SOLUTIA LIBERALA pentru

asfaltarea si ntretinerea strazilor

Iasul are o retea stradala n lungime de 502 km, cu 345 km modernizati din care
302 km sunt acoperiti cu covor asfaltic, restul fiind pavati cu piatra sau beton.
Solutia liberala gndeste nlocuirea actualelor crpeli facute la refacerea strazilor
cu asfaltarea completa si de calitate superioara a acestora, ntr-un plan de 10 ani, avnd
costuri mult mai mici dect cele actuale. Planul este pentru 10 ani, noi lund n calcul
resursele financiare ale orasului si cele care ar putea fi atrase.
Solutia liberala are urmatorii pasi:
1. Efectuarea unui studiu complex asupra retelelor rutiere existente care sa cuprinda:
a) gradul actual de uzura al fiecarei strazi. Aceasta foloseste pentru stabilirea prioritatilor
de abordare a lucrarilor.
b) natura fundatiilor fiecarei strazi. Aceasta foloseste pentru alegerea metodei de
reabilitare (vezi anexa) si previzionarea cheltuielilor.
c) starea retelelor de utilitati care se gasesc sub strazi. Primarul liberal nu va accepta sa
fie complet refacute strazi care au n subsol, de ex., conducte de apa foarte vechi si uzate
ce ar trebui nlocuite dupa 1-2 ani.
d) nivelul actual si cel previzionat pe urmatorii macar 2-3 ani a traficului de masini n
oras pentru fiecare strada. Aceasta foloseste optimizarii costurilor n sensul neconstruirii
de fundatii si covoare asfaltice supradimensionate acolo unde traficul de masini este
redus.
2. ntocmirea unui plan de reabilitare a totalitatii strazilor, ce va cuprinde:
a) mentionarea strazilor principale care se vor reface n prima faza. Se rezolva nti
aortele orasului. Acest lucru nu se va face fara a se lua n calcul exact care sunt rutele
ocolitoare. Din motive ce tin de rapiditatea si corecta executie a lucrarilor, nu se va lucra
doar pe una-doua benzi de circulatie ci se va nchide complet tronsonul n lucru.
b) mentionarea tuturor strazilor adiacente acestor strazi principale. E ineficient (ca
circulatie dar si pentru stricaciunile ce apar la covorul asfaltic de la intersectii) sa refaci
strazi principale iar strazile ce se intersecteaza cu acestea sa fie n stare jalnica.
c) mentionarea solutiilor tehnice minime de refacere a strazilor astfel:
- fundatii conforme cu solul si cu traficul previzionat;
- strat antifisura pentru ca eventualele fisuri ale fundatiei sa nu se transmita la
suprafata de rulare;
- bitumul folosit sa fie performant (test de fluiditate si penetrabilitate) si n retete
bine determinate;
- agregatele folosite la compozitie sa fie corespunzatoare (ex.: sa fie de cariera,
din piatra dura - granit, bazalt - si nu de ru, care fiind rotunde nu au aderenta buna la
straturi si se dizloca provocnd fisuri, la presiuni mari exercitate de trafic);
- doua straturi de asfalt (unul - strat de uzura), armate cu fibre de textile sau sticla;

- aplicarea nisipului fin bitumat, la terminarea lucrarii, pentru inchiderea porilor.

La solutia folosita de S.C. CITADIN S.A. neacoperirea porilor face ca apa sa se infiltreze
iar la 15-20 cicluri de nghet-dezghet/an, cte sunt n tara noastra, asfaltul sa fie distrus;
- gasirea acelor solutii (ex. frezare mai adnca) care sa evite lucrari suplimentare
(foarte costisitoare si cronofage) de ridicare a cotelor bordurilor si canalelor de vizitare.
Cheltuieli nejustificate de genul celor de acum, la ridicarea capacelor de vizitare, sau
aberatii de genul nlocuirii bordurilor perfecte dar vechi (vezi foto) trebuie sa dispara.
In ceea ce priveste peticirea, solutia noastra tehnica este net superioara:
taierea mecanica a straturilor de asfalt si nu lovirea cu trnacopul care
strica si straturile nvecinate sanatoase;
se abordeaza ambele straturi, abordarea doar a stratului de uzura fiind o
solutie de amatori;
tratarea corespunzatoare a plombei - se pulverizeaza amorsa si nu se
unge cu somoiogul;
se pune plomba din asfalt armat (mult mai rezistent).
In orice caz, n acest moment, la S.C. CITADIN S.A., peticirea este o sursa de
scurgere a banilor. Cine si cum calculeaza suprafata peticelor si ct material intra la
fiecare petic?
3. Scoaterea la licitatie a lucrarilor
Actualul sistem este o sursa de coruptie si de risipa a banului public si privat.
Sistemul de acordare n gestiune directa a acestui serviciu si a tuturor lucrarilor, fara
licitatie unei firme de stat (cu actionar unic CL), monopoliste trebuie nlocuit prin
contracte de ntretinere pe termen lung (dupa modelul german, american) 10 ani.
Firmele care cstiga licitatia au obligatia ca ntr-un termen clar specificat n
caietul de sarcini sa asfalteze suprafata primita n administratie dupa care au obligatia sa
mentina calitatea carosabilului la parametrii stabiliti prin caietul de sarcini. Contractul
poate fi si contract de concesionar a serviciului public de asfaltare si ntretinerea
drumurilor municipale. Firma primeste lunar o suma de bani pe toata perioada de
existenta a contractului. Interesul firmei este sa faca lucrari de calitate ct mai buna
pentru a diminua necesarul de resurse financiare pentru reparatii si pentru a-si mari
profitul.
4. Finantarea
In prezent CITADIN crpeste n medie pe an o suprafata echivalenta cu 20-25 km de
strada cu o latime medie de 8 m (160.000 200.000 mp) , de cele mai multe ori aceeasi
suprafata, de doua-trei ori pe an, pe arterele principale sau foarte circulate.
Costurile Citadin sunt imense -1.200.000-1.300.000 lei/mp fata de solutia noastra de
cca. 1.000.000 lei/mp (si mult mai performanta). In plus, n varianta Citadin, n zece ani
se nlocuiesc ambele straturi complet, pe cnd la noi se nlocuieste numai stratul de uzura
si 2-3 zecimi din stratul de binder.
Solutia noastra nseamna refacerea totala a tuturor 302 km de strazi - cost 59,6 mil.
euro, n 10 ani => aprox. 6 mil. euro/an. O suma de 0,5-0,6 mil. euro se va aloca pentru
peticire pna la reabilitarea completa a orasului. n momentul de fata Primaria cheltuie
4,5-5 mil. euro/anul 2004.

n solutia noastra am luat n calcul faptul ca AND va da bani pentru DN 24 si DN 28.

5. Intretinerea
Firmele au obligatia de a remedia ntr-un termen foarte scurt (ex.: 7 zile) orice
defectiune aparuta, n caz contrar fiindu-i executata garantia, cu obligatia de a reconstitui
garantia n termen de o luna. La a treia executare a garantiei, contractul se reziliaza iar
firma nu mai are dreptul de a participa la nici o licitatie publica organizata de primarie pe
o perioada de 5 ani de zile.
Lucrarile (facute cu tehnologia pe care o propunem) pot rezista 10-12 ani fara
probleme daca se face o ntretinere corespunzatoare si daca este interzisa mprastierea
sarii, combaterea poleiului facndu-se numai cu nisip (ca la drumurile nationale). Daca va
spune cineva ca firma de salubrizare trebuie sa mentina functionale strazile iarna, vom
spune ca trebuie sa intervina prompt la prima ninsoare si primul polei (nu trebuie lasat sa
se depuna pentru ca va fi mai greu ulterior) si trebuie sa mprastie suficient nisip.
De asemenea, este de maxima importanta pentru o ntretinere eficienta, ca pe
strazile orasului sa fie respectate cu strictete limitele de tonaj (ex. str. Atelierului din
Bularga, unde desi sunt restrictii, masinile de mare tonaj circula n voie).

ANEXA
Ipoteza 1: zestrea existenta a strazii permite desfasurarea traficului la valorile si
intensitatile prognozate (structura existenta fiind flexibila).
In acest caz, pentru evitarea modificarii cotelor bordurilor si canalelor de vizitare
existente (aceasta este o problema imens de grea si costisitoare) - ceea ce nu se face
acum, cnd nimeni nu se gndeste la risipa ce se face prin mereu ridicarea cotelor
(straturi peste straturi) si prin nlocuirea bordurilor perfecte dar vechi cu altele noi (vezi
foto) se propune realizarea urmatoarei solutii:
- frezarea imbracamintii asfaltice existente pe 12 cm si nlaturarea a 30 % din
materialul rezultat;
- reciclarea a 70 % din asfaltul frezat si turnarea unui strat de 8 cm binder si strat de
legatura;
- executia unui strat de uzura n grosime de 4 cm, reteta utilizata fiind un MASF 16
(imbracaminte asfaltica cu fibre si bitum dur 60/80, agregate de cariera obligatoriu)
care sa reziste la valorile mari ale traficului n localitate.
Solutie alternativa: executia unui strat de uzura Mediflex (agregate de cariera, bitum dur
60/80, fibre celulozice tip Granuflex)
Ipoteza 2: zestrea existenta a strazii nu este dimensionata pentru a permite desfasurarea
traficului la valorile si intensitatile prognozate (structura existenta fiind flexibila)
n acest caz se impune refacerea structurii rutiere pe toata grosimea acesteia prin:
- desfacerea structurii existente;
- executia noii structuri proiectate care sa raspunda la traficul prognozat.
Ipoteza 3: structura rutiera existenta este rigida (mbracaminte existenta din beton de
ciment sau mbracaminte bituminoasa peste dale din beton de ciment)

Solutia de reabilitare n acest caz este:

- frezarea si ndepartarea mbracamintii asfaltice ce acopera dalele de beton;
- repararea dalelor (desfacerea si nlocuirea dalelor cu degradari majore, desfacerea
rosturilor si tratarea acestora);
- executia unui strat de reprofilare din binder de criblura - 4 cm grosime;
- executia unui strat de mortar antifisura (tip COMPOSAF) care mpiedica transmiterea
fisurilor datorate gradientelor termice de la dalele de beton la suprafata de rulare
grosimea uzuala este de 2,5 cm pentru acest strat;
- executia mbracamintii bituminoase n una din variantele prezentate la ipoteza 1, cu
mentiunea ca recomandabila este executia unui strat de 4 cm (pentru a obtine o
grosime totala a straturilor bituminoase de acoperire a dalei din beton ct mai mare).
NOTA: - aceasta ultima ipoteza poate conduce la interventii asupra cotelor bordurilor si
caminelor de vizitare existente, functie de situatia din teren.