Sei sulla pagina 1di 18
PROIECT ANUAL PENTRU ORGANIZAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS 7 . MEMORIU JUSTIFICATIV Analiza ctadiului de incadrare in graficul general Modific&rile intervenite in volumul de lucrari incepute sau continuate pe perioada de timp friguros Condifile avute in vedere la intocmirea programulul: previziuni meteo, temperaturi minime, adancime de Inghet, mijloace folosite Jusificarea solutilor adoptate pentru amenajarile, instalaliile, dispozitivele necesare aplicarii metodelor speciale de lucry instructiuni pentru metodele speciale de luoru Obs’ Acestea se Intocmesc dupa caz, la fiecare obiect/ punct de iucru, de catre sefil de santier / punct de lucru, avand in vedere conditile spectfice. . 2: PROGRAM DE MASURI PENTRU PERIOADA DE TIMP FRIGUROS obiectele ce se incep, se continua sau se termina in perioada de timp friguros — se enumera lucrarile , mentionandu-se punotele de lueru la care se va iucra in perioada de timp friguros. evidentierea lucrarilor ce se vor executa la obiectele aprobate pentru continuarea realizarii lor pe timp friguros: cantitati, esalonare aprovizionare, manipulare, transport, depozitare, conservare, distribuire 2 materialelor necesare, specific pentru timp friguros ~ se specificd pentru materialele utiizate: agregate, betoane, ciment, var, carémizi, electrozi, fluxuri si sarma de sudura, materialede imbinare, chituri, grunduti, vopsele, combustibili, \ubrifianti folosirea tehnologiilor si materialelor specifice - se trec in revisté tehnologiile: ex. modul in care se executa m'axarea_, precum si materialele ca: aditivi, electrozi uscati in cuptor, etc asigurarea materialelor si dispozitivelor au termica a lucrarilor de bazi - asigurarea , vefificarea, adapostirea, tntretir mijloacelor de transport realizarea instalatilor pentru producerea si distribuirea caldurii la punctele de jucru asigurarea combustibililor si a carburantilor stabilirea sarcinilor si activitatilor necesare pentru deszapeziri, dezghefari, protectie termica a lucrarilor pregatire gi instruire personal, precizarea temelor si a specialistilor care fac instruirea dotarea personalului si a punctelor de lucru cu mijloace de protectie si de interventie necesare dotarea punctelor de lucru cu termometre curente si speciale jare , necesare pt protectia sea si repararea utilajelor si finerea la zi a evidentei meteorologice pe gantier. La obiectele la care se sisteaza activitatea de executje in timpul iernii, santierul este obligat 88 ia masuri de protectie contra timpulul friguros pentru a asigura condifile pert Coreervarea calitati lucrarilor executate si reluarea normal @ actvitati, fara cheltuel suplimentare pentru reparatil sau refaceri. jn acest sens: 2 “sapaturile la gropile de fundatii se vor intrerupe cu minim 0,50m inainte de a se ajunge la cota de fundare ; taluzurile se vor asigura pentru a nu se produce surpari; gropile se vor acoperi - din jurul fundatilor executate se degaja 24pada, gheala si se asiqura scurgerea apei ia ganturile de colectare sau la canalizare 2 = zid&riile se vor proteja cu acoperig provizoriu golurile de a usile exterioare gi de la geamuri se inchid prin montare de panouri 3. FISE TEHNOLOGICE PENTRU EXECUTAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR 3.4, INSTRUCTIUNE DE LUCRU : BETON SIMPLU SI ARMAT ~ PREPARARE SI TURNARE PE TIMP FRIGUROS 3.14. AMENAJARI GENERALE PE SANTIER $I MASURI PENTRU ASIGURAREA CALITATH LUCRARILOR Normativul C16-84 pentru realizarea pe timp friguros a iucrarilor de constructi prevede urmatoarele masuri amenajarea i intretinerea drumurilor de acces ~ asigurarea materialelor antiderapante $i de intretinere a drumurior < verificarea gi curatirea permanenta a conductelor de apa si de canalizare ~ controlarea cailor de rulare la instalattile de ridicat - verificarea stabilitatii schelelor, rampelor, etc 3.1.2. PREPARAREA BETONULUI Conform prevederilor Normativului C16-84, pentru asigurarea calitétii betonului pus in opera pe timp friguros, se vor respecta urmatoarele: - agregatele utilizate vor fi dezghetate - se utilizeaza agregate de temperatura minima de 5 °C _ se va evita utilizarea agregatelor care contin granule poroase, acestea fiind gelive dacd agregatele utilizate au temperatura minima de §°C, acestea se vor malaxa in prealabil numai cu ap, si apoi si impreund cu cimentul, duraté totala de malaxare prelungindu-se cu 50-10% - la preparare se foloseste apa calda, la temperatura de 60°C ~ ca aditiv, se foloseste Viscocrete, cu rol de plastifiant si accelerator de priza si FSt cu rol de aditiv anti ~ inghet Codul de practicé pentru producerea betonului CP 012/1:2007 , prevede urmatoarele: = temperatura betonului proaspat trebuie sa albe temperatura de minim 5°C in momentul livraii 2 - in cazul in care temperatura aerului este intre - 3°C si + 5°C, temperatura betonului trebuie sa fie minim + 5°C _ daca se foloseste ciment cu céldura de hidratare redusa, ‘emperatura betonulul trebuie s fie mai mare de +10°C la locul de punere in opera - ia temperaturi ale aerului_ sub -3°C, temperatura betonulul trebuie sa fie peste 10°C 3.1.3. TRANSPORTUL BETONULU! La transportul betonului se vor lua masuri de limitare la minim a pierderiior de cdidura, aplicdndu-se urmatoarele masur': =| utilizarea mijloacelor de transport rapide si bine izolate termic ~ autobetonierele vor fi prevazute cu capac ~ se vor folosi autobasculante cu pereti izolati termic si se vor acoperi ~ se evitd stationarile pe traseu gi transbordarea betonului ~ milloacele de transport se verifica inainte de utlizare, se curata de gheata si de eventualele resturi de beton inghetat cu jet de apa calda. 3.1.4. PREGATIREA COFRAJELOR $I ARMATURILOR Tipurile de cofraje si procedesle de protejare ale acestora cu materiale termoizolante se mentionaza in figa tehnologic’ de executare a lucrarilor Cofrajele trebuie sa fie curatate de zpada si gheat prin mijloace mecanice si In final, cu ajutorul turbosuflantelor, gi cu jet de aer cald Rosturile dintre panouri se vor etanga, fata intesiuar& se unge cu substanfe care usureaza decofrarea. Acestea se vor aplica dupa curdifea si uscarea suprafefelor. Elementele de sustinere a cofrajelor se vor rezema luandu-se in considerare comportarea la inghet a terenului: pentru pamanturi stabile la inghet, rezemarea se face pe talpi , agezate pe terenul nivelat si curatat; pentru pamanturi nestabile la inghet si in cazul umpluturilor, popii se asazA pe grinzi cu suprafata mare de rezemare, ingropate sub adancimea de inghel, pe fundatii existente sau pe pilot ‘Armaturile acoperite cu gheat& se curaté mecanic sau cu jet de aer cald . Nu se va folosi apa cald& sau flacdra pentru dezghefare. 3.1.5. TURNAREA BETONULUI Temperatura betonului, dupa punerea lui in opera, nu trebuie s4 coboare sub temperatura de inghet, inainte de a atinge un nivel critic de int&rire , variabil in funcfie de raportul apa/ciment ‘Temperatura de inghet a betonului , in cazul folosisi adit conform instructiunilor de folosire Nivelul critic de intarire se controleaza in laborator, prin intermediul unor epruvete din beton pastrate in acelasi regim termic ca si elementul de constructie si incercate la compresiune. Inceperea betonarii este permisa numai la temparturi ale aerului exterior de peste 5°C sau intre 0-5°C daca temperatura are tendinta de crestere. Lamelele aflate in curs de betonare surprinse de scdderea temperaturit aerului se pot continua pana la temperatura de -10°C, cu masuri corespunzatoare privind protejarea betonului Protejarea betonului dup punerea in operd trebuie sa se fac Intr-un timp cat mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare ets. acoperite intotdeauna 3 ivului FS1, este de -15°C, ou fol de polietiiend sau prelate din panza impermeabila care sa etangeze izolatia termica si sa se Inchida gi un strat de aer stationar de 3-5 om grosime. 3.1.6. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE Pentru a se asigura condifii normale de intérire, betonul va fi mentinut permanent umed timp de minim 7 zile prin stropire permanent sau prin acoperirea betonului cu prelate, rogojini mentinute permanent umede. in perioadele de timp friguros, masurile de protectie se vor iua cand temperatura aerului, masurata la ora 8 dimineata, este mai mica de +3'C, sau se prognozeaza pentru intervalul de o luna de zile ca temperatura va scadea sub +5°C. Protectia betonului va asigura pe langa condifi normale de intarire, gi rezistenté de min. 80 daN/om’, suficienté pentru evitarea deteriorarii prin ac{iunea Inghotului si dezghetului, precum si evitarea de fisuri cauzate de contractare prin racire brusca a stratulul superficial de beton. Protectia betonului pe fetele libere se asigura prin aplicarea rogojinilor sau a altor materiale termoizolante peste 0 folie de polietilena. ‘nlaturarea protectiei si decofrarea se va face progresiv in funciie de regimul de temperatura masurat, iniaturarea completa facdndu-se numai atunci cdnd diferenfa de temperaturd dintre suprafata betonului si aer este mai mica de 11” 3.1.7. RECOMANDARI PENTRU EXECUTIA DE DETALIU Betonarea se face numai sub supravegherea conducatorului tehnic al lucrari, care va consemna mersul lucrarilor in Condica betoanelor. 4 jnainte de inceperea betonarii, se vor verifica: ocotele de nivel si starea de curafenie a suprafetei betonulul tumat in faza anterioara = corespondenta cotelor cofrajelor cu cele din proiect = existenta masurilor pentru mentinerea formet si asigurarea etangeitati ~ dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta lor cu prevederile din proiect instalarea gi fixarea corect a piesefor metalice inglobate in beton | funetionarea corecta a miloacelor de preparare, transport gi punere in opera a betonului. In tot timpul tumnarii se va supraveghea comportarea si mentinerea in pozitia initial a sustinerii cofrajelor si armaturilor . In cazul constatarii deficientelor, acestea se remediaza sau se intrerupe betonarea. _Turnarea betonului se face in straturi orizontale, cu grosime de max. 30 om. inaitimea de cadere liber a betonului nu va depaisi 1m cand se toarna cu pompa si 1,5 m cand se toarna cu bena Dup& decofrare, se vor examina aménunfit ivaie elementele de rezitenta ale structurii. 3.2. INSTRUCTIUNE DE LUCRU: CONSTRUCTII METALICE — REALIZAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS. 3.2.4. AMENAJARI GENERALE PE $ANTIER $I MASURI PENTRU ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR Normativul C16-84 pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructi prevede urmatoarele masur 4 -amenajarea si intretinerea drumurilor de acces = asigurarea materialelor antiderapante si de intretinere a drumurior | Verificarea si curdtirea permanenta a conductelor de apa si de canalizare ~ controlarea cailor de rulare la instalatille de ridicat - verificarea stabilitatii schelelor, rampelor, etc. 3.2.2. INDICATII GENERALE Conform prevederilor Normativului 16-64, lucrarile de constructii metalice se executa pe timp friguros numai din oteluri cu sensibiltate redusa ta fragiltate, La executarea lucrarilor se vor respecta urmaitoarele conditi: e Slectrozii, fluxurile si si sérma de sudura se pastreazé invelite suplimentar in folli de polietilen’; temperatura la care se vor pastra sunt date in documentele de calitate ‘insotitoare ~ elementele metalice se depoziteazé pe suporti de lemn sau beton, pe platforme amenajate pe teren uscat _ materialele de imbinare se pastreazA ambalate , in depozite inchise si uscate = Curatirea de rugind si uscarea portiunilor destinate imbindirilor se face la temperatur de peste --10°C = agezarea la pozitie , sprijinirea gi bulonarea provizorie a elementelor, precum $i erecutarea imbinarilor fra sudura se efectueaza la temperaturi de peste ~10°C - chituirea pe suprafete uscate se face la temperaturi de peste +5°C, grunduirea peste 40°C iar vopsirea , pe suprafete perfect uscate, la temperaurile indicate in documentele de calitate insotitoare ale vopselei, sau, in lipsa indicafiilor, peste 15°C. 3.2.3. IMBINAREA PRIN SUDURA A CONSTRUCTIILOR METALICE SI A BARELOR DE OTEL BETON Sudurile pot fi executate in aer liber , la temperaturi_ de peste +5°C in conditi normale, Sub temperatura de 5°C, se vor aplica masuri speciale prin respectarea urmatoarelor condifii generale: «se elaboreazé fise tehnologice specifice pentru sudurile executate pe timp friguros _ se executa cateva suduri de proba {a piese izolate inainte de a incepe sudarea propriu-zisa - se folosesc electrozi cu inveli bazic, rezistent la fisuraé ~ sudurile se execut& fra Intrerupere — la cordoanele lungi vor lucra mai mulfi sudori, care incep sudarea din mai multe puncte concomitent _ prelucrarea mecanica a sudurilor se va face «: muita grija, cu evitareg socurilor puternice - finisarea sudurilor se va face imediat dupa terminarea unei portiuni, cat timp materialul este inca cald - punctele cu zgura greu de Indepartat, in special cele cu rédacini adanci, nu vor fi indep&rtate prin gocuri dinamice locale, ci vor fi taiate complet portiunile respective si se va ageza din nou - se protejeaza utilajele de sudura contra intemperillor ~ cablurile se fin pe suporti de lemn; nu se permite agezarea lor pe pamantul Inghetat sau pe zapada La sudarea pieselor metalice in zilele friguroase , se vor respecta urmatoarele faze si conditii de executie: 5 “Broces tahnolegic §1 condifii de executi ~ Regim termic critic ] Durata, iperatura, °C 7” Protejarea contra umerelii sia vantului rece, a ponslot care vor fi sudate, folosind prelate, barci_| __ 1 ‘scarea electrozilor In cuptoare speciale; electrozii | Conform documentelor de calitate | ‘uscati se asigura in cantitati care nu depagesc | insotitoare i |___Pecesarul pentru 2 ore de lucru eee i Preinoaizirea zonelor pe care se aplic& cordoanele lee | de sudura si a pieselor ce vin in contact. | inainte de | toy - la piese cu grosimi pana la 25 mm 100-150°C | ~_incgperea | _-_lapiese cu grosimi peste 25 mm __ | 150-200°C__|__sudurii 4 Derunciea succesiva a straturilor de sudurd, inainte| ; Durata | | be racirea zonei de imbinare. La depunerea | exeoutarii | tat nou, temperatura celui precedent va fim: |___sudurii Protejarea sudurilor cu materiale termoizolante, - - _pentru asigurarea raciril lente__ i '@_Indep&rtarea zgurii dupa racire La sudarea electrica a otelului beton pentru elementele de beton armat sau precomprimat, se vor respecta in zilele friguroase, urmatoarele conditi: [Proces tehnologic gi condifii de executie [7 1 Sudarea electric& cap | ln incdperiinchise, ou | Durata | la cap prin topire | temperatura aerului | executarii | [ Durata, zile tin + |pesteo*G es [_ Sudurii__ [2 Sudarea manuaid cu arc|in aer liber, latemp. peste| Preincdilzire | lactric prin metodele de +5°C pentru OB37 si peste | normala | H | Ginndire prin cuprapune- PC pentru PC52; PCS0 si| | | @, cu eclise, in cochilie, PC 90 Durata | | in baie de zqura, cu sau Jn spatii protejate , la Preincalzire la executarii | fr cusdturl longitudi- temperaturi peste -5°C pt | limita superioaré | sudurii | nale si in mangon de B37 si peste 0°C pt 300°C L — pup recuperabil PC52; PC6O si PC 90 _ sisaaasaas °3” Protejarea sudurii cu | La temperaturl sub +5°C - ) Durata récirit | materiale termoizolante | | | scate, etangate contra i | mezelii, pentru | | i bez racirii lente \ Tipurile de sudura utilizate in gantier, sunt: a) Suduri de colt - de nivel ,D", conform SR EN 258%? Sudurile se vor controla numai vizual 100%. b) Suduri cap la cap in adancime — se vor executa in urmatoarele niveluri de acceptare: - pentru grinzile de rulare aferente instalatiilor de ridicat ~ nivel ,B", conform SR EN 25817- 93 si normativ C 150-99; - pentru grinzi de plansee si platforme si alte elemente de rezistent EN 25817-92 si normativ C 150-99; - pt olemente nestructurale-nivel ,D", conform SR EN 25817-93 si normativ C 150-99. Sudurile se vor controla numai vizual 100%. 3 si normativ C 150-9S. ivel ,C", conform SR Remedierea defectelor de sudur va fi realizata prin rabolure, polizare si alte procedee tehnologice. Dacd defectele din cordoanele de sudura greu accesibile nu se pot temedia in conditii normale, remedierea lor se va face la propunerea montorului si cu avizul proiectantului. Crestaturile marginale cu adancimea pana ta 1 mm se vor elimina prin polizare, iar cele care depagesc 1 mm se vor elimina prin polizare-resudare-palizare. Trecerile de la materialul de baza la cordonu! de sudura se vor netezi prin polizare numai pe zonele cu remedieri ale defectelor. Acestea se executé pe directia de solicitare a piesei. Cordoanele de sudura cu defecte sau porfiuni izolate ale acestora, care urmeazé a fi remediate prin sudare, vor fi inlaturate prin craituirea mecanicd, tdierea cu polizorul de mare turatie sau prin procedeul aro-aer. Dupa curdtirea cu arc-aer este obligatorie o curdtire cu polizorul de mare turatie.Pentru reaiizarea unei resudari corecta a portiunii cordoanelor necorespunzatoare, este necesar s4 se indeparteze cusatura respectiva pe lungimea defectului si pe min. 25 mm de o parte si de alta a portiunii defecte. Adancimea stratului indepartat va fi cu cca 2 mm mai mare decdt addncimea pe care s-a constatat defectul. Eventualele supraingrosari ale cusaturii sudate, aparute in locurile in care s-au fAcut remedieri, trebuie inlaturate prin polizare, cu racordare lind cu materialul de baza. 3.2.4, ASIGURAREA CALITATI LUCRARILOR EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS in cazut intreruperii lucrarilor, inainte de reluare se verificd contrasageata efectiva gi corespondenta acesteia cu proiectul. Calitatea cusaturilor sudate se va verifica dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa. prin ciocanire, cu lichide penetrante. Nu se admit: fisuri, crépaturi, crestaturi de topire, cratere, suprainaltari sau adncituri sau scurgeri de metal. 3.2.5. VERIFICAREA CALITATII ELEMENTELOR CONSTRUCTIE! METALICE 3.2.5.1, Subansambluri de elemente de constructii metalice Pe santier se verifica urmatoarele elemente: = verificarea existentei si completitudinii documentatiei de atestare a calitati elementelor constructilor metalice - _verificarea concordantei dintre continutul documentatiei gi existentul real - verificarea vizuala si prin masuratori pentru constatarea eventualelor deteriorari sau deformari ff - verificarea prin masuratori directe a caracteristicilor elementelor metalice, a pregatiri’ suprafetelor aplicarii protectiei anticorozive si a stratului de protectie temporara. 3.2.5.2. Materiale metalice pentru montare Pe santier se verificd urmatoarele elemente’ - verificarea documentatiei de atestare a calitatii ~ verificarea completudinii furiturii de materiale pentru moniare - _ verificarea prin incercari directe a calitafii materialelor 3.2.6. MONTAJUL CONSTRUCTIEI METALICE 3.2. 1, Depozitarea si manipularea elementelor construc’ Sistemele de constructii metalice sunt protejate provizoriu cu grund G 735-6 pe suprafete gi cu lac detasabil in zonele de imbinare cu guruburi IP. Organizarea depozitarii se face in cele mai bune condi conform procedurilor proprit Depozitarea se face pe platforme permanent uscate, din beton sau balast, prevazute cu scurgere organizata a apelor pluviale. Rezemarea coxstructiei metalice se face la inaltimea de min. 20 cm deasupra platformei, pe capre. Nu se va rezema direct metal pe metal; stivele vor fi intercalate cu dulapi de lemn de esenta moale. Stivele se realizeaza astfel incat sd fie asigurata o bund ventilare i pentru a se evita formarea condensului si stationarea ape: Materialul marunt se depoziteaza in magazii inchise. interjorul lor. 3.2.6.2. Verificdri premergatoare operatiilor de montaj Tnceperea montajului se va face dupa ce au fost verificate urmatoarele : - existenfa documentatiei de montare existenfa si continutul documentatiei de atestare a calitatii pieselor si materialelor folosite - _axele principale ale constructiei gi ale elementelor - pozitia in plan si cotele reazemelor gi buloanelor de ancorajh - _instruirea personalului care executa imbinarile cu guruburi IP - schelele, dispozitiveie care servesc la montaj 3.2.6.3. Montajul Montajul se face conform prevederilor proiectulul pentru tehnologia de montaj, in conformitate cu cerinfele normativului C56-86. Ordinea de montare este cea prevazuta in proiect. Proiectul de montaj trebuie sa aiba in vedere in mod special urmatoarele - montarea pértilor constructiei se va face introducénd elementele de legatura prevazute in proiect astfe! ca partea ridicat sd aiba asigurata stabilitatea si rezistenta necesara - prinderea provizorie a pieselor in timpul montajului va asigura imbinarile si constructia metalicd la solicitérile date de greutatea propre, vant si eventualele ‘incroari ce pot aparea la prinderea lor definitiva. Fixarea constructiei si executarea imbindrilor definitive se face dupa verificarea pozitilor in plan gi elevatie a clementelor constructiei si corespondentei la prevederile proiectului. Nu se admite forfarea elementelor pentru aducerea in po. prin presare, indoire sau lovire 7 Definitivarea imbinarilor se face in ordinea prevazura de proiectul de montal. ifie corect& de montaj, 3.2.6.4. imbinari cu guruburi de inalta rezistenta Executia imbinarilor cu guruburi de inalta rezistenta pretensionate se face conform prevederilor normativului C133-82. 8 Inainte de inceperea montajului, se vor verifica urmatoarele: starea de conservare a elementelor si organelor de asamblare existenta $i confinutul documentelor de atestare a calitatii elementelor ce se imbina sia organelor de asamblare. Supraietele se curaté de lacul de protectie provizoriu si se verific gradul de curatenie - metal alb. Se efectueaza cate o proba de strdngere pe fiecare tip de imbinare, cu scopul de a verifica unghiul de rotire a piulitei de strangere, prin care se asigura efortul de preintindere in gurub age face initial o strngere cu cheia de mana de 280 mm, cu efort normal de 25- 30daN, a tuturor suruburilor, pornind de a centrul imbinarii spre margini. Dupa aceasta strngere, spionul de 0,2mm nu trebuie s@ intre mai mut ue 15mm de la marginea’pieselor sau in jurul axuiui gurubulut pe o raza de 1,5 ori diametrul gaurii ‘Strangerea cu cheia dinamometrica se face in 2 etape: - in prima etapa se da o rotire de 60°, se inregistreazé cuplele de strangere la 30° gi la 60" peniru % - 1/3 din numarui total de suruburi, iar pentru restul cuplul de strangere la 60° - in etapa a doua se continua strangerea grupului de guruburi la care s-au inregistrat vaiorile la 30° si !2 60°, inregistréndu-se valorile cupletor la 90°, 120° si la 180° rotire a piulitei i Strangerea se face Incepand de la mijloc spre extremitat Dupa strangerea definitiva a suruburilor de inalta rezistenti, se face verificarea sttngerii prin controlul calitatii contactului dintre piese — cu ajutorul spionului de 0,1mm, care nu trebuie s& patrund& pe o adancime mai mare de 15mm — gi prin controlul tensionarii suruburilor. imediat dup controlui calitatii contactului, se va efectua chituirea Imbinarii, pentru a se evita patrunderea apei sau a altor agenti agresivi intre suprafetele de contact. Se foloseste chit Tiocol C8-B care se aplica peste un strat amorsé realizat cu gruné NVD-1, dat in prealabil strict pe zonele ce se chituiesc. Duna aceea imbinarile se acoperd cu grund G 738.6. Controlul tensionérii guruburilor de inalta rezistenta, const din verificarea unghiului cu care a fost invartita piulita. Aceasté operatie se va face pentru toate suruburile 3.2.6.5. Fixarea structurilor metalice la elemente din beton armat Structurile metalice se fixeazé la structurile din beton armat cu: - buloane de ancoraj, inglobate in beton, la turnarea acestuia; - suruburi infiletate in ancore tip Richmond, inglobate in beton la turnarea acestuia; ancore tip prezon sau autoforante, care se implanteaza in beton in momentul montarii structurilor metalice in zonele respective. Buloanele de ancoraj se monteazé in beton, la tumarea acestuia, in pozitile indicate in proiectele pentru structuri din beton. Inainte de montajul constructilor metalice se va verifica la guruburiie de ancoraj: _ - _ existenta tuturor buloanelor de ancoraj necesaré, cu piesele accesorii fiecesare (saibe, piulite); - pozitia in plan si elevatie: - _lungimea parti din bulon, aflata in afara betonului; - _ lungimea si diametrul filetutui buloanelor de ancoraj; - documentele privind calitatea materialului buloanelor de ancoraj - existente unor deformari gi defecte vizibile ale buloanelor gaibelor $i piulitelor. Toate abaterile gi necorelarile se remediaza lrwinte de realizarea montajului constructiilor metalice, pe baza solutiilor emise de proiectant sau propuse de organizatile de montaj implicate si avizate de proiectant. Realizarea fixarii elementelor constructilor metalice cu buloane de ancoraj inglobate in beton in conditii de siguranté corespunzatoare, presupune o strangere controlata a piulitelor de prindere a structurilor metalice, in scopul fixarii corespunzAtoare a acestora. Strangerea gi controlul strangerii se realizeazA cu ajutorul cheli dinamometrice. Inainte de realizarea montajului, filetul buloanelor, piulitelor si gaibelor se curata cu materii degresante si apa si cu 0 perie de ofel, pentru indepartarea unsorii, a murdériei gia ruginei de pe filetele buloanelor si a piulitelor si de pe suprafetele gaibelor. Piulifele trebuie sA se infileteze corect pe filetul buloanelor. Se recomandé ca, inainte de insurubare, filetul piulitei sd fie uns cu o cantitate mica de unsoare consistent, preparata din ulei mineral, grupa 400, amestecat cu praf de grafit. Se va evita excesul de ungere, care s4 produca refularea unsorii intre gaibe si elementele structurii metalice. = 3.3. INSTRUCTIUNE DE _LUCRU: IMBINAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTI METALICE CU SURUBURI DE INALTA REZISTENTA PRETENSIONATE 3.3.1, GENERALITATI Elemenieie imbinarilor sunt executate din laminate de ote! , marcile $235 ( OL 37), $275 ( OL 44), S 355 (OL 52). Grosimea minima a tablelor care se imbina este de 4mm. Suruburile de inalt& rezistent& sunt din grupa de caracteristici mecanice 8.8 sau 10.9, , conform STAS 8796/0-77 $i 8796/1-80. Piulitele vor fi aferente gurubutilor de inalta rezistenta grupa 8 8 sau 10.9., conform STAS 8796/0-77 si 8796/2-80. Gaibele vor fi aferente guruburilor de inalta rezistenta grupa 8.8 sau 10.9., conform STAS 8796/0-77 $i 8796/3-80. Livrarea organelor de asamblare se face numai insotit’ de decumente de calitate intocmite conform STAS 8796/0-77. 7 La executia uzinalé se vor respecta prevederiie standardelor STAS 767/0 -88 si STAS 767/2 — 78. 3.3.2. CONDITI TEHNICE DE EXECUTIE UZINALA $1 DE MONTAJ 3.3.2.1. PREASAMBLAREA Elementele care se imbina vor fi asamblate cu guruburi obignuite, cu acelasi diametru nominal ca gi cele ale guruburilor pretensionate. Preasamblatea uzinala efectuata in scopul detectrii abaterilor de la dimensiunile caracteristice proiectate ale imbinArii si a verificdrii contactului intre elementele imbinari se va finaliza dupa eliminarea abaterilor admise, cu remediere prin polizare , dupa eliminarea defectelor marginale din zona imbinarii prin prelucrare mecanica si dupa realizarea conditilor de calitate ale contactului dintre elementete imbin&iri Strangerea guruburilor se va face incepnd de la centrut imbinrii c&tre masginile el, pana cand piesele se ating si se pot efectua verificarile prevazute. Pentru strangere se utilizeaz& cheie standard, actionata manual. Dupa strangerea guruburilor, se verifica cu 10 spionul de 0,2 mm care nu va trebui sa patrunda pe o adamcime mai mare de 20 mm de la marginea elementelor imbinari. Dupa preasamblare, elementele care se imbina gi eclisele se vor marca cu simbolurile indicate in proiect, astfe! incat sa se asigure recunoasterea si asamblarea lor corecta in etapele urmatoare. Elementele care se imbind nu vor fi grunduite la producator in zonele de contact. Pentru exepeditie, eclisele se fixeazA in zona de imbinare corespunzatoare a elementelor care se imbina, cu organe de asamblare si nu prin hafturi de sudura. Strangerea suruburilor se va face manual, cu chei standard, pana la asigurarea contactului dintre piese. 3.3.2.2. VERIFICAREA PE SANTIER A CALITATI ELEMENTELOR IMBINARII Desfacerea ecliselor din montajul provizoriu se face numai ta locul de mgntaj. La primirea pe santier, se verificd confectionarea elementeior conform proiectului, fozitia gi dimensiunile gaurilor precum gi grosimea talpilor si inimilor Inainte de montaj, se efectueaza urmatoarele verificari si/sau remedie! = daca s-au produs deformari ale elementelor in timpul transportului, manipulérii si depozitari - daca organele de asamblare au fost conservate pe santier conform presoriptilor - dac exist& nota de constalare a preasamblarii - dacd exist’ acte de verificarea calit&tii organelor de asamblare si a elementelor care se imbina 3.3.2.3. PRELUCRAREA SUPRAFETELOR DE CONTACT Preiucrarea si tratarea suprafetelor de contact se executé prin sablare sau prin decapare si ardere cu flacdra, respectndu-se urmatoarele: - materiile uleioase se spala cu substante degresante materiile pamantoase se spala cu apa s - se indeparteaza rugina si pojghita de laminare prin frecare cu perie de sarma, transversal pe directia de transmitere a efortului - se va evita formarea suprafetelor lucioese ~ arderea ou flacdra cu oxigen se executé cu o vitezé de inaintare de 1-2 m/minut, cu inclinarea suflaiului de 30°; temperatura suprafetei nu va depasi 200 °C Organele de asamblare se pregatesc pentru montaj cu putin inainte de introducerea for in imbinare, prin curdtire cu degresanti pentru indepartarea unsorii de protectie Rugina se indeparteaza prin frecare cu perie din otel moale. Filetul piulifelor se unge in strat subtire ou unsoare consistenta, preparata din ulei mineral amestecat cu praf de grafit. Filetul suruburilor nu se unge, pentru a se evita ca unsoarea sa ajunga pe suprafetele de contact ale elementelor imbinari Saibele se monteaza cu muchia netesita spre elementele imbinari. 3.3.3, STRANGEREA SURUBURILOR PENTRU ELEME! ELE MONTATE Strangerea suruburilor de inalté rezistenta se face in doua faze distincte. " 3.3.3.4, Faza initiala Strangerea se face cu 0 cheie dinamometrica cu 0 capacitate minima de 25daNm, pana la valoarea normalé a momentului initial de strangere, dinspre centrul imbinérii spre extremitati Valorile normate ale momentelor initiale de strangere sunt date in tabelut de mai jos: | Diameiru | Grosime Parametri normati pentru strangerea guruburilor 1 ert, | teraalal pachet de |suruburilor, | strans, mm ai Ee | tipul = min |max| Fortade | Moment | Unghi | Momente de strangere ‘filetuiui, mm} pretensionare| de stran- | de rotire| pt verificarea gi corectia | NN, gere faza| a piulitei|_strangerii suruburilor kN initiala, | pt faza [min,M™enin | MAXM"emax MN, | finala, | daNm | daNm daNm 4 oT |URUBURI GRI 1 M16 15 | 30 | 30 31 | 50 86,4 15 60 25 40 51_| 80 90 i | | | i i pot 3 2 r ieee oS 7 | Uni and ERENT AURA [NERS t I \ UPA 8.8 | | T 1 | 1254 25 105 50 75 155,4 30 105 70 100 180,7 35 | 105 a | 8125 pi | Meo 120 154,4 25 180 80 110 210 | 120 190,9 30 180 110 150 210 | 120 150 222.4 35 180 210 | 140 190 i 180. 289,2 | 35 210 185 | 240 | 3.3.3.2, Faza finala Inceperea executiei strangerii in faza final se face numai dupa verificarea prealabila a strangerii din faza initiala. ‘Strangerea in faza final se execut prin rotirea in doua trepte aproximativ egale a piulitei, pana la atingerea unghiurilor prevazute in coloana 6 a tabelului 1. Aceste unghiuri sunt denumite rotiri finale normate. ‘Treapta a doua de strangere se incepe dupa ce s-au strans toate guruburile in treapta intdia. Unghiul rotir finale normate se masoara dupa rotirea piulitei cu cele 2 trepte intre semnele marcate, prin imprimarea concomitenta , cu dalta, atat pe piulita cét gi pe tija surubului. 3.3.4. VERIFICAREA CALITATII iMBINARII Verificarea stréngerii suruburilor de inalta rezistenta se face prin - controlul calitatii contactului dintre piese = controlul pretensionarii prin masurarea momentului de strangere cu cheia dinamometrica Oupa faza inifialé se controleaza calitate2 contactului dintre elementele imbinaiii, pe toate intervalele intre uruburi si in dreptul suruburilor. Controlu! se face cu spionul de 0,2mm, care nu trebuie s_patrunda pe o adancime mai mare de 15 mm. Dupa faza tinala de strangere se controleaza calitatea contactului dintre elementele imbinarii si calitatea pretensionéirii guruburilor de inalta rezistenta. Calitatea contactului se controleaza la fel si in aceleasi sectiuni ca dupa faza initial, dar se foloseste spionul de 0,imm care nu trebuie s8. patrunda pe o adancime mai mare de 15 mm. Dupa verificarea calitatii contactului se efectueza chituirea imbindrii pentru a se evita patrunderea apei sau a altor agenti agresivi intre suprafetele in contact. Calitatea pretensionarii suruburilor de inalté rezistenté se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia dinamometrica. Valorile acestora se numesc valori normate minime si maxime ale momentului de stréngere ; se regasesc in coloanele 7 $i8 ale Tabelului nr. 4 Verificarea se face pe cel putin un gurub in tiecare zona caracteristica a Imbinaril Zonele caracteristice sunt delimitate la dreapta si la stanga celor 2 axe de simetrie ale elementelor sectiuniii ce se imbina: talpa superioara, talpa inferioara si inima. Daca valorile momentelor de strangere se abat de la valorile normate, se verificd un numar egal de suruburi alese in acelasi mod ca la prima verificare. in functie de rezultatul acestor verificari, se trece la remedierea strangerii finale a suruburilor de inaltd rezistenta, prin inlaturarea cauzelor care impiedica contactul dintre piese si/sau prin completarea strangerii sau inlocuirea guruburilor . ‘Suruburile verificate se marcheaza vizibil pentru a putea fi identificate ulterior. 3.3.5. REMEDIEREA STRANGERII SURUBURILOR in cazul constatarii abaterilor la verificarea momentului de strangere, se fac remedieri: ~ prin completarea strangerii pana la valoarea marmat mini strangere MN> min - prin inlocuirea guruburilor la cele la care moment valoarea normata maxima MNcmax Remedierile se limiteaza numai la suruburile verificate, daca: a momentului de de strangere depaseste 13 - se constata abateri la max. 10% din guruburile verificate abaterile sunt de max. 60% intr-unui din sensuri Remedierile se extind asupra tuturor suruburilor daca: ~ se constaté abateri la peste 10% din suruburile verificate abaterile sunt de peste 60% intr-unul din sensuri Completarea strdngerii se face prin efectuarea unor rotiri suplimentare peste rotirile normate. Valorile rotirilor suplimentare nu vor depasi 15° pentru grosimea pachetului de table $50 mm si 30 ° pentru grosimea peste 50 mm. 3.4. INSTRUCTIUNE DE LUCRU: EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZIDARIE PE TIMP FRIGUROS 3.4.1. AMENAJARI GENERALE PE SANTIER S$! MASUR! PENTRU ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR Normativul C16-84 pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructi prevede utmatoarele masur: amenajarea $i intretinerea drumurilor de acces asigurarea materialelor antiderapante si de intretinere a drumurior - verificarea si curatiea permanenta a conductelor de apa $i de canalizare controlarea cailor de rulare la instalatiile de ridicat verificarea stabilitatii schelelor, rampelor, etc. 3.4.2, CONDITI| DE EXECUTARE A LUCRARILOR DE ZIDARIE PE TIMP FRIGUROS Conform prevederilor Normativului_C16-84, pentru asigurarea calitatii lucrarilor de zidarie executate pe timp friguros, se vor respecta urmatoarele conditi Regim termic critic Temperatura, °C Durata Depozitarea materialelor de zidarie inainiea ees punerii in opera, in spatiiinchise 5 Eel 2 | Prepararea mortaruiui: t I - de ciment | 5-25 Ladescarcarea | de ciment - var | 5-50 din malaxor 13 + Transportul si punerea in opera a mortarului 5 La terminarea Ieee cence ere eee 7 punerii in opera 4 | Executarea zidariei in spatii inchise sau in 5 Pe durata || aertiber SH L Hee executiei "5 | Protejarea zidariei dupa executare Eee eee 4 | [Ziduri de orice grosime in spatii inchise 5 Durata critica de } maturizare | [Ziduride 25 em sau mai groase protejate local 110 Durata critica de |__| pentru conservarea c&ldurii inmagazinate | Se maturizare Deasemenea, se va tine cont si de urmatoarele: - nu se folosese cardmizi si blocuri umade sati acoperite cu gheat& nu se foloseste mortar care are drept liant numai var. 14 3.4.3. ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR Pentru asigurarea calitatii lucrarilor de zidarie executate pe timp friguros este necesar $i suficient s& se realizeze in mortar, 0 rezistenta minima de 5 N/mm’, denumita rezistenta critica Se va folosi numai mortar de ciment sau ciment-var. Variatia rezistentei mortarelor este redata in tabelul urmator: [Temperatura | Rezistenfa relativa a mortarului in procente din Res pentru o durata in zile, | de intarire, °C. | de a zt an + 2 7 | io | 14 [24 28 3 16; 24 | 35 45 | 55 8 27 | 37 48 62 72 13 39 | 5 63. 78 88 19 50 [| 62 | 75 | 90 | 100 Zidaria s& ating rezistenta minima necesara. temperatura mertarului, c&raimi 3.5. Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarelor de ciment sau mixte se poate folosi material de adaos: clorura de calciu in proportie de maxim 2% din greutatea cimentului, dar nu se permite utilizarea clorurii de sodiu in acest scop. Daca se adauga clorura de calciu , rezistenta relativa a mortarului creste de 2 ori la 2 zile si de 1,25 orila 7 zile. 3.4.4, METODE DE EXECUTARE A ZIDARIILOR PE TIMP FRIGUROS 3.4.4.1, Metoda adapostirii zidariilor sub constructii de protectie Aceasta metoda se foloseste la executarea fundatillor, subsoiuriior, c&minelor etc. Spatiul creat de constructile de protectie se mcalzeste pentru a se dsigura 0 temperatura peste 0°C, pentru toatd perioada de Intarire a mortarului, astfel incat la uscare Blocurile mici si c&ramizile se introduc in spatiul creat cu cel putin o zi inainte de punerea lor in opera, pentru a le asigura temperaturi pozitive. Se utilizeazi mortare de var gi ciment , marca minim M25. Se asigura ca 3.4.4.2. Metoda conservarii caldurii initiale [or gi blocurilor la punerea in opera sé fie de minim 5°C. Aceasté metoda consta in acumularea prealabil in zidarie a unei cantitéti de cidura si izolarea imediat a zidariei cu materiale termoizolante. Se foloseste in cazul zidurilor mai groase de 12,5 cm. EXECUTAREA INVELITORILOR PE TIMP FRIGUROS Pentru executarea lucrarilor de invelitori, irebuie respectate urmatoarele conditi, _cuprinse in tabelul de mai jos : [Nr. | Solutia de Praces tehnologic Regim termic critic ti | Crt._| invelitoare _ [Temperatura Durata_ | [1 [Tigle si otane | Montare figle si olane -10°C | Durata de executie i Rostuire cu mortar [Nu se executa pe timp friguros 15 TPl&i ondulate | Montare pléci___ 7o°C | Durata de executie [PAs __[Aplicare chit : “+ 15°C tai | Tabia | Moniare tabla =10°C | Durata de execute | Aplicare vopsea ulei +5°C 2 zile —_ j__+ 36 | ___.£26 Etangare cu chit 145 °C_ 2 zile | [Aplicare grund gi vopsea de| +5°C 2 zile \ Lminiu ! ‘Aplicaré grund gi vopsea pe | ___| bazéi de ragini sintetice | Fol btumate | Depozitare | (strat 1) | Bitum topit Gee Jae Derulare silipire_ C \ ‘oli bitumate Nu se executa pe tim L___[ (strat 2) aise Pe f Suportul si materialele se cura{a bine de zipada, gheaté folosi apa caida Pe timp de ploaie, ninsoare, ceaté sau vant puter invelitort . nu se vor executa lucrari de 3.6. EXECUTAREA LUCRARILOR DE FINISAJ PE TIMP FRIGUROS Lucrdrile exterioare de finisaj bazate pe proceduri umede de executie, cum ar fi \ucrarile de tencuieli, zugravell, vopsitoril, placaje, nu se vor realiza pe timp friguros . Dac nu se pot amana, lucrarile se vor executa ca cele interioare de finisai, in spatii Inchise, cu respectarea urmatoarelor condi: ~ depozitarea materialelor la temperatura de +5°C, timp de 1 zi executarea mixturilor la temperatura de +5°C executarea tencuielilor la temperatura de +8 ~ 10 °C maturizarea straturilor la temperatura de +8 - 19°C 2 La prepararea mortarelor nu se admite in:roducerea de rumegus sau de resturi de calt, deoarece acestea acumuleaza umezeala si intarzie uscarea tencuielii La executarea sapelor se vor respecta conditille de la punctul 3.4.4. 3.7, MONTAREA GEAMURILOR PE TIMP FRIGUROS Conditille de depozitare, prelucrare si montare a geamurilor pe timp friguros sunt cuprinse in tabelul de mai jos. [ Procesul tehnologic si conditii de desfasurare ‘Depozitarea Sticla in [zi | materialelor __| Chiturile in cutil | Prelucrarea ‘Scoatere din lazi |. geamurilor _[Taiere a t Montarea Pastrarea cercevelelor in Incdpeni| + 5°C. 2-3zie | | geamurilor inchise, cu umiditate sub 60% | Montarea geamurilor peste 2 1 45°C : L Chituirea +5°C : 16 | Pastrarea cercevelelor ctt geam. | +5°C ] 2zile __| dupa chituire l j Cercevelele se vor curata de zpada inainte de a fi introduse tn inc&perile in care se vor monta. Dupa uscarea completa, cercevelele se grunduiesc, iar dup& minim 2 zile se vor monta geamurile. Foile de geam tinute in ger sunt friabile, acestea se pastreaza la temperaturi de peste +5°C inainte de a fi manipulate. Aplicarea direct& a geamurilor pe cercevele in aer liber se permite doar pentru luminatoare si ia ferestrele fixe, in zilele in care umiditatea aerului exterior este sub 60%, jar temperatura este de minim +5°C. Chitul folosit se va pastra la temperatura de 20°C. Prinderea geamurilor de cercevele sau rame se face cu un numir sporit de cleme sau tinte. a Daca cercevelele sunt umede sau nghetate, geamurile se monteazd provizoriu cu cleme fra a se aplica chitul. Definitivarea montarii se va face dupa trecerea perioadei de timp friguros. 3.8. EXECUTAREA LUCRARILOR DE IZOLATII PE TIMP FRIGUROS 3.8.1. IZOLATI TERMICE {zolatiile termice ale elementelor de constructii, ale conductelor, aparatelor si instalatillor se vor executa cu respectarea conditillor din tabelul de mai jos: |” Procesul tehnologic si conditii de desfagurar ~__ Regim termic critic [Temperatura Durata Durata de executie Durata de @xecutie | Durata de executie [Betoane termoizolatoare Sape i (Termoizolatii aplicate prin topire cu bitum la cald | sau cu emulsii bituminoase (Termoizolaiii aplicate prin mijloace mecanice | Straturi adiacente: baraje contra vaporilor, stratur! | de difuzie | 'Bariere contra vaporilor sub forma de pelicule din| + 15°C Durata de execufie Lemailuri | | Durata de executie Durata de executie 3.8.2. IZOLATII HIDROFUGE Izolatille hidrofuge se executa cu respectarea prevederilor ncimativului C 112-80 si _finand cont de urmatoarele: __ | Procesul tehnologic si conditii de desfagurare Regim termic critic | ra | ___Durata _|~ Durata de executie Durata de executie | Hidroizolatii bituminoase prin procedee la cald Hidroizolatii bituminoase prin procedee la rece, | numai in spatii inchise ‘Hidroizolatii cu foli si adezivi din mase plastice __| Conform prescriptillor din figele tehnice idroizolatii din mortar de ciment, cu sau fara! 45°C Durata de executie si adaosuri hidrofuge, pentru spatii inchise de maturizare criticd 17 Suprafetele eiementelor de constructii pe care se aplica hidroizolatiile se vor curata bine de zapada, gheata, pole’ si alte impuritati si se usuca Nici 0 lucrare de hidroizolatii nu se executa pe timp de ploaie, ninsoare sau vant puternic. 3.9. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA PE TIMP FRIGUROS: Lucrdrile de protectie anticoroziva se executd numai in incdperi in care se pot asigura conditille limit de temperatura gi umiditate presse de furnizorii materiaielor prin fige tehnice, prospecte, instructiuni de utilizare Se vor respecta urmatoarele condifii generale: Procesul tehnologic si conditii de desfasurare | Regim termic critic L oH iz iH “Temperatura [_____Durata (Depozitarea materialelor +10 - 15°C | Permanent [Pregatirea suportului i + 15°C Durata de pregatire | Aplicarea materialelor anticorozive i + 15°C Durata de executie uularizarea chiturilor gi raginilor aplicate +150 | 7=14zile in spatiul de lucru se va asigura ventilatia necesara pentru eliminarea vaporilor de substante volatile. jluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat protejate etans. 4, PLAN DE SITUATIE Planul de situatie se elaboreazé pentru fiecare luerare / punct de lucru in parte. 5. ESALONAREA NECESARULUI DE FORTA DE MUNCA La intocmirea necesarului de for{é de munc& pe baza graficului general de egalonare a executiel lucréiilor , se va {ine cont de activitatile auxiliare impuse de conditile specifice de iarna 18