Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara

Bucuresti
Facultatea de Management, Inginerie Economica in
Agricultura si Dezvoltare Rurala Filiala Calarasi

Planul anual de productie la

S.C. PRODCEREAL S.R.L

Profesor coordonator: Tudor Valentina

Student: Calciu Adriana, Grupa II, Anul III

Anul universitar: 2015

Cuprins
Introducere.3
Prezentarea societatii.4
1.1 Amplasarea exploatatiei.4
1.2 Principalele culturi infiintate in comuna Dorobantu jud Calarasi..5
1.3 Stabilirea suprafetei totale..5
1.4 Stabilirea structurii culturilor 2015-2016...6
1.5 Reprezentarea schematica a asolamentului7
Bibliografie9

Introducere

Situata intr-o zona agricola cu unul din celemai fertile soluri din regiune pentru
cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza deconditii optime de lucrare a
solului si de recoltare.Suprafata totala a societatii agricole este de 110 ha pe care se
cultiva grau, orz, porumb, floarea-soarelui si soia. Societatea detine echipament
agricol modern.
Baza de mijloace tehnice aflata in proprietatea societatii include in prezent masini
si utilaje necesare bunei desfasurari a activitatii de exploatare a terenurilor.
Societatea a achizitionat an de an utilaje si echipamente agricole in scopul realizarii
in mod optim a intregii tehnologii de productie privind activitatea de baza cu
respectarea perioadei optime a lucrarilor fara a apela la serviciile de mecanizare de
la terti.
In ceea ce priveste politica de aprovizionare a SC PRODCEREAL SRL,societatea a
adoptat fidelizarii si crearii de relatii de lunga durata datorita specificului
activitatii.Aceasta politica asigura o stabilitatea si incredere in relatiile comerciale
intre parteneri,element vital in desfasurarea fara probleme a activitatii curente pe
toata perioada anului agricol.

Prezentarea S.C. PRODCEREAL S.R.L.

Unitatea desfasoara o activitate exclusiv vegetala, fiind dotata corespunzator.
Unitatea S.C. PRODCEREAL S.R.L. urmareste maximizarea profitului in vederea
asigurarii stabilitatii sale pe termen lung.
Intocmirea fiselor tehnologice trebuie efectuata urmarind maximizarea catitatii si
calitatii produslor si a minimizarii cheltuielilor.
Unitatea urmareste obtinerea de profit in vederea dezvoltatii prin investitii
1.1

Amplasarea exploatatiei

Exploatatia agricola S.C. PRODCEREAL S.R.L. este amplasata in comuna

Dorobantu Judetul Calarasi.
Comuna Dorobantu este asezata in sudul Campiei Baraganului la contactul acesteia
cu lunca Dunarii, in partea de sud-est a Romaniei. Este situata in jumatatea de sud a
judetului Calarasi (vezi Anexa 2 din prezenta lucrare - harta judetului Calarasi), in lungul
Dunarii la aproximativ 12 km. departare de aceasta, raza administrativ teritoriala a
comunei desfasurandu-se pe o distanta de 5 km. paralel cu Dunarea, fiind considerata
localitate de frontiera. Bulgaria. Este traversat de soseaua national DN31, care leag
Clraiul de Oltenita. La Dorobanu, din acest drum se ramific oseaua judeean
DJ304, care duce spre nord la Ulmu, Lupsanu (unde se intersecteaz cu DN3) si Dor
Mrunt (unde se termin n DN3A).

Clima

Sub aspect climatic, comuna se incadreaza in subtipul continental sudestic.Exista mari amplitudini termice situate intre 22 - 28 C, teritoriul comunei avand o
temperatura medie anuala corespunzatoare izotermei de 11 C. Anual cad precipitatii
cuprinse intre 350 - 600 mm. Iarna se simte influenta Crivatului cu directia
predominanta N-E. Alte vanturi in zona sunt Austrul si Baltaretul.

Fondul funciar.
Avand in vedere ca principala ocupatie a locuitorilor comunei este agricultura
situatia fondului funciar se prezinta dupa cum urmeaza:
1.Terenuri agricole :
-arabil
= 7.430 ha.
-vii
= 157 ha.
2.Terenuri neagricole:
-paduri
= 1.380 ha.
-ape
= 975 ha.
4

-drumuri = 167 ha.

-constructii = 180 ha.
insumand un total de 10.289 ha.

1.2 Principalele culturi infiintate in comuna Dorobantu Jud Calarasi

Profilul de baz al activitilor economice din comuna Dorobanu este, n mod
tradiional, unul agricol dar si zootehnic. Datorit condiilor de relief a terenurilor
agricole, activitatea agricol din comuna Dorobanu a fost cooperativizat n
perioada comunist; dup anul 1990, terenurile agricole aparin ranilor cu
gospodrii individuale.
Pe terenul arabil mentionat se cultiva cu preponderenta porumb, grau, orz, floarea
soarelui,rapita si intr-o mai mica masura fasole, mazare, soia, sfecla de zahar, cartofi,
legume, pepeni etc.
Denumire
Porumb
Grau
Orz
Rapita
Floarea soarelui
Soia

1.3

Productia medie kg/ha

8000
6300
3000
4800
3000
3000

Pret de vanzare lei/kg

0.65
0.80
0.75
1.00
1.30
1.50

Stabilirea suprafetei totale

Unitatea dispune de o suprafata totala de 110 ha din care teren arabil 107 ha.

1.4

Stabilirea structurii culturilor 2015-2016

5

Pe cele 107 de ha ale societatii in perioada 2015-2016 se va cultiva

NR CRT
1.
2.
3.
4.

CULTURA
Grau
Porumb
Floarea doarelui
Rapita

SUPRAFATA
40 ha
25 ha
24 ha
18 ha

In sectorul vegetal se cultiva :

Grau soiul BOEMA:
soi de grau de toamna extrem de productiv si cu indici de calitate ridicati
pentru panificatie, adaptat conditiilor climatice din zona de campie din sudul
tarii si Moldova.
este un soi foarte precoce, mai timpuriu la inspicat cu 1-3 zile fata de soiul
Flamura 85;
talia plantei de 77-90 cm;
rezistent la iernare si cadere, arsita si seceta, rugina galbena;
rezistenta mijlocie la rugina bruna si fainare.
are calitate buna de morarit si panificatie.
Porumb hibrid Porumbul ZP 434 (Dalmac)
Hibrid semitimpuriu - dentat
Numarul de zile de la semanat pana la maturitate ~ 120- 125
Potential de productie de peste 14 tone/ha
Recomandat atat pentru productia de boabe cat si pentru siloz
Rapita hibrid Es Artist
Hibrid simplu cu talia plantelor mijlocie;
Prezinta plante de inaltime medie spre mare care pot ajunge la 160 180 cm;
Are un sistem radicular bine dezvoltat si ancorat in sol;
Lungimea frunzei este de marime medie;
Ramifica de obicei pornind chiar de la baza tulpinii;
Culoarea petalelor florii este galben intensa;
Prezinta un numar relativ constant de silicve / planta;
Silicvele sunt de marime medie spre mare;
Saminta are MMB-ul cuprins intre 4,5 si 6,0 g;
6

 Continutul de ulei poate ajunge la peste 46 %.

Floarea soarelui hibrid ES ARTIMIS
plantele au inaltimea medie de 170 cm;
perioada de vegetatie este de 115 -120 de zile;
calatidiul are o marime medie de 21 cm;
calatidiul este aplecat in jos cu tija curbata;
potentialul de productie este de peste 4,3 tone/ha
are MMB de aproximativ 58-59 grame;
1.5 Reprezentarea schematica a asolamentului.
Am hotarat infiintarea unui asolment compus din rotatia a patru culturi (grau,
rapita, porumb, floarea soarelui).
Anul
2015

Sola 1
Grau

Sola 2
Rapita

2016

Rapita

Grau

2017
2018

Floarea
soarelui
Porumb

Porumb
Floarea
soarelui

Sola 3
Porumb
Floarea
soarelui
Grau
rapita

Sola 4
Floarea
soarelui
Porumb
Rapita
Grau

Rotaia culturilor
Primul pas: fiecare proprietar n parte trebuie s stabileasc structura de culturi a
fermei agricole, n funcie de o serie de factori pedoclimatici (de exemplu, zonele
cu terenuri grele sunt cu un risc mai mare pentru cultura porumbului), factori
tehnici, tehnologici (posibilitatea de a iei n cmp primvara foarte devreme etc.),
economici (evoluia preurilor), biologici (timpul minim de revenire a unei culturi
pe aceeai sol).

 Al doilea pas const n stabilirea rotaiei culturilor pe sole. Lucrarea se face innd
seama de preferinele plantelor pentru un anumit tip de sol, de accesibilitatea solei
sau de restriciile biologice specifice.
Restriciile biologice au n vedere prevenirea pagubelor cauzate de boli i duntori
comuni sau cu perioad lung de aciune. De exemplu, este recomandat ca floarea
soarelui s revin pe aceeai sol dup 6 ani dup ea nsi sau dup rapi, soia i
mazre. Motivul este pericolul atacului de Sclerotinia sclerotiorum, agent patogen
foarte pgubitor pentru floarea soarelui i comun pentru floarea soarelui, rapi,
soia i mazre.
Scleroii agentului patogen se transmit prin sol i au virulen sporit timp de 5 ani.
n practica agricol termenul de 6 ani se reduce frecvent la 4 sau 3 ani, motiv
pentru care scleroii de Sclerotinia se perpetueaz n sol, iar boala produce pagube
nsemnate la floarea soarelui.
De asemenea, restriciile biologice pot avea ca surs consumul specific foarte mare
de ap a dou culturi. n acest caz este bine ca aceste specii s nu se succead n
rotaie, cu excepia iernilor n care rezerva de ap a solului se reface.
Rotaia culturilor mai poate fi srit limitat, pentru a folosi favorabilitatea solului,
dar fr a trece peste restriciile biologice.
Al treilea pas este amplasarea culturilor pe sole n funcie de rotaia stabilit,
astfel nct s se realizeze suprafee compacte din aceeai cultur sau acelai soi,
suprafee care s permit folosirea ct mai eficient a mecanizrii i evitarea
deplasrilor n gol de la o sol la alta.

Bibliografie

http://www.listafirme.ro/prodcereal-srl-7171040/
http://fondurieuropene.summaconsulting.eu/ro/archives/426
http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/alcatuirea-unui-asolamentrational.html