatiltoare...
Belle-Rose. de f apt, ce stria ?

PE CAI DE MIAZAZI

264

Aprin.zand tigara, en c,apul plecat pe perne, recitisem :

,,De vrei sunt libera, maine sears. Te astept la

asfintit. Mi-a parut atat de rau ca ai plecat astazi, atat
de eau" !

Avea dreptate: i-a parut atat de ran. Ce dreptate

lye& Atat de ran !
*

Desi multi dintre colegii mei, Inca depe atunci,

be lasaserrt dusi de snobism preferand automobilele
in can nu te puteai urni decat imbracat in scafandru,
eu rama'sesem fidel trasurii cu cai.
Romualdo, vizitiul meu, primise din parte-mi ipo-

runca de a se infatisa cu roibii inhamati la caleasca,

pe la asfintit.
Ca prea bine ati hotarit. Nu stiam ce sa mai
cred ! Cali nu au iesit de trei zile, nici roibii, nici mur-

gii. Domnul Francescangeli se gandea de aseara sa-i

dea la coarda, de urmati sa umblati pe jos...
Romualdo, sunt obosit i ma lasa, te rog, in voie;

la sapte sears cu caleasca. Plimha cat vrei murgii in

manej.

Dupes o zi molcoma, petrecuta la masa de lucru,

In predare de registre, de arhiva si de cifru prietenulut
Waldmarssen, care cu perfecta rutin:1, Imi Inlesnise
formalitatile, pornisem spre amurg, in ropotul roibilor
impodobiti, dupes datina vremii, cu manunchi de viorele pe la ochelari, in acea leganare vatuita a trasurii
condusa de iscusitul Romualdo. Oprisem intai la hatelul Continentale uncle it lasasem pe prietenul meu,
obosit de calatorie i de noaptea mare din ajun. Apoi,
arcasem la Trinita dei Monti, uncle, la ceasul hotarit.
intampinasem in fata pensiunei Hassler pe Belle-Rose.
Se asezase langa mine ca si cum ar fi fost lucrul cel

ROSE-BONBON

mai firesc sa puns etapanire pe echipaj i iarai pe

inima mea.
Se gatise cu o rochie de val negru care, n'a pulea
spune dece, se potrive,a de minune orei i cadrului, de
parcii din totdeauna ar fi trait in lumea romans. Ati 11
pus ramaqag ca i Romualdo o luase drept o patriciana,
vreo ruda a mandrei Dorotea, celebra frumusete, care
locuia tot in piazzetta de pe Pincio.
La Castello dei Ce%ri, poruncisem, iar roibii
tremurand de nerabdare pornisera dea-curmeziwl Ro-

mei, in intunericul stramtelor ulite, luminate de lanternele trasurii.

Pe muntele Aventin, de urci ptina la ruinele trufaului castel, is se aterne in Ltd Palatinul nepieritor, valceaua istorica a faimosului circ, unde, sub Constantin, si mai tarziu in epoca decadentei se intrecean
in brutal strridanie de quadrize, albastrl i verzii, indrasneti antemerga'tori ai turfului modern.
Luna plina lumina argintiu o lume de zadrirnicii,
aciuite in jurul meselor albe ale trattoriei. Revarsarea
ei, aurita i ironica, peste augustele marturii de yea-

curi, amintea, pe acest siravechiu colnic, aceeai rev'tirsare aurie i ironica pe indepsartate ape oc anice.
Yaluri de ruini uriae, aseraanatoare uriaelor valuri
ale oceanului.
Belle-Rose, ea, dupa ce alesese din galantarul plin
cu scoici i cu crustacee, acei frutti-di-mare gustoi gi
o langusta de un stacojiu ispititor, se indicptase friri

sovaire catre o masa aflatrt la coltul cclei mai inalte

terase, fie di i. se paruse mai retrasa, fie ca de awl
cuprindea mai bine asistenta.
Privirile consumatorilor urmrtriserI fascinanta ellueta a necunoscutei, care inainta in umbra, pe and
ochii ei, sub valul palariei, luceau patrunzator. Stranie
fiin ii Amestec de distinctie $i de sfidare, de straftri-

268

PE CAI DE 141AZAZI

gerari $i de leneviri, pan'era care, zarind prada, pleaci

de indata plcoapele spre a o amagi.
Aliituri de ea, ma simteam acum gi castigator de
mare premiu si intrucatva, director de cite. Din fericire,
Orvieto dolce" cu duhu-i imbatator, lesne ne desbrtrase
de eresurile conventiilor sociale: sit' nu to arati in public cu o femeie banuita usoara...
Belle-Rose graise in franceza-i cu accent insular :
- Nu cred, o clips macar, ca ai putut sa ai vreo
indoialrt!
mie mi-a yenit greu, ieri dimineata. Nita
nu banuiam ca-1 vom intalni la cofetarie! Dar intelegi!
Obligatiuni profesionale... Fusesera toti atat de curienitori in ajun... Ma petrecuse in limuzina
inlantuise apoi, in vorbirea-i atat de fireasea, atat
de iscusita, o ling infatisare de amintiri, de intamplari,
de impresii de arta.
Casa Liviei, in fata, de pe Palatin, din arcurile eB
eemene, pang ingana sub razele lunare, povestirile ei.
Dela mesele din jur, cand i cand, surprindeam luciri
;71 ochii barbatilor dornici, privirile invidiei femenine.
Belle-Rose! Pare-mi-se ea visez, ca to -am cunoscut din totdeauna; ca ai fost si Tergesilla si Theodora, preamarind alergarile de jos, din circ...
Nicidecum! glisuia o voce cristalina, nicidecum!
Fu sunt numai Rose-Bonbon! Doamnele acelea... nu e

vina mea data in ciuda sulimanului tot sbarcite ramnan ! Nu le doresc tuturora decat fericire! Cu altul
nici nu veneam aici, in lumea conventiilor stupid() .
Tie insa, o stiu. nu-ti pasa de ele si asta imi place
atat de mult la tine...
Pusese mana inelata peste a mea i adaogase cu
Pala urr Imbujorata de Orvieto,
cad observasem
astadata eu adevarata satisfactie ca pentru prima
oars
sorbise trei pahare, unul dupa altul, ceea cc ve.
stew, insfarsit, a bine :
Anderst, m'ain hotarit astaseara sa to them pe

ROSE-BONBON

287

adeva:ratul tau nume, caci Pita sa-fi tlai seama, ini-af

spus, mi-ai povestit multe din vial a ta, in timpul, SI
mull i pufin, de sand ne cunoatem. Anderst, sunt fericita
Apoi fruntea. i Se ineruntase si oftase :
Da! M'am saturat! Nu mai pot! Vreau sa fcu

libera sa ies la larg! Cateodata simt a in innabu1

vreme de o clips, trasaturile ei subit dare, luasera o expresie tragica, de nerecunnscut; dar numai

clipli, caci total se topise intr'un suras bland, cu gene

plecate.

Paradiso? repetase ea cu glas visitor; dece nu

parasesc Paradiso? Da! Dece nu-I parlisesc? Ai drep
fate. Dece nu-I parasese ?
Apoi, voioasa ca adineaori, privmdu-ma drept in
()chi:

Dar Anderst! Cum poli spune aa ceva? De nu

veneam sa cant la Paradiso, nu ne-am fi cunoscut nteiodata! Niciodata! Ce cuvant groasnic! Oricum, mewdata la Romal... Am sa-fi miirturisese, deoarece hm pernit a ma spovedi: din Sevilla, din Nisa, din Raguza
ei bine, de
pe care le tiu pe toed
din Baleare
ar fi s i aleg un loc, in preajma Mediteranei, ai spline
firs soviiire, Roma! N'o eunose decal prea pufin, abia
de dou'd saptlimiini! Dar mi-a lasat o impresiel Ceva
coplesitor, fierbinte, imbatator, ca o satutare ce fi-ar
cuprinde, din buze, toata inima. De and ra aflu acct
o simt ca-mi bate, cuprinsa inteun sarut. Tin sarut ne-

sfarit! Sarutul omului cubit. Nate sarutul tau, An-

derst

Inteun murmur, ea i cum ar fi grit numai pen

tru ea, eu fata rrtviisith. :
Nu, nu mai pot!
De fapt de cand o cunoscusem, aa se aratase

Abia Acura imi dam seama. La toate intalnirile noaitre

fusese si eu mine Si cu ea in dialog si in soliloquw.

68

PE CAI DE MIAZAZI

In doi si singura. Prefacatorie de artiste? Nu, simful

nostru masculin nu ne

Illulte femei se prefac in mreaja for de seductie,

Mat toate se prefac. Dar aceasta simulare alcatueste o
parte inerenta a scductiei, gi cand femeile intre ele,
afirma ca in isi birbarii inteligenti nu -Si dau seams;

de fatarnicia sexului slab, ele nu se insala decal in

parte: in realitate barbatii o stiu mai totdeauna, dar
a tagaduesc for Ensile

caci ar insemna sa-si &trice

propria for placere, haruind vraja ce si-au faurit-o.

adesea cu atata trudii. Sunt prea mandri s'o marturigeasca altora, caci ar rani ceea. ce ei prefuesc atat de
mult, amorul for propriu masculin.
Aici na era vorba de prefacatorie; caci departe de a
spori farmecul ei, clipele acelea de absents, masurile
acelea goale pe portativul convorbiru, interstitiile in
urzeala gandurilor, interveneau neprielnic in procesul
dc apropriere... $i ce inseamna oare seductie, data nu
chemare tot mai aproape? Mi se parea ca ma aflu intr. sonic; ma simteam tras Care culmi insorite de funia gfindurilor iubitei. Apoi, cand brusc Rose-Bonbon
se pierdea in tainicile cute ale contiintei ce o rodea,
simteam cabin! destinzandu-se incet pe zapada si ma
vedeam pravalit inapoi spre abis.
Da! Tainice cute, in veci nebanuite.chiar la fiin-

tele pe care be cunoastem de mult; dar mi-te, la ea.

despre care nu stiam nimic! Dela prima intalnire la
Paradiso dupe ce sorbise din Asti-Spumante; apoi in
-Urfa; mai tarziu, noaptea, la fantana Medici; deasemeni dimineata, in galeria Barberini, in fata Beatricei
Cenci Si iariisi astaseara! Nu! Nu era nici pe departe
prefacatorie! Mai cnrand o lipsa! 0 uoara deficienta
nervoasa, atat de explicabilli, cu viata ce-o dusese dela

o Tanta frageda! $i, chiar acum, pe cand furat de

ganduri, lasasem sa se oglindeasca pe fate mea, cite
ceva din cele ce gandeam, chiar acum. ea schimbase

ROSE-BONBON

lea

repede sirul convorbirei. Dar, ceva, in ciuda surasului

invaluitor, ceva profund turburat, lucea in privirea ei.

ilotarit lucru, traiul ei destrabalatI Hotarit, ceva patologic, pricinuind cufundarile acelea momentane, stele
fugare accese de depresiune
la o fiinta inzcstrata cn

atata vitalitate, cu atata exuberanta, cu atata putere

magnetics. Pe scena, sears dupa sears, doar Linea sal/
intregi sub vraja ei I
Imi marturisea simplu. fara ostentatie, ea in Spania ca si la Constantinopol, la Berlin ca i in Belgia,
repurtase succese; impresarul ii scrisese chiar ieri dela
Paris, propunandu-i un angajament
Vom vedea, incheiase ea razand copil'arete.
Desigur tineretea triumfatoare! Desigur si obarsia;

familie de carturari" lasase sa se inieleaga. desi nu

se destainuia decat anevoe. Si pricepusem ca si ea, ca
vi celelalie cand gresesc din liner*, se sfiesc sa poveRteasca despre ai lor, despre casa sau, and aluneca pa
panta confidentelor mai toate devin jalnice. Ele stilt
prea bine ca.' tristetea repugna barbatilor, deaceea srs
feresc de spovedanii si bine fad! Nici in Greeia-Veche
nu plateau hetairele plangarete ! Duioase, da I Inzeqtrate, da! Subtil invatate, da! Dar plangarete, nu!
Cum ii cheama pe robii tai? intrebase la cern
inaintat Belle-Rose, ie5ind de sub bolta vechei cladirio
Acel din stanga, atat de focos ?
Leandru. Unde vrei sa mergem ?
Unde ? Undeva frumos, And rst I
La Marinese... sa ascultam chitaristii!
-- Nu! Nici gand! M'am saturat de chitaristi!
Del Still. si eu! In acest sezon, nu prea e da
ales. Vrei sa bem la mine o sticla de ampanie ?
Ma privise cu ochi cereetatori. Ceva nsor ironie,.
aagalnie si trist laolalta.
Nu! Altundeva.
$i ma stransese cald de brat.

270

PE CAI DE bilIAZAZI

Nu! Anderst. Cel putin... nu acum! Ce noaptefrumoasii! Priveste spre cer! Ar fi p5.cat sa." intatin
intre ziduril Du-mit pndeva, inteun loc poetic! Undeva
unde nu am mai fost! Sri nu mai and vorbind de chi-

tare! srt nu se mai uite nimeni la mine ca la ursl Sii

nu ma mai priveasdi cu ochi
M'am s4'turat!
Undeva, Anderst, la larg. Undeva tin, maret, to esic,
sguduitor !

Coborisem d0 pe Aventin, prin fata Termelor lui

Caracalla, apoi ne indreptasem spre muntele Celio.
115.sunau copitele caPor sub bolta lui Dolabella ;
Rose-Bonbon strigase de bucurie vtizand nava in ou-

niaturii, din marmurii albti, a,n mijloc de India, stetveche fan t an 5..

Ce jucilrie minunafa! De asi fi avut-o la Ouchy.

castigam premiul regatelor!
.Suntem pe Piazza della Navicella, Belle-Rose
Smut (lout-mei de veacuri de cand aceasta navii. 0i -a
castigat premiul! Navigatorii veniti de peste msari avean
ltica,u1 for pe acest deal: un soiu de cazarrnd navala.
De se intorceau teferi, aduceau, fiecare, drept ofrandrt,
sate -o bucata de marmurri. Din atatea ofrande, croit-a

imparatul din primul veac, aceasta barca. De atunci

au (recut doua mii de ani. Aci. in stanga, cand eram
copil, m'am jucat intr'o grading cu mii de ascunzipri,
pe placul i iiu. Un vis de verdeata si de desflitare f
Romualdo, ceremonios, grdise :

Nu pot trece mai departe, ca'ci acolo e pinta

Sftintului loan si Pavel. Tr5surile nu au acces i nit
se cuvine, nici pe timp de noapte a trece altfel decal
pe jos.. Astcpt pe Domniile Voastre in vale.
Coborise Rose-Bonbon usoar`a' ca un fulg. Pliseara

pe lespezile colinei si la iesirea din ulita stramtd, ne

aflartim deodatri pe larg-ul scs de piatrii, striituit de un

schit intunecat. Numai la apus, imprejmuirea Villei

Celimontana amagea, din viata mandrilor arbori, moar-

ROSE-BONBON

271

tea din fur. Trei randuri de ziduri inconjurau plata ;

caturi inalte ale vechei mantistiri; ferestruici, randuri,
randuri; intrarea spre biserici; turla clopotnitei pierduta in vrtzduh...
Belle-Rose eillea arum atent; tiicerea l.ocului o copleise.

E schitul oamenilor desnlidAjduiti. E mangstirea pasionistilor. Trrtese aci, in mijlocul Romei, ca pustnicii. Nu-i vede nimeni. Arareori, cateun preot, eaten*

mirean, cu ineacluinfai, poate cglea in incinta zidurifor. De veacuri nu a pit picior de feraee.
Belle-Rose. cu pairia la modii, eu vril adurabrind
ochii. cu vestmant de sears si talia ei inaltri, se ghemuise

langil mine ca un pui de vrabie, in umbra zidurilor

amenincatoare.

Belle-Rose, to Arita la catul al freilea! ii soptit.

Cineva trece dealungul scundelor ferestre. E monahul

de rand. Thera noaptea, la fiecare sfert de ceas, alt

crilugar coboarii din chilie spre vasta bisericrt, precurn
be este detina, face tonfa slujba singur; dupe care altul

si mereu altul va cobori si tot in intuneric, va ridica

rugti arzlitoare, in noaptea adancii biserici, in evlavioasii pornire ditre Cel de Sus. Si stii tu, Belle-Rose,
pentru ce se roagre ei? Pentru thee nenorocirile noptii,
pentru bolnavi, pentru cei care gem si suferil, pentra
teliliitorii in primejdie, pentru marinarii care pier in
furtunri, pentru ucigasi, pentru nevinovatii care zac
s'n inchisori, pentru durere, pentru toate suferintelo,
pentru mine, Belle-Rose, pentru tine...
Dela catul de sub acoperis, cobora monahul, prenmbland lumina din fereastrii in fereastrrt.
Belle-Rose tremu and privea insprtimantatrt.
La un timp, lumina retrecuse crttre biserica, dispiiruse. Un cantec sfasietor, un strigrit din neiertritorul
mormant al schitului se innalta deodatI, pe cand clo-

PE CAI DE MIAZAZI

272

potelul slu jbei staruia, insotind mataniile acelei fiinte

desnadajduite.
Amen! Amen! rasuna dinauntrul groasnicei Bi-

fele care zac, care gem, care sufera $i care plang in

hAstrii.

Si pentru voi

pentru toti: pentru toate. suck-

noapte, Tie, Doamne. ne rugam !...

De sus. dela catul al treilea, alt clopotel si alts yedenie dealungul scundelor ferestre; alto cucernica stalie coborind spre biserica umeda, Pied de lumina, spre

a duce mai departe, rugs pentru cei obijduiti, pentru

acei care zac, care gem, in case. in spitale, in Inchisori,
pe campul de razboi, pe pamant yi pe ape, care sufera
i care plangin noapte.
Cobora sihastrul pasionist. inlocuind pe alt si-

finstru, in lacasul in care, pururi, nimeni alt nu va.

Tin freamat de vant de- noapte cutremurase chips
rosii gradinii.
Indemnasem, cu oarecare vioiciune, pe Belle-Rose
tintuita locului

Leandru s'a plictisit. Il and de aici cum bate

din copite. Ilaidem! Belle-Rose, colo in vale, spre via
Appia, uncle pururi a domnit uwartea veselii, adicsi
viata realii. Haidem! Belle-Rose; vci vedea triumful
materiel, singurul adevar cad ceeace mai ramane in
afara de el, e prea cuplesitor. Yiata! Numai viata in
seamna ceva !

Ea privise spre mine cu ochii intorsi depe alta

lume; privise spre lumina coborind de pe inaltul caste!.

Apoi cu ras sonor, cu intonatie din guturale cantece

epaniole. spusese
Sa mergem.

Si pe cand coboram spre trsdsura, deeded o auzii:

Au dreptate Anderst! au dreptate, monahii! Si
ea fata intoarsa spre mine, oprita locului, imi soptise :

ROSE-BONBON

Pentru toate durerile nopfii

273
1

Pentru toti acei

care stifera !
l
Cu ochii impaienjenifi de lacrimi, cu buza fremuj

*finds& oftase :

0 viata Tina, cinstita. Fara infamie, departe de

vesnica tearna. departe de remuscaril..
Citidata fiinfa...
Pe Via Appia, luna plina scalda in vapaie duioasii
romanticele ziduri umbrite de arbori seculari. In goanq
lor, trapasii scaparind din potcoave, ne perindau prin
largi pete de lumina, asterneau peste capetele noastre
fugare dantele din umbra miriadelor de frunze. Minter
noastra va putea ea oare vreodata talmaci taina schimbarii la fata a locuri'or, in clipa aceea trecatoare a infiriparii unei dragoste noun? Pe aceeasi cale iesisem
de atalea on din Roma. in zori de zi, la intalnirile da
vanatoare, catre lacasuri vestite din batrani : Casal
Rotondo, le Frattocchie, la Cecchignola: de atatea on
ma inforsesem pe inserate; iata insa ca mi se infafisase
ca, calea cea mull blituta, ca un fagas neumblat spre
_farm de fericire.
Rose-Bonbon uitase acum de sihastri si de Coate cele.
Rotea priviri incantate. Vesela, cu nepasarea
varstei. se apleca pe dreapta si pe stanga, dand
la iveala cu gingasie bucuria pentru schimbatoarea
priveliste. Si, copila usuratecii, acu intindea degetele

inelate sub mangaierea feericei borbote de umbre, acu,

prin pajistele de lumina intindea gatul sa-1 admire pa
Leandru in mandra-i calcatura, sub sclipiri de raze rasfrante in argintul paftalelor. li placeam en? Ii placea
leganatul trasurii? Fapt e ca, intre doua triluri de rasa
se ghemuia mai dorn;ca la umarul men. Ropotisem pe
sub poarta San S(bastiano. cca cu amintire de schingiuiri; Rose-Bonbon Fe strambase la evocarea mea. Hofor5t nu era dispusa sa se induioseze pentru primn mucenici ai crestiniitafii. Adineaori la celebra rlispantie a
so

274

PE CAI DE MIAZAZI

bisericutii Quo Vadis Domine, o umbra, vreme de o

clips trecuse peste veselia ei, ce paruse a vroi cu tot
dinadinsul sa alunge, raspunzandu-mi:
Ab! Da! Aici este? 0 stiu din cetire.
$i inchinandu-se fugar, intorsese capul; hotarat, nu
mai era predispusa spre cucernicie.
Chiar la catacombele Sfantului Calixt, prim-cuib
al crestinismului, pe cand Romualdo domolise roibii,

convins ca orice roman babotnic, ca nu e strain sa

treaca pe Via Appia in fata bisericii mucenicilor, fara
a face popas fie chiar la timp de noapte, tovarasa mea
aratase aceeasi dorinta de a nu intarzia in asemenea
locuri sfintite.

Lasasem in urma Via Ardeatina, coborind deadreptul spre Marea Tireniana. Zidurile, care dela ye-

chea incinta a Romei si pans aci fugiserrt obositor

de monoton dealungul drumului imperial, incetasera.
Acum, in fata noastra Campagna Romani' se deschisese

larg, in cadrul rartret al sesului latin, inconjurat la

Miazazi de prezenta invizibila a muntilor, pe cand de
la Apus o boare saliva ne biciuia obrajii. Miresme de
faneata printre razlete marturii din trecut, printre stele
funerare si ramasite de monumente, inviorau deodatii
racoreala noptil.
Belle-Rose iii scosese palliria scuturand ispititoarele suvite ale neasemuitului par negru, oferind razelor lunare duioasa-i earare de madona.
Pluteam intr'o lume de albastru: pamantul i cerul,
strigoii de piatra, indepartata zare, pinii razleti, vazduhul din fur, Romualdo si caii... Totul si insasi friptura
ei alaturi de mine, invaluiti in magia cetei sinilii: sune-

tele in aerul rarit se desluseau mai clar in volbura

noptii.

Trasura ajunsa acum pe lespezile late ale vechiulut

rmldarim roman, incetinise mersu-i leganat.

ROSE-BONBON

275

Belle-Rose prinsese, a ma privi de aproape, de atat

de aproape i cum aptisase mainile pe umerii mei i cum
eu o tineam in brate, pierdusem contiinta celor ce sunt.

Incet, buzele noastre se apropiasera intr'un sarut prelung, pe cand ochii mei zareau doar bolta infinity a cerului, lucind din mii de stele.
,

lubitul meu. graise ea, Cu inflectiunea ei, spune,

no vom putea iubi deapururi ?

Si iarai in lungs imbratiare o cuprinsesem in

adapostul bratului. Mijlocul ei intins ca o coarda sadise

in mine ravna de stapanire; uitasem de loc, de limp,

de imprejurari.
Ca scos din vis, auzii pe Romualdo intreband :
- Domniile Voastre doresc sii se intoarea ?
De cand stam locului? Ce umbra invelea noaptea,
,A.dineaori atat de clara? Abia acum ma dumiream: no
aflam sub zidurile castelului Ceciliei Metella, a marelului mormant stipanind trufa Appia antierf.
Sa ne intoarcem !
Trecuse mult de miezul noptii? Ce oapte oare imi
murmura ea la urecbe ?
Belle- Rose sa nu raceti, invelete-te, se intinde
innezeala. Aici e periculoasa...

Dar ea cu capul plec*at pe polictul trasurei, cu

brafu-i prins de gatu-mi, murmura, ca o femeie indragostita, ca un copil somnoros, crampeie nedesluite!...
Nu! Nu te las! Da sunt a ta! Nu-mi pass! Fie
ce-o fi!

Belle-Rose! Ce spui? De ce te framanti? desigur

a mea, te iau eu mine. Si iarai demonul dinauntru

indemna : acasr.

Din o micare brusca se desprinsese de mine, culesese undeva de pe patura pal'aria in falduri de val
negru, o a zase in chip de sombrero", o aezase de mimine cu brate invoalte pe cap i in chip semet, cu ochii
lucios' li aproape scramind din dinfi, graise:

PE CAI DE MIAZAZI

276

1a -ma. Si eu to vreau I
Apoi, dupa o clipa, in goana neobositilor felegari,
ii aruncase iatasi sombrerul cel de Val negru la pieioare; imi soptise drag-6-tos, de taing
Anderst! eti o lumina in noaptea meal
Valuri de ceata din Tibru, din Aniene, din atafea
rfiuri care strabat Campagna, din aburir marii, care se
izbesc de final a eulme Rocca di Papa, imbrumasera
noaptea larzie. Luna rosie opunea piezi i vraimale
peste criptele catacombelor lui San Calixt. 0 vraja de
vedcnii; chipuri schimonosite de arbori in fugara intrecere, aco'o unde, adineaori se perindasera pajiti
de lumina 5i gingase horbote, sub ulmii bucolici.
Un strigat disperat la raspantia Cristului redemptor. Vreopasare nocturna?
Quo Vadis Domine? Quo Vadis? Legendara inurebare imi strangea acum sufletul.
Belle-Rose se ghemuise deabinelea in bratele meter
$optea abia indrugate vorbe:
Peruri lang26. tine! Am facut destul, destul I
Sunt obosita de elate suferinta! Dar sa nu mai vorbimi

Unde mergem? Spune-mi I

Era sa raspund: la mine. Dar, in aces clips, to

umbra noptii, din frumosul cadru ce-mi darui.,-e la piecare,. chipul neprihanit al Blanciflorei, care, de cateva

strainia loeuinta mea ca un finger pazitor, mi se

infatisase. cu privirea ei feciorelnica, rugatoare:
Anderst, ma bucur atilt de mult de sosirea fa,.
atilt de mull I
$i m'auzii raspunzand, aproape incontient, lui
Belle-Rose:

$tiu en? La tine adica, data se poate. La mina

ar fi grew, am oaspete pe Waldmarssen.

Eh! flop! pa7eal strigase Romualdo, ineonjuranat
Coliseul, trecatorului intarziat sau boemului naucit,
care, probabil, drept rasplata pentru ca. ii salvase-mizera

ROSE-BONBON

277

viagt, se Intorsese strigand Ural Pentru frumosii call

Ural Pentru indriigostiti!

La aceste strigOte, Rose-Bonbon, ea trezitsti din hip-

no-zh ii orandui tinuta. Apoi, in alternare de umbra

ai lumini de acetilenri, imi incredintil grabit la ureche,
pe tend reluase infrutisarea ei cambratil portu-i de
cap regesc :
Spune-i sa ne lase in Piata di Spagna. Su piece
aeas'a. Vreau sa crut pe Hcro si Leandru, imi cunt prea
dragi! Vom avea adesea nevoie de ei. Unde ai grajdul?
Maine le aduc zahOr.
far la privirea mea inteleapta, criei pricepusem fan-

tezia ei de-a urea treptele dLla Trinity dei Monti, in

toc Ea o luiim pe Via Sixtina spre a ajunge la pensiunea

Hassler, ea coborise din trasurii, multumise cu gratie

vizitiului si schitase o imbriitisare pe fruntea instelatrt
a lui Leandru, care se frOmanta nevoie mare.
TrOsura nu disparuse bine dupg colt, ca, in fate
Ffintanei Delfinului, pe plata pustie Rose-Bonbon ma
s'ilrutase infocat cu capul aruncat pe spate :
lar pe mine, un
Anderst, de vrei
fior ma cuprinsese la amintirea din ungher de suflet,
rand undeva, alt glas graise ca si acum... Dar amintirea
fugarii dispOruse fulgerraor, pe tend din aft ungher al
sufletului, talmaciul, sfetnicul intunericului chihaia
zorit

Se poate? Acum, la o palmy de loc, in preajmi

de izbandri! Nesocotitule, re poate s lasi prada? Acum
ia-a, e a ta! Ai vazut cum ti-am adus -o.
Nu, n'ai grijal Nu la pensiunea Hassler... Cum ai

pntut sa crezi?
Si luandu-ma de brat pasiram spre latura de MiaAnoapte a pietii, unde sub gradinile de pe Pincio se
asterne strada anticarilor. a vanzOtorilor de comori malt

autate de amatorii de arta, Via chi Babuino.

Luna roie lumina piezis stravechile cliidiri.

278

PE CAI DE MIAZAZI

Dragul meu, ti-am spus de patima mea penfrit

picturit Am o prietena care poseda un atelier la doi
pasi in Via Margutta. $tii bine, e ulita pictorilor. Vei
vedea. Vom fi singuri, linistiti.
Esti fermecatoare, ii raspunsesem intr'un sarut.
Si o urmasem in vraja dorintei care ma stapanea.

Asteapta-ma o clips, aci la colt, sa vad de nu

ne zareste nimeni. E mai bine.
Apoi se departase grabita in ulifa pustie pe acel
yeas de noapte. si, dupa ce ptivise de cateva on in jur,
imi Meuse semn, sub razele de lung.
La usa scunda de pe ulicioara din deal, scosese o
cheie si deschisese ducand degetul la guru, in semn de
facere, ma luase de mans si urcasem pe dibuite pans la
catul de sus, unde, prin diferite ganguri, ajunsesen la
alts usrt deschisa cu aceiasi grija.

Era un atelier obisnuit, in care lampa din Cavan

improsca o lumina cruda pe diferite steleje si panze
invelite; o canapea, cateva seance, o masa de lucru pe
care zaceau peneluri si cutii deschise de culori alcaluiau mobilierul banalei locuinte. In colt, o scars interioara suia catre eel a asem-Unator cu o mansards. In
partea opusa. o perdea pe sub care ma pofti sa tree,
ducea intr'o crtmaruie rnobilata cu ingrijire: un divan,
covoare orientale pe jos, iar pe perefi matasuri 1 aquarele.

Belle-Rose stinsese lumina in atelier, duprt ce aprin-

sese o lampa joasa aparata de un ecran visiniu care

cufundase odaita intr'o penumbra rosiatica. Apoi deschisese dulapiorul englezesc din care scosese o sticla

do marsala, pe cand in treacat si din o irnpinsaturrt

sportive, ma pravalise intr'un jilt adanc. Alaturi de
divan, o use mascata in perete ducea spre ceeace ghicisem lesne ca ar fi camera de bae, unde gazda trecu
spre a ciiuta paharele. In adevar un colt potrivit pentru
arta dar si pentru vorbe de taina.

ROSE-BONBON

279

Un pie de marsala ne va iincalzi dupd rdcoreala

de afard. Ce bine imi pare ca to am aci

Belle-Rose imi intinsese paharul, se asezase fensglobie pe genunchii mei, cand deodatii o ward,
apoi o mai stdruitoare biltae in usa care, din sala de baie
ducea probabil spre vreo scars de serviciu. o Lieu ad
tresard. ySi eu oprisem mane dusd la gurd, gata dc
sorbit.
Rose-Bonbon ascultase atentd, apoi seuzandu-se :
E Mina, prietena mea. Asteaptd numai un moment.
Si esise trZigand usa desplirtitoare. Auzeam cum

descuiase Ilicatul dela usa de serviciu si cu toate c5,

in limita poItetei, cdutam sd nu ascult, totusi un imbold
mai puternic imi ascutea lard vote auzul. Vorbeau pa
nemteste. Rose-Bonbon spre mirarea mea, mfinuia Cu

usurintd si acea limbd. Repetd interlocutoarei: Este)

cu neputirtii". De5i nu ridicase tonul, vocea 'Area
agitatd, ior valul de cuvinte ce nu le puteam prinda
era griibit. Doar atilt deslusisem: Ifi spun di nu e asa.
5tiu precis. Apoi alt sir de cuvinte neinfelese printre
care numai doud mi se pdrurii a fi Brindisi si Cattaro.
In fine, soaptcle for incelaser;-:1 si cu glas tare RoseBonbon addogase :

Ai avut vedenii Mina drag! Prea multi beret

Si la urma urmelor, fie ce o fi, nu mai vreau sa stin
de nimic. Culei-te draga mea, noapte bund Iar ea
idspuns altei intampindri soptite, Rose-Bonbon se id1

siise: Nu mai insista. Lasd-md in pace! Noapte bunii I

Cu raset vcsel, pe and irdgea z'avorul, mai grdise ceva
care semana a ,,fericirea Inainte de toate, de rest nu-mi
pasd !" Dupli o clipd apdruse in pragul usei. 0 clipit,
numai o clipd se infdtisase palidd, desfiguratd. cu trasriturile dure. Pdrea buimdeitd. 15i petrecea maim pa
frunte, ca si cum ar fi vrut sa izgoneascii vreo vedenie
Si gestul se terminase, fdlarnic, int/un soi de netezire

280

PE CM DE MIAZAZI

a pgrului qi tot Manic rasuna glasul ei pe cand, cu

ochii !nail de ganduri si 'Cu suras lumesc, culesese palutral de pe masuta si asezandu-se pe divan cu o miscare de felin, afundase privirea ei taioasa in a mea,
parcli cercetandu-mi gandul, pe cand imi faces semn
aproape poruncitor sa sed Tanga ea.
Sorbisem din marsala invioratoa,re. Abia atom imi
dlideam seama cat fusese de umed in Campagna. lacercasein sa-i impartasesc acest gand, plecat spre ea, cand,
dintr'o miscare fulgeratoare ma cuprinsese peste grutaaz, muscandu-mi buzele pans la sange. Apoi se destinsese lacoma pe spate, atragandu-ma patimas, pe

and paharelul. meu se rostogolea si el sagalnic, pe

Cover.

0 cuprinsesem, simteam cum tremura, cum se lase

toga in voe; ii sarutam tot obrazul si ochii dati peste
tep si fruntea cu cararea virginals, pe and stapanirea
fizia ce poate fi si ea o implinire, acoperise cu prevestirea ei, ca o mantie de zapada, ca o narcoza de eter,
ultimile mustrari ale constiintei.
Arareori imbratisftsem asa mijloc desavarsit: propertia perfectiunei de our a esteticei eline, sanii, coapsa,
llongile fuioare...
Acum, parts se ferea: simtimantul unei nedeslusite
oprelisti. Apoi, brusc ma impinsese inlaturi, din o bru-

fula opintire si, alba la feta, cu ochii holbati. se ridicase pe un cot, in atitudine de intense ascultare, pe
and, desigur inconstient, imi infigea unghiile in came,
idrangandu-ma de maini, soptindu-mi: Taci !"
Din o saritura ajunsese la fereastra iar obrazul ei
dobAndise itutisi aceeasi expresie perverse, sfidatoare,
eu ochii de pantera atintiti si barbia trufasa.
Ma trecuse un fior.
Dupli ce ascultase si la usa de-afara, se intorsese
cu lotul alta, surazatoare, cu acelasi aer obisnuit al ei
de neyinoviitie. Imi turns cu galese priviri din marsala

ROSE-BONBON

281

cea vecbe 1 grai ca si cum nimic nu ar fi fost.

Mi se peruse ca umbla cineva in atelier. Sit acoperim lumina, e mai plilcut. Apoi, abia qoptit :
Vrei sa stai cu mine pans diseara? Nu ma mai
due astilzi la Paradiso. Le voi trimite vorba ea sunt

bolnava. Poti sa stai cat timp vrei. Vrei sa-ti cant ?

Stitt cantece ce-ti vor place L..

Parea ca aiureaza. Si cum sta rezemata de masa,

cu mana pe sold, cu expresia enigmatica, ocbii ii straluceau ca diamantul, luceau negrele cocuri.
Ma ridicasem de pe marginea divanului, muncit de
simturi contradictorii: deoparte. dorinta de stapanire a
acestei fiinte care intinsese mreje asupra mea; dealta,

o indoiala ce mi se -pleura in suflet, pe tend fiori qi

iarasi fiori ma petreceau din cap pans in picioare.
Acum resimteam ciar o durere in suflet, ca taisul unui
cutit. Un soi de raceala la inima, o chemare indepar-

tata, undeva, pe malul unui lac aburiu; pe o pajiste,

o aparitie diafana... Dar nici de cum! Ar fi fost curate
neghiobie! Nu mi se intamplase asa ceva, sa parasese o

femee ce mi se darue! 0 femee atat de atraglitoarel

Ar fi fost de neertat! La dracu Campagna Romans cu
miasmele ei; mai cu seams cu umezeala dupe noaptca
ae ploaie din ajun. \'enisem. 0 ravnisem. Si Inc il &at
de multi Acum trebuia sa stau. Nici cu se pules aide!.
Si surazand ademenitor mu apropiai de Belle-Rose six
respir pe umarul ei parfumul acela nedeslusit din flori

de iasom;e si din carnatie de garoafa. Dar nu aple.

casem capul ca acelasi imbold de renuntare ma cuprinsese iarasi de a iesi, de se mai putea, din acest cerc

vrajit. Da. Auzeam chemarea indepartata de pe pa-

jistea boreala. Simteain cum necuratul svacnea, cum el

se svarcolea sa iasa din mine. cum izbutea sa se descatuseze cu urlete ascutite. Iata-l! 0 flacara strabatuse
odaia. Iata-1 ca se cuibarice iarasi. II vedeam. Era acolo,
in rata mea. Il vedeam cum se transfigure, cu negrele

PE CAI DE MIAZAZI

282

cocuri, cu ceva adanc pervers in infatisare, ceva infernal I

Apucasem febril sticla de marsala i imi turnasem

rand pe rand dotia pahare. Asa da! Foc in vine! Invio-

rare! Ravnirel La dracu toate sovairile! Chiar de era

diavolul, ce-mi pasa ? $i ce dovcdea ca am dreptate ?
Ba eram chiar nedrept. Rose-Bonbon era fed' de treabli,

era nostimil, fusese chiar fermecatoarel $i dorinta de

femeia care astepta, acolo, in rata mea, ma coplesise
scum, pe cand slujitorul launtric chihaia :
Hai odata! De-tul te-ai facut de ras !
In ciuda taliei inalte. o culesesem ca pe un fulg,
asternand-o pe divan. Ea, aiurita de subita mea violenta, mi se tanguia :
Anderst, o clips, nu asa! Avem tot ragazal, to
rog mult

$i fata ei convulsata sub lumina abajurului rosu

avea, de asta data, o expresie de adevarata dorinta, o
atitudine de abandon, priviri de drag nespus. 0 simteam voit-dezarmata, constient-consimtiioare ; ghiceani
ca ceasul darutrii de sine sosise,
atat de atragator
pentru toti barbatii care au ravnit tocmai consimtirea,

care au vanat suprema volupiate a izbanzii spirituals

fizice. datorita
aceasta din
si totodata a cuceririi
lucidei prediiri fall de ingradire, a trupului si
urma
ufletului, intr'o luxury a intregei fiinte care, atunci
cand nu comporta rezerve mintale, inalta, transpune
prima impreunare in sfere ceresti.
Dar, scum, parca $i pe ea o strtpanea o intarziatrt
sfialii. Nu. Ma inselam! Nu era sfiala. Era mai mult o
expresie de fearaa, un simtamant de spaima ce -mi impartilsea treptat si mie, din rnainile ei cu care Linea
mainile mele incatusate. din ochii ce priveau cu groaza
in ochii mei. Ingenunchiasem in fate. ei. Fara indoialri
era groaza ceeace se intiparea acum pe obraz; groaza

de ceva care pandea din umbra, aproape, aproape de

ALBEJAC

283

tot; ceva care se tara nevazut, inspaimantator, foarte

apropiat si totusi nedeslusit. Amintiri din India, din
vanatorile mete la Java, cand puma cea vicleana ti se
opropie taris, in desisul pandei; cand cobra mortals.
mimetic spanzuratii ca o liana, ti se lass vicleana pe
grumaz, atunci and strilbati padurea virgins. Neindoelnic! Simtirea unei primejdii nevazute, totusi imediatii, acolo, din spatele usii, de tang perdea, de dupii
inaltul stelaj...
Belle-Rose, cu feta raviisitii, ma apucase deopotriva de maneci si de carnea bratelor in intensitatea
ascultarii: Aha! Fireste! Asculiare! Mijloace de aparare a acelor slabi, pe cand eu insumi, in autodefensiva.
mea greoae de mascul, ma smucisem din prinsoare si
ma infoiasem tot, gata de luptii.
Dar pentru ce? Impotriva cui ?
Ahia acum prinsei sueratul subtire care undeva
pricinuia
si foarte aproape gi destul de departe
acel straniu climat de pericol, in care atat de misterios
ne, aflam cufundati. Sueratura subtire, o chemare insistenta gi poruncitoare. Belle-Rose imprennase iarligi
mainile a rued* ce tocmai intr'un tarziu intelesesem ca

nu fusese cerere de ajutor, ci de iertare. Sarise ca o

pantera din Indii gi, cu o forta ce nu-i banniam, ma
impinsese, desfigurata de panicii, spre scara dela mansards :
Fugi repede! Dupa mine! Vino, de tiff la mine
atusi de putin. Nu-i vorba de curaj, nici de vitejia ta!
Zece barbati ca tine nu ma pot scripa! De staff, esti un
Ia5. Tie, nu ti se va intampla nimic; dar pentru mine,
insemneaza moarte Figura
Pe cand imi spunea toate acestea, repede, trecuse
prin atelier, urcase scara mansardei. tarindu-ma de
mans in intuneric dealungul unor culoare dela etajul
de sus :
S'au intors! S'au intors! Avea dreptate Mina!"

284

PE CAI DE MIAZAZI

Unde o fi Doamne, de n'a auzit? Va fi adormit? se intrebri ea, deschizand o ua laturalnica din fundul gangului :

Pe galerie, drept inainte, prin geadinita de pe

terasa iei pe dealul Pincio! Pe maine, curandl Si buzele ei staruisera o clipil pe ale mele, stranie pecetie
parfumata i rece. Apoi inchisese ua automata...
Calcam buil:Ili-tea sub bolta de glicine, suipanit de
obsedanta ueratura de jos, din strada, de sub colnic.
O chemare din ce in ce mai poruncitoare. Soviiiam sit
deschid portita ce legit grlidina suspendatrt. de Piaci.
Soviiiam, dar cuvintele ei staruiau in ureche: De staff,
cti un la. Tie nu ti se va intampla nimic, dar pentru
mine insemneaza moarte sigma".
Nu cram eu, era altcineva care.mica mana mea,
care deschidea portita, o tragea frail sgomot la loc. Nu
cram eu. Era altcineva care umbla acum besmetic in
direcfia Trinita dei Monti, privind farri a vedea catre
neagra mustrare a obeliscului...
Luna apusese in noun.. Sub arborii aleei, o umezealii de moarte. Cucuvele de pe zidurile vilei Medici
tantau a jale. Piciituri grele de ploae. 0 rtibufnire de
vent cald, apoi potop de ploae de vary vargand cu zabrele intunecata noapte, svarcolind pomii in gemete,
ca mii de suflete indurerate.
Cu gulerul ridicat, umbra mea inainta, acu striingand la piept haina subtire de vara, acu desfacand-o
i intinzand obrajii spre spa din cer, doar de-ar eacori
mintea-mi

Pe Tritone gasisem o birjii intarziata. Haraitul rotilor parch' mil ajuta ca i ropotul greoi al calului pe
caldarim, sii.mi orandu-i gandurile.
Ce intamplare de necrezut! Abia acum imi darn
seama ea de fapt fugisem! Era oare cu putinfai? Camd
nil se mai intamplase aa ceva? Totui fugisem convtient. Nici nu a fi putut face altfel, atilt de piitimart

ROSE-BONBON

285

fusese ruga ei. De asta data obligatia de gentilom poruncise fuga. 0 simteam limpede; puteam fi
fiicusem ceeace trebuia I Belle-Rose ? o aventuriera I
Fara indoiala. Dar o aventuriera patetica, poate chiar
inspiiimanuitoare. Cu toate astea uimitor de sincere in
anumite privinte... Tadarnic! Nu ma puteam deslusi I
Dar de va fi fost cu adevarat in pericol? Nu se cu-

venea oare ajutata? Taci din suflet to rog, tad! llaca

nut iubesti cat de pufin! Nu spune nimanur fusesera
ultimele ei cuvinte.

Cate taine! Ce trude necunoscute! Sau mai stii ?

banala inlantuire de intrigi ale vietii de cabaret? Foarte.

probabil. Numai intrigi de cabaret! 0 lume de femei

pierdute si de rufiani... Totusi ceva in fundul sufletului...

In fata oglinzii din anticamera, ma speriasem de

propria mea infatisare. Eram de nerecunoscut, si aceiasi fiori reci nu incetau sit ma cutremure. Clantaneam
din dinti, racisem. Pernicioasa inrautire a umezelei
Campagnei Romane, finutul de predilectie al malariei;
mai cu seamii, dupe noaptea ploiasa din ajun. Desbrarand hainele Jilave, mintea obosita staruia; stiu bastinasii ce fac clind sfatuesc pe toti strainii sit nu se lase
amiigiti si sa nu se preamble, chiar vara, dupe asfintit,
numai in haina. Dar, noi, nordicii, dicpretuitori si invatati cu iarna Brea, cu sportul, parcii-i ascultam I
*

Dupe delirul care ma finuse ineitusat vreme de

douii zile si douii nopti, reluasem cunostinta, auzind pe
buntd Wahlmarssen soptind prietenos :
Fii linistit, nu e nimic, medical spune ca to vei
face bine peste cateva zile si ca vei putea plcca. Usoara
congestie pulmonara, dar e nevoe de liniste absolute.
Total merge bine. Si-rrIspunzand privirii mele :

286

PE CAI DE MIAZAZI

Am vestit pe Blanciflora cii eti uor suferind;

iata telegrama ei de raspuns! Iti ureala sanatate i to
ateapta.
Aa e! Blanciflora! Gandurile mele sburau razlete.

Erau ganduri sau randunele? Le vedeam in fata mea.

Acii se inirau pe sarma, aca sburau iarai. De s'ar
fi astamplirat odata, toate riinduite in ir, a fi putut
rugeta. Zaclarnic. Imi venea prey greu! Blanciflora. De-

sigur, desigur, logodnica mea... Dar ce se mai inlaniplase? Parca o cliema altfel? Villa Medici? Exista oare
in Suedia? Ce absurd! Eram la Roma.
lnchisesem iarai ochii, hotarit a nu gandi, caci era
pree obositor. Auzeam optind in limba suedeza, deci
eram la Sjoholm
Nu, nu Iahan, nu pot sorbi nimic, lass -ma sa
dorm.

Fusesem candva la Roma, dar de mult, alts data.

de mult. Si ueratul acela neincetat in urechi! 0 ueratura obsedantii poruncitoare, care Imi sfredelea
ereerii...
*

Insanatoirea mea intarziase peste prevederile medicului. Congestia fusese mai gravy decat mi se spu.ese. Abia a zecea zi, foarte slabit, ma putusem aeza
la fereastrri, eu patura in poala. Mi se parea ca odatrt
cu Incetarea febrei, o viata noua izvora in mine.
Se pare ca aiurasem zile i nopti Intregi. Acum.
cand Inodam firul vietii, o adanca melancolie ma cuprindea la amintirea ceasurilor premergatoare bolii.
In ciuda discrejiunii lui Waldmarssen, pricepeam

ca prietenul care ma cautase Idea preget, patrunsese

bung parte din taina mea. Ma spovedisem oare in delir? Sau pur i simplu ghicise?
Intr'o dupa amiaza, cand intremarea parea asigu-

ROSE-BONBON

287

deli dorinta de trai nu ma urnise incii pe arirata

pile ei
pe cand edeam cu tovariiul meu fatii in
fate, pe jilturile din birou, ii cerusem cu insistentii su
rasfoiesc singur ziarele, lucru pe care in deosebi, mi-1
interzisese doctorul, autorizand numai citirea cu gins
tare. Waldmarssen mu privise lung, &Muse din cap,
apoi, cu calda-i solicitudine pricepuse ca nu se cuvenea
sa se impotriveascii.
Anderst, pare-mi-se ca. intriadeviir to -ai resta-

bilit. Nu uita ca viata e plin5 de sovaeli, de cotituri.

atalitatea le sti-ipanete pe toate. Dar not suntem Suedezi. Acolo e menirea noastia. Acolo gi chemarea to
si izvorul 'increderii noastre, a increderii ce ne-au dat-o

altii. In timpul bolii, to -au cuutat multi prieteni. Iatu

c4rtile for de vizir&
Inimosul, bunul mel Waldmarssen Pierderea lui
acum cinci ani, m'a costat Ca aceea a unei rude scumpe!
Iata, ad5ogase el, ti-am adus i corespondenta
Bela Cancelarie i ceva ziare, dar, rogu-te nu to obosi
peste mrtsura. Pe searu vin iar5i sa to vad. Nu uita
Eti Bator sa to vindeci cat mai curand. Apol. cu sfiala
gi dupe ce iii dresese de cateva on glasul, adriogil
PADA nu uit,
c5ci nu stiu cum se face, dar
mil tot fineam s5 fi -o comunic, dar, ,tii, dela o vreme
imi cam pierd memoria, hm, hm!... in fine, vreau sa-ti
spun c5 in seara zilei cand to -ai imbolnavit, pe cand
to aiurai a sunat la us5. Tocmai i1 trimisesem pe Iahan
sa adudi ghiata de la gelateria 8 incredintat cu era el,
am intarziat sa-i decchid, sere a -fi indrepta pernele,
caci erai tare agitat 1i mereu le aruncai pe jos. Ajuns
1

la usa vestibulului am pri-s it prin ferestruicil... nimeni!

Auzind pasi coborInd pe scare totui am deschis... cand

ce sa vad!... De manerul de afar5 al uii, atarna un

buchet de trandafiri roz cu o fundii de aceea.5i culoare,
hm, hm! Si aceasla carte de vizita....

PE CAI DE MIAZAZI

288

Waldmarssen Imi intinsese un cartona alb pe care

sta scris de mane :
Din suflet mii de calde uriiri de fericire. Tartu -mstil

Nu to voi uita!" Iar dedesubt, drept iscaliturii: B.-R.".

0 intepiltued in inim5. Wzim.isesem pe ganduri.
Apoi iarasi acea impresie de oboscal5.. de slarseala, de
nepcisare de toate. Desigur sl ibiciunea, de,,igur boala.
Jim! hm! iat5 si panglica! Am crezut ca... insfarit... rozele le-am ingrijit... au tinut vreo Base zile...
apoi s'au vestejit.
Cu ochii plccati luasem mecanic din 'liana prietenului frumoasa panglica de atlas roz i o pusesem in
buzunar, pe and acesta, deodatli gruibit, isi 1115 ramas
bun, fagriduind a se reintoarce pe sear5.
Riimas singur cugetam infirm plan astral al constiintei la strania semuificalie a buchetelului de roze
aninat de manerul usii... Belle-Rose
Af lase pesemne ca m5 imbolnrivisem... Belle-Rose,

cu eiudatele ei reactii in fata vietii...

Eram prea obosit spre a gandi. Inchisesem ochiil
Adorm

0 panda lumina de amurg plitrundea prin fereastr5. Cat timp atipisem? lntinzand maim aprinsesem
lampa. Luasem in sill de pe masii ziarele... In primal
ce rusfoii, ochii mei riimaser5 prelung atintiti asupra
unui titlu ce-I silabiseam fare a prinde intreg talcul
cuvintelor. Era un comentar in jurul vestii mortii subite a atasatului balcanic, cu care prilej ziarul exprima
obinuitele regrcte. Abia recitind a treia oara articolul,
mi-am dat seama c5 moartea atasatului militar avusese
loc chiar in dimineata desp5rtirii mele de RoseBonbon...

era prima zi cand mi se ingiipe inserate

Corradini si cu Marescotto,
duia sii primesc vizite
camarazi
credinciosi de van5neintrecuti c515'reti si
toare, intorsi din vacant5. pe timpul cat zilcusem, unii
Mai

ROSE-BONBON

289

povestira, cu francheta lor, cele ce se opteau in cercurile diplomatice, la Ministerul de Mizboiu, despre blinuiala, ca sa nu zicera siguranta unei sinucideri. De-

functul locuia singur inteun apartament in preajma

grtidinei Pincio. Anna fusese gasita dimineata langil el,
in biroul in care ii curmase zilele... Nu-i vorb i. pozitia
ievolverului dase malt de b5nuit ! Sinucidere ?...
Omor ?...

In fine, incheiase Corradini, cu firea-i optimists,

dintr'o bucata: principalul este ca am scapat de el !
Dumnezeu sa-1 ierte! Tare era nesuferit. Infectase Roma

cu parfum de levantin ingamfat !

Veti crede sau nu, dar este purul adefar. Si aceasta veste i vestea aflata curand dupa aceea despre plecarea subita din Roma a lui Rose-Bonbon, le intampinasem cu mahnire, desigur cu eel a sem'anand a emotie
%nutria, dar un Muntric destul de vag. In realitate,

nu resimteam decat o profunda oboseata, care ma

inclina spre neprisare. Parca niciodatii nu traisem
zilele acelea zbuciumate. Apoi, imposibilitatea de a reactiona, de a-mi opri railcar atentia pe aitceva decat pe

un gaud, pe un singur gand care stiipanea ungherele

mintii, toate lungile ore de convalescentii: ss ajung cat
mai repede la Sj5holm. s'o revad pe Blanciflora! Numai cu ea viafa avea un rost. Nici ca gandisem vreodata altfel. Alba ei inPatiare pe fondul poenii de langa
lac, siaruia in fata ochilor mei de convalescent qi ma

rugam de doctor sa-mi incuviinteze cat mai curand

plecarea.

A clou'azccea zi, =dicta ridicand din umeri, zise:

Mai tii? Te pomeneti ca schimbarea de aer ii
N a fi mai prielnica decat toate ingrijirile noastre ? Si
incuviintase calatoria.
Dupa ce oranduisem ca Waldmarssen sa foloseasca,
sub privegherea Ifatranei Margherita. locuinta mea in

timpul concediului, i dupa ce it imbriitiasem caldu19

PE CAI DE MIAZAZI

290

ios, plecasem a doua zi cu nepasarea celor fericiti, dim-

preunri cu Iahan, care ,i el. se gudura de bucurie, ca

un dine ciobanese.
*

Asta mi-a fort patania din tiara du scirocco dela

Roma.

Ce sa va mai spun ?
Decum sosisem in Scandinavia, balsamul aerului
de-acasa imi redase i sanatate fizia i echilibrul
moral.

Blanciflora, devenita tovarka mea de viaEa, eta

sa-rai daruiasca apoi indelungate ore de fericire.
In expresul care ne readucea la Nykoping
statia noastra de tangs& Sytiholm
dupa ce petrecusem
in casa de tars a unor prieteni, in linitea intinsei cam-

pii albe, primele si'pti-imani de casnicie, priveara pe

furi spre Blanciflora, cum edea in fata mea, cu

lungile gene cuminti, plecate pe carte: icoana desavar-

5itei armonii re nu s'a desmintit odata in decursul

anilor.

Nici nu banuia sbuciumul .care in clipa aceea ma

cuprinsese.

Ah! Potirul acela de reinurari care mereu se

umple, mereu revarsii otrava lui in suflet, spre a trece
apoi in fata acelui groasnic judecator launtric al con:;tiintei, - singur osanditor, singur izbavitor
ca apoi.
iar4 sa se umple cu alte mustrari.
Intr'adevar nemilosul hazard al vietii Ind puse5c
.ub ochi ziarul Tidenden. La rubrica Veti din Italia"
icproducea un anunt romantic :
Valul slavit de Lamartine a readus zilele trecutc
pe coasta insulei Capri. trupul neinsufletit al gratioa-

sei cant5rete de cabaret, care sub numele de RoseBonbon desfatase Tara frecula, capitalele din sudul
Europei,

ROSE-BONBON

291

La ineeput se crezuse ca era vorba de o viclenie a

valurilor albastre, cantate atat de duios de gratioasa
,edetd. Apoi, rang gdsitd sub inima victimei, a stabilit
ca era vorba de o dramh. Vendetta? Amor? Niciun indick] ! Nimic !"

Si ziaristul incheid :
Dupd toate probabilitatile unda poetului line,
rece i nepdslitoare ingana-va pururi sub clar de luna.
aceastd noun taints a coastelor nepieritoare din Sorrento.
In goana frenului priveam. spre campia ninsa. Trinifa de Monti? Beatrice Cenci? Via Appia? Rose-Bonbon? Belle-Rose? Nu fusese oare totul o ndlueli? Fulgi
de zhpada spulberati de vent... Povestea mulfor suflete

re se perinda in liald !...

*

Asculiam lacuti ecoul prelung al spovedaniei.

Cu apropierea zorilor de toamnii, potopul se domolise. Doar cantecul stresinilor si chte un tiuit sfasiefor al vijeliei printre pomi.
Se facuse frig in inalta ineapere. Facliile groase
de (Tara, care invioraserd decuseard inceputul sezhtorii,
se stingeau acum una cate una, profiland fasii de timbre lungi he perete. Din ce in ce mai multe fasii, din
ee in ce mai multd umbra. Polcstitorul riimhsese pe
ganduri.
Si pe e]. anii it atinseserh, adancind in orbith ochii
albasfri, shpand douh' cute aware pe mandrul obraz
de odinioard, albind cu neaua for tamplele. Nu-i vorba.
acelas trup chipes al sportivului de pe vremuri; aceeas
intelepciune in privire. Dar parch i se adancise capul
intre umeri, mai en seams acum, cu oboseala, la aeest
teas de dimineata.".

Nu-1 mai infalnisem de zece ani, sand ne imprietenisem la Roma, pe cand eolegul men argentin il re'r use in diferife randuri.

292

PE CAI DE MIAZAZI

Dar si acesta prtrea ca respects intristarea gazdei,

'Ana ce, in sfarit inirerupse tricerea :
Dar Anderst, dumiresie-nia! Mai fusesesi csiisritorit

alts data? Am cunoscut-o cu totii la Roma, pe incantatoarea to Betsy...

Nicidecum! Betsy era un diminutiv dela Blanciflora, raspunse plecand capul i cufundand obrazul in
ma ini.

Anderst, nu trebue ssa te lasi luat de miihnire.

ripostsd Argentinul. Anderst, adu-ti aminte de ultimele
ei cuvintel Mi le-ai spus to Insuti. $i apoi, o ai pe Lilli-

more, care ii selmanii atat de mult! Va fi tot alai de

frumoastt ca si maica-sa, 9i te imbeste nespus !
Iertati-ma, scumpi prieteni, avefi dreptate. Asa

se intamplii and brttranii scormonesc trecuiul. Clipe

fericite, Mute dragi, le crezi uitate...
In odaia de oaspPti cu vesela pania inflorifa, ma
retrasesem spre a lua odihn&
Infra ztibrele se crlipa de ziu6.
Pildutea intreagrt pleura in jur. molcorat, din mii
de ramuri ca mii de inimi trudite.
Incet, abia suspinat, gunguratul unor s'armane pAsrtrele murate, ramase pe acele meleaguri, ingana plansul padurii.
S'armane prtsarele, pierdute in Septentrion...

TABLA DE MATERII
....--1.1.

Precis.%

Pag.

7.

Scrisoare cAtre Nicolee Pena Ftt

L BRAZILIA

....

O vizitA la lnsulele Canare

Liman Fermecat
Fantezie equestrA
FurtunA sub Tropice
.
.
Fluturi Indritgostili
Nopg braziliene
II. PORTUGALIA

Pag. i9

.
.
.
.
Palate luzitane
O partidA de pescuit In largul Mara de Paie
Albejac
In Jardin dos Amores
.
.
III. ITALIA

Pag. III

Ucenicie diplomaticA

Pag 157

Scan romane

PI

33
55
65

1'

'75

,,

85

1I

"

1o1

Pt

133

11

147

,,

185
191

Matematicile li Arhimandritul din Sorrento

Luigi Petronio
O veche cantilena

ts

25

,.

227
233

Rose-Bonbon

....
.

.)

Institutul de Arte Grafice

CURIERUL JUDICIAR
S. AK

Str. Artei, 5

Bucurelti

Toate drepturile rezervate pentru Romania i celelalte tari.

Copyright.

LUTETIA
25, Str. Polon5.

rr