Iata cum Milostivul Dumnezeu este hulit si batjocorit pentru preamarea Sa

iubire de oameni, fiind inlocuit cu stapanul veacului intunericului, cel ce

neizbutind odinioara sa fie dumnezeu se strecoara astazi bland, duios, si
compatimitor in sufletele ateilor religiosi, apostatilor crestini si nihilistilor
ortodocsi care cred in mincinoasele fagaduinte numite: pace, dragoste,
libertate, toleranta, reconciliere, liniste, bucurie, fericire, dezvoltare, confort,
progres, cultura sau arta. Acest dumnezeu al falsei dumnezeiri, antidumnezeiesc, anti-evanghelic, anti-ortodox, sfideaza Predania si invataturile
Sfantilor Parinti, inlatura din vietuirea crestinilor dogmele si canoanele Bisericii
lui Hristos. Unui astfel de anti-dumnezeu i se inchina astazi omenirea, in numele
lui se organizeaza intrunirile ecumeniste, de la el cersesc mantuirea crestinii si
doresc pacea paganii.
Acestia sunt arhitectii ecumenisti ai valorilor comune in care zeii si dumnezeii
isi dau mana spre faurirea noii constiinte religioase ce se ingrijeste ca in viitor
omul sa se izbaveasca de pacatul nefericirii, pricinuit de fatalismul vietuirii in
dreapta Credinta Ortodoxa. Marea adunare a falsului dumnezeu cere jertfe, iar
acestea nu sunt doar fiii pierzarii, eretici, pagani, evrei, ci in primul rand
ortodocsii crestini partasi gandirii liberale, integriste, invitati sa piara dandu-si
sufletul pentru balaurul antihristic camuflat in binele public si fericirea
comuna. Dezbinati de Biserica sunt toti cei ce cugeta osebit de Sfintii Bisericii,
cei ce inlocuiesc dreptatea si adevarul cu comuniunea si unitatea, cei ce
sacrifica reconcilierii dogmele si canoanele, punand binele comun mai presus
de jertfirea pentru dreapta credinta. De aceste pacate au fugit in trecut
adevaratii crestini, impotriva lor au grait si au marturisit Mucenicii, impotriva lor
au vietuit Cuviosii, cu acestia au avut de luptat Sfintii, impotriva lor se cuvine sa
vietuiasca si sa graiasca adevaratii crestini de astazi.