Sei sulla pagina 1di 6
Limbaj ele dou’ limbi oficiale vorbite in Ierusalim sunt ebraica si araba, ambele limbi semitice inrudite, fnsi foarte diferite de limbile indo- ‘europene. Din acest motiy, invitarea Jor este dificili, dar efortul de a prinde citeva cuvinte si expresii va fi, firi indoiali, apreciat atit de palestinienii vorbitori de arabi, cat si de evreii vorbitori de ebraica. in cazul in care nu suntefi siguri dack persoana cu care discutati este de origine israelian’ sau palestinian’, cel mai bine este si va adesati in englezi, pentru a evita orice nepliceri. Majoritatea locuitorilor orasului vorbesc engleza si cele mai multe indicatoare sunt trilingve (scrise in ebraici, arabi si englezi). Evreii haredim ultraortodocsi, in special cei din cartierul Mea Shearim, vorbesc $i idis, limba aseminitoare cu germana (si inteleasi de vorbitorii acestei limbi), dar folosind caractere cbraice pentru scris. Alfi evrei vorbesc limba firii de origine, in cele mai multe cazuri rusa, Existi mai multe site-uri cu expresii uzuale in ebraicy; @ wwwdearn-hebrew- phrases.com sau @ www.day12,com/phrasebook_hebrew.htm (acesta din urmi si.cu sonor) sunt doar doua dintre ele. Araba variazi de la o ari la alta, asa ci Vi va fi mult mai greu si gisiti ajutor online pentru araba palestinian3. Accesafi totusi @ www.camdenabudis.net/languagelinks.himl Pronuntie, scriere si gesticulatie Ebraica si araba includ un numir de sunete nefolosite in limbile indo-europene, astfel incit indicapiile de pronuntie oferite in,continuare sunt aproximative, desi suficiente pentru a vi putea face infelesi. in transcriere noastri, ,kh* se pronunfi ch’ si se scrie uneori ,,ch* in ebraic’, in timp ce echivalentul situ arab este ,.gh (la fel cum ,g corespunde lui ,k“) si este un sunet gutural (seminitor ,r-ului frantuzesc); ,q" se pronunti ,,k“, dar din fundul gitului (dic vi este prea greu, multumiti-vi cu un ,,k" simplu). Literele gi silabele scrise cu caractere aldine sunt cele pe care se pune accentul. O literi anume, ‘ayn sau ‘ayin, este recunoscut’ ca find foarte dificil de pronuntat de citre europeni (rugafi un vorbitor nativ si 0 reproduc, desi evreii askesnazi, la fel ca majori~ tatea occidentalilor, o trateazi ca pe un sunet mut). Retineti ci scrierea cuvintelor ebraice si arabe in englezi poate varia. Unele sunete guturale si emfatice sunt redate printr-un punct sub litere ca h" si gt", desi in volumul de fafi nu am recurs la acest procedeu. ‘Ayin este, de obicei redat printr-un apostrof. Meriti, de asemenea, si subliniem ci unele indicatoare rutiere in loc si precizeze numele englezesc al nei strizi sau localititi, reproduc in alfabetul latin denumirile evreiesti; de exemplu, Yato pentru Jaffa, Azza pentru Gaza si Shechem pentru Nablus (chiar si ,Chevron“ pentru Hebron). In ceea ce priveste gesticulafia, singurul gest pe care este util i il refineti este simerea degetelor unite indreptate in sus si clitinarea lor usoari in sus gi in jos; spre deosebire de Italia, unde gestul semnifica ,Pentru numele lui Dumnezeu!, aici este interpretat ca ,,ascultafi-mi* sau ,vi rog si asteptagi o clip (mga in cebraici; istanna shuwaya, in arab). Pronuntie, scriere si gestculatie | LIMBAJ Cuvinte si expresii utile | LIMBA U 204 Cuvinte si expresii utile Romana braid Cuvinte de baza ta ken m o eu tu atafatt ea hee al hoo nol anakhnoo wi ei hemihen terog bevakasha ‘multumese toda scuzi-mé (cétre un barat) sleekha scuzi-m& (cdtre 0 femeie) sleekha imi pare rau sleekna este? yesh?) nu este (nici uno) ayn mare/mic gedot/qatan cine? mee? ce (este aceasta)? rma (ze)? de ce (ou)? fama (ly? cum? aykn? asteapti o clips rega si mergem yalla ru face nimic ayn davar ‘multumese tui Dumnezeu barukh ha-shem Vorbitiengleza? (cir un barbat) Ata madaber anglit? Vorbiti engleza? (catre 0 femeie) At madaberet anglit? Nu inteteg. ‘Ani lo meveen/meveena. Numere jumatate khetzi ‘ekhad sshtayim shalosh arba khamesh sheva sshmoneh eervensenas aywa. iw neo ana Anta! hooya hoowa ‘nahanoo atem/aten ——_Intoo hoom mminfadlak/mintadlik sshulkran ‘aw semakht law semalkht) ana asitlasta fee(?) mafeesh kabie/seghir meen? shnoo (da)? lay (a)? kay? istanna yalla maalesh alhumdullah Takallam ingleezi? Takalma ingleezi? ‘Ana mish fahem/fahma. Ssssssesenrss geese » 8 Formule de salut bund ta revedere bund dimineata bund seara ‘oapte bund ‘ce mal faci? (m) ‘08 mai faci? (f) rmultumesc, bine Cumparaturi deschissinchis, ‘Aveti vreun/vreo...? (m) Avett vreun/vreo,..? (f) ‘ceva mai bun/mai ieftin Cat (cat bani) costa (acesta)? ‘seump/ieftin 0K, de acord eer cekhad esray shtem esray shalosh esray aba esray knamesh esray shesh esray shwva esray shmona esray {’sha esray esrim esrim ve-ekhad esrim ve-shtayim shloshim arbaim knamishim shishim shivim shmonim tishim me'a ‘matayim shalosh me‘ot arba me'ot let alpayim shalom lebitraot bboker tov erev tov lalla tov ‘ma shlomkha? ‘ma shlomekh? beseder patooaktvsagur Yesh lekha? Yesh lekt? mashehu yoter tov/z0l Kama (kesef (22h ole)? yakarizol beseder hidash talatash arbatash, ktiamastash sittash sabatash tamantash tisatash ashreen wahid w-ashreen itneen w-ashreen talateen asalaam aleikum ‘ma'a salama saba’ al-kheer mmisaa al-kheer leila sa'ida kkeefak? kkeofik? tamaam alhumdullah ‘maftooah/masakkar ‘andak? ‘Andik? aishay ahsan/arkhis Gadaysh (flooss) (da)? ghali/rakheess maashi a 2 = 2 z g 6 2 3 Cuvinte gi expresii utile | LIMBAJ z 296 Cazare ‘Ava camer single ‘dubia? (cu) pat matrimonial (eu) dowd paturt apa caida bale ‘ger conditionat Pot si vid camera? Indicatii Exist un/o...n apropiere? Unde este.. hotel restaurant banc’ oficiu postal farmacie spital toaleta gar statie de autobuz statie microbuze muzeu bisericé/moschee/sinagogi oficiu de turism stanga/dreapta ‘rept inainte Timp cand? ‘acum/mai tarziu azifieri/maine una/an zi/saptimana ord/minut Cat este ceasul? ora tre trei si un stert ‘rei gi jumatate patru fara un sfert luni marti miereuri Joi Yost khvador yokbid /roogoo’? (im) mita zugoet (im) shtei mitot mayim khamim ambatya mmizug avir Eshiar trot ha-kheder? Yesh .. qarov lepo? Ayfo ha-..? maton mmisada bank doar bet mirkakhat bet ktotim shirutim takhanat rakevet takhanat autobus takhanat sherut rmuze'on enesia/misgatibet knesset odin tayarim smolalyameena yishar rmatay? akhshaviyeter me'ukha ha-yom/etmovimakhar knodesh/shana yomm/shavua sha'a/daga Ma ha-sha’2? sha’a shalosh shalosh va-reva shalosh va-khetzi reva le-arba yom shaynee yom shleeshee yom ravee'ee yom khameeshee Fee ... qarwob min hina? Wayn al-...? fundug mat'aam bank bared saydalia mustashfa é twalet ‘mahatat at-tren ‘mahatat al-ootoobis ‘mahatat as-serveess mathat kaneesa/masjid/kaneess. maktab as-siyaha shimal/yameen ‘dughri immta? al'aan/beadeen al-yomvbukra/imbarih shahr/sana yomvisboa sa'a/daqiaa Gadaysh as-sa'a? sa’a tatata ‘alata wa-roba talata wa-nuss arbaa ila roba yom al-itneen yom at-talata yom al-arba yom al-knamees vineri sambata duminic’ yom ahawaion ‘yor habia yom rishon Mancare si bautura Pentru glosarul specialitiilorculinare, vezi p. 180. ccuti/turculita/ingurd sakeen/mazleg/kat pane lekhem peste dag came bassar ui ‘off oud beitzim lapte kala tet shemen legume yerakot vinete khatzeet morcovi gezer aut ‘hummus dovlecei keeshu fasole boabe she'uit ceapa betzal mazire afuna cartot tapuakh adama orez orez méstine zeitim salata salat fructe pert mar ‘tapuah portocalé tapuz lamaie limon calsa imishmish piersic& afarsek curmata tamar ‘smoohina teena struguri anavim capsune tutim banana banana ‘mere inimé de taur (tapotapo) —_ancona epene galben miton Pepene verde avatiakh Curmald japoneza (fructul sharon) afarsimon rodie rimon sabra sabra carambola carambola sare melakh piper pilpel yor ant yor alsahad sikeena/shawka/mala'a Kubz. samak aha ia) bid haleeb zeit knudaar beitinjan Jezer ‘hummus ccusa fasulia basella batata ruz zeitoun fawaka bburtugal mishmish knookh tamar “ani farawia ‘mooz kenya shamam battikh afarsimon ruman teen shawai carambola melah ‘ii a 2 a =| <= s 3 g z 5 6 2 3 2 6 oe 2 E S 3 6